SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE

Adresa: Bucuresti, str. Pajurei, nr. 13, Sector 1, cod postal 013152, Of. Postal 26 Cont:BRD,
Agentia Carol, RO41BRDE441SV79262374410,
Cod fiscal: 26096263
Adresa e-mail: sindicatulmilitarilor@gmail.com
Nr. 488. din 08.11.2021

APEL
CATRE DOMNUL MARCEL CIOLACU, POSIBIL PREMIER
SI MEMBRII NOULUI GUVERN

Doamnelor si domnilor,

Cunoasteti situatia rezervistilor, ale caror pensii sunt inghetate de ani buni, deoarece SCMD
v-a contactat cu asiduitate in ultimii ani, prezentandu-va realitatea si unele propuneri extrem
de concrete.

Ne-am saturat sa fim, in interes strain, cobaii experimentelor facute pe pensionarii Romaniei!
Din 2009, parasim “pe cale naturala, sistemul”, cate 500-600/luna. Fara Covid! V-am
solicitat si va solicitam aplicarea integrala a Legii reparatorii 223/2015, niciodata aplicata
datorita ticalosiei bisnitarilor de armament, pentru ca a fost distrusa de texte de OUG
asumate, fara judecata, de alde Ciolos, LOV sau Teodorovici. Si agresata de proiecte
legislative ticaloase, atribuite, de mafia kaki, lui Les, Fifor, Citu, Florin Roman ori Nicolae
Ciuca.

Va solicitam includerea remedierii situatiei noastre, prin acceptarea solutiei de revenire la

Lege propusa de SCMD, de amendare a Proiectului Les, in cadrul programului dvs. de
guvernare. De asemenea, scoaterea noastra din orice proiect de lege clocit la Ministerul
Muncii si de sub incidenta acestui minister si a Comisiilor de Munca din Parlament,
deoarece, spre deosebire de civili, care au contracte de munca normata la opt ore, Constitutia
interzicand, in ceea ce ne priveste, folosirea cuvantului “munca” (art.42, al.1 si 2), noi nu
avem “contracte de munca” ci de “prestare a activitatii de cadru militar”, la ordin, 24h/24.
Cu pedepse diferite, in caz de neexecutare a ordinelor la pace (arestul) si la razboi (glontul)!
In plus, pensiile noastre nu sunt pensii ci “solde de reservist”, obligatiile noastre militare
continuand si dupa trecerea in rezerva, iar contributiile noastre la pensii, considerabil mai
mari decat ale civililor, se duc direct la bugetul de stat. Care stat incalca sistematic si
retroactiv, din 2009, contractele noastre de prestare a activitatii, luandu-ne toate drepturile
compensatorii prevazute pentru renuntarea la drepturile civile si asumarea riscului mortii.

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate – Persoana juridica autorizata, dosar 26479/299/2009

Judecatoria Sectorului 1 – Sentinta civila nr. 83/2009
Ne faceti dreptate?… Va sprijinim! In caz contrar, vom iesi in strada cu sau fara Certificatul
Verde care miroase, din ce in ce mai mult, a “maro”!

In plus, va solicitam renuntarea la dezgustatoarea atitudine servila fata de interesele

capitalului transnational si ale serviciilor straine, in dauna poporului roman si asumarea, in
sfarsit, a misiunii dvs. de asigurare a bunastarii poporului, prin renuntarea la preturi demente
si nejustificate la energie si carburanti, prin investitii in locuri de munca, spitale, scoli si
asigurarea de salarii si pensii decente, civile si militare, care sa nu mai fie “confundate”, in
mod ticalos, cu ajutoarele sociale botezate “pensii minime” ori cu indemnizatiile de merit ale
dvs. si primarilor sau cu rentele viagere.

Vrem fapte concrete in interes social si national, pentru ca ne-am saturat de diversiuni,
minciuni si de promisiuni niciodata onorate!

In extrema urgenta, va solicitam sa includeti in programul dvs. de guvernare si

renegociererea la Bruxelles a prevederilor sociale din PNRR, program elaborat, in deplina
conspirativitate, de un marxist spalat pe creier care ii condamna la un trai de mizerie, pentru
50 de ani, pe toti salariatii si pensionarii Romaniei, civili si militari. Pentru aceasta, va
punem la dispozitie, alaturat, “Obiectiile juridice ale SCMD fata de prevederile
referitoare la pensiile militare, ale PNRR”. Cu precizarea ca vom ataca in Justitie aceste
prevederi, atat in Tara cat si la Bruxelles, la Strasbourg, Luxemburg sau pe Marte, daca e
nevoie si ii vom consilia pe toti cetatenii, grupati in sindiate si ONG-uri, sa procedeze la fel.

Acestea sunt conditiile in care va uram …. “Succes!”.

Honor et Patria! Vae Victis!

Presedintele SCMD,
Col.(r) dr. Mircea DOGARU

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate – Persoana juridica autorizata, dosar 26479/299/2009

Judecatoria Sectorului 1 – Sentinta civila nr. 83/2009
 OBIECTIILE JURIDICE ALE SCMD FATA DE PREVEDERILE PNRR
REFERITOARE LA PENSIILE MILITARE DE STAT

Declick-ul prezentului studiu îl constituie următoarele părți din cadrul PLANULUI NAȚIONAL DE
REDRESARE ȘI REZILIENȚĂ AL ROMÂNIEI (PNRR), aprobat de catre Consiliul UE în data de
28 octombrie 2021:
I. PARTEA II. Componenta 8 – Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii. Pilonul III –
Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de
muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă
funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice. Componenta C.8. reforma fiscală
și reforma sistemului de pensii. R 6. Reforma sistemului public de pensii (Alocare: 4 mil. Euro), din
care reținem ca fiind extrem de relevante următoarele prevederi:
- Pag. 85 – „Va fi realizată, de asemenea, o analiză a pensiilor speciale în vederea identificării unor soluții
concrete care să vizeze corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii
din sistemul public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității, luând în considerare și
jurisprudența Curții Constituționale. O lege în acest sens va fi aprobată în Parlament în trimestrul 4 din
2022.”;
- Pag. 87 – „Se urmărește întărirea principiului contributivității, ca principiu de bază al sistemului public
de pensii, astfel încât să se asigure o legătură reală între veniturile asigurate și cuantumul prestațiilor pentru
un număr de aproximativ 5 milioane de pensionari aflați în plată, precum și pentru viitorii pensionari.”;
- Pag. 90-91 – Una dintre măsurile vizate de reforma sistemului public de pensii constă în „revizuirea
pensiilor speciale pentru a le alinia la principiul contributiv”. Se mai menționează faptul că „În prezent,
pe lângă sistemul public de pensii, există sistemul pensiilor ocupaționale aplicat în sectoarele de
apărare și ordine publică și sistemul de pensii de serviciu. Acesta din urmă este reglementat prin acte
normative individuale cu caracter special, aplicabil pentru 6 categorii: corpul diplomatic și consular,
funcționarii publici parlamentari, personalul navigant profesionist din aviația civilă, procurori și judecători,
personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor și beneficiari ai Curții de
Conturi”. Se continuă apoi cu precizarea că „În ceea ce privește problematica pensiilor de serviciu și
speciale, acestea vor fi reformate pe baza unor soluții care să vizeze corectarea inechităților dintre
beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al
aspectului contributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale”. Aceeași idee
este reluată, în mod inexplicabil, sub o formă ușor modificată, tot în cuprinsul textului de referință – „De
asemenea, va fi efectuată o analiză a pensiilor speciale în vederea identificării soluțiilor concrete care
vizează eficientizarea(???!!!) pensiilor speciale și corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor
categorii de pensii și beneficiarii sistemului public de pensii din punct de vedere al aspectului contributiv,
luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale”.
II. COMPONENTA C 8. REFORMA FISCALĂ ȘI REFORMA SISTEMULUI DE PENSII -
Jaloane, ținte, indicatori și calendarul de monitorizare și implementare aplicabile sprijinului financiar
nerambursabil (forma tabelară):
- Poziția 214 – Jalon: „Intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii, care înlocuiește dispozițiile
Legii nr. 127/2019, cu termen orientativ de atingere a țintei trimestrul 1/2023”. Se prevede aici, ca una
dintre măsuri, „revizuirea pensiilor speciale, pentru a le alinia la principiul contributivității, precum și
faptul că pachetul legislativ poate include legi separate privind regimul general și pensiile speciale”
(???!!!);
- Poziția 215 – Jalon: „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile
speciale, cu termen orientativ de atingere a țintei trimestrul 4/2022”. Se menționează aici faptul că
„noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității”, deși, în
continuare, în mod cu totul contradictoriu , se recunoaște că „Pensiile speciale se calculează, în prezent, pe
baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării (???!!!) procentului legat de
veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de
pensii” (n.n. – și atunci, la ce revizuire și aliniere la principiul contributivității mai trebuie supuse pensiile
așa-zise „speciale”, dacă deja acest lucru există în prezent???!!!). În fine, se mai prevede că „Protecția
deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii și se va
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate – Persoana juridica autorizata, dosar 26479/299/2009
Judecatoria Sectorului 1 – Sentinta civila nr. 83/2009
referi numai la limitele explicite din argumentele Curții”, arătându-se, totodată, că „Nicio pensie specială
nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare”.
*
* *
După cum se poate observa, la o prima lectură a textelor PNRR cu incidență asupra domeniului sistemului
de pensii din România, acesta conține o serie de grave inexactități, confuzii și chiar contradicții, de natură a
induce, subsecvent, mari erori în momentul în care se va pune problema punerii efective în aplicare a acestui
document asumat de Guvernul României, cu consecințe dintre cele mai nefaste în ceea ce-i privește pe
destinatarii noilor reglementări interne ce sunt prevăzute a fi adoptate.
Sesizăm, în primul rând, uzitarea și repetarea, cu obstinație, a sintagmei „pensii speciale”, în condițiile în
care nicăieri în legislația românească nu este prevăzută, cu o astfel de denumire, vreo categorie de drepturi
sau venituri. Ea a fost introdusă (perpetuându-se cu o formidabilă acuitate până în prezent) și patentată cu un
enorm succes în limbajul cotidian curent tipic „habarniștilor”, dar și în cel politic, cu diseminare largă prin
intermediul mass-media, și cu mare priză la publicul neavizat, în scopul diversionist principal de învrăjbire a
categoriilor socio-profesionale active și non-active din România, de către tandemul Băsescu-Boc, în urmă cu
11-12 ani, precum și ca un mijloc deosebit de eficient și sigur (abil drapat sub faldurile unor nobile idealuri
de „echitate și dreptate socială”) de „sifonare”, pe diverse căi, la adăpostul unei puzderii de tertipuri legale
(deci, „cu mâinile curate”) a unor sume exorbitante din fondurile de pensii. După care, ne lamentăm,
continuu, în stânga și în dreapta, de ani și ani de zile, că sistemul public de pensii e în colaps!
În același timp, persistă, cu totul incorect, concepția profund falsă potrivit căreia există două mari categorii
de pensionari, anume cea beneficiară de pensii din sistemul public de pensii (bazat exclusiv pe aplicarea
principiului contributivității) și cea beneficiară de pensii așa-numite „speciale” (care nu sunt stabilite pe
bază de contributivitate), deși în cazul ambelor tipuri de pensii există un unic administrator, respectiv
statul român, toate respectivele pensii fiind, în realitate, publice. Mergând pe o logică mai mult decât
simplă, să înțelegem cumva, de aici, că pensiile zise „speciale”, deși sunt plătite tot de către statul
român, nu fac parte din sistemul public de pensii doar pe motiv că nu se bazează exclusiv pe „icoana”
contributivității???!!! Adică, mergând mai departe cu raționamentul, aceste pensii sunt private sau
cum altfel???!!! Grava fractură de logică deja capătă accente mai mult decât grotești! Or, după cum
este binecunoscut, tot ceea ce incumbă statului (ca și în domeniul analizat) este public, distinct de ceea
ce este privat, așa cum se întâmplă și în cazul fondurilor de pensii private (neadministrate de către
statul român, ci de către entități private – vezi Pilonul II, Pilonul III etc.). În toate statele, în primul rând
în cele membre UE, există două mari categorii de pensii: civile (de stat, adică publice, și private) și
militare (doar de stat), amestecarea acestora, din punct de vedere juridic, fiind imposibilă. Numai în
România, în perioada regimului Băsescu-Boc, a fost realizată anomalia legiferată sub forma Legii nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care a reglementat, deavalma și cu consecințe dintre
cele mai nefaste atât pentru beneficiari, cât și pentru statul român (mai exact, pentru bugetul de asigurări
sociale gestionat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale), toate categoriile de pensii de stat, atât civile, cât
și militare. S-a realizat, în plus, și un amalgam absurd a aproximativ 2,2 milioane de pensionari reali (cca 2
milioane civili și cca 200.000 militari) cu aproximativ 3 milioane de beneficiari de ajutoare sociale,
indemnizații de merit sau rente, complet diferite de ceea reprezintă, strict juridic vorbind, o pensie (cu
totul și cu totul fraudulos, aceste tipuri de venituri fiind incluse, în categoria pensiilor). Sublinierea se
impune, cu atât mai mult cu cât această gravă eroare este prezentă, la ordinea zilei, nu doar în spațiul public
mediatic sau politic, ci chiar în documente cu valoare juridică, unele dintre ele angajante pentru România,
precum, iată, este și cazul prezentului PNRR, care, după cum am prezentat mai sus, utilizează formularea
„un număr de aproximativ 5 milioane de pensionari aflați în plată”. În realitate, Casa Națională de
Pensii Publice (CNPP) din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, gestionează următoarele
categorii de drepturi patrimoniale:
a) Pensii civile (pentru limită de vârstă, anticipate, anticipate parțiale și pentru caz de boală și de
invaliditate), cca 2 milioane, care le cuprind pe cele stabilite exclusiv pe bază de contributivitate și pe cele
în mod totalmente ilegal numite „speciale” (pentru magistrați, personalul diplomatic și consular, personalul
auxiliar din instanțele judecătorești și parchete, personalul navigant profesionist din aviația civilă,
funcționarii publici din Parlament și Curtea de Conturi). Aceste pensii au următoarele caracteristici:

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate – Persoana juridica autorizata, dosar 26479/299/2009

Judecatoria Sectorului 1 – Sentinta civila nr. 83/2009
- sunt un drept patrimonial dobândit în baza unuia sau mai multor contracte de muncă integral sau
parțial executate;
- sunt o restituire obligatorie (nu un venit) din venituri impozitate;
- sunt condiționate de vârstă, vechime, grupe de muncă și contributivitate;
- se majorează în funcție de inflație, de creșterile salariale ale activilor și ale punctului de pensie.
b) Venituri de tip salarial, denumite în mod ilegal și manipulator „pensii”, de care beneficiază
aproximativ 3 milioane de persoane, incluse, la fel de ilegal și manipulator, în categoria
„pensionarilor”. Se regasesc aici ajutoarele sociale (venitul social minim garantat/viager, ajutorul social
numit „pensie minimă”/viageră, ajutorul de șomaj acordat temporar), unele venituri salariale (venitul
cuvenit însoțitorilor invalizilor), rentele viagere (acordate sportivilor medaliați, precum și artiștilor
poporului și emeriți) și indemnizațiile de merit (viagere) plătite foștilor parlamentari, foștilor președinți ai
României, foștilor președinți ai consiliilor județene, foștilor primari și viceprimari, revoluționarilor și
deținătorilor de ordine și medalii. Caracteristicile acestor venituri sunt următoarele:
- sunt venituri neobligatorii, plătite de guverne în mod aleatoriu, dacă vor, cui vor, cum vor, în ce cuantum
și pe ce durată vor;
- nu sunt condiționate de contracte de muncă, grupe de muncă, vârstă ori contributivitate;
- pot fi micșorate în cuantum, anulate ori plafonate în condițiile legii.
Aberația situației expuse are, în opinia noastră, ca și punct de plecare, lipsa unei componente elementare
de reglementare, anume ÎNSĂȘI DEFINIȚIA PENSIEI, aceasta neregăsindu-se, în mod explicit
prevăzută, cu maximă claritate, în niciun act normativ ce are ca obiect de reglementare pensiile.
Invariabil, în toate actele normative având un asemenea obiect de reglementare, sunt prevăzute categoriile de
beneficiari, tipurile de pensii, condițiile în care se poate beneficia de acestea, elementele de calcul care stau
la baza stabilirii cuantumului acestora, sursele de finanțare etc. Lipsește însă ELEMENTUL esențial,
anume DEFINIȚIA JURIDICĂ A PENSIEI! Și de aici, calea abuzurilor bazate pe optici care mai de
care mai interesate și eronate e deschisă cu maximum de lejeritate! Ca atare, această imensă lacună de
reglementare este principala sursă de alimentare a unor interpretări și susțineri de natură a induce
permanent opinia publică într-o gravă și impardonabilă eroare și confuzie, asimilându-se, totalmente
incorect și diversionist, pensiilor, alte categorii de drepturi/venituri, care, oricum pot fi denumite
numai pensii nu! Repetăm, eliminarea acestei grave distorsiuni nu poate realizată, odată pentru totdeauna,
decât prin DEFINIREA EXPRESĂ ȘI FĂRĂ NICIUN FEL DE ECHIVOC A PENSIEI, pe de o parte,
și a CELORLALTE TIPURI DE DREPTURI/VENITURI, ASIMILATE ÎN MOD FRAUDULOS
PENSIEI, pe de altă parte. Pornind chiar și de la cea mai simplă și accesibilă semantică, aceea din limbajul
comun regăsit în DEX, PENSIA reprezintă suma de bani plătită periodic pe baza unor norme legale (în
cadrul asigurărilor sociale) foștilor angajați după depășirea unei anumite limite de vârstă ori în caz de
boală sau invaliditate, precum și urmașilor angajaților sau pensionarilor decedați. O astfel de definiție,
îmbrăcată în haina juridică adecvată, ar fi de natură să excludă, la fel de corect, pe cale de consecință, orice
fel de tentativă de includere în categoria pensiilor a veniturilor pe care le-am prezentat mai sus, cu totul
manipulator și ilegal denumite „pensii”.
Cât privește mult trâmbițata „sacrosanctă” contributivitate drept unic criteriu de stabilire și acordare a
pensiilor în România, facem precizarea că întreaga legislație adoptată după anul 2004 este neconstituțională,
nedefinind însuși obiectul său – pensia (ca drept patrimonial dobândit în baza unor contracte de
muncă, integral sau parțial îndeplinite), asimilând-o veniturilor. În referire la contribuțiile la pensie ale
cetățenilor, fie ei civili sau militari, acestea au fost reținute la bugetul de stat până la data de 01.04.1991, la
instituții venind doar fondul de salarii net. Prin Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, cu
modificările și completările ulterioare, s-a transferat reținerea contribuțiilor către angajator, iar mai apoi,
prin OUG nr. 114/2018 privind unor instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor
măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea acte normative și prorogarea unor termene, cu
modificările și completările ulterioare, aceasta a căzut, teoretic, în sarcina angajatului, fapt ce a perturbat
complet sistemul salarial și de pensii militare. Militarii și polițiștii au avut contribuție, în întreaga lor
carieră, la bugetul de stat și contribuție individuală la Fondul Privat de Pensii, cu începere din anul
1967 și până în prezent, Pilonul II fiindu-le desființat, iar banii pur și simplu confiscați, prin OUG nr.
59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate – Persoana juridica autorizata, dosar 26479/299/2009

