Instrumentele de plată digitale versus numerar

Plata
Plata poate fi definită ca un transfer de fonduri prin care se stinge o obligaţie din partea plătitorului
către beneficiar. Plătitorul este acea parte într-o tranzacţie de plată care transferă fondurile, iar
beneficiarul este destinatarul final al fondurilor.

Instrument de plată
Un instrument de plată este un dispozitiv și/sau un set de proceduri convenite între un utilizator de
servicii de plată și un furnizor de servicii de plată, care permit transferul fondurilor de la plătitor la
beneficiar. Există diferite tipuri de instrumente de plată, fiecare cu propriile caracteristici, în funcţie de
mijloacele prin care se realizează plata, suportul fizic al tranzacţiei, de tipurile de relaţii şi de tranzacţii
efectuate între plătitor şi beneficiar.

Numerarul constituie mijlocul de plată cel mai utilizat pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii.
Numerarul se compune din bancnote, monede şi din mijloace similare, folosite ca mijloc direct de plată şi
acceptate pe scară largă în tranzacţii. Mijloace de plată similare cu numerarul pot fi considerate ordinele
de plată condiţionate, dividendele, obligaţiunile la purtător, ordinele poştale, cecurile de călătorie, şi
altele.

Instrumente de plată fără numerar

Un instrument de plată fără numerar este mijlocul prin care un plătitor dă băncii sale autorizaţie să
transfere fonduri pentru efectuarea unei plăţi sau prin care un beneficiar dă instrucţiuni băncii sale să
colecteze fondurile de la un plătitor. Conturile celor două părţi pot fi deschise la o singură bancă sau la
bănci diferite.

Instrumentele de plată fără numerar pot fi clasificate după mai multe criterii, cel mai important
fiind cel al obligaţiilor create şi al părţii care transmite instrumentul de plată pentru procesare.

1.In funcţie de acest criteriu, principalele tipuri de instrumente de plată fără numerar sunt:
 Instrumente de plată de credit , în cazul cărora instrucţiunea de plată este transmisă de plătitor
băncii sale pentru a fi procesată,
 Instrumente de plată de debit, în cazul cărora instrucţiunea de plată este transmisă de beneficiar
băncii sale pentru a fi procesată.
2.Din punct de vedere al suportului fizic al plăţii, instrumentele de plată fără numerar pot fi împărţite
în:
Instrumente de plată pe suport hârtie,
Instrumente electronice de plată.
3.Din punct de vedere al canalului de transmitere, instrumentele de plată pot fi transmise letric /
manual sau automatizat prin mijloace de telecomunicaţii.

Cele mai utilizate instrumente de plată fără numerar sunt :

 Transferul credit (ordinul de plata)
 Debitarea directa
 Cardul
 Cecul
 Cambia si biletul la ordin
Un instrument de plată fără numerar este mijlocul prin care un plătitor dă băncii sale autorizaţie să
transfere fonduri pentru efectuarea unei plăţi sau prin care un beneficiar dă instrucţiuni băncii sale să
colecteze fondurile de la un plătitor. Conturile celor două părţi pot fi deschise la o singură bancă sau la
bănci diferite.

PLÃȚILE PRIN INTERMEDIUL MIJLOACELOR ELECTRONICE

Instrumentele de platã electronicã sunt de douã tipuri:

- instrumente de platã la distanțã (cardul, ordinul de platã electronic, cecul electronic) ;
- instrumente de platã de tip monedã electronicã (portofelul electronic).

ORDINUL DE PLATÃ ELECTRONIC

Ordinul de plată electronic este o versiune a ordinului de plată pe suport hârtie cu deosebirea că se
dematerializează atunci când intră în sistemul de plăţi electronice. Ordinul de plată electronic se prezintă
sub forma unui mesaj electronic în care sunt cuprinse, într-o anumită ordine, informaţiile necesare.

CECUL ELECTRONIC
Cecul electronic (eCheck) este un instrument care se prezintă sub forma unui mesaj electronic
semnat electronic şi are aceleaşi funcţii ca şi cecul pe suport hârtie. Circuitul cecului electronic este
similar cu circuitul tradițional al cecului pe suport hârtie. Astfel, debitorul genereazã un cec electronic (un
mesaj electronic specific pentru cec) folosind un smart card dupã care îl semneazã electronic și îl
transmite beneficiarului prin internet (e-mail). Beneficiarul primeste eCheckul, verificã semnatura
debitorului, andoseazã cecul pe numele bãncii lui, îl semneazã electronic și îl trimite bãncii lui pentru
constituirea unui depozit. Banca beneficiarului verificã semnãtura acestuia și îl introduce în compensare.
Banca debitorului verificã semnãtura acestuia, debiteazã contul și confirmã casei de compensații acordul
de platã. Dupã compensare, banca beneficiarului intrã în posesia sumei și crediteazã contul acestuia.

