Criminologie - Curs 9

MACROCRIMINOLOGIA
A existat initial o clasificare a factorilor criminogeni in factori geografici, economici, politici si
culturali iar aceasta clasificare a fost elaborata de criminologul Jean Piniatel. Acesta a facut
referire la cercetarile statistice ale Scolii cartografice si se raporteaza la acestea pentru a
sustine ca exista anumite elemente geotermice care pot influenta aparitia si dinamica
criminalitatii: temperatura care afecta echilibrul emotional al membrilor unui teritoriu si
determina aparitia unei schimbari in dinamica criminalitatii.

S.a accentuat existenta unei legaturi intre criminalitate si variatiile presiunii atmosferice, dar
si intre criminalitate si perioada de timp in care lumina solara creaza premisele activitatii
zilnice a individului sau, dupa caz, poate permite aparitia unei instabilitati de ordin psihic la
nivelul individului.

Tendintele moderne au dus la o identificare a 4 tipuri de factori care stau la baza

macrocriminologiei: 1. Factori economici
2. Factori demografici
3. Factori culturali
4. Factori politici

1. Strict legata de situatia economica a unei anumite arii teritoriale care poate determina
anumite deviante comportamentale cu pregnanta prin raportare la nivelul de trai al
comunitatii respective.
Cel identificat in mai multe zone este factorul industrializare care prin natura lui a
reprezentat un prim efect al revolutiei industriale si ulterior expresia atat a comunismului cat
si a capitalismului. Industrializarea presupune un progres economic si social care la prima
vedere prezinta doar potentiale avantaje pentru individ si comunitate in sensul aparitiei
specializarii avansate, diversificarii bunurilor de larg consum, reducerea somajului, toate cu
consecinta teoretica a cresterii nivelului de trai.
Insa, studiul mai avansat al fenomenului industrializarii a atestat si o crestere a ratei
criminalitatii cauzata de: migrare a unei parti insemnate a populatiei rurale spre mediul
urban care a avut drept consecinta o schimbare a perceptiei individului in comunitatea in
care traieste prin inlocuirea sistemului de valori caracteristice unui mediu mai restrans cu
relatii interpersonale mai puternice intr-un mediu urban impersonal in care individul era
redus ca recunoastere a personalitatii.
O alta cauza se raporteaza la uniformizarea muncii omului prin raportare la introducerea
automatizarii care prosuce o inhibare a spiritului creator si individualist
Cauza: cresterea nivelului de stres in cadrul populatiei prin raportare la eventualele
dezechilibre ecologice.
Criminalitatea este determinata si de incopatibilitatea intre aspiratiile populatiei care
migreaza spre mediul urban si atingerea nivelului de trai urmarit, dar si diminuarea timpului
necesar socializarii.
Somajul se manifesta in special in zonele mai putin dezvoltate si care justifica
comportamentul deviant prin raportare la diminuarea brusca a nivelului de trai, nu doar al
individului afectat de somaj, cat si a restului familiei acestuia cu consecinte importante
inclusiv pe plan emotional, producand diminuarea respectului de care se bucura individul nu
doar in familie, dar si in cadrul comunitatii. Statistic s-a dovedit ca somajul produce
destramarea cadrului falimial, psihoze, nevoia consumului de alcool, dar si o dorinta de a
arata celorlaltii membrii ai societatii ca individul se face remarcat.
Nivelul de trai, nu sub aspectul existentei saraciei care tine de perceptia individuala pe
care o are individul asupra statutului sau economic, dar si o evolutie inconstanta in resursele
financiare ale individului pe o anumita perioada de timp in care obisnuinta nivelului de trai il
poate determina pe individ in momente mai putin eficiente patrimonial sa aleaga calea
delicventei. Alti factori a cresterii nivelului de trai: infratia, angajarea sezoniera.
Recesiuni (crize economice) -> identificat ca factor distinct deoarece in perioadele de crize
economice indelungate exista o dinamica a criminalitatii la toate nivelurile din paturile,
sociale in principal in cazul grupurilor sociale defavorizate care ajung la limita subzistentei,
dar si in cazul paturilor medii sau inalte unde recesiunea determina comportamente ilicite
care pot imbraca forme infractionale de tip.
In statele subdezvoltate, recesiunea economica de tip global se intersecteaza cu criza
caracteristica tranzitiilor din economiile centralizate la economia de piata si care au un
cumul de efecte printre care: somajul, balanta negativa export-import, inflatia cu ritm
accentuat, capacitati reduse de productie.

