Consilierea psihologică a copilului, adolescentului

sportiv

Lucaci Vasile Florin

 1. Noţiuni introductive / Rezumat al proiectului

Pregătirea fizică şi tehnico-tactică necesită, din partea sportivului, o abordare sistematică

organizată şi condusă de antrenor, în baza unor programe bine stabilite. Sportivii depun un efort
susţinut la antrenamente dorind să-şi însuşească informaţiile tehnico-tactice, să-şi îmbunătăţească
performanţele fizice, considerând neimportante fluctuaţiile de concentrare, controlul emoţiilor,
pierderea atenţiei sau motivaţiei, care sunt tratate cu dezinteres, nefiind convinşi de utilitatea lor.

“Abilităţile psihologice în sport pot fi dezvoltate prin antrenament specific, la fel ca şi

condiţia fizică sau pregătirea tehnico-tactică. Ele te ajută să te descoperi, să înveţi să înţelegi
cum să răspunzi la presiune şi cum poţi fi mai bun, învăţând din experienţă. Sportivii îşi pot
dezvolta o paletă largă de abilităţi psihologice prin antrenarea lor deliberată.” (Marius Crăciun
– Psihologia sportului pentru antrenori, Cluj-Napoca 2018, pag.15)

Pregătirea psihologică în sport trebuie începută încă de la primii paşi pe care copilul îi
face în sport. Ultimele cercetari au demonstrat ca abilitatile psihologice pot fi deprinse si
antrenate de la o varsta timpurie, 10 – 12 ani iar la data încetării activităţii sportive de
performanţă, calităţile dobândite pot face mai uşoară tranziţia de la activitatea sportivă la
integrarea în societate.

Cercetarea de faţă doreşte să investigheze relaţiile pe care activitatea mentală le are cu

activităţile sportive de performanţă, sarcini practice, dar şi variabile tip, cum ar fi vârsta,
sporturile de echipă sau sporturile individuale. Premisa de la care se pleacă este că îmbunătăţirea
abilităţilor mentale duce la îmbunătăţirea activităţii sportive de performanţă.

Obiectivul general al proiectului

Cercetarea doreşte să constate dacă, pornind de la premisa enunţata mai sus, un tânăr
sportiv poate să-şi îmbunătăţească rezultatele sportive îmbunătăţindu-şi abilităţile mintale. Dacă
premisa ar fi adevărată, echipa, care se ocupă de pregătirea sportivului, ar şti, în funcţie de aceste
variabile, cum să-şi organizeze pregătirea tehnico-tactică, cea fizică sau programul de recuperare.
Cu alte cuvinte această cercetare propune o modalitate de a uşura munca echipei de pregătire a
sportivului şi de a îmbunătăţi modalitatea de proiectare a activităţilor de pregătire/recuperare
astfel încât să mărească gradul lor de eficienţă.

2. Metodoligia cercetării / Descrierea proiectului

a. Fundamentarea teoretică

În activitatea sportivă există unele semne (caracteristici) care indică faptul că sunt unele
bariere mentale care împiedică sportivul să obţină rezultatele scontate, cum ar fi: existenţa unor
discrepanţe între performanţele individuale din timpul antrenamentului şi cele din timpul
competiţiei, pierderea concentrării în prezenţa unor persoane importante (membrii familiei sau
prieteni apropiaţi) sau a publicului, aşteptări nerealiste faţă de posibilitaţile sportive sau, din
contră, existenţa unor îndoieli cu privire la acestea, teama de competiţie, teama de eşec, etc.

b. Obiectivul cercetării

 Evaluarea participanţilor la studiu cu chestionarul de identificare a greşelilor

sportive care au cauză psihologică;

 Evaluarea legăturii de cauzalitate dintre rezultatele sportive şi barierele

mentale,

 Stabilirea particularităţilor pregătirii psihice a tinerilor sportivi, necesare

pentru îmbunătăţirea performanţelor.

c. Ipoteze

 Există o legătură de cauzalitate între valoarea rezultatelor sportive obţinute în

timpul competiţiilor şi barierele mentale.

Eşantion de participanţi

Lotul(eşantionul) de participanţi va fi alcătuit din 50 de tineri sportivi, voluntari, de la

cluburile sportive din mun. Cluj-Napoca şi de la Liceul cu Profil Sportiv din Cluj-Napoca. Vor fi
incluşi în studiu tineri cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, practicanţi de sporturi individuale în
egală măsură cu sporturi de echipă, care doresc performanţă sportivă. S-a ales aceast eşantion
deoarece la această vârstă subiecţii au suficiente cunoştinţe despre modul în care creierul lor
procesează, organizează şi structurează informaţia, pentru a putea da informaţii pertinente despre
acest fapt. Chestionarul care va fi aplicat tinerilor sportivi cere de la ei exact acest tip de
informaţii. Un copil mai mic, să presupunem de 7-8 ani, nu este suficient de dezvoltat psihic
pentru a putea oferi informaţii relevante privind posibilele legături între rezultatele sportive şi
barierele mentale.