CARDUL CA INSTRUMENT DE PLATÃ

Cel mai utilizat instrument de plată în România este cardul de plată, iar debitarea directă deține o
pondere modestă comparativ cu media europeană.
Prin Regulamentul nr. 4/2002 al BNR, cardul este definit ca un instrument de plată electronică,
respectiv un suport de informaţie standardizat, securizat şi individualizat, care permite deţinătorului său să
utilizeze disponibilităţile băneşti proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului, ori să
utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favoarea
deţinătorului cardului, în vederea efectuării operaţiunilor.
În vederea sporirii nivelului de utilizare a instrumentelor şi serviciilor de plată fără numerar, este
importantă cunoaşterea avantajelor utilizării acestora:
a) cardurile de plată se caracterizează prin:
 economisirea timpului – achitările se realizează direct cu cardul de plată, nefiind necesară
retragerea preventivă a numerarului/ pot fi efectuate tranzacții on-line prin intermediul
platformelor de comerț electronic;
 comoditate – la procurarea mărfurilor/serviciilor de mare valoare atât în țară, cât și peste hotare
achitările se realizează direct din contul plătitorului, nefiind necesară deţinerea numerarului;
 lipsa comisioanelor- la achitarea mărfurilor/serviciilor prin intermediul cardurilor de la plătitor nu
se percep comisioane.
b) debitarea directă - reprezintă serviciul de plată care permite plătitorului să nu se deplaseze la oficiile
prestatorului de servicii de plată pentru efectuarea plăţilor, precum şi îl scuteşte de la necesitatea evidenţei
achitării serviciilor comunale, toate plăţile fiind iniţiate şi realizate de către prestator pe baza
consimțământului acordat de către plătitor beneficiarului plăţii;
c) transferul de credit – reprezintă instrumentul de plată care permite efectuarea în mod rapid, sigur şi
confortabil a transferului mijloacelor băneşti dintr-un cont în altul la indicaţia plătitorului;
d) sistemele automatizate de deservire la distanță (internet-payments, mobile-paymets, etc.) – permit
efectuarea plăţilor de la distanţă (de la orice calculator/ dispozitiv mobil, din orice colţ al lumii) din contul
curent, nefiind necesară deplasarea plătitorului la oficiile prestatorului de servicii de plată. Această
modalitate de efectuare a plăţilor permite eficientizarea timpului personal şi gestionarea simplă a
operaţiunilor de plată.

Alte instrumente și modalitãți de platã :

a) Banca la domiciliu (home banking) semnificã realizarea tranzacþiilor bancare prin telefon.Aceastã
modalitate este utilizatã de cãtre clienții individuali, persoane fizice și agenți economici, care prin
intermediul mijloacelor de comunicații, au acces la centrul computerizat al instituției financiare. În cazul
în care se utilizeazã aparate telefonice, serviciul este cunoscut sub numele de phone banking. Accesul
direct la serviciile bãncilor se poate asigura prin terminale videotext (Minitel în Franța), sau prin prestarea
de cãtre companiile telefonice a unor servicii de transfer de fonduri sau plãți privind facturile (SUA).
 La modul general, serviciile oferite prin acest sistem modern sunt:
• furnizarea de informaþii cu privire la
soldul contului ;
• solicitarea de carnete de cecuri ;
• transferul sumelor între conturi;
• plata facturilor.
Tranzacții prin internet

b) Telebankingul
Reprezintã o modalitate de transmitere a informațiilor privind extrasele de cont și instrucțiunile de
platã. Datele sunt schimbate, în cadrul acestui sistem, prin intermediul transferurilor de fișiere, cu privire
la ordinele de transfer credit, transfer debit sau cecuri.
c) Banii electronici
Utilizarea Internet-ului în scopuri comerciale, respectiv crearea magazinelor virtuale, permite
clienților vizualizarea acestora, achiziþionarea produselor care sunt oferite și plata cumpãratorilor pe baza
cardurilor de credit. Riscul aferent unor asemenea operațiuni este ridicat, întrucât prin receptarea
mesajelor prin Internet, securitatea transferurilor este scãzutã. Pentru soluționarea acestui aspect, se
preconizeazã ca între cumpãrãtor și vânzãtor sã se stabileascã anumite înțelegeri înainte de încheierea
tranzacțiilor.

