STUDIU DE CAZ EPILEPSIE

1. Noțiune introductivă

Epilepsia este o boală a sistemului nervos, caracterizată prin crize convulsive

intermitente, însoțite de pierderea cunoștinței, de halucinații senzoriale și de alte
tulburări psihice.
Epilepsia mai poartă și denumirea de pedepsie, boala copiilor, ducă-se-pe-pustii.
Epilepsia este o boală cronică a creierului care afectează aproximativ 65 de
milioane de oameni în întreaga lume, conform cercetătorilor. Boala se manifestă
prin convulsii recurente, episoade scurte de mișcare involuntară ce pot implica o
parte a corpului (epilepsie parțială) sau întregul corp (epilepsie generalizată),
uneori fiind însoțite de pierderea cunoștinței și a controlului funcțiilor
intestinului gros sau ale vezicii urinare.

Nu se știe de ce apare, însă doctorii au adunat o serie de factori care contribuie

la declanșarea bolii. Aceștia includ:
 Influențele genetice - existe unele forme de epilepsie care apar pe linie
genetică. Cercetătorii cred că prezența unor gene poate cauza o sensibilitate
mai mare față de factorii de mediu care declanșează convulsiile. Cu toate
acestea, epilepsiile ereditare reprezintă 1% din totalul cazurilor și apar
înainte de vârsta de 20 de ani;
 Unele afecțiuni ale creierului - prezența unei tumori poate cauza boala,
însă și accidentul vascular cerebral este responsabil pentru epilepsie în
cazul persoanelor de peste 35 de ani;
 Unele boli infecțioase - meningita, SIDA și encefalita virală pot cauza
epilepsie;
 Unele probleme prenatale - lipsa unei nutriții adecvate pe durata sarcinii,
deficiențele de oxigen, malformațiile creierului și chiar o infecție a mamei
pot crește probabilitatea de apariție a epilepsiei la copil. De asemenea, dacă
mama a luat droguri pe durata sarcinii, există un risc mai mare de aparitie a
bolii la făt;
 Autismul sau neurofibromatoza (implică probleme ale dezvoltării
neuronilor).

Epilepsia este o boala neurologica care afecteaza transmiterea corecta a

semnalelor neuronale. Intr-un creier neafectat, impulsul electric se transmite
dintr-un neuron in altul, si apoi in tot corpul, intr-un mod ordonat. La
persoanele care sufera de epilepsie, descarcarea electrica este mai intensa,
celulele sunt superactive si semnalele electrice sunt mai puternice si mai rapide
decat in mod normal. In timpul unei crize de epilepsie, celulele creierului
 descarca de pana la 4 ori mai mult curent electric. Astfel, functionarea normala
a creierului este afectata.

2. Factori de risc în epilepsie

Pe lângă cauzele de mai sus, există și o serie de factori de risc care cresc
probabilitatea de apariție a bolii:

 vârsta - epilepsia debutează la copiii sub 17 ani sau afectează persoane

vârstnice (cei peste 60 de ani);
 istoricul medical al familiei - dacă unul dintre părinți are epilepsie, copilul
poate dezvolta această boală;
 leziuni la nivelul capului - pot apărea în cazul unui accident de mașină sau
motocicletă;
 demența sau boala Alzheimer.

3. Simptome

Epilepsia apare ca urmare a unei activități anormale în creier, care determină

convulsii comportament sau senzații neobișnuite. Convulsiile pot afecta diverse
procese coordonate de acesta. Principalele simptome ale epilepsiei includ:

 o stare de confuzie
 mișcări necontrolabile ale mâinilor și picioarelor
 pierderea cunoștinței sau o stare de alienare față de mediul înconjurător
 senzație de frică sau anxietate.
În general, persoanele afectate de epilepsie tind să aibă aceleași simptome de la
o criză la alta.

4. Activitatea neuronală excesivă în creier

Doctorii știu ce se întâmplă în creier în timpul convulsiilor, mecanismul
producerii se cunoaște, însă nu și de ce. Crizele epileptice apar ca urmare a unor
descărcări lente anormale în creier. Crizele se diferențiază unele de altele în
funcție de zona din creier unde apar aceste descărcări. De exemplu, dacă ele
apar în zona din creier responsabilă cu vederea, persoana afectată va avea
halucinații; pe de altă parte, dacă este afectată zona responsabilă cu mișcarea,
simptomele pot include căderi și tremurat.
Există inclusiv cazuri de epilepsie lipsită de convulsii, dar care se
manifestă printr-o alienare față de realitate și chiar delir; aceste simptome nu
sunt “înregistrate” de creier, iar persoana în cauză nu își amintește de ele după
trecerea crizei.
În fine, cea mai comună formă de boală este cunoscută sub numele de
“epilepsie a lobului temporal” și afectează unul sau ambii lobi temporali din
creier. Persoana leșină foarte rar, însă trece printr-o situație de disociere care
pornește din stomac și care se manifestă prin lipsa de reacție la ce o înconjoară;
pacientul își amintește criza doar parțial. Afectează mai ales persoanele cu
vârsta cuprinsă între 10 și 30 de ani.

5. Crizele epileptice
Acestea pot fi clasificate în două mari grupe: crize parțiale și crize
generalizate.
Crizele parțiale apar atunci când există o activitate anormală doar într-o zonă
a creierului. Acestea, la rândul lor, se împart în:
 crize parțiale fără pierderea cunoștinței - includ convulsii ale mâinilor sau
picioarelor, alterarea stării emoționale, amețeli, schimbarea percepției
asupra mirosului, gustului sau sunetelor, precum și senzația de amorțire,
lumini care par intermitente;
 crize parțiale cu pierderea cunoștinței - includ cădere ori leșin sau o
detașare temporară față de ceea ce este în jur. În timpul unei astfel de
crize, persoana afectată realizează activități repetitive, în special frecatul
mâinilor, mestecat, înghițit sau mers în cerc.

