Competenţele-cheie- un pachet transferabil și multifuncţional de

cunoştinţe
Stanciu Ana - Magdalena, studentă anul I Master Management Educațional, Slatina

Centrarea curriculumului pe formarea – evaluarea de competenţe schimbă misiunea şcolii în

condiţiile societăţii bazate pe cunoaştere. În acest context, şcoala formează cetăţeni productivi şi
devine prietenul copilului; individul devine înzestrat pe parcursul şcolarităţii cu un ansamblu de
competenţe funcţionale, care îi va permite îndeplinirea unor sarcini semnificative din viaţa
reală.Curriculumul axat pe competenţe prevede în măsură mai mică asimilarea de către elevi a unor
sisteme de cunoştinţe din diferite domenii ale cunoaşterii, prin studiere monodisciplinară, vizînd
înzestrarea acestora cu ansambluri de competenţe de tip funcţional, care favorizează transferul şi
mobilizarea cunoştinţelor în vederea accentuării dimensiunii acţionale a instruirii.
Profesorul, în procesul realizării Curriculumului centrat pe competenţe va stimula valorile
promovate de şcoala contemporană, cu deschidere spre conţinuturi pluri-inter transdisciplinare; va
mobiliza resursele interne achiziţionate în cunoştinţe fundamentale, abilităţi cognitive şi
psihomotorii, atitudini şi comportamente, pe care elevul le aplică la rezolvarea unor situaţii
problematice.
Competenţele-cheie reprezintă un pachet transferabil și multifuncţional de cunoştinţe,
deprinderi (abilităţi) și atitudini de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea
personală, pentru incluziune socială și inserţie profesională. Acestea trebuie dezvoltate până la
finalizarea educaţiei obligatorii și trebuie să acţioneze ca un fundament pentru învăţarea în
continuare, ca parte a învăţării pe parcursul întregii vieţi. Cele opt competenţe-cheie sunt:
• Competența de a comunica în limba oficială, care reprezintă capacitatea de a exprima şi interpreta
concepte, gânduri, sentimente, fapte şi opinii, atât în formă orală, cât şi în formă scrisă (ascultare,
vorbire, citire şi scriere) şi de a interacţiona lingvistic într-un mod adecvat şi creativ într-o serie
completă de contexte culturale şi sociale.
• Comunicarea în limbi străine, care, pe lângă dimensiunile principale ale abilităţilor de comunicare
în limba maternă, implică şi abilităţile de mediere şi înţelegere interculturală. Nivelul de cunoştinţe
depinde de mai mulţi factori şi de capacitatea de ascultare, vorbire, citire şi scriere.
• Competenţa matematică şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii. Competenţa matematică
este capacitatea de a dezvolta şi a aplica gândirea matematică pentru rezolvarea diferitor probleme
în situaţii cotidiene, accentul punându-se pe proces, activitate şi cunoştinţe. Competenţele de bază
privind ştiinţa şi tehnologia se referă la stăpânirea, utilizarea şi aplicarea cunoştinţelor şi a
metodologiilor de explicare a lumii înconjurătoare. Acestea implică o înţelegere a schimbărilor
cauzate de activitatea umană şi a responsabilităţii fiecărui individ în calitate de cetăţean.
• Competenţa digitală implică utilizarea cu încredere şi în mod critic a tehnologiei din societatea
informaţională (TSI) şi deci abilităţile de bază privind tehnologia informaţiei şi a comunicaţiei
(TIC).
• Competenţa de a învăţa să înveţi este legată de învăţare, de abilitatea omului de a-şi urmări şi
organiza propria învăţare, fie individual, fie în grupuri, conform nevoilor proprii, precum şi de
conştientizare a metodelor şi a oportunităţilor.
• Competenţe sociale şi civice. Competenţele sociale se referă la competenţele personale,
interpersonale şi interculturale şi toate formele de comportament care permit fiecărei persoane să
participe în mod eficace şi constructiv la viaţa socială şi profesională. Aceste competenţe sunt
legate de bunăstarea personală şi socială. Este esenţială înţelegerea codurilor de conduită şi a
obiceiurilor din diferite medii în care activează persoanele. Competenţele civice, în special
cunoaşterea conceptelor şi a structurilor sociale şi politice (democraţie, justiţie, egalitate, cetăţenie
şi drepturi civile), fac posibilă participarea activă şi democratică a oamenilor.
• Spiritul de iniţiativă şi antreprenoriat reprezintă capacitatea de a transforma ideile în acţiune.
Acest simţ presupune creativitate, inovaţie şi asumarea unor riscuri, precum şi capacitatea de a
planifica şi gestiona proiectele în vederea atingerii obiectivelor. Persoana este conştientă de
contextul propriei sale activităţi şi este capabilă să valorifice oportunităţile apărute. Acesta este
fundamentul pentru achiziţia unor abilităţi şi cunoştinţe mai specializate, de care au nevoie cei care
instituie o activitate socială sau comercială sau contribuie la această activitate. Acest lucru ar trebui
să includă conştientizarea valorilor etice şi promovarea bunei guvernări.
• Competențe profesionale și competențe transversale.
Conştiinţa şi expresia culturală, care implică aprecierea importanţei expresiei culturale a ideilor, a
experienţelor şi a emoţiilor printr-o serie de canale (muzică, teatru, literatură şi arte vizuale). Toate
aceste competenţe-cheie sunt interdependente, iar accentul se pune, în fiecare caz, pe gândirea
critică, creativitate, iniţiativă, rezolvarea problemelor, evaluarea riscurilor, luarea deciziilor şi
gestionarea constructivă a sentimentelor.
Este important să menţionăm faptul că toate competenţele-cheie, incluse în Recomandarea
Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene, ar trebui dobândite de:
• tinerii aflaţi la sfârşitul perioadei obligatorii de învăţământ şi formare; competenţele-cheie i-ar
pregăti pe aceştia pentru viaţa adultă, în special pentru câmpul muncii, constituind totodată o bază
pentru continuarea învăţării;
• adulţi pe tot parcursul vieţii, printr-un proces de dezvoltare şi actualizare a abilităţilor. Dobândirea
competenţelor-cheie se încadrează în principiile de egalitate şi acces pentru toţi. Acest cadru de
referinţă vizează, de asemenea, mai ales grupurile dezavantajate, al căror potenţial educaţional
necesită sprijin. Exemplele de astfel de grupuri includ persoanele cu abilităţi de bază reduse, cele
care părăsesc şcoala de timpuriu, şomerii pe termen lung, persoanele cu dizabilităţi, imigranții etc.
Evident, formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie atât în învăţământul obligatoriu şi cel
postobligatoriu, cât şi pe tot parcursul vieţii, presupune existența unor metodologii de evaluare a
nivelului de competenţă într-un anumit domeniu, atins de fiecare persoană. În ansamblu, cu excepţia
competenţei de comunicare în limbi străine, recomandările Uniunii Europene nu conţin descriptori
expliciţi, ce ar permite evaluarea nivelului de competenţă. Aceste aspecte sunt lăsate la latitudinea
fiecărei ţări, fapt ce îngreunează, în mare măsură, analiza modului în care sistemele educaţionale
asigură formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie, recomandate de Uniunea Europeană.

