De la multiculturalism la interculturalism prin proiecte europene

„O educaţie bine făcuta poate întotdeauna să scoată dintru-un suflet, oricare ar fi el,
partea folositoare pe care o conţine”
Victor Hugo

Începând din anul 2000, Comisia Europeana a adoptat o serie de recomandări cu privire la
promovarea in interiorul fiecărui stat european a unei educaţii care sa cuprindă, nu numai structural, ci si
in planul conţinuturilor educaţionale, elemente de apropiere, de coincidenta. Primele deziderate comune
prevăzute in documentele europene erau “educaţia pentru democratei” ,”educaţia pe parcursul întregii
vieţi”,”educaţia multiculturala”.Cu toate acestea, s-a putut observa ca lumea a c cunoscut, in special in
perioadele mai recente, o înflorire a violentei, o recrudescenta a rasismului, a intolerantei religioase si
etnice, a xenofobiei.
Ca o rezultantă a numeroaselor probleme care apar adesea prin forţa evenimentelor, educaţia e
nevoita să accelereze găsirea soluţiilor optime, remediilor prezente, dar si a celor de perspectiva. Se
aşteaptă de la educaţie ca ea să ofere panacee. Ceea ce trebuie făcut insă, pentru început, nu este
utilizarea acesteia ca un remediu, ci purificarea educaţiei astfel încât să nu constituie ea însăşi o sursă de
dificultăţi. Adesea, educaţia prin sine însăşi devine un instrument, o sursă de inegalităţi, de « reproducţie
socio-culturală », de « fracturi » sociale, etnice, religioase etc. Educaţia este unul dintre rarele
instrumente aflate la dispoziţia statului si a colectivităţii pentru asigurarea unei acţiuni de coeziune
sociala profunda si de formarea unei atitudini de deschidere si flexibilitate faţă de comunitatea
internaţională, faţă de celelalte popoare. De aceea rolul acesteia trebuie reconsiderat si forţa educaţiei
regăsită. Fără optimism pedagogic şi încredere in puterea educaţiei, şansele de reuşită se văd mult
periclitate.
Transformările geopolitice recente au condus la conturarea unor noi deziderate economice, social-
politice .Unificarea Europei, «Casa comuna europeana » încearcă să elimine graniţele formale dintre
diversele culturi care compun spaţiul european. Culturile latine, germanice, britanice ori slave, pentru a
le enumera numai pe cele principale, numai trebuie să fie poziţionate in raporturi de rivalitate. Pentru
generaţiile viitoare, veritabilă problemă, din acest punct de vedere, nu va mai trebui să o constituie
opţiunea singulară pentru una dintre culturi, ci elementul educaţional, acela care poate permite accesul
nestingherit la oricare dintre ele.
Toate realităţile multiculturale sus-menţionate fac referiri implicite la sistemele şcolare si
educaţionale ale Europei întregi. Aceasta realitate reclama o educaţie pentru pluralism cultural, fără a se
sustrage insă idealurilor democratice.
Orice proiect de educaţie interculturala integrată trebuie să tină cont atât de realităţile
sociale existente, cât şi de evoluţiile previzibile ale societăţilor europene.
Pluriculturalitatea, tiparul civilizaţiei timpului nostru, constituie un cadru de referinţă care înscrie
si problematica identităţii cultural-europene. Aceasta este rezultanta fenomenelor care au caracterizat
evoluţia societăţilor industrializate ale Europei Occidentale : democraţia, cultura de masă, societatea de
consum, dezvoltarea urbanizării si a culturii urbane, explozia mediilor de informare si a noilor
tehnologii comunicaţionale si extinderea şcolarităţii obligatorii.
In virtutea interacţiunii acestor fenomene, societăţile europene si-au pierdut caracterul lor de
omogenitate, devenind, in parte, societăţi culturale. Aceasta pluriculturalitate a impregnat radical
societăţile, a produs un nou concept de societate.
Sub acest generos aspect al pluriculturalitatii europene, nu poate fi ignorată diversitatea
reprezentărilor si a credinţelor religioase. Subiectul anterior nu trebuie să devină, printr-o nedorită
ignorare, motiv de divergente, de neînţelegeri, de conflicte. Înţelegerea si toleranţa reciprocă vor
constitui dezideratele fundamentale prin intermediul cărora va putea fi depăşit scepticismul nostalgicilor
tradiţionalişti. Nucleul conceptului de educaţie interculturala îl constituie dialogul culturilor, înţelegerea
dintre culturi, valoarea si originalitatea fiecărei culturi, înţelegerea dintre comunităţi.