Judecatoria Sectorului 1 – Sentinta civila nr. 83/2009
Militarii și polițiștii primesc soldele/salariile și toate celelalte drepturi banești (deci și pensiile militare
de stat) legal cuvenite în Sistemul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, obligat să le
asigure (pe lângă dotare, instruire, echipamente și tehnică specifică) din cota de 2% din PIB impusă
prin Tratatul de aderare a României la NATO. Militarii nu solicită și nu primesc nimic de la bugetul
de stat consolidat și nici de la bugetul de asigurări sociale, gestionat de Casa Națională de Pensii
Publice din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, ei având propriile case de pensii
sectoriale, ce funcționează în structura Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor
Interne și Serviciului Român de Informații. Amintim, în context, imensa eroare realizată anterior, prin
Legea nr. 263/2010, când militarii și polițiștii, desigur tot în numele „divinului” și unicului criteriu al
contributivității, au fost incluși în cadrul sistemului unitar de pensii publice, grevând cu cheltuieli
suplimentare aferente (necesare plății drepturilor de pensie) bugetul civil de asigurări sociale, cunoscut și așa
cu un deficit permanent considerabil, de altfel perpetuu clamat atât în mass-media, cât și în mediul politic și
în cel economic. Or, o reeditare a acelei situații ar fi, dincolo de nenumăratele rațiuni și argumente de ordin
constituțional, legal și financiar pe care le vom dezvolta în continuare, cu atât mai impardonabilă cu cât am
fi în deplina aplicare a faimosului adagiu „errare humanum est perseverare diabolicum est”.
Și dacă tot este invocată cu tușe atât de groase, în cadrul PNRR, jurisprudența Curții Constituționale,
subliniindu-se totodată faptul că protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile
magistraților, nu și la alte categorii, vom prezenta în cele ce urmează, în toată splendoarea lor, unele
dintre deciziile cele mai relevante în materie, practic fiind de neconceput ca, printr-o eventuală reincludere a
pensiilor militare de stat în sistemul exclusiv contributiv, să se înfrângă cu brutalitate această jurisprudență.
Acest lucru este cu atât mai inacceptabil cu cât nici măcar Curtea Constituțională nu-și poate încălca și nega
propria jurisprudență și, cu atât mai puțin Parlamentul României atunci când va fi chemat să dezbată și să
adopte actele normative de referință, ce derivă din transpunerea în practică a PNRR.
Astfel, prin DECIZIA NR. 20/02.2000 (Dosar nr. 5A/2000), „Curtea Constituțională reține că
instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu,
ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă
din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrații.
Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, restrictive,
impunând militarilor și magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le
au. Într-adevăr, acestora le sunt interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le
asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare
menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității.
..........................................................................................................................................................
Un alt element comun care justifică în mod obiectiv și rezonabil un tratament juridic asemănător al
magistraților și al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce privește regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe
care îl implică exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esențial în apărarea drepturilor
omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept.
..........................................................................................................................................................
Curtea Constituțională constată, pe de altă parte, că reglementarea în vigoare a pensiei de serviciu pentru
militari, ca și cea a pensiei de serviciu pentru magistrați, cu diferențele pe care această pensie le
prezintă față de pensia comunăde asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalității
cetățenilor în fața legii, principiu prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. Această constatare se
bazează pe specificul comun al activității militarilor și magistraților, care, astfel cum a rezultat din analiza
anterioară a dispozițiilor constituționale și legale aplicabile, impune celor două categorii profesionale
obligații și interdicții severe, precum și riscuri sporite, ceea ce justifică în mod obiectiv și rezonabil o
diferențiere a regimului juridic de pensionare față de regimul stabilit pentru alți asigurați care nu sunt supuși
acelorași exigențe, restricții și riscuri.
Curtea Constituțională constată că, față de asemănările subliniate anterior între situația cadrelor militare și
cea a magistraților, avându-se în vedere și caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii
profesionale, care au determinat în mod obiectiv reglementarea prin lege, în mod aproape identic, a pensiei
de serviciu, nu se poate identifica o rațiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament diferit
magistraților față de cadrele militare permanente diferența de regim juridic ce se creează între pensia
magistraților și pensia militarilor constituie o încălcare de către legiuitor a egalității de tratament
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate – Persoana juridica autorizata, dosar 26479/299/2009
Judecatoria Sectorului 1 – Sentinta civila nr. 83/2009
juridic, ceea ce, în absența unei determinări obiective, este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din
Constituție, în înțelesul conferit acestui text constituțional prin dispozițiile actelor internaționale privitoare
la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte.”
De asemenea, tot din jurisprudența Curții Constituționale, de dată mult mai recentă, invocăm Decizia nr.
402/2020 și Decizia nr. 403/2020, raportate la Decizia nr. 547/2018, care prevăd că „Existența unui mod
diferit de calcul al pensiei militare în raport cu pensiile civile, bazate exclusiv pe contributivitate,
inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiului egalității în drepturi,
care impune instituirea aceluiași tratament juridic pentru persoane aflate în situații identice sau egale,
dar permite și, în anumite situații, chiar impune un tratament juridic diferit pentru persoane aflate în
situații diferite.”
Cât privește pensiile deja aflate în plată, Curtea a statuat că „Persoanele care se pensionează se supun
dispozițiilor legale la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului „tempus regit actum”,
precum și faptul că „referitor la tratamentul juridic diferit căruia i se supun persoanele în funcție de data
deschiderii dreptului la pensie, situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă
potrivit principiului „tempus regit actum” nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale
care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Dispozițiile
legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoanele care se vor înscrie la pensie după intrarea
lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Legiuitorul este liber să modifice
condițiile de stabilire a dreptului la pensie, dar numai pentru viitor, având posibilitatea de a stabili ca noile
dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, lucru care trebuie să fie
prevazut în mod expres de lege”.
Cu toate aceste incontestabile, clare și solide argumente, emanând de la însăși Curtea Constituțională a
României, Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările
ulterioare (intrată în vigoare la data de 01.01.2016), a fost practic desființată de către Direcțiile Juridică și
Financiară din Ministerul Apărării Naționale, prin strecurarea neconstituțională și ilegală (doar Ministerul
Muncii și Protecției Sociale avea competență în privința tuturor pensiilor, inclusiv militare, care fuseseră
integrate în sistemul public de pensii reglementat de Legea nr.263/2010, lucru valabil până la 01.01.2016),
practic, a unui întreg act normativ, sub forma art. 40 din OUG nr. 57/2015 privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele
măsuri fiscal-bugetare. Nu mai vorbim, în primul rând, și despre faptul că, din start, suntem în prezența
unei imense samavolnicii și anomalii de legiferare (ca și cum nu ar fi fost de ajuns cele anterioare,
completate, cu mult succes apoi, de cele ce aveau să mai vină!), concretizată în cuprinderea unor dispoziții
privitoare la pensii într-un act normativ având ca obiect de reglementare salarizarea (nicidecum
pensiile!), așa după cum rezultă din însuși titlul OUG nr. 57/2015!!! „Opera constructivă” a fost dusă
însă aproape de perfecțiune prin adoptarea OUG nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor
acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, pe care, fără nicio reținere, o putem numi a fi una a
„Marii Trădări Naționale”, întrucât a condus la disoluția sistemului de apărare, ordine publică și siguranță
națională prin forțarea trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu a peste 20.000 de cadre bine
pregătite din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și serviciile de informații, în
perioada 06.07 – 15.09.2017. Inițiativa promovării și susținerii acestei OUG a aparținut, din nou
neconstituțional și ilegal, de astă dată, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, întrucât, cu începere din
data de 01.01.2016, ca efect al intrării în vigoare a Legii. Nr.223/2015, pensiile militare de stat ieșiseră, în
mod firesc, din competența respectivului minister și reintraseră, la fel de firesc, în cea a Ministerului
Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații.
Rezultatul adoptării celor două OUG (nr. 57/2015 și nr. 59/2017) a constat în instaurarea discriminării între
rezerviști, dar și între rezerviști și civili (în primul rând, în raport cu magistrații), introducerea triplei
impozitări și incălcarea principiului „la muncă egală, drepturi egale”. Dar, înainte de toate, aceste două
acte normative, blamate de toți militarii în rezervă și în retragere, sunt vădit neconstituționale și nelegale,
deoarece încalcă în mod flagrant însăși Decizia CCR nr. 20/2000 (Dosar nr. 5A/2000), la care tocmai ne-
am referit anterior, și Decizia ÎCCJ nr. 29/2011, care statuează IDENTITATEA, DIN PUNCT DE
VEDERE JURIDIC, DINTRE MAGISTRAȚII ÎN ACTIVITATE, PE DE O PARTE, ȘI MILITARII
ȘI POLIȚIȘTII ÎN ACTIVITATE, PE DE ALTĂ PARTE, PRECUM ȘI DINTRE MAGISTRAȚII
PENSIONARI ȘI CADRELE MILITARE ÎN REZERVĂ ȘI ÎN RETRAGERE. Deci, nota bene!,
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate – Persoana juridica autorizata, dosar 26479/299/2009
Judecatoria Sectorului 1 – Sentinta civila nr. 83/2009
vorbim despre o decizie a CCR, care este definitivă și general obligatorie, dar și despre o decizie a
instanței supreme din România, care are autoritate de lucru judecat! Însă, „IDENTITATEA” se
traduce în practică, astăzi, astfel:
- la magistrați, pensia se calculează pe baza mediei veniturilor brute impozitate, pe ultimii 5 ani, în
timp ce la rezerviști, pe baza mediei unei părți a veniturilor NETE din ultimii 5 ani;
- la magistrați, procentul de calcul este de 80% , iar la rezerviști este de 65% din veniturile
corespunzătoare fiecărei categorii profesionale prezentată mai sus;
- la magistrați, plafonul este stabilit la 100% din venitul integral brut, iar la rezerviști plafonul este de
85% din venitul parțial net;
- la magistrați,veniturile suplimentare realizate sunt luate separat în calcul, în temeiul altor acte
normative, in vreme ce la rezerviști au fost introduse, retroactiv și ilegal, în calcul (vezi Ordinul
Meritul Militar și cele similare în cazul polițiștilor, contribuțiile de asigurări sociale plătite ulterior
trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu în baza unor contracte de muncă separate,
încheiate fie în sectorul privat, fie în sectorul de stat, grupele de muncă etc.);
- la magistrați, dacă aceștia au contribuții la pensiile private (pilonii II, III și IV), acestea nu grevează
asupra pensiei de magistrat, în timp ce, în cazul rezerviștilor, pensia privată (fosta „pensie
suplimentară”, care fusese introdusă obligatoriu cu începere din anul 1967), reprezentând o
contribuție lunară de 5% din venitul net și definită ca „altceva decât pensia militară de stat”, a fost
inclusă, ilegal, în calculul pensiei militare de stat; deosebit de relevantă, în context, ne apare
precizarea din cadrul Expunerii de motive a Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
în sensul că „angajatul plătește lunar o cotă de contribuție egală cu cota de contribuție
individuală de asigurări sociale, sumă care se varsă la bugetul de stat. Baza lunară de calcul a
contribuției individuale o reprezintă solda lunară brută/salariul lunar brut”;
- pensiile magistraților se aliniază la creșterea salariului mediu pe economie și la rata inflației, în timp
ce pensiile militare de stat se aliniază doar la rata inflației, „indicator definitiv”, adică la diferența de
inflație, spre exemplu, dintre anii 2020 și 2018, fără vreo legătură cu creșterea salariului mediu pe
economie;
- pensiile magistraților se măresc în funcție de creșterile salariilor magistraților activi, pe când pensiile
militare de stat, care au și au avut dintotdeauna, în toate statele membre NATO, acest specific, NU
(adică NU, în România!);
- legislația privind pensiile magistraților este specifică dreptului muncii, neavând, potrivit Constituției,
nicio tangență cu activitatea militarilor, care, doar printr-un artificiu al Constituției, nu constituie
munca forțată, la care se referă art. 42 alin. (1), dat fiind faptul că, la alin. (2), lit. a) din același
articol constituțional, se prevede că „nu constituie muncă forțată: activitățile pentru îndeplinirea
îndatoririlor militare, precum și cele desfășurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive
religioase sau de conștiință”.

Militarilor și polițiștilor trecuți în rezervă, cu drept de pensie nu le poate fi aplicabil regimul civil în
materie, bazat esențialmente pe obsedantul principiu al contributivității (care, excesiv și subiectiv
generalizat, poate genera inechități și mai semnificative decât cele atât de des și strident invocate, în
mod curent), întrucât elementele ce stau la baza stabilirii drepturilor de pensie sunt specifice și
corelative condițiilor de muncă, atribuțiilor de serviciu, regimului special al activității din întregul
sistem de apărare, ordine publică și siguranță națională se diferențiază net și nu au corespondent în
sistemul civil de muncă și de pensii și asigurări sociale. La toate acestea se adaugă și o gamă largă de
interdicții, incompatibilități și privațiuni severe, caracteristice statutelor profesionale de militar,
polițist și funcționar public cu statut special în sistemul administrației penitenciare și care nu se
regăsesc în cazul profesiilor civile, cărora le este aplicabil sistemul contributiv de pensii (fapt
evidențiat cu pregnanță în jurisprudența CCR, îndeosebi în Decizia nr. 20/2000, prezentată anterior).
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate – Persoana juridica autorizata, dosar 26479/299/2009
Judecatoria Sectorului 1 – Sentinta civila nr. 83/2009
A nu se omite și un alt aspect extrem de important, anume că, pensionarilor civili, după încetarea
activității, nu le mai incumbă niciun fel de sarcini și obligații ce au legătură cu fosta activitate, în
vreme ce, până la împlinirea vârstei când trec în retragere, ca rezerviști, militarii, polițiștii și
funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, au în continuare
obligații legate de mobilizare/concentrare în cazul declarării mobilizării și a stării de război ori a
instituirii stării de asediu, potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității
naționale. Pentru acest motiv, până la împlinirea vârstei de trecere în retragere, ceea ce se numește acum
pensie militară de stat ar fi mai degrabă compatibilă cu denumirea de „soldă de rezervist”, tocmai în
considerarea posibilității ca, în raport de situația concretă, rezerviștii, până la data trecerii în retragere, să
poată fi rechemați sub arme, în condițiile prevăzute de prevederile legale în materie, pe care le vom
prezenta în cele ce urmează.
În lumina celor mai sus expuse, pentru a reliefa cât se poate de explicit diferențierea de tratament juridic
dintre pensiile militare de stat și pensiile civile, ce își trage seva din înseși dispozițiile legale specifice și
din caracteristicile (regimul de muncă) perioadei de activitate a celor două mari categorii socio-
profesionale, vom prezenta reglementările legale incidente, de natură a elimina orice fel de interpretări
ambigue, nefondate sau neavenite, de cele mai multe ori fundamentate fie pe criterii pur subiective, fie pe
necunoașterea, neînțelegerea sau neacceptarea cu rea-voință a realităților de ordin juridic și statutar din
domeniul vizat.
A. CODUL MUNCII (Legea nr. 53/2003), cu modificările și completările ulterioare, conține prevederi
ce reglementează instituții juridice, condiții și situații juridice ce îi vizează exclusiv pe civili și care nu
guvernează (nici n-ar avea cum!) activitatea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut
special din sistemul administrației penitenciare, astfel:
- Art. 17 alin. (3), lit. l), potrivit căruia una dintre clauzele contractului individual de muncă are ca obiect, în
mod expres și clar prevăzut, durata normală a muncii, exprimată în ore/zi și ore/săptămână;
- Art. 37 statuează principiul negocierii, în conformitate cu care drepturile și obligațiile privind relațiile
de muncă dintre angajator și salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, în cadrul contractelor
colective de muncă și al contractelor individuale de muncă;
- Art. 58-80, referitor la concedierea individuală și colectivă;
- Art. 82-87, privind contractul de muncă pe durată determinată;
- Art. 88-102, care reglementează munca prin agent de muncă temporară;
- Art. 103-107, cu privire la contractul individual de muncă cu timp parțial;
- Art. 108-110, privind munca la domiciliu;
- Art. 129-131, referitor la norma de muncă, normarea muncii aplicându-se tuturor categoriilor de
salariați.
B. LEGEA nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare,
din care evidențiem următoarele prevederi relevante:
- Art. 7 stabilește că îndatoririle (cea superioară fiind cea de apărare a României, la nevoie până la
sacrificiul vieții), drepturile și libertățile cadrelor militare sunt cele stabilite de Constituția României, de
legile țării și de prezentul statut. Profesia de ofițer, maistru militar sau subofițer în activitate incumbă
îndatoriri suplimentare, precum și interzicerea ori restrângerea exercitării unor drepturi și libertăți ,
potrivit legii;
- Art. 28-31, referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți.
C. LEGEA nr. 360/2002 privind statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, din
cadrul căreia se detașează următoarele dispoziții:
- Art. 1 alin. (2) și alin. (3) – Exercitarea profesiei de polițist implică, prin natura sa, îndatoriri și riscuri
deosebite. Statutul special este conferit de îndatoririle și riscurile deosebite, de portul de armă și de
celelalte diferențieri prevăzute în cadrul acestui statut;
- Art.44 alin. (1) prevede în mod expres faptul că serviciul polițienesc are caracter permanent și
obligatoriu;
- Art. 45 reglementează interzicerea unor drepturi;
- Art. 73 alin. (2), conform căruia echivalarea gradelor privind agenții și ofițerii de poliție este operantă
în cazul încetării raporturilor de serviciu ale polițiștilor, precum și în cazul mutării cadrelor militare sau
a polițiștilor între unitățile de poliție și celelalte unități ale Ministerului Afacerilor Interne ori în cazul
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate – Persoana juridica autorizata, dosar 26479/299/2009
Judecatoria Sectorului 1 – Sentinta civila nr. 83/2009
transferului la/de la alte instituții din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională,
după caz;
- Art. 74 alin. (2) și alin. (3) dispune că la încetarea raporturilor de serviciu polițistul este obligat ca în
termen de 15 zile să se prezinte la centrul militar pe raza căruia domiciliază, pentru a fi luat în
evidență ca rezervist cu specialitatea „poliție” și gradul militar echivalent gradului profesional avut la
data respectivă în grupa de evidență a Ministerului Afacerilor Interne. Polițiștii luați în evidență ca
rezerviști pot fi concentrați sau mobilizați pentru completarea efectivelor unităților Ministerului
Afacerilor Interne, în condițiile prevăzute de lege.
D. LEGEA nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publici cu statut special din Administrația
Națională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conține următoarele
dispoziții incidente în domeniul pe care îl analizăm:
- Art. 3 alin. (1) și alin. (2), potrivit căruia personalul din sistemul administrației penitenciare este constituit
din funcționari publici cu statut special și personal contractual, iar statutul special al respectivilor
funcționari publici este conferit de natura atribuțiilor de serviciu care implică îndatoriri și riscuri
deosebite;
- Art. 49 și art. 50 reglementează interzicerea și incompatibilitatea cu exercitarea unor drepturi politice
și de natură patrimonială;
- Art. 83 alin. (2) și alin. (3) dispune că funcționarul public cu statut special este obligat ca, în termen
de 15 zile de la data încetării raportului de serviciu, să se prezinte la centrul militar pe raza căruia
domiciliază, pentru a fi luat în evidență ca rezervist cu specialitatea „penitenciare”, în raport cu
gradul militar echivalent gradul profesional avut la data încetării raporturilor de serviciu. Funcționarii
publici cu statut special luați în evidență ca rezerviști pot fi concentrați sau mobilizați pentru
completarea efectivelor unităților Administrației Naționale a Penitenciarelor, în condițiile prevăzute de
lege.
E. LEGEA nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, cu modificările ulterioare,
care, în art. 3 alin. (4) și alin. (5^1), prevede: „Serviciul militar în rezervă se îndeplinește în calitate de
rezervist voluntar sau de rezervist. La declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea
stării de asediu, rezerviștii sunt mobilizați/concentrați potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în
domeniul apărării și securității naționale”.
F. LEGEA nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare,
din cadrul căreia desprindem cele mai relevante prevederi, astfel:
- Art. 1 – Dreptul la pensii și asigurări sociale pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special
din sistemul administrației penitenciare este garantat de stat și se exercită prin sistemul pensiilor militare
de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și
securității naționale;
- Art. 2, lit. e) și f) enumeră, printre principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat principiul
autonomiei (bazat pe organizarea, conducerea și administrarea de sine stătătoare a sistemului pensiilor
militare de stat de către instituțiile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, în
speță, casele de pensii sectoriale din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor
Interne și Serviciului Român de Informații) și principiul recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și
privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei;
- Art. 5 alin. (2), prevede că fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat și a altor drepturi de
asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele
Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații
(din cota de 2% din PIB impusă prin Tratatul de aderare a României la NATO, așa după cum am
precizat mai sus);
- Art. 14 reglementează categoriile de pensii acordate în sistemul pensiilor militare de stat, anume pensia
de serviciu (pentru limită de vârstă, anticipată și anticipată parțială), pensia de invaliditate și pensia
de urmaș;
- Art. 9, potrivit căruia condițiile de muncă în care desfășoară activitatea militarilor, polițiștilor și
funcționarilor publici cu statut special pot fi: normale, deosebite, speciale și alte condiții. În mod
corespunzător, conform art. 24, la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, astfel: 1
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate – Persoana juridica autorizata, dosar 26479/299/2009
Judecatoria Sectorului 1 – Sentinta civila nr. 83/2009
an și 3 luni, în cazul celor care și-au desfășurat activitatea în condiții deosebite; 1 an și 6 luni, în cazul
celor care și-au desfășurat activitatea în condiții speciale; 2 ani, în cazul celor care și-au desfășurat
activitatea în alte condiții;
- Art. 28 prevede că baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare este media soldelor/salariilor
lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate
de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de
pensie, la alegerea persoanelor care au dreptul la pensie militară.
Reamintim, în același timp, ca și argument de netăgăduit în sensul excluderii militarilor, polițiștilor și
funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare (ca și categorii socio-
profesionale distincte) din orice act normativ privitor la civili, faptul că, prin efectul unor tratate de
drept internațional public, România este membru NATO și partener strategic al SUA, iar președintele
României, Parlamentul și Guvernul au angajat statul român să respecte întrutotul prevederile acestor
tratate. Tratatele invocate au caracter STRICT MILITAR (spre deosebire de Tratatul de aderare la UE),
impunând alinierea României, în domeniul militar sub toate aspectele (dotare, înzestrare, efective,
instruire, drepturi salariale și de pensie), la standardele NATO privite în integralitatea lor, iar nu
secvențial! Învederăm faptul că dispozițiile art. 11 din Constituția României, care prevăd îndeplinirea
„de îndată și cu bună credință” de către România a tratatelor internaționale, se răsfrâng nemijlocit și
asupra Tratatului de aderare la NATO, și asupra Parteneriatului strategic cu SUA. În baza acestor
tratate, România a participat, până în prezent, la nenumărate misiuni în teatrele de operațiuni
internaționale, cu efective din cadrul Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor
Interne (atât militari ai Armatei Române și ai Jandarmeriei, cât și polițiști), iar serviciile de informații
ale țării noastre conlucrează permanent cu structurile omoloage ale celorlalte state membre ale
alianței nord-atlantice. Prin urmare o reeditare a ceea ce s-a realizat prin Legea nr. 263/2010, în privința
pensiilor militare de stat, fie și în numele „grandiosului PNRR”, este susceptibilă de a atrage asupra
celor responsabili acuzația de înaltă trădare, prin încălcarea prevederilor tratatelor militare la care România
este parte, care este sinonimă cu trădarea aliaților și descoperirea flancului de SUD-EST al NATO.
Tocmai pentru aceste motive, anterior au și fost adoptate Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de
stat și Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor
(cărora le sunt complementare obligațiile militarilor și după trecerea lor în rezervă, pe linie de
apărare a patriei și de ordine publică, după cum le-am menționat în referire la actele normative ce le
prevăd!). Aceste două acte normative, împreună cu alte reglementări specifice, au permis integrarea
României în NATO, însă au fost abrogate, printr-o notorie fraudă parlamentară (la votul în plen, sub
oblăduirea faimoasei aritmetici a numărătorii „marca Roberta Anastase”), în anul 2010, atunci când regimul
Băsescu a generat Legea nr. 263, incluzând rezerviștii, într-un mod cu totul abuziv (prin deposedarea de
gradele militare și transformarea lor în asistați social, conform art. 6 din respectiva lege), în sistemul legii
civile și „aruncându-i” în Casa Națională de Pensii Publice din subordinea Ministerului Muncii și Protecției
Sociale. De altfel, în anul 2005, tot regimul Băsescu a introdus, pentru prima oară în România, impozitarea
pensiilor, desființându-le caracterul de drept patrimonial dobândit și asimilându-le veniturilor, în
mod ilegal, deoarece pensiile provin din venituri salariale deja impozitate (cu alte cuvinte, antologicul
slogan electoral al epocii – „Să trăiți bine!” – a avut în conținutul său și marea „performanță” constând în
dubla impozitare a unor drepturi/venituri!). S-a anunțat, la vremea respectivă, că toți pensionarii, civili
sau militari, vor primi în plus banii necesari acoperirii impozitului – prevedere legală încălcată, deoarece s-a
procedat, mascat, la o primă reducere a cuantumului pensiilor. Situația a fost agravată de măsurile legislative
din anul 2010, când s-a încercat o nouă și binecunoscută reducere a tuturor pensiilor (cu 15%), însă s-a
realizat doar distrugerea pensiilor militare de stat, etichetate, printr-o furibundă și deșănțată propagandă
politico-mediatică, drept „pensii nesimțite” și „pensii speciale”. Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate
a reușit, doar parțial, recuperarea drepturilor legitime ale militarilor în rezervă și în retragere, prin
reglementarea reparatorie care a îmbrăcat forma Legii nr. 223/2015, act normativ grav viciat însă, în
conținutul său, imediat după adoptare, prin OUG-uri neconstituționale (OUG nr. 57/2015, OUG nr.
59/2017 și OUG nr. 114/2018), care au introdus în cadrul sistemului de apărare, ordine publică și
securitate națională DISCRIMINAREA și DUBLA IMPOZITARE. De altfel, asemenea practici se
circumscriu organic eternului statut de inferioritate a României, atât în cadrul NATO, cât și al UE, în
sensul că alinierea la standardele acestor două entități se realizează, aproape invariabil, doar in ceea ce
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate – Persoana juridica autorizata, dosar 26479/299/2009
Judecatoria Sectorului 1 – Sentinta civila nr. 83/2009
privește latura pasivă (nivelul prețurilor și taxelor, asumarea de noi și noi obligații europene și euro-
atlantice), nu și atunci când vine vorba despre componenta activă (nivelul salariilor și pensiilor, soliditatea
și stabilitatea sistemelor de salarii și pensii, standardele de sănătate, stabilitatea reglementărilor juridice,
standardul de viață în general etc.).
Și, dacă tot am vorbit despre calitatea României de membru al alianței nord-atlantice, concomitent cu cea de
membru UE, subliniem faptul că, în legislația niciunuia dintre statele membre ale celor două entitați,
pensiile militare nu sunt supuse reglementărilor civile (de drept comun) fundamentate exclusiv pe
principiul „divinei” și obsesivei contributivități și atât, ci aceste drepturi sunt supuse unui regim
derogatoriu, fie în cadrul unor acte normative separate (în majoritatea statelor!), fie cu prevederi
distincte și derogatorii în interiorul unor acte normative privitoare la sistemul unitar de pensii
publice. Însă, acolo, niciodată, pensiile militare nu au fost martelate și supuse unei monstruozități de
ordin legislativ, prin „civilizarea” lor, „otova, cu ochelari de cal”, demnă de cele mai înalte standarde
egalitariste și nivelatoare, de sorginte stahanovist-bolșevică (lucru pe care nici măcar regimul
comunist nu l-a săvârșit, în sensul călcării în picioare a sistemului normativ-instituțional, de inspirație
francofonă, pus în operă, „ab initio”, în domeniul vizat, de către Alexandru Ioan Cuza) așa cum a procedat
regimul Băsescu prin adoptarea Legii nr. 263/2010. Iar acum, ce facem? Ne pregătim ca, după revenirea
la normalitate consfințită de adoptarea ulterioară, de natură reparatorie, a Legii nr. 223/2015 privind
pensiile militare de stat, să asistăm la întoarcerea la anormalul legiferat în anul 2010, în numele fetișizării
PNRR și al plasării lui mai presus de Constituție, de tratatele internaționale la care România este
parte și de evidența deosebirii esențiale și obiective dintre militari și civili sub aspectul activității și al
regimului corelativ acesteia, aplicabil din momentul trecerii în rezervă/încetării raporturilor de
serviciu? În numele cui au fost asumate obligațiile din PNRR?! Ne punem aceste întrebări retorice,
întrucât, din aducerile noastre aminte, nu rezultă că militarii și polițiștii „ar fi fost întrebați de
sănătate” pe această temă! Deci, „transparența” decizională a guvernanților, prin definiție
antinațională (de fapt, anti-tot!), a funcționat impecabil și de astă dată într-o Românie care, de mai
bine de 30 de ani, servește drept areal perfect pentru derularea celor mai abjecte experimente
globaliste de inginerie socială, politică, economică, psihologică, educațională, sanitară, legislativă și
judiciară !
Reiterăm faptul că, potrivit însuși PNRR (și așa îmbibat de eclectism și crase inadvertențe!), pensiile
militare nu apar incluse nici în sfera sintagmei „pensii speciale” și nici în cea a „pensiilor de serviciu”
(unde sunt cuprinse 6 categorii profesionale – corpul diplomatic și consular, funcționarii publici
parlamentari, personalul navigant profesionist din aviația civilă, procurori și judecători, personalul
auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, beneficiari ai Curții de Conturi),
documentul în discuție uzitând formularea „sistemul pensiilor ocupaționale aplicat în sectoarele de
apărare și ordine publică”. Cel puțin așa rezultă din lecturarea atentă a textelor acestui document, că
doar lucrăm cu „materialul clientului”!
Textele de referință din cadrul PNRR urmează a fi coroborate cu prevederile Programului de guvernare
2021-2024 Partidul Național Liberal-Uniunea Democrată Maghiară din România (Capitolul
MINISTERUL MUNCII ȘI PROTECȚIEI SOCIALE – Secțiunea I.3. Recalcularea pensiilor după formula
din noua lege, care să permită o creștere mai consistentă a pensiilor mici aflate în plată), care vizează cele 6
tipuri de pensii de serviciu (bănuim, logic, cel puțin pe cale de interpretare juridică literală, că este vorba
exclusiv despre cele mai sus prevăzute, astfel cum acestea sunt enumerate în cuprinsul PNRR), printre
care nu se regăsesc (nici nu ar avea cum!) și pensiile militare de stat.
Totodată, readucem în atenție faptul că plata pensiilor și a altor drepturi de asigurări sociale pentru cele
6 categorii de beneficiari civili ai pensiilor de serviciu susmenționate este asigurată din bugetul Casei
Naționale de Pensii Publice din cadrul Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în vreme ce pensiile
militare de stat sunt plătite din procentul de 2% din PIB alocat din bugetul de stat cu titlu de
contribuție a României la NATO, ca membru al acestei organizații în baza tratatelor despre care am
făcut vorbire anterior. Prin urmare, plata pensiilor militare nu afectează actualmente în niciun fel
bugetul civil destinat pensiilor așa-numite „contributive”, ea fiind asigurată prin intermediul caselor de
pensii sectoriale din subordinea MapN, MAI și SRI. Este lesne de ințeles că, în ipoteza absurdă și
neconstituțională a reintroducerii pensiilor militare în sistemul „contributiv” (așa cum se procedase prin
Legea nr. 263/2010, la care ne-am referit pe larg), pe lângă întregul cortegiu de anomalii de ordin
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate – Persoana juridica autorizata, dosar 26479/299/2009
Judecatoria Sectorului 1 – Sentinta civila nr. 83/2009
constituțional și statutar, am mai fi și în prezența sufocării realmente a bugetului Casei Naționale de
Pensii Publice, prin suportarea plății și a pensiilor militare de stat, în condițiile în care oricum
deficitul acestuia este unul semnificativ și continuu, fapt evidențiat de foarte mult timp, atât în mediul
politic, cât și în mijloacele de informare mass-media.
În ipoteza în care pensiile militare de stat ar fi reintroduse în sistemul pensiilor „contributive”, așa după cum
s-a întâmplat în anul 2010, România ar redeveni unicul stat din cadrul NATO și UE în care ar fi
desființate înseși noțiunile de „cadru militar” și de „pensie militară”, lucru evident de neconceput și
inacceptabil. Facem precizarea că, în statele membre UE și NATO, pensiilor militare li se aplică un
regim juridic distinct de pensiile civile, fie prin reglementări de sine stătătoare (în majoritatea
covârșitoare a statelor), fie prin dispoziții derogatorii, clar diferențiate, în interiorul legilor-cadru ce
guvernează materia generală a pensiilor (atât civile, cât și militare). Exemplificăm, în acest sens, prin
câteva elemente de DREPT COMPARAT în domeniul de referință, specifice celor mai importante state
membre NATO, cu accent, îndeosebi pe vârsta de pensionare și baza de calcul utilizată la stabilirea
drepturilor de pensie:
 BELGIA
- Ofițeri cu grade inferioare – vârsta: 51-52 ani; ani de serviciu: 20-30; cuantum pensie: 80% din
ultimul salariu;
- Ofițeri cu grade superioare – vârsta: 54-56 ani; ani de serviciu: 20-30; cuantum pensie: 80% din
ultimul salariu;
- Generali – vârsta: 58-61 ani; ani de serviciu: 25-35; cuantum pensie: 80% din ultimul salariu.
 FRANȚA
- Ofițeri cu grade inferioare – vârsta: 52 ani; ani de serviciu: 20-30; cuantum pensie: 75% din salariul
de referință (bază – ultimele 6 salarii);
- Ofițeri cu grade superioare – vârsta: 52 ani; ani de serviciu: 20-30; cuantum pensie: 75% din salariul
de referință (bază – ultimele 6 salarii);
- Generali – vârsta: 57-61 ani; ani de serviciu: 25-35; cuantum pensie: 75% din salariul de referință
(bază – ultimele 6 salarii).
 GERMANIA
- Ofițeri cu grade inferioare – vârsta: 52 ani; ani de serviciu: 20-30; cuantum pensie: 75% din
valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcție;
- Ofițeri cu grade superioare – vârsta: 54-56 ani; ani de serviciu: 20-30; cuantum pensie: 75% din
valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcție;
- Generali – vârsta: 60-65 ani; ani de serviciu: 35-45; cuantum pensie: 75% din valoarea ultimei solde
brute, indiferent de grad sau funcție.
 ITALIA
- Ofițeri cu grade inferioare – vârsta: 45-55 ani; ani de serviciu: 25-30; cuantum pensie: 80% din
ultimul salariu brut;
- Ofițeri cu grade superioare – vârsta: 45-55 ani; ani de serviciu: 20-30; cuantum pensie: 80% din
ultimul salariu brut;
- Generali – vârsta: 60-65 ani; ani de serviciu: 35-45; cuantum pensie: 80% din ultimul salariu brut.
 MAREA BRITANIE
- Personalul militar beneficiază de o legislație proprie privind pensiile, diferită de cea care
reglementează pensiile civile;
- Militarii beneficiază de pensii militare de stat;
- Pentru a beneficia de pensie integrală, perioada de serviciu militar trebuie să fie de minimum 30 de
ani;

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate – Persoana juridica autorizata, dosar 26479/299/2009

Judecatoria Sectorului 1 – Sentinta civila nr. 83/2009
 - Pensia militară se calculează în baza celui mai mare cuantum al salariului anual pe care militarul l-a
primit în ultimii 3 ani de serviciu.
 POLONIA
- Ofițeri cu grade inferioare – vârsta: 50 ani; ani de serviciu: minimum 15; cuantum pensie: 75% din
salariul încasat în ultima lună de activitate (salariul net inclusiv sporurile);
- Ofițeri cu grade superioare – vârsta: 55 ani; ani de serviciu: minimum 15; cuantum pensie: 75% din
salariul încasat în ultima lună de activitate (salariul net inclusiv sporurile);
- Generali – vârsta: 60 ani; ani de serviciu: minimum 15; cuantum pensie: 75% din salariul încasat în
ultima lună (salariul net inclusiv sporurile).
 TURCIA
- Ofițeri cu grade inferioare – vârsta: 41-48 ani; ani de serviciu: 20-30; cuantum pensie: 80-85% din
cuantumul ultimului salariu;
- Ofițeri cu grade superioare – vârsta: 41-52 ani; ani de serviciu: 20-30; cuantum pensie: 80-85% din
cuantumul ultimului salariu;
- Generali – vârsta: 60-65 ani; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu.
 STATELE UNITE ALE AMERICII
- Legislația privind pensiile militare este diferită de cea care reglementează pensiile civile;
- Pensia se calculează în funcție de anii și lunile din serviciul militar, de data trecerii în rezervă, de
categoria de forțe armate în care a activat militarul, de modul de executare a serviciului militar;
- Baza de calcul a pensiei este stabilită ca medie a salariilor celor mai mari în ordine descrescătoare,
încasate în ultimele 36 de luni, oricare ar fi acestea, în decursul serviciului militar.