Comunicarea în limba română prin cele 8 competențe cheie

DISCIPLINA- COMUNICARE ÎN LIMBA  ROMÂNĂ
CLASA PREGĂTITOARE

Demersul didactic vizează unitatea- Plante și animale

1.COMUNICARE  ÎN  LIMBA   ROMÂNĂ
            -citirea unui fragment din povestea ,,Omida mâncăcioasă” , Eric Carle;
-audierea poveştii şi identificarea mesajelor transmise;
            -exprimarea părerilor referitoare la comportamentul omizii ;
            -povestirea întâmplării, respectând ordinea cronologică a întâmplărilor din text;
 2.COMUNICARE  ÎN  LIMBI  STRĂINE
            -exerciții de pronunție corectă a numerelor găsite în text;
-să înveţe denumirea hranei pe care o foloseşte omida nostră ;

 3.COMPETENȚE  MATEMATICE  ȘI COMPETENȚE DE BAZĂ  ÎN ȘTIINȚE ȘI

TEHNOLOGII
            -colorarea imaginilor din poveste după codul cifrelor;
            -realizarea unei broşuri cu exerciţii de genul – (scrie nr.lipsă, continuă şirul, desenează cât
indică cifra);
-discutarea alimentaţiei omizii;
-realizarea unui calendar ce cuprinde jetoane cu hrana zilnică a omizii;
  4.COMPETENȚA  DIGITALĂ
-vizionarea filmului Omida mâncăcioasă de Eric Carle;
          -recunoașterea și colorarea pe calculator a unor imagini din povestea prezentată;
-prezentarea unui material PPT;
- folosirea aplicației digitale Voki pentru a exprima părerile referitoare la comportamentul
omizii,, Dacă aș fi o amidă,aș fi mai.......
- utilizarea aplicației Quick- realizarea unui filmuleț cu imagini din cadrul proiectului
-jocuri Kahoot;
 5. A ÎNVĂȚA SĂ ÎNVEȚI
            -stabilirea unor sarcini pentru realizarea unui terariu folositor pentru a observa
comportamentul omizilor;
            -asumarea responsabilităților în cadrul proiectului de observare;
-atenţie la detalii pentru a finaliza sarcina cu succes;
6. COMPETENȚE SOCIALE ȘI CIVICE
            -cooperare în cadrul grupului;
-discuții legate de etapele de evoluţie ale omizii – ou, omidă, fluture;
- desen: asemănări/deosebiri;
-discuţii despre diversitate- nu aspectul contează;
-jocuri de tipul,,Ce aş face dacă.....”
7. SPIRIT DE INIȚIATIVĂ ȘI ANTREPRENORIAT
- postarea pe rețelele de socializare a filmulețelor realizate de către copii;
-exerciţii de manifestare a curiozităţii;
-prezentare de imagini găsite, albume, enciclopedii;
-reporter pentru o zi;
-realizarea unei expoziţii cu vânzare( tablouri cu frunze amprentate) iar banii adunaţi să fie
folosiţi pentru cazurile sociale ale clasei noastre;
8. SENSIBILIZARE SI EXPRIMARE CULTURĂ
-realizarea unui proiect educaţional ,,Fiecare este diferit”;
-mediatizarea proiectului şi manifestarea bucuriei de a participa;
-realizarea unui album cu fotografii de la aceste activităţi;

Bibliografie
1. Dumbrăveanu, Roza; Pâslaru, Vlad; Cabac, Valeriu. Competenţe ale pedagogilor. Interpretări.
Chişinău, Continental Grup, 2014. ISBN 978-9975- 9810-5-7.

2. Jonnaert, Philippe; Ettayebi, Moussadak; Defise, Rosette. Curriculum şi competenţe. Un cadru

operațional. Editura ASCR, 2010. ISBN: 978-973-7973- 98-6. 3.