Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea: Construcții, Geodezie și Cadastru

Departamentul: Inginerie Civilă și Geodezie

RAPORT
Practica Topografică

A îndeplinit: grupa IMC-2002

A verificat

Chișinău 2021
 1. Planimetrie

1.1. Memoriul explicativ

•Drumuiri planimetrice. Marcarea și semnalizarea punctelor de drumuire
Metoda drumuirii este un procedeu de îndesire a reţelei geodezice în vederea ridicării detaliilor
topografice din teren. Drumuirea este o linie poligonală frântă, în care poziţia reciprocă a punctelor
este determinată prin măsurători de distanţe între punctele de frângere şi măsurători unghiulare în
punctele de frângere a traseului poligonal. Când pe teren s-au efectuat doar măsurători pentru
stabilirea poziţiei reciproce a punctelor din traseul poligonal vorbim despre drumuire liberă. De cele
mai multe ori însă, traseul poligonal se sprijină la capete pe puncte de coordonate cunoscute –
drumuiri constrânse sau drumuiri sprijinite –care permit ca punctele de drumuire să fie determinate
într-un anumit sistem de coordonate. În această situaţie, ultima latură a traseului poligonal reprezintă
o supradeterminare, care permite un control al elementelor măsurate în teren. Controlul elementelor
măsurate devine şi mai concludent dacă în punctele de coordonate cunoscute pe care se sprijină
drumuirea, se măsoară suplimentar direcţii spre alte puncte de coordonate cunoscute, care fiecare
reprezintă un alt element de control.În funcţie de elementele de constrângere de care se dispune în
teren, dar şi a obiectivelor topografice care trebuie ridicate se pot face următoarele clasificări ale
drumuirilor: - Drumuire liberă (neconstrânsă) - Drumuire sprijinită la capete pe puncte de
coordonate cunoscute - Drumuire sprijinită la capete pe puncte de coordonate cunoscute şi orientări
cunoscute (pe laturi cunoscute) - Drumuire cu punct nodal.

•Studiul teodolitului. Verificări și reglări

1) Limbul este un cerc din metal sau sticlă, pe marginea tăiată peziş a căruia sunt marcate diviziunile
de la 0 pînă la 360°. Diviziunile sunt cifrate după mersul acelor de ceasornic. Centrul limbului
trebuie să fie de asupra vîrfului unghiului de măsurat.

2) Alidada serveşte la susţinerea reperelor de citire pe limb. Pe alidadă se găseşte una sau două
nivele cu bulă de aier pentru orizontalizarea cercului orizontal.

3) Luneta este un dispozitiv optic care serveşte la vizarea de la distanţă a obiectelor pe care le vedem
prin lunetă clare şi mărite, ceia ce nu putem face cu ochiul liber. La aparatele geodezice moderne
sînt folosite lunetele cu focalizare interioară.

Erorile instrumentale de măsurare a unghiurilor se împart în 2 grupe:

1.Erorile cauzate de fabricarea şi montarea neprecisă a pieselor şi părţilor aparatului. Rectificarea
lor, de regulă, se face la uzine sau în ateliere speciale.
2.Erorile instrumentale condiţionate de nerespectarea schemei geometrice a teodolitului.

1. Axa nivelei torice a alidadei cercului orizontal trebuie să fie perpendiculară pe axa verticală a
aparatului.
Verificarea şi reglarea se face în felul următor: nivela se aşează paralel la două şuruburi de calare şi
prin rotirea lor bula de aer a nivelei se aduce în punctul 0. Alidada se roteşte la 180°(cînd limbul este
fixat) bula trebuie să rămînă în 0. Dacă s-a abătut nivela e nevoie de reglat. Pentru aceasta cu
ajutorul şuruburilor de corecţie a nivelei, bula de aer se deplasează spre punctul 0 cu o jumătate din
abaterea bulei de la mijlocul fiolei. Cu ajutorul şuruburilor de corecţie bula de aer se aduce în 0.
Aceste operaţii se repetă, pînă cînd va fi satisfăcută condiţia.

