REM fila Cirepaia: I.

Glint
20 ani dela moarfea sa --
Omagiu prietenesc i camaraderesc
de

Prof. univ. D. MARMELIUC si Prof. univ. I. ANDRIESESCU

1886-191T

1036
COLECTIA REVISTEI JUNIMEA LITERARX", CERNAUTI
20270
www.dacoromanica.ro
BERM BELA CIRESDAIA
OMAGIU PRIETENESC
$1 CAMARADERESC
DOUA CONFERINTE
TINUTE DE
Prof. univ. D. MARMELIUC §i Prof. univ. I. ANDRIESESCU

1936 -
COLECTIA REVISTEI JUNIMEA LITERARA", CERNAUTI
20270
www.dacoromanica.ro
 ION GRAMADA SCRIITORUL
*I LUPTATORUL ')
DE
D. MARMELIUC
Vrednica si meritoasa societate academica Junimea" mi=a
cerut o conferinfa din literatura bucovineana pentru acest ciclu de
conferinfe al ei.
Ce era mai firesc pentru mine decât sa aleg pentru acest
scop o figura, care a avut at& de strànse legaturi cu Junimea",
care a muncit in s'inul ei si pentru sporirea prestigiului ei, care, cu
sufletul format in ea, s'a avântat la lupta eroica si la moarte de
transee pentru idealul, care a sbuciumat sufletul afator generafii si
a avut sa fie plinit de generafia eroului dela Ciresoaia, Ion GrAmada ?
Ce era mai firesc decal sa ma Ondesc la acelasi Ion Gra%
mada, care a fost ani dearândul colegul meu de liceu, cu care am
cetit impreuna carfi, reviste si ziare, aduse noaptea in sac peste
apa Sucevii ; care mi=a fest apoi tovaras de studii si de locuinfä
la Viena, iar mai târziu, in Septemvrie 1913, coleg, profesor la
fostul Liceu III de stat din Cernaufi, astazi Liceul Aron Pumnul" ;
cu care am trait apoi la Bucuresti zilele infrigurate ale refugiului
si sbuciumul sufletesc din timpul neutralitafii românesti ; cu care
am facut impreuna, pentru a doua oara in viari, scoala militara din
Botosani, vestita Koala militara cu ger cumplit, cu foame si cu
privelistea sutelor de cadavre romSnesti, infepenite de tifos exanteo
matic pela porfile spitalelor din Botosani, neincipatoare pentru a%
fafia ostasi secerafi de groasnicul flagel ; care avântindugse la un
contra.atac pe dealul Ciresoarei din jud. Bacau, a fost secerat de
mitralierele germane.
0 viala de continua lupta, de continuu neastampar, de continuu
efort spre creafie, a fost viafa acestui rar exemplar de om.
Inca prin liceu, prin cl. Voa si a VI=a, fiul lui Costan al lui
1) Confennri linutd in Aula Universitalli, Vinen 27 Martie 1936.

3
www.dacoromanica.ro
Nitua Gr5madA din Zaharesti, se caracteriza printre noi, ca un
tan5r aparte : de o senzualitate excesivA, asociat5 cu o sensibilitate
ce d'adea de multe ori in violentä brusc5. Celia mult i povestia
frumos. Ochii s5i mari i negri i se umpleau de fulgere, de caste
ori or b i a despre soarta Românilor din Bucovina, de ate ori pos.
estia scene din tragedia poporului romanesc de pretutindeni. Preos
cup5ri1e sale literz re lsau indemnat de timpuriu sscrie.Inc 5 in cl.VIsa
Grmad publicli schite i novele in Junimea literare din Cers
n5uti si in L ucealarul" din Budapesta, concurand cu schita In ajus
nul desp5rtirii" la premiul Luceaf5rului", iar cu schila In Abbias
tegrazzo" luand premiul Junimii literare" din 1905.
Cetind cu pläcere din scriitorii rusi si cei nordici, bine inteles
dup5 traduceri germane, el nisa lAsat câteva traduceri nimerite din
B. Bjornson, Korolenko, Vaillant etc. Iar predilectia sa pentru stus
diul istoriei, pe care Isa inbriifisat apoi cu atka pasiune in anii s5i
de universitate, ka f5cut s5 scrie, pe intelesul poporului, schife
istorice, pe care lesa publicat in diferite revisfe si publicafiuni pes
riodice, cum au fost Viata Româneasc5" dela Iasi, Neamul ros
mânesc literar", Junimea literar5", C5lindariul poporului bus
covinean" s. a.
Iesit de pe bAncile liceului din Suceava, el a intrat imediat
in societatea Junimea". Vaeanta a pefrecutso in comuna sa nas
tal5 Zaharesti, in casa pArinteasc5, plin5 de Faicere, cu miros de
busuioc si de sulfin5, cetind i preg5tindusse pentru viata de stus
dent. Ne-am vizitat adeseori, comuna mea natalä Liteni fiind la o
dop5rtare de numai 1/2 or5 de Zaharesti. Si adeseori nesa surprins
noaptea in comuna celuialalf, discutând atatea probleme ce frAmantau
sufletul nostru plin de avSnturi. Iubia f5r5nimea cu pasiunea omului,
pornit sA se sacrifice pentru ea. 0 iubia i c5uta s'o cunoasca"
tot mai mult, desi adeseori indura mici am5rAciuni.
Voiu povesti una din de.
Inteo Duminic5 din August 1906 Ion Gr5mac15 aranjeaz5 o
mare petrecere poporan5 in comuna sa nata15. Invit5 personal si
prin scrisori pe foti intelectualii din comunele invecinate, aduce un
taraf bun de thutari, preg5teste tot ce putea contribui la o bun5
reusit5 a serbArii.
Pela orele 3 dupà amiazi locul viran din preajma casei pas
rohiale din Zaharesti era plin5 de lume f5r5neasca si de intelecs
tuali : preofi si invaTatori cu familiile lor, studenfi, elevi de liceu etc.

4
www.dacoromanica.ro
 Trebuia deschisa hora. Conveniram sä deschidem o hora mare
cu tarani §i intelectuali la un loc. Si se incinse o hors frumoasa
ca in povegi, in decursul careia flacaii zahari§teni au fost foarte
cuminti. Dup5 hors ioam facut lui Gramada propunerea, ca ws
zand taraful de 15utari la mijloc, sa lasam pe flacai sä joace cu fe=
tele lor deoparte, iar de cealaltä parte sa aranjam dans pentru
intelectuali.
Se infurie. Cum ? Ne purtam ca ciocoii ? Ce, ni miroase
opinca ? Nu", ii replicai eu, dar flacaii chiuie in hors i ca%
teodata chiuiturile lor sunt piparate §i supara urechea fetelor de
intelectuali".
Las' c5 am vorbit eu cu flacaii no§tri. Nu ma dau ei
de ruine."
Taraful incepu se cante tocmai un joc popular, pe care,"
cuno§team i noi, §i hai cu totii la dans. Muzica trecu apoi la o
hora leganala, §i iar4i ne resfiraram inteo hora mare i frumoasa,
deli era mai mare dragul.
Deodata ins5 un hatru de flacau din apropierea lui Ion Gr5=
mada dadu drumul unei chiuituri. Cu micari fulgeratoare, doamnele
i domnioarele o sbughira peste parleaz, in gradina casei paro%
hiale, iar Ion Gramada se retrase inver§unat acasa.
Cu mare truda am putut sa4 readuc la petrecere. Dar tot
timpul a slat posomorit.
Ion Gramada iubia prea mull pe {Aran. il tinea, cu mici ex=
ceptii, om de cuvant, muncitor, islet, evlavios §i bun la suflet.
Aceasta iubire aproape mistica pentru pastratorul de veacuri al
traditiflor noastre se deslute din fiecare schitä §i nuvela a sa.
Chiar acolo, unde descrie un tip mai rar, cum e Mihalache Tras=
nea, care era el ce era rau badea Mihalache, dar and se mania,
era in stare §i sa ucida tot ce%i venia inainte", la urma biruie
totui calitMile primitive ale sufletului taranesc. Mihalache Tras=
nea regreta intreaga sa viata actul de violenta, intrebuintat fata de
fiul sau George. Cand nuol vede nimeni, Mihalache care%i pastra
hainele §i lucrurile, ramase dela el, sub Meath', mergea cateoodata
pe.ascuns in camara sa le vada §i iqia totdeauna cu ochii ro§i".
Biruise bunMatea §i iubirea in sufletul lui Mihalache Trasnea, care
dup5 15 ani 4i aduce baiatul indarat acasa.
Straus legata de viata taranului este natura, careia Ion Gra.=
mada ii tidied' pretutindeni, unde numai peak, imnuri de slava prin

5
www.dacoromanica.ro
descrieri tn5estre, dintre cari uncle pot rivaliza, desi concepute in
finer*, cu peisagiile lui Mihail Sadoveanu si altor scriitori mari.
Ascultati una din aceste descrieri : Ins5ngerat scap5t5 sea=
rele dup5 muntii acoperiti cu om5t, ale c5ror crestete sc5ntee in
lumina asfintitului, de par aprinse, si ins5ngerat pare si Somesul
ce vSiSe asurzitor pe scocurile morilor de ap5. Aerul de sar5 e
rácoros, curat, si pe toat5 valea se 'mp5nzesc umbre ce curg din=
spre munti i inhoboteaza tarinele arse si ing5lbenite de suflarea
toamnei. In zare ard focuri vioaie, prin apropiere vitele culcate ru=
meg5 15110 care, cling5te de clopotei si sunete leganate de t515ngi
picur5 din vreme 'n vreme in linistea sfânt5 a serii : se urc5 oile
la stSnA. Intr'un loc al rSului, unde malul nu e pripuriu, adap5
baetandrii i flkii vitele. Un b5etan cu traista de=a soldu si r5=
zimat in b5t5 se uit5 g5nditor pe cursal apei la vale, ca si cum
ar asculta ceva" etc. (In ajunul despdrtirii, colectia C. Loghin).
Sau alt5 descriere dela srarsitul aceleias schite : Si era o t5cere
asa de mare, sfânt5 : dormiau si apele si vântul, iar copacii staleau
drepti, incremeniti in pulberea razelor de 1un5. In vale, pe Somes
au amutit morile, linistea e st5p5nä peste toate, numai in rAstimpuri,
and si c5nd, o boare pribeag5 face frunzele s fosneasca domol,
sau cornul stfajerilor trâmbit.5 incetisor in dep5rtatele capete ale sa=
tului. Asa de sfios i tremurátor r5suna buciurnul in aceasta li=
niste dumnezeeasea, ca o rugaciune a noptii... Si Lina tot la poarla..."
Ii pleca la armat5 dr5gutul, de care tocmai se desp5rtise.
Aceste minunate tablouri, coborite din dumnezeeasca natur5,
se g5sesc impr5stiate ca niste m5rgäritare, culese de manä mAiastr5,
in toate buc5tile de literatur5 pur5 ale lui Ion GrAmad5.
Aceleias net5rmurite iubiri pentru firan ii se datoreste faptul
c5 Ion Gr5madà se apuc.i, imediat dupä intrarea sa in Univer=
sitate, s5 reinvie revista pentru pop3r Desteptarea", al c5rei prim
num5r, redactat de GrAmad5, apare la 15 Noemvrie 190.
Intrând cu un entuziasm mai mull decSt tineresc in viafa de
student, asa cum o intelegea Ion Gr5mad5 si multi din generafia
lui, entuziasm, pe care=1 si comunic5 dolui Victor Morariu inteo
scrisoare din 15 Oct. 1906 (J. L. XV. 1926, P. 168 urm.), mull=
ca incordat5, c5reia i se supune ca student la cursuri, ca juni=
mean la sedintele literare, unde se remarc5 si se impune imediat,
ca gazetar la Ap5rarea National5", la care devine redactorul foifei
literare, i apoi privatiunile, c5reia ii este supus orice student sii=