Trebuie sa reflectăm la câteva definiţii pentru a înţelege mai bine acţiunea didactică a inter-
culturalismului si multiculturalismului asupra elevilor noştri.
In mod general termenul “cultura”este definit ca şi ansamblul format din diferite moduri de
viaţă, valori, obiceiuri, atitudini si cunoştinţe care sunt transmise si apărate de fiecare grup social, etnic
si regional.
Conceptul de multicultural este de obicei înţeles ca si recunoaşterea unui fenomen social:
existenţa mai multor culturi diferite in lume. Se admite faptul existenţei mai multor culturi dar se uită
necesitatea schimbului reciproc al valorilor între aceste culturi.
Inter-culturalismul adaugă un detaliu important. Acest fenomen are ca şi scop interdependenţa
îmbogăţind cultura universală respectând diferenţele. În timp ce în multicultură putem să găsim culturi
inegale superioare sau inferioare, inter-cultura ţine de egalitatea culturilor în ciuda diferenţelor
trăsăturilor lor specifice.
Sunt mai multe teorii care încearcă să explice fenomenul cultural pentru a înţelege fenomenul de
diversitate culturală, relativismul cultural nu este suficient. El pleacă de la o idee esenţială a culturii şi
stabileşte toleranţa intre culturi axându-se pe conceptul static, izolat al fiecărei culturi.
Conceptul dinamic al culturii este opus celui de relativism cultural. Putem să numim inter-
culturalism teoria care încearcă să explice diferenţa culturală care se bazează pe principiile de
interacţiune. Această teorie admite si apară existenţa conflictelor societăţii si se axează pe teoria
sistemelor. Inter-culturalismul neaga considerarea unei minorităţi culturale ca şi copie a culturii
majoritare şi în plus el nu priveşte nici o cultură ca şi ceva închis şi static ci ca şi o entitate capabilă de a
face dovada evoluţiei si ameliorării cu influenţele şi contribuţiile care se produc reciproc între grupurile
culturale. Din acest punct de vedere înţelegem conceptul de interiorizare a valorilor unui grup social si
refuzăm acumularea si supunerea oricărei colectivităţi si remarcăm in mod special rolul culturilor
diferite ca şi un factor de îmbogăţire şi nu ca şi un obstacol în dezvoltarea personală şi socială.
Pluralitatea devine o sursa de mândrie, diferenţa este un principiu de dezvoltare, fiecare cultură este în
mod egal respectată şi fiecare are nevoie una de alta pentru a exista. Niciuna nu ar reuşi să se impună, şi
dialogul a devenit modalitatea prin care putem să schimbăm valori, atitudini, obiceiuri, intr-un singur
cuvânt să ne îmbogăţim.
Diversitatea culturală nu mai este un prejudiciu, ci o realitate care trebuie fructificată în mediul
şcolar. Pluralitatea culturală pune nu numai problema apărării diferenţelor, ci a dialogului cultural, care
recunoaşte că fiecare trebuie să contribuie la îmbogăţirea experienţei umane şi că fiecare dintre ele este
un efort de universalizare a unei experienţe particulare. Multiculturalitatea nu este adversarul
universalismului european, ci o altă formă a lui. Ceea ce unifică multiculturalismul cu universalismul
european este voinţa comună de a plasa o cultură mai presus de puterea statului sau de interesele unui
grup social.
Interculturalismul implică înţelegerea, aprecierea şi valorizarea culturii proprii la care se adaugă
respectul bazat pe o informare autentică şi pe construirea curiozităţii faţă de cultura etnică a celuilalt.
Interculturalitatea este un proces ce se produce la intersecţia dintre culturi, nefiind un scop în sine, dar
care poate deveni o finalitate atunci când sunt sesizate transformările nefireşti sau comportamentale
nefaste la acest nivel de intersectare a culturilor. Problematica lumii contemporane este prezentă în noile