Crizele epileptice generalizate apar atunci când toate zonele creierului sunt
afectate. Există șase tipuri de crize generalizate:

 crize fără convulsii - apar mai ales la copii și se manifestă prin “privit în
gol” și mișcări impulsive sau clipit anormal. Apare o senzație temporară
de detașare față de mediul înconjurător;
 crize tonice - se manifestă prin înțepenirea mușchilor spatelui, mâinilor
sau picioarelor și poate duce la cădere;
 crize atonice - duc la pierderea controlului asupra mușchilor și se
manifestă prin cădere bruscă;
 crize clonice - se manifestă prin mișcări involuntare a mușchilor gâtului,
feței și brațelor;
 crize mioclonice - apar deodată și se manifestă prin mișcări bruște ale
mâinilor sau picioarelor;
 crize tonico-clonice - sunt printre cele mai dramatice, manifestându-se
prin pierderea cunoștinței, înțepenirea mușchilor, tremur, mușcarea limbii
și, uneori, pierderea controlului asupra vezicii urinare.

6. Factori declansatori

De cele mai multe ori, o criză epileptică este declanșată de anumite situații
sau factori externi, precum:
 lipsa somnului
  febra sau o boală trecătoare
 expunerea prelungită la stres
 luminile strălucitoare și cele intermitente
 consumul de cafea, alcool, medicamente sau droguri
 săritul peste mese, consumul excesiv al anumitor alimente.

Identificarea factorilor declanșatori nu este întotdeauna ușoară. Pentru a

determina ce declanșează crizele epileptice, specialiștii recomandă păstrarea
unui jurnal în care pacientul să scrie:
 ziua și ora crizei;
 ce făcea când a avut loc criza;
 ce se întâmpla în jur (oameni, zgomote, lumini etc);
 existența unor mirosuri neobișnuite, sunete sau imagini (halucinații);
 cât de stresat era;
 ce a mâncat sau cât timp a trecut de la ultima masă;
 cât de obosit era și cum a dormit noaptea precedentă.
Acest jurnal trebuie dus periodic la consultul medical. Doctorul îl poate
folosi pentru a ajusta medicația sau pentru a recomanda noi forme de tratament.

7.Diagnosticare

Pe baza simptomelor și a istoricului medical, doctorul  va recomanda  realizarea

mai multor teste pentru a stabili diagnosticul și pentru a determina cauza
convulsiilor. Mai jos sunt câteva posibile teste care ajută la diagnosticarea
epilepsiei:
 Examen neurologic - doctorul va testa comportamentul, capacitatea
motorie și funcțiile mentale pentru a stabili tipul de epilepsie;
 Teste de sânge - acestea vor arăta dacă există infecții, afecțiuni genetice
sau alte boli care se manifestă prin convulsii;
 Electroencefalograma - unul dintre cele mai populare teste pentru a
diagnostica epilepsia. Doctorul lipește de scalp o cască cu electrozi.
Aceștia înregistrează activitatea electrică a creierului. Dacă ai epilepsie,
testul va indica o anomalie a undelor cerebrale chiar și în absența
convulsiilor. Pentru a stabili tipul epilepsiei, s-ar putea să fie nevoie de o
monitorizare îndelungată, uneori inclusiv pe durata somnului, pentru ca
aparatul să înregistreze o criză convulsivă;
 Test de imagistică cu computer tomograf (CT) - acest dispozitiv
folosește raze X pentru a scana creierul. Imaginile obținute indică
doctorului eventualele anomalii care ar putea cauza convulsiile (de
exemplu, tumori, sângerări cerebrale sau chisturi);
  Test RMN (IRM)- detaliază activitatea undelor cerebrale prin expunerea
la un ansamblu de magneți puternici. Acest test indică existența unor
leziuni sau anomalii ce ar putea explica apariția convulsiilor;
 Test PET (tomografie cu emisie de pozitroni) - înainte de expunerea la
un aparat RMN, se va injecta o doză mică de substanță radioactivă pentru
a ajuta la “aprinderea” zonelor active din creier și pentru a detecta
eventualele anomalii;
 Teste neuropsihologice - doctorul va testa gândirea, memoria și
abilitatea de vorbire prin câteva teste simple. Acest lucru va dezvălui ce
zonă din creier este afectată.
8. Tratament
Potrivit specialiștilor, 70% dintre persoanele care au epilepsie scapă de
convulsii dacă iau medicația recomandată de doctor. Deoarece nu există un
medicament care să trateze toate tipurile de epilepsie, diagnosticarea corectă a
bolii este primordială.
În cazul copiilor cu epilepsie, administrarea pe termen lung (2-3 ani) a
medicației anticonvulsive poate duce la dispariția convulsiilor. În cazul adulților
care iau medicamente, absența convulsiilor cel puțin trei ani la rând poate duce
la diminuarea dozelor și chiar eliminarea medicației.
Stabilirea medicamentului potrivit reprezintă un proces complex. Medicul
va ține cont de frecvența convulsiilor, vârstă, precum și de alte probleme de
sănătate - pentru a se asigura că anticonvulsivele nu interacționează cu alte
medicamente. De cele mai multe ori, se recomandă o doză mică de medicament
care crește progresiv, până când convulsiile sunt ținute sub control.
Anticonvulsivele nu opresc convulsiile în momentul producerii lor și nu
reprezintă un antidot pentru epilepsie. Medicamentul este absorbit la nivelul
stomacului, trece în sânge și ajunge la creier. Odată ajuns aici, acționează
asupra neurotransmițătorilor, reducând activitatea electrică ce duce la apariția
convulsiilor. Există mai multe medicamente, iar doctorul poate recomanda unul
singur sau o combinație, în funcție de tipul de epilepsie. Cele mai comune
medicamente pentru epilepsie includ una dintre substanțele de mai jos:
 levetiracetam
 lamotrigină
 topiramat
 acid valproic
 carbamazepină
 etosuximidă.
Aceste medicamente pot fi luate oral, sub formă lichidă sau injectabilă, o
dată sau de două ori pe zi. Este esențial ca tratamentul să fie luat zilnic, conform
recomandărilor medicului și la aproximativ aceleași ore.
Medicația anticonvulsivă are, totuși, o serie de efecte secundare.
Mai jos sunt câteva dintre ele:
 oboseală;
 amețeli;
 pierdere în greutate;
 probleme de coordonare;
 probleme de vorbire;
 probleme de memorie;
 iritații ale pielii, inflamarea unor organe, depresie, gânduri suicidale - rar.
Pentru a ține epilepsia sub control, este bine să se țină cont de următorii
pași:
 administrarea medicației conform instrucțiunilor;
 discuție cu doctorul înainte de a lua alte medicamente (anticonvulsive
sau de altă natură) ori produse naturiste;
 evitarea opririi medicației fără a vorbi cu medicul - anticonvulsivele se
elimină din sistem prin reducerea treptată a dozei pe o perioadă de câteva
luni;
 anunță urgent doctorul dacă te copleșește depresia sau se observă
schimbări emoționale ori de comportament după creșterea dozei sau
schimbarea unui medicament;
 migrenele vor fi raportate deoarece se recomandă un medicament care
nu are acest efect secundar.

