UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Hidrologie si meteorologie

P R E L U C R A R E A D AT E L O R
C L IM AT O L O G IC E S I
METEOROLOGICE

Student:
MOCANU Diana Cristina Lucia
Grupa 115

BUCURESTI
Noiembrie 2021
CUPRINS
• Introducere ......................................................................................................................................................................3

• Amplasarea si densitatea statiilor meteorologice ...............................................................................................................4

• Durata perioadei normale de observatii meteorlogice ..................................................................................................... ...5

• Prelucrarea datelor:
Prelucrarea primara a datelor. Controlul tehnic al datelor .................................................................. .......................................6
Controlul tehnic integral ................................................................................................... .......................................................7

• Tabelele meterorologice: TABELA TM 1 .............................................................................................................................8

TABELA TM 2 .........................................................................................................................................................................9

TABELA TM 3. TABELA TM 4 .................................................................................................................................................10

TABELA TM 5. TABELA TM 6 .................................................................................................................................................11

TABELA TM 7. TABELA TM 11 ...............................................................................................................................................12

• Aducerea seriilor scurte de observatii la perioade plurianuale. Omogenizarea sirurilor de observatii meteorologice ...........13

Metoda diferentelor ..............................................................................................................................................................................16

Datele trecerii temperaturilor medii zilnice prin anumite valori ............................................................ ...................................................17

Metoda rapoartelor .......................................................................................................... .....................................................................18

• Bibliografie ................................................................................................................ .....................................................19

INTRODUCERE

• Prelucrarea datelor meteorologice se face folosind o metodica a prelucrarii datelor climatologice, astfel
incat sa se asigure procedee de calcul adecvate si standardizate. In alte cuvinte, trebuie sa fie unificate
si omogenizate, altfel nu ar putea fi folosite în studii de climatologie comparata.
• Calculele folosite urmeaza modele statistice: valori medii zilnice, lunare si anuale; valori extreme,
maxime si minime; frecventa anumitor valori, probabilitatea de producere a acestora; si abaterile fata
de media multianuala.
Datele meteorologice sunt prelucrate si analizate avand in vedere calitatea si cantitatea observatiilor, si
a urmatorilor factori:
• Pozitionarea si densitatea statiilor meteorologice
• Durata perioadei de observatie
• Standardul OMM al metodelor de observatie si al instrumentelor folosite
AMPLASAREA STATIILOR METOROLOGICE

• Conform standardului OMM - Amplasarea statiilor meteorologice se face intr-un loc reprezentativ
pentru forma de relief dominanta, iar platforma meteorologica este plasata la distanta de obstacole,
accidente de teren si bazine acvatice, intr-un loc expus circulatiei maselor de aer. Dispunerea
instrumentelor si accesul la acestea este de asemenea standardizat pentru a se asigura
ca masuratorile facute nu sunt eronate.

• In vederea cunoasterii exacte a acestor date, si cum influneteaza ele masuratorile

meteorologice, fiecare statie meteorologica are un istoric al sau, ce cuprinde descrierea detaliata
a statiei, planul pozitiei sale, precum si detaliile si cauzele unei mutari.

DENSITATEA STATIILOR METOROLOGICE

• În regiuni joase si netede, un post pluviometric se poate amplasa la 100 kmp; un post termohidrometric la 500 kmp;
un post barometric, anemometric si heliografic la 5000 kmp; si un post pentru studiul ploilor torentiale la 20 kmp.

• Este necesara o retea mai densa in zonele montane, under relieful, hidrografia, vegetatia si solurile variaza cu
altitudinea si orientarea.

• In climatologia urbana, vorbim de sondaje, observatii expeditionale care nu trebuie repetate intr-o perioada lunga de
timp, intrucat conditiile variaza pe spatii reduse, chiar daca schimbarile fizice si climatice sunt neinsemnate.
 DUR ATA PER IOADEI NOR MALE DE OBSER VAT II (IN ANI)

Elementul/Autorul Kostin Alisov Clima RSR

Temperatura medie 50 - 55 60 - 70 60
Tensiunea vaporilor 30 - 35 35 - 45 30
Intervalul fara inghet 45 15 - 20 -
Umiditatea relativa 30 - 35 35 - 45 50

Depinde de climatul regional observat:

• Regiuni cu variabilitate a elementelor meteorologice minime - 30 de ani

• Regiuni montane - 50 de ani (in special pentru precipitatii)

• Studiul variatiilor de lunga durata - 100 de ani

Durata perioadei normale depinde si de:

