ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ

MASTERCLASS

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR:
Veronica Mitescu

ABSOLVENT:
Andreea Hanceriuc

BUCUREȘTI
 2019
ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ
MASTERCLASS

Terapia nutrițională a
femeii supraponderale,
cu boli cardio-vasculare

COORDONATOR:
Veronica Mitescu

ABSOLVENT:
Andreea Hanceriuc
 BUCUREȘTI
2019
CUPRINS

Argument....................................................................................................................................3

Capitolul I - Obezitatea...............................................................................................................3

Capitolul II - Bolile cardio-vasculare asociate obezitatii............................................................9

Capitolul III – Studiu de caz.....................................................................................................10

Concluzii...................................................................................................................................21

Bibliografie...............................................................................................................................22

ANEXA 1..................................................................................................................................23
Argument
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, ȋn 2014 ȋn lume mai mult de 1,9 miliarde
de oameni peste 18 ani erau supraponderali, din care peste 600 de milioane erau obezi. 42 de
milioane de copii sub 5 ani erau supraponderali sau obezi ȋn 2013.
In lucrarea prezentata, am ales sa prezint un caz intalnit foarte des in randul
nutritionistilor si al cadrelor medicale, precum femeia supraponderala, cu boli cardio-
vasculare, pentru care am propus un regim alimentar hipocaloric, hiposodat, cu o ratie
alimentara de 2.000 kcal /zi.
Sunt prezentate mai intai, notiuni teoretice despre obezitatea si factorii de risc ai
obezitatii, evidentiind apoi pasii pe care i-am parcurs pentru a intomi un meniu recomandat in
dieta femeii supraponderale, cu boli cardio-vasculare: calcularea indicilor somatometrici,
completarea unui chestionar pentru studiul starii de sanatate, intocmirea unui jurnal alimentar
a pacientului, intocmirea meniului recomandat.
In urma meniului recomandat, pacientul a adoptat recomandarile alimentare si in
decurs de 1 luna de zile a reusit sa reduca masa corporala cu 3kg, fara efort fizic.

Capitolul I - Obezitatea

Obezitatea este o boală nutriţional-metabolică, ce se caracterizează prin acumularea

grăsimilor, care determină o creştere ponderală cu peste 20% faţă de greutatea ideală.
Din punct de vedere etiopatogenic, obezitatea este rezultatul unui bilanţ energetic
pozitiv, ca urmare a dezechilibrului dintre aportul şi consumul de energie al organismului, iar
acest dezechilibru poate fi produs fie prin creşterea ingestiei alimentare, fie prin reducerea
consumului de energie. Creşterea ingestiei alimentare poate fi rezultatul tulburării
mecanismelor neurohormonale de reglare a aportului alimentar (hormoni şi neurohormoni
care stimulează aportul alimentar = noradrenalina, opioidele endogene, factorul de eliberare al
hormonului de creştere, hormonul melanostimulant, neuropeptidul Y şi orexinele; hormoni şi
neurohormoni care inhibă aportul alimentar = serotonina, dopamina, colecistochinina, factorul
de eliberare a hormonului corticotrop, neurotensina, polipeptidul pancreatic, glucagonul).
Cauzele obezitatii, atunci cand e vorba de obezitate primara, pot fi: factori genetici,
endocrini, metabolici, nervoşi, alimentari, psiho-comportamentali, socio-culturali, consumul
de alcool, sedentarismul. Iar in cazul obezitatii secundare, cauzele pot fi tulburările endocrine,
sindromul Cushing, insuficienţa tiroidiană, insuficienţa gonadică, ovarul polichistic,
obezitatea de menopauză, obezitatea hipotalamică, sindromul adipozo-genital.
Obezitatea se poate clasifica in functie de IMC - Indicele De Masă Corporală:
Valori normale: 18,5-24,9 kg/m².
Variaţii patologice:
 Valoare IMC (kg/m²) <18,5 = Subnutriţie
- uşoară 17–18,4
- moderată 16–16,9
 - severă <16
 Valoare IMC(kg/m²) > 25,0
- 25,0 - 29,9 kg/ m²- Supraponderal
- 30,0 - 34,9 kg/ m² - Obezitate gradul I
- 35,0 - 39,9 kg/ m² - Obezitate gradul II
- peste 40 kg/ m² - Obezitate gradul III ( extremă )

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, ȋn 2014 ȋn lume mai mult de 1,9 miliarde
de oameni peste 18 ani erau supraponderali, din care peste 600 de milioane erau obezi. 42 de
milioane de copii sub 5 ani erau supraponderali sau obezi ȋn 2013.
Printre principalele consecințe medicale ale obezității se pot enumera:
 afecțiuni cardio-vasculare: hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, insuficiență
cardiacă, trombembolie
 afecțiuni metabolice: diabet zaharat tip II, dislipidemie, gută
 afecțiuni gastro-intestinale, hepatice și biliare
 afecțiuni respiratorii
 afecțiuni ginecologice
 afecțiuni neurologice
 afecțiuni osteo-articulare
Obiectivele tratamentului obezităţii sunt scăderea greutăţii corporale, menţinerea greutăţii
corporale scăzute, combaterea factorilor de risc, prevenirea complicaţiilor, îmbunătăţirea
comportamentului alimentar, îmbunătăţirea calităţii vieţii.
Strategia terapiei obezitatii trebuie sa tina cont de:
1. IMC 25 – 29,9 (scăderea moderată în greutate, dietă uşor hipocalorică, reducerea
grăsimilor < 30%, modificarea comportamentului alimentar, activitate fizică susţinută,
menţinerea noii greutăţi, tratamentul bolilor asociate);
2. IMC 30 – 39,9 (similar cu punctul 1, plus tratament medicamentos, la nevoie);
3. IMC > 40 (similar cu punctul 1, plus dietă hipocalorică severă şi, la nevoie, tratament
chirurgical).

Indiferent de cauzele excesului ponderal, corecţia sau ameliorarea nu se poate obţine decât
printr-o dietă hipocalorică. Aceasta din urmă semnifică asigurarea unei raţii energetice sub
cerinţele curente ale organismului.
Dieta hipocalorică trebuie să satisfacă anumite cerinţe :
- să asigure principiile nutritive necesare menţinerii stării de sănătate în condiţiile deja
menţionate de păstrare a unei balanţe energetice negative;
- să fie variată;
- să ţină seama de preferinţele culinare ale persoanei supraponderale, de statutul său
religios, cât şi de modul său de viaţă ( în caz contrar, apare lipsa de adeziune pe termen
lung a persoanei, făcând astfel imposibilă reducerea în greutate ),
- consumul alimentar hipocaloric trebuie prezentat persoanei pentru o perioadă de timp şi
nu doar pentru o perioadă limitată,
 - să expună organismul unor potenţiale influenţe negative, chiar şi tranzitorii, cât mai
restrânse numeric şi ca amplitudine,
- pe cât posibil să se recurgă la surse alimentare care să facă dieta cât mai economică,
fiind astfel mai accesibilă tuturor categoriilor sociale (în cazuri extreme, se pot utiliza şi
produse hipocalorice mai scumpe - datorită multiplelor prelucrări industriale, care le fac
însă convenabile doar pentru o categorie limitată de pacienţi şi fără beneficii terapeutice
notabile).
Problema tratamentului dietetic al excesului ponderal este rezolvată atunci când, după
o anumită perioadă de instruire medicală, pacientul este singur capabil să-şi regleze regimul
alimentar, să-l adapteze particularităţilor sale constituţionale, ca şi programului său de lucru.
Procesul de slăbire necesită ca alimentaţia să furnizeze mai puţine calorii decât
necesarul energetic zilnic al organismului. Deficitul caloric nu trebuie să afecteze starea de
sănătate a individului.
Pe cât posibil, se recurge la surse alimentare naturale şi economice. Trebuie avut în vedere că
nutriţia inadecvată, bazată mai mult pe plăcerea de a mânca anumite produse limitate
cantitativ, dar cu conţinut caloric ridicat, poate fi urmată de împiedicarea scăderii sau chiar
câştigarea în greutate.
Trebuie evitate fluctuaţiile curbei ponderale, întrucât ele sunt nocive (ex : bolile
cardiovasculare pe care le generează sau le accentuează). Este mai puţin nociv să nu începi
cura de slăbire, decât să ai repetate insuccese ale acesteia. Din aceste considerente, atunci
când se ia decizia urmăririi curbei de slăbire, este bine ca ea să se facă cât mai adecvat, pentru
a putea obţine o reducere în greutate stabilă. In acest scop, se are în vedere stabilirea unui
exces ponderal şi modificarea dietei, pentru a o ridica la necesităţile nutriţionale ale
organismului (pe cât posibil în limitele unor implicaţii financiare decente).
Restricţia calorică în funcţie de o serie de factori. Dintre aceştia, cei mai importanţi
sunt: obiceiurile alimentare, motivaţia reducerii ponderale, aplicarea dietei în condiţii de
spitalizare sau tratament ambulatoriu, voinţa pacientului şi prezenţa unor boli asociate. Se va
avea în vedere că prin regimul alimentar asociat celorlalte intervenţii terapeutice (efort fizic,
psihoterapie, farmacoterapie, etc), greutatea ideală nu poate fi atinsă decât rareori şi adesea nu
poate fi menţinută o perioadă lungă de timp. Din aceste considerente, restricţia calorică
trebuie să fie realistă, permiţând atingerea unei greutăţi corporale cât mai apropiate de cea
normală. Se estimează că şi o scădere de numai 5-10% din greutatea existentă are apreciabile
beneficii cardiovasculare.
Scăderea în greutate nu este uşoară, întrucât, privind realist, îndepărtarea unui
kilogram de grăsime necesită un consum energetic de 7500 calorii. Acest lucru este foarte
greu de obţinut practic. Spre exemplificare, dacă se face o restricţie de 500 kcal/zi, excesul
ponderal ar trebui să se reducă cu 6 kg în 3 luni (0,5 kg/săptămână). Matematic lucrurile aşa
ar trebui să se producă. In realitate, scăderea în greutate este mai redusă.
Cauzele acestei discordanţe sunt micşorarea metabolismului bazal (se diminuează
concomitent cu pierderea unei părţi din masa de ţesut neadipos - de exemplu : masa musculară
- care se reduce în acelaşi timp cu ţesutul gras) şi în acelaşi timp scad adaptativ arderile din
celelalte ţesuturi neadipoase, în afara celui muscular. Menţionăm că arderile metabolice
necesare activităţii organismului au loc în ţesutul slab, neadipos, în timp ce rezervele grăsoase
reprezintă doar o parte din stocurile disponibile furnizării energiei necesare.
Restricţia calorică se poate realiza cel mai frecvent după trei modalităţi cantitative. Acestora li
se interferează aspectele calitative. Ultimele, urmăresc alcătuirea dietei din produse cu indice
glicemic scăzut, grăsimi în cantitate restrânsă sau extrem de restrânsă şi proteine.
Strategia scăderii ponderale moderate, sigură şi cu efect îndelungat în timp, se bazează
în principal pe realizarea zilnică a unui deficit caloric de circa 500 kcal, urmată de o reducere
în greutate de 0,5-1kg/săptămână sau a unui deficit caloric de 1000 kcal, cu o scădere în
medie de 1-2 kg / săptămână.
Obţinerea unui deficit de 500 kcal este recomandată persoanelor supraponderale (IMC
25-29,9 kg/m2) şi cu distribuţie abdominală a grăsimii, iar cel de 1000 kcal - celor cu
obezitate, cu o importantă depozitare abdominală a grăsimii şi cu un IMC > 30kg/m2.
Pe termen scurt, se urmăreşte atingerea scăderii ponderale cu aproximativ 5kg/3 luni şi cu
1000 kcal / 3 luni. Dieta hipocalorică trebuie menţinută pe toată această perioadă şi continuată
cel puţin 3 luni de zile după atingerea obiectivului terapeutic.
Menţionăm că metoda este simplă, totuşi imprecisă, ultimul aspect fiind bazat pe
memorie sau pe unele rapoarte alimentare (unii pacienţi sunt incapabili sau nedoritori să-şi
amintească sau să raporteze aportul lor energetic uzual; alţii au atât de mari variaţii ale
aportului caloric, încât le e greu să definească aportul lor energetic cotidian).
Dacă dieta cu deficit caloric de 500 kcal/zi este menţinută 3 luni, se realizează o pierdere
ponderală de 5-10% din greutatea iniţială. Trebuie să se ţină cont de anumite principii în
modificarea stilului de alimentaţie.
1. Să se aibă o cât mai bună evidenţă a modului de hrănire, acest fapt implicând:
- cantitatea şi genul produselor utilizate
- orele la care au fost consumate şi condiţiile în care acest lucru a fost realizat
- dacă hrănirea a fost realizată până la a te sătura, săturându-te sau depăşind saţietatea ( în
ultima situaţie se ajunge când subiectul, fiind deja sătul, în loc să se oprească din alimentare,
continuă să îngurgiteze doar din plăcerea de a mânca şi nu din nevoia de a-şi acoperi
necesarul energetic ).
2. Trebuie respectat programul de împărţire al alimentelor pe mese principale şi gustări,
conform recomandărilor date de nutriţionist.
3. Evitarea altor activităţi de genul cititului, urmăritului programelor TV, etc, care fac
consumul alimentar necontrolabil, atenţia fiind distribuită în principal asupra activităţii
extranutritive.
4. In timpul mesei se va mesteca încet, încercând pe cât posibil să se prelungească masticaţia
unei inghiţituri. Pe această cale se creează saţietate, fără a mai fi necesar a se consuma un
volum mare de produse.
5. Să se încerce să nu se consume tot ce este în farfurie. Practic, cantitativ, ar reprezenta cea
mai simplă modalitate de restricţie calorică, cu condiţia ca porţia să fie concepută de un
nutriţionist. Cu cât cantitatea ingerată este mai restrânsă,cu atât şansele de slăbire cresc. O altă
modalitate de a induce psihic saţietatea este ca porţia restricţionată să fie servită în vase pline,
dar mai mici, dând astfel senzaţia subiectului că nu este privat de ceea ce în mod obişnuit i se
servea.
6. După terminarea mesei, se recomandă efectuarea unei plimbări pe jos de aproximativ 20-30
minute. In felul acesta, o mai mare parte din energia ingerată este utilizată pentru digestie,
ceea ce face ca rezervele adipoase să se reducă mai substanţial.
7. Ridicarea de la masă se recomandă a se face cu puţin înainte de a se instala saţietatea
deplină, momentul echivalând cu senzaţia că persoana ar mai fi avut puţin până să se sature.
8. Alimentele bogate în calorii ( migdale, sărăţele, pişcoturi, prăjiturele ), să nu se găsească la
îndemâna obezului, întrucât sunt uşor accesibile ingestiei, dar au şi o mare cantitate de calorii
într-un volum mic de produs. Acest din urmă fapt nu ridică bariera aportului nutriţional, iar
fenomenul de slăbire este stopat sau inversat.
9. O recomandare de bun simţ este ca subiecţii să facă cumpărăturile când sunt sătui. Se
limitează astfel pornirile spre achiziţionarea de produse care pot fi astfel consumate încă din
magazin, iar pe de altă parte, sunt oprite tendinţele de a cumpăra alimente suplimentare
recomandărilor nutriţionistului.
10. Este bine de cumpărat produse ce trebuiesc gătite, întrucât ele, prin ingredientele slab
calorigene adăugate şi procedeele gastronomice dietetice la care sunt supuse,devin mai
săţioase şi se poate astfel evita surplusul ponderal.
11. Utilizarea de gustări, care să prevină senzaţia de foame, iar la persoanele obeze, chiar
hipoglicemiile ( motiv suplimentar de consum exagerat de hrană ).
12. Evitarea consumului de alcool - în cantităţi mici ( sub 18 g ) stimulează pofta de mâncare,
ceea ce face dificilă restricţia energetică, iar în cantităţi mari, etanolul furnizează multe kcal
( 7 kcal/g, ceea ce este mai mult chiar decât se întâlneşte în cazul proteinelor sau glucidelor –
4 kcal/g ).
13. Regulile stabilite de nutriţionist pentru slăbire sunt necesar a fi urmate în orice spaţiu are
loc hrănirea supraponderalului.
14. Sunt de evitat metodele brutale de instituire a reducerii aportului energetic, aceasta chiar
pentru anumite ţinte calorigene prestabilite, necesitând a fi realizat treptat. Se recomandă
introducerea uneia sau maxim două modificări în comportamentul alimentar, pentru a nu
rejecta dieta hipocalorică minuţios concepută.
15. In cazul în care impulsul de a mânca ( a nu fi confundat cu cel de foame ) persistă, este
bine a se recurge la terapia ocupaţională ( spălatul vaselor, plimbatul animalelor de pe lângă
casă, vizite scurte neasociate aportului alimentar, etc ). Uneori, rezultate bune dă şi ingestia,
repetată la nevoie, a unei căni de apă.
16. Implicarea familiei în sprijinirea eforturilor de slăbire.
17. Descoperirea şi evitarea situaţiilor care determină abaterea de la raţiile alimentare
prescrise de nutriţionist, prin motivaţie proprie şi/sau cu sprijinul celor din jur.
18. Recurgerea pe cât posibil la muncă în echipă : pacient – nutriţionist – dietetician -
psiholog.

Conţinutul dietei în principii nutritive prevede ca o data cu restricţia calorică, sa se acorde o

deosebită importanţă selecţiei principiilor nutritive adecvate slăbirii eficiente, în procesul de
reducere al greutatii.
Pentru dieta celor cu exces ponderal, nu este acelaşi lucru dacă aceeaşi cantitate de calorii
provin din glucide, lipide sau proteine. Astfel, unele studii au arătat că un regim hipocaloric
de 1000 kcal administrat supraponderalilor, dă rezultate diferite în funcţie de compoziţia
acestuia. Astfel, dacă se dau 1000 kcal sub formă de glucide, se obţine o creştere în greutate
de 100 - 110g/zi, dacă cele 1000 kcal provin din lipide, în mod paradoxal, deşi ele sunt de 2,5
ori mai bogate în calorii decât glucidele, duc la pierderea a 300 - 400 g/zi, iar dacă provin din
proteine, scăderea ponderală este de 100 - 200g/zi, cu toate că proteinele şi glucidele au
aceeaşi valoare calorică. Explicaţiile acestor rezultate sunt multiple, totuşi incomplet
cunoscute. Cea mai evidentă verigă în comportamentul principiilor nutritive asupra statusului
ponderal o reprezintă secreţia insulinică.
Glucidele stimulează cel mai mult secreţia insulinică, pe locul doi, într-o proporţie mai mică,
fiind cu atât mai mare cu cât absorbţia glucidică este mai rapidă şi mai amplă. Dacă în
alimentaţie predomină astfel de alimente, secreţia insulinică atinge cote ridicate şi converteşte
o mare parte din glucide în lipide, pe care le stochează în ţesutul gras.
Prin contrast, proteinele, deşi stimulează într-o mică măsură secreţia insulinică, nu sunt
convertite în lipide, ci utilizate, prin efectul anabolic al insulinei, pentru refacerea structurilor
proteice uzate. Pe de altă parte, proteinele sunt mari consumatoare de energie, care este
folosită pentru digestia, absorbţia şi metabolizarea lor. In felul acesta, aproape 30% din
aportul lor caloric se pierde pentru desfăşurarea evenimentelor digestive şi metabolice. Astfel,
proteinele, administrate singure, nu au cum să îngraşe organismul, ci doar să îl slăbească ( cu
100-200g/zi ).
In ceea ce priveşte lipidele, ele nu influenţează secreţia insulinică, ba din contră, prin acizii
graşi rezultaţi în urma absorbţiei, chiar o inhibă. Neexistând stimulul adipogen, ţesutul gras nu
mai are cum să se formeze doar prin ingestia de lipide şi organismul scade în greutate.
Cum în alimentaţie se consumă atât proteine, cât şi glucide şi lipide, gradul de modificare a
greutăţii depinde preponderent şi de calitatea principiilor nutritive.
Sub acest aspect, menţionăm că pierderea a 10% din greutatea corporală necesită o reducere a
aportului caloric cu aproximativ 25% , dar şi o modificare a consumului de principii nutritive.
Dacă se doreşte o pierdere în greutate de 20%, consumul caloric scade cu 35%, dar
concomitent cu modificarea compoziţiei în principii nutritive. O reducere cu 30% a greutăţii
corporale necesită scădere a nivelului caloric cu minimum 45%.

Capitolul II - Bolile cardio-vasculare asociate obezitatii

Bolile cardiovasculare (BCV), boli care implică inima sau vasele sangvine, rămân
principala cauză a deceselor la nivel mondial.
Factorii de risc asociați acestor boli sunt:
- nemodificabili (vârstă, sex, antecedente personale de boli ale sistemului
cardiovascular);
- modificabili (alimentație, fumat, sedentarism, consum excesiv de alcool, profesie,
stres);
- influențabili (ateroscleroză, diabet de tip 2, obezitate centrală, inflamația, nivelul
de colesterol și trigliceride). [1]
Studii efectuate de către Organizația Mondială a Sănătății au demonstrat că dieta,
asociată cu obezitatea, activitatea fizică redusă, fumatul, consumul exagerat de alcool și
stresul favorizează mortalitatea crescută datorată BCV în țările dezvoltate.
 Majoritatea studiilor clinice și epidemiologice susțin ideea că există o corelație strânsă
între nivelul diferiților nutrienți din alimente, consumul diferențiat al unor grupe de alimente
în fiecare țară și evoluția afecțiunilor cardiovasculare.
Specialiștii în nutriție și cardiologii au convenit că o dieta sănătoasă și echilibrată în
nutrienți esențiali organismului poate preveni și ameliora bolile cardiovasculare.

Alimentatia unei persoane supra-ponderale, cu boli cardio-vasculare, trebuie sa respecte

principiile unei diete hipocalorice:
1. Stabilirea alimentelor al căror aport trebuie controlat
2. Evitarea alimentelor cu densitate calorică mare
3. Evitarea consumului de alcool
4. Asigurarea unei diete echilibrate din punct de vedere nutritiv
5. Fracţionarea meselor, la 5-6/zi.

Alimente permise :
- laptele smântânit, iaurtul degresat, brânza de vaci dietetică, urda
- carnea slabă de vacă, viţel, miel, pasăre ( pui )
- peştele slab de râu ( şalău, ştiucă, lin )
- ouăle fierte tari, albuşul de ou
- legume : ciuperci, roşii, ridichi, andive, varză albă, fasole verde ( salate, înăbuşite, soteuri )
- fructe : mere creţeşti, lămâi, grapefruit, portocale, mandarine, fructe de pădure ( crude,
salate, coapte )
- grăsimi : ulei vegetal, unt în cantitate redusă
- sarea - aproximativ 5g/zi

Alimente interzise :
- caşcavalul, toate brânzeturile grase şi sărate, laptele integral, iaurtul gras
- cărnurile grase, peştele gras, conservele de carne, peşte, afumăturile
- ouăle prăjite
- pâinea şi pastele făinoase în cantitate mare
- leguminoasele uscate, fasole, mazăre, linte, bob
- fructele : stafidele, smochinele, curmale, banană, struguri, prune, oleaginoase
- grăsimile : frişca, smântâna, slănina, untura
– sosurile cu rântaş, grăsime, maioneză
- supele şi ciorbele grase, cu făinoase
- dulciuri concentrate, crème, aluaturi cu grăsime
- lichide : băuturi îndulcite, siropuri, alcool, cafea
- sarea peste cantităţile permise
- condimentele : oţet, lămâie, ierburi aromate ( mărar, pătrunjel, cimbru )
Capitolul III – Studiu de caz

In lucrarea de fata, am ales ca studiu de caz o cunostinta, Angela, femeie, cu varsta de 51 ani,
cu activitate fizică medie, G = 88 kg, T = 172 cm, suferind de HTA, hipercolesterolemie.
Pentru a putea stabili dieta adecvata, am parcurs urmatorii pasi:

1. Calcularea indicilor somatometrici

2. Completarea Chestionarului petnru studiul starii de nutritie

3. Pacientul va tine un jurnal de nutritie timp de 7 zile, urmand ca apoi sa fie analizat
si discutat

4. Intocmirea recomandarilor de meniuri pentru 7 zile

1. Calcularea indicilor somatometrici:

 IMC = G/T² = 90/2.89 = 29.75 (supraponderal)

 GI = 0.9*{50+0.75(172-150)+(51-20)/4}= 66.8 kg

 MB= 655+(9.5*G)+(1.8*T)-(4.7*V) = 1.560,9 kcal

 MB/h = 65.203 cal/h

 NE= (8*0.9*65.03)+(8*1.3*65.03)+(8*(65.03+60) = 2145 kcal

 NEt= 2.359 kcal

2. Completarea Chestionarului petnru studiul starii de nutritie – vezi Anexa 1

3. Jurnalul de nutritie al pacientului timp de 7 zile

Ziua 1 – ora trezire 14:00

14:00 400ml shake cu banana !!!
20:00 rulada sunca de pui cu morcovi si telina; 150gr salata cartofi cu maioneza; 150ml wisky
Snack: 200gr alune cu 2 doze bere
Lichide: 500ml apa mineral; 300 ml suc neacidulat de portocale; 500ml sprite

Ziua 2
13:00 1 felie paine alba cu unt si 3 felii sunca pui
17:00 350 gr paste cu pui si ciuperci in sos de smantana
22:00 3 felii pastrama de porc
Snack – 20:00 – 4 felii ananas in sirop

Ziua 3
10:00 palanet cu urda (300-350gr)
Cafea cu lapte si 2 pliculete zahar
14:00 3 burger din vita cu 1 felie de cascaval + 150gr cartofi prajiti
1 doza Pepsi Cola
Snack: 250 gr covrigei Mini Brezel
Lichide: 2 Prigat Kiwi, 1 doza Pepsi, 1.5l apa minerala

Ziua 4
12:30 1 felie paine alba cu 3 felii de paizer taranesc
17:00 3 mici, 1 gratar ceafa de porc (150gr) cu 3 felii de paine alba, mustar
20:00 1 felie de pizza homemade
Snack: 4 cuburi Ritter Sport, 100gr Haribo
Lichide: 1 doza bere fara alcool, 1l suc neacidulat de portocale

Ziua 5
14:00 250g orez alb cu legume; snitel de pui (250gr + 250gr)
19:00 sandwich cald: 2 felii paine alba cu 3 felii sunca pui si 1 felie cascaval
Lichide: 1,5l Lipton Nestea Piersici

Ziua 6
10:00 – 18:00 250gr Mini Brezel
20:00 Meniu KFC Crispy Strips cu 5 crispy, portie mare cartofi, sos usturoi, 500ml Nestea

Ziua 7
14:00 cotlet porc la grill cu salata asortata (rosii, catraveti, ceapa)
19:00 piept pui la grill (250gr) cu salata (salata verde, rucolla, rosii, ardei copti) + 1 lingura
ulei masline, lamaie, sare, piper
Lichide: 330ml bere, 250ml Lipton Nestea, 1,5l apa minerala

Concluzii jurnal alimentar

Capacitatea de a tine evidenta a ceea ce mananca.
Pacientul nu a considerat dificila sarcina de a nota zilnic alimentele consumate.
Notarea meselor si alimentelor a fost efectuata in format electronic, dupa fiecare aliment
consumat astfel acesta a fost convins ca nu a omis nimic.

Evaluare jurnal alimentar

➔ Orarul meselor:
In ceaa ce priveste orarul meselor nu putem afirma ca exista o rutina zilnica. In cele mai multe
zile micul-dejun nu exista in rutina zilnica a clientului desi acesta are o ora de terzire nu foarte
matinala. Prima masa a zilei este abia la ora amiezei, clientul afirmand ca pana la ora
respectiva nu simte senzatia de foame. In perioada libera, cuprinsa intre orele 9-14, clientul fie
savureaza o cafea cu lapte si zahar, fie renunta la aceasta. Un aspect constant este fumatul
care din cate afirma clientul ii inhiba intr-o oarecare masoara senzatia de foame. La ora
amiezei mancarea este comandata de la diverse restaurant locale, varianta preferata de catre
client fiind cea clasica – proteine combinate cu carbohidrati cu eliberare lenta. Masa de cina
de cele mai multe ori este consumata in diverse localuri si de cele mai multe ori pe langa cina
este asociat si consumul minim de alcool. Concluzia oraului de alimentatie a clientului este ca
totul este haotic, fara ca acesta sa tina cont de principiile de baza ale nutritiei.

Calorii si nutrienti
In ceea ce priveste repartitia caloriilor pe mese nu putem afirma ca exista o rigoare respectata
zilnic. Facand un calcul procentual al repartitiei aportului caloric pe fiecare masa putem
afirma ca masa de pranz este una importanta, insa de asemenea merit sa ne indreptam atentia
si asupra zonei de gustari avand in vedere ca clintul consuma zilnic Mini Brezel. Mentionam
ca aportul caloric in zona gustarilor este crescut avand in vedee ca in acasta categorie am
inclus si sucurile si alcoolul consumt de client pe parcusul unei zile. Parte semnificativa in
aportul caloric total al unei zile este aduc de consumul de lichide cu valoare energetica
cescuta astfel incat clientul consuma calorii ‘ascunse’ (Tabel 1).

Tabel 1. Repartitie procentuala si caloric pe mese a aportului energetic zilnic

Ziua 1 2 3 4 5 6 7
Calorii 3344kcal 1251kcal 3095kcal 2721kcal 2098kcal 2688kcal 1342kcal
totale
Mic- 0% 21% 22% 10% 0% 0% 0%
dejun 0 kcal 267kcal 688kcal 260kcal 0 kcal 0 kcal 0 kcal
Pranz 22% 60% 37% 50% 52% 0% 53%
784kcal 754kcal 1.143kcal 1.359kcal 1.086kcal 0 kcal 704kcal
Cina 15% 10% 0% 0% 26% 64% 31%
511kcal 128kcal 0 kcal 0 kcal 547kcal 1.730kcal 421kcal
Gustare 62% 8% 41% 41% 22% 36% 16%
2.085kcal 102kcal 1.264kcal 1.102kcal 465kcal 958kcal 217kcal

4. Recomandari de meniu pentru 7 zile pentru dieta femeii supraponderale, cu boli

cardiovasculare

Pentru afectiunile cardio-vasculare de care sufera se recomanda regim alimentare hipocaloric,

hiposodat.

Astfel vom calcula o ratie alimentara de 2.000 kcal /zi distribuita astfel:

 Mic dejun si cina a cate 20% = 400

  Pranz 40% = 800

 2 gustari a cate 10% =200

Obiectivul acestei diete este de a scadea 23 % din greutatea actuală, adică 21 kg – in 20

săptămâni, aproximativ 1 kg / săptămână.

Regimul alimentar recomandat va fi ușor hipocaloric ( 2000 kcal/zi ), normoproteic ( 1

g/kgcorp = peste 74 g/zi ), normolipidic (1 g/kgcorp = peste 74 g/zi ), ușor hipoglucidic ( 3
g/kgcorp = peste 222 g/zi ), lichide minim 40 ml/kgcorp (minim 3,3 litri/zi), program fix de
masă, cu 5 sau 6 mese, somn minim 7 ore, mișcare minim 30 minute / zi (mers pe jos la
serviciu și gimnastică).

Se vor respecta urmatoarele:

- 5 - 6 mese/zi
- nu se consumă nimic între mese
- nu se abuzează de sare
- nu se consumă alcool
- se respectă întocmai cantităţile de alimente indicate

Scopul final al pacientului va consta in:

→ nomalizarea valorilor tensiunii arteriale si scaderea sarcinii asupra cordului astefel incat sa
nu fie necesara continuarea tatamentului cardiologic dupa primele 6 luni cand se va efectua o
noua evaluare cardiologica
→ aliminarea factorilo de risc in ceea ce priveste patologia metabolic (DZ tip 2) prezenta in
familie
→ scadere ponderala de aproximativ 10-12kg in 3-6 luni, cu diminuarea in special a grasimii
viscerale
→ eliminarea/ controlul poftelor impetuoase pentru junk-food
→ ameliorarea tonuslui mental si cresterea stimei de sine
 ZIUA 1
TOTAL Proteine Lipide Carbohidrati Fibre
TOTAL GENERAL 2005.4 73.6 294.3 73.6 662.8 284.8 1139.1 65.4 261.8
12% 28% 48% 11%

MIC DEJUN 20% kcal grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

150.00 suc natural de mere 70.5 0.2 0.6 0.2 1.4 17.6 70.2 0.2 0.6
10.00 ghimbir proaspat 8.0 0.2 0.7 0.1 0.7 1.8 7.1 0.2 0.8
25.00 hrisca 85.8 3.3 13.2 0.9 7.7 17.9 71.5 2.5 10.0
5 goji uscate 18.6 0.7 2.9 0.0 0.0 4.3 17.1 0.7 2.9
20 merisoare deshidratate 64.0 0.0 0.1 0.1 0.9 16.4 65.6 0.0 0.0
10 seminte de susan 57.3 1.8 7.1 5.0 44.7 2.4 9.4 1.2 4.7
15 nuci 98.3 2.1 8.3 9.3 83.8 2.6 10.3 0.5 2.0

Total Mic Dejun 402.4 8.2 32.8 15.5 139.2 62.8 251.3 5.3 21.0
GUSTARE 1 10%

320.0 capsuni 102.4 2.9 11.5 1.0 8.6 24.6 98.6 6.4 25.6
18.0 caju 99.5 3.2 13.0 7.9 71.3 5.4 21.6 0.5 2.2

Total Gustare 1 201.9 6.1 24.5 8.9 79.9 30.0 120.2 6.9 27.8
PRANZ 40%
300.00 fasole boabe fiarta 396.0 26.7 106.8 1.5 13.5 71.1 284.4 26.1 104.4
50.00 morcov fiert 17.5 0.4 1.6 0.1 0.9 4.1 16.4 1.5 6.0
20.00 ceapa 8.4 0.2 0.7 0.0 0.2 2.0 8.1 0.3 1.1
60.00 ardei rosu fiert 16.8 0.5 2.2 0.1 1.1 4.0 16.1 0.7 2.9
20.00 pasta de tomate 17.0 1.1 4.3 0.0 0.0 3.1 12.3 0.0 0.0

150 varza rosie 48.0 2.6 10.2 0.3 2.7 8.6 34.2 3.0 12.0
25 ceapa 10.5 0.2 0.9 0.0 0.2 2.5 10.1 0.4 1.4
15.00 marar 6.5 0.5 2.1 0.2 1.5 1.1 4.2 0.3 1.3
15.00 ulei de masline 123.6 0.0 0.0 15.0 135.0 0.0 0.0 0.0 0.0
50 Paine prajita de secara Finn Crisp 160.0 5.5 22.0 1.2 10.8 31.5 126.0 9.5 38.0

Total Pranz 804.3 37.7 150.8 18.4 165.9 127.9 511.8 41.8 167.1
GUSTARE 2 10%
10.00 seminte de dovleac 53.8 2.7 10.8 4.5 40.5 1.3 5.2 0.4 1.6
10.00 seminte de floarea soarelui 58.2 1.9 7.7 5.0 44.8 2.4 9.6 1.1 4.4
15.00 seminte de canepa canah 93.2 4.5 18.0 7.7 68.9 0.8 3.0 1.1 4.4

250.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Total Gustare 2 205.2 9.1 36.5 17.1 154.2 4.5 17.8 2.6 10.4
CINA 20%
250.00 suc natural de mere 117.5 0.3 1.0 0.3 2.3 29.3 117.0 0.3 1.0

50.00 conserva de fasole rosie 43.5 4.1 16.2 0.3 2.7 6.2 24.6 2.9 11.6
50.00 valeriana 10.5 1.0 4.0 0.2 1.8 1.8 7.2 0.0 0.0
25.00 rucola 6.3 0.7 2.6 0.2 1.6 0.9 3.7 0.4 1.6
50.00 spanac 11.5 1.5 5.8 0.2 1.8 1.8 7.2 1.1 4.4
30.00 usturoi 41.1 2.0 8.2 0.0 0.3 7.9 31.6 0.0 0.0
10.00 ulei din seminte de in 88.4 0.0 0.0 10.0 90.0 0.0 0.0 0.0 0.0
20.00 suc de lamaie raw 5.8 0.2 0.9 0.1 0.5 1.9 7.5 0.0 0.0
25.00 frunze de patrunjel 9.0 0.8 3.0 0.2 1.8 1.6 6.3 0.8 3.3
70.00 castraveti 8.4 0.4 1.7 0.1 1.3 1.5 6.2 0.5 2.0
25.00 sfecla rosie cruda 10.8 0.4 1.6 0.0 0.2 2.4 9.6 0.7 2.8
30.00 morcovi 12.3 0.3 1.1 0.1 0.5 2.9 11.5 0.8 3.4
5.00 seminte de in 26.7 0.9 3.7 2.1 18.9 1.4 5.8 1.4 5.5

Total Cina 391.7 12.4 49.7 13.7 123.7 59.5 238.1 8.9 35.5
 ZIUA 2
TOTAL Proteine Lipide Carbohidrati Fibre
TOTAL 2005.6 72.9 291.8 73.9 665.2 291.4 1165.5 49.0 182.3
13% 29% 50% 8%

MIC DEJUN 20% kcal grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

150.00 suc de portocale 70.5 1.1 4.2 0.3 2.7 16.4 65.4 0.3 1.2
10.00 polen crud de iarba neagra 32.7 1.8 7.2 0.7 6.0 4.0 15.8 1.8 7.2
5.00 spirulina alga uscata 14.5 2.9 11.5 0.4 3.5 1.2 4.8 0.2 0.7
2.5 chlorella 8.6 1.5 6.1 0.1 0.5 0.3 1.4 0.0 0.0
10 pudra de lucerna 29.8 4.0 16.2 0.3 2.5 1.3 5.1 2.8 11.1

50 ou de gaina 71.5 6.5 26.0 5.0 45.0 0.5 2.0 0.0 0.0
70 ardei rosu gras 21.7 0.7 2.8 0.0 0.0 4.2 16.8 1.5 5.9
25 ceapa verde 8.0 0.5 1.8 0.1 0.5 1.8 7.3 0.7 2.6
50 Ciuperci champignon, crude 11.0 1.6 6.2 0.2 1.4 1.7 6.6 0.5 2.0
30 fulgi de ovaz 73.8 5.1 20.4 2.1 18.9 19.8 79.2 4.6 18.5
20 Paine integrala cu seminte de floarea-soarelui
38.4 Pural 1.2 4.8 0.6 5.4 6.8 27.2 1.6 6.4
100 rosii 18.0 0.9 3.6 0.2 1.8 3.9 15.6 1.2 4.8
398.5 27.7 110.7 9.8 88.1 61.8 247.2 15.1 60.4
GUSTARE 1 10%
10.0 ulei de masline 82.4 0.0 0.0 10.0 90.0 0.0 0.0 0.0 0.0
40.0 avocado 64.0 0.8 3.2 5.9 52.9 3.4 13.6 2.7 10.7
10.0 busuioc verde 2.7 0.3 1.0 0.1 0.5 0.4 1.7 0.4 1.6

85.0 cirese 53.6 0.9 3.7 0.2 1.5 13.6 54.4 1.8 7.1

202.7 2.0 7.9 16.1 145.0 17.4 69.7 4.9 19.4

PRANZ 40%

200.00 humus 354.0 9.8 39.2 17.2 154.8 40.2 160.8 8.0 32.0
60.00 frunze de patrunjel 21.6 1.8 7.2 0.5 4.3 3.8 15.1 2.0 7.9
60.00 ardei rosu gras 18.6 0.6 2.4 0.0 0.0 3.6 14.4 1.3 5.0
30.00 ceapa rosie 11.7 0.4 1.4 0.0 0.3 2.5 10.0 0.4 1.7
30.00 rodii 20.4 0.3 1.2 0.0 0.0 5.2 20.6 0.2 0.7
20 suc de lamaie raw 5.8 0.2 0.9 0.1 0.5 1.9 7.5 0.0 0.0
50 quinoa 184.0 7.1 28.2 3.1 27.5 32.1 128.4 3.5 14.0
50.00 lipie 135.0 4.1 16.2 1.4 12.2 25.7 102.8 2.1 8.2

20 Curmale proaspete 56.4 0.5 2.0 0.1 0.7 15.0 60.0 1.6 6.4

807.5 24.7 98.7 22.3 200.3 129.9 519.6 19.0 76.0

GUSTARE 2 10%

30.00 hrisca 102.9 4.0 15.8 1.0 9.2 21.5 85.8 3.0 12.0

5.00 cacao pudra 11.5 1.0 4.0 0.7 6.3 2.7 10.8 1.7 6.6
12.00 miere 39.0 0.0 0.2 0.0 0.0 9.7 38.9 0.0 0.0
15.00 merisoare deshidratate 48.0 0.0 0.1 0.1 0.7 12.3 49.2 0.0 0.0
201.4 5.0 20.1 1.8 16.2 46.2 184.7 4.7 18.6
CINA 20%
150.00 valeriana 31.5 3.0 12.0 0.6 5.4 5.4 21.6 0.0
20.00 germeni de lucerna 4.6 0.8 3.2 0.2 1.8 0.4 1.6 0.4
60.00 ardei rosu gras 18.6 0.6 2.4 0.0 0.0 3.6 14.4 1.3
80.00 Fasole rosie conserva Bonduelle 79.2 5.4 21.4 0.2 2.2 13.9 55.7 0.0
70.00 castraveti 8.4 0.4 1.7 0.1 1.3 1.5 6.2 0.5
50.00 ceapa verde 16.0 0.9 3.6 0.1 0.9 3.7 14.6 1.3
10.00 ulei din seminte de canepa 85.7 0.0 0.0 9.9 89.4 0.0 0.0 0.0

25.00 masline negre 28.8 0.2 0.8 2.7 24.1 1.6 6.3 0.8 3.2
25.00 morcovi 10.3 0.2 0.9 0.1 0.5 2.4 9.6 0.7 2.8
30.00 radacina de telina 4.8 0.2 0.8 0.1 0.5 0.9 3.6 0.5 1.9
16.00 Alune crude intregi Sano Vita 107.8 1.9 7.4 10.0 89.7 2.7 10.8 0.0 0.0

Total Cina 395.6 13.6 54.3 24.0 215.7 36.1 144.3 5.4 7.9
 ZIUA 3
TOTAL Proteine Lipide Carbohidrati Fibre
TOTAL 2021.1 74.9 299.4 76.5 688.2 254.8 1019.2 38.4 153.8
14% 32% 47% 7%

MIC DEJUN 20% kcal grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal

100.00 ardei rosu gras 31.0 1.0 4.0 0.0 0.0 6.0 24.0 2.1 8.4
100.00 castraveti 12.0 0.6 2.4 0.2 1.8 2.2 8.8 0.7 2.8
45.00 Paine integrala feliata Bongrana 116.1 4.9 19.6 1.7 15.0 19.5 78.1 2.6 10.4
250.00 suc natural de mere 117.5 0.3 1.0 0.3 2.3 29.3 117.0 0.3 1.0
100 Rosii cherry 29.0 0.0 0.0 0.0 0.0 5.9 23.6 0.0 0.0
15 nuci 98.3 2.1 8.3 9.3 83.8 2.6 10.3 0.5 2.0

403.9 8.8 35.3 11.4 102.9 65.5 261.8 6.2 24.7

GUSTARE 1 10%
300.0 Pepene verde (cu miez rosu) 90.0 1.8 7.2 0.6 5.4 22.8 91.2 1.2 4.8
65.0 Paine neagra integrala de secara Vita Star
113.8 2.6 10.4 0.7 5.9 24.1 96.2 6.5 26.0

203.8 4.4 17.6 1.3 11.3 46.9 187.4 7.7 30.8

PRANZ 40%

150.00 supa crema de dovlecel 75.0 1.5 6.0 5.1 45.9 6.6 26.4 1.8 7.0
50.00 crutoane cu usturoi 275.0 3.7 14.8 17.8 159.8 24.5 98.0 1.1 4.4
115.00 Somn 322.0 20.1 80.5 20.7 186.3 0.2 0.9 0.0 0.0
50.00 Fasole boabe fiarta 66.0 4.5 17.8 0.3 2.3 11.9 47.4 4.4 17.4
50.00 rucola 12.5 1.3 5.2 0.4 3.2 1.9 7.4 0.8 3.2
50 spanac 11.5 1.5 5.8 0.2 1.8 1.8 7.2 1.1 4.4
70 rosii 12.6 0.6 2.5 0.1 1.3 2.7 10.9 0.8 3.4
20.00 ceapa rosie 7.8 0.2 1.0 0.0 0.2 1.7 6.6 0.3 1.1
70.00 Albus de ou 33.6 7.7 30.8 0.0 0.0 0.7 2.8 0.0 0.0

816.0 41.1 164.4 44.5 400.6 51.9 207.7 10.2 40.9

GUSTARE 2 10%

30.00 Orez expandat Riso Scotti 114.3 2.5 10.0 0.9 8.4 24.0 95.9 1.2 4.9
9.00 miere 29.3 0.0 0.1 0.0 0.0 7.3 29.2 0.0 0.0
10.00 migdale 57.8 2.1 8.5 5.1 45.5 2.0 7.9 1.2 4.7

201.4 4.7 18.6 6.0 53.9 33.2 132.9 2.4 9.6

CINA 20%
150.00 fasole verde 46.5 2.7 10.8 0.2 1.4 10.7 42.6 5.1 20.4
5.00 ulei de masline 41.2 0.0 0.0 5.0 45.0 0.0 0.0 0.0 0.0
10.00 seminte de susan 57.3 1.8 7.1 5.0 44.7 2.4 9.4 1.2 4.7
10.00 usturoi 13.7 0.7 2.7 0.0 0.1 2.6 10.5 0.0 0.0
20.00 marar 8.6 0.7 2.8 0.2 2.0 1.4 5.6 0.4 1.7

100.00 varza 31.0 1.6 6.4 0.2 1.8 5.7 22.8 2.0 8.0
70.00 morcovi 28.7 0.6 2.5 0.1 1.3 6.7 26.9 2.0 7.8
40.00 Paste, 8 oua (de casa) 160.0 6.8 27.2 2.0 18.0 27.7 110.7 1.3 5.1
10.00 Tofu 9.1 1.0 4.0 0.6 5.4 0.2 0.8 0.0 0.0

396.1 15.9 63.5 13.3 119.6 57.3 229.3 11.9 47.8

 ZIUA 4
TOTAL Proteine Lipide Carbohidrati Fibre
TOTAL 2013.5 85.2 340.7 84.8 763.6 236.7 946.7 35.0 140.2
16% 35% 43% 6%

MIC DEJUN 20% kcal grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal
100.00 ou de gaina 143.0 13.0 52.0 10.0 90.0 1.0 4.0 0.0 0.0
100.00 rosii 18.0 0.9 3.6 0.2 1.8 3.9 15.6 1.2 4.8
50.00 ardei rosu gras 15.5 0.5 2.0 0.0 0.0 3.0 12.0 1.1 4.2
30.00 frunze de patrunjel 10.8 0.9 3.6 0.2 2.2 1.9 7.6 1.0 4.0
10.00 suc de lamaie raw 2.9 0.1 0.4 0.0 0.3 0.9 3.7 0.0 0.0
5 ulei de masline 41.2 0.0 0.0 5.0 45.0 0.0 0.0 0.0 0.0
40 Paine integrala feliata Bongrana 103.2 4.4 17.4 1.5 13.3 17.4 69.4 2.3 9.3

150 suc natural de mere 70.5 0.2 0.6 0.2 1.4 17.6 70.2 0.2 0.6

405.1 19.9 79.7 17.1 153.9 45.6 182.5 5.7 22.8

GUSTARE 1 10%
180.0 afine 102.6 1.3 5.0 0.5 4.9 26.1 104.4 4.3 17.3
30.0 Polen crud poliflor 100.5 6.4 25.4 2.4 21.6 11.3 45.2 4.1 16.4

203.1 7.6 30.5 2.9 26.5 37.4 149.6 8.4 33.7

PRANZ 40%

150.00 mei fiert 178.5 5.3 21.0 1.5 13.5 35.6 142.2 2.0 7.8
100.00 Branza de capra cu ierburi LaColline 300.0 20.0 80.0 25.0 225.0 0.0 0.0 0.0 0.0
10.00 chimen 27.2 0.7 2.8 0.6 5.4 6.9 27.6 4.6 18.4
100.00 Ayran 51.6 2.9 11.6 2.8 25.2 0.0 0.0 0.0 0.0
300.00 supa de 7 legume 32.1 0.9 3.6 0.2 1.4 6.9 27.6 1.5 6.0
80 Linte fiarta 92.8 7.2 28.8 0.3 2.9 16.1 64.3 6.3 25.3
250 suc natural de mere 117.5 0.3 1.0 0.3 2.3 29.3 117.0 0.3 1.0

799.7 37.2 148.8 30.6 275.6 94.7 378.7 14.6 58.5

GUSTARE 2 10%

20.00 nuci 131.0 2.8 11.0 12.4 111.8 3.4 13.8 0.7 2.7
150.00 nectarine 70.5 0.6 2.4 0.0 0.0 17.1 68.4 3.0 12.0

201.5 3.4 13.4 12.4 111.8 20.5 82.2 3.7 14.7

CINA 20%

50.00 ceapa rosie 19.5 0.6 2.4 0.1 0.5 4.2 16.6 0.7 2.8
10.00 ulei de masline 82.4 0.0 0.0 10.0 90.0 0.0 0.0 0.0 0.0
50.00 frunze de patrunjel 18.0 1.5 6.0 0.4 3.6 3.2 12.6 1.7 6.6
20.00 suc de lamaie raw 5.8 0.2 0.9 0.1 0.5 1.9 7.5 0.0 0.0
50.00 Conserva de ton bucati in ulei vegetal Siblou
99.0 14.5 58.0 4.0 36.0 0.0 0.0 0.0 0.0
250.00 suc natural de mere 117.5 0.3 1.0 0.3 2.3 29.3 117.0 0.3 1.0
7.00 ulei din seminte de in 61.9 0.0 0.0 7.0 63.0 0.0 0.0 0.0 0.0

404.1 17.1 68.3 21.8 195.8 38.4 153.7 2.6 10.4

 ZIUA 5
TOTAL Proteine Lipide Carbohidrati Fibre
TOTAL 2008.0 100.0 400.1 92.8 835.5 213.4 853.4 50.9 203.6
17% 36% 37% 9%

MIC DEJUN 20% kcal grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal
120.00 ou de gaina 171.6 15.6 62.4 12.0 108.0 1.2 4.8 0.0 0.0
50.00 salata verde 8.5 0.6 2.4 0.2 1.4 1.7 6.6 1.1 4.2
100.00 ardei rosu gras 31.0 1.0 4.0 0.0 0.0 6.0 24.0 2.1 8.4
45.00 hrisca 154.4 5.9 23.8 1.5 13.8 32.2 128.7 4.5 18.0
20.00 cicoare 4.0 0.3 1.4 0.0 0.4 0.8 3.4 0.6 2.5
10 miere 32.5 0.0 0.2 0.0 0.0 8.1 32.4 0.0 0.0

402.0 23.5 94.1 13.7 123.5 50.0 199.9 8.3 33.1

GUSTARE 1 10%
140.0 banane 124.6 1.5 6.2 0.4 3.8 31.9 127.7 3.6 14.6
150.0 zmeura 78.0 1.8 7.2 1.1 9.5 17.9 71.4 9.8 39.0
250.0 ceai 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

202.6 3.3 13.4 1.5 13.2 49.8 199.1 13.4 53.6

PRANZ 40%

200.00 humus 354.0 9.8 39.2 17.2 154.8 40.2 160.8 8.0 32.0
100.00 Ciuperci fierte 28.0 2.2 8.8 0.0 0.0 5.3 21.2 2.2 8.8
50.00 frunze de patrunjel 18.0 1.5 6.0 0.4 3.6 3.2 12.6 1.7 6.6
100.00 rosii 18.0 0.9 3.6 0.2 1.8 3.9 15.6 1.2 4.8
30.00 ceapa rosie 11.7 0.4 1.4 0.0 0.3 2.5 10.0 0.4 1.7
20 seminte de susan 114.6 3.5 14.2 9.9 89.5 4.7 18.8 2.4 9.4
12 seminte de pin 68.5 2.8 11.1 6.0 54.0 1.7 6.9 0.6 2.6
10.00 nuci 65.5 1.4 5.5 6.2 55.9 1.7 6.9 0.3 1.4
50.00 Paine de secara Benecol 122.0 9.8 39.2 2.5 22.5 13.4 53.6 3.3 13.2

800.3 32.3 129.1 42.5 382.3 76.6 306.3 20.1 80.5

GUSTARE 2 10%

21.00 migdale 121.4 4.5 17.9 10.6 95.6 4.1 16.5 2.5 9.9
150.00 mar ionatan 78.0 0.6 2.4 0.3 2.7 20.7 82.8 3.6 14.4

199.4 5.1 20.3 10.9 98.3 24.8 99.3 6.1 24.3

CINA 20%
250.00 ceai 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
50.00 rucola 12.5 1.3 5.2 0.4 3.2 1.9 7.4 0.8 3.2
50.00 ceapa rosie 19.5 0.6 2.4 0.1 0.5 4.2 16.6 0.7 2.8
30.00 morcovi 12.3 0.3 1.1 0.1 0.5 2.9 11.5 0.8 3.4
25.00 Sfecla rosie cruda 10.8 0.4 1.6 0.0 0.2 2.4 9.6 0.7 2.8
10.00 suc de lamaie raw 2.9 0.1 0.4 0.0 0.3 0.9 3.7 0.0 0.0
5.00 ulei din seminte de in 44.2 0.0 0.0 5.0 45.0 0.0 0.0 0.0 0.0
130.00 Conserva sardine in ulei de masline Nostromo
301.6 33.2 132.6 18.7 168.5 0.0 0.0 0.0 0.0

403.8 35.8 143.3 24.2 218.1 12.2 48.8 3.0 12.2

 ZIUA 6
TOTAL Proteine Lipide Carbohidrati Fibre
TOTAL 2016.6 77.9 311.5 73.4 660.5 290.2 1160.7 51.9 207.7
13% 28% 50% 9%

MIC DEJUN 20% kcal grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

100.00 banane 89.0 1.1 4.4 0.3 2.7 22.8 91.2 2.6 10.4
200.00 lapte de migdale 48.0 6.0 24.0 2.2 19.8 6.0 24.0 0.8 3.2
3.00 scortisoara macinata 7.8 0.1 0.5 0.1 0.9 2.4 9.6 1.6 6.5
150 afine 85.5 1.1 4.2 0.5 4.1 21.8 87.0 3.6 14.4
50 zmeura 26.0 0.6 2.4 0.4 3.2 6.0 23.8 3.3 13.0
20 polen crud de iarba neagra 65.4 3.6 14.4 1.3 12.1 7.9 31.7 3.6 14.3
10 pudra de lucerna 29.8 4.0 16.2 0.3 2.5 1.3 5.1 2.8 11.1
10 seminte de susan 57.3 1.8 7.1 5.0 44.7 2.4 9.4 1.2 4.7

408.8 18.3 73.1 10.0 89.9 70.4 281.8 19.4 77.7

GUSTARE 1 10%
40.0 Paine inegrala toast Real 98.0 4.5 17.9 1.0 9.0 17.6 70.4 2.3 9.1
50.0 humus 88.5 2.5 9.8 4.3 38.7 10.1 40.2 2.0 8.0
50.0 ardei rosu gras 15.5 0.5 2.0 0.0 0.0 3.0 12.0 1.1 4.2

202.0 7.4 29.7 5.3 47.7 30.7 122.6 5.3 21.3

PRANZ 40%

300.00 Supa cruda de broccoli, apio, spanac,170.9

patrunjel 16.2 64.8 6.6 59.4 18.0 72.0 5.7 22.8
200.00 cartof copt 186.0 5.0 20.0 0.2 1.8 42.4 169.6 4.4 17.6
150.00 varza rosie 48.0 2.6 10.2 0.3 2.7 8.6 34.2 3.0 12.0
10.00 marar 4.3 0.4 1.4 0.1 1.0 0.7 2.8 0.2 0.8
1.00 piper negru 2.6 0.1 0.4 0.0 0.3 0.6 2.6 0.3 1.1
10 ulei de masline 82.4 0.0 0.0 10.0 90.0 0.0 0.0 0.0 0.0
5 suc de lamaie raw 1.5 0.1 0.2 0.0 0.1 0.5 1.9 0.0 0.0
10.00 seminte de dovleac 53.8 2.7 10.8 4.5 40.5 1.3 5.2 0.4 1.6
250.00 suc natural de mere 117.5 0.3 1.0 0.3 2.3 29.3 117.0 0.3 1.0
40 Mozzarella rasa Goldsteig 133.2 10.2 40.8 10.0 90.0 0.6 2.4 0.0 0.0

800.1 37.4 149.7 32.0 288.1 101.9 407.7 14.2 56.9

GUSTARE 2 10%

10.00 nuci 65.5 1.4 5.5 6.2 55.9 1.7 6.9 0.3 1.4
10.00 caju 55.3 1.8 7.2 4.4 39.6 3.0 12.0 0.3 1.2
25.00 merisoare deshidratate 80.0 0.0 0.1 0.1 1.1 20.5 82.0 0.0 0.0

200.8 3.2 12.8 10.7 96.6 25.2 100.9 0.6 2.6

CINA 20%
50.00 salata verde 8.5 0.6 2.4 0.2 1.4 1.7 6.6 1.1 4.2
50.00 valeriana 10.5 1.0 4.0 0.2 1.8 1.8 7.2 0.0 0.0
50.00 porumb fiert 54.0 1.7 6.6 0.7 5.9 12.6 50.2 1.4 5.6
50.00 conserva de fasole rosie 43.5 4.1 16.2 0.3 2.7 6.2 24.6 2.9 11.6
25.00 ceapa rosie 9.8 0.3 1.2 0.0 0.2 2.1 8.3 0.4 1.4
20.00 morcovi 8.2 0.2 0.7 0.0 0.4 1.9 7.7 0.6 2.2
20.00 sfecla rosie cruda 8.6 0.3 1.3 0.0 0.2 1.9 7.7 0.6 2.2
20.00 frunze de patrunjel 7.2 0.6 2.4 0.2 1.4 1.3 5.0 0.7 2.6
50.00 ardei rosu gras 15.5 0.5 2.0 0.0 0.0 3.0 12.0 1.1 4.2
30.00 Pasta de masline Fora 87.9 0.8 3.0 8.6 77.5 1.9 7.6 0.8 3.2
10.00 suc de lamaie raw 2.9 0.1 0.4 0.0 0.3 0.9 3.7 0.0 0.0
115.00 Compot de cirese 148.4 1.5 6.0 5.2 46.6 26.8 107.2 3.0 12.0

404.9 11.6 46.2 15.4 138.2 61.9 247.8 12.3 49.3

 ZIUA 7
TOTAL Proteine Lipide Carbohidrati Fibre
TOTAL 2019.2 97.6 390.6 104.2 937.6 192.0 768.0 35.0 140.1
17% 42% 34% 6%

MIC DEJUN 40% kcal grame kcal grame kcal grame kcal grame kcal
500.00 apa 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

250.00 suc de portocale 117.5 1.8 7.0 0.5 4.5 27.3 109.0 0.5 2.0
20.00 polen crud de paducel 63.8 4.7 18.6 1.3 11.9 6.8 27.4 3.0 11.8
5.00 spirulina alga uscata 14.5 2.9 11.5 0.4 3.5 1.2 4.8 0.2 0.7
10 pudra de lucerna 29.8 4.0 16.2 0.3 2.5 1.3 5.1 2.8 11.1

100 ou de gaina 143.0 13.0 52.0 10.0 90.0 1.0 4.0 0.0 0.0
100 ardei rosu gras 31.0 1.0 4.0 0.0 0.0 6.0 24.0 2.1 8.4
10 mustar 6.7 0.4 1.6 0.4 3.6 0.5 2.0 0.3 1.2

406.3 27.7 110.9 12.9 115.9 44.1 176.3 8.8 35.3

GUSTARE 1 21%
100.0 banane 89.0 1.1 4.4 0.3 2.7 22.8 91.2 2.6 10.4
12.0 nuci 78.6 1.7 6.6 7.5 67.1 2.1 8.3 0.4 1.6
5.0 cacao pudra 11.5 1.0 4.0 0.7 6.3 2.7 10.8 1.7 6.6
10.0 curmale proaspete 28.2 0.3 1.0 0.0 0.4 7.5 30.0 0.8 3.2

207.3 4.0 16.0 8.5 76.4 35.1 140.3 5.5 21.8

PRANZ 80%

150.00 Scrumbie proaspata 325.5 36.9 147.6 18.6 167.4 0.0 0.0 0.0 0.0
100.00 salata verde 17.0 1.2 4.8 0.3 2.7 3.3 13.2 2.1 8.4
60.00 ridiche 9.6 0.4 1.7 0.1 0.5 2.0 8.2 1.0 3.8
20.00 ceapa verde 6.4 0.4 1.4 0.0 0.4 1.5 5.8 0.5 2.1
100.00 castraveti 12.0 0.6 2.4 0.2 1.8 2.2 8.8 0.7 2.8
2 oregano uscat 6.1 0.2 0.9 0.2 1.9 1.3 5.2 0.9 3.4
10 frunze de patrunjel 3.6 0.3 1.2 0.1 0.7 0.6 2.5 0.3 1.3
5.00 marar 2.2 0.2 0.7 0.1 0.5 0.4 1.4 0.1 0.4
20.00 suc de lamaie raw 5.8 0.2 0.9 0.1 0.5 1.9 7.5 0.0 0.0
20 Ulei de susan 176.8 0.0 0.0 20.0 180.0 0.0 0.0 0.0 0.0
120.00 mamaliga 84.0 2.4 9.6 0.0 0.0 18.0 72.0 1.2 4.8
250 suc de portocale 117.5 1.8 7.0 0.5 4.5 27.3 109.0 0.5 2.0
6.00 Nuci 39.3 0.8 3.3 3.7 33.5 1.0 4.1 0.2 0.8

805.8 45.4 181.5 43.8 394.4 59.4 237.7 7.5 29.9

GUSTARE 2 20%

15.00 seminte de chia 73.5 2.3 9.4 4.5 40.9 6.6 26.3 5.7 22.6
150.00 lapte de migdale 36.0 4.5 18.0 1.7 14.9 4.5 18.0 0.6 2.4
3.00 scortisoara macinata 7.8 0.1 0.5 0.1 0.9 2.4 9.6 1.6 6.5
20.00 stafide 59.8 0.6 2.5 0.1 0.9 15.8 63.4 0.7 3.0
5.00 seminte de susan 28.7 0.9 3.5 2.5 22.4 1.2 4.7 0.6 2.4
205.8 8.5 33.8 8.9 79.9 30.5 122.0 9.2 36.9
CINA 39%
50.00 cartofi fierti 43.5 1.0 3.8 0.1 0.5 10.1 40.2 1.0 4.0
50.00 valeriana 10.5 1.0 4.0 0.2 1.8 1.8 7.2 0.0 0.0
25.00 rucola 6.3 0.7 2.6 0.2 1.6 0.9 3.7 0.4 1.6
50.00 macris 12.0 1.2 4.8 0.3 2.3 1.2 4.6 0.3 1.0
10.00 Germeni de lucerna si trifoi rosu 2.3 0.4 1.6 0.1 0.9 0.2 0.8 0.2 0.8
20.00 masline verzi 29.0 0.2 0.8 3.1 27.5 0.8 3.0 0.7 2.6
25.00 ceapa rosie 9.8 0.3 1.2 0.0 0.2 2.1 8.3 0.4 1.4
5.00 ardei rosu iute 2.0 0.1 0.4 0.0 0.0 0.5 1.8 0.1 0.3
20.00 morcovi 8.2 0.2 0.7 0.0 0.4 1.9 7.7 0.6 2.2
20.00 Sfecla rosie cruda 8.6 0.3 1.3 0.0 0.2 1.9 7.7 0.6 2.2
5.00 parmezan 21.6 1.9 7.7 1.4 12.9 0.2 0.8 0.0 0.0
10.00 ulei de masline 82.4 0.0 0.0 10.0 90.0 0.0 0.0 0.0 0.0
50.00 Branza proaspata felii Exquisa 158.0 4.9 19.4 14.8 132.8 1.5 6.0 0.0 0.0

394.1 12.1 48.3 30.1 270.9 23.0 91.8 4.1 16.2

Concluzii

In urma meniului recomandat, pacientul a adoptat recomandarile alimentare si in

decurs de 1 luna de zile a reusit sa reduca masa corporala cu 3kg, fara efort fizic. Acest
rezultat a fost satisfacator pentru pacient, fiind motivat sa continue adoptarea unui stil de viata
saantos si echilibrat.
Astfel, meniul elaborat este echilibrat, furnizând o cantitate de energie totală
aproximativ egală cu cea recomandată.
Proteinele din meniu sunt în proporții aproape egale reprezentate de proteine de
origine animală și proteine de origine vegetală. În dieta mediteraneană, care este considerată
de către specialiștii cea mai echilibrată dietă, care poate preveni și ameliora bolile cardio-
vasculare și efectele lor, se recomandă un consum moderat de proteine, puține de origine
animală și mai multe de origine vegetală.
Meniul propus de mine conține un aport optim de proteine de origine animală, dar acestea
provin din produse lactate degresate sau semidegresate, pește (ton) bogat în omega 3.
In alimentele de origine animală cu un conținut ridicat de proteine se află și o cantitate
destul de mare de lipide. Având în vedere riscurile cardiovasculare ce însoțesc excesul de
colesterol, se recomandă ca aportul zilnic de colesterol să nu depășească 300mg. Cantitatea de
lipide din meniu are un rol pozitiv, deoarece induc senzația de sațietate.
Aportul de glucide în meniul pe care l-am propus este optim funcționării în bune
condiții a organismului, furnizând energia necesară desfășurării activității zilnice. Totuși,
glucoza este principalul “carburant” al organismului. Ea este stocată, ca rezervă, subformă de
glucogen, în muşchi şi ficat. Alimentele alese, conțin și o cantitate destul de mare de fibre
alimentare, cu rol deosebit de important în alimentația persoanelor supraponderale. Astfel,
fibrele alimentare prelungesc durata de masticație a alimentelor, dau senzația de sațietate,
cresc volumul bolului fecal, stimulează peristaltismul intestinal – fibrele insolubile, și previn
sau reduc absorbția lipidelor și a proteinelor în intestinul subțire, rețin intrarea glucozei în
sânge și reduc nivelul de colesterol – fibrele solubile.
Pentru a asigura eliminarea compușilor toxici rezultați din metabolizaism, este absolut
necesar să se consume o cantitate mare de apă: 1,5- 2litri zilnic.
În concluzie, aceast meniu poate fi aplicat cu succes persoanelor supra ponderale, cu
boli cardio-vasculare, reprezentand un stil de viată sănătos, echilibrat, în care alimentația se
completează cu exercițiul fizic.
 Bibliografie

1. Banu, C. , coord., Nour, V., - 2009, Alimentație pentru sănătate., Editura ASAB , București
Stoica, A., Bărăscu, E.

2. The International Masterclass 2019, Suport de curs - Obezitatea

Association
3. http://nutritiondata.self.com/
4. http://www.nodismed.ro/ghid-de-sanatate/acizii-grasi-omega-3-6-5910929.html
5. http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-mentinere/dieta-mediteraneana_1548
6. http://leahu.wordpress.com/2010/06/25/balanta-dintre-omega-3-si-omega-6-garantia-sanatatii-
organismului/

ANEXA 1