6 www.dacoromanica.ro
 Ion GramadS student

www.dacoromanica.ro
Tac, il fac ca numai dui:0 un dda prima scrisoare, adresata d=lui
Victor Morariu si in care exclama : Numai de=ar da D=zeu sa
fiu sanatos, insä si vesel, caci curaj si sete de munca am destule,
sa=i scrie, bolnav si fara mijloace de traiu, aceluias prieten mai in
varstä : Si tocmai cand sunt mai bolnav, am pierdut oara (adica
meditafia) la preotul Percec, asa ca n'am nici casa nici masa ;
in toata seara stau si ma framant unde sa merg sä ma culc si
necontenit imi sung in urechi versurile lui St. 0. losif.
Noapte, noapte, iar md Iasi
Singur pe cdrdri pustii
Pdrdsit aceleiasi
Palide tnelancolii...
(Cal. Gl. Buc. 192T, p. 9T).
Iar in alta scrisoare disperarea lui Gramada se exprima si
mai violent : Sunt asa de sdrobit si trupeste si sufleteste, incat
nu=mi doresc alta nimic deaf liniste, si iar liniste."
Dupa un an de munca incordata, de privafiuni si de boalä,
Ion Gramada e chemat, in toamna anulni 1908, ca meditator in
casa ministrului de pe atunci AL Consfantinescu si petrece un an
intreg la Abbazia, unde se recreiaza Mat de bine, incat se hotii=
reste sa nu mai amaie stagiul militar, pe care=l face ca cogemite k.
k. Jagru", cum scrie el aceluias prieten Victor Morariu din Tirol
uncle se inrolase intr'un regiment austriac de vanatori de munte.
In vacanfa anului 1910 ne treziram amandoi la vetrele pa=
rintesti, in uniforme de sergenfi teteristi austriaci, el in uniforma
de vanator de munte, eu in uniforma de soldat landwehrist",
amandoi reformafi definitiv din armata austriaca din cauza unui
defect de cord. Ion Gramada leap:al:1a uniforma si pleaca la VA=
leni de Munte, unde asculta cursurile de vara din acel orasel
incantator si leagâ prietenii, care ii sunt scumpe viafa intreaga.
In toamna anului 1910 Gramada veni la Viena. Soarta vru
sä locuim in doua cabinete Maturate, sä ne vedem zilnic, sa dis=
cutam adeseori, sa ne cerfam cateodata. Ca sa pará mai exotic,
Gramada isi cumpará un fes si umbla asa prin Viena. Nu
dela Viena, ca el anunfase acest fapt hazliu d=lui
stiam, cei
Victor Morariu printr'o scrisoare din 10 Octomvrie 1910 : Fiind
cam dracos de felul meu, mi=a venit inteo zi o idee, cand ma ui=
tam in oglinda : negru sunt, dinfi albi am, de cunoscut nu ma cu=

www.dacoromanica.ro 11 -c
noaste aproape lime , ce bine ar fi s'a port fes turcesc, si pe
strad5 chiar ! $i iat5 cä mane am sA=1 cump5r ! DA Doamne bine
de acum !" (Cal. Gl. Buc. 192T, p.104).
Viata studenteasc5 din Romania JunA" oglindia sbucimul ro=
manismului de pretutindeni. De obiceiu rivalitAtile se disputau intre
Ardeleni si Bucovineni si ajungeau cateodata atat de inversuo
nate, inc.& trebuia calmul si autoritatea membrilor emeritati si onoo
rani din Viena, ca sA le aplaneze.
Pe timpul ins5, cand veni GramadA la Viena, in Ardeal cloo
cotea naprasnic lupta dintre vechii luptatori traditionalisti, condusi
de donii Iuliu Maniu, Dr. Alex. Vaida=Voevod, Vasile Goldis,
Vasile Lucaci etc., si intre tineretul condus de d=1 Oct. Goga.
Ziarul celor dintaiu era Romanul", al celor din urmA era Trio
buna". Ambele ap5reau la Arad si duceau o lupt5 fratricid5, care
frAmanta si ingrijora toatA intefectualitatea romaneascA.
$i studentii romanii din Viena, indeosebi Ardelenii, se Imo
pArtir5 in dou5 tabere : romtiniqti i tribunigi. Certurile dintre
Bucovineni si Ardeleni ajunserA pe al cloaca plan, pan5 ce amutirà
cu totul. Lupta de idei, care cateodatà cleraia in discutii violente si
personale, se d5dea pe chestiunca celor dou5 teze : a Romanului",
care vedea in actiunea tineretului o trAdare fat5 de lupia ce treo
buia dusä cu forte unite impotriva asupririi tot mai darze a lino
gurilor, si aceia a Tribunei", care vedea in traditionalisti numai
beneficiari ai luptelor de veacuri, niste mAgari de pe coastele Veo
zuvului", cum scria dol 0. Goga, si propaga o campanie violentä
impotriva fruntasilor conduc5torilor dela Romanul".
Ne impArtirAm si noi, vechii tovarAsi. Ion GrAmad5 trecu de
parka tribunistilor, iar eu, crezand cA atunci, cand un adversar
puternic apas5 pan5 la zugrumare asupra destinelor românesti, o
divizare a fortelor in lupt5 este cel putin inoportunA, m5 Masai gru=
pului romanist. Pretutindeni, unde se intalniau sfudenti romani, in0
deosebi ardeleni cAci dintre bucovineni numai putini urmAriau
cu pasiune desfasurarea luptei fratricide se angajau discutii, care
de care mai violente, panA ce grupurile ajunseserà nici sA nu=si mai
vorbeascA, s5osi caute mese diferite la resfaurante si cafenele, scurf,
sA reoglindeasc5 trista stare din Ardeal.
De aceastä surd5 si inutilA 1upt5 s'a sesizat, in sfarsit, si guo
vernul roman de sub presedintia lui Ion I. C. Bratianu, care in
0 I= www.dacoromanica.ro
primávara anului 1912 a trimis la Arad pe C. Stere, s5 mijloceasCA
o imp5care intre taberele luplatoare.
Mediatiunea a reusit. Românul" a absorbit si elementele
dela Tribuna", care a disp5rut.
Intre limp la România Junã" s'au fâcut alegeri pentru co=-
mitet. Tribunistii au pus candidatura lui Ion Gr5mada, iar roma.-
nisti, impreun5 cu fruntasii coloniei române din Viena, au pus-
candidatura mea.
M'am opus din r5sputeri acestei candidaturi, deoarece imi c5=-
dea afal de greu s5 intrerup preg5tirea fezei de doctorat la care
incepusem a lucra de câteva luni. Deaceea nici nu m 'am inf5tisat
la alegeri, ceeace a fost utilizat de grupul tribunist in propaganda
sa pentru I. GrAmad5.
Cu toate acestea am fost ales cu un vot in plus. Fruntasii
coloniei au venit la Seminarul de limbi clasice unde cetiam, si mai
cu binisorul, dar mai ales cu probozeli, m'au silit s5 primesc pre=
sedintia României June".
Ion Gr5mad5 a primit, apoi, s5 fie presedinte al sectiei lite=
rare, calitate, in care a preg5tit istoricul Romaniei June", ap5rut in
1912, iar actualul deputat Dr. V. Marcu, presedinte al comisiei de
control, revizuitoare", cum ii spuneam noi.
Epoca aceasta a fosf cea mai infloritoare pentru R. J.", care
in acel an administrativ a avut cei mai multi membri activi din tot
timpul existentei sale, 81 la numAr, si a avut sedinte literare din
cele mai in5It5toare.
Cu tot focul luptei, Ion Gr5mad5 a gAsit limp sa" r5scoleasc5
arhivele din Viena, s5=si fac5 note, &à scrie teza sa de doctorat
despre participarea RomAnilor la asediul Vienei, sa" trimila cores=
pondente la ziarele din Ardeal si din Bucovina. Iar cAnd in pri=
m5vara anului 1912, dup5 imp5carea dintre taberele romãnesti din
Ardeal, lui I. Gr5mad5 i se fácu propunerea &à intre in redactia
RomSnului", el primi aceast5 sarcin5 destul de grea.
Opt luni de zile a stat in redactia acestui ziar, muncind din
zori 01-15 noaptea farziu, nu numai la articolele si reportagiile ga=
zethresti, ci si la diferite lucr5ri ce le preg5tia. Convingerea lui
c5, in lupta pentru salvgardarea intereselor romSnesti din monarhia
habsburgic5, se cere un front comun intre romSnii ardeleni si buco=
vineni, 1=au dus in redactia ar5dan5, unde pe lAng5 clipe de in5l=
tare suflefeasa, n'au lipsit nici ore de desamágire. El c5uta in Ar=

emusigensmi 9
www.dacoromanica.ro
deal numai firi de otel. A gasit insa §i acolo oameni slabi, caractere
§ubrede, cari 1=au amarit i deceptionat.
La 1 Ianuarie 1913 revine la Viena, in acela cabinet din
Lazarethstr. 29, 1'ang5 odaita Inca, §i se a0erne pe munca. Ion
Gramada era bowie ambitios. Nu fia ca sunt pregatit i ma pre=
zint la doctorat. Când in Mantic 1913 mi=am luat rigurosul principal
eu distinctie unanima, la care a asistat aproape intreaga colonie §i
studentime romana, examenul de doctorat la Viena find public,
printre cei prezenti a lost i Ion Gramada.
Cand m'a felicitat i el, in ochii lui s'a vazut o licarire de
clurere. Pada" la sfar.5itul lui Iunie nu 1=a mai vazut nimeni
S'a inchis in oclaita lui i cu sfaritul semestrului de vara, I. Gra=
mada a fost promovat, la 16 Iulie 1913, doctor in litere i filosofie.
In Septemvrie 1913 ne=am gasit amandoi profesori suplini=
tori la Liceul III de stat din Cernauti, aruncat in trei cladiri ne=
incapatoare : una, actualul liceu III din Piata Grigore Ghica=Voda,
a doua in sir. Universitatii, intre actuala cladire principala si C5=
minul studentilor, a treia in actualul local al Seminarului pedagogic.
Cu spiritualitatea creata in atmosfera panromaneasca i ire-,
dentista dela Viena, cu energia tineretii, cu dorul de a ajuta po=
porul romanesc din Bucovina sa se ridice, din uratenia luptelor din=
fre cele doua tabere romane0i, la o conceptie de salvare nationala,
n'am intrat nici unul in vr'o grupare politica bucovineana. Ion Gra=
mada, Vasile Litu §i eu luam masa impreuna, ne intalneam adese
.ori in plimbari pe Dominic, discutam i a0eptam o nouà grupare
româneasca in preajma idealului de unitate culturala panromaneasa,
condusa de profesorii Sextil Pu§cariu §i Ion Nistor.
Nimeni nu banuia doar ca focul dela Sarajevo va aduce asu=
pra lumii cataclismul unui razboiu, din care va iei biruitor idealul
unitatii nationale.
Dar Gramada nu se putu rabda. Temperament de luptator,
el se angaja la inceputul anului 1914 ca redactor al gazetei Viata
Nou5", unde ramase pada dupa izbucnirea razboiului. A scris aici
articole de lamurire romaneasca, i articole politice impotriva mem=
brilor celuilalt partid, cel democrat, ne=a cerut articole §i noua, lui
Litu §i mie §i astfel am ajuns toti trei sä fim denuntati chiar de
catre efu1 democratilor dr. Aurel Onciul ca iredenti§ti.
Dar glontele dela Sarajevo cazu. Austria declara razboiu Serbiei
si in mai putin de=o sliptamana urmara declaratiile de razboiu

10 MN= MiiM
www.dacoromanica.ro
ale Rusiei, Germaniei, Frantei etc. Pe Ion Gramacla 11 surprinse
vartejul acesta la Viata Noua".
Banuit de iredentism, nestiind ce atitudine va lua Romania,
deoarece traia inca Regele Carol I, si neputindu=si procura infor=
matiuni din Vechiul Regat, Gra.mada a scris cateva articole in di=
rectiunea patriotismului austriac, dictat de imprejurari, i impotriva
constiintei sale.
Pe mine m'a surprins razboiul acasa la Liteni. Tot avutul
meu, haine, carti i notele ce pregatisem pentru examenul de ca=
pacitate, legam lasat la Cernauti. Cum Rusii inaintau spre capitala
Bucov:nei, am plecat de acasà, dela Liteni, sa=mi salvez averea,
cu o caruta faraneasc5, avand langa mine pe tin frate al meu.
Cat am stat la Cernauti, o zi, m'am intalnit cu I. Gramada.
Era deprimat. Se simtia urmarit de organele politienesti. Se credea
nesigur la Cernauti. Miga cciii atunci articolul Presa din Ro=
mania", care avea sä apara in Viata Notia" din 30 August 1914.
Cand 1=am sfatuit sä fie mai prudent in aprecierile sale fata"
de presa romaneasca din Regat, contrara Austriei, el migia raspuns
infundat, cu o strafulgerare in ochi : Trebuie sagi insel. Trebuie
sa" le intunec vigilenta. Tu dealtfel tii, unde vom sfarsi amandoi".
Negam strâns mana, ne=am despartit in actuala Piata a Unirii,
iar la inceputul lui Septemvrie ziarele din Bucuresti aduceau pri=
mul interview dat de GrAmada, care, in z5p5ceala produsa de
inaintarea fulgeraloare a Rusilor spre portile Cernautilor, trecu
frontiera pe la Mamornita si se siabili la Bucuresti.
In tot timpul neutralitatii a scris si a vorbit despre nedrepg
tatile de un veac si jumatate ale regimului austriac fata de Romanii
bucovineni, s'a sbuciumat si a luptat pentru intrarea Romaniei a=
laturi de Puterile Antantei. Constiinta lui, care fusese incatusata
la Cernauti o lima si ceva, se descatusa vehement. Graiul si con=
deiul lui reprezentau impunsaturl de sabie in constiinta fratilor liberi.
Cuvântul lui rasuna alaturi de cel al Ardelenilor refugiati 0.
Goga si V. Lucaci la congresul Românilor de peste hotare la
15 Martie 1915. Din pana lui iesiau aproape in fiecare saplamana
articole la"murifoare.
Dela 14 Maiu 1915 am petrecut impreuna la Bucuresti,
unde Ion Gramada venia foarte adesedri dela Liceul militar din
Manastirea Dealu, la care fusese numit profesor de istorie. Era
continuu fra"mantat. Ochii sM scaparau, de cafe ori vorbia de raz=

