Sunteți pe pagina 1din 4

COLEGIUL COOPERATIST DIN

MOLDOVA
SPECIALITATEA CONTABILITATE

REFERAT
Tema: “ Forma de stat a Republicii Moldova”

Coordonat : Moroi Cătălin

Elaborat : Ciobanu Parascovia

Chișinău, 2021
Cuprins

Karabahul sau Arțah?!...........................¡Error! Marcador no definido.


Evoluția istorică a conflictului din Karabahul de munte............¡Error!
Marcador no definido.
Evoluții recente a conflictului din Karabahul de munte.............¡Error!
Marcador no definido.
Concluzii în urma conflictului din 2020. .¡Error! Marcador no definido.
BIBLIOGRAFIE....................................¡Error! Marcador no definido.
TEMA 1. FORMA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA

I. Introducere

Forma statului exprimă modul de organizare a conţinutului puterii, structura internă şi externă a
acestui conţinut. Componentele formei de stat sunt:
– forma de guvernământ;
– regimul politic;
– structura de stat

II. Forma de guvernământ

Forma de guvernământ priveşte formarea, organizarea şi exercitarea puterii de stat prin


intermediul organelor centrale ale statului şi împărţirea competenţei între ele.
Din acest punct de vedere, clasificarea generală a statelor este în monarhii şi republici.
Monarhia se caracterizează prin faptul că şeful statului nu este ales; conducerea statului se
transmite de la monarh la altul pe linie de rudenie sau în alte condiţii prevăzute de Constituţie.
Monarhiile se împart în absolute – caracteristice perioadei feudalismului şi caracterizate prin
puterea discreţionară a monarhului, şi constituţionale – majoritare în prezent (Anglia, Spania,
Belgia, Japonia, etc), unde monarhia se explică în primul rând prin tradiţie, monarhul având
mai mult un rol simbolicm, rolul Parlamentului fiind foarte important; altfel spus, monarhul
domneşte, dar nu guvernează, este supus regulilor de neutralitate politică.
Republica reprezintăforma de guvernământ în care cetăţenii se guvernează singuri, desemnând
sau alegând un şef de stat, numit de regulă preşedinte. Şeful statului este ales pentru un anumit
număr de ani, cu limitarea numărului de mandate pentru aceşeeaşi persoană. Alegerea se
realizează în mod direct (de ex: România, Franţa), sau prin electori aleşi duă anumite criterii
( SUA), de către Parlament (Grecia, Germania, Austria).
Republica poate fi parlamentară, caz în care rolul cel mai important în exercitarea puterii de stat
revine Parlamentului sau prezidenţială, în care şeful statului are cele mai importante atribuţii în
exercitarea puterii.
Potrivit art.1 alin.(2) din Constituţia, forma de guvernământ a statului român este republica. În
ceea ce priveşte alegerea preşedintelui, în România, potrivit art.81 alin.1 din Constituţie,
Preşedintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat iar, potrivit art.81
alin.(4), nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel
mult două mandate, care pot fi şi succesive. Potrivit art.83 alin.(1) din Constituţie, mandatul
Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

S-ar putea să vă placă și