TEMA.

ACTIVITATEA ŞI POLITICA VAMALĂ

A REPUBLICII MOLDOVA

Întrebarea 1. Scurt istoric activităţii şi politicii vamale

Activitatea vamală îşi are începuturile sale odată cu apariţia schimbului de mărfuri şi a
celor mai simple forme de impozitare. Este imposibil să determinăm perioada exactă a apariției
ei, dar este bine cunoscut faptul că deja în secolul III înaintea erei noastre, în oraşul Tarif (în
prezent Andaluzia), provincia Cadis, la sudul Spaniei, a fost întocmit un tabel în care se
introduceau denumirile mărfurilor, unităţile de măsură şi se indica mărimea taxelor pentru
trecerea lor prin golful Gibraltar. Acest tabel sistematiza ordinea şi mărimea taxelor. Ulterior
pentru aceste taxe a fost preluată denumirea oraşului „Tarif”. În aşa mod tarifele vamale au
devenit pentru stat un important instrument de completare a vistieriei (казна) statului. Tarifele
vamale se măreau sau se micşorau în dependenţă de starea economică a ţării.
Istoria activităţii vamale are o perioadă de existenţă foarte mare şi poate fi urmărită de
la încasarea taxelor băneşti de pe mărfurile şi obiectele vândute sau schimbate la puncte
comerciale şi la intersecţia vechilor căi comerciale, de la apariţia aşa-numitelor locuri de încasări
comerciale, punctelor de schimb industrial şi de depozitare a mărfurilor. Apariţia lor istoricienii
o raportează la secolul VIII.
Schema dezvoltării activităţii vamale în multe ţări este similară. Scopul şi orientarea ei
principală au fost totdeauna dictate de satisfacerea cerinţelor vistieriei de stat prin încasarea
taxelor şi stabilirea relaţiilor comerciale externe. Pe măsură ce se stabilea noţiunea de taxe
vamale se conturau şi tradiţiile, regulile şi procedurile încasării lor (adică se formau regulile
vamale), se crea şi se dezvolta serviciul vamal, se construiau vămile. Ulterior toate aceste măsuri
au primit o consolidare organizaţională, juridică şi diplomatică.

Întrebarea 2. Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova

Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova îşi are începuturile imediat după
proclamarea independenţei şi suveranităţii la 4 septembrie 1991, odată cu intrarea în vigoare a
Decretului Preşedintelui nr. 189 din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale
situate pe teritoriul Republicii Moldova”. Actul normativ dispunea trecerea tuturor structurilor
vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului RM, compuse la acel moment din vama Ungheni,
vama Leuşeni şi vama internă Chişinău.
Sistemul vamal s-a format în regim de urgenţă, în scurt timp fiind amenajate posturi de
control vamal, angajat efectivul de inspectori vamali, care aveau o închipuire vagă despre

1
specificul acestei activităţi, dar pe parcursul anilor au însuşit alfabetul specialităţii şi au devenit
punctul de sprijin al verticalităţii organelor de control vamal. În 1992 birourile vamale Ungheni
şi Leuşeni au fost reorganizate şi create patru birouri vamale noi la frontiera cu România:
Sculeni, Costeşti, Cahul şi Giurgiuleşti. Tot în acest an au fost puse bazele activităţii a 22 puncte
de control vamal la frontiera cu Ucraina, activitate legalizată prin semnarea la 20.03.93 a
Acordului între Guvernul RM şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei „Cu privire la punctele de
trecere a frontierei vamale”.
Primul Cod vamal - actul legislativ de bază care reglementa principiile organizatorice şi
de activitate ale sistemului vamal a fost adoptat la 09.03.93. Noua redacţie a Codului vamal a
fost adoptată la 20 iulie 2000.
Din luna octombrie anul 1994 RM devine membru cu drepturi depline a Organizaţiei
Mondiale a Vămilor.
Pe parcursul ultimelor ani de activitate organele vamale au înregistrat o dezvoltare
continuă şi stabilă, perfecţionându-şi formele de activitate, însuşind tehnologii moderne, aplicate
pe plan internaţional. În punctele de trecere a frontierei de stat au fost edificate noi sedii ale
birourilor vamale cu o infrastructură contemporană, au fost create condiţii optime, care permit
organizarea muncii la un nivel calitativ superior. S-a îmbunătăţit baza materială a sistemului
vamal iar subdiviziunile teritoriale au fost dotate cu tehnică şi utilaj special.
Rezultatul major al acestei perioade constă în faptul că în Republica Moldova activitatea
vamală a obţinut statut social de permanenţă, s-a reuşit formarea unui colectiv de specialişti în
materie vamală, apt să îndeplinească la nivelul cerinţelor toată gama de sarcini ce le revin
organelor vamale. Fondul de aur al Serviciului Vamal îl constituie contingentul de colaboratori,
angajaţi în organele vamale la etapa formări lor şi au rămas devotaţi acestei profesii, devenind
etalonul specialistului de înalt profesionalism, model de onestitate, dăruire, care şi-au asumat
riscul perioadei de tranziţie şi de edificare a organului de drept, chemat să stea la straja securităţii
economice a ţării noastre - Republica Moldova.

Întrebarea 3. Noţiunea, scopul, conţinutul şi structura activităţii vamale a RM

În accepţiunea contemporană termenul „activitatea vamală” cuprinde o reţea complicată
de relaţii legată nemijlocit de politica internă şi politica externă a statului. În cadrul politicii de
stat activitatea vamală are un caracter multiaspectual şi contribuie la realizarea diferitelor
interese şi cerinţe.
Conform al.1 art.2 al CV al R.M., activitatea vamală se constituie din:
implementarea politicii vamale;

2
 asigurarea respectării reglementarilor vamale la trecerea mărfurilor şi mijloacelor de
transport peste frontiera vamala a Republicii Moldova;
perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export;
vămuirea;
controlul şi supravegherea vamala, etc.
Structura activităţii vamale contemporane poate fi reprezentată prin următoarele blocuri:
principiile circulării peste frontiera vamală a mărfurilor şi a mijloacelor de transport;
destinaţiile (regimurile vamale);
reglarea vamal-tarifară şi încasarea drepturilor de import şi drepturilor de export;
vămuirea;
acordarea înlesnirilor vamale;
controlul vamal;
reglementarea juridică a răspunderii pentru fraude vamale;
evidenţa statisticii vamale.
Trebuie de menţionat faptul că orice divizare a activităţii vamale în părţi (blocuri)
separate, relativ independente, este condiţională. (Diferiţi autori propun clasificări diverse).
În general, structura prezentată reflectă deplin conţinutul activităţii vamale
contemporane în Republica Moldova. Examinarea fiecărei părţi a activităţi vamale enumerate
mai sus, trebuie efectuată prin prisma unităţii şi reciprocităţii lor. Diferite după caracterul său, în
ansamblu ele toate sunt orientate spre realizarea scopurilor economice, scopurilor de reglare, şi
scopurilor de ocrotire a normelor de drept ale activităţii vamale.
Scopurile economice ale activităţii vamale se realizează prin completarea bugetului de
stat prin intermediul încasării drepturilor de import şi drepturilor de export la circularea
mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a Republicii Moldova.
Scopurile de reglare ale activităţii vamale se ating prin fixarea mărimii taxelor de export
şi import, precum şi prin stabilirea restricţiilor la introducerea şi la scoaterea mărfurilor şi
mijloacelor de transport, eliberarea permiselor pentru asemenea operaţiuni, impozitarea, şi printr-
un şir de alte măsuri.
Scopurile de ocrotire a normelor de drept ale activităţii vamale constau în apărarea
securităţii de stat, a ordinii publice, a vieţii şi sănătăţii oamenilor, a principiilor morale şi
valorilor culturale ale societăţii; în protecţia mediului ambiant; în asigurarea intereselor
consumatorilor Republicii Moldova prin mărfurile introduse; în lupta cu trecerea ilegală peste
frontiera vamală a Republicii Moldova a substanţelor narcotice, armamentului etc.

3
 Întrebarea 4. Legislaţia vamală.
Pe teritoriul Republicii Moldova funcţionează o legislaţie vamală unică. Alin.1, art.6 al
Codului Vamal al Republicii Moldova stipulează: „Legislația vamala este constituita din Codul
Vamal, din Legea cu privire la tariful vamal, din alte acte normative şi acorduri internaționale în
domeniul vamal la care Republica Moldova este parte”. Completând această definiţie, punctul
30, art. 1 al Codului Vamal al Republicii Moldova stipulează că: “legislația vamala este o
totalitate a actelor normative din domeniul importului, exportului, tranzitului de mărfuri și
plasării lor sub orice altă destinaţie (regim) vamală, inclusiv masurile de prohibiţie, restricţie și
control, precum şi actele normative emise de Serviciul Vamal în limitele competenţei.
Activitatea vamală este strâns legată de relaţiile internaţionale. Armonizarea şi
unificarea cu normele internaţionale curente şi cu practica este „orientarea de bază” a dezvoltării
activităţii vamale în Republica Moldova. Cu toate acestea, conform art.7 al Codului Vamal al
Republicii Moldova se aplică principiul priorităţii normelor internaţionale asupra legislaţiei
vamale interne a Republicii Moldova. Adică: “daca acordurile internaţionale la care Republica
Moldova este parte stabilesc alte norme decît cele prevăzute de Codul Vamal sau de alte acte
normative în domeniul vamal ale Republicii Moldova, prioritate au acordurile internaţionale”.
În legislaţia vamală se utilizează un şir de termeni speciali, cum ar fi: „teritoriul vamal”,
„frontiera vamală”, „taxa vamală” etc. Chiar şi unele noţiuni preluate din dreptul civil, foarte
cunoscute, ca de exemplu: „mărfuri”, „mijloace de transport”, în legislaţia vamală deseori au o
semnificaţie aparte.
Teritoriul Republicii Moldova reprezintă un teritoriu vamal unic, ce include teritoriul
terestru, teritoriul acvatic şi spaţiul aerian de deasupra acestora, precum şi subsolurile la
adâncimi tehnic accesibile.
Frontiera de stat a Republicii Moldova constituie frontiera vamala a Republicii
Moldova. Ea reprezintă o linie condiţională ce limitează teritoriul vamal (art.4 CV RM).
Prin mărfuri se înţelege orice bun mobil: obiecte şi alte valori, inclusiv valori valutare
(valută străină şi monedă naţională în numerar, documente de plată şi valori mobiliare exprimate
în valută străină şi monedă naţională), gaze naturale, energie electrică, energie termică, alt fel de
energie, precum şi mijloace de transport, cu excepţia mijloacelor de transport folosit pentru
transportul internaţional de pasageri şi mărfuri, inclusiv conteinere şi alte instalaţii de transport.
Mărfurile la rândul lor se împart în autohtone şi străine.
Mărfurile autohtone sunt mărfuri obţinute cu respectarea condiţiilor de origine
prevăzute de legislaţia Republicii Moldova, precum şi mărfuri importate din alte ţări şi plasate
sub regim vamal de import. De aici reiese că mărfurile autohtone sunt mărfurile provenite din

4
Republica Moldova sau puse în libera circulaţie pe teritoriul acesteia, dispunerea de care nu
necesită permisiunea organelor vamale.
Celelalte mărfuri sunt considerate mărfuri străine.
Mijloc de transport se consideră orice mijloc de transport folosit pentru transportul
internaţional de pasageri și mărfuri, inclusiv conteinere și alte instalaţii de transport.
Prin trecerea frontierei vamale a Republicii Moldova se înţelege introducerea şi
scoaterea pe sau de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de mărfuri şi mijloace de transport,
inclusiv prin expedieri poştale internaţionale, prin conducte şi prin linii de transport electric.
Trecerea peste frontiera vamală poate fi legală şi ilegală.
Termenul „persoană” include în sine atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice. De
asemenea, în legislaţia vamală se întâlnesc aşa noţiuni cum ar fi:
persoane stabilite în Republica Moldova;
persoane străine;
persoane cate trec mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală a Republicii
Moldova.
Drept persoane stabilite în Republica Moldova se consideră:
întreprinderile, instituţiile, organizaţiile care se află pe teritoriul Republicii Moldova,
create conform legislaţiei;
persoanele juridice şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător în
conformitate cu legislaţia şi care sânt înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova;
cetăţenii Republicii Moldova;
Toate celelalte persoane ce nu cad sub incidenţa punctelor enumerate mai sus pot fi
incluse în categoria persoanelor străine.
Persoana care trece marfa peste frontiera vamală a Republicii Moldova este proprietarul
mărfurilor, deținătorul de mărfuri sau o altă persoană prevăzută de Codul Vamal al Republicii
Moldova.

Întrebarea 5. Politica vamală: scopurile, metodele şi principiile promovării acesteia.

Întreprinderea unor măsuri strategice, cum ar fi protecţia suveranităţii economice şi a
securităţii statului, a pieţii interne şi a industriei întotdeauna a fost indisolubil (неразрывно)
legată de politica vamală promovată în ţară, ultima fiind o parte integrantă a politicii atît interne,
cât şi externe a statului. Necătînd la faptul că Codul Vamal al Republicii Moldova nu propune o
definiţie a politicii vamale ea poate fi prezentată, în general, ca un “sistem de măsuri economice,

5
de stat şi măsuri vamale destinate reglării comerţului extern, protecţiei economiei naţionale şi
soluționării problemelor fiscale.
Conform Hotărârii Plenului Curţii Supreme De Justiţie a Republicii Moldova nr.4 „Cu
privire la practica examinării în contencios administrativ a litigiilor legate de aplicarea legislaţiei
vamale” din 24.12.2010 politica vamală cuprinde ansamblul normelor adoptate de stat, ca atribut
al suveranităţii sale, pentru reglementarea comportamentului persoanelor autorizate în raporturile
lor comerciale internaţionale.
Scopul principal al politicii vamale externe a oricărei ţări este asigurarea intereselor sale
economice. Şi Republica Moldova, în această privinţă, nu este o excepţie.
Scopurile politicii vamale a Republicii Moldova sunt:
asigurarea eficientei operaţiunilor vamale, reglementarii schimbului de mărfuri pe
teritoriul vamal al RM;
contribuția la rezolvarea problemelor politice și comerciale privind protecția pieții
interne, stimularea dezvoltării economiei naționale şi alte obiective stabilite de legislație.
Orientarea scopurilor politicii vamale spre protecţia pieţii de mărfuri a RM şi spre
stimularea dezvoltării economiei naţionale condiţionează legătura ei cu politica internă a statului.
În calitate de parte integrantă a politicii externe a statului, politica vamală a RM are menire să
realizeze interesele economice externe ale statului în aşa mod, încât să nu protejeze doar
economia aflată în criză de distrugerea ulterioară, dar şi să contribuie la restructurarea ei cu
scopul revigorării şi creşterii ulterioare.
Formarea politicii vamale a majorităţii statelor presupune două abordări (interpretări)
ale definirii orientării ei: protecţionismul şi comerţul liber.
Protecţionismul este politica orientată spre protejarea propriei industrii şi gospodăriei
agrare de concurenţa străină pe piaţa internă. Pentru politica vamală protecţionistă sunt
caracteristice tarife vamale mărite şi restricţiile la import. (O asemenea abordare este
caracteristică pentru aşa state ca: Olanda, Franţa, Spania, Suedia, Marea Britanie).
Comerţul liber înlătură toate barierele în relaţiile economice externe şi constă în
minimizarea tuturor limitărilor, fapt ce aduce la creşterea schimbului de mărfuri şi satisfacerea
necesităţilor pieţii.
Din păcate, politica vamală a Republicii Moldova în condiţiile instabilităţii relative a
economiei şi a unei dependenţe puternice de creditele organizaţiilor financiare internaţionale, în
condiţiile predominării pe piaţă a mărfurilor industriale şi alimentare de import nu este capabilă
să-şi realizeze funcţiile sale de protecţie prin mijloace economice.
Principiile de bază ale politicii vamale sunt următoarele:

6
 unitatea politicii comerţului extern ca parte componentă a politicii externe a RM;
unitatea sistemului reglementării de stat a activităţii comerciale externe şi a controlului
executării ei;
unitatea politicii controlului de export;
prioritatea măsurilor economice ale reglementării activităţii comerţului extern;
egalitatea participanţilor la activitatea comerţului extern;
protecţia de către stat a drepturilor şi intereselor legale ale participanţilor la activitatea
comercială externă

TEMA . NOŢIUNEA DREPTULUI VAMAL

AL REPUBLICII MOLDOVA

Întrebarea 1. Noţiunea, obiectul şi metoda dreptului vamal.

Dreptul vamal este o ramură, relativ nouă, existenţa căreia în calitate de ramură a
dreptului, până în prezent nu este unanim acceptată de către specialiştii în drept.
Unii savanţi recunosc numai legislaţia vamală ca o totalitate de norme ce reglementează
relaţiile juridice în domeniul activităţii vamale, negând astfel existenţa activităţii vamale ca unui
sistem de norme de drept vamal.
Alţii, dimpotrivă, admit prezenţa unor legături reciproce şi legităţilor ce permit
încadrarea acestor norme în dreptul vamal. Dar nu în calitate de ramură independentă, ci la nivel
de subramură al altei ramuri de drept, cum ar fi dreptul administrativ.
Şi, în sfârşit, a treia categorie de jurişti, recunosc existenţa dreptului vamal ca ramură
independentă de drept.
Indiferent de orice în prezent, în condiţiile stabilirii unor relaţii normale de piaţă, statul
nostru are nevoie de existenţa dreptului vamal ca ramură independentă de drept. Un atare interes
este condiţionat de necesitatea asigurării protecţiei suveranităţii vamale şi securităţii economice a
ţării, necesitatea intensificării relaţiilor Republicii Moldova cu organizaţiile internaţionale,
necesitatea protecţiei drepturilor cetăţenilor şi a organelor de stat.
O trăsătură definitorie a oricărei ramuri de drept este obiectul şi metoda de reglementare
specifice doar ei.
Drept obiect al reglementării juridice în ştiinţa dreptului este considerat un grup, mai
mult sau mai puţin omogen, de relaţii sociale, reglementate de normele unei sau altei ramuri de
drept. Obiectul reglementării juridice este un criteriu de bază al sistematizării normelor juridice
ale oricărei ramuri de drept.

7
 Metoda reglementării juridice reflectă şi exprimă tipurile de relaţii, prevăzute de
legislaţie, care pot să existe între subiecţii implicaţi în respectivele relaţii juridice (adică în ce
mod un subiect al unui raport juridic real sau potenţial poate interacţiona cu celălalt). Acestea pot
fi relaţii de subordonare, egalitate etc. Metodele reglementării juridice, caracteristice unor
anumite ramuri de drept, depind în mare măsură de obiectul reglementării juridice şi structura
relaţiilor sociale.
Obiectul reglementării juridice vamale se consideră relaţiile sociale din domeniul
trecerii mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a Republicii Moldova. Aria
acestor relaţii este destul de mare şi are un caracter complex, fapt ce este dictat de structura
complexă a activităţii vamale contemporane.
Raporturile juridice din domeniul activităţii vamale sunt reglementate de normele
diferitor ramuri de drept: constituţional, administrativ în mare parte, contravenţional, civil, penal,
dreptul muncii etc., iar în unele cazuri chiar şi de normele dreptului internaţional. Toate aceste
raporturi juridice eterogene după caracterul său, au o trăsătură comună – ele apar întotdeauna
pentru a reglementa ordinea şi condiţiile trecerii mărfurilor şi mijloacelor de transport peste
frontiera vamală a RM. Anume prezenţa unei atare trăsături ne permite să vorbim despre
existenţa unui tip de relaţii sociale independente, cum ar fi raporturile juridice vamale. Iar
complexitatea acestor relaţii ne permite să vorbim despre complexitatea dreptului vamal ca
ramură.
Astfel, obiectul dreptului vamal îl constituie relaţiile sociale ce au un caracter complex
și care apar în urma efectuării activităţii vamale.
În principiu, structura relaţiilor sociale din domeniul activităţii vamale este determinată
de CV al RM. În dependenţă de scopurile apariţiei lor, putem evidenţia următoarele tipuri de
relaţii sociale ce constituie obiectul reglementării dreptului vamal:
relaţiile sociale legate de organizarea activităţii vamale în RM precum şi de organizarea
serviciului vamal de stat;
relaţiile sociale legate de trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera
vamală a RM;
relaţiile sociale legate de drepturile de import și drepturile de export (perceperea plăţilor
vamale);
relaţiile sociale legate de vămuirea mărfurilor şi mijloacelor de transport;
relaţiile sociale legate de controlul vamal;
relaţiile sociale legate de controlul valutar;

8
 relaţiile sociale legate de facilităţile vamale (acordate anumitor categorii de persoane
străine);
relaţiile sociale legate de activitatea operativă de investigații și de urmărirea penală
efectuată de către organele vamale;
relaţiile sociale legate de fraude vamale și răspunderea pentru săvârșirea lor;
relaţiile sociale legate de administrarea statisticii vamale;
relaţiile sociale legate de atacarea deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale
și ale colaboratorilor vamali
relaţiile sociale legate de participarea RM la colaborarea internaţională din domeniul
activităţii vamale.
Vorbind despre metoda dreptului vamal, putem menţiona două metode de bază a
reglementării juridice a relaţiilor sociale:
metoda imperativă, altfel zis metoda administrativă;
metoda dispozitivă, adică metoda civilă (bazată pe egalitatea participanţilor şi pe
libertatea în acţiuni în limitele prevăzute de normele juridice).
Prima metodă este bazată pe relaţiile de putere şi subordonare a subiecților şi
unilateralitatea exprimării voinţei. Ea se manifestă prin stabilirea unor dispoziţii, prohibiţii şi
restricţii.
A doua este bazată pe principiul egalităţii subiecților şi reiese din ideea – este permis
totul ce nu e interzis de lege.
Întrucât raporturile juridice vamale au un caracter complex, fiecărui tip de relaţii sociale
îi corespunde o metodă de reglementare juridică, proprie doar lui.
Cu alte cuvinte, caracterului complex al relaţiilor sociale din domeniul vamal îi
corespunde metoda complexă a reglementării juridico-vamale, adică aplicarea combinată a
modalităţilor de influenţă asupra subiecţilor raporturilor juridice vamale în privinţa asigurării
respectării normelor legislaţiei vamale a RM.
Astfel, dreptul vamal este o ramură complexă de drept ce reprezintă un sistem de norme
juridice, stabilite (sancţionate) de stat care servesc la reglementarea relaţiilor sociale din
domeniul activităţii vamale şi anume a celor legate de trecerea mărfurilor şi mijloacelor de
transport peste frontiera vamală a RM, perceperea plăţilor vamale, controlul vamal şi alte
mijloace de promovare a politicii vamale.

Întrebarea 2. Scopurile şi principiile dreptului vamal

9
 Fiecărei ramuri de drept îi sunt caracteristice anumite scopuri şi, în acest sens, dreptul
vamal nu este o excepţie. Astfel, scopurile de bază ale dreptului vamal sunt:
crearea condiţiilor de activitate eficientă a organelor vamale şi a altor organe de stat
pentru efectuarea activităţii vamale, dezvoltarea şi perfecţionarea ei;
asigurarea unei organizări ştiinţific argumentate a sistemului vamal, care include
structura vamală şi alte structuri de stat (executive) ce asigură realizarea politicii vamale;
crearea unor condiţii de asigurare a drepturilor şi libertăţilor legale ale cetăţenilor la
efectuarea activităţii vamale;
asigurarea respectării drepturilor şi executării obligaţiilor de către cetăţenii RM,
cetăţenii străini şi persoane fără cetăţenie, precum şi de către persoanele juridice în procesul
participării şi implicării lor în raporturile juridice vamale;
asigurarea respectării priorităţilor şi intereselor social-economice a RM. Este vorba
despre suveranitatea economică, securitatea economică, protecţia pieţei naţionale, stimularea
dezvoltării economiei naţionale şi activizarea legăturilor RM cu economia mondială.
De rând cu obiectul şi metoda reglementării juridice, o importanţă deosebită în structura
dreptului o au şi principiile juridice.
Principiul este o idee diriguitoare de bază. Principiile dreptului vamal sunt ideile
normative iniţiale de la care porneşte reglementarea juridico – vamală. Ele pot fi divizate în
principii generale şi principii speciale (ramurale).
Principiile generale sunt:
Principiul legalității care presupune necesitatea respectării stricte a Constituţiei RM, CV
RM, a legilor şi actelor subordonate legii de către toţi subiecţii dreptului vamal.
Principiul umanismului care îşi găseşte reflectarea sa în interzicerea transportării libere
a armamentului şi substanţelor narcotice peste frontiera vamală a RM, în existenţa unor înlesniri
în cazul ajutorului umanitar, etc.
principiul democratismului care are forme şi manifestări multiaspectuale. În special, art.
254 al CV RM stipulează drepturile persoanei atrase la răspundere pentru fraude vamale, precum
şi drepturile avocatului şi reprezentantului contravenientului. Orice persoană are dreptul să ia
cunoştinţă cu materialele dosarului şi să prezinte probe pe acest dosar. Deasemenea principiul
democratismului este reflectat în capitolul XI al CV al RM “Atacarea actelor administrative,
acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali”:
printre alte principii generale putem evidenţia de asemenea: principiul respectării
drepturilor şi libertăţilor omului, principiul priorităţii normelor juridice internaţionale etc.
În ceea ce priveşte principiile ramurale ale dreptului vamal al RM ele sunt următoarele:

10
 Principiul unităţii politicii vamale a RM, a scopurilor ei şi a mijloacelor de realizare.
Principiul unităţii teritoriului vamal, ce garantează unitatea spaţiului economic, libera
circulare pe teritoriul RM a mărfurilor, serviciilor şi mijloacelor financiare, precum şi
inadmisibilitatea fixării frontierelor, taxelor şi a altor impedimente pentru această circulare
înafara celor stabilite de stat.
Principiul unităţii taxelor vamale stabilite de lege, conform căruia mărimea taxelor
vamale este comună şi nu poate fi supusă modificării în dependenţă de persoanele ce trec mărfuri
şi mijloace de transport, de tipul tranzacţiilor şi alţi factori.
Tot aici pot fi incluse aşa principii ca principiul interdicţiei introducerii sau scoaterii
anumitor categorii de mărfuri, principiul alegerii binevole a destinaţiei sau a regimului vamal etc.

Întrebarea 3. Raportul dreptului vamal cu alte ramuri ale dreptului

Definind dreptul vamal ca fiind o ramură juridică complexă ce reprezintă un sistem de
norme juridice destinate reglementării relaţiilor sociale din domeniul dreptului vamal, este
necesar de a examina aspectul corelaţiei dreptului vamal cu alte ramuri ale dreptului. În primul
rând, cu ramurile de bază ale dreptului: constituţional, civil, penal, contravenţional şi
administrativ. Abia după aceasta este posibilă determinarea exactă a locului pe care-l ocupă
dreptul vamal în sistemul juridic al RM.
Normele dreptului constituţional, consolidând (закрепляя) bazele organizării
economice şi politice a societăţii, se consideră fundamentale pentru toate celelalte ramuri ale
dreptului, inclusiv şi pentru cel vamal, deoarece principiile generale amintite mai sus, şi un şir de
alte principii au o bază constituţională.
Strânsa legătură dintre dreptul vamal şi dreptul civil se manifestă prin faptul că anumite
compartimente ale dreptului civil au analogii directe în dreptul vamal. De exemplu, contractului
civil de depozit îi corespunde „depozitul provizoriu” (Secţiunea 24 a CV RM) etc.
Dreptul vamal şi dreptul penal reglementează relaţiile sociale în cazul comiterii unei aşa
infracţiuni, cum ar fi, de exemplu, contrabanda (art. 224 CV al RM), (exportul ilicit al
tehnologiilor, eschivarea de la achitarea plăţilor vamale.)
Mai evident şi mai multilateral se profilează corelaţia dintre dreptul vamal,
administrativ şi contravenţional, deoarece partea preponderentă a relaţiilor sociale, reglementate
de normele legislaţiei vamale în sens restrâns, se referă la domeniul reglementării dreptului
administrativ şi contravenţional, dat fiind faptul că:
activitatea organelor vamale reprezintă o activitate executiv-dispozitivă a organelor
puterii executive;

11
 raporturile reglementate de normele dreptului vamal deseori apar împotriva voinţei
unuia dintre subiecți;
faţă de subiecții raporturilor juridice vamale, în cazul fraudelor vamale, se aplică, de
obicei, măsuri de sancţionare administrative (disciplinare, contravenţionale);
contradicţiile dintre subiecții participanți la raporturile juridice vamale deseori se
soluţionează pe cale contravenţională.
În afară de relaţiile reciproce cu ramurile fundamentale ale dreptului RM, dreptul vamal
are unele puncte comune şi cu:
dreptul financiar, în cadrul controlului respectării legislaţiei valutare a ţării;
dreptul fiscal, în contextul completării bugetului din contul impozitelor şi taxelor;
dreptul procesual penal, în cazul executării de către organele vamale a funcţiilor de
urmărire penală;
dreptul muncii, în cazul serviciului în organele vamale;
dreptul funciar, la utilizarea de către organele vamale a loturilor de pământ în scopuri
vamale;
dreptul internaţional, în cazul colaborării cu alte state etc.

TEMA . NORMA JURIDICĂ VAMALĂ

ŞI RAPORTUL JURIDIC VAMAL
Întrebarea 1. Noţiunea, structura şi tipurile de norme juridice vamale.
Esenţa şi importanţa socială a oricărei ramuri de drept se descoperă la analiza normelor
juridice care constituie, de fapt, conţinutul ramurii respective.
Fiind o celulă primară a oricărei ramuri de drept, norma juridică reprezintă o regulă:
stabilită de stat;
care are un caracter comun;
destinată pentru o aplicare multiplă;
care poartă amprenta relaţiilor sociale ce constituie obiectul unei anumite ramuri;
încălcarea căreia presupune o pedeapsă.
Astfel norma juridică vamală este o regulă de conduită, stabilită de stat, scopul căreia
este reglementarea relaţiilor sociale ce apar, se modifică şi se sting în domeniul activităţii
vamale, nerespectarea sau încălcarea căreia presupune o răspundere juridică stabilită şi garantată
de stat.
Pentru orice normă juridică este caracteristică o structură, adică o componenţă specifică
a conţinutului.

12
 Structura normei juridice vamale este tradiţională şi constă din trei elemente
independente: ipoteza, dispoziţia şi sancţiunea.
Ipoteza normei juridice vamale determină cercul de persoane cărora le este adresată
norma, precum şi împrejurările, în prezenţa cărora ea se realizează. Acest element al normei
juridice vamale conţine indicaţii referitor la anumite evenimente sau acţiuni, în cazul cărora
norma dată începe să funcţioneze.
Dispoziţia este însăşi regula de conduită, exprimată ca determinare a îndatoririlor şi
drepturilor părţilor în raportul juridic vamal. Dispoziţia normei juridice vamale indică un
comportament anumit ce trebuie să fie respectat de către subiecţii dreptului vamal, implicaţi în
condiţiile expuse în ipoteză.
Sancţiunea indică măsurile posibile de constrângere stabilite de către stat pentru
nerespectarea dispoziţiei.
Din punct de vedere al orientării obiectuale, normele juridice vamale se împart în:
Norme materiale, care fixează un complex de drepturi şi obligaţii precum şi răspunderea
subiecţilor raportului juridic vamal.
Norme procesuale ce determină ordinea şi condiţiile executării drepturilor şi obligaţiilor
participanţilor la raporturile juridice vamale.
Din punct de vedere a unităţii conţinutului:
Norme principii
Norme generale
Norme speciale
După caracterul conduitei prescrise:
Norme imperative care prescriu comportamentul subiecţilor de drept şi nu admit nici o
abatere de la acesta. La rîndul lor ele se împart în:
onerative (de impunere), care prescriu în mod expres obligaţia săvârșirii unor acţiuni
(Ex: Art. 155 CV RM “Obligațiile deținătorului de depozit provizoriu”)
prohibitive care interzic săvârșirea unor acţiuni (Ex: Art. 224 CV RM “Contrabanda”)
Norme dispozitive care acordă posibilitatea unui larg comportament subiecţilor de
drept, adică normele care nici nu obligă, nici nu interzic o acţiune. La rîndul lor, aceste norme
pot fi:
permisive (Ex: Art. 19 CV RM „Dreptul de a introduce și de a scoate din RM mărfuri și
mijloace de transport”)
supletive (Ex: Art. 24 CV RM „Alegerea și renunţarea la regimul vamal”)
După modalităţile tehnice de stabilire a regulilor de comportament:

13
 Simple
De expediere
De blanchetă

Întrebarea 2. Acţiunea normelor juridice vamale în timp, în spaţiu şi asupra persoanelor

În cât priveşte acţiunea normelor juridice vamale în timp, fundamentală pentru dreptul
vamal este regula alin. 2 art. 6 al CV RM, conform căreia: „Activitatea vamala se desfăşoară în
conformitate cu legislaţia care este în vigoare la data la care organul vamal a primit declaraţia
vamala și alte documente, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. În cazul trecerii ilegale
de mărfuri și mijloace de transport peste frontiera vamala, se aplica legislaţia vamala în vigoare
la momentul trecerii «de facto» a acestor bunuri peste frontiera vamală.” Acesta este un criteriu
de bază a funcţionării normelor juridice vamale în timp, deşi ele ar putea fi împărţite în norme cu
indicarea termenului de acţiune şi fără indicarea acestui termen, adică pînă la anularea lor
oficială de către organele competente.
În dependenţă de funcţionarea normelor juridice vamale în spaţiu, ele pot fi divizate în
norme ce funcţionează în limitele întregului teritoriu vamal al RM şi în norme, acţiunea cărora se
răspândește doar pe anumite formaţiuni teritoriale.
Acţiunea normelor juridice vamale a RM asupra persoanelor este determinată de
aspectul teritorial al acţionării lor. Normele dreptului vamal se răsfrâng asupra tuturor
persoanelor ce se află în acea parte a teritoriului vamal al RM, unde funcţionează aceste norme.
Excepţie fac doar persoanele ce au imunitate.
Prin imunitate în dreptul vamal se înţelege excluderea unui anumit tip de persoane şi a
patrimoniului lor din sfera acţiunilor de constrângere din partea organelor vamale a RM.

