Utilizarea Cetățeniei Uniunii

Europene
 Introducere

Cetățenia europeană este o creație unică a unei organizații care iese și ea din
tiparele clasice. Este vorba de prima cetățenie interdependentă de alte naționalități.
Putem spune ca este un concept relativ nou. Complexitatea cetățeniei europene face
ca acest concept sa nu fie pe deplin înțeles de omul de rând și nu numai. Astfel, prin
diverse seminarii de informare Uniunea Europeană a încercat sa informeze populația
în acest domeniu, iar prin intermediul acestora și cu ajutorul presei scrise și virtuale
această ideea a fost răspândită, ajungând astăzi o temă dezbătută la orice nivel social,
o temă de interes nu doar local și național, cât și internațional. Deși este frecvent
folosit conceptul de cetățenie nu este ușor de definit.
Unii cercetători definesc cetățenia drept o simplă “situație juridică”, alții
“situație juridică care rezultă din raporturile juridice statornice”, un grup de autori o
consideră “calitatea persoanei fizice ce exprimă relații permanente”, conform altei
opinii aceasta este “legătura politico-juridică nelimitată în timp și spațiu”. Este a cea
calitate juridică care permite persoanelor să aibă drepturi politice și civile precum și
să își asume obligații de natură politică și civilă. La 7 februarie 1992 în Tratatul de la
Maastricht apare pentru prima dată menționat termenul de “cetățenie europeană”,
conform căruia „Este cetățean al Uniunii orice persoană care are cetățenia unui stat
membru”.1
Această cetățenie vine să o completeze pe cea națională și nici de cum să o
înlocuiască. Cele două cetățenii nu suportă confuzii, cetățenia europeană fiind
reglementată prin normele dreptului comunitar, iar cetățenia națională este
reglementată prin normele de drept.

1
„Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene” (versiune consolidată), publicat în 2012, Articolul 20, pag.
10/154, disponibil aici https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf-a3f8-4ab2-b506-
fd71826e6da6.0001.02/DOC_2&format=PDF
 Evoluţia conceptului de cetăţenie a Uniunii Europene

1) Tratatul de la Maastricht
Așa cum am menționat și mai sus, în acest tratat a fost menționată pentru întâia
oară prima reglementare cu privire la cetățenia Uniunii.
Cetățenia Uniunii Europene completează cetățenia națională, fără a se substitui
acesteia, făcând posibilă exercitarea unora dintre drepturile cetățeanului Uniunii pe
teritoriul statului membru în care își are rezidența(și nu numai în țara din care provine,
cum se prevedea anterior TUE). Prin urmare:
a) este necesar și suficient ca o persoană să aibă cetățenia unui stat membru
pentru a beneficia de cetățenia Uniunii;
b) cetățenia Uniunii va completa și se va adăuga la cetățenia statală.
O declarație anexată la Tratatul asupra Uniunii Europene (TUE) precizează
că ,,cetățenia unui stat membru va fi determinată numai prin referire la legislația
națională a statului membru respectiv”. Prin urmare, revine fiecărui stat membru să
indice care persoane sunt cetățenii săi.
2) Tratatul de la Amsterdam
Prin Tratatul de la Amsterdam (semnat în 1997, intrat în vigoare în 1999), ca o
garanție a recunoașterii cetățeniei Uniunii, se reafirmă faptul că Uniunea Europeană
este întemeiată pe principiile libertății, ale respectului drepturilor și libertăților
fundamentale, precum şi ale statului de drept, principii comune tuturor statelor
membre; respectul drepturilor omului fiind o condiție a apartenenței unui stat la
Uniune (art. 49 TUE).
3) Tratatul de la Nisa
Angajamentul Uniunii față de drepturile fundamentale şi valorile democratice
consacrate în convențiile menționate2 a fost reafirmat, în mod oficial, la 7 decembrie
2000, când a fost proclamată oficial Carta drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene de către Parlamentul European, Consiliu şi Comisia cu ocazia Conferinței
Interguvernamentale asupra Tratatului de la Nisa. Carta a fost adaptată la 12
decembrie 2007, la Strasbourg (cu o zi înainte de a fi semnat Tratatul de la Lisabona).
Toate dispozițiile menționate în TUFE (Tratatul privind Funcționarea Uniunii
Europene), de la intrarea lor în vigoare, au fost urmate de directive, în marea lor
2
Convenții: Convenția Europeană a Drepturilor Omului (1950); Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948);
Carta Socială Europeană (1961, revizuită în 1996); Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale
lucrătorilor (1996).
majoritate deja transpuse în sistemele juridice ale statelor membre, care au influențat
semnificativ domenii importante ale vieții politice și juridice europene.3
Europenii sunt mai conștienți ca niciodată de statutul lor de cetățeni ai Uniunii 4,
iar cei mai mulți dintre ei consideră în prezent că își cunosc drepturile de cetățeni ai
UE5. De asemenea, ei se consideră mai bine informați cu privire la aceste drepturi,
deși nu neapărat cu privire la toate6: de exemplu, nivelul de conștientizare a dreptului
la protecție consulară rămâne scăzut.7
Procentul europenilor care doresc să afle mai multe despre drepturile lor
continuă să crească.8
În plus, este posibil ca cetățenii UE să nu fie întotdeauna conștienți de faptul că
beneficierea de drepturile care decurg din cetățenia UE presupune și anumite
responsabilități.9 De exemplu, ei pot trece cu vederea importanța documentelor lor de
identitate și de călătorie, precum și faptul că trebuie să declare imediat pierderea și
furtul acestora pentru a reduce riscurile de fraudă.
Comisia a publicat în data de 15 decembrie, „Raportul din 2020 privind
cetățenia Uniunii”10, care face bilanțul progreselor înregistrate în ceea ce privește
cetățenia UE de la ultimul raport, din 2017. Raportul stabilește, de asemenea, noi
priorități și acțiuni menite să îi capaciteze pe cetățenii UE, cum ar fi o actualizare a

