Sunteți pe pagina 1din 6

Examen drept procesual civil I Seriile I,II,III ZI și cursuri ID – 16.06.

2020

Indicaţi variantele corecte. Pot fi corecte una, două, trei, patru variante. Există
posibilitatea ca niciuna dintre variante să nu fie corectă. Nu se punctează răspunsurile
parţial corecte. 0,50x20= 10 pct.

1. Părților le revine ȋn mod exclusiv, ȋn virtutea pricipiului disponibilității: a) dreptul


de a stabili valoarea obiectului litigiului; b) dreptul de a stabili dacă procedează la
introducerea ȋn cauză a unui terț ȋn materie necontencioasă; c) dreptul de a introduce ȋn
cauză pe cel care este titular al dreptului dedus judecății; d) dreptul de a invoca
decăderea reclamantului din dreptul de a modifica cererea de chemare ȋn judecată, ȋn
absența unui acord expres al tuturor părților.

2. Cererea de chemare în judecată a altei persoane: a) dacă a fost admisă în principiu, se


judecă chiar dacă în privinţa cererii principale litigiul s-a stins prin renunţarea de către
reclamant la dreptul dedus judecății; b) formulată de reclamant, ȋntr-o cerere de
revendicare imobiliară, este admisibilă ȋn principiu, dacă tinde la introducerea ȋn cauză a
celui care, anterior ȋnceperii procesului, a debândit dreptul de proprietate asupra
imobilului revendicat de la pârât; c) poate fi formulată şi de intervenientul principal, până
la terminarea cercetării procesului în primă instanţă; d) presupune că, după admiterea ȋn
principiu a acesteia, pârâtul are posibilitatea de a formula o cerere de chemare ȋn garanție
cu privire drepturile pe are le poate pretinde terțul introdus ȋn cauză.

3. Nu intervine decăderea : a) ȋn cazul ȋncălcării unui termen prohibitiv; b) ȋn cazul


nerespectării termenului de exercitare a apelului, atunci când partea și-a schimbat
domiciliul după pronunțarea hotărârii, fără a ȋncunoștința instanța despre aceasta,
comunicarea hotărârii fiind făcută la vechea adresă; c) din dreptul de a invoca lipsa
dovezii calității de reprezentant a celui care a semnat cererea de chemare ȋn judecată,
dacă excepția nu a fost invocată prin ȋntâmpinare; d) din dreptul de a formula apel, dacă
hotărârea a fost comunicată la sediul profesional al curatorului judiciar desemnat ȋn caz
de conflict de interes ȋntre reprezentantul legal și cel reprezentat, iar nu la domiciliul
părții reprezentate.

4. În ceea ce privește verificarea și regularizarea cererii de chemare ȋn judecată: a) se


aplică și unei cereri de intervenție voluntară principală, atunci când aceasta este formulată
ȋnainte de primul termen de judecată; b) implică verificarea de către instanță și a corectei
repartizări la secția corespunzătoare specializată sau completulului specializat competent;
c) nu se poate anula cererea pentru niciun motiv, până la soluționarea cererii de ajutor
public judiciar prin care reclamantul a solicitat scutirea de plata taxei judiciare de timbru;
d) se va admite cererea de reexaminare ȋn cazul ȋn care instanța a anulat cererea de
chemare ȋn judecată deoarece reclamantul nu s-a conformat obligației de a face dovada
ȋndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de lege.

5. Cererea prin care : a) un consumator solicită insolvența unui profesionist, este de


competența exclusivă a tribunalului locului unde acesta din urmă ȋși are sediul; b) un
consumator solicită anularea contractului ȋncheiat cu un profesionist poate fi introdusă și
la instanța domiciliului consumatorului, dar numai ȋn cazul ȋn care se invocă dispozițiile
speciale aplicabile ȋn materia protecției consumatorului; c) anularea a două contracte de
vânzare având ca obiect transmiterea succesivă a unui bun pentru suma de 150.000 lei,
este de competența materială a judecătoriei; d) copilul solicită restituirea alocației pe care
părintele a ȋncasat-o fără drept este de competența alternativă a instanței domiciliului
reclamantului și celei de la domiciliul pârâtului.

6. Coparticiparea procesuală produce următoarele efecte: a) actul întrerupător de


perimare al unuia dintre coparticipanţi foloseşte şi celorlalţi, indiferent de natura
raporturilor dintre aceştia; b) cererea prin care se solicită plata unei sume de bani de la
debitor cât şi de la fidejusorul acestuia, este de competenţa teritorială a domiciliului
oricăruia dintre pârâţi; c) autoritatea de lucru judecat rezultată dintr-o hotărâre definitivă
obţinută de un debitor contra creditorului comun poate fi invocată de oricare dintre
debitorii solidari, chiar dacă aceştia nu au formulat apel împotriva sentinţei prin care a
fost admisă acţiunea creditorului; d) dacă coparticipanţii au un reprezentat comun vor
suporta cheltuielile de judecată în solidar.

