SOCIOLOGIE POLITICĂ: EXERCIŢII ŞI TEME DE REFLECŢIE

Pentru rezolvare, citiţi cu atenţie conţinutul cursurilor şi bibliografia aferentă (minimum suportul
de curs şi lecturile din reader)

1) EXERCIŢII:
1). Definiţi termenii:
identitate socială
structură socială
dinamică socială
cultură
normă socială
anomie
politică
putere
dominaţie
motivaţie extrinsecă
motivaţie intrinsecă
autoritate
leadership
putere formală
putere informală
tip ideal
prestigiu
efect metamorfic
2) Completaţi tabelele de mai jos cu exemple de persoane, organizaţii sau naţiuni:
AUTORITATE
+ -

P +
U
T
E
R -
E -

AUTORITATE
+ -
P
R
E +
S
T
I
G -
I -
U
3). Daţi exemple care să ilustreze fiecare tip de putere
4). Imaginaţi, prin jocuri de rol, comportamentul unui director şi al subordonatului său, în timpul
unei conversaţii dintre ei. Identificaţi şi interpretaţi semnele vizibile are relaţiei de dominaţie existente între
ei.
5). Daţi exemple de “eminenţe cenuşii”

1
2) EXERCIŢII:
1). Definiţi termenii:
diviziunea muncii
diferenţiere structurală
specializarea rolurilor
stat
raţionalitate
capital
Gemeinschaft
Gesellschaft
solidaritate mecanică
solidaritate organică
stat modern
stat-naţiune
hipertrofia statului-modern
etica protestantă
democraţie
dezvoltare

2). Completaţi tabelele de mai jos:

Nevoi sociale fundamentale Cine le îndeplineşte în societăţile Cine le îndeplineşte în societăţile

slab diferenţiate diferenţiate

Autori Denumire dată societăţilor Denumire dată societăţilor moderne

premoderne

3). Se poate extinde modelul vest-european de evoluţie politică şi la alte societăţi? Credeţi că este
un model general valabil?
4). Habermas despre emergenta sferei publice

2
3) EXERCIŢII:

1). Analizaţi dacă datele din tabelul de mai jos confirmă sau infirmă ipoteza Lipset:
A. Indicatorii bunăstării - Venit per Mii Persoane Nr. Nr. Tiraj
capita ($) persoane/ /automob Telefoane Radiouri/ ziare /
1 medic il /1000 1000 1000 loc
persoane persoane
Democraţii stabile 695 0,86 17 205 350 341
europene (I)
Dictaturi europene 308 1,4 143 58 160 167
(II)
Democraţii latino- 171 2,1 99 25 85 102
americane –
instabile (III)
Dictaturi latino- 119 4,4 274 10 43 43
americane (IV)
B. Indicatorii % bărbaţi ocupaţi în % populaţie Energie consumata/capita
industrializarii agricultură urbană
I 21 76 3,6

II 41 64 1,4

III 52 69 0,6

IV 67 45 0,2

C. Indicatorii % alfabetizaţi Rata de înrolare Rata în înv. mediu Rata în înv.

educaţiei în înv. general (la superior
1000 pers.)
I 96 134 44 4,2

II 85 121 22 3,5

III 74 101 13 2,0

IV 46 72 8 1,3

2). Identificaţi guvernanţii, reliefând diferenţa dintre autoritatea politică şi alte tipuri de autoritate
sau putere:
- şeful unei secte
- directorul unei întreprinderi
- şeful unei bande criminale
- şeful de clan
- regele
- papa
- un primar
- liderul unui partid politic
3) Peter Berger despre relaţia dintre democraţie şi economia de piaţă
4). Redactaţi o scală care să măsoare gradul de democratizare

3
4) EXERCIŢII
1). Definiţi termenii:
- paradigmă
- actori politici - exemple
- mentalităţi politice- exemple
- holism
- teoria sistemelor
- structura
- supradeterminism structural- exemple
- proces
- sistem
- funcţie
- organizaţie- relaţia ei cu instituţia (March şi Simon: “Organization as a Social Institution)
- partid politic - exemple
- grup de presiune - exemple
- grup de interese - exemple
- grup de cauză- exemple
- lobby
- birocraţie
- biropatie- exemple
- deplasarea obiectivelor- exemple
- ritualism- exemple
- gerontocraţie (Stinchcombe) - exemple
- alienare- exemple
- “legea de fier a oligarhiei”(Michels) - exemple
2). Durkheim despre metoda sociologică
3). Punctele tari şi punctele slabe ale paradigmei holiste
4). Alcătuirea sistemului politic internaţional: state suverane, organizaţii politice internaţionale,
organizaţii economice şi financiare internaţionale ONG – uri internaţionale, companii multinaţionale. Daţi
exemple şi explicaţi rolul politic al acestor componente.
5). Sistemul politic naţional- stat şi politică civilă