silommim 1 1
www.dacoromanica.ro
boiul sfânt" al desrobirii. Preg5tia o C'arte a Stingelui", in care
avea s concentreze toate nedreptatile suferite de populatia Buco=
vinei, indeosebi in timpul r5zboiu1ui, and atalia Romani nevino=
vati au suferit martiriul cAlAilor austriaci, cand atatia intelectuali
au umplut lag5re1e de concentrare sau au fost tariti in lanturi, legati
alAturea de borfasi sau de tigani vagabonzi dela Cern5uti pan5
al Vatra Dornei.
La 16 August 1916 isbucneste r5zboiul Romanki. Desi era
mobilizat pe loc la M5n5stirea Dealu si desi in urma ordinului
Marelui Cartier General al Armatei Romane tuturor refugiatilor
li se mentinuse situatia din armata de origine deci lui Ion Gr5=
mad5 aceea de reformat definitiv el ceru s5 fie trimis pe front.
Si astfel in Octombrie 1916 ne intalnim la Scoala militar5
din Botosani, noi, b5rbati de cite 30 de ani, al5turi de copii de
18-20 de ani. Venir5m voluntari si deaceea dela noi, cei mai in
varst5, al5turi de distinsi intelectuali din Vechiul Regat, trebuia s5
vinA continuu imb5rb5tarea i incurajarea.
Lupta dela Neajlov din Noembrie 1916 a fost pierdut5. Bu=
curestii au fost ocupati. 0 retragere din cele mai tragice, din cafe
cunoaste istoria, a epuizat toate fortele armatei romane.
La Botosani o iarn5 cumplitä, exercitii extrem de grele, ca
in preajma unui nemai pomenit de crancen r5zboiu, mancare putina
5i proasta, iar pe deasupra, in fiecare zi, aspectul a sute de morti
in preajma spitalelor, ticsite de muribunzi ! Tifosul exanternatic
bantuia cu furie printre rândurile r5rite al unei armate viteze.
Descurajarea cuprinsese cele mai optimiste firi.
Totdeauna la datorie, continuu curajos si, pe cat se putea
atunci, voios, Ion GrAmad5 a fost o pild5 de elev al Scoalei. Man=
cam zilnic la o m5tus5 a lui Enescu, sofia unui functionar dela
primiria Botosani, Ion Gr5mad5, E. Lacretianu, care dup5 r5z=
boiu a murit ca director al Scoalei superioare de agricultur5 din
Craiova, Ion Andriesescu, actual profesor la Universitatea din Bu=
cure§ti i eu.
Ici=cok, Samb5t5 seara, societatea noastra sporia cu cativa
refugiati bucovineni si cu cativa ekvi mai veseli ai Scoalei, i rar
de tot se g5siau la masa noastrA i cafe o portie de sarmale i un
p5h5rut de yin.
Gr5mad5 facea continuu planuri, era mereu optimist, se gandia

12 www.dacoromanica.ro
 Ltaiat.

.111

K.4

-4

f I. Grämad5, D. Marmeliuc, f Eug. Lacriteanu, I. Andrieescu

mod la prof. unlit. (clecorat cu crucca de prof. unw.)
Clrgoala Cernaull rkbolu franccza) Bucuregi
ca elevi ai Scoalei militare din Boto§ani in iarna anului 1916/17

www.dacoromanica.ro
cu hoiarire la lupta in care va infra. Cand am fost intrebati, la ce
regiment dorim sa fim repartizati, amândoi am cerut Reg. 8 Va=
natori. Dintr'o gresala de cancelarie mie mi=a venit repartizarea la
regimenful de infanterie Buzau Nr. 8. Gramada a fost repartizat
la reg. 8 Vanatori.
Ne=am despartit dela Scoala militara din Botosani la 15
Martie 1916. Amandoi am frecut pela pärintii nostri din Zaharesti
si Liteni, pe atunci sub ocupatie ruseasca, pentru a ni lua ramas
bun, iar dupa aceea nesam dus fiecare la regimentul sat.
N'am auzit unul de alful multa vreme. Divizia Vsa, din care
faceam parte, a avut de sustinut dela 24 lulie la 2 August, intre
Cozmesti si Marasesti, atacurile a 6 divizii prusace. Din regimentul
8 Buzau, intarit pe front cu doug regimente de mars, am iesit
dupa 10 zile de continue batalii, 5 ofiteri si 120 de ostasi.
Bolnav de tifos si de malarie am fost internat, dupa retra=
gerea diviziei a V=a de pe front, in spitalul de camp din vila lui
Cincu, asezat in comuna Frunzeasca, jud. Tecuei. Ziarele din Iasi
m'au dat intaiu mort, apoi gray I.:init. Neamul Romanesc din 22
August 1917 aducea urmatoarea stire : Intre aceia, pe cari M. Sa
Regele i=a decorat cu mana Sa pentru felul cum au luptat, este
si profesorul si seriitorul bucovinean D. Marmeliuc. Dorim insana=
tosire grabnica viteazului tanar, care se afla bolnav intr'unul din
spitalele delanga front".
Probabil dupa citirea acestei informatiuni, Gramada, care
pandia aeolo, la Ciresoaia, momentul sa se arunce la atae, a scris
lui Ion Andriesescu o scrisoare mai lunga, in care aminteste de
decorarea mea si adaoga o gluma, din care se desprinde vechea
si frumoasa intrecere dintre noi.
Aud ca esti la Centrul de Instructie al armatei Isa, ca esti
sanatos tun si tragi din lulea tutun. Ma bueura toate acestea si
m'as bucura si mai mult, daca asi auzi ca esti cu Mihai Viteazul
de gaf. Mitica ne=a luatso inainte, caci dupà cum vad din Neas
mul romanesc viteazul profesor si scriitor bucovinean" a lost des
corat de M. S. Regele, probabil cu Coroana Romanier iar acu
se afla ranit inapoia frontului dela Märasesti"...
Regimentul nostru n'a prea luat parte la lupta. A fost numa
10 zile pe pozilie, restul, dela ofensivä incoace, am lost mereu in
rezerva. Pierderi egal 20 morti si raniti. Acu, azi ori maine, plecam
la Oituz, intram series in foc. Am de Wand sä nu ma intorc decat

13
www.dacoromanica.ro
cu Mihai Viteazul, sa crape MiticA de ciuda, dupA cum cr'apa
din pricina ghetelor mde galbene".
Refuzând orice invitatie, orice prilej de a fi rechz mat de pe
front, Ion Gr5mad5 avea viziunea marei sale fapte, eroicei sale
fapte. I s'a oferit sä fie observator al batalionului. A refuzat. CS=
teva zile inaintc de ziva fatalã de 27 August i s'a oferit de c5tre
ministrul Al. Constantinescu sà" fie mutat la Mare le Cartier General.
A refuzat. Gândul lui era cel exprimat in scrisoarea adresatA d=nei
Constantinescu, sotia ministrului, o venerabilä femee i mama',
scrisoare ce se afla acum in proprietatea mea. Iatso :
Onoratd Doamnd,
Nu va mai trimit scrisori prin soldaji. S'a terminal cu dele=
gajiile, cad pe front, unde ma afiu acu, asa ceva e karte greu.
Deaceea voiu fi mai pujin guraliv si mai sgarcit la vorba, cea ce
desigur ca n'o sa=rni strice.
Aid rni=am schimbal viaja si, adancindu=ma in sulletul meu,
m'am revazuf pe mine, stand de multe ori de vorba ore tntregi cu
mine insu=mi. Adese imi fac bilanjul viejii mele si m intreb ce
bine am facul eu pe pamânt. 5i lotdeauna regret ca n'am pa/tit
lucra mai mull, spre a aduce mai mulla feriore altora. Cacl alai`
ramane dupa hecare pe lumea asia : binele ce l=a /kW altora. In=
cok kful e praf i cenusa, pe care le spulbera vantul.
Cons/a/area aceasta nu rezulta din gandurila negre ce poale
m'ar preocupa. Nu. Ma gêndesc foarte pu lin la moarte si nu ma
fern deloc de ea. Sunt prega fit s'o infrunt. Nu ma sperie mci mul=
jimea pacatelor ce le-am cornis, cad asa de sfantä si de dreapla
inaintea lui Dumnezeu este cauza, pentru care alata lineret s'a im=
bracat cu camasa morjii, That pe toji ne asteapta vieaja de veci.
De as/a sunt sigur. Rasboiul nostru este sfant.
Cum v'am spus, regret numai ca nu mi=am legal numele de
o lap/a nepierikare, care sa aduca foks altora. Dar sper ca in
lupla ce ma asteapia in curand imi va ajuta Dumnezeu sä indeph=
nesc o fapta, care sa ma ireaca la nemurire. (Dumnezeu she insa
daca 1711 pacatuesc si acum cu orgoliul meu).
Ma mir numai cá sun! atalia oameni, ramasi la veire, cari nu
injeleg cala frumuseje sublima cuprinde jerifirea facuta de buna voie.
Sum' momente and simji parca insasi sufiarea Dumnezeirii cum iji
atinge fruntea ca o adiere binefacaloare. .57 alunci uiji tot ce=ai iubit

14
www.dacoromanica.ro
in vieatä, tot ce=i calator ca nisipul pustiului si nu regreti deloc
lumea ce=ai lasat in urma. Inainte, tot mai departe, spre un miraj
de stralucire necunoscuta lasilor... Daca=1 ajungi, le=asteapta Ms=
plata de veci.
Necunoscutul acela, spre care mergi, mulfannrea ca=ti faci
toala datoria, suprema datorie ; intensitatea cu care traiesti vieafr
ce p=a mai daruit=o Durnnezeu, constitue un farmec de care vi=
breaza toata iiinta fa.
Doamne ajula=mi sä fiu tare, sa fiu vrednic si neinfricat, spre-
a putea rasbuna lacrimile ce le=au varsal ai mei vreme de una suta-
cincizeci de ani de robie.
Va rog daca nu va suparali trimiteti=mi o crud/a si un
port=carte mic, nu mare, spre a=mi putea fine banii u nife suve=-
niruri ale mele, pe care le=ar pulea distruge ploile.
Va" siruta" masinele cu respect,
Elevul plutonier Ion Gramada
Bat. 1, Reg. 8 Vângtori, Div. 8, Armata II de operam.
GSndul i s'a implinit. Ion Gramada m'a intrecut de data
aceasta. In continua noastrà rivalitate, prieteneascä i nobilâ, Ion
Gr.imada, suindu=se la ceruri pe scara ce se'ntinde marilor eroi
ai desrobirii neamurilor, i pe mine Lisându=mä pe p5m5nt dupä
lupte, in cari puteam fi fapus iii orice chi* m'a bátut.
In acea fatal5 zi de 27 August, cu arqiiä de soare, cu nâduf
de lupte i cu fum de obuze, pe o colinä insângerat5 a Cire§oaiei,
inainfand la un contra=atac indr5snef, a fost strafulgerat de gloan=
fele cutropitorului in abdomen §i a murit, strigSnd sergentului Donose
de lang5 el : Sergent Donose, ia comanda plotonului, §i du=1
inainte, tot inainte I"
Inteun suprem efort de recucerire a unei pozifii pierdute, tru=
pul lui s'a rostogolit in farana sfântà a panfintului aparat, iar s'an=
gele lui s'a amestecat cu pietrittl muntelui, pentru=ca din el sä
rasara sublima floare a libertafii. Camarazii 1=au ridicat cu duio4ie
pe brafe, i=au sapat mormânt de proaspete brazde in Poiana Vrân=
ceanu §i 1=au astrucat in el imprnunA cu locotenentul botoOnean
Ion Spiru, ridiandu=le la cápaTaiu cruce de stejar, cioplitA de
tnSini ost4e§ti in bataia gloanfelor.
Pela mijlocul lui Septembrie, când m'am intors din spital la
regiment, am aflat de glorioasa lui moarte. Prin Decembrie ant
primit concediu §i am plecat la Iai. Aici am cerut Marelui Car-

www.dacoromanica.ro 15-
tier General voia sa fac un parastas pentru Ion Gramada la mar=
manful lui din Poiana Vranceanu. In prezenta actuahilui nostru
Rege, pe atunci Principe Motenitor, a comandantului corpului IV
-de armata, d...1 peneral Artur Väitoianu §i a efului marelui Stat
Major al Corpului, actualul general Ion Manolescu, §i a unui mare
numar de ofiteri t osta5i s'a celebrat la 11 Decembrie 1917 un
frumos parastas la mormantul eroului Ion Gramada.
Acolo, in Poiana Vranceanu din muntii Bacaului, trupul lui
Ion Gramada s'a odihnit 9 ani, pana ce societatea Mormintelc
Eroilor", la interventia colonelului Gh. Teodorescu, pe atunci co=
mandant al batalionului 12 Vanatori de munte din Suceava, i=a
transportat osemintele in or.wil copilariei sale i cu mare ceremo=
nie, le.a a§ezat, la 20 lunie 1926, in cimitirul eroilor din vechea
capitals a Moldovei sub o mare i frumoasa troita de viteaz,
Scriitorul Ion Gramada a cedat astfel prin moarte eroului
Ion Gramada.
In cinstea §i intru pomenirea lui peste veacuri Bucovinenii
au facut ceva, dar prea putin. Municipiul Cernauti i orasul Su=
ceava au numit cake o strada principala dupa numele lui. Harnicul
profesor C. Loghin a adunat in volum toate scrierile lui literare,
afara de schitele istorice, aparute Inca inainte de razboiu in biblio=
teca Steaua", afara de istoricul României June", aparut in volum
la 1912, i afara de articolele sale politice, care nu sunk Inca adu.
nate i publicate launloc.
E prea putin. Un monument lui Ion Grdmadd pe pii=
manful Bucovinei iata care este datoria noastra a tuturora, iata
care este in primul rand datoria Junimii".

