Sunteți pe pagina 1din 4

1.

    Noţiunea şi felurile cheltuielii de judecată

Cheltuielile de judecată se compun din:


a)    Taxa de stat;
b)    Cheltuielile legate de judecarea pricinii.
Adică, acestea sunt sumele care urmează să fie plătite următoarelor persoane:

1.    Martorului;
2.    Interpretului;
3.    Experţilor;
4.    Specialiştilor;
5.    Cheltuielile de examinare la faţa locului;
6.    De căutare a pîrîtului;
7.    De înştiinţare şi chemare a părţilor în instanţa de judecată;
8.    De transport;
9.    De cazare care sunt suportate de părţi şi intervenienţi cu privire la prezentarea lor în instanţă;
10.    Cheltuieli suportate de cetăţeni străini şi apatrizi privind interpretul, dacă tratatele la care RM
este parte, nu prevede altfel;
11.    Cheltuielile de efectuare a expertizei;
12.    Compensaţiile pentru timpul de muncă pierdut;
13.    Cheltuielile pentru declarare a insolvabilităţi;
14.    Cheltuieli de asistenţă juridică;
15.    Alte cheltuieli necesare suportate de instanţă, de participanţii la proces şi auxiliarii justiţiei.

Nu se referă la cheltuieli de judecată achitarea sumelor de către bănuit experţilor, specialiştilor,


translatorilor, pentru executarea muncii prevăzute de atribuţiile lor de serviciu. Martorului, experţilor,
specialiştilor, interpreţilor, li se compensează cheltuielile suportate în legătură cu prezentarea lor în
judecată, cheltuieli de judecare, cazare, diurnele şi salariul mediu pe economie. Sumele care
urmează a fi plătite acestor persoane se depun anticipat pe contul depozitar al instanţei
judecătoreşti. Neplata acestor sume în termenul stabilit de instanţă are ca efect decăderea din
dreptul de a cita în judecată martorul, specialistul, interpretul sau de a efectua expertiză. Instanţa
plăteşte din contul ei de depozit sumele cuvenite îndată ce aceştia îşi îndeplinesc obligaţiile. Plata
cheltuielilor de judecată este pusă direct pe seama reclamantului şi pîrîtului.
Taxa de stat este cuantumul bănesc stabilit de lege care se încasează în bugetul statului pentru
judecare cauzelor civile de la persoane fizice şi juridice în cererile de chemare în judecată, pentru
cererile intervenientului principal, pentru cererile cu o procedură specială, pentru eliberarea
ordonanţei judecătoreşti, pentru cererea de declarare a insolvabilităţii, pentru cererea de eliberare a
titlului executoriu în baza hotărîrii arbitrale, pentru cererile de apel şi recurs, precum şi pentru
eliberarea de către instanţa de judecată a copiilor şi duplicatelor actelor judecătoreşti. Nu se plăteşte
taxă de stat pentru revizuire.
Cuantumul taxei de stat depinde de caracterul acţiunii procesuale şi este reglementat la art. 3 al legii
cu privire la taxa de stat. Pentru cererile cu un caracter nepatrimonial, mărimea taxei de stat se
determină în raport procentual faţă de unitatea convenţională, iar pentru cererile cu caracter
patrimonial, taxa de stat se determină în raport de valoarea acţiunii.
Valoarea acţiunii se determină conform art. 87 CPC, şi se indică de reclamant. Dacă reclamantul îşi
măreşte cuantumul pretenţiilor, el va plăti o taxă suplimentară proporţional valorii cu care s-a mărit
acţiunea. Micşorarea cuantumului pretenţiilor din acţiune nu duce la restituirea taxei de stat. Taxa de
stat se restituie parţial sau integral în cazurile prevăzute la art. 89 CPC:
    depunerii într-o sumă mai mare decît cea prevăzută de legislația în vigoare (se restituie suma
plătită în plus);
    refuzului de a primi cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti în temeiul art. 348;
    refuzului de a primi cererea spre examinare în temeiul art.169 alin.(1);
Art. 169, alin. 1: Judecătorul refuză să primească cererea de chemare în judecată dacă:
a)    cererea nu urmează a fi judecată în instanţa judecătorească în procedura civilă;
b)    exista o hotărîre judecătorească irevocabilă cu privire la un litigiu între aceleaşi părţi, asupra
aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri sau o încheiere judecătorească prin care se admite
încetarea procesului în legătură cu faptul ca reclamantul a renunţat la acţiune sau că între părţi s-a
încheiat o tranzacţie;
c)    aceasta este depusă de un organ, organizaţie sau o persoană în apărarea drepturilor, libertăţilor
şi intereselor legitime ale unei alte persoane fără ca prezentul cod (CPC) sau o altă lege să le
delege dreptul adresării în judecată în acest scop;
d)    exista o hotărîre irevocabila, obligatorie pentru părţi, a judecaţii arbitrale cu privire la litigiul
dintre aceleaşi părţi, asupra aceluiaşi obiect şi avînd aceleaşi temeiuri, cu excepţia cazurilor cînd
judecata a respins cererea de eliberare a titlului de executare silită a hotarîrii judecăţii arbitrale sau a
remis pricina spre reexaminare judecăţii arbitrale care a pronunţat hotarîrea, însă judecarea pricinii
în aceeaşi judecată arbitrală este imposibilă;
e)    acţiunea este intentată împotriva unui agent economic lichidat deja.
    restituirii cererii în baza CPC;
–    adică atunci cînd reclamantul nu a respectat ordinea stabilită de lege în soluţionarea litigiului.
Ex:nu a respectat procedura prealabilă.
–    Instanţa nu e competentă de a soluţiona pricina dată.
–    Cînd cererea a fost depusă de o persoană incapabilă.
–    Soţul cere desfacerea căsătoriei în timpul sarcinii soţiei sau în timp de un an de la naşterea
copilului.
    încetării procesului din următoarele motive:
–    Pricina nu urmează a fi judecată în procedură civilă.
–    În legatură cu acelaşi litigiu există o hotărîre judecătorească irevocabilă, s-a încheiat tranzacţie
de împăcare sau reclamantul arenunţat la acţiune etc.
    scoaterii cererii de pe rol pentru motivele:
–    Reclamantul nu a respectat procedura prealabilă extrajudiciară prevăzută de lege sau prin
acordul părţilor sau cererea a fost depusă de o persoană incapabilă.
    restituirii cererii de apel şi cererii de recurs pentru motivele
–    Apelul a fost depus în afara termenului legal.
–    Cererea a fost depusă de o persoană care nu dispune de acest drept.
–    Hotărîrea nu poate fi atacată prin apel.
–    Nu întruneşte condiţiile prevăzute de lege.
    refuzului persoanei care a plătit taxa pentru întocmirea sau primirea documentelor pînă la
adresare în instanţa judecătorească.
Taxa se restituie de organele fiscale prin trezoreria de stat în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, în
cel mult un an de la emiterea încheierii.