5) EXERCIŢII:
1. Avantajele şi dezavantajele birocraţiei
2. Definiţia operaţionala a birocraţiei - Weber
3. Instituţionalizarea carismei - Weber
4. Definiţi termenii:
- grup primar
- efect pervers
5. Reguli ale jocului politic în România
6. Daţi exemple de efecte perverse din domeniul politic
7. Exemplificaţi trăsăturile instituţiilor totale (descrise de Goffman şi Foucault) prin aplicarea lor
la regimul comunist din România
8. Daţi exemple de conflicte şi complicităţi din sistemul politic local din România. De ce apar
aceste conflicte şi complicităţi?
9. Descrieţi interacţiunea politică dintre diversele grupuri implicate în retrocedarea
proprietăţilor, în România

4
 10. Care este decizia reflectată în tabelul de mai jos?
Numele membrilor Ierarhia proiectelor
grupului
A 1= proiectul “Groapa de gunoi ecologică”
2= proiectul “Parc de distracţii”
3= proiectul “Parcare subterană”
B 1= proiectul “Groapa de gunoi ecologică”
2= proiectul “Parcare subterană”
3= proiectul “Parc de distracţii”
C 1= proiectul “Parcare subterană”
2= proiectul “Groapa de gunoi ecologică”
3= proiectul “Parc de distracţii”
12. Rolul membrilor slabi din coaliţiile de guvernare (exemple)
13. Este pus în joc un premiu de 100 de puncte. Pentru a-l câştiga, este nevoie de o majoritate de
voturi (9 voturi). Din comitetul respectiv fac parte 4 persoane, având dreptul la următoarele voturi:
A=8 voturi; B=7 voturi;C=1 vot; D=1 vot. Care sunt coaliţiile probabile şi de ce?
14. Dilema prizonierului

6. EXERCIŢII
1) Definiţi termenii: structură socială, status social, rol social, stratificare socială, mobilitate
socială, stereotipuri culturale (pozitive/negative), consum ostentativ (Thorstein Veblen in reader), ţap
ispăşitor, vânătoare de vrăjitoare
2) Completaţi tabelul, cu referire la societatea romanească actuală:
Criteriu de dezavantajare Grupuri dezavantajate Tip de dezavantaj
Gen
Vârstă
Religie
Etnie
Ocupaţie
Mediu de rezidenţă
?
3) Ierarhie socială şi ierarhie politică
4). Definiţi operaţional clasa socială (găsiţi indicatorii relevanţi pentru fiecare dimensiune a
definiţiei şi folosiţi scale pentru a măsura nivelul acestor indicatori)
5). Care sunt clasele sociale din societatea românească actuală?
6). Din ce clasă socială face parte directorul unei mari companii? (luaţi în considerare punctele de
vedere ale lui Marx şi Weber)
7). Daţi exemple de minorităţi - rasiale, etnice sau religioase - cuceritoare şi dominante politic
8). Politici faţă de minorităţi

7) EXERCIŢII:
1. Compoziţia elitelor politice şi administrative. Tipuri de membri. Cum are loc recrutarea şi
selecţia lor?
2. Diferenţa elite/clase sociale
3. Reproducere a structurii sociale sau mobilitate socială? (Bourdieu vs. Boudon)
4. Analizaţi un caz concret de cooptare, ca mecanism de recrutare a elitelor politice
5. Nomenclatura - Voslensky
6. Comentaţi “legea fundamentală a socialismului real”
7. Identificaţi ce lideri politici din România, după 1990 au fost “tehnocraţi”, înainte de 1990
8. Exemplificaţi principiul rotaţiei cadrelor prin cariera de nomenclaturist a lui Ion Iliescu

5
 9. Daţi exemple de intelectuali umanişti care au jucat un rol politic după 1989
10. Elitele tranziţiei postcomuniste – caracteristici esenţiale