Pe durata tratamentului,pacientul va trebui să mergă regulat la control

pentru rețeta medicală și pentru o evaluare a stării generale de sănătate.
Atunci când medicamentele nu au efect sau în anumite cazuri speciale, ar
putea fi nevoie de intervenție chirurgicală. Operațiile au loc doar atunci când:
 convulsiile sunt cauzate de o problemă dintr-o zonă foarte bine stabilită
din creier;
 zona din creier care trebuie operată nu interferează cu funcții vitale
precum vorbirea, funcțiile motorii, vederea sau auzul.
Uneori, chiar și după intervenția chirurgicală, va fi nevoie ca pacientul să ia
medicamente, însă în doze mai mici. În cazuri foarte rare, operația poate afecta
capacitățile cognitive.

9. Complicatii
Apariția unei crize epileptice în anumite situații poate pune în pericol atât
viața pacientului, cât și a celor de lângă el. Mai jos sunt câteva dintre
complicațiile asociate epilepsiei:
 Cădere - poate duce la rănirea,traumatizarea capului sau fracturarea
oaselor;
  Înec - există o probabilitate de până la 19 ori mai mare ca pacientul să se
înece dacă are o criză atunci când înoată, prin comparație cu restul
populației;
 Accidente de mașină - dacă are o criză convulsivă în timp ce conduce,
există un risc mai mare de accidente, precum și în cazul în care manevrezi
anumite aparate (de exemplu, cele din construcții). Legislația interzice
condusul în cazul celor cu epilepsie, iar pentru a putea conduce din nou,
trebuie să nu fi avut convulsii pe o perioadă de minim 10 ani;
 Probleme de sarcină - crizele convulsive pot pune în pericol atât gravida,
cât și fătul, iar unele antiepileptice cresc riscul de defecte la naștere. Dacă
ai epilepsie și vrei să rămâi însărcinată, vorbește cu doctorul înainte.
Acesta va trebui să te monitorizeze pe durata sarcinii și să ajusteze
medicația;
 Probleme emoționale - persoanele cu epilepsie sunt mult mai predispuse
la probleme psihologice, în special depresie, anxietate și gânduri
suicidale. Aceste probleme apar atât din dificultatea de a înțelege boala și
simptomele sale, cât și din efectele secundare ale medicamentelor;
 Status epilepticus - constă în convulsii care durează mai mult de cinci
minute sau mai multe episoade convulsive la rând, fără a exista perioade
în care îți recapeți cunoștința. Poate duce la traume cerebrale ireversibile
sau chiar deces.

10. Preventie

Epilepsia nu este o boală ce poate fi prevenită, ci doar ținută sub control,

printr-o combinație de medicamente și obiceiuri sănătoase. Mai jos sunt câteva
sfaturi pentru a limita apariția convulsiilor:
 ia medicamentele recomandate de medic și spune-i dacă apar orice fel de
anomalii emoționale, cognitive sau de comportament;
 dormi suficient;
 relaxează-te pe timpul zilei, limitând pe cât posibil stresul;
 fă mișcare;
 limitează consumul de cafea, alcool și tutun;
 poartă o brățară specială pentru epileptici - astfel, personalul de la urgențe
va ști cu ce problemă de sănătate te confrunți;
 adoptă o dietă sănătoasă din care să nu lipsească proteinele și grăsimile
sănătoase - studiile realizate spun că ajută la reducerea convulsiilor în
cazul copiilor;
 evită adoptarea unei diete restrictive;
 vorbește cu doctorul înainte de a lua un alt medicament.
 Episoadele epileptice pot fi periculoase mai ales pentru persoanele
diagnosticate recent sau pentru cei din jurul lor. Indiferent de tipul de epilepsie,
este bine ca bolnavii să ia medicamentele conform instrucțiunilor doctorului și
să îi spună despre orice fel de schimbări emoționale sau de comportament.
Ținerea sub control a convulsiilor poate duce, pe termen lung, la reducerea
medicației sau chiar la eliminarea acesteia.

11.Epilepsia in sarcina
Cu ani in urma, femeile cu epilepsie nu erau incurajate sa aiba copii. Astazi nu
mai este valabila aceasta recomandare. Ca urmare a ingrijirii prenatale, mai
mult de 90% din femeile gravide care au epilepsie vor naste copii sanatosi.

12. Cum va afecta epilepsia sarcina

Femeile care sufera de epilepsie au un risc mai mare de a face anumite
complicatii in sarcina:
 Greturi de sarcina severe
 Anemie
 Sangerare vaginala in timpul si dupa nastere
 Separarea prematura a placentei (placenta abruption)
 Hipertensiune arteriala si prezenta in exces de proteine in urina dupa
saptamana 20 de sarcina (preeclampsia)
 Nastere prematura
 Greutate mica a copilului la nastere
 Copii cu malformatii congenitale

13. Cum influentează sarcina epilepsia

Fiecare femeie reactioneaza la sarcină diferit. Pentru cele mai multe femei
cu epilepsie, convulsiile rămân la fel. In cazul câtorva dintre ele, frecvența
convulsiilor scade, pe când in cazul altora – in special a celor la care boala nu
este controlată – sarcina va crește numarul de convulsii.