16 www.dacoromanica.ro
 Aetegit.;

'=- ,

Ion er Almada in trainee,

portret de D. Stoica

www.dacoromanica.ro
I\ SEMNARI $1 AMINTIRI DESPRE
ION GRAMADA
cu 0 SCRISOARE IN ANEXA 5)

DE
I. ANDRIE*ESCU
Am cunoscut pe Ion Gra'maa acum aproape 30 ani, la Iasi .
Era in primävara anului 1908. Zile de prim.ivara- si de ser.
b5tori. Ba Inca ce serbatori ! Asteptam vizita frafibr bucovineni
ce se anunfase pe ziva de 1 T Aprilie.
Frafii au fost la ora 111/2 amiaza in Burdujeni. Profesorii
de liceu din Botosani, deputafi, preofi, institutori tot deacolo, devi
de liceu, lume din Burdujeni, precum si &nu Iorga, Dr. Sumu=
leanu, G. U. Mârzescu si o delegafie a studenfilor universitari i.au
primit in gare.
Cu multà caldura si cu un entusiasm de tanar, inimosul
deputat de Botosani, d. R. Rautu, aratä bucuria ce trebuie sä ne
cuprina and prilejuri Mat de fericite ne fac sä petrecem si &A
ne apropiem frafeste, noi ce avem legaturi de limb5, de moravuri,
de cântece, de sange, ce suntem unul si acelas trup si suflet.
Chemat in strigale de Ura! si de Traiasca 1 d.1 Iorga, plin de o
puternica insuflefire, spune c5 Bucovinenii moldoveni sunt la ei
acasa, venifi intre ale lor si intre ai lor ; deosebire nu poate sa
existe. Parintele Zaharovschi, preot bucovinean, raspunde, multà.
mind de ospitalitate si afatând dragostea, cu care yin Moldovenii
sa" vada Iasul si sä se adape dela bogafia sufleteasca a trecutului
lui cu adevârat romanesc".
*) Aceste insemn5r1 si amintiri au fkut *MEE obiectul unei conferitate, inspre
Ziva Eroilor (20 Mai 1936), la Cercul Bucovinenilor din Bucuresti. Un scurf reo
zumat a apgrut in Gazela Bucownenilor" din 7 Iunie 1936.

IT
www.dacoromanica.ro
 Dupa gustarea ce li s'a servit, trenul pleaca in cantece de
Desteapa=te Romane i'n uralele si falfairile de batiste si pa=
larii ale tuturora".
Corul de fete de sateni si baieti din Dumbraveni, a primit
in cântece pe Bucovineni in gara Veresti".
In Pascani iarasi foarte multa lume, in frunte cu admini .
stratia comunalä locala. Muzica compusa din lucratorii români
dela ateliere".
Frumoasa primire a fost in Targul=Frumos, unde Romanii
de acolo, consiliul comunal, primarul in mare tinuta, au ie#it cu
totii inainte. Primarul a salutat cu mulla caldura venirea &leo:,
vinenilor pe pamantul nostru. Gara era pavoazata, precum si toate
institutiunile din oras".
La Podul4loaei, jidani cam multi, corul insa compus din
fetele si baietii scoalei primare a facut foarte frumoasa impresie".
La Iasi o muljirne imensa. Trenul infra incet in gara in
strigate de urale si'n cantarea imnului nostru national".
DA N. Gane, primarul orasului, saluta plin de bucurie pe
Bucovineni. Parintele Morariu din Patrauti multameste din inima
de primirea ce li s'a facut, aratand iubirea nesfarsita cu care
fratii" vin in mijlocul nostru".
La esire, strada Gatti pana'n piata Unirii, era neagra de
lume. Muzica diferitelor societati de meseriasi, precum si cea mili%
tara, cantau neintrerupt".
In Piata Unirii, d=1 Petru Rascanu, profesor universitar,
arata in cuvinte calde insemnatatea Pietii".
Un student al Romaniei June" ne saluta cu mult entusiasm".
Seara a fost o petrecere intima in Sala de Gimnastica unde
li s'a servit fratilor gustare, bere si prajituri".
S'au edit diferite poezii ocasionale de intampinare. A de.-
clamat si D4 State Dragomir. Horcle, sarbele si chiuiturile au ti=
nut intr'o veselie neintrerupta pana la ora 12. De aici pornind Cli
totii, au jucat o mare hora in Piata Unirii".
Fratii nostri vor sta intre noi pana Sarnbata".
Ace stä dare de seams fidela, calduroasa si foarte sincera,
datorita lui Alex. Cusin (ne'scalit), a aparut in revista Frdfia
Romemeascd", An. I, No. 2 din 20 Aprilie 1908, intemeiata de
prietenul Alex. Cusin si de mine #i botezata chiar de mine, se
poate inchipui repede sub ce sugestii si ce influenta, daca ne

1 8 ..........=
www.dacoromanica.ro
aducem aminte ea nu mai mull decal cu doi ani mai inainte, d%1
N. Iorga intemeiase la Bucureti Neamul Romdnesc", care a im=
plinit 30 ani de existent5, find Inca dela inceput de o actiune
extraordinar de rodnica §i binef5c5toare.
Mladita noastra pl5pAncla i timid5 dela Iasi Fr5tia Roo
mãneascA" nu a avut, firote, viat5 lunga, c3teva luni, tinereta,
nevoi; dar chiar dac5 nu ar fi facut alta dee& ce a f5cut, salutand
vizita de frati a Bucovinenilor §i inchinandu=le aproape intreg nu=
rn5rul aratat, §i inc5 micul ei locu§or nu cred c5 poate fi cu
totul uitat.
Chez dintr'o alt5 parte a &Atli de seama despre aceast5 me
rnorabilä vizità:
Cu o putere de ernotie suprem5, de nedescris, a vorbit dl
N. Iorga Bucovinenilor, Vineri, la statuia Marelui Voevod Stefan
Au lacr5mat multi, caci purerea de evocare a spiritului lui Stefan
si ar5tarea nenorocirilor in care ne sbatem, au r5scolif adancurile
sufletelor tuturora. Dimineata, Tedeumul dela Mitropolie a fast
impun5tor".
Au slujit I. P. S. S. Mitropolitul Partenie, Vladica Ghe=
iodic i un numeros cler. Corul a placut mull fratilor no§tri. Bu=
covinenii au vizitat apoi Biserica Sf3ntul Neculai §i Trei,Erarchii,
u idc d4 Iorga lea dat toate deslu§irile trebuitoare".
Dup5 arniaz5 au vizitat Universitatea unde le#a vorbit 01.1
hector, dxi Sextil Pucariu, d=1 Xenopol i un student bucovinean.
D aici s'au dus cu totii la Expozitia istoricA".
Scare reprezentatie la Teatrul National".

Vrednic, cred, de obscrvat, in legAtur5 cu aceste infrni tiu u

d st re o a§a de impresionantä vizita, e faptul ea bine se potrivise
ca Buco incnii s3 fie intimpinati la Iasi, ca primar de N. C' ne, ft vitr5
11, nJ, , i bun5, prccum imi amintesc, inconjurat acasa de o faniIc
in n eroas5, de o deosebit5 distinctie i pare=se, f3r5 nici o
deosebita avere, pe care nobilul batra'n nu a inteles niciodatä sa
si=o sporeasca de pe urma insArcinarilor publice ce a avut.
I -Ica d'n arml 1883, N. Gane colaborase la Almanahul L;tera "
al Rom[iniei June" dela Viena, i scrisorile lui, scrise atunci, au
fosi publicate peste putin fimp, in 1912, in monografia facuta acelci
Societliti, de chiar acela despre care va fi vorba in cele ce ur=
meaz: . `3n5rul Ion Gr5mada, prezent i el la Iasi, in aceste pu=

9
www.dacoromanica.ro
fin obicinuite zile din Aprilie 1908, martor de sigur foarte curios,
atent si foarte infelegator, al unei primiri duioase, profund misc5=
toare, num5rand printe participanfi, bMrâni ca N. Gane si urmand cu
sirurile celor mai tineri cari, pentru intaia oars, intrau in valtoarea
de idei si sentimente ce aveau &à se sbuciume p5n5 pe pragul
catastrofei, dincolo de care ins5, Dumnezeu destinase sa vie isb5%
virea, chiar daca atafia nu aveau s5 ajung5 la farmul fericit.
Si Inca un am5nunt. Cel ce a declamat atunci in Sala de
Gimnastic5, State Dragomir, actor cu reale insusiri si profesor la
conservator, era basarabean. Dar nu s'a facut nici o menfiune
deosebita despre aceasta ; s'a vorbit si simfit numai in particular.
Ca si cum ar fi fost tin cuvant de ordine sä nu se complice slari
si asa destul de grele si de incurcate, stricand poate viafa de dupà
infoarcere la ei acas5, a unor oaspefi asa de iubifi. Si tot de aceea
poate, hora mare din Pi* Unirii" s'a jucat... la 12 noaptea I
Dar vizita Bucovinenilor, din primavara anului 1908, n'a fost
lipsita nici de crainicul ei cantaref. E scriitorul, atunci tathir ofifer
distins, ast5zi general si scriitor reputat, thl Const. Manolachi, cu
poesia de salut, de cinci ample strofe, de o valoare holarat supe#
rioar5 poesiilor ocasionale, plin5 de o deosebita simfire si care se
termin5 in fiecare strof5 cu refrenul

O ! frafi iubili din Tara Putnii"

Tresalt de bucurie sfantà simfit=am, când citit.am slova,
Voi frafi iubifi din fara Putnii, c5 ne venifi iar in Moldova.
De mull ne povestea Siretul, cel lin sioadanc ca gandul vostru,
Cum arde'n voi dorinfa veche de#a va lipi de sanul nostru ;
De mutt vedeam noi inspre zare cum se ridic'usor lumina
N5dejdii vechi desa fi alSturi, o frafi iubifi din Bucovina !"

si dup5 trei strofe, ultima :

Dar totusi, bucurii deoo clipa I Ca mâni vefi fi departe iar5si,

Ca mini Siretul iar va spune dorinfa scumpilor tovar5si ;
Voi vefi pleca, dar urma voastr5 tot mai puternic se incheagS,
Tot mai afunde brazde trage pe plaiuri in Moldova 'nfreaga ;
Voi yeti pleca din casa noiStr5 si sufletul de jale mut niz'i
Caci nu stim cat vom sta departe, o frafi iubifi din fara Putnii"

20 m....m......
www.dacoromanica.ro
 :.:10 tt-i ( ) 4*
= 441. !,
i'..1 %
'.reif,`' V'
fif
vir: .1"
.A.1,. : A Si 'Li, o'4
l'

fq . I, 4. . 4; ,lio,."A , I :,7,4,. f"...." ,,,,

:A., ,-0.7 k IL . W.% L

ark".;-* 4! ciiii. .11',

i;_:;,.'..4,..3 er :".',,I
.., t . i .4-...,,,,.,-
1.4- :ii
mr,-. -, . - -, I.-
. .-.k ..,..,...
ie.4
..

ir..!;--"'-?:-' .e-' . .1 '&

4..../-
11

f
ot,..,--,.. :. --otp ,. LL!:.Ltj.LV ,t 1

1 E:
to

.II 14.