• Inceputul observatiilor în tara

• Variabilitatea elementelor

• Momentul schimbarii metodelor si aparatelor de observatie. In Romania, pana la infiintarea Institutului Meteorologic, criteriile de preluare
si prelucrare a datelor erau diferite, rezultand intr-un set de date fara omogenitate, care nu pot fi folosite impreuna cu datele mai recente.
PRELUCRAREA PRIMARA A DATELOR

• Se face la statia meteorologica, si consta in:

• Aplicarea corectiilor la valorile citite de instrumentele meteorologice

• Descifrarea diagramelor de la aparatele inregistratoare

• Verificarea rezultatelor observatiilor meteorologice, de catre seful de statie

Controlul tehnic al datelor : indepartarea erorilor, verificarea calculelor din care se obtin sumele si
mediile decadale, lunare, frecventiale,si din care se extrag extremele.
Verificarea exactitatii datelorse face prin stabilirea concordantei care trebuie sa existe intre diferite
elemente - cresterea nebulozitatii si scaderea duratei de stralucire a soarelui; cresterea umezelii aerului
si intensificarea cetii, scaderea vizibalitatii.
• Valorile temperaturii aerului se trec cu precizie pana la zecimi de grad; cele ale umezelii relative in
procente intregi; ale umezelii absolute, tensiunii vaporilor de apa si presiunii atmosferice pana la
zecimi de milibari; iar grosimea stratului de zapada in centrimetri intregi
 CONTROLUL TEHNIC INTEGRAL

Reprezinta compararea datelor meteorologice obtinute de la statiile meteorologice amplasate in conditii meteorologice
asemanatoare, urmate de o analiza critica. Fiecare element este apoi validat în cadrul ANM folosind caracteristici
specifice precum circulatia aerului, conditiile genetice, specificitatea elementului analizat:

• se verifica exactitatea notatiilor cu privire la conditiile de functionare a statiei, a instrumentelor si a aparaturii

meteorologice

• se verifica corectitudinea calculelor efectuate pentru aplicarea corectiilor instrumenale si suplimentare

• se efectueaza asupra tabelelor meteorologice cu scopul verificarii exactitatii transcrierii si notarii valorilor
meteorologice, precum si a corectitudinii calculelor realizate pentru obtinerea sumelor medii, frecventelor si
extragerea extremelor

• se efectueaza asupra tuturor elementelor si fenomenelor atmosferice

• presupune verificarea prelucrarii diagramelor obtinute de la aparatele inregistratoare

 TA B E L E L E M E T E R O R O L O G I C E : TA B E L A T M 1
Contine observatii si masuratori luate la orele climatologice (0, 6, 12, 18) asupra principalelor fenomene meteorologice.

Prima pagina: denumirea statiei, coordonatele geografice, altitudinea absoluta a statiei, inaltimea rezervorului barometrului
deasupra nivelului marii, tipul barometrului.

In mai mule coloane:

• Valorile presiunii atmosferice pentru orele 0, 6, 12, 18

• Valorile temperaturii aerului pentru cele patru elemente de observatie: suma si media lor, valorile maxime si minime de
temperatura si amplitudinea termica

• Valorile umezelii relative a aerului, exprimate la termenele climatologice si calculate sub forma de suma si medie zilnica

• Corectiile termometrului de minima pentru termenele 6 si 18

Notate pentru fiecare zi din luna respectiva.

Sinteza în partea finala a paginii, unde sunt inscrise date referitoare la maxime, minime, frecvente, sume si medii pe intreaga
durata observata.

In partea de jos a paginii: mai multe rubrici rezumative reprezentand frecvente simple, selective (pe diferite praguri) si
procentuale ale: vantului, nebulazitatii, precipitatiilor.
TABELA T M 2
Date despre cantitatea de apa provenita din precipitatiile atmosferice (solide sau lichide)

• Cantitatea de apa masurata la termenele 6 si 18, si totalul acestora

• Grosimea stratului de zapada

• Fenomenele atmosferice care s-au produs de la ora 18 din ziua precedenta, pana la ora 18
din ziua respectiva

• Sumele decadice si totalul lunar al cantitatilor de precipitatii

• Cantitatea maxima în 24 de ore

• Numarul zilelor cu anumite cantitati de precipitatii atmosferice

• Numarul zilelor cu fenomene atmosferice (ploaie, burnita, zapada, lapovita, grindina, ceata,
aer cetos, pacla, roua, bruma, chiciura, polei, oraje, etc)
TABELA TM 3
• Datele obtinute din descifrarea pluviogramelor, in raport cu punctele caracteristice

• Ofera informatii privind: cantitatea, durata si intesitatea ploilor, pe intervale

caracteristice

TABELA TM 4
• Contine valorile orare ale precipitatiilor atmosferice obtinute din descifrarea
pluviogramelor.