2. Factorii demografici pun accent pe dinamica natalitatii, mobilitatea orizontala si verticala

a populatiei, repartitia populatiei le sexe.
Natalitatea = o interdependenta intre cresterea natalitatii care in timp evolueaza in
cresterea delicventei juvenile si care ulterior sporeste si rata criminalitatii populatiei mature.
Mobilitatea populatiei are 2 sensuri:
a) o mobilitate in plan orizontal care presupune deplasarea din zonele rurale in orase
preponderent determinate de procesul de industrializare
b) o mobilitate verticala care se refera la evolutia profesionala, ascensiunea in ierarhia
sociala cauzate de cresterea nivelului de trai si specializarea accentuata din punct de vedere
profesional.
Ne intereseaza prin raportare la dezagregarea unei relatii existente in teritoriul originar de
unde a plecat individul, precum si de o lipsa de regasire a sistemului de traditii si valori in
noul climat urban in care se integreaza. Cauze ale criminalitatii sunt si imposibilitatea
mentinerii relatiilor in cadrul familiei prin raportate la interventia distantei, a accentuarii
diferentelor ce tin de cunostinte, diminuarea preocuparilor parintilor prin raportare la
cresterea copiilor, dar si conceptul de eterogenitate sociala caracteristica mediului urban
care presupun inclusiv diminuarea personalitatii individului.
Cresterea ratei criminale este mai mare cu cat transformarile cauzate de urbanizare si
resimtite in mobilitatea populatiei sunt bruste, cauzand o crestere a presiunii societatii fata
de individul care trb sa se adapteze la nou mediul social si profesional si atunci creste si
numarul persoanelor inadaptate care nu pot sa tina pasul cu imperativele noii comunitati
sporind numarul delicventilor.

3. Factori socio culturali -> FAMILIA : are rolul de a pune fundatia sistemului de valori al
copilului imprimandu-i ideea de aderare la un set de reguli sociale si morale. Aceasta are
rolul de suport cadru pentru a asigura instruirea si maturizarea copilului dar si construirea
unei personalitati care sa-i permita identificarea unui rol social in cadrul comunitatii.
Dovedit criminologic, familia poate fi un factor de aparitie a criminalitatii prin raportare la
numarul de membrii ai familiei, instruirea si asimilarea valorilor socialmente recunoscute de
catre parinti, dar si capacitatea acestora de trasmitere asupra copiilor precum si nivelul de
mobilitate
Familia trebuie privita intr-un cadru mai complex care poate preintampina sau determina
devianta copilului si prin raportare la institutia de scolarizare, controlul sau libertatea de
acces la factorii exteriori: mass-media sau grupuri de delicventa juvenila.
Statistica a relevat faptul ca exista un numar de trasaturi specifice delicventei juvenile prin
raportare la dezorganizarea sau schimbarile de ordin familial: schimbarea frecventa a
domicilului, intretinere deficitara de ordin igienic sau patrimonial, stare civila
necorespunzatoare a parintilor sau schimbare a starii civile, respectiv lipsa de acces la
cultura. Toate acestea determina conturarea unei indiferente afective intiparita inca din
copilarie cu pronostic relativ redus de ameliorare prin raportare la lipsa reperelor de
conturare a personalitatii, lipsa incurajarii primite din partea parintilor, repsectiv lipsa
insamantarii respectului pentru traditii sau cutume sociale.
Alte cauze: somajul parintilor, lipsa de relationare intre acestia, supravegherea redusa a
copiilor, respectiv lipsa relationarii intre parinti si copii.
Exista numeroase cazuri in care parintii sunt infractori si atrag, inclusiv, copiii in activitati
infractionale sau chiar daca nu implica in mod intentionat, acesatia recurg la procedeul
imitatiei preluand lipsa de coeziune fata de valorile morale, dar si fata de normele de drept.

Nivelul de instructie institutionalizata, rolul institutiilor de scolarizare fiind deosebit de

relevant sub aspectul integrarii copiilor in societate, dar si din perspectiva observarii
deprinderilor si conduitei acestora intr-un cadru extra familial.

4. Factorul religios -> RELIGIA are un rol atat de socializare, cat si de cultivare a unor
percepte morale care de multe ori functioneaza ca un filtru si autocontrol mai puternic din
partea individului decat forta legii. Atunci are un rol de prevenire a criminalitatii insa au
existat si situatii in care religia a imbracat haina aparenta a anumitor grupari sau secte in
care se incuraja devianta de la regulile normale cu o formare sociala si inclusiv era
conditionata accederea in respectivul grup de adoptare a unor conduite cu caracter
infractional, de obicei din considerente de adversitate teoretico-religioasa.
STAREA CIVILA -> statistica a stabilit ca in cadrele familiale in care exista institutia castoriei
exista o predispozitie mai scazuta spre infractionalitate prin raportare la o anumita nevoie de
apartenenta a individului, in schimb, in cazul indivizilor necasatoriti exista o mare apetenta
infractionala spre infractiuni cu orietare sexuala.
SOCIALIZAREA EXTRAPROFESIONALA -> cercetarile criminologice au aratat ca timpul liber
petrecut in familie, respectiv preocuparile de ordin cultural au diminuat posibilitatea aderarii
la grupuri cu caracter delicvent sau infractional organizat astfel incat, cu cat exista mai multe
posibilitati de organizare a timpului extraprofesional intr-o maniera cat mai diversa se
observa diminuarea recrudescentei constituirii de subculturi delicvente.
MIJLOACELE DE INFORMARE IN MASA -> au fost apreciate de cercetatori ca fiind unul
dintre dezavantajele progresului tehnologic deoarece expunerea mediatica de ordin larg atat
cu privire la violenta, dar si exhibarea sexualitatii au crescut rata delicventei juvenile, iar pe
de alta parte, cu ajutorul legii imitatiei au creat premisele unei autojustificari mai facile a
comportamentului deviant cauzate de lipsa cenzurii, materialelor si mesajelor transmise prin
mass-media.
RATA DISCRIMINARII -> s-a stabilit ca in functie de nivelul de toleranta pe care il manifesta
o anumita societate fata de diferentele intre membrii comunitatii cu atat mai mare este
adaptarea acestora la setul de reguli unanim acceptate si cu atat mai redus este sentimentul
de injustitie care poate da nastere comportamentului deviant. Se constata o preocupare
constanta cu privire la edictarea de norme la nivel global care sa interzica descriminarea
indiferent ca e vorba de statut social, etnie, rasa, nivel de cunostinte, religie, sex etc.
PROFESIA -> cu cat este mai inalt nivelul de instruire profesionala, dar si mai profund
nivelul de specializare, rata criminalitatii de ordin violent, sexual este mai redusa existand
posibilitatea crearii premiselor criminalitatii de tip intelectual, criminalitate care presupune
un loc inalt in ierarhia sociala, o profesiune care presupune instruire aprofundata, aceasta
fiind caractetistica domeniului de administratie publica, politica etc.

Trasaturi specifice care o fac mai dificil de prevenit, dar si de combatut. O prima trasatura
este apartenenta tipurilor de infractori la un statut social inalt care le impune o reputatie
greu de contracarat, pe de alta parte modalitatea de savarsire a acestor infractiuni este una
elevata. Exista posibilitatea impacarii acestora chiar in elaborarea politicii penale si este greu
de identificat un set de cauze care imbraca haina factorilor criminogeni obisnuiti.