Mormântul lui Ion GrAmada" din Poiana Vrânceanu 15110 Cirgoaia.

www.dacoromanica.ro
 Sfarsitul, ca si dealifel intreaga poezie, are un accent care
mi se pare foarte semnificativ si dovedifor pentru atmosfera de
atunci, in acea parte de Tara, ca si aiurea de altminteri, unde sirn=
fin si gandiri asemAn5toare isi ficeau kc sau palpaiau cu infio=
rare stápanifa, plin5 de griji, de asteplari si visuri.
Sufletul, marele suflet al acestor serb5ri, ba chiar al Mol=
dovei si al farii intregi, care=i intampina pe fratii bucovineni, era
-- o vedem aslazi si mai bine , fär5 nici o indoialä si nici o exa=
gerare : N. Iorga.
Al s5u este arficolul care impodobeste in frunte modesta re=
vista' citat5, intitulat : Frati Bucovineni" §i care tare m5 tern ea
a fost cu totul uitat, si pe nedrept. FiindcA articolul cuprinde una
dintre cele mai subtile si totusi precise definitii a unit,* noastre
etnice, care sa" ne sune vesnic in urechi, vrednicA de meditat si. de
lucrat neincetat in senzul ei, aplicabi1 5 cu mäsura cuvenit5 pentru
toate hotarele noastre, ast5zi inglobate aproape intr'un singur trup,-
dar al cärui suflet, deabia de acum inainte, trebuie s5 se formeze
din ce in ce mai deplin si s5 se desávarseascä armonios si pu=
ternic, ca pentru o tarä cu adevArat mare si unic de frumoas5,
cum este tam noastrA de astäzi, sfasiat5 vai ! de toate discordiile
care nu se mai ispeavesc.
Frati ni sunt Bucovinenii, can yin sä ne vadà, dar frail,
intr'un inteles mai deplin, mai inalt deaf cel obisnuit si, la dreptul
vorbind, ei nu sunt atat fratii nostri cat o park din noi infine".
Frati" putem zice neamurilor romanice, frail de tatã macar,
fiind=c5 nu avem amandoi parintii comuni cu dansele. , Frati
dulci", frati dup5 tat5 si mama trebuie sa spunem Romanilor de
peste Dunare. 0 fr5tie superioarà ne leagA de Ardeleni, Mara=
mufaseni, Banateni, Ungureni, cari avand cu noi acelasi sange,
aceiasi limba, aceleasi datine, si ast5zi aceiasi culturä curgand
din aceste izvoare, n'au totusi in acelasi timp si impdrteifirea in
acela0 trecut. Pe cand Bucovinenii impreun5 cu Rornanii de
peste Nistru , sunt Romani Moldoveni, cari au fAcut parte din
acelasi stat cu noi, dela Bogdan=Vocia bAtranul, a cärui cenusä e
amestecatä cu terna in biserica kr din Radauti, pada la Grigore=
Voc1,5 Ghica, al carui trup decapitat se odihneste la Sfantul Spi=
ridon din Iasi si al carui sange a curs pe locul vechiului Beilic,
uncle i s'a ridicat o statuie. Silintele pentru inchegarea vechii Mol=
dove, luptele pentru castigarea hotarelor ei, jertfele pentru märirea

...... 21
www.dacoromanica.ro
Domniei romSnesti din Suceava si Iai, râvna pentru alatuirea
Bisericii moldovenesti, munca pentru intruchiparea culturii Roma'=
nilor dela Meaz5noapte, toate le=am f5cut impreune.
O des5v5rsit5 unitate ne leag5 pe noi cu dânsii pasn a. in
anul durerilor, de acum un i'veac i jumalate, când sträbunii lor
s'au deslipit prin harta silnic5 a str5inului lacom de teri, de strA=
bunii nostri".
Ei sunk ca o mraditä de stejar, despärtità de celelalte prin.=
fr'un gard tras peodeasupra leg5turii uriase a rgdacinilor ce se
incruciseazi si se impletesc subt pAmânt, dând aceiasi hran5 ra%
murilor dintr'o st5pSnire si din cealalt5, si sus, in bielsugul vietii
superioare si frunzele de stejar, r5s5rite pe ml5ditele hränite de
aceiasi r5d5cing, fac o singur5 podoab5 infreage.
Asa suntem frati" cu Bucovinenii. Si de aceia nu Ii putem
spune ca altora : poftiti la noi. Ci vorba noasfea c5tre dnii tre=
buie s5 fie : In ale voastre afi venit i vd aflafi Intre ai vostri !
N. Iorga".
Nu e greu de inchipuif cu ce emotie am imbr5tisat si am
pus in fruntea revisfei noastre tineresti p5trunz5toarele gânduri,
mig5lindu=le cu mult5 grijà greselile de tipar, tip5rindu=le pareoc5
Inca odat5 si in sufletul nostru, gânduri, a c5ror implinire cine
putea sti c va veni asa de repede, dar despre care eram, astfel,
preveniti i preg5titi, i asa am intrat in marea incercare, gene%
ratia noastr5, din toate p5rtile Românimii, cu putinul ce a putut
face fiecare la locul s5u, unii si printre acestia bucovineanul
Ion GrAmad5, cu preful suprem al vietii, fr3nte eroic in fata dus=
manului. C5 nu s'a g5sit, la vremea sa, nici un frate basarabean
care s5=i seamene, m5car pe departe, e fiiindc5 asa cel putin
cred si imi amintesc eu, desi ap5ruser5 in Iasii vremii aceleia
de preg5tire, cSti=va tineri si din tara de peste Prut, (pare%c5 v5d
bluzele lor, atunci, pentru noi, curioase, mai farziu, bluzele odi=
oase ale Rusimii tr5d5toare, fugind din fata dusmanilor comuni),
biejii tineri au intrat dela inceput si au tr5it sub influenta ratAci=
toare i sigur nefast5 a unui spirit sectar, palimas, cu obscure pre=
ocup5ri i ambitii de repezi prefaceri sociale, vizibil egocentrice,
suveica siberiane dela anume alegeri polifice, famase de pomin5
in nobila capita15 a duleei Moldove, prefaceri de mod5 tolstoianA
si revolutionar5 ruseasc5, asa de strAine de sufletul i telurile noatre,
c5I5uzite spre linia de foc a unit5tii noastre nationale, dupà care

22 meins www.dacoromanica.ro
cu drept sA vie si celelalte revendiari pentru toti, din cuprinsul
tmei fari intregite si tali.
Cel ce a fost vina acestei grele raTaciri avea sä o ispA§easa
amar §i crunt desi se zice de moarte buna", chiar sub ochii
no§tri, aproape dup5 treizeci de ani. Dumnezeu &AA ierte ! Dar s5
ne intoarcem.

lat5 in ce imprejur5ri, mi se pare, putin comune, am cunoscut

printre fratii nostri musafiri i pe Ion Gramada.
Nu §tiu anume unde. Poate sä ne fi cunoscut int5i, la Ex=
pozitia istoric, organizatA la Pinacoteca Scoalei de Belearte, de d=l
Iorga, aruia §i eu am avut cinstea si bucuria de a=i fi de un mic
ajutor, asezSnd in vitrine §i pe panouri multele §i interesantele
documente §i arti vechi, precum §i alte piese, aduse in mare
num5r dela Bucuresti, iar allele colectionate, dupS apelul sau,
dela amatorii de acest fel de relicvii din Iasi, sau ca d=l G. Sion,
dela TSrgul=Ocna. Am scris atunci §i o dare de seams, destul de
am5nuntit5, despre aceast5 insemnat5 si prima manifestare mu=
zeistia dela Ia§i, areia de mull ar fi trebuit s5=i urmeze un aele=
v5rat Muzeu al Moldovei, care nici acum nu existà. Darea de
seams a ap5rut in chiar acela§ num5r din revista pomenit5 Frcitia
Romeineascd", ca §i toate cele citate de mai sus, semnatà ins5,
fie=mi permis a desv5lui o mica Mina, cu initialele I. Z., dup5
numele mamei. Fie-mi iar5§i permis sa adaug, cä tinerii, noi de
pe vremea aceea, nu eram de parere cã numele noastre intregi
trebuie sä se gramadeasca in centrul atentiei generale ; ni se parea
destul sa ajutam cu ceva la o treaba, iar noi in deosebi fao
and ucenicia fiparului in Tipografla lui I. S. lonescu, din strada
Alecsandri, unde, pe vremuri, lucrase luni si ani, sub cel mai
ascuns anonimat, insu§i marele Mihail Eminescu. Cum ne=ar fi
slat sa nesocotim asemenea exemple ? Eu cel putin asa m'am
silit s5 fiu §i in alte fânduri.
Cu Ion Gfamadà trebuie sa fi vorbit noi si la Expozitia
istorica. Mai bine insa mi=aduc aminte o convorbire mai lung5
ce am avut in vizita ce am f5cut=o, tot sub conducerea d=lui Iorga,
la Cetatuia, timp in care, pe platforma unui framvai, ne=am luat
de vorba, amândoi invatacei si ucenici in ale istoriei, despre mo=
numentele istorice, despre istorici si despre scumpa carte de inv5=
t5turi §i de exemple care este istoria. Fire§te, iari i iar5si re=

23
www.dacoromanica.ro
veniam la mi§carea noastra istorica §i la d=1 Iorga, la care Bur,
covinenii se uitau ca la soare, de§i pe ici pe colea, unii dintre
d'an§ii mai scriau §i pe a Viata Romemeascd", careoi atragea
de sigur pe bunii tineri din Tara Putnii, putintel mai naivi deaf
noi, prin sumbra mistica de vaste preocupari intelectuale, dar §i o
organizare sfransa, nu lipsità de anume trasaturi de casta sau de
see& organizare insa a§a intocmita, Inc& inaugurase chiar siso
temul de a plati colaborarile accepiate, lucru fire§te §i mai ispio
titor, mai ales pentru ni§te tineri. Eu, §i cei mai apropiati, §tiu ca
n'am candidat niciodata, multuminduzma, cand a fost sa am de
spus ceva, cu blanda §i libera Arhivd a Societdtii $tiintifice ci
Literate", care, nu mai era ce fusese odata, dar care totu§i cu
mo§ Teodor Burada, cu Gheorghe Ghibanescu (de curand dus)
§i neobositul Alex. D. Atanasiu, foal: secretar al lui Gr. Butureanu
§i marelui A. D. Xenopol, era aceia§i larg iubitoare fats de tio
neretul care se ridica, dar care, ce.=i drept, nu se prea imbulzea
sa=i ocupe paginile. Munca, gandurile §i ambitiile noastre erau in
legatura cu Casa de citire din Tatara§i, intemeiata tot de N. Iorga
§i organizala ingrijit chiar de noi cativa ; erau cu Sdmdndtorul"
si Neamul Romcinesc" ; erau cu Nationalitatea in artd" a
dzlui A. C. Cuza, transcrisa de noi §i facuta carte, Inca inainte
de a apare in volum ; erau cu mai toate foile §i revistele roma%
ne§ti din Ardeal pada la Luceafdrul" din Budapesta, mai putin,
dar §i cu foile bucovinene. Ne asemanam, par'c'am fi crescut in
aceia§i familie §i a§a am ramas cu totii. Mai tarziu numai, din
generatia urmatoare, s'au desprins unii cari au aruncat in tarna
§i noroi faclia luata din manile celor ce ioau precedat. Si ace§tia
§i=au primii sau i§i vor primi pedeapsa meritatä, mai sigura decal
toate aparentele, ode& de orbitoare.
Cu multa caldura, Ion Gramada mia vorbit mai ales despre
Gustav Freytag §i ale sale Bilder aus der deutschen Vergan-
genheit", mai putin mi se pare §i despre Felix Dahn, Asa ceva
ni.ar trebui nousa" .-- spunea el, gandinduose de sigur la raspan,
direa con§tiintei istorice in cercuri cat mai largi, la frumusetile
moralizatoare ale istoriei, la exemplele ei nesfar§ite, oricat oamenii
Inv* greu §i incet sa se foloseasca de ele. Nu am uitat nici pana
astazi repedea in§iruire de idei, spuse curat §i frumos romane§te,
legarea lor stransa §i totu§i vie, spiritul sprinten §i svacnirile de

11
humor, figura regulata §i fata aproape de muscelean, dar u§or bron=

24
www.dacoromanica.ro
 .4
2 -!
- .
;e -,: /4,*, ,
4E'. 1
.
' ... 1
. I- t2
A ie 1. a 5° ..k.:tr.q, ' .... '.. A
.
.' ,. ..
,% . 1
; . °E

..,t;: ,-..-..,-..,...-
......,,,............... , . _ z .--,,
,- ., 1.. ..s /, .\2".. sd ..... Ns. se, a o. ,
,
... ,.. ,.., \.7).N,'4,
- 7' s'"
Itli .Z .11
- ,_ .
... 1. ..
..... \ ,. \\\...es\,..:V...,
' * '''
, I
:
S 5- a
- . ' 1 ;," P ,
7:-.9
4 ,
'. ."",',-:#4,,l..,. il . .
.
1l'
..... '.,. 7
.
11
. . . .

7,-
.-
' 7. ..;,^4.1 . -
.. . . 776 -r,
-,,
.
.--
..,
-er
.

r- : -
. :
. ...

r: .. , :': 1
.
c-
K \., 1
%. kI'

: 1
. ..., ...'
I
°

. , . I, ,
, v.
. 'tel , i
-....; ;
-,-'.:.-k2t..-7 ,
,,,,-
1
04.,
i.

1.1
q4 .. .. -. r .- , --:-'er -- :
,,.. .
.

:r. b
..

"A ,-.; -.
g
.. K-.. .; -'.- -. t4 ..
" I
t 0 .,'-- ,, , ...1,i4-
. .....9
t,
.
. : .

i q : ." i
,.,.- ".. iki:44,-, ./1
C:
'1
.111 :
.'." -...4. -4-, cflu ..
A
f
. . 1 .;:t ,;.,ps-i ...
A
J
.
.

. . . 'ti-i4.,.14:.;°74-i. : 1 7 I
.. .5-1
, r: '9 :., ,.,.
o . -' '"'
'911-
...-1,
,,,,,,

`;
`. jr,j
,-
F.
..
I.
- ,,..,
,:: -. 1
,a. -
,Y 0 ,
' ;.342... ' ,
, i, .. , .