• Prima pagina cuprinde aceleasi indicatore ca si tabela TM3. Pe verso, sunt notate
pentru fiecare zi datele, sub forma de fractie, ale cantitatilor de apa calculate in
intervalele orare de la 0-1 pana la 23-24 si durata in minute a caderii acestor cantitati,
pentru fiecare interval orar. La numarator este trecuta cantitatea de apa, iar la numitor
durata de cadere a acesteia.
• In partea de jos a tabelelor sunt inscrise totalurile lunare ale cantitatilor de apa calculate
pentru fiecare interval orar.
TABELA TM 5
Valorile orare obtinute din descifrarea termogramelor, barogramelor si higrogramelor:
• Valorile pentru cele 24 de ore ale unei zile
• Sumele pentru fiecare zi, decada si luna; media pentru fiecare zi si luna
• Media zilnica obtinuta din valorile de la termenele climatologice, diferentele obtinute
intre media zilnica din 4 ore de observatie
• Maxima, minima si amplitudinea zilnica

TABELA TM 6
Datele orare ale duratei de stralucire a soarelui, obtinute din heliograme:
• Druata stralucirii soarelui pentru fiecare ora din zi, si pentru fiecare zi din luna
• Sumele zilnice si lunare
• Suma duratei efective, a duratei posibile
• Fractia de insolatie si maxima in 24 de ore
• Numarul zilelor cu si fara soare
TABELA TM 7
Date legate de depunerile de gheata pe conductorii aerieni:
• Data, diametrul si grosimea depunerii
• greutatea , durata cresterii stratului de gheata si durata fenomenului
• Date privind grosimea stratului de zapada, nebulozitatea, felul norilor, fenomenele
atmosferice, si directia si viteza vantului.

TABELA TM 11
• In cadrul acestei tabele sunt notate valorile medii lunare care sunt cuprinse in partea de
jos a tabelei TM 1, acestea fiind repetate de 12 ori pentru toate lunile din an.
• Extremele absolute ale temperaturii aerului si frecventa zilelor cu anumite valori
termice.
• Alaturi de aceasta tabela de sinteza mai sunt alcatuite si tabela TM 12 - de sinteza
anuala pentru precipitatii atmosferice, tabela TM 13 - de sinteza anuala a precipitatiilor
masurate cu pluviograful si tabelele TM 16 - de sinteza anuala a duratei de stralucire a
soarelui.
A D U C E R E A S E R I I L O R S C U R T E D E O B S E R VAT I I L A
PERIOADE PLURIANUALE. OMOGENIZAREA
S I R U R I L O R D E O B S E R VAT I I M E T E O R O L O G I C E

• Aducerea seriilor scurte de observatii la o perioada lunga si sincrona se bazeaza pe faptul ca intre variatiile valorilor
elementelor climatice din diferiti ani, la statii meteorologice apropiate si situate in conditii fizico-geografice
asemanatoare, exista concordanta, datorita suprafetelor mari pe care se produc procesele atmosferice ce genereaza
starea vremii.

• Pentru a se putea realiza aducerea seriei scurte la perioada lunga, este necesar ca diferentele sau rapoartele
individuale dintre valorile din fiecare an, la cele doua statii, sa fie relativ constante, adica sa varieze in limite restranse
de la an la an.

• In acest scop, din tabelele meteorologice lunare vor fi extrase, pentru fiecare luna in parte, numarul zilelor care au
anumite valori medii sau intervale de temperatura ale aerului.

• Numarul cazurilor extrase indica de cate ori in cursul sirului de ani de observatie s-a realizat o anumita valoare a
temperaturii diurne sau valori cuprinse intr-un anumit interval. Aceste date se stabilesc pentru perioade cat mai lungi
de ani si se grupeaza pe intervale de 1 °C, 2 °C sau 5 °C, in functie de scopul lucrarii.
Evolutia precipitatiilor medii anuale la Vaslui (1956-2000) si seriile mediilor glisante cu perioade de 5 si 11 ani.