tipuri de educaţii sau „noile educaţii” între care: educaţia relativă la mediu, educaţia pentru comunicare
şi pentru mass-media, educaţia în materie de preocupare pentru o nouă ordine economică internaţională,
educaţia pentru schimbare şi dezvoltare, educaţia nutriţională, educaţia economică şi casnică modernă,
educaţia pentru timpul liber, educaţia interculturală, educaţia pentru pace, educaţia pentru democraţie şi
toleranţă.
 Este rolul noii pedagogii de a forma, plecând de la această diferenţă de perspective un concept de
educaţie interculturală, să pună în practică aceasta idee in educaţie şi în acelaşi timp putem să deducem
şi să învăţăm cum să rezolvăm aceste probleme ale diversităţii. Pedagogia interculturalului se formează
la ora actuală ca şi o ştiinţă socio-educativă.
Pedagogia interculturalului încearcă să trateze în mod corect diferenţa, să prevină efectele lipsei
de comunicare să se îndepărteze de modelele rasiste şi să îl vadă pe “celalalt” ca şi un factor pozitiv, să
creeze sau să dezvolte atitudini de toleranţă, respect, solidaritate, schimburi reciproce între subiecţi de
culturi diferite chiar în a-l vedea pe celalalt ca şi un subconştient al sinelui.
Principiile pedagogiei interculturalului sunt:
1. principiul uniunii fizice a grupurilor culturale diferite. Deoarece diferenţa nu este
numai o parte pozitivă a identităţii ci în acelaşi timp ea este recunoscută de către alţii.
2. educaţia centrată pe diferenţa sau pluralitate. Nu este vorba de programe concrete
pentru anumiţi elevi, izolaţi decât cei aparţinând majoritarii ci de o orientare pentru toţi in mod
special pentru subiecţii non minoritari. Este vorba despre o schimbare a perspectivei culturale
care trebuie sa remarce importanţa fiecărei culturi in cultura universală. Trebuie să descoperim
valorile umane oriunde s-ar găsi ele ţinând cont că nu exista nici o cultură care sa deţină
monopolul valorilor.
3. eliminarea ierarhiei culturilor superioare si inferioare eliminând astfel xenofobia
si rasismul.
EDUCATIA INTERCULTURALA urmăreşte pregătirea tinerilor pentru a trai intr-o societate
multiculturala, cu o dinamica tot mai pronunţata si care tinde tot mai mult să devină o societate
interculturală. Educaţia interculturală poate fi asociată conceptului de “learning to live together”,
promovat de UNESCO.
OBIECTIVE:
- dobândirea de cunoştinţe privind cultura in general si impactul acesteia asupra
comportamentelor individuale si de grup, privind propria cultura si alte culturi ;
- dezvoltarea de deprinderi legate de viaţa intr-o societate multiculturală /interculturală
conştientizarea propriilor determinări culturale,stereotipuri, prejudecăţi, identifica rea lor la
ceilalţi, capacitatea de a relativiza punctele de vedere,abilităţile comunicaţionale şi relaţionale ) ;
- formarea de atitudini, cum ar fi respectul pentru diversitatea culturală , identitatea culturală
proprie si a celorlalţi, refuzul discriminării si intoleranţei ;
- stimularea participării si acţiunii in sensul promovării principiilor unei societăţi interculturale si
a combaterii discriminării şi intoleranţei.
Prin promovarea valorilor culturale locale şi a celor europene , prin implicarea lor în
problematica protecţiei mediului,elevii colegiului nostru implicaţi în proiecte s-au dovedit
veritabili ambasadori culturali, iar contactul direct cu elevii şcolilor partenere le-a prilejuit un
dialog intercultural, dincolo de barierele lingvistice ale ţărilor lor. Astfel, prin intermediul
acţiunilor particulare în care sunt antrenaţi, elevii vor învăţa că înţelegerea Europei presupune
întotdeauna diversitate şi comunicare interculturală.
Iată câteva exemple de proiecte derulate in şcoală