*
-

`4')_11i....i 2-L467.';Zair.ttia&

Troita dela mormSntul lui I. Gra'inad5 din Suceava

www.dacoromanica.ro
zata si mai puternic5, de mai mult sange. Nu mioa spus nimic ca
scrisese, ba cam chiar de mutt, cu pseudonim. Când am intalnit
insa numele sau sub anume schije istorice, remarcate cu laude de
d%1 Iorga, indata mi%am adus aminte ce=tni :spusese de Gustav
Freytag si de cat iubea trecutul, cu gandul sa fac5 si el ceva de
seama pentru cunoasterea lui.

Ajuns aici, nu am de gand sa fac o expunere amänunfita

despre ce a scris Ion Gramada, ca literaturä i chiar ca istorie,
in scurtul restimp ce i%a fost dat s traeasca, inainte i dupa timpul
cand ne=am cunoscut, intalnindu=ne o ultima oarâ i traind mai
multa vreme impreuna, in munca de pregatire, de asta data co,
muna si nu numai sufleteasca, ci i ostaseascä, pentru lupta cea
mare, in care el a trebuit sà cada.
Recitind insa mai tot ce a publicat, nu ma pot opri a spicui
de id i colo unele parti i aspecte ale scrisului sau, faja de
care scrisoarea lui inedita ce voi da=o la urma, scrisa de dansul
numai cu doua zile inainte de a cadea eroic, e inca o dovada,
foarte elocventa desi nu singura, despre un fapt ce cred totusi ea
nu s'a observat si care merita &à fie cunoscut. E anume : ca tot
ce a scris i s'a sbatut sa faca Ion Gramada, sta la dansul in
stransa legatura, ca pe un fir tragic, unul i acelasi cu sfarsitul
pe care 1=a avut, cu gandul pururea la o opera mare ce neaparat
vroia sa savarseasca. Soarta sa a vrut ca aceasta &à nu fie o
opera de scriitor, cum visa, o Istorie a Bucovinei sau asa ceva,
ci sa fie o opera de ostas, jertfa viefii sale insasi, inchinatä unei
cauze si mai mari, pentru care deopotrivä s'a pregatit : legitimarea
pentru coljul sail de Ora a unitajii noastre nationale.
In schija De inviere", publicatä de Ion Gramada in Jut,
nimea Literard" din 1904, un tanar gospodar dela jar5, George,
sotul Saftei, moare in noaptea Pastilor. Lacrami calde ii curgeau
pe obrajii asudaji si el batea cu purnnii in pat : Sa moara el asa
de tanar, abia are 33 de ani !". Imprejurul bisericii de pe deal se
vad oameni cu lumanarile aprinse, imprejurand biserica, i poc=
netele de sacaluse si pistoale se amesteca cu dangatele clopotelor.
George uimit de maretia momentului i pierdut in privelistea ce
i se desfásura inaintea ochilor, sta mut si cu ochii deschisi ; el
uita de viaja, de nevoile si de lipsurile ei. Facanduosi o cruce pi
impreunand manile ca in semn de rugaciune, rosti cu evlavie :

N..... 25
www.dacoromanica.ro
Mult5mescu=li, Doamne, 6 am ajuns si asla zi mare si scumpe,
apoi inchide incetisor ochii ; e asa de multumit cu sine si usor,
de par'c5 pluteste pe valuri, n'aude mai mult clopotele, nici bo=
cetele sotiei si=ale copiilor s5i, ce=i s5rut5 obrajii cu lacrimi, ci
c'un zâmbet fericit si cu m5nile impreunate spre rugAciune, isi d5
sufletul in acest noian de veselie si durere, de c5ntare si bocete
desperate ...
T5n5ru1 autor al acestei duioase schite (avea c5nd a scris=o
18 ani) era menit s5 moara si el, ba inc5 si mai fin5r, de 31 ani,
da r nu de boal5, ci de glont dusman, in inv51m5sagul de sfarsit
al unui r5zboi formidabil, cine stie ins5, dac5, intocmai ca si eroul
s5u, n'a avut si el in ochii cari s'au inchis, viziunea unei invieri,
unirea neamului s5u, pentru care si el a luptat si a c5zut.
Schita lui Ion GrAmad5 Reintoarcerea", publicat5 int5i in
Junimea Literarei" din acela§ an 1904, a fost publicat5 din nou
-cu unele modific5ri, in revista Spre lumind" a seriilor noastre
din cursul superior dela Liceul National (fosta Academie Mih5i=
lean5) din Ia§i, 1906. Aceasta e situatia si nu invers, cum se ex=
prim5 d=l Const. Loghin, printeo sc5pare, in altfel asa de ingrijita
editie a scrierilor literare ale lui Ion Gr5mad5, din 1924, pag. 9.
Mihalache Tr5snea, care voia s5=si fac5 b5iatul poi* dar
b5iatu1 nu era dintre aceia sA se arunce in partea celor ce le
plac colacii", e o schit5 ceva mai lung5, plin5 de tonuri tari, ale
tinerelii incep5toare, dar si de f5g5duieli. E tot din 1904. Ion Grä=
mad5 va incerca repede a schita altfel de tipuri si st5ri, in legAtur5
-cu trecutul, ceeace ii va reusi Inca si mai bine. Asa e Serafim
C5r5sel, incercare foarte reu§ita de a descrie ceva din viata dela
Suceava in 1848. S'a publicat in Viata Romemeascd" din 1907,
republicata de Gramada in Biblioteca Steaua 1911, impreun5 cu
alte schite istorice, raudate de d4 Iorga, mi se pare chiar dela in=
ceput. Printre amanuntele vietii dela Suceava din 1848, fara nici
o incruntare de severa reconstituire istoric5, ci usor si cu humor,
dar si cu c5t mai multa fidelitate posibila, Ion Gramada insist5 de
pada asupra recrularilor silnice de flacai romani, ce se faceau in
piatä la Barbunc", dela germ. Werbung, de unde vorba : a umbla
berbunca, a bate berbunca, expresie curenta moldoveneasca, ceeace
a sc5pat de pild5 d=lui I. A. Candrea.
Cu schita In ajunul despdrtirii" -- simplà si curat5
tin b5itan, care se desparte de iubita lui nevinovata, ca s5 plece

26 www.dacoromanica.ro
.3 doua zi la catanie, Ion Gramada concureaza la un premiu li=
terar al revistei Luceafdrul" dela Budapesta, si schita e publi=
cata in aceasta revistä, tot in 1904.
Cel ce avea sa cada pe frontul razboiului de intregire ca un
viteaz dintre cei mai alesi, scrie . cu duiosie dar si cu humor ,
Inca din 1905, schita Din Rdzboi", in care doi Romani bucos
-vineni infra intr'un Mac pe frontul italian al razboaielor Austriei,
iar unul moare, cu Ondul la mama sa : Vai, biata mama !".
In schita In Abbiategrasso", este vorba de un batalion de
vanatori ardeleni, asa vroia sa si=i inchipuie Ion Gramada in iu=
birea lui de unitate spiritualä, ajunsi intr'un sat de langa Magenta,
dupa numele titlului, in 1859. Tânarul scriitor, de numai 19 ani,
are trasaturi de situatie simple, largi si clare, vrednice de un
scriitor mult mai matur. De pilda : Nemiscata pluteste secera pa=
lida a lunii peste valea lui Naviglio Grande si noaptea adanca
inhoboteaza satele, ca o mana uriasä a mortii ce acopere toate".
E aceiasi mana ce va acoperi si Ciresoaia sfarsitului sau.
Numai de departe, dinspre Magenta, se aud paraituri de
pusti ce mor si in rastimpuri invie iara slabe, tremuratoare, ori
tunurile bubuie infundat. In ograda se uita soldatii spre asfintit,
unde se incolacesc flacari uriase si ard satele, si un miros de fum
greu, inabusit, patrunde pana la noi. Ici si colo se aude zuruit surd
de arme : sunt coloane de mars ce=si cauta posturile. Dar incetul
cu incetul se face liniste,,o liniste adânca, infioratoare ce prevesteste
43 catastrofa groaznica : intocmai ca linistea cea moarta inaintea
unui orcan ...".
Si fotusi humorul insoteste pe fanarul scriitor, in situatiile
cele mai putin vesele. Signor Vacano, gazda cu totul intamplatoare
de langa Magenta, recunoaste in Ardeleni (asa ii voia autorul),
dupa limba lor, niste frati italieni, numai mai corciti" pag. 33,
ed. Loghin. $i mai departe, acelasi, tot ascultandu=i : Ce va spun
eu ? ! pe Vacano nu=1 inselati", pag. 34.
Asa era Ion Gramada si asa a ramas pada la sfarsit. Cand
a fost, mai tarziu, in Italia, ,-- Gramada scrie intr'un loc, dupa
ce vizitase Ancona, Roma, Florenta, Bologna, Padua, Venetia,
ce credeti ? Scrie ca un Roman simplu si neintinat : E al dracului
de frumos" (Const. Loghin, Ion Grdmadd --- Scrieri literare,
Introd. pag. VIII IX).
Cum se vede chiar din putinele citate, Ion Gramada descrie

www.dacoromanica.ro mmimi 2T
fârà amplific5ri 0 cu surprinz5toare creion5ri precise, cari contuz
reaz5 bine §i fixealà am5nunte dintre cele mai caracteristice, rez
dând tot atâtea tr5s5turi de subtil5 psihologie a personagiilor : fetele
unui preot, taran deacasà, dar cu preoteasa fiic5 de avocat or4ean ;
sau studentii dela Graz, fiecare cu slabiciunea" (dragostea) lui ;
sau redactorul 0 absintul, autoanaliz5 plin5 de adevar i humor
fAr5 nici o exagerare, fireasc5 poate la 23-24 ani. Descrierea
grotei dela Adelsberg, de mai tiirziu, are pagini de antologie.
ran5rul scriitor e aproape deplin format : vede bine, alege
cu p5trundere §i indemSnare ceeace este esential, compune, pre.=
zintä §i desvoltà cu u§urint5 fireasc5, lar5 modele care s5 se poatä
recunoa0e poate Slavici, aleg5nduz0 in tot cazul temele din cele
cu adevárat tr5ite. Fiindc5 aa a fost : tr5ia puternic, trala cu toat5
fiinta sa §i in toate, intelegea viata in plinul ei cel mare, CAT...5 nici
un exces ins5, se bucura pare=c5 inzecit de toate, de aier, de soare
§i de viat5, §i ' de sigur visa, visa mereu s'a fac5 ceva de
seam5, ceva mare, cu care,, dac5 se va putea, s5 intreacä pe toti
ai s'ai, din tam mai mica, dar nu cu rautate, ci aa cu toat5 inima.
A§a credea ca trebuie inteleasä viata, a§a era. Cum se duc fl5cAii
la hora, cum se leaga i se zbat, cu g5ndul la cele scumpe, mame,
prieteni §i iubite, a§a s'a zv'Srlit §i Ion Gramada in viata, in scrisul
sau, §i a infruntat toate pada la moarte.
Dar Inca de pe acum, se puiea infrevedea in ce directie va
urma sa lucreze, §i a persistat 0115 la sfar0t, cu tot ce a putut
produce mai caracteristic : povestirea istorica% Ina nu era niz
caieri, §i mai putin la noi, moda vietilor romantate", dintre care
unele sunt de real folos pentru iubirea vietii trecute §i a frecutului
national, in cercuri cat mai largi, eliberafe de obsesiunea in0rurii
rigide i aproape stereotipe, de Domni, de lupte §i cafe una sau
mai multe manastiri. Eminentul publicist de astäzi, d4 C. Gane,
cu ale sale Trecute Vieti", recent aparute, totdeauna interesante,
bogate in am5nunte, foarte sarguincios adunate 0 povestite vioi
i atragator, e de multe ori ironic, superior §i rece, citeaza textual
des 0 mult. Ion Gramada se fere0e ca de foc par'c5, sä zic5
cumva cetitorul : Ia, le uita, ce de mai 0ie autorul". lzvorul
trece tot in povestire. Autorul e mai cald, de0 se reline. El poz
veste0e pentru cat mai multi, pentru toti, fara nici o pretentie §i,
ori de cafe ori poate, cu tot felul de amánunte (ca §i d=l Gane),
dar §i cu un humor care ii este propriu.