AVANTAJELE UTILIZĂRII INSTRUMENTELOR ŞI SERVICIILOR DE PLATĂ FĂRĂ

NUMERAR
Instrumentele de plată fără numerar prezintă o serie de avantaje comparativ cu utilizarea
numerarului, acestea fiind pe larg utilizate în ţările dezvoltate. Cel mai frecvent utilizate instrumente de
plată în practica internațională sunt: cardul de plată, transferul de credit şi debitarea directă. În vederea
facilitării utilizării transferului de credit şi a cardurilor se utilizează serviciile de gestiune a conturilor de
plăți de la distanță din gama e-payments (internet-payments, mobile-payments, etc.) pentru efectuarea
plăţilor.
Progresele deosebite realizate în domeniile informaticii și telecomunicațiilor au revoluționat
societatea și au schimbat radical relațiile bancã—client și chiar conceptul despre bancã.
Noile tehnologii au devenit atât un catalizator al marilor schimbãri de care beneficiazã
consumatorii de servicii bancare, cât și un suport pentru bãnci care încearcã sã rãspundã noilor cerințe.

IMPORTANŢA PLĂŢILOR FĂRĂ NUMERAR

Consolidarea sistemului de plăţi fără numerar contribuie esenţial la atingerea câtorva

obiective majore. În primul rând, utilizarea mai răspândită a plăţilor cu cardurile bancare posedă
beneficii pentru dezvoltarea economică. Prin natura sa, plăţile fără numerar posedă un element de
transparenţă sporită, fapt care contribuie la diminuarea economiei informale. Datorită urmei pe care o lasă
fiecare tranzacţie electronică, nedeclararea veniturilor și implicit evaziunea fiscală devine mai dificilă.
Anonimitatea numerarului și imposibilitatea identificării sursei de origine a acestuia sunt elementele care
îl predispun pentru a fi utilizat de către infractori și călcători de lege deopotrivă.
Fenomenul economiei tenebre este extrem de complex și necesită o abordare multilaterală,
inclusiv prin reducerea presiunii fiscale asupra agenţilor economici, relaxarea legislaţiei în domeniul
muncii, înăsprirea sancţiunilor și a controalelor din partea autorităţilor și nu în ultimul rând – o viziune
strategică privind aducerea economiei în alb. Plăţile fără numerar nu ar trebui să fie privite drept
instrument esenţial în lupa contra economiei tenebre; totuși popularizarea lor poate juca un rol de suport
în combaterea fenomenului economiei informale.
 Utilizarea plăţilor electronice și diminuarea contactului cu factorul uman pot reduce nivelul și
riscul de corupţie. Fiecare interacţiune în plus dintre agenţi economici și reprezentanţi ai statului, în
vederea achitării taxelor vamale sau altor servicii guvernamentale, care se soldează cu schimb de numerar
sporește riscul de exploatare a situaţiei pentru extorcare de mită.