Procedura de lucru

3.1. Planul (Designul) de cercetare

Această cercetare este una de tip constatativ. Considerând că analiza opiniei tinerilor
sportivi va permite obtinerea unei imagini clare a importantei pregatiri mentale am stabilit ca
scopul cercetării să fie acela de a afla dacă există sau nu o legătură de cauzalitate între rezultatele
sportive şi barierele mintale. Studiul va avea trei etape principale. Prima etapă va viza evaluarea
participanţilor la studiu cu chestionarul de identificare a greşelilor sportive care au cauză
psihologică. Participanţii la studiu vor primi chestionarul şi instrucţiunile de utilizare de la
examinator. Nu va fi stabilită o limită de timp.
 În a doua etapă se va proceda la monitorizarea subiecţilor pe parcursul competiţiilor
sportive dar şi pe parcursul antrenamentelor, pentru a observa eventualele diferenţe privind
performanţa sportivă şi se vor efectua aleatoriu interviuri cu sportivii participanţi la studiu şi cu
antrenorii lor.

A treia etapă vizează analiza şi interpretarea datelor obţinute .

3.2. Instrumente de lucru

Pentru a determina greşelile sportive care au cauză psihologică va fi utilizat un chestionar

cu 10 de itemi.

Sportivii vor primi chestionarul şi instrucţiunile de utilizare. Nu va fi stabilită o limită de

timp, pentru a permite fiecărui participant să lucreze în ritmul propriu. Participanţii vor avea o
listă de afirmaţii pe care trebuie să le noteze cu calificative de la 1 la 5, în funcţie de situaţie. 1
reprezenta cea mai mare incidenţă la frază iar 5 cea mai mică. Putem afirma că acest chestionar
va utiliza o scală de tip Likert.

Itemii chestionarului fac apel la greşelile sportive care apar în timpul compeţiei şi le cer
participanţilor să se transpună în anumite situaţii sau să declare lucruri despre felul lor de-a fi şi
de a aborda anumite situaţii. Se face deci apel la cunoştinţele pe care participanţii le au despre
modul în care sistemul lor cognitiv operează, structurează şi organizează informaţiile. Pentru
acest fapt ei trebuie să fie suficient de maturi şi de introspectivi, pentru a deţine aceste informaţii
într-o formă declarativă, explicită, conştientă. După cum am explicat mai sus acesta este unul
dintre motivele pentru care participanţii trebuie să aibă o vărstă peste 14 ani.

Cotarea se face adunând punctajul obţinut de participant la itemii corespunzători fiecărei

modalităţi. Modalitatea la care participantul a obţinut scorul cel mai mare va reflecta cauza
mentală a greşelilor sportive ale participantului.

Pe perioada monitorizării, atât la competiţii cât şi la antrenamente, se vor urmări

schimbările care se produc la nivelul performanţelor sportive şi care sunt cauzate de factori
psihologici: rezultatele obţinute la competiţii, prezenta unor persoane la activităţi, aprecierea
individuală, etc.

4. Rezultate anticipate
Scopul acestei cercetări este de a uşura munca antrenorilor precum şi a celorlalţi membri
ai echipei de pregătire a sportivului dar şi părinţilor acestuia, prin strângerea şi observarea unor
indicii pentru a determina eventualele carenţe privind pregătirea mentală a sportivului şi, pe cale
de consecintă, îmbunătăţirea rezultatelor sportive ale acestuia, prin antrenarea abilităţilor
mentale. În funcţie de rezultatul chestionarului putem stabili cât influenţează abilităţile mentale
rezultatele sportive dar şi faptul că acesta va scoate în evidenţă unicitatea pe care o are fiecare
persoană, faptul că nu suntem predictivi, nu funcţionam automat după reguli fixe.
 5. Aplicaţii şi implicaţii
Principalii beneficiari ai proiectului sunt antrenorii prin informaţiile pe care le primesc
dar şi tinerii sportivi, aflaţi evident la început de carieră iar scopul este de a-i îndruma, pe aceştia,
spre dezvoltarea unei cariere sportive bazate şi pe dezvoltarea abilităţilor psihologice, abilităţi
utile atât în activitatea sportivă cât şi în viaţa cotidiană, premisă care, eventual, poate constitui
baza de plecare a unor studii viitoare.

6. Concluzii
Cercetarea va scoate în evidenţă opiniile tinerilor sportivi şi a antrenorilor lor referitoare
la influenţa abilităţilor mentale asupra performanţelor sportive, va oferi posibilitatea
personalizării pregătirii viitoare stabilind direcţiile de pregătire precum şi utilitatea antrenării
mentale.

BIBLIOGRAFIE

1. Crăciun M. Psihologia sportului pentru antrenori. Cluj-Napoca: Editura

Risoprint, 2018, p. 15;

2. Goncearuc S. , Samoteeva R. : Conferinţa Ştiinţifică Internaţională „Problemele

acmeologice în domeniul Culturii fizice”- Pregătirea psihică a elevilor implicați în
activități sportive competiționale, Chişinău 2019;

3. Băban A. Metodologia cercetării calitative, Cluj-Napoca; Editura: Presa

Universitară Clujeană - 2002.

4. Holdevici I., Crăciun B. Psihologia sportului, curs Facultatea de Psihologie,

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU, Bucureşti 2013