8) EXERCIŢII:
1. Definiţi termenii:
- atitudini
- opinii
- norme
- ritualuri ; de ce alegerile pot fi analizate ca ritualuri ?
- subcultură (exemple)
- integrare politică
- socializare politică
- habitus
- devianţă (Merton – tipologia comportamentelor deviante)
- socializare primară
- grupul de referinţă, ca agent al socializării
- hidden curricula
- definiţie operaţională
2. Este marxismul un mit politic? Identificaţi elementele mitului în cazul marxismului
3. Alte mituri politice
4. Încadraţi cultura politică din România în diferitele tipologii ale culturii
5. De ce se supun oamenii ? Care sunt fundamentele docilităţii?
6. Care sunt mecanismele de apariţie a unei noi culturi politice?
7. Diferenţe între cultura politică a perioadei totalitare si cultura politică a tranziţiei, la nivelul
maselor
8. Tipuri sociale ale tranziţiei (D. Sandu)
9. Socializarea politică a copiilor în România, după 1989 (V. Dâncu)

9) EXERCIŢII:
1. Definiţi termenii:
- comportament colectiv
- mulţime
- masă
- public
- contagiune socială
- depersonalizare
- opinie publică (dezbateri actuale)
- two-step flow of communication (Lazarsfeld)
- disonanţă cognitivă
- band-wagon
- spaţiu public (Habermas)
- sondaj de opinie publică
- barometru de opinie publică
2. Care sunt emoţiile fundamentale manifestate în comportamentele colective? Exemple
3. Daţi exemple de decizii politice influenţate de opinia publică
4. Daţi exemple de discrepanţe dintre agenda populaţiei şi agenda guvernării
5. Pro şi contra criticii făcute de Bourdieu sondajelor de opinie
6. Exemplificaţi efecte ale publicării sondajelor de opinie asupra comportamentelor electorale.
7. Exemple de campanii de comunicare care au influenţat modificarea curentelor de opinie în
România
8. Luaţi barometrele Soros şi urmăriţi evoluţia în timp a unei variabile (analiza longitudinală).
9. Comentaţi mutaţiile din opinia publică românească din ultimii 20 de ani

6
 10. Funcţia latentă şi funcţia manifestă a opiniei publice (Noelle- Neumann)

10) EXERCIŢII
1)Definiţi termenii:
- definiţie operaţională
- variabilă
- ipoteză
- rată
- participare politică
- mobilizare politică
- participare civică
2). Formulaţi ipoteze privind participarea politică a grupurilor sociale structurate pe următoarele criterii:
gen, educaţie, mediu de rezidenţă, vârstă, ocupaţie. Pe ce v-aţi bazat în formularea acestor ipoteze?
3). Care credeţi că este, conform tipologiei lui Hirschman, comportamentul cel mai puţin frecvent în
politica românească? De ce?
4). Daţi exemple de acţiuni de advocacy
5). Analizaţi Ziua Naţională a României ca mobilizare politică.
6) Analizaţi fenomenul “Piaţa Universităţii” ca mobilizare politică (Mihai Coman)
7). Comentaţi participarea politică în România, 1998 fată de 1990; explicaţi declinul ei (Ioan Mărginean)
8) Habermas despre participarea politică şi spaţiul public
9) Participare politică şi capital social (Putnam)
10) Ipoteza Almond-Verba privind participarea politică

7
11) EXERCIŢII
1). Definiţi termenii:
- variabilă dependentă
- factori endogeni
- exit polls
- modele
2). De ce credeţi că starea de spirit a electoratului (satisfacţia, optimsmul) variază în funcţie de ciclul
electoral, aşa cum demonstrează Dumitru Sandu în cartea sa Spaţiul social al tranziţiei?
4). Redactaţi un chestionar de studiu al electoratului
5). Explicaţi de ce anumite grupuri sociale au, statistic vorbind, anumite preferinţe electorale
6). Noile forme ale participării politice, noile tehnologii (forumuri pe internet, votul electronic, bloguri,
reţele de socializare) vor diminua abstenţionismul? De ce da/de ce nu ? Pe ce teorii din ştiinţele sociale vă
bazaţi ?

12) EXERCIŢII:
1). Explicaţi termenii, dând şi exemple:
schimbare
dezvoltare
progres
eveniment
tensiune structurală
luptă de clasă
mişcare socială
deprivare relativă
eliberare cognitivă
2). Credeţi că în prezent, în România există progres politic? De ce da /de ce nu? Care ar fi
obiectivul dezvoltării politice şi criteriile de evaluare a atingerii lui?
3). Daţi exemple concrete pentru fiecare categorie de evenimente politice
4). Ce relaţie credeţi că există între grupurile de presiune, participarea politică şi civică şi mişcările
sociale? (vezi Lijphart)
5). Daţi un exemplu de schimbare politică exogenă
6). Exemplificaţi fiecare categorie de mişcare socială.
7) Societate de masă şi societate de consum (Mills, Baudrillard)
8). Aplicaţi teoriile sociologice referitoare la schimbările politice la revoluţia din România, din
decembrie 1989.