28 Imilmommi www.dacoromanica.ro
 Un exemplu. D..-1 Gane citeaz5 des si chiar in limba origi,
nala a izvorului, dar traduce cu sc5p5ri. Ion GrAmadä nu ci=
teaz5, dar traduce mai exact. Herr Timoschek soff am Fenster
vor allen Leuten Rauchtaback, und ...etc." nu inseamn5 : Tio
mus la geam, band si fumand" (C. Gane, Trecute vieti, I,
pag. 297), ci cum traduce Grátnada : Timus bea" lang'o fes
reastra tutun etc." (Ion Gramada, Scrieri literare, ed. Loghin,
pag. 118). DacS dol Gane nu ar fi uitat pe Ion Gramada si a sa
Nunta Domnifei Ruxanda", publicatä in Viata Romemeascci"
1912 si apoi in Scrieri literare" 1924, citând numai ceoi drept
apreciata nuvera a lui N. Gane (Trecute vieti, pag. 283), n'a
fi gresit. Dar acestea fie zise in treac5t si rara a atinge intru
nimic meritele mai noului povestitor de inviere si pretuire a tre-
cutului nostru.
Revenind la sirul schitelor sale istorice, cand cu interventia
ruseasc5 dela 1849 De prin anii 1848 si 1849", schita a
fost publicaf5 int5i in Viata Romemeascil" din 1907 si apoi in
Biblioteca Steaua din 1911 , Ion Gramad5 povesteste cum in
Suceava erau vre%o trei mii de vedre rachiu, pentru ostirea mus..
c5leasc5, cáci, dup5 cum se stie, catanele sfintei Rusii sunt be,
tivani de aceia cari%si vand si nevestcle pentru rachiu" pag.
79 80. $i mai departe din ultima culegere citat5 : Inainte de
mass au cinstit fiecare din ei cateva rachiuri din cele 3000 de vedre
ce se aflau in buti uriase, asezate pe roti inalte. Precum se
petreceau credinciosii in ograda madastirii pe sub racla Sfantului,
asa se petreceau Muscalii pe sub butile cele mari, din care li se
impArtia fiecarui cate%o cinzeac5 de rachiu ; apoi se duceau la
covetile pline de carne si de crupe". pg. 84-5.
$i iar5si cat de acoperit, discret, dar clar si p5trunzStor se
vede am5r5ciunea autorului, când, comparând ce era in Bucovina
la 49 cu ce e pe vremea sa, zice : Sunt ceva mai bine de 60
de ani de atunci, dar numai putine s'au schimbat : ce-i drept foametea
si lacustele nu mai pustiesc tara, dar totusi se lupt5 multi cu foamea,
iar in locul 15custelor a umplut omida cornii". Bibl. Steaua, p. 86.
In anii urmStori 1908 si 1909, Ion GrSmad5 publica
Jurdmcintul Bucovinei la 1777". Cum se citesc astäzi paginile
lui Gr5mad5 despre rascoala de atunci a lui popa Andrei din
satul Uidesti, de langa Suceava, preot care n'a vrut in rupful
capului s5 i se zic5 supus" nici n'a vrut sa jure, ci a ire,

www.dacoromanica.ro
1.. 29
cut in Moldova, cu mai multi Uidesteni Astfel scrie sublocote.-
nentul Dorfmeister ; in Uidesti insS s'a p5strat si acuma traditia
despre vestitul pops Andrei, unicul Rontin de atunci care s'ar fi
ravr5tit impotriva stApSnirii nemtesti, punandu%se in fruntea Uide
tenilor inarmati cu furci, cu coase si cu topoare".Bibl. Steaua p.13 4.
La vremea sa, la fel aproape avea s fac5 autorul, trecand
in tara mama, dar, tânar find, s5=si facS pregAtirea militarà si sa
moar3 la Ciresoaia.
Si tot asa, cum r5sun5 astázi in sufletele noastre ceeace
scrie GrSmad5, incheind povestirea despre Jurdmeintul Bu=
covinei" din anul desp5rtirii : Astfel s'au veselit Bucovinenii §i
strainii, acum o sutS treizeci i patru de ani, costând acel urias
praznic la mormardul Prii 20.312 cor. si 20 bani"!
Nici semne supranaturak n'au lipsit atunci, dup5 toatd traditia
istoric5, dela cei vechi pSn5 la cronicarii nostri. Se povesteste ca
la Putna, in vechiul 15cas de odihn5 al Marelui Stefan Vodi, s'au
arStat semne in noaptea de 12 Octomvrie 1M, schimbându-se
la fat5, de intristare, chipul Voevodului, c5ci nefireascS a fost acea
alipire a Bucovinei la impSrStia Austrici". pag. 39.
In 1911, Ion GrSrnadä publicS in Viata Rornâncasca"
Nunta Dornnifei Maria cu Ianuf Radziwill 1645". Povestirea
sc desf5soar5 simplu, cu o alegere anume potrivit5 de am5nunte
carc%i dau culoare, piforesc si relief. Elaborarea nu se vede. Gra%
rnad5 povesteste, pentru care chiar e silit s5 renunte la multe
amanunte, ce se gasesc de pild5, la c1=1 C. Gane, care a reluat
tcma, prezent5nd insä pe eroinS in intregime : Principesa Maria
Ra ziwill", ca intr'o expunere de cercetare istorica, desi cu gandul
ca scrie o viat5 romantatà. Unul pornete dela istorie, dar este si
ramâne un povestitor, celalt vrea sä povesteasca, da r scrie istorie
sau en marge de l'histoire. Fiecare cu locul si rostul sSu, si
amSndoi de folos.
Nunta Domnifei Maria" si Nunta Domnifei Ruxanda",
din anul urmator, 1912, dovedesc aproape deplina maturitate a
scriitorului care avea, putea s5 ajunga cel mai de seam5 repreo
zentant al geniului povestirii istorice, asemenea cu Gustav Freytag,
pe care mi=1, desthinuise drept admirabil model, vrednic de imitat
.7i la noi, cu multele peripetii ale istoriei noastre, de tot atata in

teres, cut §i pentru istoricii i scriitorii str5ini, trecutul tArii

lor. Din nefericire a trebuit s5 moar5 asa de curând.

3 0 animmviesecm
www.dacoromanica.ro
 In 1911, Gr5ma(15 find la Viena, public5 in Biblioteca
Steaua dela Bucuresti schitele lui istorice sub titlul : Din Bu .
covina de altddatd". Mi=am adunat, scrie el in prefara, arti=
colele mele istorice, imprAstiate prin felurite reviste literare i dup5
ce le=am corectat si le=am intregit pe unele locuri, vi le prezint,
sperAnd c5 voi trezi interes pentru soarta din trecut a tArii mete
care, dela deslipirea ei din trupul Moldovei la anul 1775, duce o viat5
cu totul deosebit5, aproape färä nici o leg5tur5 cu istoria Roo
maniei". Cine sA stie ea mai erau asa de putini ani i soarta
avea s5 se schimbe, iar tAnArul si mult inimosul cercet5tor al tre=
cutului pare cA avea o presimtire c5 i se apropie sfarsitul, adu=
nandu=si chiar el paginile scrise cu dragoste" si care mult doria
s5 fie primite tot asa.
Intre acestea, Ion GrAmad5 Ii lArgise mull orizontul vietii
de care avea sA se bucure de altfel asa de put-in, infarindu=se sit
formandu=se pentru lupta cea mare. In 1908 petrecuse ca instructor"
in familia Alex. Constanfinescu, la Abazzia, dar vizitase si pe
Istro=Rom'Ani. In 1909, trebuise s5 se prezinte i sit fac5 stagiul
militar in Tirol, de unde se5p5 in vara lui 1910. In 1910 e la
V5lenii=de=Munte si traduce din Vaillant. In toamna lui 1910 e
la Viena. Cu ce se ocup5 Ion GrAmad5 in anii 1910-11, la
Viena, se vede si din anexele monografiei : Romania Jund"
din Viena 1871-1911", Mongrafie istoric5 de I. GrAmadA, publio
catà la Arad in 1912. Intre conferintele tinute la Societate, GrA=
mad5 a vorbit pe rand despre C5I5tori romani prin titri straine,
din cele mai vechi timpuri pan5 la inceputul veacului al XIX=lea",
Cit et am din Istoria Bucovinei", O nunt5 donmeasc5" (cea pu=
blicatä in No. 5 din Viatrz Romoineascd"), Cuza=Voc15 si Unirea
Principatelor Române", Despre participarea Rornanilor la asediul
Vienii in 1683 si crucea lui Serban Cantacuzino de lang5 Sehön=
brunn", In sfarsit despre Nicolae Iorga. Era aceiasi vreme in
care, tot la Viena find, Ion Gramad5 povesteste cum Romania
Jun5" si multa intelectualitate dela Viena (printre altii, marele.
filorom'an I. Urban=Jarnik dela Praga si care fusese si el la Iasi
in 1908, prieten de aproape al d=lui Iorga), au serb5torit gran=
dios" pe Titu Maiorescu, cAnd acesta se retrAsese dela Universitate,
propriu zis fusese scos la pensie. Cuv3nt5rile festive le=au tinut
altii : prietenul s5u i apoi camaradul si prietenul nostru, D. Maro
incline, care si la Iasi, in 1908, fusese printre fruntasii tinerimei

wasomenumwa 31
www.dacoromanica.ro
bucovinene, -- precum si dr. I. Bacinschi. Ion Gramada si=a ales
sa vorbeasca la Societate despre N. Iorga. Titu Maiorescu, desi
avea sa mai vie anii 1912 si 1913, era steaua care apunea ; N.
Iorga era aceea care se ridica in ochii inminunati si cu su=
fletele pline de freamat, a tinerimei romanesti dela Viena, peste
care plutea si in rastimpuri nu putea sa nu se coboare iarasi si
iarasi, scormonitor si inviorator, spiritul lui Mihail Eminescu.
Din Mai 1912, Gramada e redactor la Romemul" din Arad.
Putini alti fineri din generafia sa au cunoscut ca Ion Gramada
romanimea, cum era si tot ce o framanta inainte de marele razboi.
De aceea a si ispravit asa cum stim si cum se va vedea.
Cu monografia istorica despre Romania Juna", Gramada
face nu numai cea dintai a sa lucrare mai mare si cu toata me=
foda trebuitoare. Dar s'ar insela cineva daca ar crede, ca autorul
face aici istorie, numai de dragul ei. Traind in mijlocul unei lumi
care fierbea, in tot cuprinsul romanimii cunoscute de dansul, el
vede in Romania Juna" --, simbolul celei visate" (pag. 6) si
un capitol de istorie romaneasea mai noua, care s'a zamislit pe
pamant strain" (pag. 5). Ce patrunzator rasuna pada astazi frag=
inentul de apel, citat de Gramada in monografia sa --- p. 36
apel adresat de tinerimea romana din Viena, pentru comemorarea
a 400 ani dela sfintirea Manastirii Putna, ceeace s 'a si facut la
15127 August 1871 : Nu junimea romana academica a produs
ideea seri:la-1.n ; ea purcede din constiinta nationala romana. Na=
tiunea româna voieste cultura, si cultura ei frebuie sa fie una, omo=
gena la Prut si la Somes, omogena in sanul Carpal-nor carunti si
pe malul Dunarii batrane", apel scris probabil de Eminescu, zice
Gramada. Recent, marea publicatie Studii fi documente lite=
rare", a altui bucovinean, d=1 I. E. Toroutiu, a adus multe alte
completari, extrem de interesante, cu privire la acest moment sim=
bolic, asa de insemnat, din viata noastra spirituala dela sfarsitul
veacului trecut, pus in lumina intai de Ion Gramada, inteo linie
-de legatura care va ramane si se desluseste acum si mai bine :
Mihail Eminescu si N. Iorga, cu o trasatura de unire : A. D.
Xenopol (V. Studii fi documente, mai ales vol. IV, 1934).
Intre 1912 si 1914, aramada pare a se fi ocupat, exclusiv,
in afara de indatoririle sale profesionale, destul de grele, dela
,Romemul", , cu Mihail Eminescu, in admiratia si cultul" caruia
scrie o amanuntita contributie la biografia marelui poet, despre

32 mill. www.dacoromanica.ro
 .M470,....06,Letele....4,601:--/4"'"_:-:.,,,:-...,
-... *RF-
.. 10°3." 9; Ce''' '..b. "9
`
.. 'a

1
:
f Niv. % ,- ' :;., -47.
3
.... ,r
-, '''F' 411
..° 4' A ''
P'd Le c'
Z ./ = ..4.:
.' t 'I r
s .."o 4 . 11,*1 .... ! . f r.irst!pi ,L,..

4 '...- (4 .? q
... ...q
.O.,
..e. 4, ..'.1.= ,'"
' t'' tlo
iota *4, ..Ito L'... - ,,
. ,V;;;.3, ...n.3:- .::,,,.._r3°, ;,,-- -.
0 't.

-
V ''''' -11 i
it
...,...f.,4,...,
., 1.4
,,....4.,_,._:.?,;,.
I.'
.
. .
. .
, .7 1 tirs.--s.e,
'' ., . '': .,l'orl ',. 46,,.. 5-x .L=4,Z.,Iii...:.'
., . ....., ..{N: i
. ... :
-.
. .
":. ,,''. '
1

K.' ,

,A. ..,
..'sit:' '176.
i
Mi.' ,.
..44. J... (,-
5.r..
' CT- ' 1, t - 4;1

I.-,'1 4 A l'-'4.%
4....., , . , 4.
., ..--), r, .
.
.-
4. /. v -0-
...
.. ° e...4 ;
4.....__
,, Alt
.4
; 4 i7 g.,,,, is, 1
i-

LE
.,...,
'
vc, .-0 '-4 3,

. i:.

....-
-
,
:
:
- , ).t.::' ...

IJ
I .