2.    Scutirea de plata cheltuielilor de judecată. Repartizarea cheltuielilor de judecată.

De taxa de stat pentru judecarea pricinilor civile se scutesc:


    Reclamanţii în acţiunea de:
    de reintegrare în serviciu, de revendicare a sumelor de retribuire a muncii şi în alte revendicări
legate de raporturile de muncă;
    ce decurg din dreptul de autor şi din drepturile conexe, din dreptul asupra invenţiilor, desenelor şi
modelelor industriale, soiurilor de plante, topografiilor circuitelor integrate, precum şi din alte drepturi
asupra proprietăţi intelectuale; etc.
    cetăţenii Republicii Moldova pentru cererile de înfiere;
    minorii pentru cererile de apărare a drepturilor lor;
    victimele violenţei în familie
    persoanele supuse represiunilor politice
    avocaţii parlamentari
    procurorul, autorităţile publice, organizaţiile şi persoanele fizice
    organele afacerilor interne şi CNA
    instituţiile de asistenţă socială
    autorităţile publice centrale, organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, Curtea
de Conturi şi organele subordonate lor, finanţate de la bugetul de stat, precum şi autorităţile
administraţiei publice locale.
    Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuala.
    organizaţiile obşteşti ale invalizilor, instituţiile, întreprinderile şi asociaţiile de instruire şi de
producţie ale invalizilor.
    părţile.
    participanţii la proces.
    Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi agenţiile ei teritoriale.
Dacă pîrîtul a cîştigat procesul, reclamantului îi restituie cheltuielile în dependenţă de cuantumul
cîştigului. Dacă reclamantul este sctutit de taxă, cheltuielile pîrîtului vor fi restituite de stat. Dacă
reclamantul cîştigă procesul, pîrîtul va fi ţinut să-i plătească toate cheltuielile. Instanţa de judecată
obligă partea care a pierdut procesul să plătească la cerere, părţii cîştigătoare toate cheltuielile
suportate în legătură cu judecarea pricinii. În cazul coparticipării, cheltuielile de judecată, fie sunt
repartizate în mod egal, proporţional fie solidar. Instanţa de judecată obligă partea ale cărei pretenţii
au fost respinse, să plătească părţii cîştigătoare cheltuielile de asistenţă juridică în conformitate cu
prevederile contractului de mandat.
Judecătorul, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest proces, poate scuti
persoana fizică sau juridică de plata taxei de stat sau a unei părţi din ea. De asemenea, judecătorul
poate să decidă amînarea sau eşalonarea taxei de stat pentru sau pentru ambele părţi, ţinînd cont
de situaţia lor materială. În acest sens, instanţa de judecată, ia în considerare existenţa conturilor pe
numele lor la bănci, preţul şi mărimea bunurilor aflate în proprietatea lor, valoarea acţiunilor.
Cheltuielile legate de judecarea pricinii suportate de instanţă, precum şi taxa de care a fost scutit
reclamantul, îi revine pîrîtului, proporţional părţii admise din acţiune, dacă şi pîrîtul nu este scutit de
plata cheltuielilor de judecată. Dacă acţiunea a fost admisă parţial, iar pîrîtul e scutit de plată,
cheltuielile suportate de instanţă, se încasează la buget de la reclamant, proporţional părţii respinse
din acţiune, dacă reclamantul nu este scutit şi el de plata taxei. În caz de respingere a acţiunii,
cheltuielile suportate de instanţă, în legătură cu judecarea pricinii şi taxa de stat, se încasează de la
reclamant dacă acesta nu este scutit de plata cheltuielilor. Dacă ambele părţi au fost scutite de plata
cheltuielilor, cheltuielile suportate de instanţă cad în sarcina statului.
Sunt scutiţi ambii de taxa de stat, dacă:
a)    Au fost condamnaţi ilegal;
b)    S-au aplicat măsuri preventive ilegale în cadrul urmării pena

S-ar putea să vă placă și