Întrebarea 3. Noţiunea şi tipurile raportului juridic vamal

Raportul juridic vamal reprezintă o diversitate de relaţii juridice, diferite după caracterul
şi conţinutul lor juridic precum şi după cercul participanţilor la aceste relaţii. Ele au un caracter
complex.
Raportul juridic vamal este compus din relaţiile sociale din domeniul activităţii vamale,
adică cele reglementate de normele juridice vamale.
Astfel, raportul juridic vamal este un tip de relaţii administrative (subiecţii acestor relaţii
nu se află pe poziţii de egalitate juridică), ce se bazează pe principiile puterii şi subordonării.
Unul din subiecţii la aceste relaţii de regulă este statul.

14
 Fiind privit din punctul de vedere al structurii sale raportul juridic vamal este alcătuit
din trei elemente constitutive:
Obiectul raportului juridic vamal;
Subiecţii raportului juridic vamal;
Conţinutul raportului juridic vamal.
Obiectul raportului juridic vamal îl formează acele acţiuni sau abţineri de la săvârșirea
acestora asupra cărora sunt îndreptate drepturile şi obligaţiile participanţilor la aceste rapoarte.
Ar fi de menţionat că există un obiect cu caracter nematerial şi un obiect cu caracter material.
Obiectul cu caracter nematerial este considerat comportamentul subiecţilor în domeniul
administrării activităţii vamale.
Obiectul cu caracter material pot fi atît bunurile materiale (mărfurile şi mijloacele de
transport), cât şi bunurile cu caracter nematerial (servicii pentru vămuire, transportare şi păstrare
a mărfurilor şi mijloacelor de transport etc.)
Subiecţii raportului juridic vamal în general, pot fi prezentaţi ca fiind participanţi la
relaţiile sociale, cărora normele dreptului vamal le-au oferit anumite drepturi şi obligaţii în
domeniul activităţii vamale, şi anume:
Organele vamale
Colaboratorii ai organelor vamale şi organizaţiilor serviciului vamal
Persoanele juridice
Persoanele fizice
În ceea ce priveşte conţinutul raportului juridic vamal, trebuie să deosebim partea
materială, adică comportamentul real al subiecţilor raportului juridic vamal, şi partea juridică,
care reflectă drepturile şi obligaţiile subiecţilor, adică parametrii comportamentului lor posibil
(potenţial) sau necesar.
După diferite criterii de clasificare, raporturile juridice vamale pot fi divizate în:
materiale şi procesuale;
primare şi secundare;
apărute la momentul, pînă la şi după trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste
frontiera vamală;
provocate de acţiunile legale şi cele ilegale, precum şi în alte tipuri.
Raporturile juridice vamale materiale sunt reglementate de normele materiale ale
dreptului vamal.
Cele procesuale sunt legate de soluţionarea cazurilor individuale şi sunt reglementate de
normele dreptului procesual.

15
 Astfel raporturile juridice vamale materiale se realizează prin intermediul celor
procesuale.
Raporturile juridice vamale primare sunt legate nemijlocit de trecerea mărfurilor şi
mijloacelor de transport peste frontiera vamală a RM (vămuirea, controlul vamal).
Cele secundare apar, de exemplu, în legătură cu depistarea în timpul efectuării
controlului vamal a fraudelor vamale.
De asemenea, raporturile juridice vamale pot apărea:
până la trecerea „de facto” a mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera
vamală a RM (informarea şi consultarea efectuată de către organele vamale către persoanele
cointeresate);
în momentul transportării mărfurilor şi mijloacelor de transport (controlul vamal,
vămuirea, perceperea drepturilor de import/export). Aceste relaţii apar între organul vamal şi
persoana respectivă în momentul (fie cu puţin timp înainte sau imediat după) trecerii de ultima
(persoana respectivă) a frontierei vamale a RM;
după (adică mult mai târziu) trecerea reală a mărfurilor şi mijloacelor de transport peste
frontiera vamală a RM. De exemplu, relaţiile dintre organul vamal şi participantul la activitatea
economică externă, în vederea efectuării de către primul (organul vamal) a controlului asupra
restituirii în ţară a valutei în urma exportului mărfurilor, efectuat de ultimul.
Drept temei pentru apariţia modificarea şi încetarea oricăror relaţii de drept sunt faptele
juridice.
În calitate de fapte juridice apar, de obicei, acţiunile, iar uneori şi evenimentele, de
exemplu: în legătură cu expirarea termenului limită de păstrare a mărfii plasate în regimul
depozitului vamal, proprietarul ei este obligat să plaseze această marfă sub un alt regim vamal.
Evenimentele sunt faptele juridice ce nu depind de voinţa persoanelor. Acţiunile, în
schimb, de regulă sunt rezultatul manifestării voinţei active a subiectului şi, după caracterul lor
se divizează în legale şi ilegale.

TEMA. SISTEMUL ŞI IZVOARELE DREPTULUI VAMAL

Întrebarea 1. Sistemul dreptului vamal: principiile şi criteriile constituirii lui.
Drept sistematizare a normelor juridice se consideră ordonarea materialului normativ,
organizarea lui într-un sistem unic şi logic construit.
Baza sistemului dreptului vamal o constituie normele juridice vamale, adică regulile de
comportament în domeniul vamal stabilite şi sancţionate de stat.

16
 Cu o anumită nuanţă de convenţionalitate, dreptul vamal poate fi divizat în două părţi:
partea generală şi partea specială, aşa cum se practică în alte ramuri ale dreptului.
Convenţionalitatea unei asemenea divizări este condiţionată de caracterul complex al dreptului
vamal ca ramură de drept.
În partea generală a dreptului vamal intră acele compartimente ale dreptului vamal,
normele juridice ale căror conţin indicaţii referitoare la reglementarea totalităţii de relaţii sociale
din domeniul activităţii vamale. Astfel, indicaţiile din partea generală a dreptului vamal se aplică
la realizarea normelor juridice vamale ce formează ramura respectivă.
În componenţa părţii generale a dreptului vamal por fi incluse următoarele instituţii
juridice vamale:
care consolidează scopurile, principiile şi conţinutul activităţii vamale şi politicii vamale
a RM;
care reglementează statutul juridic al organelor vamale şi care ordonează statutul juridic
al altor subiecţi ai dreptului vamal;
care determină formele şi metodele activităţii vamale, printre care un rol principal îl
ocupă normele juridice vamale ce reglementează ordinea adoptării actelor în domeniul activităţii
vamale şi efectuării altor acţiuni procesuale;
care reglementează răspunderea în domeniul activităţii vamale, inclusiv şi răspunderea
factorilor de decizie şi a colaboratorilor organelor vamale ale RM.
Partea specială a dreptului vamal include în sine instituţiile dreptului vamal aranjate
într-o ordine şi consecutivitate logică, stabilite de CV a RM. Aici pot fi incluse: reglementarea
juridică a ordinii trecerii peste frontiera vamală a RM a mărfurilor şi mijloacelor de transport;
aplicarea regimurilor vamale; vămuirea; controlul vamal; reglementarea vamal-tarifară şi
perceperea drepturilor de import/export; ordinea aplicării înlesnirilor vamale; efectuarea
urmăririi penale etc.

Întrebarea 2. Izvoarele dreptului vamal: noţiunea, tipurile şi caracteristica lor

Studierea oricărei ramuri de drept este imposibilă fără examinarea problemei izvoarelor
ei, deoarece anume izvoarele dreptului caracterizează legătura ştiinţei dreptului cu statul, în ele
se mediatizează voinţa statului faţă de anumite raporturi sociale.
Prin izvoare ale dreptului vamal se înţelege o totalitate de acte normative ale diferitelor
organe de stat, în care se conţin normele ce reglementează raporturile juridice vamale – regulile
generale de comportament în domeniul vamal.

17
 Clasificarea izvoarelor dreptului de obicei se face după criteriile forţei juridice a actelor
normative. În legătură cu aceasta izvoarele dreptului vamal pot fi expuse în următoarea
consecutivitate:
Actele internaţionale din domeniul vamal, la care RM este parte. Normele dreptului
internaţional şi actele internaţionale constituie o parte a sistemului juridic a RM. După forţă
juridică convenţiile ratificate de RM au o forţă juridică mai mare decît legile ei interne, adică
dacă tratatul internaţional stabileşte alte reguli decît cele prevăzute de legea RM, se aplică
regulile tratatului internaţional.
Constituţia RM, adoptată la 29 iulie 1994, normele căreia sunt norme de acţiune directă
şi consolidează poziţiile iniţiale şi particularităţile de bază ale activităţii vamale în RM. Multe
norme ale Constituţiei RM au o legătură directă cu activitatea vamală. De exemplu, normele
constituţionale privind protecţia dreptului de proprietate, privind dreptul la libera circulaţie,
privind dreptul la informaţie, privind dreptul la protecţia demnităţii persoanei, privind egalitatea
persoanelor etc.
În sistemul izvoarelor dreptului vamal intră de asemenea şi legile RM ce reglementează
direct (nemijlocit) raporturile juridice în domeniul activităţii vamale. La acestea se referă
normele care fixează drepturile şi obligaţiile organelor de stat şi ale organizaţiilor obşteşti, ale
persoanelor juridice şi fizice – subiecţi ai dreptului vamal. Totodată se formulează şi răspunderea
pentru încălcarea acestora. Una din aceste legi principale este Codul Vamal al RM, adoptat la
20.07.2000 care determină baza legală, economică şi organizaţională ale activităţii vamale şi este
orientat spre protecţia suveranităţii economice, securităţii economice a RM, spre activizarea
legăturilor economiei naţionale cu economia mondială, spre asigurarea drepturilor cetăţenilor şi
organelor de stat şi respectarea de către ei a obligaţiilor în domeniul activităţii vamale. Un alt
document de bază în sistemul izvoarelor dreptului vamal este Legea RM cu privire la tariful
vamal din 20.11.1997. Ea stabileşte ordinea fixării şi aplicării taxelor vamale ale RM ca
instrument al politicii comerciale şi al reglementării statale a pieţei interne de mărfuri, inclusiv şi
regulile vămuirii mărfurilor la trecerea lor peste frontiera vamală a RM. La legile exclusiv
vamale se referă de asemenea şi Legea serviciului în organele vamale din 20.07.2000, care
determină ordinea efectuării serviciului în organele vamale ale RM şi în organizaţiile Serviciului
vamal, totodată determinând şi bazele poziţiei juridice ale colaboratorilor organelor vamale ale
RM. Caracterul complex al raporturilor juridice vamale condiţionează folosirea în calitate de
izvoare al dreptului vamal a normelor juridice ce se conţin în actele legislative ale altor ramuri de
drept: contravenţional, penal, procesual penal, administrativ, civil ş.a.

18
 Cele mai numeroase izvoare ale dreptului vamal sunt actele juridice subordonate legii,
printre care: Hotărârile Parlamentului RM, Hotărârile Guvernului RM, Decretele Preşedintelui
RM, actele normative emise de către Serviciul Vamal al RM, întru executarea normelor din CV a
RM şi altor legi.

Întrebarea 3. Subiecţii dreptului vamal al RM şi tipurile lor.

Subiect al dreptului în orice ramură de obicei se consideră purtătorul unor anumite
drepturi şi obligaţii, cu care el este împuternicit de stat pentru realizarea necesităţilor sale. Astfel
subiecţii ai dreptului vamal se consideră acele persoane care au anumite drepturi şi obligaţii în
domeniul activităţii vamale.
Noţiunea de “subiect ai dreptului” este strâns legată de noţiunea de “capacitate juridică”
care include în sine capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu. Acestea din urmă au un
caracter juridic şi sunt determinate de lege.
Astfel, subiecţii dreptului vamal al RM sunt: Organele vamale; Colaboratorii organelor
vamale şi organizaţiilor serviciului vamal; Persoanele juridice; Persoanele fizice
Toţi aceşti subiecţi ai dreptului vamal pot fi divizaţi, condiţional, în două grupuri:
1.subiecţi speciali; 2.alţi subiecţi (generali, ordinari).
În categoria subiecților speciali ai dreptului vamal sunt incluse organele vamale şi
colaboratorii organelor vamale şi organizaţiilor serviciului vamal – subiecţi, care posedă
capacitatea juridică specială în domeniul activităţii vamale. Specificul lor constă în competenţa
organelor vamale (stabilită de normele dreptului vamal), ca organe a puterii executive ce
reglementează raporturile juridice în domeniul activităţii vamale.
La cealaltă categorie a subiecţilor dreptului vamal se referă persoanele fizice şi juridice,
totalitatea drepturilor şi obligaţiilor ale căror ca subiecţilor ai dreptului vamal depind de statutul
lor juridic.

TEMA. ORGANELE VAMALE A RM

Întrebarea 1. Noţiunea şi statutul juridic al organelor vamale ale RM.
Organele vamale ale RM sunt organe de stat ce reglementează raporturile juridice care
apar, se modifică şi se sting în domeniul activităţii vamale.
Organul vamal este un organ al puterii executive care după caracterul său:
este organul de ocrotire a normelor de drept;
acţionează în numele statului;
este împuternicit de stat;

19
 îşi exercită funcţiile şi sarcinile sale în domeniul activităţii vamale şi în alte domenii ale
administrării înrudite cu el folosind metode şi forme de activitate specifice doar lui.
Activitatea organelor vamale este universală şi specifică.
Statutul juridic al organelor vamale este determinat de locul şi rolul lor în sistemul
general al organelor publice ale RM. Organele vamale fac parte din sistemul organelor puterii
executive. Ele realizează atît funcţia executivă cât şi cea distributivă în domeniul activităţii
vamale.
Activitatea executivă a acestor organe constă în organizarea şi realizarea practică
cotidiană a activităţii vamale. Apelând la diverse forme de metode, organele vamale îşi
realizează funcţiile şi împuternicirile sale în domeniul: organizării trecerii peste frontiera vamală
a mărfurilor şi mijloacelor de transport; perceperii drepturilor de import - export; vămuirii şi a
controlului vamal etc. Aceste direcţii sunt fundamentale în activitatea organelor vamale.
Organele vamale îndeplinesc o activitate atât executiv-organizaţională, cât şi
distributivă. Ambele tipuri de activitate au o strânsă legătură reciprocă, şi împreună constituie un
întreg unitar. Totodată, activitatea distributivă a organelor vamale îşi are particularităţile sale, cea
mai importantă dintre care este caracterul său normativ. Ea se manifestă prin adoptarea de către
organele vamale a actelor juridice corespunzătoare.
Activitatea executivă (organizaţional-executivă) se poate realiza sub forma unor
şedinţele de lucru ale colaboratorilor administraţiei, secţiilor organelor vamale, întrunirile pentru
schimbul de experienţă şi pentru recalificarea cadrelor vamale, conferinţele ştiinţifico-metodice
şi seminarele practice ale colaboratorilor organelor vamale.
O trăsătură definitorie importantă a organelor vamale, ce determină locul lor în sistemul
general al organelor puterii executive, este faptul că ele sunt incluse de legislaţia în vigoare în
rîndul organelor de ocrotire a normelor de drept.
Organele vamale sunt supuse Ministerului Finanţelor.
Caracterul de ocrotire a normelor de drept al activităţii organelor vamale, are
manifestări specifice concrete, care se evidenţiază la analiza structurii activităţii vamale, şi la un
şir de împuterniciri specifice ale acestor organe. Caracterul complex al activităţii vamale
determină prezenţa în această activitate a elementelor neomogene, inclusiv şi a celor de ocrotire
a normelor de drept. Aceasta o dovedesc normele juridice prevăzute în art. 219-223 ale Codului
Vamal al RM. Potrivit acestor articole, organele vamale, în cazurile prevăzute de Codul Vamal al
RM, pot efectua urmărirea penală pe dosarele de contrabandă sau alte infracţiuni în domeniul
vamal. Volumul de bază a lucrului în legătură cu anchetarea cazurilor de încălcare a regulilor
vamale este pus pe seama organelor vamale şi persoanelor oficiale ale acestora.

20
 Caracterul de ocrotire a normelor de drept este confirmat şi de posibilitatea de a ataca
deciziile, acțiunile sau inacțiunea organelor vamale şi colaboratorilor vamali (Capitolul XI al CV
al RM). În special art. 288 al CV RM stipulează depunerea plângerii primare pe deciziile,
acţiunile sau inacţiunea organelor vamale şi a colaboratorilor vamali. Această plângere se depune
la Serviciul Vamal.
Acțiunile sau inacțiunea factorilor de decizie ai Serviciului Vamal deasemenea pot fi
atacate în Serviciul Vamal, iar deciziile Serviciului Vamal - în instanța de judecata (alin. 2 art.
288 CVRM).

Întrebarea 2. Competenţa organelor vamale şi formele realizării acesteia.

Competenţa organelor vamale este un sistem de împuterniciri, funcţii şi sarcini puse de
către stat pe seama organelor vamale. Statul acordă organelor vamale anumite împuterniciri
pentru exercitarea funcţiilor şi soluţionarea problemelor puse pe seama lor.
Nici o autoritate publică, cu excepţia Parlamentului şi a Guvernului, nu este în drept să
emită decizii cu privire la competenţa organelor vamale, să le modifice atribuţiile, să le impună
alte funcţii sau să intervină în activitatea lor (al.5 art. 9 CV al RM).
Realizarea competenţei organelor vamale poate fi efectuată în diferite forme legale –
prin stabilirea normelor juridice, aplicarea acestora şi ocrotirea lor.
Organele vamale, întru executarea funcţiilor şi soluţionarea problemelor puse în sama
lor, au dreptul să emită acte juridice atât cu caracter normativ (general), cât şi individual.
Aplicarea normelor de drept în activitatea organelor vamale înseamnă transpunerea în
viaţă a prescripţiilor normelor juridice în corespundere exactă cu prevederile legale.
Ocrotirea normelor de drept se realizează de către organele vamale prin controlul
respectării de către subiecţii raporturilor juridice vamale, a cerinţelor actelor normative şi
aplicarea faţă de contravenienţi a unor măsuri de constrângere juridică.

Întrebarea 3. Funcţiile de bază ale organelor vamale

Activitatea organelor vamale ca organelor puterii executive se manifestă prin executarea
funcţiilor puse pe seama lor de către stat.
Prin funcţiile organului puterii executive se înţelege un complex de acţiuni
organizaţional-juridice, definite în statutul organului şi bazate pe un schimb continuu de
informaţii, care asigură obiectul orientării politice, economice şi metodice cu resurse materiale,
tehnice şi umane, îndreptate spre atingerea scopurilor puse în faţa sistemului de administrare.

21
 Funcţiile organului puterii executive derivă de la funcţiile statului. Ele reflectă
conţinutul material al activităţii de conducere. Nomenclatorul lor se conţine în actele ce
reglementează statutul juridic al organului respectiv.
Criteriile de bază ale clasificării funcţiilor administrării sunt obiectul şi subiectul
administrării.
În dreptul vamal obiect al administrării, se consideră:
bazele juridice, economice şi organizaţionale ale activităţii vamale, orientate spre
ocrotirea suveranităţii şi securităţii economice a Republicii Moldova;
crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea economiei RM în economia mondială;
asigurarea ocrotirii drepturilor cetăţenilor, subiecţilor comerciali şi organelor de stat şi
respectarea de către ei a obligaţiilor în domeniul activităţii vamale.
Subiecţi ai administrării în domeniul activităţii vamale sunt organele vamale ale RM,
care constituie un sistem unic şi în care intră: Serviciul vamal al RM; birourile vamale ale RM;
posturile vamale ale RM.
Atribuţiile îndeplinite de subiecţii administrării se divizează în atribuţiile de bază
(ramurale) şi atribuţiile de asigurare (funcţionale).
Atribuţiile de bază (art. 11 CV RM.) ale organelor vamale sunt:
participarea la elaborarea politicii vamale a statului și promovarea acestei politici;
asigurarea respectării legislației vamale şi fiscale;
apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei în cadrul activității vamale;
contribuirea, în limitele competenței, la asigurarea securității economice a statului;
apărarea intereselor economice ale statului;
aplicarea procedeelor vamale de reglementare a relațiilor economice și comerciale;
încasarea drepturilor de import / export;
participarea la elaborarea măsurilor de politica economică referitor la trecerea
mărfurilor peste frontiera vamala și aplicarea acestor măsuri;
lupta împotriva contrabandei, a încălcării reglementarilor vamale şi legislației fiscale
care se referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, trecerea ilegală peste frontieră a
substanțelor narcotice, armamentului, obiectelor de artă, de valoare istorică și arheologică,
obiectelor proprietăţii intelectuale, speciilor de animale și plante (derivate și părți ale lor) aflate
pe cale de dispariție, etc.;
contribuirea la combaterea terorismului internațional;
exercitarea și perfecționarea controlului vamal, efectuarea vămuirii și crearea condițiilor
pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală;

22
 contribuirea și participarea la elaborarea statisticii vamale a comerțului extern și
statisticii vamale speciale;
contribuirea la realizarea măsurilor de apărare a securității statului, de asigurare a
ordinii publice și morale, de apărare a vieții și sănătății oamenilor, de ocrotire a florei și faunei,
mediului înconjurător, de protecție a pieții interne;
exercitarea controlului vamal asupra valorilor valutare, în limitele competenței;
asigurarea îndeplinirii obligațiilor internaționale ale statului în domeniul vamal;
participarea la elaborarea acordurilor internaționale în domeniul vamal, la colaborarea
cu organele vamale, cu alte autorități publice din străinătate, cu organizațiile internaționale din
domeniul vamal;
efectuarea cercetărilor științifice, oferirea consultațiilor, asigurarea pregătirii și reciclării
specialiștilor în domeniul vamal;
promovarea politicii financiare și economice unice, dezvoltarea bazei tehnico-materiale
și sociale a organelor vamale și crearea condițiilor pentru activitatea colaboratorilor vamali;
exercitarea altor atribuții stabilite de legislație.
Lista propusă a atribuţiilor fundamentale demonstrează cât de multiaspectuală este
activitatea organelor vamale.
La atribuţiile de asigurare ale organelor vamale se referă: funcţia resurselor umane,
funcţia financiară şi funcţia tehnico-materială (şi alte funcţii cu caracter organizaţional).
Funcţiile sale organele vamale le îndeplinesc atît de sine stătător, cât şi colaborând cu
alte organe de stat, întreprinderi, instituţii, organizaţii, inclusiv cu cetăţenii.
Totodată, organele de stat şi funcţionarii lor sunt obligaţi să acorde ajutor organelor
vamale. Aceasta se referă, în primul rând, la organele financiare şi fiscale, la organele serviciului
de frontieră, la organele de transport şi alte organe, care sunt strâns legate în aspect funcţional cu
organele vamale.

Întrebarea 4. Caracteristica sistemului unic al organelor vamale

Sistemul unic al organelor vamale a RM poate fi definit ca o totalitate ierarhică de
verigi independente condiţionată de aspectul funcţional, caracterizată prin scopuri comune
(promovarea politicii vamale unice) şi sarcini comune (utilizare eficientă a instrumentelor
controlului vamal şi reglementarea schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al RM), inclusiv şi
prin subordonare verticală a verigilor inferioare celor superioare.
Fiecare organ, în dependenţă de locul şi situaţia sa în sistemul general, joacă un anumit
rol, îndeplinind un volum anumit de funcţii puse pe seama organelor vamale de către stat.

23
 Un centru unic funcţional şi organizaţional al acestui sistem este Serviciul Vamal al
RM.
Sistemul organelor vamale constă din trei verigi: Serviciul Vamal al RM; birourile
vamale; posturile vamale.
Examinarea totalităţii organelor vamale ca fiind un sistem unic presupune concomitent
şi analiza specificului părţilor sale componente, adică ale diverselor organe vamale în calitate de
subsistem.
Fiecare organ îndeplinește un volum anumit de funcţii, este împuternicit pentru
executarea nemijlocită a activităţii vamale. Depistarea şi caracterizarea specificului fiecărei
dintre ele este importantă atît pentru a înţelege esenţa acestui organ şi locul lui în sistemul
examinat, cât şi pentru analiza întregului sistem.
Structura din trei verigi a sistemului organelor vamale are o confirmare legislativă şi
este reflectată în al. 2 art. 9 CV a RM.
Toate verigile sistemului organelor vamale sunt organe de stat. Ele sunt destinate
realizării practice a împuternicirilor RM în domeniul reglementării vamale şi relaţiilor
economice externe fiind finanţate din contul mijloacelor bugetului de stat şi altor surse prevăzute
de legislaţia RM.
Legăturile reciproce din cadrul sistemului organelor vamale se bazează pe principiul
îmbinării centralizării şi descentralizării.
Centralizarea se manifestă printr-o subordonare ierarhică strictă şi printr-un control
asupra organelor inferioare din partea organelor superioare. Hotărârile lor sunt obligatorii pentru
toate organele vamale inferioare.
Descentralizarea presupune faptul că fiecare organ vamal are o competenţă bine definită
pentru executarea activităţii vamale pe teritoriul subordonat.
Organele vamale îşi îndeplinesc funcţiile avînd o bază juridică unitară. Unitatea
sistemului organelor vamale este confirmată şi de simbolica comună de stat: toate organele
vamale, navele maritime şi cele fluviale aflate la dispoziţia lor au drapelul lor, iar mijloacele de
transport auto şi navele aeriene au un semn de identificare (emblema organelor vamale).
Constituirea unui sistem unitar al organelor vamale ale RM a fost însoţită de schimbări
politice, economice şi sociale, ce au avut loc în republică la începutul anilor 90. Aceste
schimbări au fost condiţionate de desfiinţarea URSS şi crearea unui şir de state independente,
stabilirea unei noi statalităţi moldoveneşti, de trecerea economiei ţării la relaţiile de piaţă, şi,
respectiv, de liberalizarea activităţii economice externe. Toţi factorii expuşi mai sus, în totalitatea
lor, au adus la conturarea organelor vamale într-o structură de stat independentă.

24
 În legătură cu aceasta, constituirea şi dezvoltarea unui sistem unitar al organelor vamale
ale RM pot fi divizate, condiţional în trei etape fundamentale, fiecare din ele având trăsăturile
sale specifice:
Perioada din 1991 pînă 1993 – etapa fundamentării conceptuale a rolului şi importanţei
serviciului vamal al RM, a trăsăturilor organizării şi funcţionării lui în condiţii noi, etapa
depăşirii consecinţelor destrămării URSS, etapa creării unei reţele a organelor vamale la
frontierele de stat şi pe teritoriul republicii în locurile concentrării de mărfuri şi mijloace de
transport supuse vămuirii şi controlului vamal.
Perioada din 1993 pînă în 2002 – etapa dezvoltării anterioare a sistemului organelor
vamale şi aparatului administrativ, creării şi dezvoltării intensive a obiectelor infrastructurii
vamale, ce asigură realizarea activităţii vamale în baza unei legislaţii vamale noi.
Perioada 2002 – pînă în prezent – etapa, specificul calitativ al căreia constă în faptul că
accentul principal în procesul constituirii unui sistem unitar al organelor vamale ale RM cade pe
modernizarea şi asigurarea unei funcţionări depline a serviciului vamal în corespundere cu
necesităţile apărute pe parcursul trecerii economiei ţării la condiţiile relaţiilor de piaţă şi adaptării
activităţii vamale la standardele internaţionale.
Activitatea organelor vamale trebuie să se înfăptuiască într-o corespundere strictă cu
Constituţia RM, cu legile naţionale şi tratatele internaţionale în domeniul activităţii vamale la
care RM este parte.
În sistemul organelor vamale ale RM funcţionează laboratoare vamale, instituţiile
ştiinţifice de cercetare, instituţiile de învățământ, centrele de calcul şi alte întreprinderi,
organizaţii şi instituţii subordonate Serviciului Vamal al RM, destinaţia fundamentală a cărora
este crearea condiţiilor pentru executarea de către organele vamale a funcţiilor şi sarcinilor sale.
Serviciul Vamal al RM şi alte organe vamale competente:
stabilesc profilul întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor din sistemul organelor
vamale şi locul aflării lor;
confirmă normele şi regulamentele;
numesc în funcţie şi eliberează din funcţie conducătorii;
adoptă hotărâri despre reorganizare sau lichidare.

TEMA VI. SERVICIUL VAMAL AL RM,

BIROURILE ŞI POSTURILE VAMALE

25
 Întrebarea 1. Statutul juridic al Serviciului Vamal al RM: sarcinile, funcţiile şi drepturile
fundamentale
Serviciul Vamal al RM potrivit art. 8 al CV RM, este autoritatea centrala de specialitate
care exercita conducerea efectivă a activității vamale şi care conduce nemijlocit activitatea
vamală în RM. El este organul administraţiei publice centrale care asigură securitatea economică
a statului şi promovează politica vamală.
Serviciul Vamal este un organ de drept, cu statut de persoană juridică, dispune de
stampilă cu Stema de Stat a RM, activează pe principii de instituție bugetară, dispune de
mijloace (fonduri) speciale (extrabugetare), precum și de resurse obţinute de la activitatea
unităților din subordine aflate la autogestiune. Componenţa numerică și structura Serviciului se
aprobă de Guvernul RM.
Misiunea Serviciului Vamal constă în promovarea politicii vamale, în vederea asigurării
securităţii economice a statului, prin facilitarea comerţului, securizarea traficului internaţional de
mărfuri şi mijloacelor de transport, asigurarea respectării reglementărilor vamale, perceperii
drepturilor de import şi export, lupta împotriva fraudelor vamale, dezvoltarea unei administrări
profesioniste şi transparente, care implementează standarde internaţionale în vederea
simplificării procedurilor de vămuire şi protejează societatea aplicând uniform şi imparţial
legislaţia vamală.
Serviciul Vamal asigură în corespundere cu standardele internaţionale securitatea
economică a statului, facilitează comerţul în colaborare cu societatea civilă şi mediul de afaceri,
întru sporirea comerţului extern şi crearea unui climat favorabil pentru atragerea investiţiilor.
Ca organ de stat al puterii executive, Serviciul Vamal îşi exercită activitatea în
interacţiune cu alte organe ale puterii executive şi organe ale administrării publice locale. Cu
toate acestea, în unele cazuri speciale (de exemplu, în cazurile atacării în Serviciul Vamal al RM
a deciziilor, acțiunilor sau inacțiunii luate de organul vamal inferior sau a factorului de decizie a
Serviciului vamal) Serviciul Vamal al RM poate intra nemijlocit în relaţii cu persoanele oficiale
ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, indiferent de formele de proprietate, de
asemenea şi cu persoanele fizice.
Serviciul Vamal are următoarele atribuţii de bază:
asigură, în limitele competenţei sale, securitatea economică a Republicii Moldova;
asigură respectarea şi executarea legislaţiei vamale;
elaborează şi întreprinde măsuri de combatere a fraudelor vamale şi a altor încălcări a
regulilor activităţii vamale;

26
 asigură controlul mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri deplasate peste
frontiera vamală a Republicii Moldova;
administrează statistica vamală;
participă la elaborarea proiectelor de acorduri internaţionale, acte legislative, ordonanţe
şi hotărâri ale Guvernului, precum şi a altor acte normative ce reglementează activitatea vamală;
creează condiţii pentru accelerarea traficului de mărfuri şi de călători peste frontiera
vamală;
contribuie la dezvoltarea relaţiilor economice externe;
colaborează cu organele vamale ale ţărilor străine;
organizează activitatea de combatere a corupţiei şi protecţionismului;
instituie zone de control vamal pe tot teritoriul vamal al Republicii Moldova;
coordonează activitatea tuturor serviciilor de stat amplasate în zona de control la
frontieră;
asigură supravegherea activităţii unităţilor din subordine;
apără interesele legitime ale persoanelor juridice şi fizice în domeniul activităţii vamale;
asigură îndeplinirea prevederilor tratatelor internaţionale în domeniul vamal la care
Republica Moldova este parte;
administrează patrimoniul organelor vamale;
stabileşte originea mărfurilor, eliberând actele vamale respective;
exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie1.
Sarcinile fundamentale ale Serviciului Vamal al RM reiese din direcţiile fundamentale
ale politicii vamale a RM şi se reduc la:
asigurarea (în limitele competenţei sale), unităţii securităţii economice şi unităţii
teritoriului vamal;
ocrotirea intereselor economice ale RM;
organizarea aplicării şi perfecţionarea mijloacelor reglementării vamale a activităţii
comerciale, ținând cont de prioritatea dezvoltării economiei naţionale şi de necesitatea creării
condiţiilor favorabile pentru RM în relaţiile economice mondiale;
organizarea şi perfecţionarea activităţii vamale în RM;
asigurarea respectării legislaţiei, controlul executării căreia este pus pe seama organelor
vamale ale RM;
asigurarea participării RM la colaborarea internaţională în domeniul activităţii vamale.

1
http://www.customs.gov.md/index.php

27
 Conform sarcinilor expuse, Serviciul Vamal al Republicii Moldova îndeplineşte un
număr imens de funcţii, care pot fi prezentate sub forma unor grupuri:
ORGANIZAŢIONALE
pregătirea propunerilor de perfecţionare a politicii vamale a RM, elaborarea unui
mecanism juridic, economic şi organizaţional de promovare şi implementare a acestei politici în
viaţă;
pregătirea proiectelor actelor juridice referitor la activitatea vamală;
înfiinţarea birourilor şi posturilor vamale, laboratoarelor vamale, centrelor de calcul,
bazei material-tehnice, întreprinderilor şi organizaţiilor poligrafice, exploataţionale şi de alt gen,
activitatea cărora contribuie la soluţionarea problemelor organelor vamale ale RM.
FISCALE
participarea la elaborarea măsurilor politicii vamale faţă de mărfurile trecute peste
frontiera vamală a RM, şi alte măsuri netarifare (acordarea licenţelor, etc.);
organizarea perceperii taxelor vamale impozitelor şi altor plăţi vamale pentru mărfurile
trecute peste frontiera vamală a RM;
asigurarea încasării depline şi la timp în bugetul de stat a taxelor vamale şi impozitelor;
eliberarea sau asigurarea eliberării licenţelor şi atestatelor de calificare, anularea sau
retragerea lor, asigurarea completării registrelor.
FUNCŢIILE VĂMUIRII ŞI CONTROLULUI VAMAL
organizarea nemijlocită a vămuirii mărfurilor şi mijloacelor de transport;
luarea măsurilor pentru simplificarea vămuirii mărfurilor şi mijloacelor de transport;
organizarea efectuării controlului vamal şi luarea măsurilor pentru perfecţionarea şi
simplificarea lui fără prejudicierea eficienţei unui asemenea control;
participarea la elaborarea şi organizarea respectării regulamentului de reglementare a
trecerii anumitor mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală a RM.
FUNCŢIILE CONTROLULUI VALUTAR
organizarea efectuării controlului valutar (în limitele competenţei);
executarea funcţiilor organului controlului valutar.
FUNCŢIILE DE OCROTIRE A NORMELOR DE DREPT
asigurarea participării organelor vamale al RM la luarea măsurilor pentru ocrotirea
securităţii de stat, apărarea ordinii publice, moralităţii populaţiei, vieţii şi sănătăţii omului,
animalelor şi plantelor, mediului ambiant, ocrotirea intereselor consumatorilor;
organizarea luptei cu contrabanda şi alte infracţiuni din domeniul activităţii vamale:
executarea de către organele vamale ale R.M. a funcţiilor organelor de urmărire penala;

28
 organizarea luptei cu fraudele vamale care atentează la activitatea normală a organelor
vamale ale RM;
asigurarea acordării ajutorului din partea organelor vamale în lupta cu terorismul
internaţional şi în contracararea intervenţiei ilegale în aeroporturile RM, în activitatea aviaţiei
civile internaţionale;
efectuarea controlului asupra respectării legalităţii cercetării dosarelor de contrabandă
sau alte infracţiuni, cercetării fraudelor vamale şi altor încălcări care atentează la activitatea
normală a organelor vamale ale RM
FUNCŢIILE DE EVIDENŢĂ A STATISTICII VAMALE
organizarea evidenţei statisticii vamale în privinţa comerţului extern şi a unei statistici
vamale speciale;
prezentarea Preşedintelui şi Guvernului R.M. a datelor statisticii vamale, inclusiv
oferirea acestor date subiecţilor RM în cazurile prevăzute de lege;
informarea organelor de stat, întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi cetăţenilor
prin publicarea oficială a datelor statisticii vamale a comerţului extern conform formelor
acceptate de practica internaţională.
FUNCŢIILE ORIENTATE SPRE OCROTIREA DREPTURILOR ŞI INTERESELOR
CETĂŢENILOR, ÎNTREPRINDERILOR, INSTITUŢIILOR ŞI ORGANIZAŢIILOR
crearea condiţiilor pentru realizarea drepturilor cetăţenilor, întreprinderilor, instituţiilor
şi organizaţiilor la atacarea deciziilor, acţiunilor sau inacţiunii organelor vamale ale RM şi
colaboratorilor vamali;
examinarea deplină şi la timp a plângerilor;
luarea măsurilor pentru înlăturarea motivelor ce ar provoca lezarea drepturilor şi
intereselor cetăţenilor, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor;
crearea sistemului de asigurare a persoanelor cointeresate cu informaţii şi acordarea
consultaţiilor în domeniul activităţii vamale în conformitate cu legislaţia RM;
asigurarea în limitele competenţei a publicaţiei celor mai importante acte normative
privind activitatea vamală;
efectuarea unei activităţi informativ-explicative referitor la starea şi dezvoltarea
activităţii vamale în RM prin intermediul diverselor mijloace mass-media, inclusiv şi celor de
origine străină;
crearea unui sistem de adoptare şi funcţionare a hotărârilor prealabile referitoare la
aplicarea actelor legislative din domeniul activităţii vamale referitor la o marfă concretă sau
operaţie comercială.

29
 FUNCŢIILE DE COLABORARE INTERNAŢIONALĂ ÎN DOMENIUL
ACTIVITĂŢII VAMALE
elaborarea proiectelor tratatelor internaţionale ale RM în domeniul activităţii vamale,
promovarea în ordinea stabilită, a negocierilor în scopul încheierii acestor tratative;
prezentarea propunerilor Guvernului RM despre aderarea republicii la tratatele
internaţionale în domeniul activităţii vamale;
participarea la activitatea organizaţiilor internaţionale, în domeniul activităţii vamale;
asigurarea îndeplinirii obligaţiilor internaţionale ale RM în problemele legate de
activitatea vamală;
asigurarea colaborării şi cooperării cu organele vamale şi alte organe competente din
alte ţări;
asigurarea studierii şi analizei politicii vamale ale statelor străine şi a stării activităţii
vamale în aceste state;
FUNCŢIILE DE REALIZARE A POLITICII RESURSELOR UMANE ŞI POLITICII
SOCIALE ÎN DOMENIUL ACTIVITĂŢII VAMALE
asigurarea pregătirii, recalificării şi ridicării calificării a colaboratorilor organele
vamale, pregătirea specialiştilor pentru lucrul în laboratoarele vamale, alte instituţii ale
Serviciului Vamal, întreprinderi şi organizaţii;
aprobarea programelor de studii pentru instituţiile de învățământ ale Serviciului Vamal;
organizarea sistemului de instruire a specialiştilor în domeniu activităţii vamale pentru
întreprinderi, instituţii şi organizaţii;
dezvoltarea bazei material-tehnice şi sociale a organelor vamale şi organizaţiilor
Serviciului Vamal;
contribuirea la luarea măsurilor pentru ocrotirea juridică şi socială a persoanelor cu
funcţii de răspundere în organele vamale, a lucrătorilor laboratoarelor vamale şi altor
întreprinderi, organizaţii şi instituţii subordonate.
Din funcţiile, enumerate mai sus, ale Serviciului Vamal al RM reiese, că ele au un
caracter preponderent organizaţional şi de control (organizare, asigurarea, efectuarea
controlului). Aceasta confirmă faptul că Serviciul Vamal este centrul funcţional al sistemului
organelor vamale, conduce şi orientează activitatea tuturor verigilor ale acestui sistem, contribuie
la realizarea funcţiilor şi sarcinilor puse în faţa organelor vamale.
Serviciul Vamal îşi îndeplineşte funcţiile prin intermediul birourilor vamale, posturilor
vamale, laboratoarelor vamale, centrelor de calcul şi altor organizaţii.

30
 În procesul îndeplinirii funcţiilor sale, Serviciul Vamal al R.M. este împuternicit cu
anumite drepturi, şi anume:
să controleze legalitatea introducerii (scoaterii) mărfurilor şi mijloacelor de transport pe
(de pe) teritoriul vamal al republicii;
să emită, în limitele competenţei sale, acte normative, obligatorii pentru toate persoanele
juridice şi fizice;
să aplice legislaţia vamală;
să ceară şi să primească în scopuri vamale de la persoanele fizice şi juridice
documentele şi informaţia necesară;
să controleze executarea legislaţiei vamale în vigoare de către subiecţii dreptului vamal;
să facă propuneri pentru perfecţionarea legislaţiei în vigoare în domeniul activităţii
vamale;
să înfiinţeze, într-o ordine stabilită, laboratoare vamale, instituţii de învățământ, centre
de calcul, întreprinderi poligrafice, de construcţii şi de exploatare, alte subdiviziuni care
contribuie la îndeplinirea funcţiilor organelor vamale;
să efectueze în ordinea stabilită, inspectarea înainte de descărcarea mărfurilor provenite
în rezultatul activităţii comerciale externe.

Întrebarea 2. Structura organizaţională a Serviciului Vamal al RM

Funcţiile şi sarcinile puse în seamă Serviciului Vamal determină structura
organizatorică a lui. Aceasta include:
Conducerea, care constă din directorul general, adjuncţii săi şi consiliul colegial al
Serviciului Vamal;
Aparatul Serviciului Vamal, care include direcţiile şi secţiile create în corespundere cu
funcţiile de bază ale activităţii Serviciului Vamal al RM.
Serviciul Vamal este organul, conducerea căruia se realizează pe principiile îmbinării
colegialităţii şi conducerii unice. Serviciul Vamal este condus de directorul general (realizează
conducerea generală comună a sistemului organelor vamale) şi adjuncţii lui numiţi şi eliberaţi
din funcţie de Guvernul RM la propunerea directorului general.
Directorul general al Serviciului Vamal al RM are următoarele împuterniciri:
asigură executarea actelor preşedinţiale, legilor, hotărârilor, dispozițiilor și indicațiilor;
asigură realizarea sarcinilor și funcțiilor și poartă răspundere personală pentru
îndeplinirea funcțiilor ce îi revin Serviciului;

31
 introduce în structura aprobată a aparatului central, în limitele fondului de retribuire a
muncii și a personalului, schimbările determinate de necesitatea implementării unor noi forme
organizatorice, metode și tehnici moderne de conducere;
stabilește competența adjuncților săi, direcțiilor și secțiilor, precum și personalului
acestora;
aprobă statele de funcții, regulamentele, structura birourilor și posturilor vamale;
determina competența conducerii birourilor și posturilor vamale;
conduce activitatea consiliului colegial al Serviciului;
angajează, aplică sancțiuni disciplinare, stimulează și soluționează problemele ce țin de
reciclarea de personal al Serviciului și unităților din subordine (cu excepția vicedirectorilor
generali);
rezolvă problemele activității operative, organizatorice, economico-financiare, asigurării
materiale, sociale și de alt gen;
semnează actele normative, în limitele competenței Serviciului;
conferă, în modul stabilit, grade speciale colaboratorilor vamali;
propune spre aprobare Guvernului componenta nominala a consiliului colegial al
Serviciului;
aproba statele de funcții ale unităților din subordine, efectuează remunerări și reduceri
de cadre, etc.
Cele mai importante probleme legate de conducerea a activităţii vamale, se soluţionează
la şedinţele consiliului colegial din cadrul Serviciului Vamal al RM. Acest consiliu este condus
de directorul general şi constă din adjuncţii săi şi un şir de alţi lucrători ai administraţiei din
cadrul organelor vamale şi organizaţiilor serviciului vamal. Acest consiliu colegial, la şedinţele
sale examinează problemele principale ale activității vamale a republicii, elaborează strategia
dezvoltării serviciului vamal şi ia în dezbatere dările de seamă ale conducătorilor unităţilor din
subordine.
Deciziile consiliului colegial al Serviciului se adopta cu o simpla majoritate de voturi
ale membrilor colegiului şi se realizează prin ordinele directorului general.
In cazul unor divergente între directorul general și membrii consiliului, primul își
realizează propriile decizii, raportând Guvernului despre divergentele apărute.
Volumul de bază al activităţii operative privind conducerea sistemului organelor vamale
se pune în seama direcțiilor și secțiilor Serviciului vamal al RM.
Direcţiile şi secţiile Serviciului vamal, formate după principiul funcţional:

32
 asigură pregătirea proiectelor hotărârilor administraţiei în vederea efectuării activităţii
vamale în ţară;
asigură conducerea şi controlul realizării practice ale acestor hotărâri de către organele
teritoriale şi organizaţiile serviciului vamal;
asigură condiţii normale pentru funcţionarea sistemului organelor vamale, dezvoltarea
infrastructurii vamale;
creează condiţii sociale pentru asigurarea executării de către persoanele cu funcţii de
răspundere şi alţi lucrători ai sistemului organelor vamale şi organizaţiilor serviciului vamal
obligaţiilor lor.
Structura aparatului Serviciului Vamal este reprezentată de Departamente, Direcţii şi
Secţii.

1.Direcţia Organizarea Controlului Vamal

Direcţia Organizarea controlului vamal (în continuare - Direcţia) este о subdiviziune
structurala a Departamentului Venituri şi Control Vamal a Aparatului Central al Serviciului
Vamal al Republicii Moldova.
Direcţia este responsabilă de starea şi perfecţionarea aplicării formelor de control vamal
asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport, aplicarea diferitor proceduri de vămuire, precum şi
controlul eliberării certificatelor de origine a mărfurilor.
În activitatea sa Direcţia exercită următoarele atribuţii de bază:
asigurarea realizării politicii vamale a Republicii Moldova;
organizarea unui proces eficient de aplicare a procedurilor de vămuire;
efectuarea unui control permanent asupra procedurilor şi tehnicilor vamale derulate de
către serviciul vamal în privinţa mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri;
accelerarea traficului de mărfuri şi de calatori;
monitorizarea modului de certificare a originii mărfurilor;
efectuarea controlului subdiviziunilor din teritoriu asupra modului de executare a
prevederilor legislaţiei în vederea aplicării corecte şi efective a formelor de control vamal şi a
procedurilor de vămuire;
ajutorul metodologic şi soluţionarea operativă a problemelor, care au apărut la
subdiviziunile din teritoriu, ce ţin de controlul vamal al mărfurilor, mijloacelor de transport, altor
bunuri, procedurile de vămuire, cât şi certificarea mărfurilor.
Direcţia în componenţa sa include 3 secţii:
Secţia Control vamal

33
 Secţia Proceduri de vămuire
Secţia Originea mărfurilor
2.Direcţia Venituri Vamale
Direcţia venituri vamale este o subdiviziune structurală a aparatului central al
Serviciului Vamal, creată în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.4 din 2 ianuarie
2007 cu privire la aprobarea efectivului-limită şi a Regulamentului privind organizarea şi
funcţionarea Serviciului Vamal.
Scopul activităţii Direcţiei constă în contribuirea la optimizarea activităţii Serviciului
Vamal în domeniul colectării veniturilor administrate de Serviciul Vamal.
Obiectivele de bază ale Direcţiei sunt:
asigurarea plenitudinii încasărilor drepturilor de import-export;
dezvoltarea şi implementarea continuă a metodologiei de calculare în domeniul
perceperii drepturilor de import-export, aplicării facilităţilor fiscale şi vamale;
monitorizarea conformităţii şi corectitudinii reflectării apariţiei, modificării şi stingerii
obligaţiei vamale în fişele personale de evidenţă ale plătitorilor vamali;
asigurarea distribuirii subdiviziunilor Serviciului Vamal a sarcinii bugetare şi
monitorizarea executării acesteia.
Atribuţiile Direcţiei sunt:
înaintarea propunerilor de modificare şi completare a cadrului normativ ce vizează
calcularea şi perceperea drepturilor de import-export şi aplicării facilităţilor fiscale şi vamale,
reflectarea corectă în fişele personale de evidenţă ale plătitorilor vamali a plăţilor administrate de
Serviciul Vamal în vigoare;
coordonarea metodologică a subdiviziunilor Serviciului Vamal, în domeniul calculării şi
perceperii drepturilor de import-export, aplicării corecte a facilităţilor fiscale şi vamale,
reflectării corecte în fişele personale de evidenţă ale plătitorilor vamali a plăţilor administrate de
Serviciul Vamal;
asigurarea corespondenţei cu organele ierarhic superioare, organele de drept, persoanele
juridice şi fizice, în domeniul calculării şi perceperii drepturilor de import-export, aplicării
corecte a facilităţilor fiscale şi vamale, în domeniul transferului şi/sau restituirii plăţilor
administrate de Serviciul Vamal;
coordonarea procesului de eliberare a timbrelor de acciz birourilor vamale;
distribuirea subdiviziunilor Serviciului Vamal a sarcinii bugetare şi monitorizarea
executării acesteia;

34
 întocmirea documentelor de plată privind transferul şi/sau restituirea plăţilor
administrate de Serviciul Vamal;
asigurarea achitării sumelor debitoriale prin întocmirea şi executarea deciziilor de
stingere a obligaţiei vamale prin compensare;
asigurarea reflectării în fişele personale de evidenţă ale plătitorilor vamali a plăţilor
administrate de Serviciul Vamal;
verificarea fişei de evidenţă a plătitorilor vamali, cu întocmirea certificatelor de lipsă
sau existenţă a datoriilor faţă de bugetul de stat (plăţi vamale);
asigurarea efectuării restituirilor în fişele personale de evidenţă ale plătitorilor vamali şi
întocmirea actelor de verificare la capitolul plăţi pentru poluarea mediului;
asigurarea contrapunerii informaţiei privind sumele calculate şi achitate a drepturilor de
import-export cu datele prezentate de Trezoreria de Stat;
evidenţa şi monitorizarea contractelor bilaterale privind prelungirea termenului de
achitare a TVA pentru producători autohtoni, etc.
Direcţia este constituită din 2 secţii:
Secţia Venituri Vamale
Secţia Metodologia Calculării Drepturilor de Import-Export
3.Direcţia Destinaţii Vamale
Direcţia destinaţii vamale este o subdiviziune a Departamentului venituri şi control
vamal al Serviciului Vamal al Republicii Moldova.
Scopul de bază al Direcţiei constă în facilitarea comerţului extern şi securizarea
traficului internaţional de mărfuri şi pasageri prin:
(a) eficientizarea sistemului de destinaţii vamale,
(b) perfecţionarea continuă a metodelor de supraveghere vamală a mărfurilor plasate în
destinaţii vamale,
(c) asigurarea evidenţei soldurilor băneşti în cadrul sistemului de garanţii financiare
pentru destinaţia vamală solicitată şi racordarea acestui sistem la standardele europene
(d) asigurarea respectării reglementărilor netarifare aplicabile în comerţul extern.
Pentru a atinge scopul şi obiectivele nominalizate, Direcţia este înzestrată cu
următoarele atribuţii:
a) Atribuţii pentru atingerea obiectivului „Eficientizarea sistemului de destinaţii
vamale":
Racordează sistemul de destinaţii vamale la standardele internaţionale şi adaptează
sistemul ţinând cont de evoluţia schimburilor internaţionale de mărfuri;

35
 Coordonează activitatea birourilor vamale referitor la aplicarea sistemului de destinaţii
vamale;
Elaborează, implementează şi monitorizează aplicarea normelor metodologice,
instrucţiunilor, regulamentelor cu privire al sistemul de destinaţii vamale,
Organizează procedurii de autorizare pentru unele destinaţii vamale - eliberarea actelor
permisive, prelungirea, suspendarea, retragerea acestora;
Organizează întrevederi cu mediul de afaceri în vederea soluţionării unor abateri sau
discrepanţe privind aplicarea practică a sistemului de destinaţii;
Examinează adresările şi propunerile parvenite atât din cadrul sistemului vamal, cât şi
din cadrul altor instituţii sau din partea societăţii civile;
Analizează practica internaţională privind aplicarea sistemului de destinaţii vamale;
Efectuează verificarea subdiviziunilor teritoriale referitor la modul de aplicare a
sistemului de destinaţii vamale;
Contribuie la soluţionarea promptă a problemelor în cadrul sistemului de destinaţii
vamale.
b) Atribuţii pentru atingerea obiectivului „Perfecţionarea continuă a metodelor de
supraveghere vamală a mărfurilor plasate în destinaţii vamale":
Implementează forme progresive de supraveghere vamală a mărfurilor plasate în carul
destinaţiilor vamale, aplicând tehnologiile informaţionale moderne;
Elaborează şi implementează norme metodologice referitor la modul de desfăşurare a
supravegherii vamale de către birourile vamale în cadrul regimurilor vamale suspensive;
Efectuează controlul activităţii deţinătorilor antrepozitelor vamale, magazinelor duty-
free, rezidenţilor zonelor economice libere;
Asistă, dacă este cazul, la procesul de distrugere a mărfurilor străine plasate în destinaţie
vamală „Distrugere",
Duce evidenţa mărfurilor plasate în regimurile vamale cu impact economic;
Verifică şi monitorizează procesul de supravegherea vamală a mărfurilor exercitat de
către subdiviziunile teritoriale, în special:
utilizarea de către agenţii transportatori a autorizaţiilor unitare şi multilaterale CEMT
sau a altor documente, ce permit efectuarea transportului auto internaţional de mărfuri;
modul de control al autocarelor, privind numărul de curse internaţionale efectuate,
precum şi fluxul de pasageri transportaţi în baza carnetelor INTERBUS sau a carnetelor foii de
parcurs (CFP);

36
 organizarea şi supravegherea activităţii, ce ţine de evidenţa şi controlul certificatelor de
agreare, eliberate pentru transportul internaţional de mărfuri.
c) Atribuţii pentru atingerea obiectivului „Asigurarea evidenţei soldurilor băneşti în
cadrul sistemului de garanţii financiare pentru destinaţia vamală solicitată şi racordarea acestui
sistem la standardele europene":
Asigură evidenţa garanţiilor financiare prin intermediul modulului „Garanţii" din cadrul
SI „ASYCUDA World",
Participă la actualizarea modulului „Garanţii" din cadrul SI „ASYCUDA World",
ţinând cont de modificările şi completările în legislaţie;
Confirmă sau infirmă prezenţa garanției şi eliberează certificatele respective la
solicitarea agenţilor economici;
Prezintă dări de seamă referitor la valoarea garanțiilor financiare depuse, procentul de
acoperire a regimurilor vamale suspensive către instanţele solicitante;
Asigură evidenţa încasărilor la contul de garanții şi conlucrarea în acest domeniu
nemijlocit cu Departamentul Trezoreriei de Stat a Ministerului Finanţelor;
Participă la înaintarea, după caz, a dispoziţiilor de incaso şi de suspendare a
operaţiunilor la cont al agenţilor economici datornici;
Participă la procesul de stingere prin prescripţie a obligaţiei vamale, apărute ca rezultat
a nerespectării condiţiilor regimului vamal suspensiv, blocarea activităţii şi bronarea sumelor în
fişa de evidenţă al agenţilor economici cu datorii;
Întocmeşte borderourile notelor de transfer şi operaţiunilor de restituire privind
transferul sau restituirea supraplăţilor agenţilor economici;
Studiază legislaţia şi practica Uniunii Europene în partea ce ţine de aplicarea sistemului
de garanţii financiare;
Revizuieşte şi adaptează legislaţia vamală naţională la standardele Uniunii Europene;
Desfăşoară vizite de studiu şi/sau schimb de experienţă cu ţările membre ale Uniunii
Europene referitor la aplicarea sistemului de garanţii financiare;
d) Atribuţii pentru atingerea obiectivului „Asigurarea respectării reglementărilor
netarifare aplicabile în comerţul extern":
Gestionarea sistemului de cote şi contingente netarifare stabilite prin acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte;
Contribuie la eliminarea reglementărilor netarifare care creează dificultăţi în calea
comerţului extern;

37
 Racordează cadrul legal naţional la acordurile internaţionale la care Republica Moldova
este parte în domeniul reglementărilor netarifare;
Desfăşoară controale planificare şi inopinate referitor la corectitudinea aplicării de către
subdiviziunile teritoriale a reglementărilor netarifare;
Ţinerea evidenţei măsurilor netarifare şi actualizarea sistematică a informaţiei destinate
birourile vamale referitor la respectarea acestor măsuri.
Direcţia în componenţa sa include 3 secţii:
Secţia destinaţii vamale
Secţia administrare tranzit
Secţia reglementări netarifare
4.Direcţia Valoarea în Vamă şi Clasificarea Mărfurilor
Direcţia valoarea în vamă şi clasificarea mărfurilor este o subdiviziune structurală a
aparatului central al Serviciului Vamal şi se subordonează Directorului Departamentului venituri
şi control vamal.
Scopul activităţii Direcţiei constă în contribuirea la optimizarea activităţii Serviciului
Vamal în domeniul determinării valorii în vamă a mărfurilor şi clasificării mărfurilor.
Obiectivele de bază ale Direcţiei sunt:
monitorizarea conformităţii determinării valorii în vamă a mărfurilor şi clasificării
mărfurilor în vederea încasării depline a drepturilor de import-export;
dezvoltarea şi implementarea continuă a metodologiei domeniul determinării valorii în
vamă a mărfurilor şi clasificării mărfurilor;
racordarea actelor legislative naţionale la prevederile Acordurilor, Convenţiilor şi
Tratatelor internaţionale în partea ce ţine de competenţă;
administrarea pe plan naţional a Notelor explicative ale Sistemului Armonizat de
descriere şi codificare a mărfurilor elaborate de către Organizaţia Mondială a Vămilor;
elaborarea şi actualizarea Tarifului Integrat al Moldovei.
Atribuţiile Direcţiei sunt:
înaintarea propunerilor de modificare şi completare a cadrului normativ ce vizează
metodologia privind aplicarea metodelor de determinare a valorii în vamă şi clasificarea
mărfurilor declarate în concordanţă cu normativele şi cerinţele tratatelor internaţionale la care
Republica Moldova face parte, aducerea acestora la cunoştinţa birourilor vamale;
coordonarea metodologică a subdiviziunilor Serviciului Vamal, în domeniul
determinării valorii în vamă a mărfurilor şi clasificării mărfurilor;

38
 asigurarea corespondenţei cu organele ierarhic superioare, organele de drept, persoanele
juridice şi fizice, în domeniul determinării valorii în vamă a mărfurilor şi clasificării mărfurilor;
elaborarea şi prezentarea rapoartelor analitice şi lunare privind controlul valorii în vamă
a mărfurilor introduse în regim vamal de import.
Colaborarea cu ministerele, departamentele şi alte structuri de stat, cu instituţiile vamale
şi cu organele de competenţă ale altor state, cu organizaţiile mondiale, care activează în
domeniul evaluării vamale şi clasificarea mărfurilor;
Solicitarea organelor vamale ale altor state, prin intermediul Centrului Regional al
Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI) pentru combaterea infracţionalităţii
transfrontaliere, informaţii în scopul verificării veridicităţii declarării valorii în vamă;
Elaborarea deciziilor prealabile de clasificare a mărfurilor; asigurarea publicării
deciziilor cu privire la clasificarea obligatorie a mărfurilor în Monitorul Oficial;
Monitorizarea modificărilor în partea ce ţine de clasificarea mărfurilor pe plan
internaţional;
Monitorizarea prin intermediul S.I. Asycuda World a declaraţiilor vamale în detaliu cu
referire la corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfurilor importate.
Elaborarea şi menţinerea bazelor de date cu privire la deciziile de clasificare a
mărfurilor.
Participarea la procesul de dezvoltare a sistemelor informaţionale ale Serviciului Vamal
în domeniul evaluării vamale şi clasificarea mărfurilor;
Participarea la pregătirea profesională a colaboratorilor subdiviziunilor vamale şi
organizarea seminarelor în domeniu.
Direcţia în componenţa sa include 2 secţii:
Secţia Valoarea în vamă
Secţia Clasificarea mărfurilor
5.Direcţia Cercetarea şi Expertiza Mărfurilor (Laboratorul vamal)
Direcţia cercetarea şi expertiza mărfurilor (Laboratorul vamal) este o subdiviziune a
Departamentului venituri şi control vamal al Serviciului Vamal, fiind creată în corespundere cu
prevederile Codului vamal al Republicii Moldova şi are ca obiectiv efectuarea expertizei şi
cercetării mărfurilor în scopuri vamale.
Direcţia are următoarele atribuţii de bază:
exercită sarcini ce ţin de recepţionarea, manipularea şi depozitarea probelor prelevate de
către organele vamale;

39
 acordă, la solicitare, consultaţii practice colaboratorilor vamali în probleme legate de
particularităţile prelevării probelor în conformitate cu prevederile Codului vamal, a Ordinului
Serviciului Vamal 199-O din 24 mai 2010 „Cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind
prelevarea probelor şi efectuarea cercetărilor (expertizei) mărfurilor în scopuri vamale", precum
şi a altor acte normative în vigoare;
examinează mărfuri şi efectuează expertize/încercări de laborator în conlucrare cu alte
laboratoare acreditate, atât din ţară, cât şi de peste hotare;
determină valoarea mărfurilor pe piaţă pentru calcularea ulterioara a valorii in vamă,
determinarea cantităţii, integrităţii mărfurilor, stării tehnice a utilajelor şi mijloacelor de
transport;
alte tipuri de expertize şi examinări/cercetări în scopuri vamale.
Direcţia este constituită din 2 secţii:
Secţia cercetarea mărfurilor
Secţia expertiza mărfurilor
6.Direcţia Tehnologii Informaţionale
Direcţia tehnologii informaţionale este o subdiviziune a Departamentului venituri şi
tehnologii informaţionale. Scopul general al Direcţiei este asigurarea implementării politicii
vamale al Serviciului Vamal prin prisma aplicării tehnologiilor informaţionale, controlul datelor
introduse în sistemele informaţionale, contrapunerea acestora şi gestionarea statisticii comerţului
exterior.
Activitatea de bază a Direcţiei constă în:
1.domeniul control informaţional al datelor:
Monitorizarea şi controlul corectitudinii datelor introduse în sistemele informaţionale
ale Serviciului Vamal;
controlul datelor introduse în sistemele informaţionale precum şi contrapunerea
acestora, atît între modulele sistemelor informaţionale cât şi cu datele ţărilor limitrofe;
2. domeniul control informaţional al procedurilor vamale:
modernizarea şi informatizarea procedurilor de vămuire şi de control vamal
(implementarea procedurii de declarare electronică, optimizarea procedurilor de tranzit,
dezvoltarea procedurii de vămuire conform principiului "ghişeului - unic");
implementarea politicii securităţii informaţiei a Serviciului Vamal;
controlul şi asigurarea utilizării eficiente şi eficace a capacităţilor existente în sistem şi
dezvoltarea resurselor informaţionale în sistem (hardware, software, dispozitive de comunicaţii,
personal tehnic de specialitate etc.)

40
 controlul corectitudinii procedurilor vamale introduse în sistemele informaţionale ale
Serviciului Vamal.
3. domeniul statistică vamală:
controlul datelor în scopul restituirii TVA agenţilor economici.
contrapunerea datelor statistice a comerţului exterior de oglindă cu ţările CSI.
dirijarea metodologică a instituţiilor vamale în domeniul statisticii vamale şi a
comerţului exterior.
Direcţia exercită următoarele atribuţii:
Elaborarea concepţiei politicii informaţional-tehnice a Serviciului Vamal al Republicii
Moldova.
Participarea la formarea caietului de sarcini pentru elaborarea, sistemului informaţional
integrat al Serviciului Vamal.
Controlul veridicităţii datelor statistice transmise de către birourile vamale.
Contrapunerea datelor în modulele sistemelor informaţionale şi cu datele ţărilor
limitrofe.
Elaborarea şi implementarea metodologiei statisticii vamale şi a comerţului exterior.
Elaborarea rapoartelor statistice privind comerţul exterior şi activitatea vamală.
Testarea funcţionării sistemelor informaţionale elaborate de către întreprinderile
specializate la cerinţa Serviciului Vamal.
Coordonarea cu întreprinderile specializate a funcţionării operative a sistemului de
telecomunicaţii a instituţiilor vamale ale Serviciului Vamal.
Analizarea activității birourilor vamale pe problemele informaţionale şi înaintarea
propunerilor pentru îmbunătăţirea lucrului acestora.
Studierea, generalizarea şi propagarea experienţei avansate de activitate în domeniul
informaţional din alte ţări în scopul sporirii eficienţei lucrului.
Participarea în comun cu direcţiile şi secţiile Serviciului Vamal la elaborarea proiectelor
de legi ale Republicii Moldova, Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova, actele normative
interne, ce vizează domeniul informaţional.
Contribuirea la protejarea tehnicii de calcul a sistemului informaţional.
Efectuarea dirijării metodologice pentru realizarea obiectivelor:
dezvoltarea sistemului de telecomunicaţie al Serviciului Vamal;
funcţionarea calitativă şi eficientă a tehnicii de calcul şi a tuturor echipamentelor
electronice şi utilajelor speciale a instituţiilor vamale.

41
 Exercitarea altor obligaţii în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, actelor
normative, dispoziţiilor conducerii Serviciului Vamal în limitele competenţei sale.
Direcţia în componenţa sa include 3 secţii:
Secţia Control informaţional al datelor
Secţia Statistică vamală
Secţia Control al procedurilor vamale
7.Direcţia Investiţii şi Achiziţii Publice
Direcţia investiţii şi achiziţii publice este o subdiviziune structurală a Departamentului
venituri şi control vamal.
Scopul şi obiectivele Direcției investiții şi achiziţii publice sunt realizarea şi
monitorizarea cheltuielilor de capital pentru aparatul propriu, şi după caz a structurilor teritoriale
subordonate, prin elaborarea Programului anual al achizițiilor publice în vederea fundamentării
Proiectului de buget anual de cheltuieli proprii, în conformitate cu necesităţile obiective de
produse, de lucrări şi de servicii şi gradul de prioritate al acestora în funcţie de fondurile ce
urmează să fie alocate prin bugetul anual şi Programul anual de investiții, pe bază de contracte
sau oricare alte forme legale şi asigurarea din punct de vedere logistic a desfăşurării în condiţii
de normalitate a activităţii Sistemului Vamal prin servicii interne (arhivă, transporturi auto,
administrare spatii, asigurarea integrității şi securităţii patrimoniului, securitatea şi sănătatea în
muncă, etc.)
Atribuţiile Direcţiei:
asigurarea elaborării, aviarii şi prezentării spre aprobare a compartimentului achiziţii şi
investiţii capitale la Bugetul anual al Serviciului Vamal, în baza unei proceduri clare şi
obligatorii privind modul de identificare, evaluare şi aprobare a necesităţilor de achiziţii în cadrul
Serviciului Vamal în termenii stabiliţi în Planul de activitate;
asigurarea elaborării Programului anual al achiziţiilor publice prin cooperarea cu
Direcţia finanţe şi evidenţă contabilă în vederea fundamentării Proiectului de buget anual de
cheltuieli propriu;
asigurarea elaborării Planului anual al achiziţiilor publice, care cuprinde lista tuturor
bunurilor, serviciilor şi lucrărilor, care se preconizează a fi achiziţionate, pentru crearea
condiţiilor satisfăcătoare de activitate ce duce la realizarea obiectivelor, sarcinilor şi activităţilor
principale ale Serviciului Vamal;
asigurarea iniţierii şi aplicării procedurilor de achiziţie publică în strictă conformitate cu
legislaţia în vigoare şi asigurarea respectării principiilor transparenţei, publicităţii, obiectivităţii,
impartialităţii şi eficienţei realizării achiziţiilor;

42
 monitorizarea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţii publice (investiţii,
mijloace fixe, alte produse asimilate mijloacelor fixe, reparaţii curente şi reparaţii capitale) şi
participă în comisiile de evaluare, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
asigurarea elaborării strategiei de dezvoltare a infrastructurii sistemului vamal;
asigurarea monitorizării procesului de construcţie şi reconstrucţie a edificiilor
Serviciului Vamal în corelaţie cu fondurile alocate, respectarea legislaţiei în construcţie şi
duratele de executare a contractelor aflate în derulare;
monitorizarea evidenţei, cu înregistrarea în registru şi la Organele Cadastrale de Stat a
patrimoniului aflat în gestiunea Serviciului Vamal;
monitorizarea elaborării şi prezentării în termeni a Rapoartelor statistice, Biroului
Naţional de Statistică al Republicii Moldova;
monitorizarea respectării normelor interne ce stabilesc principalele condiţii tehnice de
confecţionare a uniformei;
monitorizarea măsurilor de pregătire a sediilor şi comunicaţiilor ale Aparatului Central,
a birourilor vamale către sezonul rece;
analizarea şi întocmirea listelor cheltuielilor de investiţii pentru "Alte cheltuieli de
investiţii", ca anexă la bugetul de cheltuieli al Serviciului Vamal, precum şi a cererilor de
achiziţionare a utilajelor şi a altor dotări independente necesare aparatului central şi structurilor
teritoriale subordonate şi le propune spre aprobare conducerii în limita fondurilor bugetare
aprobate;
asigurarea în permanenţă a organizării procedurilor menite pentru aprovizionarea
sistemului vamal cu bunuri materiale şi servicii pentru activitatea Serviciului Vamal;
executarea sarcinilor rezultate din programul de investiţii al Serviciului Vamal;
organizarea şi coordonarea activităţii de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă.
Direcţia în componenţa sa include 3 secţii:
Secţia managementul infrastructurii şi achiziţii
Serviciul dotări
Serviciul administrativ-gospodăresc
8.Direcţia Analiza Riscurilor
Direcţia analiza riscurilor este о subdiviziune structurală a Departamentului de aplicare
a legii din cadrul Aparatului Central al Serviciului Vamal.
Direcţia analiza riscurilor are ca scop principal:
Identificarea ariilor de risc, stabilirea cauzelor şi condiţiilor de apariţie a lor şi evaluarea
consecinţelor nerespectării legislaţiei vamale în vigoare.

43
 Monitorizarea şi evaluarea criteriilor de selectivitate, indicatorilor de performanţă,
precum şi evaluarea impactului criteriilor de selectivitate asupra parametrilor generali de
selectivitate ai SI „Asycuda World";
Perfecţionarea procedurilor de vămuire menite să asigure condiţii favorabile în vederea
accelerării traficului de mărfuri peste frontiera vamală a Republicii Moldova, reducerii timpului
necesar vămuirii şi sporirii eficienţei controlului vamal;
Informarea factorilor de decizie în timp real despre tendinţele negative care se manifestă
sau pot să se manifeste în timpul apropiat.
Obiectivele de bază ale Direcţiei sunt:
Identificarea zonelor de risc în activitatea vamală şi a indicatorilor de risc specifici
acestor zone;
Utilizarea sistematică a informaţiei acumulate de organele vamale pentru a stabili
cauzele şi condiţiile apariţiei riscurilor, identificarea lor şi evaluarea consecinţelor nerespectării
legislaţiei vamale;
Stabilirea unor metode unice de depistare a riscurilor, de aplicare a lor în practică prin
luarea de decizii de prevenire şi de minimalizare a încălcărilor legislaţiei vamale;
Acordarea asistenţei subdiviziunilor Serviciului Vamal în procesul luării deciziilor la
etapa vămuirii mărfurilor prin informarea efectivului despre zonele de risc existente, despre
riscurile determinate şi cele potenţiale;
Punerea la dispoziţia factorilor de decizie a estimării gradului de probabilitate al
riscurilor;
Asigurarea realizării etapelor de analiză a riscurilor (orientare, colectare, procesare,
distribuire, revizuire şi aplicare în practică a produselor de analiză a riscurilor);
Gestionarea şi monitorizarea eficienţei criteriilor de selectivitate şi a parametrilor
selectivităţii în SI „Asycuda World";
Asigurarea concordanţei acţiunilor întreprinse în vederea prevenirii, depistării sau
minimalizării riscurilor cu prevederile legislaţiei în vigoare.
Direcţia are următoarele atribuţii:
Elaborarea şi actualizarea materialelor instructiv-metodologice necesare pentru
identificarea riscurilor;
Determinarea riscurilor potenţiale şi fixarea celor depistate;
Determinarea cauzelor şi condiţiilor care au favorizat comiterea încălcărilor vamale;
Estimarea posibilului prejudiciu - în cazul apariţiei unor riscuri potenţiale şi a
prejudiciului în cazul riscurilor determinate;

44
 Determinarea posibilităţii prevenirii sau minimalizării riscurilor, precum şi identificarea
resurselor necesare şi elaborarea propunerilor privind distribuirea lor optimală;
Elaborarea şi aplicarea în practică a măsurilor de prevenire şi minimalizare a riscurilor;
Evaluarea şi controlul realizării practice a măsurilor întreprinse de prevenire şi
minimalizare a riscurilor;
Gestionarea sistemului de selectivitate, a parametrilor selectivităţii în baza procedeelor
de analiză a riscurilor şi a procedurii de obţinere a statutului de "agent economic de încredere";
Asigurarea schimbului de informaţii din domeniul analizei de risc cu subdiviziunile din
cadrul Serviciului Vamal, birourilor vamale şi instituţii vamale ale altor state;
Colectarea informaţiilor specifice activităţii analitico-informaţionale şi înregistrarea
informaţiilor în sistemele informaţionale gestionate de Direcţie;
etc.
Direcţia este constituită din 2 secţii:
Secţia Gestionarea Sistemului de Selectivitate
Centrul Analitico-informațional
9.Direcţia Control Ulterior
Direcţia control ulterior este о subdiviziune structurală a Departamentului de aplicare a
legii din cadrul Aparatului Central al Serviciului Vamal.
Scopul activităţii şi obiectivele de bază puse în sarcina Direcţiei sunt:
participă la elaborarea politicii vamale a statului şi implementează această politică;
asigură respectarea legislaţiei vamale şi fiscale; apără drepturile şi interesele legitime
ale persoanei în cadrul activităţii vamale;
contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului;
apără interesele economice ale statului;
luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale
care se referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală;
contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii statului;
asigură îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului în domeniul vamal;
participă la elaborarea acordurilor internaţionale în domeniul vamal, la colaborarea cu
organele vamale, cu alte autorităţi publice din străinătate, cu organizaţiile internaţionale în
domeniul vamal;
monitorizarea realizării politicilor şi strategiilor în domeniile sale de competenţă;
administrarea unui sistem eficient de selectivitate în baza procedeelor de analiză a
riscurilor;

45
 organizarea activităţii de control ulterior şi preaudit;
acordarea suportului metodologic necesar secţiilor control ulterior din subdiviziunile
vamale;
asigură gestionarea şi dezvoltarea Sistemului informaţional integrat specializat
domeniului de activitate a Direcţiei, unificarea şi dezvoltarea statisticilor.
Direcţia are următoarele atribuţii:
creează un sistem contemporan de administrare, care ar asigura efectuarea unui control
ulterior adecvat reieşind din principiul planificării bazat pe activitatea de analiză de risc.
administrează un sistem eficient de selectare a persoanelor auditate în baza procedeelor
de analiză a riscurilor. Dezvoltă şi modernizează criteriile de selectare şi prelucrare
informaţională a datelor, corespunzătoare Sistemului Informaţional ASYCUDA World şi altor
programe şi sisteme folosite pentru prelucrarea datelor la nivel local sau internaţional.
efectuează activităţi de analiză de risc în vederea asigurării planificării misiunilor de
reverificare a declaraţiilor vamale şi audit postvămuire.
efectuează în condiţiile actelor legislative şi normative în vigoare din domeniu, în baza
planurilor de activitate, precum şi la indicaţia conducerii Serviciului Vamal, reverificarea
declaraţiilor vamale, precum şi auditul postvămuire a activităţii economice externe a subiecţilor
comerţului extern şi a persoanei cu care persoana auditată are sau a avut relaţii economice şi/sau
financiare.
rolul fundamental al Direcţiei este îmbunătăţirea rezultatelor pe care Serviciul Vamal le
are în acele două mari zone de responsabilitate:
cu efect fiscal - colectarea veniturilor pentru bugetul naţional.
cu efect non-fiscal - detectarea măsurilor de politică economică, penalizarea şi
prevenirea încălcărilor legislaţiei vamale.
Direcţia este constituită din 2 secţii:
Secţia reverificare şi audit postvămuire
Secţia analiza, planificare şi monitorizare
10.Direcţia Servicii Operative
Direcţia servicii operative este o subdiviziune structurală a Departamentului de aplicare
a legii a Serviciului Vamal al Republicii Moldova.
Scopul activităţii şi obiectivele de bază:
scopul activităţii şi obiectivele de bază puse în sarcina Direcţiei sunt contracararea
traficului ilicit de mărfuri peste frontiera vamal a Republicii Moldova, depistarea, documentarea,
încălcărilor vamale, în limitele competenţei, asigurarea respectării legislaţiei vamale de către

46
persoanele fizice şi juridice la trecerea mărfurilor şi obiectelor peste frontiera vamală,
transportarea şi tranzitarea lor pe teritoriul republicii, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de
contracarare a fraudelor vamale prin acumularea informaţiilor privind traficul ilicit de mărfuri,
colectarea informaţiilor relevante privind starea generală a zonelor cu risc sporit şi realizarea lor.
controlul şi supravegherea deplasării mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul
vamal.
acordarea suportului necesar subdiviziunilor vamale la depistarea şi documentarea
cazurilor de contrabandă, a altor infracţiuni, a contravenţiilor vamale în afara zonelor de control
vamal şi a zonelor libere.
localizarea, de comun acord cu alte organe de drept, a situaţiilor de conflict apărute în
legătură cu exercitarea de către colaboratorii vamali a funcţiilor de serviciu.
colectarea şi generalizarea informaţiilor despre traficul ilicit de mărfuri pentru
eficientizarea lucrului respectiv de către subdiviziunile vamale.
Atribuţiile Direcţiei:
planifică, organizează, coordonează şi desfăşoară activitatea specială de investigaţie în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
identifică şi generalizează cauzele şi condiţiile ce favorizează comiterea infracţiunilor şi
fraudelor din domeniul vamal;
organizarea activităţii se realizează în baza planurilor anuale de lucru ale Serviciului
Vamal, a planurilor semestriale şi speciale ale Direcţiei, elaborate în baza evoluţiei stării
criminogene şi analizei situaţiei operative create în ramurile şi domeniile deservite.
organizează şi coordonează activitatea în domeniul prevenirii, contracarării şi depistării
traficului ilicit de substanţe narcotice, psihotrope, precursorii, armelor, muniţiilor, explozivelor şi
produselor din tutungerie;
creează un sistem contemporan de administrare, reieşind din principiul selectivităţii;
organizează activitatea de secretariat în conformitate cu actele normative
corespunzătoare;
dezvoltă şi modernizează criteriile controlului vamal;
planifică, organizează şi coordonează activitatea echipelor mobile;
contribuie la controlul respectării legislaţiei vamale de către persoanele fizice şi juridice
la trecerea de bunuri peste frontiera vamală, precum şi la transportarea şi la tranzitarea lor prin
teritoriul vamal al Republicii Moldova:
localizarea situaţiilor de conflict;
controlul depozitelor;

47
 controlul repetat al mijloacelor de transport şi al loturilor de marfă vămuite de către
organele vamale, etc.
asigură cadrul organizatoric necesar cooperării şi dezvoltării la nivel naţional şi
internaţional a acţiunilor specifice privind prevenirea şi combaterea infracţiunilor
transfrontaliere, contrabandei şi altor fraude vamale;
asigură schimbul operativ de informaţii cu serviciile vamale ale altor state, precum şi cu
organizaţiile internaţionale;
colaborează cu organele de drept ale Republici Moldova pentru obţinerea (prezentarea)
datelor necesare ce ţin de prevenirea, combaterea şi investigarea infracţiunilor transfrontaliere,
contrabandei, fraudelor vamale.
Direcţia în componenţa sa include 2 secţii:
Secţia echipe mobile
Secţia investigaţii operative
11.Direcţia Urmărire Penală
Direcţia urmărire penală este o subdiviziune specializată în cadrul Departamentului de
aplicare a legii al Serviciului Vamal, misiunea căreia este de a întreprinde toate măsurile
prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă şi obiectivă, a circumstanţelor
cauzei pentru stabilirea adevărului.
Obiectivele Direcţiei urmărire penală
asigurarea realizării principiilor legalităţii, respectării drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale omului şi oportunităţii în activitatea de urmărire penală a Serviciului Vamal;
preîntâmpinarea, depistarea, cercetarea şi curmarea contravenţiilor şi infracţiunilor
atribuite de lege în competenţa Serviciului Vamal;
înregistrarea centralizată a infracţiunilor ce ţin de competenţa Serviciului Vamal şi a
persoanelor ce le-au săvârșit;
schimbul operativ de informaţii şi schimbul de experienţă pe plan intern şi extern în
domeniul desfăşurării procesului de urmărire penală.
Atribuţiile Direcţiei urmărire penală:
preîntâmpinarea, depistarea, cercetarea şi curmarea contravenţiilor şi infracţiunilor din
domeniul vamal, precum şi altor infracţiuni date în competenţa organului de urmărire penală al
Serviciului vamal;
efectuarea măsurilor operative de investigaţii, inclusiv de a utiliza înregistrări audio şi
video, filmări, fotografieri, a altor acţiuni de urmărire penală, în scopul descoperirii indicilor
infracţiunii şi persoanelor care au săvârșit-o;

48
 constatarea faptică şi fixarea procesuală a acţiunilor, care pot fi folosite în calitate de
probe în cauza penală;
întreprinderea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea şi curmarea infracţiunii;
la depistarea indicilor infracţiunii, concomitent cu înregistrarea sesizării despre aceasta,
porneşte procesul de urmărire penală;
efectuarea acţiunilor de urmărire penală în vederea descoperirii ei şi fixării probelor care
confirmă sau infirmă săvârșirea infracţiunii, efectuarea măsuri în vederea asigurării acţiunii
civile sau a unei eventuale confiscări a bunurilor dobândite ilicit;
interacţionarea în activitatea sa cu organele procuraturii prin anunţarea imediată a
procurorului despre infracţiunea săvârșită şi despre începerea acţiunilor de urmărire penală;
ducerea evidenţei unice şi înregistrarea centralizată a infracţiunilor ce ţin de competenţa
Serviciului Vamal şi a persoanelor care le-au săvârșit;
atribuirea fiecărei sesizări a unui număr în ordinea înregistrării ei;
utilizarea formularelor-tip ale actelor de evidenţă primară;
exercită controlul asupra utilizării informaţiei;
coordonarea generală a activităţii de urmărire penală prin organizarea ajutorului practic,
metodic în activitatea subdiviziunilor de urmărire penală teritoriale şi analiza activităţii lor;
asigurarea efectuării sub toate aspectele, complet şi obiectiv, a urmăririi penale de către
ofiţerii de urmărire penală a DUP;
identifică şi generalizează cauzele şi condiţiile ce favorizează comiterea infracţiunilor
din domeniul vamal;
organizarea controlului privind executarea de către subdiviziunile de urmărire penală a
ordinelor, dispoziţiilor, instrucţiunilor, programelor şi planurilor de activitate ale Serviciului
Vamal şi Direcţiei;
asigurarea conlucrării Direcţiei cu subdiviziunile Serviciului Vamal, cu alte organe de
urmărire penală, cu autorităţile publice, instituţiile, organizaţiile obşteşti şi cetăţeni;
Direcţia în componenţa sa include 3 secţii şi 1 serviciu:
Secţia Urmărire Penală
Serviciul Urmărire Penală Nord
Secţia Urmărire Penală Centru
Secţia Urmărire Penală Sud
12.Centru Chinologic (cu statut de Direcţie)
Direcţia Centrul chinologic, este o subdiviziune a Departamentului de Aplicare a Legii a
Serviciului Vamal al Republicii Moldova.

49
 Scopul de bază a activităţii Direcţiei constă în lupta contra traficului ilicit de substanţe
narcotice, psihotrope şi precursorii, precum şi arme, muniţii, explozive şi produse de tutungerie.
Atribuţiile Direcţiei:
promovarea în comun cu alte subdiviziuni ale Serviciului Vamal politica vamală a
Republicii Moldova şi asigură executarea legislaţiei vamale, în procesul de combatere şi
contracarare a trecerii ilicite de droguri, arme, muniţii, explozive şi produse din tutungerie, peste
frontiera vamală a Republicii Moldova, utilizează câinii de serviciu special antrenaţi.
efectuarea pregătirii speciale a câinilor de serviciu, pentru depistarea drogurilor,
armelor, muniţiilor, explozivelor, produselor din tutungerie, tăinuite în transportul auto, feroviar,
aerian, bagaje etc.
utilizarea câinilor de serviciu antidrog şi antitabac ca unul din instrumentele de bază în
controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport în zona de control vamal şi în alte locuri, în
cadrul măsurilor, ce au tangenţă cu activitatea vamală şi chinologică.
organizarea instruirii teoretico-practice, cursuri de reciclare şi perfecţionare a
inspectorilor-chinologi din cadrul Serviciului Vamal, precum şi acordarea ajutorului practic-
instructiv subdiviziunilor chinologice din cadrul Ministerului Justiţiei, MAI, Serviciului de
Grăniceri.
dresarea şi antrenarea câinilor de serviciu.
studierea practicii internaţionale şi a tehnicilor de control vamal al mărfurilor şi
mijloacelor de transport.
organizarea controlului şi coordonarea lucrului cu structurile Serviciului Vamal şi
birourilor vamale privind efectuarea controlului vamal şi depistarea drogurilor şi a precursorilor,
produselor de tutungerie, produselor explozive.
asigurarea la timp a petrecerii măsurilor de logistică şi zooveterinarie, în vederea
păstrării şi întreţinerii câinilor de serviciu.
elaborarea şi realizarea planurilor curente şi de perspectivă în cadrul activităţii
chinologice.
achiziţionarea câinilor de serviciu şi lucrul de reproducere şi selecţie a acestora
(creştere, dezvoltare şi veterinărie).
Structura Direcţiei:
Şef Direcţie (Centru)
Inspector Principal - 6 funcţii
Inspector Superior - 6 funcţii
13.Secţia Asistenţă Administrativă

50
 Secţia asistenţă administrativă este o subdiviziune structurală în cadrul Departamentului
de aplicare a legii a Serviciului Vamal.
Scopul secției constă în dezvoltarea cooperării internaţionale şi naţionale în realizarea
eficientă a schimbului de informaţii, în domeniul combaterii infracţionalităţii transfrontaliere,
asigurarea evidenţei şi controlului respectării legislaţiei în cadrul efectuării actelor de procedură
pe cazurile de contravenţie vamală.
Obiectivele:
Dezvoltarea şi implementarea continuă a mecanismelor de consolidare a cooperării cu
administraţiile vamale ale ţărilor străine şi organismele internaţionale de specialitate (OMV,
RILO ECE, OLAF, SELEC, EUBAM, CCCG, CVN SELEC/GUAM, etc.).
Gestionarea şi sistematizarea informaţiei şi datelor privind participarea Serviciului
Vamal la evenimentele internaţionale pe subiectele privind prevenirea şi combaterea
infracţionalităţii transfrontaliere.
Coordonarea activităţii ofiţerului de legătură detaşat la Centrul Sud-Est European de
aplicare a legii (SELEC, Bucureşti), Centrul Comun de Contact Galaţi (CCCG), Oficiul Regional
pentru schimb de Informaţii RILO ECE (Varşovia), Centrul Virtual Naţional SELEC/GUAM
(CVN SELEC/GUAM).
Realizarea de către Serviciul Vamal, la nivel naţional, a politicilor privind lupta cu
fraudele vamale prin asigurarea mecanismului de cooperare interinstituţională.
Secția are următoarele atribuţii:
asigură cadrul organizatoric necesar cooperării şi dezvoltării la nivel naţional şi
internaţional a acţiunilor specifice privind prevenirea şi combaterea fraudelor vamale;
organizează şi asigură schimbul operativ de informaţii cu serviciile vamale ale altor
state, precum şi cu organizaţiile internaţionale în scopul prevenirii, combaterii şi investigării
fraudelor vamale, conform procedurilor stabilite;
colaborează cu organele de drept ale Republici Moldova pentru obţinerea (prezentarea)
datelor necesare ce ţin de prevenirea, combaterea şi investigarea fraudelor vamale;
coordonează activitatea Serviciului Vamal în cadrul Centrului Sud-Est European de
aplicare a legii (SELEC), Bucureşti;
coordonează activitatea Serviciului Vamal în cadrul programului Organizaţiei Mondiale
a Vămilor pentru schimb de informaţii RILO/ECE (Oficiul Regional pentru Europa Centrală şi
de Est);
coordonează activitatea Serviciului Vamal în cadrul Centrului Comun de Contact Galaţi
(CCCG), Galaţi;

51
 coordonează activitatea Serviciului Vamal în cadrul Centrului Virtual Naţional
SELEC/GUAM (CVN SELEC/GUAM);
administrează baza de date Customs Enforcement Network (CEN) a Organizaţiei
Mondiale a Vămilor;
solicită de la subdiviziunile structurale ale Serviciului Vamal documente necesare
pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu;
analizează rezultatele activităţii subdiviziunilor vamale în vederea utilizării informaţiilor
obţinute prin cadrul asistenţei administrative internaţionale;
organizează, coordonează şi participă la operaţiunile privind combaterea fraudelor
vamale desfăşurate la nivel naţional şi internaţional;
efectuează controlul şi sistematizează datele referitor la activitatea birourilor vamale la
capitolul contracararea fraudelor vamale;
asigură evidenţa şi elaborarea rapoartelor analitice privind contracararea fraudelor
vamale de către subdiviziunile responsabile din cadrul birourilor vamale.
Direcţia are următoarea structură:
şef secţie;
inspectori principali;
inspectori superiori.
14.Direcţia Managementul Personalului
Direcţia este o subdiviziune structurală a Serviciului Vamal ce se subordonează
nemijlocit Directorului General.
Direcţia managementul personalului are misiunea de a contribui la realizarea
obiectivelor strategice ale Serviciului Vamal prin promovarea şi implementarea unui
management eficient al resurselor umane în sistemul vamal, precum şi prin optimizarea lucrărilor
de secretariat, ţinerea lucrărilor de secretariat referitoare la petiţii, asigurarea operaţiunilor
arhivistice la documentele Serviciului Vamal, asigurarea regimului secret al documentelor
conform legislaţiei privind apărarea secretului de stat şi altor secrete protejate de lege.
Obiectivele de bază ale activităţii Direcţiei sânt administrarea personalului prin
planificarea, coordonarea, organizarea, desfăşurarea, monitorizarea şi evaluarea implementării în
instituţia vamală a procedurilor de personal; acordarea asistenţei informaţionale şi metodologice
în domeniu subdiviziunilor vamale; evidenţa datelor şi documentelor cu privire la personal;
motivarea şi menţinerea personalului; promovarea codului de conduită etică.
Direcţia are următoarele atribuţii:
administrarea personalului prin:

52
 proiectarea şi organizarea funcţiilor, posturilor, elaborarea statului de personal a
unităţilor vamale;
planificarea /estimarea necesarului de personal;
coordonarea elaborarea /actualizarea fişelor de post pentru funcţiile create sau
modificate;
asigurarea necesarului de personal:
organizarea şi realizarea procedurilor cu privire la recrutare şi selectarea candidaţilor
pentru funcţiile vacante;
organizarea şi participarea la desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor
vacante (înregistrarea formularelor de participare, informarea candidaţilor, participarea la
verificarea lucrărilor);
organizarea şi coordonarea procesului de integrare a noilor angajaţi;
organizarea interviului de atestare a colaboratorilor la expirarea termenului de probă
(informarea, colectarea fişelor de atestare, realizarea procedurii de atestare, consemnarea
rezultatelor);
acordarea asistenţei informaţionale şi metodologice în aplicarea procedurilor de
personal şi a prevederilor cadrului normativ în elaborarea actelor, şi desfăşurarea procedurilor de
personal;
examinarea petiţiile personalului cu subiecte din domeniu şi formulează răspunsurile de
rigoare;
evidenţa datelor şi documentelor cu privire la personalul SV:
elaborarea actelor administrative cu privire la angajare, suspendare / modificarea
raporturilor de serviciu, promovarea, încetarea raporturilor de serviciu, instruirea, evaluarea
personalului, desfăşurarea practicii în cadrul instituţiei vamale, şi alte proceduri de personal;
completarea carnetelor de muncă, întocmirea şi actualizarea dosarelor personale,
completarea formularelor statistice privind personalul, duce evidenţa concediilor de odihnă şi
medicale;
eliberarea şi gestionează legitimaţiile de serviciu , duce evidenţa persoanelor supuse
serviciului militar;
Direcţia în componenţa sa include 2 secţii:
Secţia Secretariat
Secţia Resurse Umane
15.Direcţia Dezvoltarea Profesională a Colaboratorilor Vamali (Centru de instruire)

53
 Direcţia este o subdiviziune structurală a Aparatului Central creată prin Ordinul
Directorului general al Serviciului Vamal al Republicii Moldova nr.407- O din 19 octombrie
2007. Misiunea Direcţiei constă în asigurarea, în conformitate cu prevederile legale, a
reglementărilor privind planificarea, organizarea şi desfăşurarea procesului de instruire şi
perfecţionare profesională a colaboratorilor vamali.
Direcţia are următoarele atribuţii de bază:
elaborarea programelor de instruire şi dezvoltare profesională a colaboratorilor vamali
conform destinaţiilor de activitate şi de specialitate;
elaborarea şi implementarea programelor de evaluare şi certificare a persoanelor
instruite;
emiterea certificatelor de calificare corespunzătoare;
elaborarea anuală a proiectului planului de activitate, ținând cont de necesităţile de
instruire a colaboratorilor vamali şi îl prezintă spre aprobare Serviciului Vamal;
pregătirea pentru aprobare Serviciului Vamal rapoartelor anuale privind realizarea
planurilor de activitate ale Centrului;
elaborarea recomandărilor, propunerilor, materialelor metodice referitor la activitatea de
instruire în domeniul vamal;
desfăşurarea conferinţelor, seminarelor, cursurilor şi altor activităţi legate de domeniul
de competenţă;
conlucrarea cu instituţiile de profil, crearea de parteneriate cu instituţii din ţară şi
străinătate în vederea schimbului de experienţă în domeniul instruirii profesionale şi preluarea
celor mai bune practici în domeniu;
evaluarea rezultatelor instruirii;
ţinerea evidenţei datelor referitoare la dezvoltarea profesională a personalului vamal;
promovarea în rândul colaboratorilor vamali sentimentul de patriotism şi mândrie faţă
de profesia aleasă şi instituţie per ansamblu;
desfăşurarea activităţii de instruire, didactică, metodică şi organizaţională de reciclare şi
perfecţionare profesională a colaboratorilor vamali;
elaborarea programelor de instruire, capabile să asigure dezvoltarea cunoştinţelor,
aptitudinilor necesare pentru performanţa personalului vamal;
asigurarea cu formatori care au experienţă în domeniul de specialitate şi au o instruire
certificată în pedagogie;
identificarea necesităţilor de instruire a personalului din cadrul instituţiei şi
determinarea priorităţilor de dezvoltare profesională;

54
 asigurarea şi dezvoltarea bazei materiale, tehnice şi didactice;
acordarea asistenţei în domeniul lingvistic subdiviziunilor aparatului central;
organizarea şi desfăşurarea activităţilor de studiere a limbii moderne;
promovarea imaginii Serviciului Vamal, dezvoltării culturii etice, educarea
colaboratorilor vamali şi a tinerei generaţii în spiritul patriotismului, demnităţii faţă de profesia şi
instituţia vamală;
colectarea şi păstrarea nealterată a bunurilor muzeale relevante activităţii vamale,
precum şi punerea acestora în valoare prin expunere, în scop de instruire, educaţie şi agrement al
publicului larg, etc.
Direcţia are următoarea structură organizatorică:
şef Direcţie
şef adjunct Direcţie
specialist principal
specialist superior
16.Direcţia Securitate Internă
Direcţia securitate internă este o subdiviziune structurală a Aparatului Central al
Serviciului Vamal, constituită pentru realizarea măsurilor publice şi secrete, orientate spre
asigurarea protecţiei juridice a colaboratorilor Serviciului Vamal şi a persoanelor care acordă
sprijin subdiviziunilor care exercită activitatea operativă de investigaţii şi asigură securitate
internă a autorităţilor vamale.
Direcţia are următoarele atribuţii de bază:
elaborarea, organizarea şi realizarea, în limitele competenţei sale, a unui sistem de
măsuri publice sau secrete, orientate spre asigurarea protecţiei autorităţilor vamale, factorilor de
decizie din cadrul acestora şi persoanelor care acordă sprijin la exercitarea activităţii operative de
investigaţii;
relevarea, prevenirea şi contracararea infracţiunilor, contravenţiilor administrative şi
abaterilor disciplinare, în care sânt implicaţi factorii de decizie din cadrul autorităţilor vamale,
precum şi stabilirea persoanelor, care instigă colaboratorii vamali la săvârșirea faptelor ilicite;
exercitarea activităţii operative de investigaţii în mod public şi secret în limitele
competenţei sale în corespundere cu legislaţia şi actele normative ale Serviciului Vamal;
asigurarea regimului şi pazei clădirii autorităţii centrale, infrastructurii, parcării auto,
terenului aferent şi curmarea acţiunilor ilegale, îndreptate asupra acestora şi altele.
Direcţia este constituită din 3 secţii:
Secţia operativă,

55
 Secţia investigaţii interne
Secţia serviciu şi regim.
17.Direcţia Control al Încasării Obligaţiei Vamale şi Asistenţă Juridică
Direcţia este o subdiviziune structurală a Aparatului Central.
Direcţia este instituită în scopul asigurării controlului respectării şi implementării
adecvate a legislaţiei de către organele vamale, persoanele fizice şi persoanele juridice - subiecţi
ai activităţii economice externe, supravegherii încasării obligaţiilor vamale, acordării asistenţei
juridice Serviciului Vamal şi organelor vamale, după caz, şi protejării la frontieră a drepturilor
proprietăţii intelectuale.
Întru atingerea scopului Direcţia are următoarele obiective generale:
asigurarea controlului respectării legislaţiei vamale de către colaboratorii vamali,
precum şi de către persoanele fizice şi juridice - subiecţi ai activităţii economice externe;
asigurarea aplicării uniforme a legislaţiei vamale şi fiscale în cadrul tuturor
subdiviziunilor;
asigurarea asistenţei juridice în cadrul activităţii vamale;
reprezentarea intereselor Serviciului Vamal în instanţele de judecată şi alte instituţii;
avizarea proiectelor tratatelor şi actelor normative care reglementează activitatea de
bază a Serviciului Vamal, contractelor înainte spre aprobare/semnare Directorului general;
asistarea metodologică sub aspect juridic a subdiviziunilor structurale ale Serviciului
Vamal;
asigurarea încasării silite a obligaţiilor vamale;
asigurarea executării titlurilor executorii;
monitorizarea obligaţiilor vamale nestinse;
asigurarea controlul procesului de aplicare a prevederilor legale referitoare la protecţia
la frontieră a proprietăţii intelectuale;
perfecţionarea cadrului normativ întru asigurarea unor acţiuni eficiente în vederea
combaterii contrafacerii şi pirateriei şi a încălcării drepturilor asupra proprietăţii intelectuale;
perfecţionarea mecanismului de coordonare şi cooperare între Serviciul vamal şi alte
organe de drept implicate în protejarea proprietăţii intelectuale, precum şi cu deţinătorii acestor
drepturi;
asigurarea împuternicirilor şi a instrumentelor necesare pentru a permite Serviciului
vamal să monitorizeze şi să întreprindă măsurile de protecţie a drepturilor de proprietate
intelectuală.
Direcţia are următoarele atribuţii:

56
 efectuează controlul respectării legislaţiei vamale de către colaboratorii vamali, precum
şi de către persoanele fizice şi juridice - subiecţi ai activităţii economice externe;
verifica aplicabilitatea uniformă a legislaţiei vamale de către colaboratorii birourilor
vamale;
examinează petiţiile, plângerile, contestaţiile, reclamaţiile, cererile prealabile, depuse de
către persoanele fizice şi juridice;
examinează, anulează şi emite decizii cu privire la contravenţiile vamale;
întreprinde măsuri întru încasarea silită a obligaţiilor vamale;
conlucrează cu executorii judecătoreşti în vederea încasării silite a obligaţiilor vamale;
întreprinde măsuri întru executarea titlurilor executorii;
implementează instrumente necesare pentru întreprinderea măsurilor de protecţie a
drepturilor de proprietate intelectuală.
monitorizează procesul de aplicare a prevederilor legale cu privire la protecţia la
frontieră a proprietăţii intelectuale;
examinează cererile de intervenţie parvenite de la titularii drepturilor de protecţie
intelectuală, precum şi alte documente ce ţin de acordarea unei protecţii a proprietăţii intelectuale
la frontieră;
Direcţia în componenţa sa include 4 secţii:
Secţia control al respectării reglementărilor vamale;
Secţia asistenţă juridică;
Secţia supravegherea încasării obligaţiei vamale;
Secţia protecţia proprietăţii intelectuale.
18.Direcţia Analitică
Direcţia Analitică este o subdiviziune structurală Aparatului Central al Serviciului
Vamal.
Scopul activităţii Direcţiei este de a realiza o activitate obiectivă şi independentă prin
oferirea suportului analitico-informativ respectiv, întru realizarea misiunii de bază a Serviciului
Vamal privind implementarea politicii vamale în vederea asigurării respectării reglementărilor
vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală a
Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi de export, efectuarea vămuirii,
controlului şi supravegherii vamale.
Obiectivele de bază ale Direcţiei sunt:
Asigurarea suportului analitico-informativ al conducerii Serviciului Vamal;
Prognozarea direcţiilor de dezvoltare şi indicatorilor de activitate a Serviciului Vamal;

57
 Acordarea asistenţei şi suportului analitico-informaţional pentru formularea opiniei
Serviciului Vamal pe unele probleme de punere în aplicare a politicilor fiscale şi vamale, precum
şi alte chestiuni aferente competenţelor Serviciului Vamal;
Analiza eficienţei şi performanţei funcţionale a subdiviziunilor Serviciului Vamal;
Atribuţiile Direcţiei:
Colectarea, sintetizarea şi analiza informaţiilor privind impactul activităţilor vamale
asupra dezvoltării socio-economice a Republicii Moldova;
Colaborarea cu autorităţile şi instituţiile guvernamentale, ştiinţifice şi
nonguvernamentale pe probleme de analiză şi prognoză a dezvoltării economice a Republicii
Moldova, inclusiv în unele sectoare din economie;
Elaborarea şi prezentarea în baza materialelor analitice a propunerilor şi sugestiilor
privind principalele direcţii de dezvoltare ale activităţii Serviciului Vamal;
Participarea la elaborarea prognozei (pe termen mediu şi lung) de dezvoltare strategică
şi performantă a Serviciului Vamal în funcţie de tendinţele stabilite;
Participarea la întocmirea rapoartelor (tematice) privind rezultatele executării activităţii
Serviciului Vamal, după caz - lunare, trimestriale, anuale;
Examinarea/avizarea proiectelor de dezvoltare sectorială pe problemele ce ţin de
competenţa Direcţiei;
Controlul tematic bazat pe informaţii analitice în scopul stabilirii aplicării uniforme a
legislaţiei vamale;
Pregătirea de recomandări către subdiviziunile structurale ala aparatului central al
Serviciului Vamal şi birourile vamale pentru dezvoltarea cadrului regulator vamal şi
mecanismelor de aplicare a procedurilor respective.
Structura Direcţiei:
Şef Direcţie
Inspector Principal - 2 funcţii
Inspector Superior - 2 funcţii
19.Direcţia Management Strategic
Direcţia are drept scop de a contribui la consolidarea capacităţilor funcţionale ale
Serviciului Vamal prin alinierea la standardele internaţionale de management al calităţii
administrării vamale, standardele naţionale de control intern în sectorul public, precum şi prin
promovarea cooperării vamale internaţionale şi dezvoltarea relaţiilor publice.
Întru atingerea scopului Direcţia are următoarele obiective generale:

58
 asigurarea dezvoltării şi consolidării unui sistem eficient şi durabil de management
financiar şi control în baza standardelor naţionale de control intern în sectorul public;
implementarea sistemului de control al calităţii administrării vamale şi a serviciilor
publice oferite de către Serviciul Vamal, în conformitate cu standardele de management al
calităţii;
dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor internaţionale în domeniul vamal;
ajustarea administrării vamale la standardele internaţionale şi europene;
promovarea imaginii coerente a Serviciului Vamal.
În activitatea sa Direcţia exercită următoarele atribuţii de bază:
organizează procesul de dezvoltare şi implementare a sistemului de control al calităţii
activităţii vamale şi serviciilor publice oferite de către Serviciul Vamal, în baza standardelor
internaţionale de management al calităţii;
coordonează procesul de dezvoltare şi implementare a standardelor naţionale de control
intern în sectorul public;
asigură monitorizarea procesului de conformare a agenţilor economici la standardele de
management al calităţii în Serviciul Vamal;
asigură procesul de planificare strategică instituţională, monitorizare şi evaluare a
performanţelor;
asigură procesul de raportare în baza documentelor de politici naţionale şi sectoriale,
angajamentelor asumate pe plan internaţional şi în procesul de integrare vamală europeană;
promovează standardele internaţionale şi europene în domeniu şi contribuie la
dezvoltarea capacităţilor instituţionale de implementare a acestora;
coordonează procesul de stabilire şi dezvoltare a relaţiilor internaţionale în domeniul
vamal, implementează modalităţile concrete de colaborare cu administraţiile vamale ale ţărilor
străine, organismele internaţionale şi regionale;
promovează dezvoltarea şi perfecţionarea bazei juridice internaţionale în domeniul
vamal;
coordonează promovarea şi reprezentarea intereselor Serviciului Vamal pe plan
internaţional;
coordonează activităţile subdiviziunilor Serviciului Vamal privind interacţiunea cu
partenerii internaţionali de dezvoltare, în scopul asigurării realizării unei politici unice şi
consecvente de cooperare vamală internaţională;
asigură coordonarea implementării proiectelor de asistenţă tehnică;

59
 coordonează procesul de comunicare şi dezvoltare a dialogului multilateral cu societatea
civilă, mediul de afaceri şi mass-media;
efectuează diverse studii în domeniu;
participă la elaborarea si dezvoltarea sistemului de pregătire profesionala în domeniul
său de competenţa;
acordă subdiviziunilor Serviciului Vamal asistenţă metodologică pe problemele ce ţin
de competenţa Direcţiei.
20.Direcţia Audit Intern
Direcţia audit intern este o subdiviziune structurală a Aparatului central al Serviciului
Vamal.
Scopul activităţii Direcţiei este de a realiza o activitate obiectivă şi independentă prin
oferirea serviciilor de asigurare şi consultanţă, pentru a îmbunătăţi operaţiunile Serviciului
Vamal şi a contribui la adăugarea unui plus de valoare.
Obiectivele de bază ale Direcţiei sunt:
acordarea Directorului general asigurare în ceea ce priveşte gradul de control asupra
operaţiunilor Serviciului Vamal;
monitorizarea conformităţii şi corectitudinii aplicării legilor şi actelor normative în
activitatea Serviciului Vamal;
contribuirea la îmbunătăţirea calităţii managementului, inclusiv al managementului
calităţii şi sistemului de control intern în cadrul Serviciului Vamal;
desfăşurarea activităţii de evaluare a eficienţei, economicităţii şi eficacităţii
operaţiunilor şi de consultare a Directorului general în vederea îmbunătăţirii performanţelor şi
atingerii obiectivelor instituţiei;
maximizarea eficienţei utilizării resurselor financiare destinate finanţării activităţii
Serviciului Vamal prin monitorizarea modului de planificare, utilizare şi raportare a utilizării
acestora;
evaluarea măsurii în care este asigurată confidenţialitatea, integritatea şi disponibilitatea
datelor în cadrul sistemelor informaţionale.
Direcţia are următoarele atribuţii de bază:
analizarea, consultarea şi oferirea recomandărilor în mod independent referitor la toate
aspectele de activitate a Serviciului Vamal;
examinarea respectării legalităţii, regularităţii şi conformităţii operaţiunilor,
identificarea erorilor, gestiunii defectuoase;

60
 evaluarea economicităţii şi eficienţei utilizării resurselor financiare, umane şi materiale
în cadrul Serviciului Vamal;
evaluarea activităţii Serviciului Vamal, prin examinarea rapoartelor financiare şi
autenticităţii datelor incluse în evidenţe contabile;
comunicarea obiectivă, clară, concisă, constructivă, completă şi realizată în timp util a
rezultatelor activităţii de audit intern;
efectuarea activităţii de consultanţă a Directorului general în aspectele de organizare a
activităţii Serviciului Vamal;
formularea recomandărilor orientate spre îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii
activităţii Serviciului Vamal;
contribuirea la îmbunătăţirea sistemului de management al riscurilor şi de control intern
prin asistarea subdiviziunilor Serviciului Vamal în identificarea şi evaluarea expunerilor la
riscuri, identificarea şi evaluarea riscurilor asociate activităţii Serviciului Vamal;
elaborarea proiectelor de acte normative necesare organizării activităţii de audit intern
în cadrul Serviciului Vamal;
reprezentarea intereselor Serviciului Vamal în relaţiile cu alte autorităţi publice şi
organisme internaţionale în domeniul auditului intern.
Direcţia are următoarea structură:
Şef al Direcţiei audit intern
Şef adjunct al Direcţiei
Auditori interni
21.Direcţia Finanţe şi Evidenţă Contabilă
Direcţia finanţe şi evidenţă contabilă este o subdiviziune a Aparatului Central al
Serviciului Vamal.
Obiectivele direcției sunt următoarele:
prognozarea şi elaborarea proiectului bugetului Serviciului Vamal, Cadrului de
Cheltuieli pe Termen Mediu;
elaborarea statelor de funcţii a Aparatului Central şi birourilor vamale, determinarea
fondului de salarizare;
elaborarea pronosticului cheltuielilor bugetare şi veniturilor şi cheltuieli-lor
extrabugetare pe Aparatul Central şi birourile vamale;
distribuirea şi redistribuirea alocaţiilor bugetare între instituţiile Serviciului Vamal,
efectuarea modificărilor în planurile de finanţare în limita alocaţiilor aprobate;

61
 analiza executării devizelor de cheltuieli bugetare şi extrabugetare, întocmirea notei
informative;
primirea dărilor de seamă trimestriale de la birourile vamale şi verificarea
compartimentelor ce ţin de atribuţiile subdiviziunii, cu întocmirea notei explicative la darea de
seamă.
organizarea evidenţei contabile a executării devizului de cheltuieli şi a sistemului de
raportare conform normelor stabilite şi clasificaţiei bugetare aprobate cu respectarea
metodologiei contabilităţii
asigurarea evidenţei mijloacelor extrabugetare.
întocmirea rapoarte financiare trimestriale şi anuale pe Aparatul Central al Serviciului
Vamal , primirea, verificarea şi totalizează dărilor de seamă pe birourile vamale .
întocmirea Raportul consolidat pe Serviciul Vamal şi prezentarea la Ministerul
Finanţelor în modul şi termenii stabiliţi.
controlul analizei efectuate asupra executării bugetului instituţiei.
Atribuţiile direcţiei:
elaborarea devizelor de cheltuieli ale Aparatului Central şi instituţiilor vamale,
întocmirea planurilor de finanţare conform necesităţilor Aparatului Central al Serviciului Vamal,
evidenţa alocaţiilor bugetare , controlul asupra executării lor .
organizarea evidenţei contabile, a executării devizului de cheltuieli şi a sistemului de
raportare conform normelor stabilite şi clasificaţiei bugetare aprobate, respectarea metodologiei
contabilităţii, controlul analizei efectuate asupra executării bugetului instituţiei;
controlul analizei efectuate cu privire la executarea bugetului instituţiei.
acordarea ajutorului metodologic privind aplicarea clasificaţiei bugetare, şi
corespondenţei subconturilor pe tranzacţiile economice, elaborarea regulamentelor interne,
instrucţiunilor metodologice propunerilor la actele legislative.
asigurarea controlului asupra planificării şi utilizării conform destinaţiei în birourile
vamale şi Serviciul Vamal a alocaţiilor aprobate şi respectarea normativelor de cheltuieli;
gestionarea distribuirii şi redistribuirii alocaţiilor bugetare pe sistemul vamal,
modificările în devizele de cheltuieli şi planurile de finanţare în limita alocaţiilor bugetare
aprobate.
întocmirea rapoartelor financiare trimestriale şi anuale pe Aparatul Central al
Serviciului Vamal, controlul şi totalizarea dărilor de seamă pe Birourile Vamale şi perfectarea
bilanţului consolidat pe Serviciul Vamal cu prezentarea la Ministerul Finanţelor în modul
stabilit.

62
 menţinerea evidenţei contabile în programa 1- C, în conformitate cu legislaţia în
vigoare.
examinarea şi aprobarea fişelor de evaluare semestrială a specialiştilor din subordine.
asigurarea funcţionării sistemului managementului financiar şi controlul în cadrul
subdiviziunii;
participă la toate etapele procesului de planificare a activităţii subdiviziunii prin
stabilirea obiectivelor strategice şi operaţionale, a indicatorilor de performanţă, elaborarea
planurilor anuale şi strategice de activitate, monitorizarea procesului şi raportarea despre
rezultatele atinse;
asigurarea atingerii obiectivelor şi performanţelor planificate cu respectarea principiilor
bunei guvernări(transparenţă şi răspundere, economicitate, eficienţă şi eficacitate, legalitate şi
echitate, etică şi integritate în activitate), precum şi respectarea politicii şi procedurilor stabilite
pentru aprobarea riscurilor ce pot afecta îndeplinirea obiectivelor şi realizarea performanţelor;
organizarea şi realizarea activităţilor de control în procesele operaţionale gestionate şi
asigurarea supravegherii continuă a acestora în vederea evaluării, actualizării şi corectării
neregularităţilor constante;
asigurarea funcţionarii sistemelor de informare şi comunicare internă stabilite, asigură
circulaţia rapidă, completă şi în timpul util a informaţiilor necesare îndeplinirii atribuţiilor de
serviciu şi realizării obiectivelor, identificarea riscurilor în activitatea operaţională a direcţiei.
Direcţia în componenţa sa include 2 secţii:
Secţia evidenţă contabilă
Serviciu finanţe

Întrebarea 3. Statutul juridic al biroului vamal şi postului vamal: sarcinile şi funcţiile lor
de bază.
Baza organizaţională a sistemului organelor vamale ale RM o constituie birourile
vamale şi posturile vamale. Anume ele îndeplinesc nemijlocit o parte preponderentă a sarcinilor
în domeniul activităţii vamale.
Biroul vamal face parte din sistemul unic al organelor vamale ale RM şi îşi exercită
activitatea sa sub conducerea Serviciului vamal al RM. Birourile şi posturile vamale se creează,
de obicei, după principiul teritorial şi activează pe teritoriul subordonat lor.
Plasarea birourilor vamale pe teritoriul ţării este legată atît de rutele deplasării
mărfurilor şi mijloacelor de transport, cât şi de concentrarea participanţilor la activitatea
economică externă.

63
 Postul vamal al RM, conform legislaţiei în vigoare, de asemenea intră în sistemul unic
al organelor vamale ale republicii, se consideră veriga primară a acestui sistem şi îşi desfăşoară
activitatea sub conducerea nemijlocită a biroului vamal.
Componenţa numerică a posturilor vamale se determină reieşind din torentul de mărfuri,
mijloace de transport şi pasageri ce trece peste fiecare post vamal concret.
Plasarea posturilor vamale, precum şi a birourilor vamale, se bazează pe principiul
teritorial adică ele se plasează nemijlocit în apropierea punctelor de trecere peste frontiera
vamală.
Sarcinile birourilor vamale şi posturilor vamale sunt, în mare parte, asemănătoare.
Sarcină de bază a lor este executarea nemijlocită a activităţii vamale pe teritoriul regiunii
subordonate.
Funcţiile birourilor vamale şi posturilor vamale de asemenea în marea majoritate sunt
asemănătoare şi dezvăluie mai concret funcţiile organelor vamale, expuse în art. 11 al Codului
Vamal al Republicii Moldova.
Aceste funcţii pot fi divizate în trei grupuri interdependente:
economice (fiscale);
juridice;
organizaţional-analitice.
Astfel, biroul vamal implementează iar postul vamal participă la implementarea
mecanismelor juridice, economice, organizaţionale a realizării programelor de dezvoltare a
activităţii vamale pe teritoriul subordonat; biroul vamal participă la elaborare şi realizează, iar
postul vamal participă la realizarea programelor de dezvoltare a activităţii vamale pe teritoriul
subordonat.
Inclusiv biroul vamal şi postul vamal:
efectuează controlul respectării de către persoanele fizice şi juridice a normelor, ordinii
de drept şi a condiţiilor activităţii vamale;
efectuează vămuirea mărfurilor şi mijloacelor de transport;
controlează veridicitatea şi deplinătatea datelor oferite în scopuri vamale;
realizează controlul asupra transportării mărfurilor şi mijloacelor de transport, aflate sub
supravegherea vamală, precum şi a documentelor însoţitoare în locurile stabilite de către
organele vamale;
calculează şi percepe taxele şi alte plăţi vamale;
controlează activitatea brokerilor vamali şi a transportatorilor vamali;
exercită funcţiile agentului controlului valutar;

64
 duce lupta cu contrabanda, cu fraudele vamale şi alte încălcări ce atentează la
desfăşurarea normală a activităţii organelor vamale a RM.
Totodată biroul vamal exercită şi alte funcţii ce nu întră în competenţa posturilor
vamale. Astfel biroul vamal:
organizează, coordonează şi controlează activitatea posturilor vamale subordonate;
generalizează şi analizează practica privind aplicarea mijloacelor de reglementare
vamală a activităţii economice, precum şi practica de aplicare a dreptului;
efectuează controlul privind exercitarea strictă a legislaţiei de către subdiviziunile
structurale a biroului vamal şi posturilor vamale subordonate;
exercită efectuarea controlului privind activitatea economico - financiară a persoanelor
ce trec mărfurile şi mijloacele de transport peste frontiera vamală a RM;
exercită controlul privind respectarea legalităţii de către colaboratorii organelor vamale
la efectuarea urmăririi penale pe cazurile săvârșirii infracţiunilor în domeniul activităţii vamale, a
fraudelor vamale, precum şi altor încălcări ce atentează la desfăşurarea normală a activităţii
vamale.
Biroul vamal şi posturile vamale îşi soluţionează problemele şi îşi îndeplinesc funcţiile
în colaborare cu alte organe ale puterii executive, pe teritoriul cărora se află, cu organele
administraţiei publice locale, cu organizaţiile comerciale şi necomerciale, inclusiv şi cu cetăţenii.
Biroul vamal este persoană juridică cu toate atributele caracteristice. Biroul vamal este finanţat
din mijloacele bugetului de stat, şi din alte izvoare prevăzute de legislaţia în vigoare. Postul
vamal se află în subordonare operativă faţă de biroul vamal din componenţa căruia el face parte.
Structura şi componenţa numerică a biroului şi postului vamal se aprobă de către Serviciul
Vamal al RM. Înfiinţarea, reorganizarea şi lichidarea biroului vamal deasemenea o realizează
Serviciul Vamal al RM.

TEMA. SERVICIUL ÎN ORGANELE VAMALE

1.Noţiunea şi principiile efectuării serviciului în organele vamale
Serviciul în organele vamale este un gen special de activitate în serviciul public prin
care se exercită funcţiile, drepturile şi obligaţiile organelor vamale, incluse în sistemul organelor
de drept şi al organelor securităţii statului.
Persoanele cu funcţie de răspundere în organele vamale (denumite în cele ce urmează
colaboratori vamali) sânt cetăţeni ai Republicii Moldova care deţin funcţii în organele vamale şi
care dispun de grade speciale.
Gradele speciale ale serviciului vamal sânt următoarele:

65
 plutonier al serviciului vamal;
plutonier major al serviciului vamal;
sublocotenent al serviciului vamal;
locotenent al serviciului vamal;
locotenent major al serviciului vamal;
căpitan al serviciului vamal;
maior al serviciului vamal;
locotenent-colonel al serviciului vamal;
colonel al serviciului vamal;
general-maior al serviciului vamal;
general-locotenent al serviciului vamal;
general-colonel al serviciului vamal.
Funcţiile din organele vamale şi gradele speciale corespunzătoare acestor funcţii se
clasifică în patru grupe:
efectivul inferior: plutonier al serviciului vamal; plutonier major al serviciului vamal;
efectivul de comandă mediu: sublocotenent al serviciului vamal; locotenent al
serviciului vamal; locotenent major al serviciului vamal; căpitan al serviciului vamal;
efectivul de comandă superior: maior al serviciului vamal; locotenent-colonel al
serviciului vamal; colonel al serviciului vamal;
efectivul de comandă suprem: general-maior al serviciului vamal; general-locotenent al
serviciului vamal; general-colonel al serviciului vamal.
Funcţiile în organele vamale sânt stabilite în state şi aprobate de directorul general al
Serviciului Vamal.
Nomenclatura funcţiilor din organele vamale şi gradele speciale corespunzătoare acestor
funcţii se stabilesc de Guvern.
La pensionarea colaboratorului vamal, la gradul lui special se adaugă cuvintele „în
retragere”.
Pot fi colaboratori vamali cetăţenii RM care au împlinit vârsta de 18 ani, apţi după
calităţile individuale şi profesionale, după nivelul de studii şi starea de sănătate să exercite
funcţiile organelor vamale.
Angajarea în serviciu în organele vamale este benevolă şi se face în bază de contract
individual de muncă.
Informaţia privind funcţiile vacante şi condiţiile de ocupare a lor este dată publicităţii,
ultima fiind asigurată prin intermediul mijloacelor de informare în masă, plasării informaţiei pe

66
pagina web a Serviciului Vamal şi afişării acesteia pe panoul informaţional la sediul aparatului
central al Serviciului Vamal.
La angajare în organul vamal, se prezintă următoarele documente:
cererea;
buletinul de identitate;
carnetul de muncă;
livretul militar;
diploma de studii;
certificatul medical;
cazierul judiciar;
dosarul personal.
La angajare în organul vamal aceste acte sânt verificate în modul stabilit de legislaţie.
De asemenea la angajare în organul vamal, colaboratorii sânt supuşi înregistrării dactiloscopice
de stat obligatorii, în conformitate cu legislaţia.
Nu poate fi angajată şi nu se poate afla în exerciţiul funcţiunii persoana
care a fost anterior concediată din organele vamale pentru fapte ilicite ce au discreditat
statutul de colaborator vamal;
cu antecedente penale;
declarată incapabilă sau cu capacitate de exerciţiu limitată printr-o hotărâre
judecătorească definitivă;
care este soţ/soţie, rudă sau afin de gradul I sau II cu o persoană fizică afiliată unei
persoane juridice ce deţine licenţă pentru activitatea de broker vamal. Persoana fizică afiliată
persoanei juridice poate fi:
organul executiv unipersonal, fondatorul, membrul organului executiv colegial şi
persoana cu funcţie de răspundere din cadrul organului executiv al persoanei juridice respective;
membrul consiliului de observatori, al consiliului de directori, precum şi membrul
comisiei de cenzori a persoanei juridice respective;
persoana care, în mod individual sau împreună cu alte persoane, deţine o poziţie de
control al capitalului persoanei juridice respective;
persoana care acţionează în numele şi pe contul persoanei juridice respective;
persoana în numele şi pe contul căreia acţionează persoana juridică respectivă;
persoana care acţionează împreună cu persoana juridică respectivă;
persoana care, împreună cu persoana juridică respectivă, se află sub controlul unei terţe
persoane;

67
 persoana a cărei afiliere este demonstrată de Serviciul Vamal;
care este soţ/soţie, rudă sau afin de gradul I sau II cu o persoană fizică angajată, cu un
fondator/asociat sau cu o persoană cu funcţie de conducere a persoanei juridice ce deţine licenţă
pentru activitatea de broker vamal;
care, la angajare, a tăinuit informaţii ce împiedică aflarea ei în serviciul vamal.– organul
executiv unipersonal, fondatorul, membrul organului executiv colegial şi persoana cu funcţie de
răspundere din cadrul organului executiv al persoanei juridice respective;
Colaboratorul vamal aflat în una din situaţiile prevăzute la punctul 4 sau 5 în termen de
30 de zile, urmează să decidă cu privire la înlăturarea acestora, în caz contrar acesta urmând să
fie eliberat din serviciu conform art. 43 Codului Vamal al Republicii Moldova.
Colaboratorul vamal nu este în drept:
să exercite o altă funcţie remunerată, cu excepţia activităţii didactice, ştiinţifice sau de
creaţie;
să exercite personal sau prin intermediul unui terţ activitate de întreprinzător;
să fie membru al organului de conducere al unei organizaţii comerciale, cu excepţia
cazurilor misiunilor speciale;
să fie împuternicitul sau reprezentantul unui terţ în organul vamal;
să utilizeze în alte scopuri decît cele de serviciu mijloacele tehnice, materiale şi de
asigurare informaţională, mijloacele financiare, alte bunuri ale statului, precum şi informaţia de
serviciu;
să primească de la persoane fizice sau juridice daruri, remuneraţii, împrumuturi,
servicii, mijloace pentru plata odihnei, distracţiilor, cheltuielilor de transport şi alte recompense
legate de exercitarea obligaţiilor de serviciu;
să plece în deplasări de serviciu în străinătate din contul unor persoane fizice şi juridice,
cu excepţia deplasărilor efectuate în conformitate cu acordurile internaţionale la care Republica
Moldova este parte sau cu acordurile mutuale interstatale, sau cu acordurile autorităţilor publice
cu organizaţii internaţionale;
să facă uz de serviciu în interesul unor partide, asociaţii obşteşti, inclusiv religioase;
În organele vamale este inadmisibilă crearea de structuri ale partidelor, ale asociaţiilor
obşteşti, inclusiv religioase, cu excepţia sindicatelor. De asemenea pe perioada serviciului în
organul vamal, colaboratorul vamal este obligat să transmită în administrare a unei alte persoane,
cota sa (pachetul de acţiuni) din fondul statutar al organizaţiei comerciale în modul stabilit de
legislaţie.

68
 La angajare în organul vamal, poate fi stabilit un termen de încercare de pînă la 6 luni,
în dependenţă de nivelul de pregătire profesională şi al funcţiei pe care urmează să o deţină
angajatul. În acest caz, angajatul se numeşte în funcţie ca stagiar fără a i se acorda grad special.
Termenul de încercare se indică în ordinul de numire în funcţie. Acest termen poate fi redus prin
decizie a directorului general. Pentru angajaţii prin transfer sau concurs, nu se stabileşte termen
de încercare.
Contractul individual de muncă se încheie în scris între persoană şi Serviciul Vamal pe
un termen de 1 an, 3 sau de 5 ani. Forma contractului individual de muncă se elaborează după
contractul-tip aprobat de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. În contract se
stipulează obligaţiile şi răspunderea părţilor. Contractul individual de muncă se întocmeşte în
două exemplare şi se semnează de către părţi. Un exemplar se înmânează angajatului, iar celălalt
se păstrează în Serviciul Vamal. După încheierea contractului sau la expirarea termenului de
încercare, după caz, angajatului i se acordă primul grad special şi număr personal. De asemenea
colaboratorilor vamali li se eliberează legitimaţii de serviciu şi ecusoane distincte de un model
stabilit de Serviciul Vamal.
Funcţiile din organul vamal care pot fi exercitate de angajaţii în bază de concurs,
precum şi condiţiile concursului le stabileşte directorul general.

2.Conferirea gradelor speciale

Gradul special se conferă în conformitate cu funcţia deţinută. Gradele speciale conferite
colaboratorului vamal se clasifică în grade speciale iniţiale şi grade speciale ulterioare.
Gradele speciale de pînă la gradul de colonel al serviciului vamal inclusiv se conferă de
către directorul general.
Gradele speciale de la gradul de general-maior al serviciului vamal în sus se conferă de
către Preşedintele RM, la propunerea directorului general aprobată de Guvern.
Gradele speciale ulterioare de pînă la gradul de colonel al serviciului vamal inclusiv pot
fi conferite şi în perioada de studii în instituţiile de învățământ de profil (cu îndreptarea
Serviciului Vamal), în conformitate cu funcţia deţinută pînă la începutul studiilor. După
absolvirea instituţiei de învățământ sau a doctoranturii, gradul special ulterior se conferă în
conformitate cu funcţia în care este numit colaboratorul vamal.
La numirea în funcţia care prevede conferirea de grade speciale de la gradul de maior al
serviciului vamal în sus, iniţial se poate conferi un grad special nu mai înalt de gradul de maior
în cazul în care persoana nu a deţinut un rang, un grad de calificare de funcţionar public, un grad
special sau un grad militar mai înalte.

69
 Gradele speciale ulterioare se conferă succesiv în concordanţă cu funcţia deţinută, şi la
expirarea termenului de deţinere a gradului precedent, cu excepţiile următoare.
Gradul special ulterior se poate conferi:
ca menţiune pentru atitudine conştiincioasă faţă de îndeplinirea obligaţiunilor de
serviciu pînă la expirarea termenului de deţinere a gradului precedent, dar nu mai înalt de gradul
special corespunzător funcţiei deţinute;
la expirarea termenului de deţinere a gradului special, pentru merite deosebite, cu o
treaptă superioară gradului special corespunzător funcţiei deţinute.
Gradul special ulterior poate fi conferit înainte de expirarea termenului de deţinere a
gradului precedent sau cu o treaptă superioară gradului special corespunzător funcţiei deţinute nu
mai mult de două ori pe parcursul serviciului în organele vamale.
Primul grad special de plutonier al serviciului vamal se conferă la angajare în organul
vamal şi la numire în funcţia ce corespunde gradului special de plutonier sau de plutonier major
al serviciului vamal.
Primul grad special de sublocotenent al serviciului vamal se conferă:
plutonierilor şi plutonierilor majori ai serviciului vamal care au absolvit cursurile
speciale de pe lângă Serviciul Vamal, conform unui program aprobat de directorul general, sau
instituţii de învățământ mediu de profil, numiţi în funcţia care corespunde gradului special
începînd cu cel de sublocotenent al serviciului vamal în sus;
angajaţilor în organele vamale după ce au absolvit instituţie de învățământ mediu de
profil, numiţi în funcţia care corespunde gradului special începînd cu cel de sublocotenent al
serviciului vamal în sus.
Grad special de locotenent al serviciului vamal se conferă:
sublocotenenţilor serviciului vamal la expirarea termenului de deţinere a acestui grad
special;
angajaţilor în organele vamale cu studii superioare profesionale numiţi în funcţia care
corespunde gradului special începînd cu cel de locotenent al serviciului vamal în sus.
Pentru efectivul inferior, efectivul de comandă mediu şi efectivul de comandă superior
se stabilesc următoarele termene de deţinere a gradelor speciale:
plutonier al serviciului vamal - 1 an;
sublocotenent al serviciului vamal - 1 an;
locotenent al serviciului vamal - 2 ani;
locotenent major al serviciului vamal - 2 ani;
căpitan al serviciului vamal - 3 ani;

70
 maior al serviciului vamal - 4 ani;
locotenent-colonel al serviciului vamal - 5 ani.
Pentru gradul special de plutonier major al serviciului vamal şi pentru gradele speciale
de la colonel al serviciului vamal în sus nu se stabilesc termene de deţinere.
Pentru colaboratorii vamali care au studii superioare profesionale şi exercită serviciu în
organele vamale la specialitatea specifică activităţii vamale, termenul de deţinere a gradului
special de locotenent al serviciului vamal este de un an. Gradul special ulterior corespunzător
funcţiei deţinute se conferă colaboratorului vamal după expirarea termenului de deţinere a
gradului precedent.
Nu poate fi propus pentru conferire de grad special ulterior colaboratorul vamal care are
sancţiuni disciplinare (cu excepţia celor declarate verbal) sau căruia i s-a intentat acţiune penală
ori i se face anchetă de serviciu privitor la încălcarea disciplinei în serviciu. În caz de achitare
sau de finalizare a anchetei de serviciu printr-un raport privind lipsa de încălcări, colaboratorul
vamal poate fi propus pentru conferire a gradului special ulterior.
 
3.Drepturile şi obligaţiile colaboratorilor organelor vamale şi exercitarea serviciului în
organele vamale
Colaboratorii vamali beneficiază de următoarele drepturi:
să ia cunoştinţă de documentele care stabilesc drepturile şi obligaţiile sale, de criteriile
de apreciere a calităţii exercitării serviciului în organele vamale ce contribuie la avansare în
serviciu;
să primească în modul stabilit informaţia şi materialele necesare îndeplinirii obligaţiilor
de serviciu;
să inspecteze agenţi economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de
organizare;
să ia decizii şi să participe la elaborarea de proiecte de hotărâri în corespundere cu
obligaţiile sale de serviciu;
să participe la concurs pentru a ocupa funcţie vacantă în organul vamal;
să fie avansat în funcţie conform rezultatelor obţinute şi nivelului de calificare;
să ia cunoştinţă de materialele din dosarul personal, de avizele referitoare la activitatea
sa şi de alte documente pînă la îndosarierea lor şi să prezinte lămuriri spre a fi anexate la dosarul
personal;
să se recicleze şi să-şi ridice nivelul de profesionalitate din mijloacele bugetului de stat
prevăzute pentru Serviciul Vamal;

71
 să fie asigurat cu pensie în conformitate cu legislaţia în vigoare;
să ceară efectuarea unei anchete de serviciu pentru contestarea informaţiilor care îi
denigrează demnitatea şi-i lezează drepturile;
să se întrunească în sindicat;
să participe la adunări în cadrul organului vamal;
să aplice forţa fizică, mijloacele speciale, arma de foc şi arma albă, în modul şi în
cazurile prevăzute de legislaţie;
să i se acorde protecţie faţă de pericolele la care este expus ca urmare a îndeplinirii
obligaţiilor de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea acestora, etc.
Pe lângă drepturile menţionate anterior colaboratorul vamal dispune de următoarele
obligaţii:
să asigure respectarea Constituţiei, legilor şi a altor acte normative;
să asigure respectarea şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor;
să execute ordinele şi dispoziţiile şefilor organului vamal;
să respecte regulamentul de ordine interioară al organului vamal, modul de utilizare a
informaţiei de serviciu, să îndeplinească instrucţiunile de serviciu, să respecte regulamentele şi
alte acte normative;
să-şi ridice nivelul de calificare;
să păstreze secretul de stat, alte secrete apărate de lege şi să nu divulge informaţia care
i-a parvenit în exerciţiul funcţiunii, inclusiv informaţia referitoare la viaţa personală, la cinstea şi
la demnitatea cetăţeanului;
să depună, în condiţiile legii, declaraţie cu privire la venituri şi proprietate;
să respecte prevederile Codului privind conduita etică a colaboratorului vamal;
să acţioneze în scopul combaterii fraudelor, a corupţiei, a traficului ilicit de mărfuri şi de
bunuri şi a altor acţiuni ilicite;
să nu se lase intimidat de presiuni sau influenţe exercitate asupra lui de către persoane
sau structuri din interiorul sau din afara instituţiei privind îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
să semnalizeze faptele de comportament corupţional şi cele care încalcă grav etica
profesională.
Obligaţiile colaboratorului vamal conforme funcţiei deţinute de asemenea sânt
specificate în instrucţiunea de serviciu. Modul de elaborare şi de aprobare a instrucţiunilor de
serviciu îl stabileşte directorul general.
Drept executare a atribuţiilor de serviciu a colaboratorului vamal sânt recunoscute şi
următoarele acţiuni:

72
 participarea la întruniri, instrucţiuni, competiţii şi la alte activităţi de serviciu conform
unui plan aprobat de şeful organului vamal;
aflarea în calitatea de ostatic în legătură cu executarea atribuţiilor de serviciu;
deplasarea spre şi de la locul de serviciu, aflarea în deplasare de serviciu;
aflarea în concediu medical, deplasarea spre şi de la locul de tratament.
Directorul general este numit în funcţie şi eliberat din funcţie de ministrul finanțelor.
Adjuncţii directorului general sânt numiţi în funcţie şi eliberaţi din funcţie de ministrul
finanțelor, la propunerea directorului general. Ceilalţi colaboratori vamali sânt angajaţi şi
eliberaţi din funcţie de către directorul general.
Colaboratorii vamali concediaţi în legătură cu lichidarea organului vamal sau cu
reducerea statelor de funcţii sânt incluşi, în baza consimțământului lor, în rezerva organului
vamal pe un termen de pînă la 3 luni pentru a fi reangajaţi. În perioada de aflare în rezervă nu
intră concediile anuale, concediile suplimentare şi concediile medicale.
În termen de pînă la 20 de zile de la data conferirii primului grad special, colaboratorul
vamal depune jurământul.
Pregătirea profesională şi ridicarea nivelului de calificare al colaboratorilor vamali se
efectuează în Centrul de pregătire instruire al Serviciului Vamal, în instituţii de învățământ de
profil.
Atestarea colaboratorilor vamali se face pentru evaluarea corespunderii lor funcţiei
deţinute şi are loc de regulă o dată la doi ani, dar nu mai rar de o dată la patru ani. La decizia
directorului general poate avea loc şi atestarea anticipată.
Colaboratorii vamali poartă uniformă, atribuită gratuit, modelul căreia precum şi
însemnele, normele de asigurare cu uniformă sânt aprobate de Guvern. Regulile de port-
uniformă sânt stabilite de directorul general.
După o pregătire corespunzătoare colaboratorii vamali sânt în drept să poarte, în
exerciţiul funcţiunii, armă de foc, armă albă şi mijloace speciale.
Pentru îndeplinire conştiincioasă a obligaţiilor de serviciu, colaboratorii vamali pot fi
stimulaţi prin:
exprimare a unei mulţumiri;
acordare a unui premiu;
premiere cu un cadou de preţ;
menţionare cu Diploma de Onoare a Serviciului Vamal;
distingere cu insignele "Eminent al serviciului vamal", "Colaborator vamal de onoare al
Republicii Moldova";

73
 conferire înainte de termen a gradului special ulterior;
conferire a gradului special ulterior mai înalt cu o treaptă decît gradul special
corespunzător funcţiei deţinute;
anulare înainte de termen a unei sancţiuni disciplinare.
Decorarea colaboratorului vamal cu armă personală se efectuează, la decizia Consiliului
colegial al Serviciului Vamal, prin ordin al directorului general. De asemenea colaboratorul
vamal poate fi propus de către directorul general să fie decorat cu distincţie de stat sau să i se
confere titlu onorific al Republicii Moldova. Regulamentul insignelor "Eminent al serviciului
vamal", "Colaborator vamal de onoare al Republicii Moldova", precum şi Regulamentul
Diplomei de Onoare a Serviciului Vamal se aprobă de directorul general.
Pentru încălcarea disciplinei de serviciu, colaboratorului vamal îi pot fi aplicate
sancţiunile disciplinare:
observaţia;
mustrarea;
mustrarea aspră;
retrogradarea în funcţie pe un termen de pînă la 6 luni;
reţinerea conferirii gradului special;
preîntâmpinarea că nu corespunde serviciului în conformitate cu rezultatele atestării;
eliberarea din serviciu în organul vamal.
Colaboratorii vamali sânt în drept să se asocieze în sindicat pentru a-şi reprezenta şi
apăra drepturile şi interesele legitime. Colaboratorii vamali nu sânt în drept să participe la greve,
să se asocieze în partide şi în alte organizaţii social-politice.
 
4.Condiţiile serviciului în organele vamale
Directorul general aprobă regulamentul-model de ordine interioară al organului vamal.
Regulamentul de ordine interioară al organului vamal teritorial este aprobat de şeful acestuia, în
funcţie de specificul activităţii.
Timpul de muncă săptămânal în organele vamale nu trebuie să depăşească timpul de
muncă săptămânal stabilit de legislaţia muncii. Pentru stabilirea timpului de muncă în organele
vamale se iau în calcul 5 zile lucrătoare pe săptămână şi timpul de muncă al unei zile. Pentru
colaboratorii vamali care îndeplinesc obligaţiile de serviciu în condiţii dăunătoare este stabilit un
timp de muncă redus. Lista funcţiilor exercitate în condiţii dăunătoare şi durata timpului redus de
muncă se stabilesc de Guvern2.

2
Hotărârea Guvernului nr.1487 din 31 decembrie 2004.

74
 Colaboratorilor vamali se acordă următoarele concedii:
concediu anual;
concediu suplimentar (pentru vechime în muncă în organele vamale, pentru îndeplinire
a obligaţiilor de serviciu în condiţii dăunătoare, din alte motive prevăzute de legislaţie);
concediu neplătit;
concediu medical;
alte concedii prevăzute de legislaţie (de maternitate, în legătură cu naşterea copilului, de
îngrijire a copilului, de studii, de creaţie).
Compensarea în bani a concediului nefolosit nu se admite, cu excepţia cazurilor de
eliberare din funcţie când concediile anuale şi cele suplimentare nu au fost folosite. Durata
concediilor se calculează în zile lucrătoare. La stabilirea duratei concediului anual, zilele de
sărbătoare şi alte zile nelucrătoare din timpul concediului nu se includ în numărul zilelor de
concediu.
Colaboratorul vamal are dreptul la concediu anual plătit de 30 de zile lucrătoare.
Colaboratorului vamal se acordă anual concediu suplimentar plătit:
de 5 zile lucrătoare - pentru vechime în muncă de 10 ani;
de 10 zile lucrătoare - pentru vechime în muncă de 15 ani;
de 15 zile lucrătoare - pentru vechime în muncă de 20 de ani şi mai mult.
De asemenea colaboratorului vamal se acordă concediu suplimentar pentru îndeplinirea
obligaţiilor de serviciu în condiţii dăunătoare. Concediile suplimentare se însumează concediului
anual, dar durata totală a concediului anual plătit nu poate depăşi 60 de zile lucrătoare.
Colaboratorul vamal are dreptul la un concediu neplătit de pînă la 60 de zile lucrătoare
anual. Concediul neplătit se acordă în cazuri excepţionale, prin decizia şefului organului vamal.
Concediul neplătit nu se include în concediul anual. Un alt tip de concediu care i se acordă
colaboratorului vamal este concediu medical în baza unui act eliberat de instituţia medicală. De
asemenea colaboratorului vamal i se acordă şi alte concedii indicate mai sus în condiţiile legii.
Timpul de aflare în astfel de concedii se include în vechimea în muncă pentru conferire de grad
special şi pentru calculare a suplimentului la salariu.

5.Încetarea serviciului în organul vamal

Serviciul în organul vamal încetează în caz de eliberare din serviciu sau de deces.
Eliberarea din serviciu poate avea loc:
la cerere;
la expirarea termenului de serviciu indicat în contract;

75
 în caz de transfer în o altă autoritate publică;
în cazul alegerii într-o funcţie electivă în o autoritate publică;
în cazul lichidării organului vamal sau reducerii statelor de funcţii;
în caz de imposibilitate de îndeplinire a atribuţiilor constatată prin examen medical de
specialitate;
din cauza necorespunderii funcţiei deţinute constatate de comisia de atestare, în cazul
lipsei de post inferior vacant sau în cazul respingerii funcţiei propuse;
pentru o încălcare gravă sau încălcare sistematică a disciplinei de serviciu specificate;
în cazul rămânerii definitive a actului de constatare prin care s-a stabilit
emiterea/adoptarea de către colaboratorul vamal a unui act administrativ sau încheierea unui act
juridic cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese;
pentru comitere a unei infracţiuni şi pentru condamnare în bază de sentinţă
judecătorească definitivă;
în cazul limitării, prin hotărâre judecătorească definitivă, a dreptului de a îndeplini
atribuţiile sau în cazul existenţei de antecedente penale;
în cazul retragerii cetăţeniei RM;
în cazul în care colaboratorul vamal se află în una din situaţiile prevăzute anterior (este
soţ/soţie...) etc.
Eliberarea din serviciu se efectuează de către directorul general. Nu se admite eliberarea
din serviciu în timpul aflării colaboratorului vamal în concediu anual sau medical. După
pensionare colaboratorii vamali au dreptul la port-uniformă.
Drept încălcare gravă a disciplinei de serviciu în organul vamal sânt recunoscute
următoarele acţiuni ale colaboratorului vamal:
acţiunile care contribuie la trecerea bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea
legislaţiei vamale dacă aceste acţiuni nu atrag răspundere penală;
reţinerea, primirea la păstrare şi eliberarea de bunuri, precum şi de mijloace băneşti fără
perfectarea de documente în modul stabilit;
încălcarea modului stabilit de transmitere, utilizare şi păstrare a ştampilei personale, a
sigiliilor vamale, a ştampilelor şi a documentelor de gestiune strictă avînd ca urmare pierderea
sau utilizarea lor de către persoane neautorizate;
nerespectarea modului stabilit de perfectare a documentelor aferente operaţiunilor
vamale;
divulgarea informaţiei, pierderea documentelor, copiilor autentificate ce conţin secret de
serviciu;

76
 acordarea de servicii prin uzul funcţiei în schimbul unei remuneraţii, unui serviciu sau
altor beneficii;
efectuarea de operaţiuni vamale în afara orelor de program, în alt loc decît cel stabilit,
fără autorizarea şefului organului vamal în cazul când autorizarea era obligatorie şi nu a fost
acordată;
stabilirea incorectă a valorii în vamă a mărfurilor prin care s-a prejudiciat grav statul;
folosirea în scopuri personale a banilor încasaţi ca taxe vamale, dacă această acţiune nu
atrage răspundere penală;
ofensa adusă cetăţeanului şi lezarea drepturilor lui în timpul efectuării operaţiunilor
vamale, constatate prin investigaţii de serviciu, cercetare sau în hotărâre judecătorească
definitivă etc.
Hotărârea privind eliberarea din serviciu în organul vamal sau transferul în o altă funcţie
poate fi atacată în instanţă de judecată.
Colaboratorul vamal recunoscut ca fiind eliberat sau transferat nelegitim din funcţie este
restabilit în acea funcţie. Perioada cuprinsă între data eliberării şi data restabilirii în serviciu se
include în vechimea în muncă pentru conferirea de grad special ulterior şi se ia în calculul
suplimentului pentru vechime în muncă. Colaboratorului vamal restabilit în serviciu i se achită
drepturile băneşti, stabilite de legislaţie, pentru perioada cuprinsă între data eliberării şi data
restabilirii în serviciu.

MODEL PLÂNGERE
în legătură cu nerespectarea Codului privind conduita
 etică a colaboratorului vamal

1.Autorul plângerii
Nume: ________________________________
Prenume:_______________________________
Adresa:________________________________________________________
Telefon/fax:______________________________________________________

2. Numele sau numărul de identificare al colaboratorului vamal a cărui faptă este sesizata si
biroul vamal (instituţia) în care acesta îşi desfăşoară activitatea.

77
 _______________________________________________________________

3. Descrierea faptei care constituie obiectul plângerii.

_______________________________________________________________

4. Prezentarea eventualelor dovezi pe care se sprijină acuzaţiile.

_______________________________________________________________

Data şi semnătura ________________ _______________________________

TEMA . TRANSPORTAREA BUNURILOR

PESTE FRONTIERA VAMALĂ A REPUBLICII MOLDOVA
1.Trecerea bunurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoanele
fizice
Persoanele fizice au dreptul de a introduce şi scoate de pe teritoriul Republicii Moldova
bunuri în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova. Bunurile trecute de
persoane fizice peste frontiera vamală sânt supuse declarării obligatorii.
La introducerea bunurilor, bagajului neînsoţit pe teritoriul vamal, persoanele fizice sau
transportatorul declară şi achită drepturile de import organului vamal situat în punctul de trecere
a frontierei de stat. La solicitare, bunurile şi bagajul neînsoţit pot fi vămuite la organul vamal
interior, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.
La scoaterea bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova, persoanele fizice sânt în
drept de a vămui mărfurile la organele vamale interne.
Persoanele fizice au dreptul de a declara verbal organului vamal următoarele bunuri:
obiectele de uz personal introduse în ţară, precum şi mărfurile indicate în anexa legii nr.
1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe
teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice;
bunurile introduse în ţară, altele decât cele menţionate la punctul 1, a căror valoare în
vamă nu depăşeşte suma de 300 euro şi care nu sânt destinate activităţii comerciale sau de
producţie;
mărfurile ce se scot din ţară a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 1000 euro şi
care nu sânt destinate activităţii comerciale sau de producţie;

78
 bijuterii din metale şi pietre preţioase introduse/scoase în/din ţară în cantitate de până la
5 unităţi (indiferent de valoarea lor), fără achitarea drepturilor de import/export, cu condiţia că
bijuteriile menţionate nu sânt omogene;
bunurile introduse şi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova prin intermediul
trimiterilor poştale internaţionale sau bagajului neînsoţit se declară în scris, în modul stabilit.
Persoanele fizice au dreptul:
de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, obiecte de uz
personal, precum şi mărfuri menţionate în anexa legii nr. 1569-XV din 20.12.2002 cu privire la
modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către
persoane fizice;
de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, alte bunuri decît
cele indicate la punctul 1 a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 300 euro şi care nu sînt
destinate activităţii comerciale sau de producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte
cuantumul neimpozabil menţionat, drepturile de import se vor percepe reieşind din valoarea
bunului în vamă (cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoarea impozabilă a bunului);
de a introduce pe teritoriul ţării sau de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale
internaţionale sau a bagajelor neînsoţite, bunuri, fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia
că acestea nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie, în legătură cu stabilirea la loc
de trai permanent în Republica Moldova sau cu obţinerea acestor bunuri prin moştenire. Faptul
stabilirii pentru trai permanent sau obţinerii moştenirii se confirmă prin actele respective. Modul
de acordare a înlesnirilor menţionate se stabileşte de Serviciul Vamal;
de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale, fără achitarea drepturilor
de import, bunuri, cu condiţia că valoarea lor în vamă nu depăşeşte suma de 300 euro şi nu sânt
destinate activităţii comerciale sau de producţie. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor
depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro, drepturile de import se vor calcula pornind de la
valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea
impozabilă a acestora;
de a introduce pe teritoriul ţării mărfuri care nu sânt prevăzute la punctul 1 şi 2 şi care
nu sânt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării tuturor drepturilor
de import şi declarării în modul stabilit;
de a primi bunuri prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau al bagajelor
neînsoţite, cu condiţia că acestea nu sânt destinate activităţii comerciale sau de producţie, precum
şi cu condiţia achitării drepturilor de import, cu excepţia cazurilor prevăzute la punctul 4 şi
declarării în modul stabilit.

79
 Persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce mărfuri pe teritoriul Republicii
Moldova numai în conformitate cu regimurile vamale de import, de tranzit naţional şi de
admitere temporară – în cazul declarării prin acţiune.
Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce bunuri pe teritoriul Republicii
Moldova în conformitate cu regimurile vamale de import, de admitere temporară şi de tranzit.
Mărfurile introduse pe teritoriul Republicii Moldova, de persoane fizice nerezidente, în
regimul vamal de tranzit şi destinate activităţii comerciale sau de producţie ori alte categorii de
mărfuri decât cele prevăzute în anexa legii nr. 1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de
introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice
sânt supuse declarării şi măsurilor de garantare prevăzute de legislaţie.
Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie pot fi declarate în regim vamal
de import numai de către persoane fizice agenţi economici, înregistrate în modul stabilit ca
subiecte ale activităţii de întreprinzător.
Persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:
bunuri, indiferent de valoarea lor (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor
poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia
declarării lor în modul stabilit şi dacă aceste bunuri nu sânt destinate activităţii comerciale sau de
producţie;
bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau
bagajelor neînsoţite) destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă nu
depăşeşte suma de 100 000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică,
achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit.
Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă
depăşeşte suma de 100 000 euro pot fi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, în modul
stabilit, numai de agenţii economici care sânt înregistraţi la Î.S. Camera Înregistrării de Stat ca
subiecţi ai activităţii de întreprinzător.
Se pune în sarcina Serviciul Vamal determinarea procedurii de declarare a mărfurilor
destinate exportului şi asigurarea evidenţei scoaterii bunurilor din teritoriul Republicii Moldova
de către persoanele fizice, cu prezentarea lunară a informaţiei Inspectoratului Fiscal Principal de
Stat de pe lângă Ministerul Finanţelor.
Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova
în regim vamal de admitere temporară bunuri necesare activităţii lor sau pentru uz personal, cu
respectarea următoarelor condiţii:
declararea bunurilor în modul stabilit;

80
 bunurile să nu fie destinate activităţii comerciale sau de producţie;
achitarea drepturilor de import;
şederea temporară a persoanei în Republica Moldova, confirmată prin actele respective.
Persoanele fizice nerezidente nu au dreptul de a scoate bunuri de pe teritoriul Republicii
Moldova în conformitate cu regimul vamal de export temporar.
Persoanele fizice rezidente au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova, în
conformitate cu regimul vamal de export temporar, bunuri (indiferent de valoarea lor) dacă ele
nu sânt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării drepturilor de
export şi declarării în modul stabilit şi respectării prevederilor literei „c”, punct. 2, art.8 şi alin. 2
şi 3 art. 9 Legii nr. 1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a
bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice.
Persoanele fizice rezidente nu au dreptul de a introduce bunuri pe teritoriul Republicii
Moldova în conformitate cu regimul vamal de admitere temporară.
Vămuirea mărfurilor introduse şi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova în
conformitate cu regimul vamal corespunzător se efectuează la organul vamal în a cărui rază de
activitate locuieşte persoana respectivă.

2.Transportarea valorilor valutare, valorilor culturale şi bijuteriilor din metale şi pietre

preţioase de către persoanele fizice peste frontiera vamală a Republicii Moldova
Persoanele fizice au dreptul să introducă, să expedieze şi să scoată în/din Republica
Moldova valori valutare fără achitarea drepturilor de import şi de export.
Persoanele fizice sânt obligate să declare în scris numerarul şi cecurile în moneda
naţională a Republicii Moldova, precum şi numerarul şi cecurile de călătorie în valută străină, în
următoarele cazuri:
la introducerea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depăşeşte
10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană;
la scoaterea acestora de pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depăşeşte
10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană;
la solicitarea colaboratorului vamal.
Persoanele fizice au dreptul:
de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova:
bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de până la 5 unităţi (indiferent de
valoarea lor), fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că bijuteriile menţionate nu sânt
omogene;

81
 obiecte din metale şi pietre preţioase care nu sânt destinate activităţii comerciale sau de
producţie, cu condiţia achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit;
de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:
bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de până la 5 unităţi (indiferent de
valoarea lor), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia că bijuteriile indicate nu sânt
omogene;
obiecte din metale şi pietre preţioase produse de agenţii economici autorizaţi (cu
excepţia celor indicate la subpunctul precedent) a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de
10000 euro şi care nu sânt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării
drepturilor de export şi declarării în modul stabilit;
obiecte din metale şi pietre preţioase a căror valoare în vamă depăşeşte suma de 10000
euro şi care nu sânt destinate activităţii comerciale sau de producţie, cu condiţia achitării
drepturilor de export, declarării în modul stabilit şi prezentării organului vamal a autorizaţiei
eliberate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Culturii, prin care se confirmă costul lor şi faptul
că obiectele respective nu prezintă valoare culturală;
obiecte din metale şi pietre preţioase (inclusiv şi cele expediate prin intermediul
trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), produse de agenţii economici
autorizaţi şi destinate activităţii comerciale sau de producţie, a căror valoare în vamă nu
depăşeşte suma de 100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării
drepturilor de export şi declarării în modul stabilit.
Persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova valori
culturale cu condiţia prezentării organului vamal a autorizaţiei eliberate de autoritatea
competentă a statului de expediere, respectării măsurilor de politică economică, achitării
drepturilor de import şi declarării în modul stabilit. Alte valori din domeniul artei, literaturii,
ştiinţei, culturii şi religiei pot fi introduse pe teritoriul ţării cu condiţia respectării prevederilor
art. 4, 5, 7 şi 8 a Legii nr. 1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi
scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice.
În cazul apariţiei suspiciunilor referitoare la obiectul deplasat precum că acesta prezintă
valoare culturală, dar persoana fizică nu dispune de autorizaţia respectivă eliberată de autoritatea
competentă a statului de expediere, organul vamal va permite trecerea bunului menţionat cu
condiţia prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, prin care
se va confirma costul lui şi faptul că obiectul respectiv nu prezintă valoare culturală.

82
 Persoanele fizice nu au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova valori
culturale. Alte valori din domeniul artei, literaturii, ştiinţei, culturii şi religiei pot fi scoase de pe
teritoriul ţării cu condiţia:
respectării prevederilor art. 4, 6, 7 şi 8 a Legii nr. 1569-XV din 20.12.2002 cu privire
la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către
persoane fizice;
prezentării autorizaţiei eliberate de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, în care se
specifică costul obiectului şi faptul că acesta nu prezintă valoare culturală.

3. Particularităţile determinării destinaţiei mărfurilor

Destinaţia mărfurilor deplasate de către persoana fizică peste frontiera vamală se
determină reieşind din următoarele criterii:
categoria mărfii;
cantitatea mărfii;
analiza tuturor circumstanţelor călătoriei.
Mărfurile sânt calificate a fi destinate uzului personal dacă ele sânt introduse (scoase) în
exclusivitate pentru a fi utilizate de către persoană ori de către membrii familiei acesteia (pentru
consum final).
Membri ai familiei sânt soţul (soţia), copiii (inclusiv cei adoptivi), părinţii, persoanele
asupra cărora este instituită, conform legii, tutela sau curatela.
La stabilirea destinaţiei mărfurilor se iau în considerare următoarele:
categoria mărfii:
modul de consum;
practica de utilizare;
cantitatea mărfii:
articole omogene de aceeaşi denumire;
articole omogene de aceeaşi mărime;
articole omogene de acelaşi model;
articole omogene de aceeaşi culoare etc.;
circumstanţele legate de călătorie:
scopul călătoriei;
durata călătoriei;
ţara în care s-a aflat persoana;
ţara în care pleacă persoana.

83
 Obligaţia de a confirma faptul că marfa nu este destinată activităţii comerciale sau de
producţie se pune în seama persoanei fizice care deplasează marfa.
Valoarea în vamă a mărfurilor deplasate de persoane fizice se determină în conformitate
cu prevederile Legii nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.

LISTA MĂRFURILOR
a căror trecere de o singură dată pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane
fizice
se efectuează fără achitarea drepturilor de import3

Codu Denumirea poziţiei Cantitatea

l
2203 Bere fabricată din malţ 5 litri
2204- Vinuri naturale din struguri, 2 litri
2208 90 inclusiv vinuri alcoolizate; must din
struguri, altul decât cel de la poziţia 2009;
vermuturi; băuturi alcoolice tari,
lichioruri şi alte băuturi spirtoase
2402 Ţigări de foi, trabucuri 50 bucăţi
Ţigări din tutun sau din 200 bucăţi
substituenţi de tutun
27 Carburanţi Carburanţi pentru
mijlocul de transport auto, cu
condiţia că aceştia se află în
rezervoarele mijlocului de
transport cu care persoana intră
pe teritoriul Republicii Moldova
42 Obiecte din piele: articole de 3 unităţi
voiaj, genţi şi alte produse similare
43 Blănuri naturale şi articole din 1 unitate
blană; blănuri artificiale
61 Articole şi accesorii de 3 unităţi
îmbrăcăminte, tricotate şi croşetate
62 Articole şi accesorii de 3 unităţi
îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate
sau croşetate
3
Legea nr. 1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul
Republicii Moldova de către persoane fizice.

84
 64 Încălţăminte 2 perechi
8471 Maşini de prelucrare automată a 1 unitate
datelor şi părţi ale acestora
8517 Telefoane pentru reţeaua de 2 unităţi
12 000 telefonie mobilă şi pentru alte reţele fără
fir
8519 Aparate de înregistrare a 1 unitate
sunetului; aparate de reproducere a
sunetului; aparate de înregistrare şi
reproducere a sunetului
8521 Aparate video de înregistrat sau 1 unitate
de reprodus, chiar încorporând un
receptor de semnale videofonice
8525 Aparate de luat vederi fixe şi alte 1 unitate
camere video
8527 Aparate de recepţie pentru 1 unitate
radiotelefonie, radiotelegrafie sau
radiodifuziune, chiar combinate în acelaşi
corp cu un aparat de înregistrare sau de
reproducere a sunetului sau cu un ceas
90 Instrumente şi aparate optice, 1 unitate din grupă
fotografice, cinematografice
91 Ceasuri de toate tipurile 3 unităţi

85
 TEMA REGIMURILE VAMALE
Regimul vamal reprezintă un ansamblu de norme de drept şi procedee vamale aplicarea
şi efectuarea cărora au drept scop determinarea statutului juridic al mărfurilor şi unităţilor de
transport implicate direct în trecerea peste frontiera vamală a ţării.
Regimurile vamale
(1) Sînt stabilite următoarele regimuri vamale:
1) regimuri vamale definitive:
a) import;
b) export;
2) regimuri vamale suspensive:
a) tranzit;
b) antrepozit vamal;
c) perfecţionare activă (cu suspendare);
d) transformare sub control vamal;
e) admitere temporară;
f) perfecţionare pasivă.
(2) În cadrul regimurilor specificate la alin.(1) se definesc regimurile vamale cu impact
economic:
a) antrepozit vamal;
b) perfecţionare activă;
c) transformare sub control vamal;
d) admitere temporară;
e) perfecţionare pasivă.
Alegerea şi renunţarea la regimul vamal
Persoana are dreptul să aleagă oricînd regimul vamal din cele prevăzute la art.23 sau să
renunţe la el (în schimbul unui alt regim vamal), indiferent de cantitatea, felul, originea şi
destinaţia mărfurilor şi mijloacelor de transport, dacă aceste acţiuni nu contravin prezentului cod
şi altor acte normative.
Dispoziţii comune regimurilor vamale suspensive
(1) Regimurile vamale suspensive sînt operaţiuni cu titlu temporar, ce au drept efect
suspendarea totală sau parţială de drepturile de import sau de export.

86
 (2) Organele vamale autorizează plasarea mărfurilor sub un regim vamal suspensiv
numai dacă pot asigura supravegherea şi controlul acestui regim. Cheltuielile suplimentare
ocazionate de acordarea regimului vamal suspensiv vor fi suportate de titularul operaţiunii.
(3) Prin autorizaţia emisă, organul vamal fixează termenul şi condiţiile de derulare şi
încheiere a regimului vamal suspensiv. Termenul de încheiere a regimului vamal suspensiv poate
fi prelungit de către organul vamal care a autorizat regimul sau, în caz de refuz, de către organul
vamal ierarhic superior, la cererea scrisă argumentată a titularului operaţiunii, depusă în cadrul
termenului acordat iniţial.
(4) În vederea acordării unui regim vamal suspensiv, organele vamale vor solicita
constituirea unei garanţii pentru a se asigura de achitarea oricărei obligaţii ce poate apărea. În
aplicarea unui anumit regim vamal suspensiv pot fi prevăzute dispoziţii speciale privind
depunerea garanţiei sau exonerarea de datoria garantării obligaţiei vamale.
(5) Regimurile vamale suspensive, cu excepţia tranzitului încheiat conform art.45, se
încheie prin plasarea sub o altă destinaţie vamală fie a mărfurilor iniţiale, fie a produselor
compensatoare sau transformate.
(6) Organul vamal dispune, din oficiu, încheierea regimului vamal suspensiv în cazul
cînd titularul operaţiunii nu soluţionează situaţia mărfurilor în termenul aprobat.
Dispoziţii comune regimurilor vamale cu impact economic
(1) Utilizarea oricărui regim vamal cu impact economic este condiţionată de obţinerea,
contra plată, a unei autorizaţii din partea organului vamal.
(2) Fără a aduce atingere condiţiilor speciale suplimentare ce reglementează regimul
respectiv, autorizaţia specificată la alin.(1) se acordă:
a) persoanelor care oferă toate garanţiile necesare pentru efectuarea operaţiunilor;
b) în cazul cînd organele vamale pot supraveghea şi monitoriza regimul.
(3) Condiţiile în care este utilizat regimul respectiv se indică în autorizaţie.
(4) Titularul autorizaţiei este obligat să informeze organul vamal asupra tuturor
factorilor care pot apărea după acordarea autorizaţiei şi care pot influenţa continuarea sau
conţinutul regimului. În funcţie de noile condiţii, organul vamal poate decide continuarea sau
încheierea regimului ori poate dispune măsuri suplimentare.
(5) Drepturile şi obligaţiile titularului unui regim vamal cu impact economic pot fi
transferate succesiv, în condiţiile şi cu autorizarea prealabilă a organului vamal, unor alte
persoane care îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru a beneficia de regimul respectiv.

87
 (6) Se interzice plasarea mărfurilor supuse accizelor sub regimurile vamale antrepozit
vamal, perfecţionare activă (cu suspendare) şi admitere temporară, cu excepţia mijloacelor de
transport auto.
Importul
(1) Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc
statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt
aplicate măsurile de politică economică.
(2) Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova
se echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă. Certificatul de
origine, în acest caz, nu se eliberează.
Constatarea originii mărfurilor
(1) Organul vamal constată originea mărfurilor pe baza următoarelor criterii:
a) mărfuri obţinute în totalitate într-o ţară;
b) mărfuri obţinute printr-o prelucrare sau transformare suficientă într-o ţară.
(2) Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevăzute de legislaţia
naţională sau de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(3) În cazul în care, la data importului, nu s-a aplicat un tratament tarifar preferenţial din
cauza neprezentării certificatului de origine sau din imposibilitatea de a constata respectarea
celorlalte dispoziţii cuprinse în acordul internaţional care prevede acel tratament tarifar
preferenţial, titularul operaţiunii de import poate cere ulterior restituirea sumelor încasate în plus
prin prezentarea de dovezi, pe baza legislaţiei naţionale şi a acordurilor internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
Tratamentul tarifar favorabil
(1) Prin tratament tarifar favorabil se înţelege o reducere sau o scutire de drepturi de
import, care poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent valoric sau cantitativ.
(2) Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil în funcţie
de tipul mărfii sau de destinaţia ei finală, în conformitate cu legislaţia naţională sau cu acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Punerea în circulaţie a mărfurilor la drepturi de import reduse sau zero
În cazul cînd mărfurile sînt puse în liberă circulaţie la drepturi de import reduse sau zero
pe motivul destinaţiei lor finale, acestea rămîn sub supraveghere vamală. Supravegherea vamală
se încheie cînd condiţiile prevăzute pentru acordarea unor drepturi de import reduse sau zero
încetează a mai fi aplicate sau în cazul cînd mărfurile sînt exportate sau distruse. Utilizarea

88
mărfurilor în alte scopuri decît cele prevăzute pentru aplicarea drepturilor de import reduse sau
zero este permisă cu condiţia achitării drepturilor de import.
Importul mărfurilor la cea mai mare taxă vamală
În cazul cînd lotul de mărfuri este compus din mărfuri cu încadrări tarifare diferite şi
operaţiunile cu fiecare dintre acele mărfuri, în conformitate cu clasificarea lor tarifară, în scopul
completării declaraţiei, ar presupune un surplus de muncă şi cheltuieli disproporţionate faţă de
drepturile de import ce se percep, organele vamale pot consimţi, la cererea declarantului, ca
drepturile de import să fie achitate pentru întregul lot, pe baza clasificării tarifare a mărfurilor
pentru care se percepe cea mai înaltă taxă vamală.
Exportul
(1) Exportul este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără
obligaţia reintroducerii lor pe acest teritoriu.
(2) Sînt admise la export mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate şi puse în
liberă circulaţie anterior, cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de
restricţie în cadrul politicii economice.
Condiţiile plasării mărfurilor sub regimul vamal de export
Exportul se efectuează cu condiţia onorării drepturilor de export, respectării măsurilor
de politică economică şi îndeplinirii altor condiţii prevăzute de prezentul cod şi de alte acte
normative.
Punerea în circulaţie a mărfurilor plasate sub regimul vamal de export
Liberul de vamă la export se acordă cu condiţia ca mărfurile în cauză să fie scoase de pe
teritoriul vamal în aceeaşi stare în care acestea se aflau la data înregistrării declaraţiei vamale de
export, cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.
Exportul temporar de mărfuri
(1) Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar în cazul în care urmează a fi
reintroduse în ţară fără a suferi vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale sau a pierderilor
naturale.
(2) Organul vamal fixează termenul în care mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să fie
plasate sub o altă destinaţie vamală. Termenul aprobat trebuie să permită realizarea scopului
utilizării, dar să nu depăşească 3 ani.
(3) Guvernul, la solicitarea titularului operaţiunii, în cazuri excepţionale, temeinic
justificate, poate prelungi termenul iniţial de reintroducere a mărfurilor.
Tranzitul

89
 (1) Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal
sub supraveghere vamală de la un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi
de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel.
(2) Timpul tranzitului se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 8 zile de la
data trecerii frontierei vamale.
(3) Titularul regimului vamal de tranzit este persoana sub responsabilitatea căreia are
loc operaţiunea de tranzit. El este obligat să depună la organul vamal de plecare o declaraţie
vamală de tranzit.
(4) Nu pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit mărfurile prohibite de a fi introduse în
Republica Moldova sau mărfurile restricţionate dacă nu a fost respectată legislaţia naţională ce
reglementează tranzitul acestor tipuri de mărfuri.
(5) Mărfurile vămuite pentru export la un organ vamal intern se plasează sub regimul
vamal de tranzit pînă la organul vamal de frontieră.
Condiţiile plasării mărfurilor sub regimul vamal de tranzit
(1) La plasarea sub regimul vamal de tranzit, mărfurile trebuie să întrunească
următoarele condiţii:
a) să nu fie folosite în alte scopuri decît cel de tranzit;
b) să fie transportate la organul vamal de destinaţie în termenul stabilit de organul
vamal de plecare, în funcţie de tipul mijlocului de transport, de distanţă, de condiţiile atmosferice
etc.
(2) În cazul în care titularul operaţiunii de tranzit efectuate cu mijlocul său de transport
nu poate garanta respectarea legislaţiei vamale, organul vamal este în drept să-i acorde regimul
vamal de tranzit cu condiţia respectării unor anumite cerinţe: înzestrarea corespunzătoare a
mijlocului de transport, efectuarea transportului de mărfuri de către alt transportator sau cu
însoţire vamală. Cheltuielile aferente acestor acţiuni sînt suportate de transportator.
Autorizaţia de plasare a mărfurilor sub regimul vamal de tranzit
Mărfurile pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit numai cu autorizaţia organului
vamal şi cu respectarea prevederilor art.43, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie.
Încheierea regimului vamal de tranzit
Regimul vamal de tranzit se încheie atunci cînd mărfurile sînt prezentate, împreună cu
documentele însoţitoare, la organul vamal de destinaţie în stare intactă, cu excepţia pierderilor
naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune.
Documentele însoţitoare

90
 (1) Documentele însoţitoare se prezintă organului vamal de destinaţie în ordinea
prezentării mărfurilor.
(2) În cazul cînd biroul vamal de destinaţie este un organ intern, la cererea declarantului,
mărfurile sînt plasate sub o altă destinaţie vamală.
Avarierea mărfurilor sau forţa majoră
(1) În caz de avariere a mărfurilor sau de intervenţie a unei forţe majore, ele pot fi
descărcate, posesorul (transportatorul) fiind obligat:
a) să asigure integritatea mărfurilor, neutilizarea lor;
b) să informeze imediat organul vamal proxim despre avarierea mărfurilor sau despre
intervenţia unei forţe majore, despre locul aflării lor şi a mijloacelor de transport;
c) să asigure transportarea mărfurilor şi deplasarea mijloacelor de transport la organul
vamal proxim ori deplasarea colaboratorului vamal la locul aflării mărfurilor şi a mijloacelor de
transport.
(2) Cheltuielile aferente acţiunilor specificate la alin.(1) sînt suportate de transportator.
Responsabilitatea titularului operaţiunii de tranzit
(1) Titularul operaţiunii de tranzit este responsabil de tranzitul mărfurilor. El este
obligat să prezinte, în termenul stabilit, organului vamal de destinaţie mărfurile cu mijloacele de
identificare intacte, aplicate de organul vamal de plecare.
(2) Dacă mărfurile sînt puse în liberă circulaţie fără permisiunea organului vamal, dacă
sînt pierdute sau nu sînt prezentate organului vamal de destinaţie ori dacă sînt prezentate cu
lipsuri sau substituiri, titularul operaţiunii de tranzit este obligat să plătească drepturile de import,
cu excepţia cazului distrugerii sau pierderii mărfurilor din cauză de forţă majoră.
Respectarea legislaţiei internaţionale
În cazul utilizării procedurilor de tranzit în conformitate cu acordurile internaţionale la
care Republica Moldova este parte, organul vamal le acceptă fără a emite documente interne.
Antrepozitul vamal
(1) Antrepozit vamal este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravegherea
acestuia, unde pot fi depozitate mărfurile specificate la alin.(2).
(2) Regimul de antrepozit vamal permite depozitarea într-un antrepozit:
a) a mărfurilor străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică
economică;
b) a mărfurilor autohtone destinate exportului.
(3) Deţinătorul de antrepozit vamal, denumit în continuare antrepozitar, este persoana
juridică care administrează şi gestionează antrepozitul vamal.

91
 (4) Depozitar este titularul declaraţiei vamale de antrepozitare, în temeiul căreia
mărfurile sînt plasate sub regimul de antrepozit vamal.
Condiţiile plasării mărfurilor sub regimul de antrepozit vamal
(1) Sub regimul de antrepozit vamal pot fi plasate orice mărfuri, cu excepţia celor
prohibite de a fi introduse sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi a altor mărfuri prevăzute
de legislaţie.
(2) Mărfurile susceptibile de a altera alte mărfuri sau cele care necesită condiţii speciale
de păstrare trebuie să fie ţinute în încăperi speciale.
Tipurile de antrepozite vamale
(1) Un antrepozit vamal poate fi public sau privat.
(2) Antrepozitul vamal public este disponibil oricărei persoane pentru depozitarea
mărfurilor.
(3) Antrepozitul vamal privat este destinat exclusiv depozitării mărfurilor de către
antrepozitar.
Antrepozitarul
(1) Antrepozitarul are următoarele obligaţii faţă de organul vamal:
a) să îndeplinească condiţiile de organizare şi funcţionare a antrepozitului vamal
stabilite în autorizaţie;
b) să asigure supravegherea mărfurilor astfel încît sa nu fie posibilă sustragerea acestora
de sub controlul vamal;
c) să asigure integritatea mărfurilor depozitate.
(2) Administrarea şi gestionarea unui antrepozit sînt condiţionate de emiterea unei
autorizaţii de către Serviciul Vamal, cu excepţia cazului în care organul vamal administrează şi
gestionează el însuşi antrepozitul vamal.
Autorizaţia de antrepozitare
(1) În vederea obţinerii autorizaţiei de antrepozitare, solicitantul trebuie să depună, în
scris, o cerere, care să conţină informaţiile necesare pentru acordarea autorizaţiei, în special să
demonstreze că există o raţiune economică pentru antrepozitare.
(2) Autorizaţia de antrepozitare se eliberează numai persoanelor juridice din Republica
Moldova.
Condiţii de garantare
(1) Organul vamal solicită depozitarului constituirea unei garanţii care să asigure plata
obligaţiei vamale ce ar putea apărea pe timpul derulării regimului corespunzător mărfurilor aflate
în antrepozit.

92
 (2) Organul vamal solicită, pentru mărfurile aflate în antrepozitele administrate şi
gestionate de acesta, ca garanţia să fie constituită de titularul regimului de antrepozitare în scopul
asigurării încheierii operaţiunii în termenul stabilit. În cazul cînd operaţiunea de antrepozitare nu
se încheie în termenul stabilit, organul vamal procedează, din oficiu, la încheierea operaţiunii şi
încasează drepturile de import aferente, după care operaţiunea este scoasă din evidenţă.
Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal
(1) Mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal pot fi supuse următoarelor
operaţiuni:
a) de asigurare a integrităţii lor;
b) de pregătire, cu acordul organului vamal, spre vînzare şi transportare (ambalare,
marcare, încărcare, descărcare etc.).
(2) Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal nu pot
modifica parametrii lor tehnici, de calitate şi de cantitate.
Perfecţionarea activă
Regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să fie utilizate pe
teritoriul Republicii Moldova în una sau mai multe operaţiuni de prelucrare:
a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub formă de produse
compensatoare – fără încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, dacă legislaţia nu prevede altfel;
b) mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie – dacă sînt scoase de pe teritoriul
vamal sub formă de produse compensatoare. În acest caz, regimul vamal de perfecţionare activă
se efectuează cu încasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la realizarea exportului.
Autorizaţia de perfecţionare activă
(1) Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează la solicitarea persoanei care
efectuează perfecţionarea activă sau care este responsabilă de efectuarea acesteia.
(2) Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează numai persoanelor juridice din
Republica Moldova, conform legislaţiei.
(3) Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele compensatoare
trebuie să fie exportate sau reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. La
stabilirea acestui termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de
perfecţionare şi de export al produselor compensatoare.
(4) Termenul menţionat la alin.(3) începe să curgă la data cînd mărfurile sînt plasate sub
regimul vamal de perfecţionare activă. Organele vamale pot prelungi acest termen în baza unei
cereri argumentate a titularului autorizaţiei.

93
 Importul de mărfuri în cazul sistemului compensării prin echivalenţă
În cazul cînd se aplică sistemul compensării prin echivalenţă şi export anticipat,
organele vamale specifică termenul în care mărfurile străine trebuie importate. Acest termen
începe să curgă la data acceptării declaraţiei de export pentru produsele compensatoare obţinute
din mărfurile echivalente corespunzătoare.
Transformarea sub controlul vamal
(1) Regimul de transformare sub control vamal permite ca mărfurile străine să fie
utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în operaţiuni ce le modifică natura sau starea, fără
încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, şi ca produsele
rezultate din astfel de operaţiuni să fie puse în liberă circulaţie cu plata drepturilor de import
aferente acestor mărfuri.
(2) Lista cazurilor în care poate fi utilizat regimul de transformare sub control vamal se
stabileşte în conformitate cu legislaţia.
Autorizaţia de transformare sub control vamal
(1) Autorizaţia de transformare sub control vamal se eliberează la solicitarea persoanei
care efectuează transformarea sau care este responsabilă de efectuarea acesteia.
(2) Autorizaţia de transformare sub control vamal se eliberează numai persoanelor
juridice din Republica Moldova în cazul cînd:
a) mărfurile de import pot fi identificate în produsele transformate;
b) mărfurile, după transformare, nu pot fi readuse la forma sau la starea în care s-au aflat
pînă la plasarea lor sub regim vamal;
c) utilizarea regimului vamal nu poate duce la evitarea efectului reglementărilor privind
originea şi restricţiile cantitative aplicabile mărfurilor importate;
d) sînt îndeplinite condiţiile necesare ca regimul vamal să contribuie la crearea şi
menţinerea activităţii de transformare a mărfurilor în Republica Moldova fără a aduce atingere în
mod nedorit intereselor producătorilor autohtoni de mărfuri similare (condiţii economice).
(3) Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele transformate
trebuie să fie exportate sau să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. La stabilirea
acestui termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de transformare şi de
plasare sub altă destinaţie vamală a produselor transformate.
(4) Termenul specificat la alin.(3) începe să curgă la data cînd mărfurile sînt plasate sub
regimul vamal de transformare sub control vamal. Organele vamale pot prelungi acest termen în
baza unei cereri argumentate a titularului autorizaţiei.
Obligaţia vamală

94
 În cazul cînd apare o obligaţie vamală pentru mărfurile aflate în aceeaşi stare sau pentru
produsele aflate în stadii intermediare de transformare comparativ cu ceea ce s-a prevăzut în
autorizaţie, valoarea acestei obligaţii se stabileşte pe baza elementelor de taxare corespunzătoare
mărfurilor de import la data acceptării declaraţiei vamale privind plasarea mărfurilor sub regimul
de transformare sub control vamal.
Tratamentul tarifar preferenţial
(1) În cazul cînd, la data plasării sub regimul vamal de transformare sub control vamal,
mărfurile de import îndeplineau condiţiile unui tratament tarifar preferenţial şi cînd acest
tratament este aplicabil şi produselor identice cu produsele transformate la momentul punerii în
liberă circulaţie, drepturile de import aferente produselor transformate se calculează pe baza
taxei aplicabile tratamentului respectiv.
(2) Dacă, la data plasării sub regimul vamal de transformare sub control vamal,
mărfurile de import îndeplineau condiţiile unui tratament tarifar preferenţial, dar în limita unor
contingente tarifare sau plafoane tarifare, aplicarea taxei specificate la alin.(1) cu privire la
produsele transformate este, în plus, supusă condiţiei ca respectivul tratament tarifar preferenţial
să fie aplicabil mărfurilor de import şi la data acceptării declaraţiei vamale de punere în liberă
circulaţie a produselor transformate. În acest caz, compararea se va face cu contingentele
prevăzute pentru mărfurile de import, existente la data acceptării declaraţiei vamale de punere în
liberă circulaţie a produselor transformate, şi nu cu contingentele stabilite pentru mărfuri identice
cu cele transformate.
Admiterea temporară
(1) Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii
Moldova, cu suspendare parţială sau totală de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de
politică economică, a mărfurilor străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii
lor normale.
(2) Pe toată durata regimului vamal de admitere temporară, mărfurile trebuie să rămînă
în proprietatea persoanei străine. Ele nu pot fi vîndute, închiriate, subînchiriate, date în comodat,
gajate, transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decît
cu acordul organului vamal, după plata drepturilor de import şi efectuarea procedurilor vamale
de punere în liberă circulaţie, cu excepţia derogărilor prevăzute de prezenta secţiune.
(3) Mărfurile introduse în baza unui contract de leasing internaţional se plasează sub
regimul vamal de admitere temporară, cu suspendarea totală de plata dreptului de import şi cu
exonerarea de datoria garantării obligaţiei vamale.
Autorizarea admiterii temporare a mărfurilor

95
 Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor care pot fi
identificate şi nu sînt prohibite de a fi introduse în Republica Moldova.
Termenul de aflare a mărfurilor sub regimul vamal de admitere temporară
(1) Organele vamale stabilesc termenul în care mărfurile de import trebuie să fie
reexportate sau să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. Acest termen nu poate depăşi
3 ani de la data plasării mărfurilor sub regimul de admitere temporară.
(2) În împrejurări excepţionale, Serviciul Vamal, la cererea argumentată a solicitantului,
poate să prelungească termenul specificat la alin.(1) pentru a permite utilizarea autorizată a
mărfurilor.
(3) Termenul de aflare sub regimul vamal de admitere temporară a mărfurilor plasate în
baza unui contract de leasing financiar sau operaţional se va stabili în funcţie de durata
contractului de leasing, dar nu va depăşi 7 ani.
Utilizarea sistemului de suspendare totală
Cazurile şi condiţiile în care regimul vamal de admitere temporară poate fi utilizat cu
suspendare totală de drepturile de import se stabilesc în conformitate cu legislaţia naţională şi cu
acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Utilizarea sistemului de suspendare parţială
(1) Mărfurile aflate în proprietatea unei persoane străine ce nu corespund prevederilor
art.70 pot fi plasate, în vederea admiterii temporare, numai sub regimul de admitere temporară cu
suspendare parţială de drepturile de import.
(2) Cuantumul taxei vamale aferente mărfurilor plasate sub regimul vamal de admitere
temporară cu suspendare parţială de drepturile de import se stabileşte la 5%, pentru fiecare lună
calendaristică sau fracţie de lună în care mărfurile au fost plasate sub regimul vamal de admitere
temporară cu suspendare parţială de drepturile de import, din valoarea taxei vamale care ar fi
trebuit să fie plătită pentru mărfurile menţionate dacă ar fi fost puse în liberă circulaţie la data la
care au fost plasate sub regimul de admitere temporară. Încasarea taxei vamale stabilite se va
face la încheierea regimului, ţinîndu-se seama de cursul de schimb al monedei naţionale la
această dată, pentru toată perioada de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de
import, fără a putea depăşi cuantumul datorat în cazul în care ar fi importate aceleaşi mărfuri.
Cesionarea regimului vamal de admitere temporară
În cazul în care titularul regimului vamal de admitere temporară cesionează regimul
vamal, fiecare titular achită drepturile de import aferente perioadei de utilizare a mărfii. Cînd, în
cadrul aceleiaşi luni, utilizarea s-a făcut de către ambii titulari, drepturile de import se achită de
către cedent.

96
 Punerea în liberă circulaţie a mărfurilor
(1) Mărfurile aflate în regim vamal de admitere temporară pot fi puse în liberă circulaţie
numai după achitarea drepturilor de import. În acest caz, cuantumul drepturilor de import se
determină pe baza elementelor de taxare şi a altor plăţi în vigoare la data plasării bunurilor sub
regimul vamal de admitere temporară. Cursul de schimb utilizat pentru moneda naţională va fi
cel de la data efectuării formalităţilor de punere în liberă circulaţie.
(2) În cazul punerii în liberă circulaţie a unui obiect al leasingului, ca urmare a realizării
de către locator a opţiunii de procurare a acestui bun la expirarea contractului de leasing şi
achitării integrale a plăţilor de leasing, baza de calcul al drepturilor de import o va constitui
valoarea lui reziduală, în cazul leasingului financiar, şi, respectiv, valoarea de transfer a
proprietăţii, în cazul leasingului operaţional, convenite de părţi.
Perfecţionarea pasivă
(1) Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile aflate în liberă circulaţie
sînt scoase pentru prelucrare sau transformare în afara teritoriului Republicii Moldova, iar
produsele compensatoare sînt introduse cu exonerarea, totală sau parţială, de drepturile de
import.
(2) Exportul temporar de mărfuri în vederea perfecţionării pasive atrage aplicarea
măsurilor de politică economică prevăzute pentru exportul definitiv de mărfuri.
Operaţiunile de perfecţionare pasivă
(1) Cu mărfurile plasate sub regimul vamal de perfecţionare pasivă se pot efectua
operaţiunile prevăzute pentru regimul vamal de perfecţionare activă.
(2) La unele operaţiuni de perfecţionare pasivă a mărfurilor pot fi stabilite restricţii de
către Guvern.
Condiţiile ce exclud plasarea mărfurilor sub regimul vamal de perfecţionare pasivă
Nu pot fi plasate sub regimul vamal de perfecţionare pasivă:
a) mărfurile care, prin scoaterea lor de pe teritoriul vamal, creează temei pentru
exonerarea de drepturile de import sau pentru restituirea drepturilor de import încasate;
b) mărfurile care, înainte de a fi scoase de pe teritoriul vamal, au fost importate cu
exonerarea totală de drepturile de import – pînă la expirarea termenelor de exonerare;
c) alte mărfuri, în unele cazuri prevăzute de legislaţie.
Autorizaţia de perfecţionare pasivă
(1) Perfecţionarea pasivă a mărfurilor se efectuează în baza autorizaţiei eliberate de
organul vamal, conform legislaţiei.

97
 (2) Autorizaţia de perfecţionare pasivă se eliberează persoanelor juridice din Republica
Moldova sub următoarele condiţii:
a) organul vamal poate determina că produsele compensatoare au fost obţinute din
mărfurile exportate pentru a fi prelucrate;
b) perfecţionarea pasivă a mărfurilor nu aduce prejudicii economiei naţionale.
Termenul de perfecţionare pasivă
Organul vamal fixează termenul în care produsele compensatoare vor fi reintroduse pe
teritoriul vamal. La stabilirea lui se ţine cont de durata procesului de perfecţionare pasivă
justificată din punct de vedere economic. La cererea titularului regimului vamal, organul vamal,
în cazuri temeinic justificate, poate prelungi termenul iniţial.
Drepturile de export
Mărfurile plasate sub regimul de perfecţionare pasivă sînt supuse drepturilor de export
cu restituirea ulterioară a acestor drepturi, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, dacă
produsele compensatoare sînt introduse pe teritoriul vamal şi dacă se respectă prevederile
prezentului cod şi ale altor acte normative.
Exonerarea produselor compensatoare de drepturile de import
(1) Produsele compensatoare pot fi exonerate, total sau parţial, de drepturile de import,
cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, dacă sînt importate de titularul autorizaţiei de
perfecţionare pasivă.
(2) În cazul în care scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea mărfurilor
importate anterior, acestea, la încheierea operaţiunii, sînt puse în liberă circulaţie cu exonerare
totală de drepturile de import dacă organele vamale stabilesc că mărfurile au fost reparate gratis,
în baza unei obligaţii contractuale sau legale ce decurge dintr-o garanţie sau din cauza existenţei
unui defect de fabricaţie.
(3) Prevederile alin.(2) nu se aplică în cazul în care s-a ştiut de existenţa defectului la
data cînd mărfurile în cauză au fost puse în liberă circulaţie pentru prima oară.
(4) În cazul în care scopul operaţiunii de perfecţionare este repararea mărfurilor de
export temporar şi o asemenea reparare se efectuează cu titlu oneros, reintroducerea mărfurilor
se face cu exonerare parţială de drepturile de import. Exonerarea se acordă prin determinarea
valorii drepturilor aplicabile pe baza elementelor de taxare aferente produselor compensatoare la
data acceptării declaraţiei de punere în liberă circulaţie a produselor respective, valoarea în vamă
considerîndu-se egală cu costurile de reparare.
Produse de înlocuire de acelaşi standard

98
 (1) Regimul de perfecţionare pasivă se poate realiza şi prin înlocuirea unei mărfi
importate şi aflate în liberă circulaţie, în cazul cînd în locul produsului compensator se importă
un produs de înlocuire de acelaşi standard.
(2) Prin produs de înlocuire de acelaşi standard se înţelege că produsele de înlocuire
trebuie să se încadreze la acelaşi cod tarifar şi să posede aceleaşi caracteristici comerciale şi
tehnice ca şi produsul compensator.
Importul anticipat
(1) Organul vamal poate permite ca produsele de înlocuire, specificate la art.82, să fie,
în condiţiile fixate în autorizaţie, importate înainte de exportul temporar al mărfurilor. Importul
anticipat se realizează numai cu constituirea unei garanţii care să acopere integral cuantumul
drepturilor de import.
(2) Dacă mărfurile de export temporar au fost folosite înaintea acestui export, produsele
de înlocuire trebuie să nu fie produse noi. Organul vamal poate acorda derogări de la această
normă dacă se dovedeşte că produsele de înlocuire, deşi noi, au fost livrate gratuit.
(3) În cazul în care operaţiunea de perfecţionare pasivă cu import anticipat implică
exonerarea parţială de drepturile de import, elementele de taxare folosite pentru determinarea
acestora sînt cele în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de export temporar.
(4) În cazul importului anticipat al produselor de înlocuire, exportul temporar al
mărfurilor trebuie efectuat în termen de cel mult 2 luni de la data înregistrării declaraţiei vamale
de import al acestor produse.
(5) În cazuri temeinic justificate, la cererea titularului autorizaţiei, organul vamal poate
aproba prelungirea termenului specificat la alin.(4).
Nereturnarea mărfurilor exportate pentru prelucrare sau a produselor compensatoare din
cauza distrugerii sau pierderii lor
Titularul autorizaţiei de perfecţionare pasivă a mărfurilor care nu a returnat mărfurile
sau nu a importat, în termenul stabilit, produsele rezultate din perfecţionare pasivă nu poartă
răspundere în faţa organului vamal dacă distrugerea sau pierderea mărfurilor sau a produselor
compensatoare a fost cauzată de avarierea lor sau de o forţă majoră, fapt confirmat de organul de
resort al ţării respective.
Zona liberă
Zona liberă este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sînt introduse şi
utilizate fără plata drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică,
potrivit procedurii stabilite de prezentul cod şi de alte acte normative, în cazul cînd legislaţia nu

99
prevede altfel, iar mărfurile autohtone sînt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor
stabilite pentru regimul vamal de export.
Înfiinţarea zonei libere
Zona liberă se înfiinţează în conformitate cu L E G EA cu privire la zonele economice
libere
Nr.440-XV din 27.07.2001 //Monitorul Oficial al R.Moldova nr.108-109/834 din
06.09.2001
. Zona liberă este creată, la propunerea Guvernului, printr-o lege, adoptată de Parlament
în corespundere cu prezenta lege, care va delimita în acest scop o parte sau cîteva părţi ale
teritoriului Republicii Moldova. În lege vor fi strict determinate hotarele şi configuraţia zonei
respective.
(2) Guvernul va elabora concepţia generală de creare şi dezvoltare a zonei libere.
(3) Iniţiatori ai creării zonelor libere pot fi autorităţile administraţiei publice centrale şi
locale, agenţii economici şi diverse organizaţii care vor prezenta propunerile corespunzătoare.
(4) Propunerile privind crearea zonelor libere vor cuprinde:
a) scopurile creării, genurile activităţii de întreprinzător şi orientarea funcţională a zonei
libere;
b) studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere;
c) proiectul planului de amplasare a zonei libere, coordonat cu autorităţile
corespunzătoare ale administraţiei publice centrale şi locale.
(5) Studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere va conţine:
a) delimitarea hotarelor zonei;
b) caracteristica complexă a potenţialului social-economic al teritoriului, inclusiv al
infrastructurilor de producţie, comercială şi socială, precum şi a relaţiilor economice cu pieţele
internaţionale;
c) argumentarea posibilităţii de realizare a genurilor de activitate permise;
d) indicarea gradului de asigurare cu specialişti;
e) proiectul mecanismului economic de funcţionare;
f) fundamentarea etapelor şi termenelor de creare a zonei libere;
g) volumul investiţiilor necesare, evaluarea surselor şi a eficienţei acestora;
h) calculul fluxului preconizat de încasări valutare în zona liberă.
(6) Zonele libere pot fi create pe teritoriile neocupate de imobile, precum şi pe baza
unor întreprinderi, instituţii, organizaţii.

100
 (7) Zonele libere nu pot fi create pe baza întreprinderilor de importanţă strategică sau
care desfăşoară sau pot desfăşura o activitate economică eficientă şi fără crearea de asemenea
zone.
(8) Pînă la adoptarea deciziei asupra propunerii de creare a zonei libere se efectuează
expertiza oportunităţii creării unei asemenea zone care este asigurată de Ministerul Economiei în
comun cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei.
(9) La efectuarea expertizei se iau în considerare următorii factori:
a) costul aproximativ al creării şi întreţinerii zonei libere;
b) avantajul pentru economia naţională de pe urma funcţionării unei asemenea zone;
c) situaţia social-economică şi gradul de utilizare a forţei de muncă în regiunea unde se
preconizează crearea zonei libere;
d) apropierea zonei în cauză de alte zone libere;
e) numărul zonelor libere deja existente în ţară.
(10) Propunerea privind crearea zonei libere poate fi aprobată numai în cazul în care
expertiza va stabili că crearea acesteia va îmbunătăţi substanţial situaţia în economia naţională şi
că ameliorarea respectivă poate fi obţinută numai pe această cale.
(11) În cazul în care propunerea privind crearea zonei libere va fi acceptată, Ministerul
Economiei va prezenta spre aprobare Guvernului proiectul legii corespunzătoare.
(12) Zona liberă se consideră creată după intrarea în vigoare a legii corespunzătoare.
Regimul vamal al zonei libere
(1) Pe teritoriul zonelor libere regimul vamal este asigurat de către serviciul vamal al
Departamentului Vamal a cărui activitate este coordonată sub aspect organizatoric cu
Administraţia.
(2) În termen de o lună de la data intrării în vigoare a legii cu privire la crearea unei
zone libere Departamentul Vamal va elabora regulamentul serviciului vamal din zona respectivă,
mecanismul şi modul de asigurare tehnică a funcţionării acestuia, va înainta propuneri
Guvernului privind numărul de personal şi finanţarea activităţii serviciului în cauză.
(3) Pe teritoriul zonelor libere se stabileşte regimul de declarare obligatorie în vamă a
mărfurilor (serviciilor) introduse pe şi scoase de pe acest teritoriu.
(4) Pe teritoriul zonelor libere nu se aplică regimul de contingentare şi licenţiere la
importul şi exportul mărfurilor (serviciilor).
(6) Se consideră originare din zona liberă mărfurile, produse integral sau prelucrate
integral în această zonă, dacă:

101
 a) intervine schimbarea poziţiei mărfii (a codului de clasificare a mărfii) în
nomenclatorul mărfurilor la nivelul unuia din primele patru semne; sau b) costul mărfurilor
declarate ce se exportă depăşeşte costul mărfurilor introduse în zona liberă din cauza creşterii cu
peste 35 la sută a ponderii cheltuielilor proprii.
(7) Asupra mărfurilor (serviciilor) care n-au fost prelucrate suficient în zona liberă, la
scoaterea lor din zonă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se extind prevederile
legislaţiei vamale, în partea ce se referă la conţinutul componenţei importului.
(8) Autoturismele importate pe teritoriul zonei libere pentru necesităţile Administraţiei
şi rezidenţilor se impun conform legislaţiei.
(9) Se interzice introducerea pe teritoriul zonelor libere a mărfurilor şi altor obiecte în
cazul în care comercializarea lor este interzisă de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi în cazul în care acestea:
a) prezintă pericol pentru alte mărfuri şi obiecte din zona liberă;
b) pun în pericol morala şi securitatea publică;
c) nu corespund normelor şi regulilor ecologice şi sanitaro-igienice prevăzute de
legislaţie;
d) nu corespund cerinţelor de calitate stabilite de legislaţie.
(10) Livrările de mărfuri (servicii) în zonele libere de pe restul teritoriului vamal al
Republicii Moldova sînt asimilate exportului, iar livrarea mărfurilor (serviciilor) din zona liberă
pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova sînt asimilate importului şi se reglementează în
conformitate cu legislaţia.
(11) Mărfurile (serviciile) aflate în zona liberă pînă la momentul traversării frontierelor
ei au regim de circulaţie liberă şi se transmit de la un rezident la altul fără perfectarea declaraţiei
vamale.
Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate în zona liberă
(1) Mărfurile plasate în zona liberă pot fi supuse operaţiunilor de producţie, de comerţ şi
altor operaţiuni, cu excepţia vînzării cu amănuntul, cu respectarea prevederilor prezentului cod şi
ale altor acte normative.

