Sunteți pe pagina 1din 5

Examen Drept procesual civil II – cursuri ZI si ID (5.

06, ora 10,00)

Indicaţi variantele corecte. Pot fi corecte una, două, trei, patru variante. Există posibilitatea ca niciuna
dintre variante să nu fie corectă. Nu se punctează răspunsurile parţial corecte. 0,50 x 20= 10 pct.

1. O hotărâre judecătorească de partaj judiciar pronunțată ȋn absența ambelor părți: a) nu este


nelegală (sub aspectul contradictorialității) dacă acestea aveau termen ȋn cunoștință iar
reprezentantul legal al reclamantului (minor sub 14 ani) a solicitat judecarea ȋn lipsă; b) legal
citate ȋn apel, poate fi supusă recursului, dacă niciuna din părți nu a solicitat judecarea ȋn lipsă; c)
nelegal citate ȋn apel, este susceptibilă de contestație ȋn anulare; d) prin care instanța a anulat
cererea ca insuficient timbrată este legală dacă ambele părți au fost legal citate și niciuna nu a
solicitat judecarea ȋn lipsă, dar numai dacă anterior, instanța a pus ȋn vedere reclamantului să
achite taxa judiciară de timbru și cuantumul exact al acesteia.

2. În ceea ce privește ȋncheierea: a) de suspendare a procesului, pronunțată de curtea de apel ca


instanță de recurs, este definitivă; b) prin care instanța se pronunță asupra cererii de
suspendare a executării provizorii, chiar ȋnainte de ajungerea dosarului la instanța de apel, nu
este supusă niciunei căi de atac; c) prin care instanța, ȋn absența părților legal citate , recalifică
calea de atac are caracter interlocutoriu și se comunică ȋn mod obligatoriu acestora, din oficiu;
d) prin care instanța de apel, ȋnvestită cu o cererea de expropriere, respinge ca inadmisibilă o
cerere de intervenție accesorie este interlocutorie și definitivă.

3. Excepția : a) autorității de lucru judecat se soluționează ȋnaintea celei privind prescripția


dreptului material la acțiune și a excepției privind calitatea procesuală pasivă; b) privind greșita
compunere a completului de judecată se soluționează anterior celei privind tardivitatea
declarării recursului; c) litispendenței, invocată direct ȋn apel, deși partea cunoștea existența
celor două procese prezentând identitate de părți, obiect și cauză, va fi respinsă ca tardivă; d)
prescripției poate fi unită cu administrarea probelor atunci când reclamantul invocă repunerea
ȋn termenul de prescripție iar pentru dovada motivelor invocate instanța apreciază că se impune
administrarea de probe.

4. În ceea ce privește proba prin depozițiile martorilor: a) nu poate fi administrată ȋn recurs, dar
este admisibilă ȋn caz de casare cu reținere; b) existența unei legături de interese ȋntre martor și
vreuna dintre părți reprezintă o chestiune de admisibilitate a probei, supusă legii de la
momentul ȋnceperii procesului, reglementată prin norme de ordine privată; c) martorii care au
fost ascultați trebuie să părăsescă sala de judecată, putând rămâne numai cu ȋncuviințarea
președintelui; d) martorul poate solicita completarea hotărârii, dacă instanța a omis să se
pronunțe asupra cheltuielilor de transport pe care le-a solicitat.

5. În cazul cererii formulate de locator, ȋn legătură cu un raport ȋntre neprofesioniști, având ca


obiect plata chiriei ȋn cuantum de 4000 lei (lunar) pe timp de 6 luni: a) ȋn privința probei
obligațiilor contractuale, contractul de locațiune, dacă a fost redactat ȋntr-un singur exemplar
care se află la reclamant, poate fi completat prin proba cu depozițiile martorilor, chiar dacă
pârâtul se opune la aceasta; b) iar reclamantul a remis chiriașului o chitanță de plată, acesta din
urmă o va putea opune ca probă numai dacă ȋndeplinește condiția bun și aprobat; c) nu este
admisibilă proba cu martori dacă pârâtul dorește să demonstreze că părțile s-au ȋnțeles cu
privire la reducerea chiriei cu valoarea mobilierului achiziționat de locatar, ȋn măsura ȋn care
reclamantul se opune la această probă; d) dacă instanța a omis să se pronunțe asupra
cheltuielilor de judecată solicitate ȋn apel, se poate formula cerere de completare a hotărârii ȋn
termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii.