14. Cum influenteaza medicamentele dezvoltarea copilului

Orice tratament pe care il faci in timpul sarcinii ar putea sa influenteze
copilul. Principalele efecte adverse ale medicatiei pentru epilepsie sunt:
despicatura de palat, defecte de tub neural, malformatii ale scheletului, boli
congenitale cardiace si renale. In plus, anumite medicamente, cum ar fi cele
care contin valproat sau tratamentul cu mai mult decat un medicament in timpul
sarcinii poate creste riscul de afectare a dezvoltarii cognitive a copilului. Alte
probleme cauzate de antiepileptice ar putea include malformatii minore ale
fetei, cum ar fi o buza superioara subtire sau ochi pozitionati mai sus decat
normal, insa nu se cunoaste exact daca aceste aspecte ale felului in care arata
copilul sunt cauzate de medicamente sau de boala.
 Pentru copiii ai caror mame fac tratament pentru epilepsie in timpul
sarcinii, riscul de malformatii congenitale este de 4-8% - comparativ cu 2-3% in
general si este cu atat mai mare daca mama ia mai mult de un medicament sau o
doza mai mare. Pe de alta parte, convulsiile necontrolate pot depriva copilul de
oxigen si cresc riscul de avort sau nasterea unui copil mort.
Desi un numar redus de femei poate renunta la medicatie inainte de
sarcina, in cazul celor mai multe gravide este bine sa continue sa-si ia
tratamentul pentru epilepsie in timpul sarcinii. Pentru a reduce riscurile pentru
tine si copilul tau, medicul neurolog va prescrie cel mai sigur medicament si
doza care este eficienta pentru tipul de convulsii pe care le ai. In timpul sarcinii
si imediat dupa nastere, concentratia medicamentelor in sange ar putea scadea –
ceea ce ar insemna un risc crescut de a avea convulsii. Ca urmare, medicul va
ajusta doza si va monitoriza concentratia in sange a medicamentului.
Convulsiile necontrolate reprezinta un risc mai mare pentru copil decat
tratamentul in sine.
15. Cum va influenta epilepsia dezvoltarea copilului

In plus fata de efectele adverse ale medicamentelor, copiii nascuti din mame
care au epilepsie vor avea un risc ușor crescut de a face la rândul lor epilepsie,
pe masură ce vor crește.
Inainte de a rămâne gravidă,pacientatrebuie să programeaze un consult la
medicul neurolog care va evalua cât de bine este controlată epilepsia și dacă
tratamentul trebuie modificat inainte ca sarcina să inceapă. Ia medicamentele
exact așa cum au fost ele prescrise și nu modifică doza sau oprește tratamentul
fără să aibă loc o discuție medic - pacientă.
De asemenea, este important ca pacienta să aibă o viață cât mai sănătoasă. Asta
inseamnă:
 Să mănânce o dietă sănătoasă
 Să ia vitamine prenatale
 Sa facă sport
 Să controleze stresul
 Să doarmă suficient
 Să nu fumeze, sa nu bea alcool sau să consume droguri
 Sa consume cafeină în cantitate limitată
 Sa evite expunerea la substanțe chimice, cum ar fi pesticidele, vopseluri
sau substanțe de curățat cuptoarele

16. Acid folic mai mult decât celelalte femei gravide.

Acidul folic ajută la prevenirea defectelor de tub neural care sunt
afecțiuni severe la nivelul creierului și măduvii spinării. Deoarece
medicamentele antiepilepstice afectează modul in care organismul folosește
acidul folic, medicul obstetrician ar putea să recomande o doză mai mare de
acid folic – ideal incepând cu 3 luni inainte de concepție.
In timpul sarcinii, pacienta epileptică va merge la medic mai des. Acesta va
verifica greutatea ei și valorile tensiunii arteriale și va monitoriza concentrația
de medicament din sânge. In ultimul trimestru de sarcină, pentru a preveni
posibilele probleme de coagulare, medicul îi va recomanda suplimente de
vitamina K.

17. Ce se intamplă dacă pacienta are convulsii pe perioada sarcinii

Deși convulsiile sunt periculoase, multe femei vor naște copii sănătoși.
Anunță imediat medicul dacă are vreo convulsie. Este posibil ca specialistul
neurolog să modifice doza de medicament. In plus, daca a avut convulsii in
ultimele luni de sarcină, medicul obstetrician va monitoriza starea de sănătate a
copilului.
De-a lungul sarcinii, medicul obstetrician va monitoriza cu atenție sănătatea
copilului și va urmări ecografic dezvoltarea și creșterea lui și, in funcție de
circumstanțe, va recomnada efectuarea unor teste prenatale suplimentare, care
sa ajute pe pacienta epileptică riscurile si să ia decizii importante privind
sarcina.

18.Cum vor fi influentate travaliul si nasterea.

Multe femei vor naște fara complicații. Femeile cu epilepsie pot folosi aceleasi
metode pentru ameliorarea durerii in timpul travaliului și nașterii, la fel ca alte
femei gravide. In mod normal, in timpul nașterii nu vor apărea convulsii, insa
dacă va avea vreo convulsie in timpul travaliului, va putea fi tratata cu
medicație intravenoasă, iar dacă convulsia este prelungită se va indica operația
cezariană. De asemenea, dacă în ultimul trimestru de sarcină pacienta epileptică
a avut convulsii, medicul va recomanda operația cezariană electivă pentru a
evita riscul de apariție a convulsiilor in timpul travaliului.

19. Alăptarea
Alăptarea este incurajată in cazul celor mai multe femei cu epilepsie, chiar și în
cazul acelora care fac tratament. Viitoarele mămici trebuie să discute din timp
cu medicul neurolog despre orice modificare ce va trebui să fie făcută privind
doza sau tipul de medicament.