A. PROIECT COMENIUS “ O SOCIETATE CONDUSA DE TINERI”

Obiective vizând multiculturalismul:

- Dezvoltarea unor atitudini şi comportamente civice care să stimuleze sentimentul apartenenţe
la cetăţenia europeană.
- Acumularea de cunoştinţe care să le permită elevilor elaborarea profilului unei societăţi
democratice condusă de tineri.
- Posibilitatea de a-şi lărgi orizonturile culturale, de a cunoaşte alte sisteme educaţionale, stiluri
de viaţă, limbi diferite. Elevii vor învăţa să accepte diferenţele existente la nivelul celor trei
naţiuni şi să militeze pentru dezvoltarea unei dimensiuni interculturale europene.
- Elevii vor învăţa să accepte puncte de vedere diferite, să lupte împotriva xenofobiei. Vor
învăţa că doar colaborarea, efortul colectiv, toleranţa, absenţa oricărei discriminări rasiale
reprezintă singurele valori care pot guverna societatea noastră actuală.

Activităţi specifice proiectului COMENIUS : „ O SOCIETATE CONDUSĂ DE TINERI”

2006- 2007

1 . - Realizarea unui CD de prezentare a ţării, a zonei, a Colegiului Naţional “Avram Iancu”, a

unui DVD cu prezentarea obiceiurilor şi tradiţiilor din zonă
2. Realizarea unui DVD de prezentare a activităţilor extracurriculare ale elevilor Colegiului
3.Album cu fotografii ce surprind principalele aspecte din desfăşurarea proiectului şi
reuniunile de proiect Crotone, Italia şi Suwalki, Polonia.
4. Realizarea unui glosar de termeni sociologici în limbile română, engleză, italiană şi
poloneză.
5. Realizarea unui ghid ilustrat al drepturilor copiilor.
6. Editarea unei broşuri cu titlul „ Şcoala ideală” cuprinzând cele reprezentative lucrări ale
elevilor de la cele trei şcoli
7. CD de felicitare cu ocazia sărbătorilor de Crăciun
8. Realizarea unui dialog intercultural activ in cadrul reuniunilor de proiect
Toate produsele realizate au constituit obiectul unor prezentări în cadrul instituţiilor
partenere, au fost utilizate atât la orele de curs , cât şi în afara lor de către toţi partenerii,
contribuind la o mai bună cunoaştere a mediului şcolar din ţările respective, a metodelor
specifice folosite, dar şi la lărgirea orizonturilor culturale ale elevilor. Întâlnirile cu
reprezentanţii comunităţilor locale din ţările partenere i-a făcut să înţeleagă mai bine
manifestările

B. “ A Training Course for Teachers of English as a Foreign Language”

Le rôle de la correspondance en classe de FLE
Comenius 2.2C - Curs general de formare, Galway, Irlanda.si Sevres, Franta
- favorizarea unei apropieri interculturale şi a unei deschideri europene şi internaţionale în
educaţie;
- contactarea unor profesori din şcoli U.E. în scopul realizării unor proiecte internaţionale pe
teme de interes comun;