În final, ca și o SINTEZĂ A SINTEZELOR, în lumina analizei efectuate asupra conținutului PNRR

aprobat de Consiliul UE în data de 28 octombrie 2021, prin raportare la prevederile Constituției
României și ale legislației române de specialitate, la jurisprudența Curții Constituționale a României,
la obligațiile internaționale asumate de România și la unele elemente de drept comparat (specifice
celor mai importante state membre NATO) în domeniul pensiilor militare de stat (care nu
sunt nici „nesimțite” și nici „speciale”!), rezultă cu claritate că există TOATE ARGUMENTELE CE
PLEDEAZĂ ÎN SENSUL NEINCLUDERII ACESTORA ÎN CATEGORIA PENSIILOR
„CONTRIBUTIVE”, eminamente civile, și care intră în competența Casei Naționale de Pensii Publice
din subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale, după cum urmează:
1. Dispozițiile incidente ale Constituției României - art. 11 și art. 42 alin. (1) și alin. (2), lit. a);
2. Deciziile Curții Constituționale a României nr. 20/2000, nr. 402/2020 și nr. 403/2020 (raportate la
Decizia nr. 547/2018);
3. Decizia ÎCCJ nr. 29/2011;
4. Tratatul de aderare a României la NATO și Parteneriatul Strategic cu SUA;
5. Fondul legislativ intern relevant în domeniul analizat (Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor
militare, Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului, Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor
publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor, Legea nr. 446/2006 privind
pregătirea populației pentru apărare, Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat). Din dispozițiile
acestei legislații sectoriale, se detașează net specificitatea raporturilor de serviciu, în timpul activității,
proprii militarilor și polițiștilor, cu riscuri, privațiuni, interdicții și incompatibilități, drepturi și
obligații, cărora, în mod firesc, le corespunde, inclusiv sub aspectul naturii și elementelor de calcul ale
pensiilor (după trecerea în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu), un statut derogatoriu
fundamentat esențialmente pe diferențierea obligatorie, ce nu poate fi sub nicio formă eludată, între
sistemul civil, pe de o parte, și sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, pe de altă
parte. Sublinierea în acest sens este cu atât mai importantă și necesară, cu cât, așa cum am arătat, militarii
în rezervă, până la momentul trecerii lor în retragere, potrivit legii, au în continuare obligații speciale
pe linie de apărare națională, ordine publică și securitate națională, conform specialității profesionale
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate – Persoana juridica autorizata, dosar 26479/299/2009
Judecatoria Sectorului 1 – Sentinta civila nr. 83/2009
a fiecăruia, putând fi chemați sub arme, ca orice militar activ, în situațiile legale la care ne-am referit
anterior;
6. Finanțarea pensiilor militare de stat nu grevează în niciun fel și nu are nimic în comun cu bugetul
de pensii și asigurări sociale (civil) gestionat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale prin Casa
Națională de Pensii Publice, militarii în rezervă și în retragere neintrând sub nicio formă sub
jurisdicția acestor instituții. Pensiile militare de stat nu afectează nici bugetul de stat consolidat,
întrucât sursa lor de finanțare se află, în integralitatea sa, în interiorul contribuției României de 2%
din PIB la NATO, ca efect al calității țării noastre de membru al acestei organizații. Plata pensiilor
militare de stat se efectuează deci din acest fond, care este defalcat în bugetele anuale ale Ministerului
Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, în subordinea
cărora funcționează casele de pensii sectoriale, distincte, fără nicio legătură cu Casa Națională de
Pensii Publice din structura Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Reintroducerea pensiilor militare de stat, pe criteriul exclusiv al „contributivității”, după modelul
băsist dezastruos concretizat în adoptarea Legii nr. 263/2010, în sistemul unitar de pensii „publice” (adică
civile), pe lângă faptul că ar desființa înseși calitatea de militar a rezerviștilor și esența pensiei militare
de stat (stabilită în baza unor elemente de calcul cu totul specifice, neregăsite de niciun fel în sistemul
civil, ce-și au sorgintea în chiar elementele soldelor/salariilor cuvenite militarilor/polițiștilor pe
perioada activității lor), dar ar mai și greva, în mod cu totul inutil și inacceptabil, cu consecințe
catastrofale, punând o presiune enormă asupra acestuia, bugetul civil de pensii și asigurări sociale
gestionat de Casa Națională de Pensii Publice; or, este de largă notorietate tocmai situația atât de
dificilă, sub aspectul unui deficit substanțial continuu, a acestui buget, lucru intens și de vreme
îndelungată clamat în spațiile politic, economic și mediatic!!! Altfel spus, într-o exprimare mai
colocvială, în referire la un eventual nou scenariu al reintroducerii pensiilor militare în acest sistem (după
experimentul nenorocit din perioada 2010-2016), pe lângă faptul că această operațiune s-ar potrivi „ca nuca-
n perete”, ne-ar readuce și în situația de a provoca, fara voia noastra, colapsul Casei Nationale de Pensii!

P/Departamentul Juridic al SCMD,

Gl.bg.(r) MAI Cristian LUNCASU

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate – Persoana juridica autorizata, dosar 26479/299/2009

Judecatoria Sectorului 1 – Sentinta civila nr. 83/2009