Epilepsia este o afectiune neurologica care afecteaza peste 50 de milioane

de oameni la nivel mondial si aproximativ 6 milioane de oameni in Europa,
conform Organizației Mondiale a Sănătății. In Romania, se estimeaza că sunt in
jur de 500.000 de oameni diagnosticati cu epilepsie.
 Afectiunea este caracterizata de convulsii recurente care implica o parte a
corpului sau intreg corpul. Pot fi insotite de pierderea constientei, voma
involuntara sau pierderea controlului vezicii urinare.
Din pacate, epilepsia este una din cele mai stigmatizate afectiuni, nu numai la
noi in țară. Efectele acestui fenomen se traduc prin izolarea pacientului și prin
predispunerea lui la stări de insingurare prelungite, care pot duce chiar și la
depresie.
Ce adevaruri trebuie sa stie toate lumea despre epilepsie:
 Epilepsia nu este contagioasă;
 Majoritatea persoanelor cu epilepsie pot trăi o viață normală;
 Persoanele cu epilepsie pot să aibă copii;
 Persoanele cu epilepsie nu sunt violente, nu au retard și nu sunt nebune;
 Persoanele care au o criza nu iși înghit limba;
 O criza scurtă nu va afecta creierul;
 Decesul in urma crizelor epileptice este rar.

20. Când o criza este o cu adevarat o criza epileptica 

Tot Organizatia Mondiala a Sanatatii semnaleaza ca peste 15 milioane de
europeni vor avea o criza de epilepsie pe parcursul vietii, in conditiile in care
sunt diagnosticati in jur de 6 milioane. De unde discrepanta in cifre? De fapt, nu
vorbim despre o discrepanta ci despre faptul ca o criza de epilepsie nu duce
neaparat la un diagnostic de epilepsie. O persoana poate sa aiba o criza izolata si
atat. In cazul diagnosticului de epilepsie, o persoana are 2 sau mai multe crize,
spontane, fara o cauza aparenta (sevraj alcoolic, hipoglicemie, etc.).

21. Ce se intampla in timpul unei crize de epilepsie

Descarcarea neuronala poata sa aiba loc in orice zona a creierului, astfel,
manifestarea persoanei afectate difera de la criza la criza. Daca avem o criza in
zona creierului responsabila cu miscarea, pacientul poate sa aiba miscari
involuntare ale membrelor. Daca criza are loc in zona creierului responsabila de
senzatii, pacientul poate sa simta furnicaturi sau intepaturi in corp.
Episoadele de epilepsie pot sa includa pierderi de constienta sau spasme
musculare, senzatii ciudate, precum senzatia ca simt un miros neplacut, pe care
cei din jur nu il simt, au un gust ciudat in gura, aud anumite sunte sau au
modificari de vedere. Aceste simptome sunt premergatoare unei crize si
reprezinta faza de aura (de avertizare) a unei crize.
Locul unde apare criza se numeste focar si pot sa fie unul sau mai multe la o
singura persoana.
O criza de epilepsie are 3 faze:
 Pre-ictală: perioada de dinainte de criza, cand persoana afectata poate simti
aura sau se comporta diferit.
 Ictală: criza efectiva, care poate sa aiba manifestari diverse.
 Post-ictală: perioada de dupa criza, cand persoana afectata se poate simti
confuza, sa nu isi stie numele sau sa nu stie unde se afla.

22. Cauzele crizei de epilepsie

O criza de epilepsie apare in urma descarcarii elecrice anormale din
neuroni. Insa, de ce se produce acesta incarcare in zone aleatorii ale creierului,
este o intrebarea la care nu avem inca un raspuns. Astfel, in 7 din 10 cazuri,
criza epileptica are o cauza idiopatica (necunoscuta), persoanele afectate neavnd
nicio anomalie sau leziune a creierului.
Consideram factori de risc pentru epilepsie urmatoarele:
 Dezvoltare anormala a creierului;
 Lovituri la nivelul capului care cauzeaza si pierderea constientei;
 Infecții ale creierului;
 Febră ridicată la copii sub 5 ani;
 Factorii genetici;
 Accidentele vasculare cerebrale;
 Leziuni ale creierului sau tumori;
 Diverse toxine sau otravuri.

Epilepsia este o afecțiune cronică a creierului caracterizată în special prin crize

convulsive. În ideea de a înțelege modul în care apar crizele convulsive, trebuie
făcută o precizare despre funcționarea cerebrală normală. Astfel, celulele
neuronale comunică între ele prin intermediul impulsurilor electrice și cu
ajutorul neurotansmițătorilor. În timpul crizelor convulsive, descărcările
produse sunt spontane, periclitând activitatea electrică neuronală firească, fapt
ce determină apariția unor mișcări involuntare a diferitelor segmente ale
corpului sau senzații ciudate în tot organismul.

23. Primul ajutor în crizele convulsive

În convulsiile de tip tonico-clonic se recomandă:

 așezarea persoanei pe o suprafață dură, netedă;

 obiectele care pot răni persoana trebuie îndepărtate și trebuie să fie
asigurată protejarea capului individului cu propriile mâini sau cu un
material moale;
 să nu se împiedice mișcarea membrelor sau introducerea de obiecte gura
persoanei care suferă o criză tonico-clonică;
 descheierea nasturilor de la guler pentru a facilita respirația;
 să nu se înceapă manevrele de resuscitare, persoana recăpătându-și
respirația după încetarea crizei;
  ca persoanele care asistă la o astfel de criză să rămână calme și să fie
alături de cel care face o criză tonico-clonică până la finalizarea ei.

După ce criza dispare, persoana trebuie așezată în poziția laterală de siguranță.

Este necesar să fie asigurată protecția împotriva rănirilor, mai ales la nivelul
capului. De asemenea, persoanele trebuie mutate din locul respectiv numai dacă
sunt expuse unui pericol imediat. Este important să fie cineva care să rămână
alături de ei și să se îngrijească de starea lor până în momentul în care își revin.
Semnalele de alarmă care presupun apelarea la serviciul de urgență sunt
reprezentate de:

 criza epileptică nu s-a oprit după câteva minute;

 persoana are mai mult de o criză fără perioade intercritice de recuperare;
 este știut faptul că este prima oară când persoana face o astfel de criză;
 persoana este rănită, are probleme la respirație sau necesită îngrijiri
medicale pentru orice alt tip de problemă de sănătate;
 comportamentul persoanei după criza respectivă este nesigur;
 persoana este cunoscută cu o altă afecțiune medicală de tipul: diabet sau
afecțiune cardiacă sau dacă persoana este însărcinată.