7. Cererea prin care se solicită partajul unor bunuri: a) se judecă cu participarea


obligatorie a tuturor coproprietarilor, instanța putând recurge la introducerea ȋn cauză din
oficiu a celor care nu figurează ȋn calitate de părți; b) dacă printre acestea se află și un
imobil, este de competența teritorială a locului unde se situează acesta, chiar și atunci
când coproprietatea decurge dintr-o succesiune, ȋn afară de cazul ȋn care s-ar solicita și
recunoașterea calității de succesor și a drepturilor succesorale; c) dacă se solicită
ȋmpreună cu cererea de divorț este de competența judecătoriei locului ultimului domiciliu
comun al soților, dacă cel puțin unul dintre acestia mai locuiește ȋn raza teritorială a
acelei instanțe la data ȋnregistrării cererii, chiar dacă, ȋncă de la primul termen, cererea de
partaj este disjunsă de cererea de divorț pentru a fi judecată separat; d) formulată
ȋmpreună cu o cerere de stabilire a calității de succesor a reclamantului, va fi anulată ȋn
procedura regularizării, dacă reclamantul nu face dovada ȋn termen legal a ȋncheierii
emise de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale.

8. Cererea de autorizare de către instanţa de tutelă a vânzării unui imobil aparţinând


minorului este de competenţa: a) materială, a judecatoriei, indiferent de valoarea
obiectului respectivului act juridic; b) teritorială exclusivă, a instanţei unde îşi are
domiciliul sau reşedinţa minorul; c) teritorială exclusivă, a instanţei locului unde se află
imobilul; d) teritorială alternativă, a instanţei locului unde îşi are domiciliul sau reşedinţa
minorul şi a locului unde se află imobilul.

9. Faptul că un judecător din compunerea completului de apel a pronunţat la prima


instanţă o încheiere prin care a respins excepţia lipsei calității procesuale active: a)
nu reprezintă un caz de incompatibilitate absolută ȋn măsura ȋn care ȋn apel se critică
numai hotărârea pe fond; b) dacă se formulează cerere de recuzare, iar instanţa respinge
cererea, se poate formula recurs la instanţa superioară ; c) dacă se formulează cerere de
recuzare, aceasta suspendă judecata, deoarece este vorba de un caz de incompatibilitate
absolută; d) nu reprezintă un caz de incompatibilitate, atunci când instanța de apel este
ȋnvestită ca urmare a casării cu trimitere, dacă instanța de recurs a stabilit că instanța de
apel va rejudeca cauzaȋn fond.

10. Intervine prorogarea legală de competență: a) atunci când din pricina cauzelor de
incompatibilitate nu se poate alcătui completul de judecată la instanța competentă; b)
atunci când se reunesc două procese ȋntre care există deplină identitate de părți, obiect și
cauză, aflate ȋnsă la instanțe diferite; c) atunci când, fiind mai mulți pârâți, cererea de
hemare ȋn judecată este introdusă la instanța domiciliului oricăruia dintre aceștia, chiar
dacă ulterior se renunță la judecată față de unul dintre aceștia; d) ȋn cazul cererii
reconvenționale, chiar și atunci când cererea, dacă ar fi formulată pe cale principală, ar
atrage altă competență materială, competența dobândită prin prorogare fiind păstrată și ȋn
caz de disjungere a cererii reconvenționale.

1. Sunt admisibile următoarele cereri în constatare:


a) cererea prin care se solicită să se constate existenţa unei clauze nescrise, în temeiul unei
dispoziţii legale exprese;
b) cererea prin care se solicită să se constate că între părţi a intervenit o convenţie privind
vânzarea unui teren;
c) cererea prin care se solicită a se constata că un înscris s-a pierdut în anumite împrejurări;
d) cererea prin care se solicită să se constate identitatea de persoană între reclamant şi cel ce
figurează cu alt nume într-un act juridic.

2. Sunt cereri personale imobiliare:


a) cererea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act de vânzare a
unui imobil;
b) cererea prin care locatarul îl cheamă în judecată pe locator solicitând obligarea acestuia
din urmă la predarea imobilului ce formează obiectul locaţiunii;
c) cererea prin care se solicită instanţei determinarea întinderii şi a modului de exercitare a
dreptului de trecere cu privire la un teren;
d) cererea posesorie prin care se solicită apărarea posesiei ca stare de fapt.

3. Spre deosebire de abţinere, recuzarea:


a) vizează cazurile de incompatibilitate absolută şi relativă;
b) poate fi invocată de partea litigantă interesată;
c) este reglementată şi de norme de ordine privată;
d) va fi constatată, de instanţa competentă, prin încheiere care se pronunţă în şedinţă
publică.