; ?-ft
t 1/4

,
f ..., ow
*4 t!.:

i: r .f: FI
o ' ...--;h.t; . il
e..,

.04 .: .-,- .. 11P. :

www.dacoromanica.ro
Parastasul aranjat la mormântul eroului I. Gr5madã din.ftranikiik promofia lui de bacalaureat 1906 la 18 Octomvrie 1936
'careasa de cald vorbise si in monografia sa despre Romania
Jun5". A ap5rut pe larg in Mitteilungen" ale Institutului roman
dela Viena, condus de marele romanist Meyer:Lake si, separat,
la Heidelberg, in 1914 ; un capitol si in C'onvorbirile Literare"
din 1913.
Doctor in litere la Viola in 1913, in toamn5 profesor de
liceu la Cernäuti, in 1914 e si redactor la Viata Noud" a par:
fidului national roman din Bucovina, pan5 la declararea r5zboiului
mondial, cand se refugiaz5 in tar5. Lupt5for cu condeiul la Arad,
la Cern5uti si de aici inainte la Bucuresti, Ion Gramada era acum
un spirit deplin format, cu o inv5tAturA sigura, o experient5 excel):
tional de bogatA, care:I face sä vadá clar si bine lucrurile, cu o
voiciune impetuoasA, care:1 mân5 tot mai departe, pentru lucruri
cat mai de searrfa. Cu multa dreptate spune biograful sail : Cine
citeste articolele politice ale lui Geamad5 rámâne uimit de p5trun:
derea cu care sunt scrise si de seninatatea cu care Gr5mada" vedea
lucrurile. In Ardeal lupta contra Ungurilor, in Bucovina contra
Rutenilor, in Basarabia contra Rusilor, in Vechiul Regat contra
Evreilor. Nu ne putem ridica, aripile noastre au fost arse de
soarele culturii germane. Sufletul ni I,au r5pit Nemtii, averea ne:au
furat=o Evreii, num5rul ni I-au micsorat Rutenii. Suntem mutilati
ca franturile unei fame care se miscá, d5 o aparent5 de viata, de
fapt suntem morti de mult. 0 infuziune de sânge se impune in
mod imperios, e lips5 s5 deschidem fereasta, sä intre aier proasp5t,
sä ne misam, s5 vedem lumea". Acest aier proasp5t" ne putea
veni din afarà, dela fratii din Vechiul Regat, iar dinI5untru dela
p5tura larga tar5neasca". (Const. Loghin, 0. c. pag. XIII XIV,
citatul din mijloc cu comparatia crud5 e de GrAmada).
Asa l:am reintalnit si eu, odata in 1915 16, la Bucuresti,
era profesor la M5nastirea Dealului, in vesnicA agitatie de ce va
fi si cum trebuie s'a fie eram in tulburea perioad5 a neutrali:
tatii, la mizeriile si gunoaiele cáreia privea cu groazA, insufletit
totusi de o puternic5 speranta ca se va ispravi cu bine, mai tarziu
dup5 declararea razboiului nostru, pentra mai multe luni, ca elevi ai
Scoalei militare din Botosani, aici si mai insufletit, c5 totul se va
alege dup5 dreptate, si putini camarazi am cunoscut de varsta
noastr5 care sä fi fost mai voiosi si neobositi la cele mai grale
osteneli de pregatire militara, ce:i drop!, un joc si o nimic5 fat5
de nenorocirile ce se strangeau ca un streang ca s5 zugrume si ce

33
www.dacoromanica.ro
mai ram5sese dinteo tara intreaga. Stapanit si sigur pe sine ca
cine stie ce ostas incercat, el revenia pururea cu nelipsitul lui
humor, asa de natural la clansul si asa de românesc, drept ca o
lumânare in fata datoriei, ambitios a si=o face printre cei dintai.
Ce izvor de mangaiere si rezistenta va fi fost pentru clansul in
ceasurile lui intime, de a intalni, cum s'a si intamplat, doi ochi
strälucitori de frumosi, desi poate nu asa de umbrosi si adânci si
nici asa de credinciosi ca aceia ai fetelor din tara Putnii lui ! Si
ce vesel si incântator la vorbe, la sfat si la glume era la modestele
dar neuitatele noastre mese, din familia Enescu, nume care=i aducea
aminte pe celalalt geniu muzical mai vechiu al Romanimii, din vre=
muri Inca asa de departe de Unire, Ciprian Porumbescu ?

Povestise Gramada, intr'un loc cu multi ani in urma

o scen5 foarte concludenta pentru ce suflet avea, inc5 dela 19 ani,
si a ramas aproape acelas pada la sfarsit. Sunt clipe din viata de
langa Magenta, a unui batalion, chipurile ardelean, in preajma
unor lupte. Giovannina, fata frumoasa a gazdei italiene, bátranut
Signor Vacano, despre care s'a vorbit si mai sus, canta fratilor
italieni" asa=i socotea dupa limba batranul pe musafirii sai ,
un cantec vechiu italian :
Non son rose senza spine"
(Nu=s trandafiri, far' de spini)
O melodie moale, povestea Gramada, ce=ti rapeste mintile
si cuvinte indraznete, pline de patima. TO incremeniram cu pa=
harele'n mani : era vorba de bucuriile lumesti, cari trebuie sa aiba
odata coat ; de iubirea nevinovata, fermecatoare, dupa care vine
uitarea ce s'asterne ca o pulbere peste toate si ne gandeam la noi,
cum am fost smulsi din mijlocul fratilor si surorilor, din mijlocul
tuturor celor ce ni=s dragi, si=am plecat in razboiu sa ni putre=
zeasca trupurile in rani straine, departe de caminul parintesc. $i
la urma fiecarei strofe se repeteste refrenul : Non son rose senza
spine" abia soptit ca in suspine. Printre frunze patrunde luna
1inistita, maiestoasa. Cateva sdranganiri ware, apoi tacere. Ant
ciocnit cu totii paharele intr'un sunet scurf, ascutit si le=am deo-
sertat dintr'o data, cad inimile tuturora erau indurerate".
Capitanul Pavel se scuba in picioare si finu urmatorul toast :
Camarazilor ! Simtesc par'ca n'am sa ma intorc acasa, dar voi

34 ..,
www.dacoromanica.ro
sa=mi salutati iubita din parte,mi, voi 4titi care. Si . . . i. . . a4a.i
viata : non son rose senza spine. Sa va tralasca iubitele voastre,
puilor !" (I. Gramada, Scrieri literare, pag. 36 7).
Tanarul autor de atunci va fi dupa atatia ani el insui osta
§i comandant de mica unitate, dar nu va lupta pentru o cauza
straina, ci pentru apararea ultimului petec ce mai ramasese liber
din fara sa. Cu doua zile inainte de a cadea la Cire4oaia, ceeace
s'a intamplat la 2T August 1917, el va scrie unui camarad i
prieten de care se legase in imprejurari putin obicinuite din viata
sa §i a generatiei noastre, randurile ce urmeaza la sfar§itul acestei
expuneri de duioasa aducere aminte, in preajma indeplinirii a
douazeci de ani aproape de and s'au intamplat acestea.
E o carte din bataie" sau o carte din catane", cum cu
precoce intuifie de arta Oia el de mult ca scriu osta0 tuturor
razboaielor i ce gandesc 4i ce simt, cu dorul dupà ce au lasat
in urma. Nici el nu putea fi altfel. Stand insa in fafa dumanului,
la hotarul insangerat §i greu ameninfat al ultimei farame de fara
libera pe care venise s'o ajute §i el la grea cumpana, amintiri
ale trecutului, ochi ce 1.au uitat sau altii ce.1 urmariau de ideparte . ..
toate se vor topi, doua zile mai tarziu, and, in ceasul din urma
al datoriei, uitand toate §i chiar ce scrisese insu§i, el nici nu
se va plânge de tristul sau noroc de a muri a§a de tartar, ba chiar
nici la biata sa mama nu se va gandi ca altul dintre eroii seri=
sului sau de tinerefe, ci va pa§i in fruntea alor sai, strigand,
dupa marturia celor ce erau aproape i 1.au vazut in clipele su,
preme : lnainte, tot inainte !".
Si daca ascultam putin, ca un ecou räsuna par'a, pentru
tinerimea de astazi §i datoriile ei acelea§i i altele fafa de
noua Ora cucerita cu atâtea jertfe, tiute §i ne0iute. E ecoul
ultimului strigat al scriitorului, profesorului i ostaului Ion Gramada :
Inainte, tot inainte !".

www.dacoromanica.ro
m 35
 ANEXA
Tg. Trotus, 25 Aug. 1917
Sa träiti Dale sublocotenent",
Ekvul plot. Grämada Ion din R 8 van. Va" trimite prin ca=
maradul Dv. si al sau, 01.1 sublecot. Teodorescu, salutari res.
pectuoase".
Draga Iancule",
Aud cã esti la centrul de instructie al Armatei Isa, cä
esti sanatos tun si tragi din lulea tutun *). M bucura toate aceste
si m=asi bucura si mai mull-, daca asi auzi ca esti cu Mihai
Viteazul de gat. Mitica ne%a luat.o inainte, caci dupa cum Val
din Neamul Romanesc" viteazul profesor i scriitor buco%
vinean" a fost decorat de M. S. Regele, probabil cu Coroana
Romaniei", iar acu(m) se afla ranit inapoia frontului dela Ma=
rasesti. Dela el am primit o singura scrisoare.
Eu sunt Inca elev, desi.s propus pentru avansare, ca si tine,

*) Intr'o carte postara de campanie, cu data postei din 13 lunie 191T,

carte postalà pe care am gAsit=o in ultimul moment, and expunerea de fatà
era la tipar, Ion Gramadà imi scria, tot in felul ultimei lui scrisori aici de fat3
si a firii lui de totdeauna, aprige i sentimentale, pare=a n'ar fi fost el, ci eroul
vreuneia din schifelc lui de titter*, intru atât a famas tânär 0115 la slarsit :
Eu o duc bine cu instructia recrutilor, cari formeazd o tabdrd deosebitd,
in care fac exercifli tori recrufii diviziei a 8-a. Suntem la Oliva km de
front. Pe ziva de 1 Mai am fost eu, Miticd ci Micutariu, impreund cu
alli 25 Bucovineni recunoscuti cetaleni romeini. Dar neafldnd tirea dead
foarte tdrziu, n'am putut fi recomandat pentru avansare. Tu esti subloco.
tenent ? Scrie-mi cum o dud pq acolo. Noi locuim in mijlocul unei pd-
duri de toatd frumuselea i ducem o viald de tabdrd ceea ce-i cu totul
nou pentru mine. Numai din cdnd in cdnd md apucd dorul de spirikism
si atunci pun Idularii sd-mi route cantecele ei. Atdta mangdiere am si
eu. De altfel sufletul mir'i hist, rdci rivalul meu, cdpit. B., petrece in Bo-
tosani. Al Ida Elev..plot. Ion Grdmadd Detas. de recruti ai Div. 8-a,
Reg. 8 van..

36
www.dacoromanica.ro
pe ziva de 1 Iunie. De altfel toji elevii din acest Reg. au fost pro=
pusi abia pe la 10 Julie, ultimii din Matti arinata romemd.
Reg. nostru n'a prea luat parte la lupt5. A fost numai 10
zile pe pozijie, restul, dela ofensiv5 incoace am lost mereu in
rezerv5. Pierderi = 20 de morji i r5niji. Acu(m), azi ori mane,
plec5m la Oituz, intr5m serios in foc. Am de gand sä nu ma
intorc cleat cu Mihai Viteazul, sa crape Mitic5 de ciud5, dupä
cum cr5pa din pricina ghetelor mele galbene. Pada acum am
condus o recunoastere de patrule pe Mágura Casinului, cel mai
indracit punct de pe acest front. A fost bine".
A fost pe aici Conu Alecu C. cu automobilul. Auzise
c'am murit i s'a interesat la reg. de mine. Cand a v5zut coloc
nelul cine se intereseaz5 de mine, mica trimis trasura lui sáci
ies inainte (! ! !). C onu Alecu m'a luat apoi la el la mosie lang5
Bac5u, unde era cucoana si b5iatul, subloc. in cavalerie, care a
luptat foarte bray pe frotul dela Oituz".
Am dormit si mâncat bine, cum nu s'a mai intamplat dela
petrecerea cu Spirikismul incoace. Apropos ! Stii c n'am primit
un sir dela ea ? Si ce mai dragoste a fost intre noi ... Of, mai
Iancule! M'a uitat. Dar pentru aceea nu m'a uitat fata genera=
lului. Mica scris mereu, deadreptul i prin verisorul ei (fostul
meu elev), iar prin Madam ... mica trimis o iconijà ceco purta
ea la gat, ca s5 ma apere de primejdii Ce zici Iancule ? Acu
e la Petrograd. Verisorul ei imi spunea c5 a prins carlig de ...
subsemnatul".
Lacrifeanu e la aviajie in Botosani . Te salut5 I. Gra=
mada Reg. 8 van. Div. 8 Armata II".
Dclui Sublocotenent I. A".
Rg. 53 Inf. Centrul de Instrucjie al Armatei Ica".

www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro