CRIMINOLOGIE CURS 1- SEMESTRU 2

MIRCEA SINESCU

Repere bibliografice:
- Manualul de crimminologie, Valerian Cioclei 2019 CH Beck
- Facultative : Cesare Lobrozo, Omul delicvent; Enrrico Feri, Sociologie Criminala-
principii de drept criminal; Raffaele Garofalo, Criminology

Prezențe:

- Curs: 5 prezente la curs minim

- Seminar: 3 prezente minim

Examen

- Scris, 2 subiecte de sinteza pe mai multe numere

- Se poate alege cate o tema sau subtema => referat intre 5-10 pagini (studiul
sociologic/antropologic al individului)

Principalele teme abordate:

1. Notiuni introductive. Origine. Obiectul. Scopul. Functiile si definitia criminologiei

2. Metodologia cercetarii criminologice
3. Teoriile clasice ale criminologiei. Marile curente partea 1 (orientarea criologica si
orientarea psihologica)
4. Marile curente teoretice in criminologie partea 2 (perspectiva sociologica clasica si
tendintele actuale)
5. Cauzele fenomenului social al criminalitatii (macrocriminologia)
6. Cauzele crimei ca act individual (microcriminologia)
7. Modele de reactie sociala impotriva criminalitatii
8. Rolul preventiv al criminologiei
9. Modele de prevenire a criminalitatii
10. Resocializarea infractorului

1
11. Introducere in criminologia clinica
12. Reflectii si teorii criminologice cu privire la criminalitatea organizata transfrontariera
13. Reflectii si teorii criminologice cu privire la criminalitatea de tip white collar

INTRODUCERE

Origine:

- Conceptul de criminologie e legat de conceptul de crimilatitate. Astfel, criminalitatea ca

fenomen social a aparut o data cu structurarea primelor comunitati umane arhaice,
deorece anterior acestui fapt istoric, spunea Kimbert “ acolo unde nu exista morala si
norme, nu exista crime “. Primele preocupari pt pedepsirea unor comportamente
individuale, considerate periculoase, au fost determinate de necesitatea auto protejarii
comunitatilor umane, constituite in cond naturale vitrege. Reactia acestor grupuri aflate in
pericol fiind determinata de ceea ce criminologii numesc “starea de risc”

- Prima mentiune, ref la reprimarea criminalitatii, face referire la legea talionului (ochi pt
ochi, dinte pt dinte), timp in care dateaza codul lui Hammurabi. Hunitul cvia pechatum
est (pedepsele erau considerate ca o veritabila retributie pt raul provocat sau ca o ispasire
a pacatului savarsit)

- Se diferentiau pedepsele in functie de pozitia sociala a inculpatului sau a partii lezate (in
cod).

2
- Apar pedepsele si in Regatul Egiptului (pedeapsa cu moartea pt rebeliune si conspiratie a
statului, pt omucidere, viol si pt furt din mormintele regale). Pedeapsa pt judecatorii
corupti era sinuciderea impusa.

- Legile ebraice, in care pedepseau cu moartea rapirea de persoane, idolatria, incestul,

vrajitoria, omuciderea, iar executarea pedepsei era prin lapidare ce era oferita familiei
lezate (razbunarea sangelui- prin aruncarea cu pietre)

- Legea antica: solon si dracon, socrate, platon si aristotel. Platon “acela care vrea sa
pedepseasca in mod judicios, nu pedepseste din pricina faptei rele care este un lucru
trecut, ci pedepseste in vederea viitorului, pt ca vinovatul sa nu mai cada in greseala si pt
ca pedeapsa lui sa I infraneze pe ceilalti” – se consacra un scop pt prevenirea

- Aristotel – se evalueaza importanta rolului preventiv a pedepselor prin raportare la

cauzalitati care tin de efectele saraciei si a mizeriei sociale.

- La baza criminologiei stau si date furnizate de istoria medicinii legale. Exemplu:

consultarea in calitate de expert a lui hipocrate in mai multe cazuri de crima, respectiv a
medicului antistiu la uciderea lui cezar

Aparitia si evolutia criminologiei

- Majoritatea doctrinarilor considera intemeietaroul: cezare lomozo (1835-1909), insa

diversi autori: thomas morus , care a elaborat o lucrare numita utopia si care insista
asupra necesitatii prevenirii infractiunilor prin masuri economice si sociale dar si
montesquie in lucrarea “depsre spiritul legilor”

3
- “un legiutor bun va cauta, nu atata sa pedepseasca infr, cat sa le previna. El se va stradui
mai mult sa imbunatateasca moravurile decat sa aplice pedepse” citat din cartea
mentionata anterior

- Influentata de jj rousseu, cezare ..lia Elaboreaza o lucrare numita “despre infractiuni si

pedepse” in care are ca tema predilecta atacul virulent asupra arbitrariului …..justitia
italiana, pledand impotriva dreptului …… si in favoarea dreptului natural in virtutea
caruia toti oamenii trebuiau sa fie egali in fata legii, avand aceleasi drepturi si obligatii,
insa esential exista ideea raportarii pedepsei la pericolul social al faptei si la vinovatia
faptuitorului.

- In lucrare se pune accent pe imaginea model a infractorului, lobrozo descriindu-l ca pe o

fiinta predestinata sa comita delicte datorita sau din cauza unor stigmate fizice si psihice
innascute. Parintele criminologiei antropologice.

- Tendinta: opera lui enrico feri, care in licrarea sa “sociologia criminala” analizeaza rolul
factorilor sociali in geneza criminalitatii deplasand practic cauzalitatea actului criminal de
la individ la societate. Feri e intemeiatorul criminologiei sociologice

- Rafaele garofano: “criminologia”, are caracteristica principala o teorie a criminaltatii

naturale independenta in spatiu si timp, incercand sa se desprinda atat de viziunea
individualista a lui lombrozo cat si de cea sociala.

- Cei trei: oamenii care apartin scolii pozitiviste a criminologiei. In paralel au existat si
studii in franta si belgia in sec 19 dar si in germania , opera franz vonliszt, care a militat
in favoarea importantei cercetarii criminologice si a aplicarii practice a acestora si a
sustinut necesitatea unei stiinte totale a dreptului penal, care sa reuneasca toate cele trei
de mai sus (antro, socio si statistica)

4
 - La sf sec 19, studiile erau gazduite in alte stiinte dar incepand cu 1911 acesta s a desprins
in criminologii specializate- biologica, psihologica, sociologica organizate sub auspiciul
societatii de criminologie si ulterior, sprijinite si dezvoltate sub ONU.

Obiectul criminologiei
- De-a lungul timpului, obiectul a fost unul singular , variind in fct de teoria imbratisata,
a.i. initial s-a apreciat ca obiectul este studiul infractorului. Cercetarea stiintifica era
orientata catre subiectul activ al actului infractional, apreciindu-se ca personalitatea
individului era cauza exclusiva a savarsirii faptelor antisociale si se utilizau urmatoarele
concepte: infractor, criminal, deviant sau anormal.

- Ulterior a existat curentul conform caruia, obiectul era exclusiv de fapta antisociala.
Adeptii sociologiei criminologice insistau pe conduita ilicita infractionala si
extrainfractionala, apreciindu-se ca obiectul criminologiei este orice incalcare a normelor
de conduita din societate. Ulterior obiectul a devenit cercetarile statistice.

- Dupa al doilea razboi mondial sa se abandoneze teoriile monocauzale si sa se pledeze in

favoarea unei analize multifactoriale a cauzelor crimminalitatii.

- Obiectul poate fi definit: Criminalitatea, ca fenomen social, infractiunea, infractorul,

victima si reactia sociala impotriva criminalitatii.

- Criminalitatea= repr. Un sistem cu proprietati si functii proprii, care poate avea o

impartire tripartida.

Criminalitate reala, concept tardiv ce presupune totalitatea faptelor penale savarsite pe un

anumit teritoriu, intr o perioada de timp determinata.

5
 Criminalitatea aparenta, curpinde totalitatea infractiunilor, semnalate sistemului judiciar.
Criminalitatea legala, care repr totalitatea faptelor penale pt care s au pronuntat hot de
condamnare ramase definitive

- Cifra neagra a criminalitatii= diferenta intre criminalitatea reala si cea aparenta. Fapte
antisociale care din diverse motive nu ajung la cunostiinta organelor judiciare.

- Infractiunea = repr manifestarea particulara a fenomenului infractional, avand identitate,

particularitati si functii proprii.

- Infractorul = semnificatie complexa, datorita conditionarilor bio-psiho-sociale care il

determina pe om sa incalce legea

- Victima = element recent aparut.rel complexa intre faptuitor si victima in produderea

actului infractional. Contributia victimei fiind parte din sfera unui model cauzal complex

- Reactia sociala impotriva criminalitatii = intervine atat ante factum prin programe si
masuri de prevenire cat si post factum, prin infaptuirea justitei, resocializarea si reinsertia
sociala a infractorului

Scopul criminologiei

- General: fundamentarea unei politici penale eficiente, in masura sa determine prevenirea

si combaterea fenomenului infractional

- Scop imediat: stabilirea cauzaelor care determina producerea criminalitatii

6
 Functiile criminologiei
- Descriptiva
- Explicativa

1. Despriptiva – observarea si colectarea datelor referitoare la criminalitate si criminali,

tipologiile infractorilor si ale comportamentelor infr, caract fizico-pshihice ale acestora si
evolutia carierelor criminale, dar si starea si dinamica faptelor sociale comise
- Mediul fizic sau geografic, mediul social, mediul personal
- Terenul, trasaturile de ordin bioconstitutional al individului (ereditate, mutatii, modificari
ale fatului, modificari somatice, modif in existenta individului)
- Personalitatea, semnifica subiectul uman, purtator de functii pragmatice sau axiologice
- Actul infractional, dpdv crim este raspunsul pe care personalitatea il da anumitor situatii
criminale

2. Explicativa – se ref la explicarea naturii, a esentei, a cauzelor si a conditiilor care

favorizeza fenomenul infractional
3. Predictiva – presupune anticiparea unor modificari ind inamica fenomenului infractional,
atat in privinta tipologiile infractionale cat si a autorilor implicati
4. Profilactica – se ref la identificarea si sintetizarea rezultatelor cercetarilor criminologice
pt a putea efinciatiza prevenirea si combaterea fenomenului infractional

CRIMINOLOGIA = STIINTA CARE STUDIAZA FENOMENUL SOCIAL AL

CRIMINALITATII, IN SCOPUL PREVENIRII SI COMBATERII ACESTEIA.