Metode statistice aplicate in climatologie,Cristian Valeriu Patriche

Prelungirea sirurilor de observatii se face prin:

• Metoda diferentelor

• Metoda rapoartelor

• Metoda grafica

• Metoza izomerilor

Frecventa diferitelor valori si intervale ale temperaturii medii diurne

• Frecventa se exprima in procente, si poate fi numita si probabilitate. Cunoscand frecventa unori

valori intr-o perioada deja studiata, putem infera probabilitatea aparitiei acelorasi valori si in viitor,
cu exceptia aparitiei unei schimbari a climei.

• Frecventa procentuala se realizeaza raportand numarul de cazuri pentru fiecare interval de

temperatura, la numarul total al termenilor de observatii.

Metode statistice aplicate in climatologie,Cristian Valeriu Patriche

 Se aplica la:
• temperatura aerului
• presiune atmosferica
METODA DIFERENTELOR • umezeala aerului
• viteza vantului
• nebulozitate

Daca diferentele variaza in limite mai restranse decat valorile din fiecare an se va putea face
prelungirea.

• Pentru a aduce o perioada scurta de observatii la o perioada lunga (cea scurta fiind cuprinsa in
cea lunga), se calculeaza diferenta medie pentru perioada comuna de observatii.

• Apoi, la media plurianuala a elementului climatic de la statia cu sirul lung, se adauga aceasta
diferenta medie.
 DATELE TRECERII
TEMPERATURILOR MEDII
ZILNICE PRIN ANUMITE VALORI
Histograma reprezentand temperatura aerului la Iasi, 2021-10-28 - 2021-11-04
• Stabilirea datelor medii de trecere a valorilor prin aceste praguri se
realizeaza prin metoda histogramei elaborata de A.A. Sepelevski. Folosirea
histogramei prezinta avantajul ca elimina erorile intamplatoare si cele
subiective, iar cresterile si scaderile de scurta durata ale temperaturii medii
zilnice peste sau sub limitele stabilite sunt nivelate.

• Pentru cunoaserea histogramei sunt utilizate valorile medii lunare

plurianuale ale temperaturii aerului. Pe axa absciselor se inscriu zilele
anului la scara 1mm=1 zi, iar pe cea a ordonatelor temperatura aerului la
scare 1cm =10 °C.

Dupa histrograma pot fi extrase:

• Temperatura medie plurianuala pentru orice zi

• Data medie de trecere a temperaturii medii zilnice prin anumite valori

• Durata medie a intervalului cu temperaturi mai mari sau mai mici decat Sursa: meteoblue.com
pragurile stabilite.
 Se aplica la prelungirea seriilor scurte ale
precipitatiilor atmosferice

• Grosimii stratului de zapada

METODA RAPOARTELOR
• Duratei insolatiei

Se raporteaza media calculata pentru perioada comuna de observatii de la statia cu sir scurt, la media statiei cu sir lung.
Deci, pentru a prelungi media plurianuala a statiei cu un sir scurt de informatii, este indeajuns sa inmultim media
plurianuala de la statia unde deja am observat un sir lung, cu valoarea raportului deja calculat.

• Aducerea seriilor scurte la perioada plurianuala prin metoda rapoartelor se realizeaza cu multa usurinta si cu ajutorul
graficelor de corelatie. Datele provenite de la statiile de referinta se inscriu pe axa absciselor, cele provenite de la
statia cu sir scurt pe axa ordonatelor. Pe grafic, vor fi realizate apoi punctele de intersectie a valorilor din fiecare an,
de la cele doua statii, notandu-se alaturi anul. Punctele astfel realizate trebuie sa se distribuie in mod proportional in
jurul unei axe inclinate cu 45 grade fata de coordonate, trecand prin originea axelor. Cantitatea media plurianuala de
la statia cu sir lung se va proiecta pe linia de dependenta, iar ordonata acestui punct va indica media plurianuala
pentru statia cu sir scurt de observatii.
BIBLIOGRAFIE

• Cristian V. P., 2009, Metode statistice aplicate in climatologie, Editura Terra Nostra,
Iasi

• Dumitrescu E., Glaja M., 1972, Metodica prelucrarii datelor climatologice, Centru
de multiplicare al Universitatii din Bucuresti, Bucuresti
• Dumitru A., Florea D., Florea M., 2016,Calcule si masuratori in meteorologie

• Tarlungeanu A., 2016, Masuratori si calcule in meteorologie, Universitatea din

Bucuresti, Bucuresti
• meteoblue.com
V A M U LT U M E S C !