Recomandări
În prezent, societatea nu conștientizează pe deplin importanţa și avantajele plăţilor fără numerar.
Din acest considerent cetăţenii nu solicită metode alternative de plată, iar furnizorii de plată ezită să
investească timp și capital în dezvoltarea infrastructurii necesare. Pentru sporirea ponderii plăţilor fără
numerar este nevoie de o abordare holistică ce va cuprinde politici de stimulare a agenţilor economici și a
consumatorilor să recurgă la plăţi fără numerar, crearea cadrului legal pentru susţinerea dezvoltării
infrastructurii plăţilor fără numerar și informarea cetăţenilor cu privire la beneficiile utilizării acesteia. În
mod special putem evidenţia câteva recomandări strategice, și anume:
 Promovarea plăţilor fără numerar și reducerea numerarului în circulaţie a fost unul dintre obiectivele
strategice incluse de BNR în planul strategic pentru anii 2013-2017. Atingerea obiectivului respectiv
urma a fi realizată inclusiv prin constituirea unui Consiliu Naţional de Plăţi, eveniment care a avut loc
la 16 septembrie 2013. Cu părere de rău însă, activitatea consiliului respectiv nu a fost suficient de
vizibilă în perioada implementării planului strategic. Printre funcţiile consiliului se numără
identificarea impedimentelor existente în actele normative pentru activitatea și operaţiunile zilnice ale
participanţilor de pe piaţa serviciilor de plată precum și interesele consumatorilor finali. Rolul acestui
forum profesionist este crucial în atingerea obiectivului de promovare a plăţilor fără numerar, prin
urmare vizibilitatea lui trebuie sporită considerabil.
 Extinderea posibilităţii de a achita toate serviciile publice prin plăţi fără numerar (prin platforme
electronice sau filiale ale băncilor), fără taxe și comisioane. În cazul achitării tranzacţiilor private cu
cardul bancar, agenţii economici sunt cei care acoperă costurile de tranzacţionare, pe când în contextul
serviciilor publice, statul lasă costurile pe seama cetăţenilor. Pe lângă aceasta, în unele cazuri
posibilităţile de achitare a serviciilor sunt limitate la o anumită bancă, sau un număr redus de mijloace
de plată. Din considerent că băncile se numără printre beneficiarii principali ai plăţilor fără numerar,
povara comisioanelor ar putea fi pusă pe umerii băncilor, toate băncile fiind obligate să accepte plăţile
pentru serviciile publice.
 Promovarea viziunii și infrastructurii de plăţi fără numerar la nivelul serviciilor oferite de autorităţile
publice locale. Pentru a avea un impact major, viziunea de promovare a plăţilor fără numerar trebuie
extinsă către serviciile din subordinea autorităţilor publice locale, pe care cetăţenii le utilizează pe bază
zilnică. Un exemplu elocvent ar fi digitalizarea plăţilor în serviciile de transport. În unele state,
digitalizarea plăţilor la serviciile de transport a rezultat în creșterea încasărilor cu circa 140% ca
urmare a eliminării factorului uman în recepţionarea plăţilor.
 Evaluarea posibilităţii de a acorda o reducere fiscală pentru consumatorii care recurg la plăţi
electronice. O iniţiativă similară a înregistrat un succes enorm în Coreea de Sud, la finele anilor 90
 fiind introdusă posibilitatea solicitării unei scutiri de impozitul pe venit pentru tranzacţiile efectuate
fără numerar.
 Extinderea reţelei terminalelor de plată (POS), fiind redusă lista activităţilor antreprenoriale care pot fi
practicate în baza de patentă. Extinderea repetată a termenului limită pentru activitatea în baza de
patentă demonstrează complexitatea subiectului respectiv, dar și necesitatea identificării unor soluţii
mai revoluţionare. Omniprezenţa terminalelor de plată și eliminarea posibilităţii de a presta servicii de
comerţ în bază de patentă ar putea fi un important punct de pornire.
 Crearea spaţiilor de testare în materie de reglementare pentru soluţii financiar-tehnologice (FinTech).
Pe data de 8 martie 2018, Comisia Europeană a decis elaborarea unui plan de acţiuni care va cuprinde
bune practici privind spaţiile de testare în materie de reglementare (sandbox). „Un astfel de spaţiu este
un cadru creat de autorităţile de reglementare care permite întreprinderilor nou-înfiinţate din domeniul
FinTech și altor inovatori să efectueze experimente în condiţii reale, într-un mediu controlat și sub
supravegherea unei autorităţi de reglementare.” Marea Britanie a fost primul stat care a pilotat un astfel
de concept, în scopul încurajării inovaţiilor în domeniul plăţilor și altor servicii financiare, această idee
căpătând o popularitate tot mai înaltă în diverse state ale lumii. Sub supraveghere autorităţilor (bănci
centrale sau comisii de supraveghere a pieţelor financiare), participanţii pot testa produse prin
obţinerea unei autorizaţii provizorii, fără ca să îndeplinească toate cerinţele impuse de legislaţie cu
privire la licenţiere.
 Desfășurarea unor campanii de informare a populaţiei cu privire la simplitatea și eficienţa utilizării
plăţilor electronice. Societatea de multe ori nu conștientizează beneficiile adoptării tehnologiilor
informaţionale, statul având o responsabilitate de a educa cetăţenii în acest sens. Spre exemplu, în
prezent, achitarea facturilor la oficiile băncilor se poate realiza doar în anumite ore ale zilei cu
achitarea anumitor comisioane. În schimb, aplicaţiile electronice de plată ale băncilor oferă
posibilitatea achitării facturilor de la distanţă, fără aplicarea comisioanelor. Conștientizarea beneficiilor
de pe urma recurgerii la tranzacţiile fără numerar ar putea avea un impact asupra comportamentului
general al populaţiei, oamenii fiind mai puţin predispuși să retragă numerarul de la bancomat, în
rezultat fiind redusă ponderea acestuia în economie.
 Plăţile fără pot contribui la eforturile de lupă cu corupţia. Eliminarea în totalitate a numerarului nu
trebuie să fie un obiectiv urmărit de autorităţi, prezenţa lui fiind extrem de importantă pentru
persoanele care nu sunt incluse în circuitul financiar, realizarea tranzacţiilor de dimensiune
nesemnificativă, activitatea întreprinderilor și a comercianţilor mici. Totuși, ţinând cont de viteza de
dezvoltare a tehnologiilor și rolul pe care numerarul îl deţine în întreţinerea corupţiei, popularizarea
plăţilor fără numerar trebuie luată în considerare drept o măsură importantă de suport pentru susţinerea
și înălbirea economiei.