4. În ceea ce priveşte admisibilitatea intervenţiei voluntare principale, în cazul


rejudecării fondului după casare:
a) dacă s-a casat cu reţinere, intervenţia voluntară principală este admisibilă, dacă s-a
recurat o hotărâre pronunţată în apel şi există acordul expres al părţilor în faza rejudecării
după casare;
b) în cazul casării cu trimitere la instanţa de apel care a pronunţat hotărârea recurată,
intervenţia voluntară principală este inadmisibilă, în toate cazurile;
c) în cazul în care s-a casat cu trimitere pentru necompetenţa atât a instanţei de apel, cât şi a
primei instanţe, intervenţia voluntară principală este inadmisibilă în faza judecării
fondului;
d) în cazul casării cu reţinere, intervenţia voluntară principală este admisibilă, dacă recursul
a fost soluţionat de tribunal sau curtea de apel.
5. În ceea ce priveşte chemarea în judecată a altor persoane, sunt adevărate
următoarele afirmaţii:
a) terţul intervenient forţat dobândeşte poziţia de pârât faţă de partea care l-a introdus în
proces;
b) terţul care este forţat să intervină prin intermediul chemării în judecată a altei persoane,
dacă nu ar fi formulată o asemenea cerere incidentală, ar putea să îşi valorifice dreptul şi
pe calea unei acţiuni separate;
c) terţul care este forţat să intervină prin intermediul chemării în judecată a altei persoane,
dacă nu ar fi formulată o asemenea cerere incidentală, ar putea să intervină din propria sa
iniţiativă în procesul pendinte;
d) prin această cerere de intervenţie forţată , poate fi introdus în proces un terţ care pretinde
acelaşi drept ca şi intervenientul principal din intervenţia voluntară principală, atunci
când a fost formulată şi admisă în principiu o asemenea cerere incidentală în cadrul
litigiului principal.

6. Sunt de competenţa materială a tribunalului:


a) cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive, dacă obiectul acesteia este mai mare de
200 000 de lei;
b) cererea privind nulitatea absolută a unui certificat de moştenitor dacă valoarea bunurilor
cuprinse în certificat este mai mare de 200 000 de lei;
c) cererea privind constatarea vacanţei succesorale;
d) cererea privind constatarea masei succesorale, dacă activul moştenirii este mare de 200
000 de lei.

7. În cazul în care părţile au ales instanţa competentă teritorial, prin convenţie valabil
încheiată, făcută înainte de sesizarea acesteia:
a) în toate situaţiile, reclamantul poate să sesizeze fie instanţa aleasă prin convenţie, fie
instanţa competentă teritorial potrivit regulilor de drept comun;
b) dacă alegerea instanţei a fost făcută în interesul ambelor părţi, reclamantul este ţinut să
acţioneze la instanţa aleasă prin convenţie;
c) dacă alegerea instanţei a fost făcută în favoarea părţii care ulterior va declanşa procesul
civil, reclamantul poate să sesizeze instanţa competentă teritorial potrivit regulilor de
drept comun;
d) competenţa teritorială va fi alternativă în toate cazurile.

8. În ceea ce priveşte invocarea neregularităţilor privind procedura de citare, sunt


adevărate următoarele afirmaţii:
a) dacă partea nelegal citată se prezintă în instanţă personal, neregularitatea nu se acoperă,
dacă aceasta solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea pregătirii apărării;
b) în lipsa părţii nelegal citate, neregularitatea privind procedura de citare a acesteia poate fi
invocată de instanţă, din oficiu, în orice stare a pricinii;
c) dacă partea nelegal citată este lipsă la termenul în care s-a produs neregularitatea, iar
această neregularitate nu a fost invocată de această parte la termenul următor producerii
ei, atunci în toate cazurile, neregularitatea cu privire la citare nu va mai putea fi luată în
considerare;
d) când partea se prezintă personal în instanţă, deşi a primit citaţia într-un termen mai scurt
decât cel prevăzut de lege, neregularitatea se acoperă, partea putând solicita acordarea
unui nou termen.

9. Sunt nulităţi relative şi exprese ale actelor de procedură:


a) nulitatea minutei nesemnate de judecătorul care a pronunţat-o;
b) nulitatea din care decurge din nerespectarea art. 15 NCPC – principiul oralităţii;
c) nulitatea ce intervine în cazul ascultării ca martor, în ciuda opunerii părţii adverse celei
care a propus proba, a unei rude de gradul II, în alte procese decât cele privitoare la
filiaţie, divorţ şi alte raporturi de familie;
d) nulitatea cererii de chemare în judecată în cazul în care nu este timbrată potrivit legii.

10. În cazul în care intervine decăderea pentru nerespectarea unui termen procedural,
sunt adevărate următoarele afirmaţii:
a) decăderea nu va efectua direct sau indirect dreptul subiectiv civil dedus judecţii;
b) o cerere de exercitare a unei cereri unei căi de atac respinsă ca tardivă poate folosită ca o
mărturisire extrajudiciară;
c) actele de procedură ulterioare făcute pe baza unui act efectuat după expirarea termenului
legal imperativ, sunt lovite de sancţiunea nulităţii, în toate cazurile;
d) decăderea va afecta şi toate efectele de drept substanţial ale actului de procedură tardiv.

S-ar putea să vă placă și