3
Directiva 2004/38/CE privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii
Uniunii Europene şi membrii familiilor, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 şi de abrogare a
Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE
şi 93/96/CEE; Directiva 93/109/EC, din 29 aprilie 2009, privind detalii legate de exercitarea dreptului de vot şi
dreptului de a candida în alegerile Parlamentului european pentru cetăţenii Uniunii Europene ce au rezidenţa în
alt stat decât cel a cărui naţionalitate o au, disponibil aici https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:02004L0038-20110616&from=RO
4
87 % sunt conștienți de statut și 78 % știu cum se dobândește: Eurobarometrul din 2015 privind
cetățenia UE, disponibil aici file:///C:/Users/varga/Downloads/CitizenshipReport-Summary-RO.pdf
5
Eurobarometrul standard din 2016 privind cetățenia UE, disponibil aici
file:///C:/Users/varga/Downloads/CitizenshipReport-Summary-RO.pdf
6
Eurobarometrul din 2015 privind cetățenia UE. 42 % se consideră destul de bine sau foarte bine informați cu
privire la drepturile lor (în creștere cu 6 puncte procentuale față de Eurobarometrul din 2012 privind cetățenia
UE), disponibil aici file:///C:/Users/varga/Downloads/CitizenshipReport-Summary-RO.pdf
7
Ibidem. 72 % dintre respondenți știu că cetățenii UE au dreptul, atunci când se află în afara UE, să solicite
ajutor din partea ambasadei oricărui stat membru al UE, în cazul în care țara lor nu are ambasadă în statul
respectiv. Cu toate acestea, 75 % consideră, în mod eronat, că ar avea dreptul de a solicita acest ajutor și în
cazul șederii într-un alt stat din UE.
8
Eurobarometrul standard din 2016 privind cetățenia UE, disponibil aici
file:///C:/Users/varga/Downloads/CitizenshipReport-Summary-RO.pdf
9
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene” (versiune consolidată), publicat în 2012, Articolul 20, pag.
10/154, disponibil aici https://eur-lex.europa.eu/resource.html?uri=cellar:2bf140bf-a3f8-4ab2-b506-
fd71826e6da6.0001.02/DOC_2&format=PDF
10
Raportul privind cetățenia Uniunii: capacitarea cetățenilor și protejarea drepturilor acestora, Bruxelles, 15
decembrie 2020, disponibil aici
file:///C:/Users/varga/Downloads/Raportul_privind_cet__enia_Uniunii__capacitarea_cet__enilor__i_protejarea_
drepturilor_acestora.pdf
orientărilor UE privind libera circulație, ținând seama de lecțiile învățate în timpul
pandemiei de COVID-19.
Didier Reynders, comisarul pentru justiție, a declarat: „Cetățenia UE se află în
centrul proiectului european. Cu toate acestea, am fost confruntați cu provocări fără
precedent în ceea ce privește unele dintre drepturile de bază, pe care avem tendința
să le considerăm firești în Europa – de la restricții impuse liberei circulații din cauza
pandemiei, la o serie întreagă de provocări pentru instituțiile noastre democratice.
Astăzi, ne reafirmăm angajamentul de a îi capacita și mai mult pe cetățeni și de a le
proteja drepturile pentru o Uniune Europeană mai puternică și mai rezilientă.”
Raportul din 2020 privind cetățenia Uniunii completează Planul de acțiune
pentru democrația europeană, care definește cadrul de acțiuni menite să îi capaciteze
pe cetățeni și să construiască democrații mai reziliente. Acesta prevede o serie de
acțiuni concrete menite să consolideze participarea democratică, să faciliteze libera
circulație, să protejeze și să promoveze cetățenia UE și să îi protejeze pe cetățenii UE
în Europa și în străinătate.

Concluzii
Cetățenia europeană reprezintă o inovație conceptuală majoră introdusă prin
Tratatul de la Maastricht. Acest concept semnalează depășirea limitelor economice şi
orientarea înspre dimensiunea politică. Cetățenia europeană urmărește consolidarea
imaginii și a identității UE și implicarea mai profundă a cetățeanului în procesul de
integrare europeană.
Între cetățenia europeană și cetățenia națională există un raport de
complementaritate, în sensul că cetățenia UE se adaugă la cetățenia națională pe care
în baza reglementărilor în vigoare o dețin cetățenii statelor membre.
Conținutul cetățeniei europene este unul evolutiv. O Uniune Europeană, un
mecanism instituțional care să facă față provocărilor globale presupun participarea
permanentă a cetățenilor la viața publică europeană.
Cetățenii Uniunii Europene „sunt nu numai actori ai construcției europene, ci
reprezintă ei înșiși scopul final, chiar dacă nu își dau întotdeauna seama de impactul
pe care îl au deciziile luate de către instanțele de la Bruxelles asupra vieții lor
personale și profesionale“11.
11
Dicţionarul Uniunii Europene, Ferréol G, Editura Polirom, publicat în 2001, pag.34
Bibliografie:

1. Cetăţenia europeană — componentă a uniunii fondată pe drept, disponibil aici

https://ulim.md/sju/nr-1-2-2018/cetatenia-europeana-componenta-a-uniunii-fondata-
pe-drept/
2. Cetățenia în Europa, https://pjp-
eu.coe.int/documents/42128013/47261386/Chapter1.pdf/a6794963-b7c9-479e-80ef-
c60429597377
3. Cetăţenia Uniunii Europene potrivit Tratatului de la Lisabona, Lect. univ. dr. Ioana
Nely MILITARU, disponibil aici http://www.tribunajuridica.eu/arhiva/An1v1/nr1/art
%204.pdf
4. Dicţionarul Uniunii Europene, Ferréol G, Editura Polirom, publicat în 2001
5. Directiva 2004/38/CE privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul
statelor membre pentru cetăţenii Uniunii Europene şi membrii familiilor, de
modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 şi de abrogare a Directivelor
64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE,
90/364/CEE, 90/365/CEE şi 93/96/CEE; Directiva 93/109/EC, din 29 aprilie 2009,
privind detalii legate de exercitarea dreptului de vot şi dreptului de a candida în
alegerile Parlamentului european pentru cetăţenii Uniunii Europene ce au rezidenţa în
alt stat decât cel a cărui naţionalitate o au, disponibil aici https://eur-
lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:02004L0038-
20110616&from=RO
6. EU citizenship, disponibil aici https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-
fundamental-rights/eu-citizenship/eu-citizenship_en
7. Eurobarometrul din 2015 privind cetățenia UE, disponibil aici
file:///C:/Users/varga/Downloads/CitizenshipReport-Summary-RO.pdf
8. LIMITELE CETĂȚENIEI UNIUNII EUROPENE,
https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-din-oradea/european-
construction/practic/limitarile-cetateniei-uniunii-europene/3875814/view
9. Raportul din 2017 privind cetățenia Uniunii, disponibil aici
file:///C:/Users/varga/Downloads/CitizenshipReport-Summary-RO.pdf
10. Standard Eurobarometer 86 Autumn 2016, disponibil aici
file:///C:/Users/varga/Downloads/eb86_publ_en.pdf