A.

COMPLIMENT SIMPLU (un singur răspuns corect este posibil)

1. Teoriile consecințialiste derivă moralitatea unei conduite din:

a) Analiza cost-eficienței consecințelor acestei conduite.
b) Analiza intenției acestei conduite.
c) Corespondența acestei conduite cu un set de reguli predeterminate.
d) Evoluția societăților.
e) Formele limbajului.

2. O persoană morală din perspectivă deontologică este acea care :

a) Își îndeplinește obligațiile, își respectă obligațiile.
b) Se îndoiește de toate.
c) Își reduce constant obligațiile.
d) Își ignoră obligațiile.
e) Evită normele morale dominante în societare.

3. Consecinţele unei acţiuni sunt morale din punct de vedere utilitarist (J.S Mill) dacă:
a) Nu afectează pe termen lung în mod negativ nici o persoană.
b) Constituie pe un termen lung beneficiu maximal pentru un număr maximal de indivizi.
c) Dacă beneficiază pe termen lung cel puţin o persoană.
d) Evită normele morale dominante în societare.
e) Dacă exercită în mod liber o constrângere morală.

4. Principiul etic al autonomiei presupune:

a) Respectul dreptului persoanei la autodeterminare.
b) Respectul dreptului de proprietate al persoanei.
c) Respectul dreptului medicului la o intervenție experimentală nestingherită.
d) Supraviețuirea planetară.
e) Egocentrism.

5. Principiul binefacerii presupune că:

a) Obligația de a-i ajuta pe alții să-și promoveze interesele importante și legitime, datoria de a evita sau
înlătura răul sau prejudiciul, datoria de a face și a promova binele.
b) Promovarea patocentrismului.
c) Promovarea egocentrismului.
d) Promovarea antropocentrismului.
e) Depășirea crizei ecologice naționale.

6. Principiul dreptăţii presupune:

a) Presupune distribuția echitabilă a bunurilor, resurselor și serviciilor; distribuția echitabilă a,
resurselor și serviciilor medicale.
b) Legătura a între viață și libertate.
c) Ca beneficiul şi riscurile în clinică să fie echilibrate.
d) Acțiunea umană în lumina valorilor moralității tradiționale.
e) Moralitatea autentică, veritabilă, în sistemul „om-societate”.
7. Subdomeniile eticii sunt:
a) Meta-etica, etica normativă și etica aplicată.
b) Metafizica, ontologia, gnoseologia.
c) Epistemologia, logica, filosofia medicinei.
d) Behaviorismul, psihologia comportamentului, psihologia descriptivă.
e) Deontologia, etica medicală, bioetica.

8. Etica normativă are în vedere:

a) Prescrierea de norme pentru comportamentul individual al omului, dar și pentru organizarea morală
a vieții sociale.
b) Analiza artei, a obiectelor create de om.
c) Perceperea lumii prin intermediul simțurilor.
d) Includerea în discursul filosofic a două concepte: fericirea și virtutea.
e) Viață virtuoasă.

9. Etica aplicată reprezintă o ramură a eticii ce constă în:

a) Analiza unor probleme specifie și controversate din viața publică și privată, precum eutanasia,
avortul, drepturile animalelor, etc.
b) Psihologia agenților umani.
c) Epistemologia cunoașterii morale.
d) Contradicțiile antropologice ridicate de diferențele culturale ce țin de morală.
e) Statutul și scopul valorilor.

10. Conform teoriilor consecinționiste, pentru a decide dacă o acțiune este morală sau imorală
trebuie:
a) Să luăm în calcul consecințele unei acțiuni.
b) Modul de a percepe și a trăi fericirea.
c) Trăim o viață lipsită de griji.
d) Respectarea unor anumite reguli de comportament prin virtuți.
e) Permanent de a căuta prin intermediul sinelui și prin intermediul facultăților cu care a fost înzestrat
omul.

11. Etica virtuții pune accent pe:

a) Urmărirea unui scop final absolut: fericirea.
b) Organizarea morală a vieții sociale.
c) Modul în care oamenii se comportă și / sau ce fel de standarde morale adoptă.
d) Studiază aspecte particulare ale problematizării etice din perspectiva unor anumite profesii.
e) Analiza filosofică a cazurilor, situațiilor, dilemelor relevante pentru lumea reală.