2. Axa de vizare a lunetei trebuie să fie perpendiculară pe axa orizontală a aparatului.

Unghiul de abatere a axei de vizare V-V de la perpendiculara dusă pe axa orizontală H-H a
aparatului se numeşte eroare de colimaţie c.

Pentru îndeplinirea acestei verificări limbul trebuie să fie în poziţie orizontală iar axa principală
trebuie să fie verticală. Pentru verificare se alege un punct îndepărtat, aflat la aproximativ 50m de
aparat, se vizează la acest punct M, de exemplu pentru poziţia CD(cercul de dreapta), şi se citeşte
lectura D.

•Măsurarea unghiurilor orizontale și verticale

1.Metoda simplă – se foloseşte numai pentru măsurarea unghiurilor izolate.
Pentru măsurarea unghiului 1S2 teodolitul se instalează de asupra vîrfului S al unghiului, se
blochează limbul, mişcînd alidada, luneta se orientează spre punctul 1. După blocarea alidadei, se
citeşte lectura c´1 pe cercul orizontal. După aceasta se slăbeşte alidada şi se vizează la punctul 2, se
citeşte lectura c´2.
2. Metoda repetiţiei – se foloseşte la măsurarea de precizie a unghiurilor, şi constă prin aceia că unul
şi acelaşi unghi se măsoară de mai multe ori.
Instalăm teodolitul în staţie şi vizăm spre punctul 1 efectuînd lectura c0, apoi se fixează limbul şi se
slăbeşte alidada rotind la 2 şi se citeşte c1. Dacă se măsoară un unghi obtuz sau se execută un număr
mare de repetiţii se poate întîmpla ca cn ‹ c0.
3. Metoda seriilor – se foloseşte în cazul măsurării a mai multor unghiuri dintr-un punct de staţie.

La această metodă se alege drept punct de plecare(de referinţă) acela care este mai îndepărtat şi are
condiţii optime de vizare, iar celelalte se vizează succesiv după acele ceasornicului în poziţia 1 al
lunetei(CS) şi împotriva acelor ceasornicului poziţia a 2(CD). Deci o serie este compusă din două
tururi de orizont:

- un tur poziţia 1(CS);

- al doilea tur poziţia 2(CD).

Unghiurile verticale se măsoară pentru reducerea distanţelor la orizont şi pentru determinarea

diferenţei de nivel prin metoda nivelmentului trigonometric. Pentru măsurarea unghiurilor verticale
se vizează cu firul nivelor(firul reticular orizontal).

Dacă gradaţia zero a cercului vertical se găseşte pe orizontală atunci se măsoară unghi vertical , iar
dacă e pe verticală citirea dă unghiul zenital z.

•Măsurarea distanțelor
Măsurarea directă a distanţelor indiferent de tipul dispozitivului de măsurat trebuie să respecte
următoarele regului:
- instrumentul să fie verificat înainte de începerea măsurătorilor;

- măsurările să se facă strict pe aliniament;

- aliniamentul de măsurat se va curăţa de obstacole;

- să existe vizibilitate între punctele distanţei de măsurat.

Măsurarea directă a distanţelor se face înainte şi înapoi. Executarea se face astfel:

1) Se desfăşoară panglica pe direcţia aliniamentului ce trebuie măsurat de cei doi ajutori. Ajutorul
care merge înainte poartă pe un inel 11 fişe cu care se vor marca punctele de panglică, iar ajutorul
din urmă va strînge treptat pe cel de-al doilea inel.

2) Operatorul va alinia întinzătorul 2 pe direcţia AB.

3) Se întinde panglica înclinînd înainte sau înapoi întinzătoarele astfel ca 0 al panglicii să fie exact
pe centrul ţăruşului din punctul A, iar operatorul urmăreşte ca indice a dinamometrului s-ă arate
forţa de întindere(a panglicii) la etalonare.

