Functiile Irisului

Acestea semana mult cu diafragma unei camere. O pupila mica previne trecerea luminii prin
partile periferice a sistemului de lentile, reduce cantitatea de lumina care ajunge la retina si
efectele aberatiilor cromatice si sferice. O pupila mica la fel creste adincimea suprafetei,
acesta este intervalul in care obiectele sunt vazute clar fara a modifica acomodarea.
Pupilele se contracta cind lumina cade pe ochi. Aceasta este reflex la lumina. Impulsuri trec
de la receptorii retinali catre fibrele din tractul optic si calatoresc fara decusatie catre aria
protectoare care se afla imediat in fata corpului cvadrigeminal superior. Impulsurile ulterior
trec catre nucleul Edinger-Westphal celui de al treilea nerv cranian pe ambele parti. Prin
urmare tinind comp de faptul ca atunci cind lumina straluceste intr-un ochi nu doar pupila
acestui ochi se contracta, dar si celui de-al doilea ochi.
Cu toate ca retina in sine raspunde repid la lumina, pupila incepe sa se contracte abia dupa o
perioada latenta de o,25 secunde si ajunge la marimea sa minima in 5 sec. Acest raspuns lent
poate fi asteptat din moment ce pupilele sfincterului sunt compuse din muschi neted: acest
muschi poate in orice caz, in conditia cunoscuta ca hipus arata concentratie si relaxare rapida.
Trebuie prin urmare sa existe un fel de mecanizm de intirziere in calea reflexa.
Cantitatea de concentratie a pupilei la expunerea la lumina depinde de conditiile anterioare
de lumina si de rata de crestere a luminei. Spre exemplu pot exista mici alteratii in marimea
pupilei pe parcursul zilei cu toate ca iluminarea variaza intr-un interval considerabil. Daca in
orice caz o persoana trece repede de la intuneric la lumina pupilele se contracta foaret rapid
dar in timpul urmatoarelor 10 min in timp ce retina se adapteaza pupilele devin mai largi din
nou, cu toate ca intensitatea luminii ramine constanta.
In timpul somnului pupilele se contracta daca pleoapele sunt inchise in starea de veghe
pupilele se dilata. Cind acomodarea apare iar axele vizuale converg contractarea pupileleor
acestea sunt descrise ca aproape reflex. Avantajul acestei asocieri este ca adincimea cimpului
este crescuta astfel diminuindu-se oarecum necesitatea schimbarilor rapide acomodarii in
timpul cititului. Stimularea corneii si conjunctivei ploapelor produce contractia ambelor
pupile. Unele medicamente cum sunt morfina si eserina cauzeaza pupile foarte mici. La varsta
inaintata pupilele sunt mai mici si mai putin active.
Dilatarea pupilelor apare cind mai multe dintre situatiile descrise sunt inversate ca de
exemplu atunci cind tranzitia este de la lumina la intuneric sau de la nederea de aproape la
vederea distanta.
Stimularea a orcaror nervi senzoriali (cu exceptia celui trigeminal )cauzeaza dilatarea pupilei
probabil din cauza impulsurilor aferente care ajung la celule din cordon care dau nastere
fibrelor simpatice si cauzeaza dilatarea pupilelor. In conditii de frica, durere,sau asfexie, care
scot adrenalina din suprarenale, pupilele se dilata ca si atunci cind nervii simpatici ai ochiului
sunt stimulati. Unele droguri ca atropina, homotropina, cocaina adrenalina produce dilatarea;
intoxicatii alcoolica si otravirea cu cloroform au acelasi efect.