12. Concepția anglo-saxonă a bioeticii face referire la:

a) Ansamblul întreg de probleme morale referitoare la protejarea vieții umane, fără să se limiteze la
cele care datorează progresului științei biomedicale.
b) Ansamblul restrâns de probleme etice referitoare la aplicarea științelor avansate ale biologiei și
medicinei.
c) Morala tradițională.
d) Maeutică.
e) Deontologie.
13. Conform aspectului axiologic bioetica:
a) Contribuie la formarea unui nou sistem etico-normativ și valoric.
b) Este sfera economiei medicale.
c) Modul de a forma o concepție despre lume.
d) Formă a moralei creștine.
e) Este datoria morală a medicului.

14. Aspectul juridic denotă faptul că bioetica:

a) Este o formă de protecție a drepturilor omului.
b) Este parte componentă a conștiinței politice.
c) Contribuie la interpretarea legilor.
d) Este un domeniu al dreptului.
e) Este o etică a carității și echității sociale.

15. Bioetica, conform aspectului medical este:

a) Manifestarea umanismului în medicină.
b) O ramură specifică a eticii biologice.
c) O formă specifică de octotire, ameliorare și optimizare a mediului ambiant.
d) Concepție teoretică referitor la asigurarea și promovarea dezvoltării și securității omului.
e) Reflectarea conștiinței ecologie în practica medicală.

16. Identificați modelul sociocultural al bioeticii care își are originea din revoluția franceză.
a) Modelul autoritar.
b) Modelul liberal-radical.
c) Modelul personalist.
d) Modelul pragmatico-utilitarist.
e) Modelul sociobiologic.

17. Identificați modelul sociocultural al bioeticii care promovează utilitarismul științific:

a) Modelul sociobiologic.
b) Modelul fociofilosofic.
c) Modelul liberal-radical.
d) Modelul pragmatico-utilitarist.
e) Modelul personalist.

18. Stadiile actului medical sunt:

a) Anamneza și explorarea simptomelor de către medic, precizarea diagnosticului și decizia în legătură
cu tratamentul, complianța la tratament.
b) Persuaiunea, negocierea, incertitudenea funcțională,
c) Analize de laborator, decizia în legătură cu tratamentul, noncoplianța la tratament,
d) Negocierea, comportamentul non-verbal, precizarea diagnosticului.
e) Anamneza, negocierea, noncomplianța la tratament.

19. O relație de tip monolog reprezintă:

a) Antipaternalismul.
b) Paternalismul.
c) Valoarea cuvântului.
d) Complianță
e) Noncomplianță.

20. Postulatul modelului pragmatico-utilitarist este:

a) Totul se reduce la profit, nu există valori fără de folos.
b) Absența „ daunei relevante” pentru cineva.
c) Legitimizarea legii celui mai puternic.
d) Ceea ce produce plăcere e util.
e) Divulgarea informației confidențiale.

21. Postulatul modelului sociobiologic este:

a) Valorile morale trebuie să se schimbe odată cu evoluția societății.
b) Omul trebuie să fie punctul de reper a tot ce este permis sau nepemis.
c) Nu există libertate fără responsabilitate.
d) Ceea ce este util este și moral.
e) asigurarea imaginii și a popularității medicului în societate.

22. Postulatul modelului personalist este:

a) Nici o normă morală nu este valabilă pentru omul tuturor timpurilor.
b) Normele și valorile morale sunt simple presupuneri și generează judecăți ce nu pot fi demonstrate.
c) Omul trebuie să fie punctul de reper a tot ce este permis sau nepremis.
d) Protejarea statutului social al pacientului.
e) Echilibrul între conștiința profesională și încrederea pacientului.

23. Consimțământul implicit este atunci când:

a) Un medic presupune că anumite acțiuni sau limbajul corpului pacientului implică faptul că pacientul
a consimțit la acțiunea planificată a medicului.
b) Un medic presupune anumite acțiuni din partea pacientului.
c) Un medic nu poate presupune anumite acțiuni din partea pacientului.
d) Consimțământul implicit este juridic neargumentat.
e) Rudele pacientului nu sunt de acord cu tratamentul.

24. Consimțământul oferit în scris:

a) O dovadă documentată a faptului căpacientul, de obicei, cu o semnătură, a dat consimțământul
pentru oprocedură.
b) Consimțământul scris trebuie obținut numai după acordul oral.
c) Consimtamântul oral trebuie obținut numai după efectuarea procedurii.
d) Consimtamântul scris trebuie semnat de directorul spitalului.
e) Consimțământul oferit în scris nu va implica relații legale și morale din partea medicului și
pacientului.