24.Profilaxia epilepsiei
Prevenția apariției epilepsiei poate fi realizată momentan doar pentru
cazurile dobândite (formele secundare) ale bolii și se poate realiza prin:
 monitorizarea corespunzătoare a sarcinii;
 prevenirea traumatismelor cranio-cerebrale;
 prevenirea cauzelor de accident vascular cerebral sau a bolilor
cardiovasculare;
 vaccinarea corespunzătoare;
 prepararea corectă a alimentelor pentru a se reduce riscul de producere a
infecțiilor.
Persoanele care suferă de epilepsie pot face sport în condiții sigure, studiile
de specialitate neindicând o corelație exactă între exercițiul fizic și declanșarea
unor crize epileptice; dimpotrivă, efectele par a fi mai degrabă protective.

25.Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu epilepsie

Persoana cu epilepsie este adesea dezavantajată total. Unele studii pe pacienţii
epileptici arată că aceştia au dificultăţi serioase cu serviciul. Numeroşi pacienţi
suferă mai mult datorită concepţiilor greşite şi prejudecăţilor altor persoane în
legătură cu epilepsia, decît afecţiunii ca atare. Problemela apar la şcoală, la
locul de muncă şi în viaţa de familie.
Pot fi afectate perspectivele de căsătorie. În cadrul îngrijirii persoanelor cu
epilepsie este important a se încerca reducerea acestor neînţelegeri şi a susţine
pacientul şi familia sa.
În îngrijirea pacientului cu epilepsie se va ţine seama de faptul că acesta este
adesea pus în situaţii dificile cauzate de declanşarea crizelor în cele mai diferite
locuri. Vom discuta cu pacientul pentru a-l face să înţeleagă reacţia celor din
jur, şi să o accepte pe cât posibil.
Pacientul va trebui să-şi accepte suferinţa şi eşecurile cauzate de boală, să
înţeleagă că în afara perioadelor de rău sunt normali, la fel ca ceilalţi, că această
problemă nu-I face infimi.
Va primi explicaţii referitoare la tratament, la boală, la necesitatea de a se
prezinta periodic la medic
26. În loc de incheiere
Bolnavii epileptici ridică şi în prezent probleme de reabilitare, de
reîncadrare în familie, societate, comparativ cu bolnavii cu alte infirmităţi
corporale. Dacă în Evul Mediu bolnavul epileptic era total marginat social, fiind
considerat "demonizat", în prezent acesta este încă frustrat la alegerea profesiei,
la alegerea şi primirea funcţiilor, la încadrare, etc, faţă de cei valizi şi cu aceeaşi
pregătire; în acceaşi măsură epilepticului îi sunt limitate posibilităţile de
participare la activităţi culturale, sportive, artistice, jocuri distractive, etc. Toate
acestea, ca şi tendinţa de izolare cauzată de anxietate, de tema de a nu face
criză, fac din epileptic un om retras, singuratic, care se simte excomunicat din
multe satisfacţii şi bucurii ale vieţii.
După unii autori numeroasele influenţe stresante şi de frustrare pe care le
întâmpină bolnavul de epilepsie se exercită asupra lui mult mai sever şi mai
nefavorabil, în formarea unei personalităţii şi a unui comportament vicios, decât
boala însăşi. Această situaţie poate şi trebuie să fie combătută eficient prin
educaţia sanitară, care se adresează în aceeaşi măsură bolnavului cât şi
anturajului acestuia. În special o instruire adecvată anturajului ar duce la
popularizarea ideii că epilepsia, departe de a fi o boală ruşinoasă, este o
afecţiune ca oricare alta; ar face mai eficientă supravegherea bolnavului privind
respectarea dietei şi a regimului de viaţă prescris; ar duce, nu în ultimul rând, la
înlăturarea sentimentului de condamnare, de marginalizare resimţit de bolnav şi
în consecinţă, la creşterea calităţii vieţii bolnavului.
Epilepsia reprezintă una din bolile cunoscute încă din trecutul îndepărtat al
omenirii.
Acum 4000 de ani intâlnim prima prevedere legislativă provind statutul
bolnavului epileptic –codul lui Hammurabi care interzicea vânzarea sclavilor
epileptici.
Hipocrate şi şcoala sa au făcut primele tentative de a găsi o explicaţie naturală a
fenomenelor convulsive, arătând că răul sacru nu este cu nimic mai divin decât
celelalte boli.
În această epocă se invocă la originea epilepsiei forţe supranaturale, substanţe
toxice,menţinându-se totodată ideea origini satanice a acesteia.
Paracelsus realizează un important pas în demistificarea bolii, stabilind un
raport direct între traumatismele craniene şi epilepsie.
La sfârşitul secolului al XVIII-lea epilepticii încep să fie consideraţi bolnavi, iar
la sfârşitul secolului al XIX-lea se fac primele încercări chimioterapeutice.
Huglings Jackson face prima recunoaştere a mecanismului descărcării
epileptice. El considera toate crizele ca având punct de plecare leziunea.
Epilepsia este un sindrom de diverse etiologii, determinat de descărcări
neuronale excesive, cu caracter paroxistic, tranzitor, intermitent şi interactiv,
manifestat prin crize brusce cu tulburarea intermitentă a unor funcţii cerebrale,
cele mai adesea însoţite de alterarea conştiinţei.
Epilepsia este o stare patologică care a fost cunoscută încă în perioadele
îndepărtate ale istoriei omenirii, fiind atestată identificarea ei în preistorie. Este
o tulburare paroxistică şi trecătoare în activitatea creierului, cu apariţie bruscă,
dispariţie spontană şi tendinţă la repetabilitate ce se caracterizează prin
descărcarea unui grup sau a totalităţii neuronilor cerebrali afectaţi la un moment
dat de un sincronism excesiv prin manifestări convulsive şi prin tulburări de
conştiinţă şi de personalitate, asociate crizelor sau în raport cu acestea.
Prelevaţia epilepsiei este de cel puţin 4 - 6 ‰. Rata de debut, mai mare în prima
copilărie şi există vârfuri ulterioare la adolescenţă şi peste vărsta de 65 de ani.
În puţine cazuri din cele cu debut în copilărie, epilepsia este asociată cu
handicapul mintal.