4) În acest moment operatorul sau ajutorul de înainte înfinge o fişă vertical în pămînt în dreptul
reperului de 20, 50m a panglicii.

5) În acelaşi mod se desfăşoară măsurarea pe lungimea întregului aliniament.

•Metode de ridicare a detaliilor topografice

Prin ridicarea detaliilor se înţelege determinarea poziţiei reciproce ale punctelor de detaliu ale
terenului faţă de reţeaua de ridicare formată din puncte de intersecţie, drumuiri planimetrice etc. ,
astfel încît pe baza acestor determinări să se poată obţine planul topografic. Punctele de detaliu sînt
puncte caracteristice ale ridicărilor planimetrice şi altimetrice(Schimbare de direcţie ale liniilor,
traseelor, conturilor rectilinii etc.).

Sunt următoarele metode de ridicare a detalilor planimetrice:

1. Metoda coordonatelor echerice(perpendicularelor; absciselor şi ordonatelor).

2. Metoda coordonatelor polare.
3. Metoda intersecţiilor unghiulare
4. Metoda intersecţiilor liniare

•Calculul și compensarea drumuirilor planimetrice

Să luăm ca exemplu drumuirea sprijinită la capete pe puncte şi laturi cunoscute. Deci, se cunosc
coordonatele punctelor A, B, C şi D.

Prin măsurători de teren se determină unghiurile orizontale βi; se măsoară unghiurile de

pantă(verticale) γi fiecărei laturi şi lungimile medii ale laturilor de drumuire Li.
Efectuăm următoarele operaţii:

1. Calculul distanţelor reduse la orizont

2. Calculul şi compensarea orientărilor.
3. Calculul şi compensarea creşterilor de coordonate ∆x, ∆y.

1.2. Schema drumuirii cu teodolitul

1.3. Carnetul măsurării unghiurilor orizontale

Latura Distanta Dist. redusa la

masurat (inainte- Unghiul
γ orizont
Nr. punctului drumuirii
Lecturi pe limb Valoarea medie

Cerc dreapta sau stinga

Orientarea

Nr. punctului vizat

a inapoi) L masurat D=L*cosγ
a ungh.
54.65
1-2
o '' 54.67 o 2.3105
'' o 54.64'' o ''
media 54.66
2 CS 395 50 48.28
93 59
6 CS 2-3
79 49
1 48.27 0.4285 93 48.27
59 205 42
2 CD 165 50 93 59
6 CD 259
media 49 48.28
1 CS 323 22 87 28
3 CS 235 54 60.33
2
1 CD
3-4
143 22 87 28
87 27
60.35 0.2800 60.34
3 CD 53 54
2 CS media
106 14 60.34
182 2
4 CS 284 12
3 28.57 182 1
2 CD 286
4-PA 14 182 1
4 CD 104 13
-
28.56 28.61
3 CS 117 28 80 2.3795
13
5 CS media
37 15 28.57
4 80 13
3 CD 297 28 80
28.55 13
5 CD 217
PA-5 15 -
4 CS 294 25 28.57
99 32 28.58
1.2615
6 CS 194
media 53 28.56
5 99 32
4 CD 114 25 99 32
6 CD 14 53 47.68
5 CS 5-6
293 7 176 50
47.66 0.3885 47.67
1 CS 116 17
6 176 50
5 CD 113
media 7 176
47.67 50
1 CD 296 17
CS 50.81
CS 6-1
50.80 0.242 50.80
CD
CD media 50.81
CS
CS
CD
CD

1.4. Carnetul măsurării distanțelor

1.5. Calculul și compensarea drumuirii cu teodolitul
 Aici punem tabelele de calcul din Excel, unde au fost determinate toate coordonatele
punctelor drumuirii închise și sprijinite

1.6. Schițele măsurătorilor din teren

Aici punem fiecare schiță de teren pe care le-ați executat în teren (în total 6,7 schițe. depinde de
situația ce o aveți pe teren)
Exemplu

1.7. Planul de situație

Aici punem planul de situație din Autocad

Exemplu