6. Dacă ȋntr-o cerere având ca obiect restituirea unui ȋmprumut, pârâtul opune, cu titlu de probă,
depoziția reclamantului, ȋn calitatea de martor, dintr-un alt proces conform căreia acestuia i
s-a restituit suma de bani: a) instanța nu va putea primi această probă deoarece valoarea
contractului este mai mare de 250 lei; b) reclamantul se va putea apăra cu succes arătând că
cererea ȋn legătură cu care a depus mărturia s-a perimat; c) instanța va respinge cererea de
ȋncuviințare a probei solicitate de pârât pe motiv că ȋncalcă principiul nemijlocirii probelor; d)
instanța va ȋncuviința proba solicitată de pârât, dacă a fost propusă ȋn termen sau ȋn caz contrar,
dacă reclamantul este de acord.

7. În cazul ȋn care pârâtul ȋntr-o cerere de predare a unui legat s-a ȋnscris ȋn fals ȋmpotriva
testamentului ȋnfățișat de reclamant: a) cererea va fi respinsă deoarece este vorba despre un
ȋnscris sub semnătură privată, iar pârâtul avea posibilitatea de a recurge la verificarea de sripte;
b) dacă instanța va suspenda procesul, ȋncheierea poate fi atacată cu recurs cât timp durează
suspendarea cursului procesului; c) dacă instanța a sesizat organul de urmărire penală și a
suspendat procesul civil, repunerea pe rol urmează a se face din oficiu, instanța penală
comunicând hotărârea definitivă instanței civile; d) dacă instanța nu va suspenda judecata și va
admite cererea de chemare ȋn judecată, pârâtul are deschisă calea revizuirii ȋn termen de o lună
de data comunicării hotărârii penale prin care s-a constatat infracțiunea de fals.

8. Revizuirea pentru motivul legat de descoperirea unor ȋnscrisuri : a) se poate formula și


ȋmpotriva deciziei prin care s-a respins recursul ca nefondat, dacă ȋnscrisurile sunt determinante
pentru soluționarea cauzei; b) se poate motiva ȋn termen de o lună de la descoperirea
ȋnscrisurilor, sub sancțiunea nulității; c) este inadmisibilă dacă ȋnscrisul (reprezentat de un
contract) nu a existat la data pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită ; d) este admisibilă
dacă ȋnscrisul determinant reținut de partea potrivnică este reprezentat de o hotărâre
judecătorească, pronunțată după data hotărârii a cărei revizuire se cere, dacă procesul ȋn care a
fost pronunțată a ȋnceput anterior acestei date.

9. În cazul în care, între data comunicării hotărârii primei instanțe prin care a fost admisă
cererea de chemare în judecată și cea a expirării termenului de apel, intervine decesul
pârâtului: a) avocatul care l-a reprezentat sau asistat pe pârât în fața primei instanțe
poate să introducă, chiar fără mandat, apel împotriva hotărârii primei instanțe ; b) termenul
de apel se întrerupe și un nou termen va începe să curgă de la data noii comunicări a
hotărârii făcute la ultimul domiciliu al pârâtului, pe numele moștenirii, în care se vor
arăta numele și calitatea fiecărui moștenitor; c) apelul declarat de moștenitorii pârâtului
împotriva hotărârii primei instanțe nu constituie prin el însuși un act de acceptare a
moștenirii; d) termenul de apel se suspendă până la introducerea ȋn cauză a moștenitorilor.

10. Președintele completului de judecată (colegial): a) semnează hotărârea judecătorească ȋn locul


altui judecător, atunci când acesta din urmă este ȋmpiedicat să semneze; b) este ținut de lege să
motiveze hotărârea pronunțată; c) poate ȋncuviința luarea interogatoriului la locuința celui
chemat la interogatoriu, atunci când partea este ȋmpiedicată din motive temeinice să vină ȋn
instanță; d) va semna interogatoriul pe fiecare pagină.

11. Perimarea: a) nu operează față de intervenientul principal care a făcut cererea de renunțare la
judecată anterior rămânerii ȋn nelucrare a cererii de chemare ȋn judecată; b) nu operează atunci
când instanța a suspendat cauza pentru că o altă instanță a sesizat Înalta Curte de Casație și
Justiție cu o problemă de drept similară cu cea incidentă ȋn cauză, chiar dacă au trecut mai mult
de 6 luni de la pronunțarea hotărârii instanței supreme; c) nu intervine ȋn cazul unei cereri de
asigurare de dovezi; d) apelului principal ȋși ȋntrerupe cursul ca urmare a cererii de repunere pe
rol ȋn vederea judecării procesului, formulată de intimatul care a formulat la rândul său apel
incident.

12. Părțile pot conveni asupra stingerii litigiului prin tranzacție: a) numai ȋn fața instanțelor de
fond; b) care ȋmbracă forma scrisă ad probationem; c) iar hotărârea de expedient poate fi
atacată cu recurs, dacă s-au ȋncălcat regulile privind capacitatea cerută de lege pentru
transmiterea drepturilor ce fac obiectul tranzacției; d) hotărârea de expedient fiind susceptibilă
de revizuire dacă ȋncalcă cele stabilite printr-o hotărâre judecătoarească definitivă anterioară
pronunțată ȋntre aceleași părți.

13. În cazul în care trebuie să analizaţi viciile unei hotărâri judecătoreşti, veţi avea în vedere
următoarele: a)absenţa concordanţei dintre dispozitivul hotărârii şi considerentele acesteia nu
echivalează cu o nemotivare a soluţiei şi nu poate fi îndreptată prin recurs potrivit art. 488 alin.
1 pct. 6 NCPC, dacă legea prevede această cale de atac; b) dacă în dispozitivul hotărârii nu apar
menţionaţi toţi pârâţii chemaţi în judecată, aceştia fiind omişi din eroare, ei participând totuşi la
judecată, dezbaterile în cauză purtându-se în contradictoriu cu aceştia, se poate recurge la
procedura îndreptării hotărârii; c) dacă în dispozitivul hotărârii nu apar menţionaţi toţi pârâţii
chemaţi în judecată din cauza necitării părţilor pe parcursul judecăţii, remedierea acestui viciu
este posibilă numai prin intermediul căilor de atac exercitate de părţile interesate, în condiţiile
legii; d) adăugirile, schimbările sau corecturile din cuprinsul hotărârii vor trebui semnate de
judecători şi de grefier sub sancţiunea neluăriilor în seamă.

14. Spre deosebire de efectul negativ al autorității de lucru judecat, efectul pozitiv al acesteia: a)
nu se invocă pe cale de excepție procesuală; b) nu se poate invoca direct ȋn recurs, dacă putea fi
invocat ȋn fața instanței de apel; c) nu presupune identitate de părți; d) se aplică numai
hotărârilor prin care s-a soluționat fondul litigiului.

15. Dacă instanța a omis să se pronunțe: a) asupra motivului de apel constând ȋn neacordarea
cheltuielilor de judecată la prima instanță, ȋmpotriva hotărârii se poate exercita revizuirea pe
acest motiv; b) asupra cererii de intervenție accesorie, care a fost admisă ȋn principiu,
intervenientul poate formula cerere de completare a hotărârii, independent de formularea
acesteia și de către cel pentru care a intervenit; c) asupra excepției lipsei calității procesuale
active, invocate de pârât și unite cu fondul, se poate formula cerere de completare a hotărârii;
d) asupra cererii de chemare ȋn garanție, instanța de apel va admite apelul formulat de titularul
cererii și la cererea acestuia, formulată ȋn condițiile legii, va trimite cauza spre rejudecare la
prima instanță.

16. În ipoteza în care apelantul pârât invocă in cursul judecății în apel excepția lipsei calității
procesuale active a reclamantului deși avea cunoștință de acest aspect în fața primei instanțe:
a) instanța va putea invoca tardivitatea invocării excepției având in vedere că aceasta putea fi
invocată în fața primei instanțe; b) instanța va soluționa excepția, având in vedere că aceasta
este reglementată de norme de ordine publică, putând fi invocată pentru prima data în fața
instanței de apel, însă, va putea dispune obligarea apelantului la plata de despăgubiri către
partea adversă pentru paguba produsă din acest motiv, chiar și in situația în care admite
excepția; c) instanța va soluționa excepția, având ȋn vedere că aceasta este reglementată de
norme de ordine publică și va putea dispune obligarea apelantului la plata de despăgubiri către
partea adversă pentru paguba produsă din acest motiv, numai in situația în care respinge
excepția ca neîntemeiată; d) va respinge excepţia ca inadmisibilă având în vedere limitele
efectului devolutiv în cazul apelului.

17. În cazul ȋn care prima instanță a admis cererea cumpărătorului (reclamant) și a dispus
rezoluțiunea unui contract, fără a mai soluționa ȋn fond cererea subsidiară privind reducerea
prețului, formulată de același reclamant: a) este deschisă calea completării hotărârii; b) dacă se
invocă acest aspect ȋn apel, instanța va anula cererea și, la solicitarea uneia dintre părți,
formulată prin cererea de apel sau ȋntâmpinare, va trimite cauza la prima instanță; c) discutarea
cererii privind reducerea prețului ȋn apel respectă principiul caracterului devolutiv al acestei căi
de atac; d) pârâtul nu va putea solicita, ȋn apel, proba cu expertiza judiciară privind calitățile
bunului, dacă nu a solicitat această probă la prima instanță, ȋn condițiile legii.

18. Dacă instanța a dispus perimarea cererii de apel, partea care a lipsit la judecată: a) dacă nu a
fost legal citată și a aflat de hotărâre după ȋmplinirea termenului de 5 zile de la pronunțare,
poate formula contestație ȋn anulare; b) poate formula contestație ȋn anulare, dacă invocă faptul
că instanța nu a observat că la dosar era o cererea de repunere a cauzei pe rol a cauzei
formulată de partea interesată, ȋn interiorul termenului de perimare; c) nu are deschisă calea
unei revizuiri pentru motivul că instanța a omis să soluționeze cererea acesteia de a i se acorda
cheltuielile de judecată; d) fiind legal citată, nu va putea invoca direct ȋn recurs neparticiparea
procurorului la judecata cererii, cu toate că aceasta era obligatorie potrivit legii.

19. Cererea de revizuire : a) este inadmisibilă pentru contrarietatea ȋntre două hotărâri, atunci când
prima hotărâre nu a analizat fondul; b) este inadmisibilă atunci când se ȋntemeiază pe un
ȋnceput de dovadă scrisă; c) ȋndreptată ȋmpotriva unei hotărâri prin aceasta instanța a admis
apelul și a schimbat ȋn tot hotărârea primei instanțe, ȋn sensul admiterii cererii de evacuare,
atunci când revizuirea este ȋntemeiată pe motivul că hotărârea este contrară altei hotărâri
prezentând identitate de părți, obiect și cauză, se formulează ȋn termen de o lună de la
comunicarea hotărârii atacate; d) nemotivată ȋn termen este nulă, instanța având dreptul să
invoce excepția din oficiu.

20. În cazul ordonanței președințiale: a) urgența este prezumată atunci când se solicită ȋnlăturarea
piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări silite; b) aceasta poate fi utilizată și pentru
adoptarea unui sechestru judiciar, atunci când citarea părților ar fi de natură să pună ȋn pericol
eficacitatea măsurii, existând riscul ȋnstrăinării iminente a bunurilor; c) nu este admisibilă
cererea de chemare ȋn garanție; d) pentru asigurarea unei bune judecăţi, dacă sunt îndeplinite
condiţiile legale, se poate dispune conexarea între procesul privind ordonanţa preşedinţială şi
procesul asupra fondului dreptului.

S-ar putea să vă placă și