Caz clinic EPILEPSIE

Numele: C
Prenumele: D
Vârsta: 51
Domiciliu: Jud. Vaslui, oraș Bârlad, bloc 10 etaje
Stare civilă: Căsătorit.Relații armonioase de familie.
Antecedente personale: Stagiu militar efectuat.Căsătorit,un copil,soție aparent
sănătoasă, copil sănătos, nu prezinta afectiuni contagioase si neagă TBC;
Loc de muncă- muncitor necalificat -SC Rulmenți SA Bârlad.
Elemente fizice: Inaltime: 1,90 m, masa corporala: 80 kg
Antecedente heredo-colateraleale: Mama aparent sănătoasă. Tatăl decedat in
urma unui accident vascular cerebral;
Istoricul bolii: bolnavul vine la internare pentru cresterea frecventei crizelor
caracterizate de pierderea cunoștinței, contracturi tonico-clonice, spumă roză la
gură ( își mușcă limba), pierdere involuntară de urină.
Acuză: cefalee ,insomnie,irascibilitate. Recunoaște consumul băturilor
alcoolice. Nu prezintă diaree, vărsături sau pierderi sangvinolente.Stabilirea
nevoilor fundamentale.
Examen psihiatric. Pacient cunoscut Spitalului de Psihiatrie prin internări
anterioare . Revine la internare cu trimitere de triaj pentru creșterea frecvenței
crizelor și a intensităților acestora. La internare este agitat psihomotor , prezintă
tremurături al extremităților și semne de impregnare etanolică. Este orientat
temporo-spațial. Acuză cefalee, amorțeli, hipopraxie voluntară. Prezintă
tulburăride percepție. Conținutul gândirii este redus ( bradilalie, bradipsihie).
Imaginație săracă.
Diagnostic la internare: Epilepsie. Data internării: 12.05.2021 ora 11,26

FIȘĂ OBSERVAȚII C.D.

Respirația se situează în limite normale Odihna si somn:pentru combaterea insomniei
Eliminare normală Igiena: respecta regulile de igiena corporala,
vestimentara si a mediului
miscare si mobilizare, hiperactivitate, informare si educatie: dezinteres de a învăța
necoordonarea miscarilor
Asigurare probabilitate de atingere a integritatii Spirit: nu participă la activitățile religioase
fizice
Lucru: dificultate de a-si asuma rosturile Temperatura se situeaza in limite normale
sociale.
Recreere: dezinteres în a participa la activități Comunicare: ineficace la nivel cultural și recreativ
recreative
Mancare si bautura: consumator de etanol, Îmbracaminte corespunzatoare
bulimie
MEDICAMENTAȚIE ȘI ÎNGRIJIRE C.D.
TRATAMENT DATA EFECTUĂRII OBSERVAȚII
Carbomazepina 12.05 - 17.05.2021 oral-2 cp/zi
18.05 – 24.05.2021 oral – 3 cp/zi
Fenobarbital 12.05 – 22.05.2021 injectabil intramuscular 1 f/zi
Haloperidol 13.05 – 22.05.2021 oral: 3 x 50 pic/zi
Romparkin 13.05 – 22.05.2021 oral:3 cp/zi
Napoton 14.05 – 22.05.2021 oral: 2 cp/zi
Diazepam 13.05-22.05.2021 injectabil intramuscular 2 f/zi
vitamina B1 12.05.-18.05.2021 injectabil intramuscular 1 f/zi
vitamin B6 12.05- 18.05.2021 injectabil intramuscular 1 f/zi
Examene de laborator: diverse
Recoltarea sângelui :
Uree- 18 mmg %
Glicemie – 137 mg %
Hb- 12,26 g%
USH-31/46 mm
Calcemie- 8,6 mg %
L- 10, 800 mc

Probe hepatice :
Tymol- 4 UML
ZnSO4- 14 USH
Recoltarea sângelui pentru VDRL-negativ
Recoltarea urinii pentru examenul de urină
Albumina/absent
Glucoza /absent
Sediment: rare,epitelii plate
rari,cilindrici, hialino granuloși
Examen psihiatric:
Pacient cunoscut spitalului de psihiatrie prin internari anterioare, revine la
internare cu trimitere de triaj pentru creșterea frecvenței crizelor și a intensității
acestora. La internare este agitat pshihomotor, prezintă tremurături ale
extremităților și semne de impregnare etanolică. Este orientat temporo-spațial.
Acuză cefalee, amorțeli, hipopraxie voluntară. Prezintă tulburari de percepție.
Conținutul gândirii este redus (bradilalie, bradipsihie).Imaginație săracă.
Tratament C.D.:
Medicamente administrate / os orar
6.00 12.00 18.00 24.00
Carbomazepină 1 cp 1 cp 1 cp -
Romparkin 1cp 1 cp 1 cp -
Haloperidol 50 pic 50 pic 50 pic -
Napoton 1 cp - 1 cp -
Medicamente administrate orar
intramuscular
Fenobarbital - - 1 fiolă -
Diazepam - - 1 fiolă -
Vitamina B 1 - 1 fiolă - -
Vitamina B 6 - 1 fiolă - -

Îngrijiri diverse C.D.:

 Măsurarea și notarea in F.O. , a funcțiilor vitale: T.A., puls, temperatură,
respirație;
 Administrarea medicamentelor;
 Schimbarea lenjeriei de corp și de pat;
 Regim alimentar;
 interzicerea consumului de alcool;
 Evitarea consumului excesiv de lichide și sare;
 Regim alimentar obișnuit, fără excluderea grăsimilor.
Medicamentul Modul de prezentare Acțiune Efecte adverse
Fenobarbital Comprimate 15mg, 100 Hipnotic,anticonvulsivant Oboseală,Somnolență
mg;Fiole 40 mg,200 mg antipileptic Agitație,Confuzie
Haloperidol sol.uz intern 2 mg/ml Neuroleptic, Antipsihotic, Stare depresivă,Sindr.
flacon 10 ml Sedativ Parkinsonian,Indomnie
Romparkin Comprimate 2 mg Antiparkinsonian Uscarea gurii,Tulburări
de vedere,Constipație
Napoton Drageuri 10 mg Tranchilizant Somnolență,Apatie,
Cefalee,Oboseală
Diazepam Comprimate 2 mg, 10 g Tranchilizant iorelaxant Somnolență,Oboseală,
Fiole 10 mg Anticonvulsivant Uscăciunea gurii,
Amețeli.
Carbomazepina Comprimate 200 mg Antiepileptic,Hipnotic Somnolență,Greață
Vitamina B1 Comprimate 2 mg, 10 Substitutiv în deficitul de -
mg;Fiole 10 mg tiamină
 Vitamina B6 Comprimate 250 mg Substitutiv în deficitul de -
pirodoxină

Nevoia Sursa de Problema Diagnostic de Obiective Intervenție

fundamentală dificultate Nursing
12.05 – Consumul de Foamea Alimentație Interzicerea Administrarea
14.05.2021 alcool exagerată exagerată consumului alimentelor
A mânca și a cantitativ de alcool necesare
bea
Mâncare și Criza epileptică Nu poate să- Incapacitatea Prevenirea Administrare
mobilizare și controleze de ași controla crizelor antiepileptice
mișcările mișcările epileptice
Asigurare Criza epileptică Pericolul de Posibilitatea Prevenirea Administrare
alterare a de atingere a crizelor antiepileptice
fizicului psihicului comitiale
Odihnă și Agitație Dificultate în Insomnie Sedare Administrare
somn psihomotorie a dormi neuroleptice
sedative
A elimina Consum de Transpira Dioforeza Combaterea Interzicerea
etanol transpirațiilor consumului de
substanțe
alcoolice
15.05 – Agitație Creșterea în Hiperactivitate Combaterea Administrarea
17.05.2021 psihomotorie ritm a Somnolență agitației sedativelor
Odihnă și Efectele mișcărilor psihomotorii Plimbarea prin
somn adverse ale Oboseală, Combaterea salon
medicamentelo senzație de somnolenței
r somn,
Recreere Agitație Nu Dezinteres în Convingerea Educarea
psihomotorie desfășoară a practica pacientului în psihoterapeutică
activități activități a desfășura
recreative recreative activități
recreative
Informare Hiperactivitatea Lipsa de Dezinteres de Convingerea Educație
Educație interes în a învăța pacientului să psihosocială
achiziționarea facă activități
de noi informative
cunoștințe
18.05- Stare depresivă Nu comunică Comunicarea Combaterea Psiholog
20.05.2021 ineficace la mutismului
nivel afectiv
Odihnă și Efecte adverse Oboseală, Somnolență Combaterea Plimbarea
somn a senzație de somnolenței bolnavului
medicamentelo somn
r
Lucrul Izolare Neputință Dificultatea de Combaterea Psiholog
a-și asuma izolării
rolurile pacientului
sociale Psihoterapie

24.05.2021 – Pacient cunoscut spitalului de psihiatrie prin intermediul

internărilor anterioare, revine cu trimitere pentru creșterea frecvenței crizelor cu
suspendare a cunoștinței și creșterea în intensitate a acestora și a
simptomatologiei exprimată clinic prin: cefalee difuză, amețeli,iritabilitate
explozivă, tulburări neovegetative, frecvente decompensări narcofilice
etanolice.
Se externează cu recomandările: continuarea tratamentului cf.Rp cu :
Clopromazină, Fenobarbital, Diazepam.
Evitarea surselor de risc pentru pacient apă, sursă de foc etc.
Acordarea de concediu medical pe perioada internării.
Planul de tratament, pentru cei care suferă de epilepsie, se va crea in funcție de
severitatea simptomelor pacientului, de starea sa de sănătate și de cât de bine
raspunde la terapie.
CUM PROCEDĂM DACĂ O PERSOANĂ ARE O CRIZĂ
CONVULSIVĂ
Ce se face?
1. Rămânem calmi
2. Înlăturăm obiectele din jur care pot cauza accidente
3. Slăbim hainele din jurul gâtului
4. Cronometrăm durata crizei
5. După ce se oprește criza, poziționăm persoana în poziție laterală de siguranță
6. Rămânem alături până când persoana își revine complet
7. Dacă criza convulsivă durează mai mult de 5 minute, apelăm 112

Ce nu se face?
1. Nu imobilizăm persoana în timpul crizei
2. Nu introducem absolut nimic în gura persoanei.

Bibliografie selectivă
A. Materiale tipărite
1. Curajul de a nu fi pe placul celorlalti - Ichiro Kishimi, Fumitake Koga,
Editura Litera,2018
2. Epilepsia. Cercetari clinice si experimentale – A. Kreindler, Editura
Academiei,1955
3. Tehnica îngrijirii bolnavului – Carol Mozes, Editura Medicală, 2003

B. Materiale mediul online

1. Epilepsy - http://www.nhs.uk/conditions/Epilepsy/Pages/Introduction.aspx
2. Epilepsy - http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs999/en/
3. What is epilepsy? - http://kidshealth.org/en/kids/epilepsy.html
4. Epilepsy - http://www.aans.org/Patients/Neurosurgical-Conditions-Treatments/Epilepsy
5. Epilepsy - https://www.ninds.nih.gov/Disorders/All-Disorders/Epilepsy-Information
6. Epilepsy and Seizures - http://emedicine.medscape.com/article/1184846-overview
7. Epilespy - https://www.cdc.gov/epilepsy/index.html
8. Epilepsy - https://medlineplus.gov/epilepsy.html
9. Epilepsy - https://www.aesnet.org/