25. Cine a afirmat că utilitatea sau principiul celei mai mari fericiri este fundamentul
moralei?
a) John Stuart Mill.
b) Albert Schweitzer.
c) Oldo Leopold.
d) Van Rensselaer Potter.
e) Immanuel Kant.

B. COMPLEMENT MULTIPLU (mai multe răspunsuri corece sunt posibile)

26. Teoriile normative se împart în:

a) Teorii ale virtuţii
b) Teorii deontologice
c) Teorii fenomenologice
d) Teorii consecințialiste
e) Teorii hermeneutice

27. Din perspectivă deontologică o acţiune va fi considerată morală dacă:

a) Este realizată în conformitate cu datoria morală.
b) Este bine planificată.
c) Poate servi oricând ca principiu al unei legiferări generale (Kant).
d) Este realizată în beneficiul personal.
e) Este bine intenţionată.

28. În accepție utilitaristă o acțiune este moralmente corectă dacă:

a) Consecințele acestea sunt utile
b) Consecințele acestea sunt inutile
c) Consecințele acesteia sunt favorabile
d) Concețințele acesteia sunt plăcute
e) Consecințele acesteia sunt neplăcute

29. Teoria lui Beauchamp și Childress conține următoarele principii:

a) Principiul autonomiei
b) Principiul bivalenţii
c) Principiul binefacerii
d) Principiul dreptăţii
e) Principiul identităţii

30. Metoda principiistă în varianta europeană (J.D.Rendtorff și P.Kemp) include:

a) Principiul respectului autonomiei.
b) Principiul respectului demnității.
c) Principiul integrității.
d) Principiul respectului vulnerabilității.
e) Principiul plauzibilității.

31. Principiul respectului autonomie impune o serie de reguli, printre care cele mai importante
sunt:
a) Ascunderea diagnosticului incurabil.
b) Spunerea adevărului sau veracitatea.
c) Respectul intimității altor persoane.
d) Protejarea informației confidențiale.
e) Obținerea consimțământului pentru intervenție de la pacienți.

32. Meta-etica explorează:

a) Fundamentul, statutul și scopul valorilor.
b) Proprietățile și al enunțurile morale, răspunzând la întrebări referitoare la semantica discursului
moral.
c) Epistemologia cunoașterii morale sau contradicțiile antropologice ridicate de diferențele culturale ce
țin de morală.
d) Dominația intelectului asupra plăcerii corporale.
e) Investighează acțiunea umană.

33. Conform aspectului sociofilosofic bioetica:

a) Poartă un caracter general-uman.
b) Este o varietate a activității intelectuale și a practicii sociale.
c) Are scopul de a garanta posibilitatea dialogului și a solidarității oamenilor.
d) Contribuie la evidențierea problemelor sociale actuale.
e) Evidențiază lupta dintre clasele sociale.

34. Identificați tipurile de bioetică:

a) Spirituală.
b) Morală.
c) Generală.
d) Specială.
e) Clinică.

35. Identificați tipurile de paternalism:

a) Statul domină pacientul.
b) Medicul domină pacientul.
c) Medicul se află sub dominarea pacientului.
d) Echipa medicală impune reguli medicului.
e) Medicul influențează decizia statului.

36. Mecanismele de realizare a modelului antipaternalist sunt:

a) Interpretarea.
b) Etica dialogului.
c) Acordul informat.
d) Consimțământul informat.
e) Paternalismul.

37. Componentele de bază a acordului informat sunt:

a) Informarea pacientului;
b) Conştientizarea de către pacient a informaţiei primite;
c) Exprimarea consimţământului liber şi benevol al pacientului cu prestaţia medicală.
d) Informarea medicului.
e) Conștientizarea de către medic a informației primite.

38. Criteriile de evaluare a cantității și calității informației oferite pacientului în acordul

informat sunt:
a) Criteriul profesional.
b) Criteriul persoanei judicioase.
c) Criteriul standardului subiectiv.
d) Criteriul validității.
e) Criteriul corectitudenii.

39. Modelele acordului informat sunt:

a) Modelul static.
b) Modelul procesual.
c) Modelul sacral.
d) Modelul tehnic.
e) Modelul social.

40. Modelele socioculturale ale bioeticii sunt:

a) Modelul autoritar.
b) Modelul liberal-radical.
c) Modelul personalist.
d) Modelul pragmatico-utilitarist.
e) Modelul sociobiologic.