C. A New Way Towards the Integration of Foreign Languages and Other School Subjects
”, Vizită de studiu Arion
Cunoaşterea viziunii europene privitoare la CLIL prin analizarea sistemele educaţionale ale
şcolilor din ţările participante, favorizarea unei apropieri interculturale, a unei deschideri
europene şi internaţionale în educaţie

D. Proiecte Etwinning

Obiective vizând multiculturalismul:

- cunoasterea unor elemente specifice ale culturii tarilor partenere, cu precadere traditii si
obiceiuri locale, obiceiuri alimentare, muzica preferata a tinerilor
 - cunoasterea evolutiei istorice si culturale ale zonelor in care sunt situate scolile partenere,
precum si evolulutia actuala a acestora
- crearea unui climat de lucru bazat pe toleranta, respect reciproc, afirmarea valorilor
europene in educatie care sa permita un dialog intercultural activ
1. - „THE SCHOOL OF MY DREAMS” in parteneriat cu Liceo Giuseppe Mazzatinti,
Gubbio , Italia, o scoala fara frontiere, deschisa tuturor acelor care adera la principiul ca
educatia depaseste granitele reale intr-un climat de toleranta, colaborare, prietenie si ajutor
reciproc.
2. „ IT’S IN MY POWER” derulat in parteneriat cu Cehia in anul scolar 2007- 2008
3. „ TEENAGERS THROUGH EUROPE” in parteneriat cu Polonia in anul scolar 2008-
2009
4. „ POETRY AND MUSIC” realizat in parteneriat cu scoli din Franta, Luxemburg,
romania si Polonia
5. ETwinning Project 2007-2008 :An e-guide to our geographical area
Un ghid electronic al zonei noastre geografice : descrierea geografică a zonei în care trăiesc
realizatorii ghidului. El nu va conţine doar obiectivele istorice şi geografice a acelei zone dar şi
oamenii cu tradiţiile şi obiceiurile lor.
In urma derularii acestor proiecte putem afirma că azi mai mult ca si oricând
interculturalismul este in plină dezvoltare si tratarea lui in şcoală este privită ca si ceva foarte
important. Este suficient să aruncăm o privire asupra proiectelor extra-curriculare pentru a
verifica modul in care şcoala înţelege tratarea interculturalismul si multiculturalului.
Abordarea acestui subiect de către şcoli constituie baza numeroaselor proiecte educative ceea
ce atrage după sine adaptarea programelor CDS-urilor, utilizând valori care trebuie respectate si
toleranţa in fata diferenţelor. Aceste proiecte atrag după sine organizarea unor activităţi specifice
si anume dezbateri, vizionari de filme, fişe adaptate, schimburi de elevi, activităţi diverse
organizate in medii sociale diferite.
Putem sa deducem ca lucrăm in multiculturalism şi interculturalism pentru a integra elevii
in viaţa actuală, şi să rezolvăm lipsa de cunoaştere sau folosire a limbilor străine, necesare pentru
depăşirea barierelor de comunicare. Activităţile pe care la derulăm sunt organizate după om idee
de ansamblu, unele au caracter ludic şi folcloric altele vizează creativitatea, comunicarea, etc
toate având ca scop integrarea valorilor tradiţionale in cultura europeană.

Bibliografie:
Colectiv-Primii paşi către cetăţenia europeană activă - Institutul Intercultural Timisoara-
Timisoara 2005
IUCU, R. , PANISOARA, I. Formarea personalui didactic, Editura UMC, Bucuresti;
2000
. J. Servan – Schreiber, Sfidarea mondială, Editura Humanitas, Bucureşti, 1990;
Vaideanu, George , Educatia la frontiera dintre milenii, Editura Politica, Bucuresti, 1988;

Intocmit de Prof. Bodea Roxana

Prof. Sufana Felicia

COLEGIUL NATIONAL “Avram Iancu” Câmpeni