(2) Restricţiile şi prohibiţiile la efectuarea operaţiunilor cu mărfurile introduse în zona

liberă sînt stabilite de legislaţie.
Termenul de aflare a mărfurilor în zona liberă
Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în timp.
Evidenţa mărfurilor plasate în zona liberă

102
 Persoana care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă este obligată să
ţină evidenţa mărfurilor care se introduc, se află sau se scot din zona liberă, precum şi a
mărfurilor confecţionate, prelucrate, transformate, cumpărate sau vîndute, şi să prezinte
organului vamal o dare de seamă referitoare la ele în conformitate cu procedura stabilită de
Serviciul Vamal. Toate modificările suportate de aceste mărfuri trebuie să fie reflectate în
evidenţă.
Perceperea drepturilor de import sau de export, aplicarea măsurilor de politică
economică
(1) În cazul plasării de mărfuri străine şi autohtone în zona liberă, nu se percep drepturi
de import şi nu se aplică măsuri de politică economică dacă legislaţia nu prevede altfel.
(2) În cazul în care mărfurile sînt scoase din zona liberă şi sînt introduse pe cealaltă
parte a teritoriului vamal, se percep drepturi de import şi se aplică măsuri de politică economică.
Dacă mărfurile sînt scoase din zona liberă în afara Republicii Moldova, precum şi pe teritoriul
altor zone libere, nu se percep drepturi de export şi nu se aplică măsuri de politică economică.
Magazinul duty-free
(1) Magazinul duty-free constă în comercializarea mărfurilor sub supraveghere vamală,
fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel, în locuri special
amenajate, amplasate în aeroporturile internaţionale sau la bordul aeronavelor, precum şi în
locurile specificate la art.97 alin.(1).
(2) Plasarea mărfurilor în magazinul duty-free se efectuează fără perceperea drepturilor
de import, dacă legislaţia nu prevede altfel.
(3) În magazinele duty-free, mărfurile se comercializează contra lei moldoveneşti şi
contra valută străină (în numerar şi în cecuri de călătorie), precum şi cu utilizarea cardurilor
bancare, exclusiv persoanelor care pleacă în străinătate şi au trecut controlul vamal, controlul
actelor de identitate şi al biletelor de călătorie.
Condiţiile plasării mărfurilor în magazinul duty-free
(1) În magazinul duty-free pot fi plasate orice mărfuri, cu excepţia celor prohibite de a fi
introduse şi scoase de pe teritoriul vamal, de a fi comercializate în Republica Moldova, precum
şi a altor mărfuri stabilite de legislaţie. Mărfurile a căror comercializare în Republica Moldova
este limitată pot fi vîndute în magazinul duty-free, cu respectarea legislaţiei.
(2) Mărfurile se comercializează în magazinele duty-free amplasate în aeroporturile
internaţionale, precum şi la bordul navelor aeriene antrenate în curse internaţionale, exclusiv
pasagerilor care au fost supuşi controlului vamal în conformitate cu art.93.

103
 (3) Mărfurile autohtone livrate la magazinele duty-free pentru comercializare sînt
plasate sub regimul vamal de export.
Autorizaţia de activitate a magazinului duty-free
(1) Magazinul duty-free poate fi înfiinţat de persoana juridică care deţine autorizaţia
eliberată de Ministerul Economiei şi Comerţului cu acordul Serviciului Vamal, precum şi
autorizaţia Băncii Naţionale a Moldovei pentru comercializarea mărfurilor contra valută străină.
(2) Termenul de valabilitate al autorizaţiei de activitate a magazinului duty-free
amplasat în aeroportul internaţional sau la bordul navei aeriene este de 5 ani.
(3) Autorizaţia de activitate poate fi anulată, retrasă sau suspendată de Ministerul
Economiei şi Comerţului în baza materialelor referitoare la încălcarea prevederilor prezentului
cod, prezentate de către organul vamal, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
(4) Costul autorizaţiei de activitate se stabileşte în conformitate cu legislaţia.
Responsabilitatea pentru plata drepturilor de import şi de export
Responsabilitatea pentru plata drepturilor de import şi de export o poartă titularul
autorizaţiei de activitate a magazinului duty-free.
Magazinul duty-free pentru deservirea corpului diplomatic
(1) În scopul deservirii unor categorii de persoane străine, specificate la cap.VI din
prezentul cod, poate fi înfiinţat, în municipiul Chişinău, un magazin duty-free pentru deservirea
corpului diplomatic. Comercializarea mărfurilor în acest magazin se va face pe baza carnetelor
de identitate CD (corp diplomatic) eliberate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării
Europene, în cantităţi obişnuite pentru comerţul cu amănuntul, destinate uzului personal şi
familial, fără a fi utilizate în scopul vînzării. Reprezentanţele străine pot cumpăra mărfuri şi în
cantităţi solicitate, pe bază de comenzi întocmite prealabil, cu avizul Ministerului Afacerilor
Externe şi Integrării Europene. Modul de înfiinţare şi funcţionare a magazinului duty-free şi
modul de comercializare în el a mărfurilor sînt stabilite de Guvern.
(2) Autorizaţia de înfiinţare a magazinului duty-free pentru deservirea corpului
diplomatic este eliberată de Ministerul Economiei şi Comerţului cu acordul Serviciului Vamal şi
cu avizul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene privind necesitatea şi locul de
amplasare a magazinului.
Reexportul
(1) Reexportul este destinaţia vamală care constă în scoaterea mărfurilor străine de pe
teritoriul vamal fără perceperea drepturilor de export şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative.
(2) Pot fi reexportate şi mărfurile nevămuite, introduse pe teritoriul vamal.

104
 Particularităţile reexportului
Legislaţia naţională, precum şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este
parte pot introduce condiţii suplimentare privind reexportul mărfurilor.
Distrugerea
(1) Distrugerea este destinaţia vamală care constă în distrugerea mărfurilor străine sub
supraveghere vamală, fără perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică.
(2) Distrugerea mărfurilor se face cu autorizaţia organului vamal, conform procedurii
stabilite de Serviciul Vamal. Nu se acordă autorizaţie în cazul în care distrugerea mărfurilor ar
putea aduce daune mediului, precum şi în alte cazuri stabilite de legislaţie.
Abandon în favoarea statului
(1) Abandonul în favoarea statului este destinaţia vamală care constă în renunţarea la
mărfuri în folosul statului fără onorarea drepturilor de import sau de export şi fără aplicarea
măsurilor de politică economică.
(2) Abandonul în favoarea statului se efectuează cu acordul organului vamal, conform
procedurii stabilite de Serviciul Vamal.
Suportarea cheltuielilor
Abandonul în favoarea statului nu presupune suportarea de cheltuieli de către persoana
care abandonează mărfurile în favoarea statului.

TEMA. DREPTURILE DE IMPORT/EXPORT

1.Tariful vamal. Taxa vamală: tipurile ei, modul de stabilire şi de aplicare
Conform punctului 26 art. 1 cod vamal al Republicii Moldova drepturi de import/export
reprezintă:
taxa vamală;
taxa pentru procedurile vamale;
taxa pe valoarea adăugată;
accizele;
orice alte sume care se cuvin statului la importul de mărfuri, încasate de organul vamal
în conformitate cu legislaţia;
taxa pentru procedurile vamale;
orice alte sume care se cuvin statului la exportul de mărfuri, încasate de organul vamal
în conformitate cu legislaţia în vigoare.

105
 Tariful vamal reprezintă un catalog care cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe
sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi cuantumul taxei vamale la aceste mărfuri;
Scopul aplicării tarifului vamal:
optimizarea structurii importului de mărfuri;
echilibrarea importului şi exportului de mărfuri, protecţia producătorilor de mărfuri
autohtoni;
crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea economiei Republicii Moldova în
economia mondială.
Taxă vamală este un impozit încasat de organul vamal conform tarifului vamal de
import.
Se aplică următoarele tipuri de taxe vamale:
ad valorem, calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii;
specifică, calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă;
combinată, care îmbină tipurile de taxe vamale specificate la punctele 1 şi 2;
excepţională, care, la rândul ei, se divizează în:
taxă specială, aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă la introducerea
pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau
pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;
taxă antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la
preţuri mai mici decît valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sînt lezate
interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri
identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de
mărfuri identice sau similare;
taxă compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la
producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sînt lezate
interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri
identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de
mărfuri identice sau similare.
Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament.
Cotele taxei vamale se aplică în conformitate cu Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII
din 20.11.1997 şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Cotele taxei vamale sînt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de
legislaţie şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

106
 Taxele vamale se aplică conform anexei nr.1 a Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380-
XIII din 20.11.1997.
Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep conform anexei nr. 2 a Legii cu
privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20.11.1997. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale
nu se percepe pentru mostrele şi exponatele aduse de către agenţii economici autohtoni pentru
tîrgurile şi expoziţiile internaţionale, organizate în teritoriul zonelor economice libere.

2.Valoarea în vamă a mărfii

Sistemul de determinare a valorii în vamă a mărfurilor se aplică pentru toate mărfurile
introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal.
Valoarea în vamă a mărfurilor este determinată de către autoritatea vamală în
conformitate cu legislaţia în vigoare şi tratatele internaţionale ratificate de Republica Moldova.
La trecerea mărfii peste frontiera vamală, declarantul anunţă valoarea în vamă a acesteia
autorităţii vamale.
Modul şi condiţiile de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe şi scoase de
pe teritoriul vamal, precum şi forma declaraţiei se stabilesc de către Guvern în conformitate cu
Legea cu privire la tariful vamal şi cu tratatele internaţionale ratificate de Republica Moldova.
Valoarea în vamă a mărfii anunţată de declarant şi datele suplimentare referitoare la ea
trebuie să fie veridice şi confirmate prin acte.
În cazul în care este necesar de a confirma valoarea în vamă a mărfii anunţată,
declarantul, la cererea autorităţii vamale, este obligat să prezinte datele respective. Dacă
autoritatea vamală pune la îndoială autenticitatea acestor date, declarantul este în drept să
determine valoarea în vamă a mărfii prin metodele prevăzute de prezenta lege.
În cazul în care autoritatea vamală dispune amînarea determinării definitive a valorii în
vamă, declarantul are dreptul să ridice marfa din vamă cu condiţia depunerii unei garanţii
suficiente, care să acopere încasarea drepturilor de import corespunzătoare mărfii în cauză.
Procedura de amînare a determinării definitive a valorii în vamă a mărfii este stabilită de
Serviciul Vamal.
Garanţia suficientă este oferită printr-un depozit bănesc sau o scrisoare de garanţie
emisă de o bancă agreată de autoritatea vamală (garanţie bancară), sau ca garanţie a brokerului
vamal.

107
 Garanţia suficientă reprezintă diferenţa dintre drepturile de import calculate pe baza
valorii în vamă a mărfii, determinată de autoritatea vamală cu titlu provizoriu, şi drepturile de
import calculate pe baza valorii în vamă declarate de declarant.
În situaţia în care s-a procedat la amînarea determinării definitive a valorii în vamă a
mărfii, drepturile de import calculate pe baza valorii anunţate de declarant se transferă în bugetul
de stat, garanţia suficientă oferită printr-un depozit bănesc se transferă în contul trezorerial de
garanţii, iar garanţia bancară sau garanţia brokerului vamal se va perfecta în biroul vamal în care
se efectuează formalităţile vamale de import înainte de acordarea liberului de vamă.
În cazul în care, în termen de 30 de zile calendaristice de la ridicarea mărfii, declarantul
nu prezintă documente concludente privind confirmarea valorii în vamă a acesteia, autoritatea
vamală procedează la executarea garanţiei, iar operaţiunea de plasare a mărfurilor sub regim
vamal se consideră a fi încheiată.
Atunci cînd, în timpul efectuării formalităţilor vamale de import, se constată că valoarea
în vamă nu poate fi determinată prin aplicarea art. 11 a Legii cu privire la tariful vamal chiar
dacă s-ar proceda la amînarea determinării definitive a valorii în vamă, autoritatea vamală aplică
prevederile art. 12–17 a Legii cu privire la tariful vamal în ordinea stabilită de Legea cu privire
la tariful vamal, valoarea în vamă determinată astfel avînd caracter definitiv.
În cazul în care nu este de acord cu decizia autorităţii vamale referitoare la valoarea în
vamă a mărfii, declarantul poate ataca această decizie în modul stabilit de legislaţie atît în faţa
autorităţii vamale, cît şi în faţa instanţei de judecată, fără penalizare.
Cheltuielile suplimentare aferente precizării valorii în vamă a mărfii sau prezentării
unor informaţii suplimentare referitoare la ea sînt acoperite de declarant, în cazul cînd autorităţile
vamale depistează neautenticitatea datelor anunţate în declaraţie. Cheltuielile ce ţin de
efectuarea, la insistenţa autorităţii vamale, a controlului suplimentar, în cazul cînd rezultatele
acestuia confirmă informaţia iniţială prezentată de declarant, sînt acoperite de către autoritatea
vamală.
Autoritatea vamală exercită controlul asupra corectitudinii determinării valorii în vamă
a mărfii.
Autoritatea vamală este în drept să ia decizii în privinţa corectitudinii ori
incorectitudinii valorii în vamă a mărfii anunţate de declarant.
În cazul în care nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii în vamă
a mărfii anunţate sau în cazul în care există temei de a considera că datele prezentate de declarant
(importator) nu sînt veridice (inclusiv sînt sub nivelul valorii lor de producţie) şi/sau nu sînt

108
suficiente, autoritatea vamală este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a
mărfii, aplicînd consecutiv una din cele 6 metode prevăzute de Legea cu privire la tariful vamal.
Informaţia prezentată de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii constituie secret
comercial, poate fi utilizată de autoritatea vamală exclusiv în scopuri vamale şi nu poate fi
transmisă terţelor, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. Pentru divulgarea informaţiei ce
constituie secret comercial, autoritatea vamală poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.
În cazul în care persoana cu funcţii de răspundere a autorităţii vamale adoptă decizia
privind imposibilitatea de a accepta valoarea în vamă a mărfii anunţate de declarant, autoritatea
vamală, la cererea declarantului, îl înştiinţează în scris despre motivele neacceptării valorii date,
oferindu-i acestuia sau oricărei alte persoane responsabile de plata drepturilor de import
posibilitatea de a declara recurs fără penalizare.
După adoptarea deciziei definitive privind imposibilitatea de a accepta valoarea în vamă
a mărfii anunţate de declarant, autoritatea vamală, la cererea în scris a declarantului, este
obligată, în termen de o lună, să-i expună în scris motivele neacceptării valorii în vamă a mărfii
anunţate de el drept bază la calcularea drepturilor de import.
Expresia "fără penalizare" înseamnă că declarantul nu va fi pasibil de amendă sau de o
altă formă de penalitate pentru acţiunile de contestaţie.
Taxa vamală se calculează şi se percepe în baza valorii în vamă a mărfii pînă la sau la
momentul prezentării declaraţiei vamale. Taxa vamală încasată se varsă la bugetul de stat.
 
3.Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii şi modul de aplicare a lor
Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele
metode:
în baza valorii tranzacţiei, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;
în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;
în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
redevenţele şi taxele pentru licenţe referitoare la mărfurile de evaluat, pe care
cumpărătorul este obligat să le achite, direct sau indirect, ca o condiţie a vînzării mărfurilor de
evaluat, în cazul în care aceste redevenţe şi drepturi de licenţă nu au fost incluse în preţul efectiv
plătit sau de plătit;
în baza valorii calculate a mărfii;
prin metoda de rezervă.
Principala metodă dintre cele specificate mai sus este metoda determinării valorii în
vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală

109
nu poate fi aplicată, se folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în
cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă. Metodele
prevăzute la punctul 4 şi 5 pot fi aplicate în orice consecutivitate, la dorinţa declarantului.
La determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei, respectiv în baza
preţului efectiv plătit sau de plătit, în valoarea tranzacţiei se includ următoarele componente în
cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:
cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe
teritoriul vamal:
cheltuielile aferente asigurării;
costul transportului;
costul încărcării, descărcării şi transbordării mărfii;
cheltuielile suportate de cumpărător:
comisioanele şi primele pentru brokeri, cu excepţia comisioanelor pentru achiziţionarea
mărfii;
costul containerelor şi/sau al altui ambalaj de folosinţă repetată, dacă, în corespundere
cu Nomenclatorul de mărfuri, acestea sînt considerate un tot întreg cu marfa;
costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de ambalaj şi al lucrărilor de ambalare;
valoarea, calculată în mod corespunzător, a următoarelor mărfuri şi servicii oferite,
direct sau indirect, de cumpărător, în mod gratuit sau la preţ redus, în scopul utilizării la
producerea ori exportarea mărfii evaluate, în măsura în care această valoare nu a fost inclusă în
preţul efectiv plătit sau de plătit:
materiale, componente, părţi şi alte elemente similare, încorporate în marfă;
instrumente, matriţe, forme şi alte componente similare, utilizate la producerea mărfii;
materiale cheltuite la producerea mărfii;
lucrări de inginerie, de dezvoltare, lucrări de artă şi design, planuri şi schiţe, executate în
afara ţării şi necesare pentru producerea mărfii;
redevenţele şi taxele pentru licenţe, pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct sau
indirect, drept condiţie a vînzării mărfii evaluate, în măsura în care aceste redevenţe şi taxe
pentru licenţe nu au fost incluse în preţul efectiv plătit sau de plătit, cu excepţia redevenţelor şi
taxelor pentru licenţe plătite de către cumpărător pentru dreptul de reproducere şi distribuire a
producţiei cinematografice;
partea din venitul de la orice revînzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii, care
ar reveni, direct sau indirect, vînzătorului.

110
 Orice adaos la preţul efectiv plătit sau de plătit se efectuează în conformitate cu
prevederile prezentului articol, doar pe bază de date obiective şi cuantificabile.
La determinarea valorii în vamă a mărfii nu se admite nici un adaos la preţul efectiv
plătit sau de plătit, cu excepţia celor prevăzute de legislaţie.
(4) Metoda respectivă nu poate fi aplicată dacă:
există restricţii în privinţa drepturilor cumpărătorului asupra mărfii evaluate, cu excepţia
restricţiilor:
stabilite de legislaţie;
în privinţa regiunii geografice în care marfa poate fi revîndută;
care nu influenţează esenţial preţul mărfii;
vînzarea mărfii şi valoarea tranzacţiei depind de respectarea unor condiţii a căror
acţiune nu poate fi luată în considerare;
informaţia folosită de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii nu este veridică sau
nu este confirmată prin acte;
participanţii la tranzacţie sînt persoane interdependente, cu excepţia cazurilor cînd
interdependenţa lor nu influenţează valoarea tranzacţiei şi aceasta este acceptată în scopuri
vamale conform prevederilor alin.(5) art 11 a Legii cu privire la tariful vamal
(5) a) La determinarea acceptabilităţii valorii tranzacţiei în scopul aplicării prevederilor
alin.(4), interdependenţa cumpărătorului şi vînzătorului, conform alin.(6), nu va constitui un
motiv suficient pentru a considera valoarea tranzacţiei inacceptabilă. În acest caz, se examinează
circumstanţele vînzării şi valoarea tranzacţiei se acceptă cu condiţia ca interdependenţa să nu
influenţeze preţul. Dacă, ţinînd cont de informaţiile furnizate de declarant sau obţinute din alte
surse, autoritatea vamală are motive să considere că interdependenţa a influenţat preţul, ea
comunică motivele sale declarantului, dîndu-i acestuia posibilitatea de a argumenta valoarea
tranzacţiei. La solicitarea declarantului, motivele se comunică în scris.
b) În cazul cînd participanţii la tranzacţie sînt persoane interdependente, valoarea
tranzacţiei se acceptă şi marfa se evaluează conform prevederilor alin.(4), dacă declarantul
demonstrează că o atare valoare este foarte asemănătoare cu una dintre valorile înregistrate
aproape în acelaşi moment sau în acelaşi moment, cum ar fi:
valoarea tranzacţiei cu mărfuri identice sau similare din aceeaşi ţară de export între
persoane care nu sînt interdependente;
valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare determinată conform prevederilor
art.15;

111
 valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare determinată conform prevederilor
art.16.
c) La aplicarea criteriilor menţionate se va ţine cont de diferenţa la nivel de comerţ, de
cantitate, de componenţii enumeraţi în prezentul articol, de diferenţa de cheltuieli în tranzacţiile
identice dintre persoane care nu sînt interdependente şi cele dintre persoane interdependente.
d) Criteriile specificate la lit.b) se aplică la iniţiativa declarantului şi numai în scop
comparativ.
(6) Persoanele se consideră interdependente dacă:
una dintre ele face parte din consiliul directorilor sau din consiliul observatorilor
celeilalte şi viceversa;
sînt recunoscute legal ca asociaţi;
una dintre ele este patron, iar cealaltă - salariat;
o persoană oarecare posedă, exercită controlul sau deţine, direct sau indirect, cel puţin
5% din acţiunile cu drept de vot emise de ele;
una dintre ele exercită controlul, direct sau indirect, asupra celeilalte;
ambele sînt supuse controlului, direct sau indirect, de o terţă persoană;
împreună exercită controlul, direct sau indirect, asupra unei terţe persoane;
ambele sînt membri ai aceleiaşi familii.
(7) Persoanele asociate în afaceri, în cazul în care una este agentul, distribuitorul sau
concesionarul exclusiv (indiferent de denumirea folosită) al celeilalte, sînt considerate
interdependente, în sensul prezentei legi, în cazul în care cad sub incidenţa prevederilor alin.(6).
Cheltuielile suportate de cumpărător pentru serviciile de inspecţie înainte de expediţie a
mărfurilor de import nu se includ în valoarea în vamă a mărfurilor importate.
  În cazul determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă
identică drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se consideră identice mărfurile
care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce priveşte:
caracteristicile fizice;
calitatea mărfii şi reputaţia ei pe piaţă;
ţara de origine;
producătorul.
Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor în
categoria celor neidentice dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor prevăzute
mai sus.

112
 La utilizarea metodei determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu
marfă similară, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară.
Se consideră similare mărfurile care, deşi nu sînt identice, au caracteristici asemănătoare
şi se constituie din componente asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii
ca şi marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial.
La determinarea similitudinii mărfurilor, se iau în considerare următoarele caracteristici:
calitatea, existenţa mărcii comerciale, reputaţia pe piaţă;
ţara de origine;
producătorul.
Marfa nu se consideră identică sau similară cu cea evaluată dacă:
nu a fost produsă în aceeaşi ţară cu marfa evaluată;
lucrările de proiectare, lucrările experimentale de construcţie, de amenajare estetică,
designul, schiţele şi desenele tehnice ale ei au fost executate pe teritoriul Republicii Moldova.
Marfa fabricată de o altă persoană decît producătorul mărfii evaluate se consideră
identică ori similară cu cea evaluată numai în cazul în care nu există mărfuri identice sau
similare fabricate de producătorul mărfii evaluate.
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă
identică sau similară se aplică în cazul în care marfa identică sau similară:
este vîndută pentru a fi introdusă pe teritoriul Republicii Moldova;
este introdusă concomitent sau cu cel mult 90 de zile înainte de introducerea mărfii care
urmează a fi evaluată;
este introdusă aproximativ în aceeaşi cantitate şi/sau în aceleaşi condiţii comerciale.
Dacă marfa identică sau similară a fost introdusă în altă cantitate şi/sau în alte condiţii
comerciale, declarantul trebuie să rectifice corespunzător valoarea în vamă a mărfii anunţate de
el, ţinînd cont de aceste deosebiri, şi să confirme prin acte datele prezentate.
În cazul în care cheltuielile specificate la lit. “a” alin. 1 art. 11 a Legii cu privire la
tariful vamal sînt cuprinse în valoarea tranzacţiei, această valoare se ajustează luînd în calcul
diferenţa semnificativă, care poate exista între atare cheltuieli aferente mărfurilor evaluate şi
mărfurilor identice sau similare, determinată de diferenţele de distanţă şi de mijloacele de
transport.
În cazul în care, la determinarea valorii în vamă a mărfii, drept bază poate fi luată
valoarea uneia din cîteva tranzacţii cu mărfuri identice sau similare, se aplică cea mai mică
valoare a tranzacţiei.

113
 Dacă marfa introdusă pe teritoriul vamal (marfa de evaluat) este vîndută în ţara de
import în starea în care a fost importată, valoarea în vamă a acestei mărfi, se va baza pe preţul
unitar corespunzător vînzării acestei mărfi ori vînzării mărfii identice sau similare acesteia în
cele mai mari partide, concomitent sau aproape concomitent cu importul mărfii de evaluat către
persoane care nu sînt în relaţii de interdependenţă cu vînzătorul, şi cu condiţia deducerii:
comisioanelor plătite ordinar sau convenite ori a marjei aplicate, în mod obişnuit,
beneficiilor şi cheltuielilor generale aferente vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi
tip;
cheltuielilor obişnuite de transport şi de asigurare, precum şi cheltuielilor conexe
suportate pe teritoriul Republicii Moldova;
impozitelor şi taxelor pasibile de plată în legătură cu importul sau vînzarea mărfurilor.
Dacă nici marfa introdusă pe teritoriul vamal (marfa de evaluat), nici marfa identică sau
similară nu este vîndută la momentul sau aproape la momentul introducerii mărfii de evaluat,
valoarea în vamă se va baza pe preţul unitar la care aceste mărfuri se vînd în starea în care au
fost introduse pe teritoriul vamal la data ulterioară cea mai apropiată momentului introducerii
mărfii de evaluat, însă nu mai tîrziu de 90 de zile de la această dată.
Dacă nici marfa introdusă pe teritoriul vamal (marfa de evaluat), nici marfa identică sau
similară nu este vîndută în starea în care au fost importate, la solicitarea declarantului, valoarea
în vamă se va baza pe preţul unitar la care cea mai mare partidă de mărfuri introduse, după
prelucrarea ulterioară, a fost vîndută către persoane care nu sînt în relaţii de interdependenţă cu
vînzătorul, făcîndu-se, totodată, ajustările datorate valorii adăugate aferente prelucrării.
Valoarea în vamă a mărfii în baza valorii calculate se va baza pe valoarea calculată a
acesteia, incluzînd:
valoarea sau preţul materialelor şi operaţiunilor de fabricare sau ale altor lucrări pentru
producerea mărfii;
volumul beneficiilor şi cheltuielilor generale, egal celui inclus de obicei în cuantumul
vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip cu marfa de evaluat, fabricate de
producători, cu destinaţia ţării de import;
orice cheltuieli prevăzute la lit. “a” alin. 1 art. 11 a Legii cu privire la tariful vamal.
Autoritatea vamală nu este în drept să ceară sau să oblige o persoană nerezidentă să
prezinte spre verificare documentele de evidenţă sau să permită accesul la ele în scopul de a
determina valoarea calculată a mărfii. Totodată, informaţia comunicată de producătorul mărfii în
scopul determinării valorii în vamă a acesteia, conform prevederilor prezentului articol, poate fi

114
verificată în altă ţară de autoritatea vamală, cu acordul producătorului şi cu condiţia preavizării
guvernului ţării în cauză şi neopunerii acestuia cercetărilor.
În cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin aplicarea
metodelor specificate mai sus aceasta se determină pe baza datelor disponibile pe teritoriul
vamal, prin mijloace rezonabile compatibile cu principiile şi dispoziţiile generale ale art. VII din
Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT) şi ale acordului de punere în aplicare a art. VII
din acordul menţionat.
La determinarea valorii în vamă a mărfii prin metoda de rezervă, drept bază nu pot fi
luate:
preţul de vînzare în Republica Moldova al mărfurilor produse pe teritoriul Republicii
Moldova;
preţul mărfii pe piaţa internă a ţarii exportatoare;
preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv;
sistemul care prevede aplicarea, în scopuri vamale, a celei mai mari valori a mărfii din
două posibile;
costul de producţie al mărfii, altul decît valoarea calculată a mărfurilor identice sau
similare, determinat conform prevederilor lit. “a”, art. 16 a Legii cu privire la tariful vamal;
valoarea mărfii comercializate pentru export în altă ţară decît ţara importatoare;
valoarea în vamă a mărfii minimală.
Valoarea mărfurilor de export se determină în baza valorii contractuale a acestora,
luîndu-se în considerare cheltuielile legate de transportul pînă la frontieră.

4.Determinarea ţării de origine a mărfii

Ţara de origine a mărfii se determină în scopul efectuării unor măsuri tarifare şi
netarifare orientate spre reglementarea introducerii mărfurilor pe teritoriul vamal şi scoaterii
acestora de pe acest teritoriu.
Modul de determinare a ţării de origine a mărfii se stabileşte de către Guvern în baza
prevederilor Legii cu privire la tariful vamal şi a acordurilor internaţionale la care Republica
Moldova este parte.
Drept ţară de origine a mărfii se consideră ţara în care ea a fost obţinută integral sau a
fost supusă unei prelucrări suficiente conform criteriilor stabilite de Legea cu privire la tariful
vamal şi de acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

115
 Drept ţară de origine a mărfii pot fi considerate şi un grup de ţări, o uniune vamală de
ţări, o parte a ţării, în cazul în care este necesar de a le evidenţia în scopul determinării originii
mărfii.
La stabilirea criteriilor de determinare a ţării de origine a mărfii, preferinţă se acordă
criteriilor stipulate în acordurile de comerţ liber ratificate de Republica Moldova. În celelalte
cazuri se aplică prevederile legislaţiei naţionale.
Drept mărfuri obţinute integral în ţara respectivă se consideră:
zăcămintele minerale şi alte substanţe naturale extrase din solul ţării respective sau de
pe fundul apelor ei teritoriale;
plantele şi produsele vegetale crescute sau recoltate în ţara respectivă;
animalele vii născute şi crescute în ţara respectivă;
produsele obţinute de la animale vii crescute în ţara respectivă;
produsele obţinute din vînatul şi pescuitul practicate pe teritoriul ţării respective;
produsele rezultate din pescuitul maritim şi alte produse extrase din mare dincolo de
apele teritoriale ale ţării respective de vasele acesteia sau de cele închiriate de ea;
produsele fabricate la bordul navelor prelucrătoare ale ţării respective, în exclusivitate
din produsele menţionate la punctul 6;
deşeurile şi rebuturile provenite din operaţiuni de producere şi prelucrare desfăşurate în
ţara respectivă;
articolele uzate colectate în ţara respectivă care pot fi folosite numai pentru recuperarea
materiilor prime;
produsele fabricate în ţară exclusiv din produsele specificate la punctele 1-9.
Dacă la fabricarea mărfii au participat două sau mai multe ţări, originea ei se determină
în baza criteriilor prelucrării suficiente a mărfii.
Criteriile prelucrării suficiente a mărfii se stabilesc şi se aplică în conformitate cu Legea
cu privire la tariful vamal şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, în
modul stabilit de Guvern.
Criteriile prelucrării suficiente a mărfii în ţara respectivă sînt:
modificarea, în Nomenclatorul de mărfuri, la nivelul oricăruia din primele patru semne,
a poziţiei mărfii (codului de clasificare) în urma prelucrării acesteia;
executarea unor operaţii de producţie sau tehnologice suficiente pentru a considera drept
ţară de origine ţara unde au fost efectuate aceste operaţii;
modificarea valorii mărfii în cazul în care cota procentuală a valorii materialelor
utilizate la fabricarea ei constituie nu mai puţin de 45 la sută (regula cotei ad valorem).

116
 Se consideră că nu corespund criteriilor prelucrării suficiente a mărfii:
operaţiunile de asigurare a păstrării produselor în stare bună în timpul transportului şi
depozitării;
operaţiunile de desfacere şi asamblare a ambalajelor;
spălarea, curăţarea, înlăturarea prafului, acoperirea cu oxid, cu ulei, cu vopsea sau cu
alte materiale de acoperire;
călcarea sau presarea textilelor;
operaţiunile simple de vopsire sau lustruire;
decorticarea, albirea parţială sau totală, şlefuirea şi lustruirea cerealelor şi a orezului;
operaţiunile de măcinare, colorare a zahărului sau de formare a bucăţilor de zahăr;
cojirea, scoaterea sîmburilor şi dezghiocarea fructelor, a nucilor şi a legumelor;
ascuţirea, simpla măcinare sau simpla tăiere;
cernerea, ciuruirea, sortarea, clasificarea, trierea, asortarea (inclusiv formarea seturilor
de articole);
simpla îmbuteliere, punerea în borcane, flacoane, saci, lăzi, cutii, fixarea pe plăci sau
carton şi alte operaţiuni simple de împachetare;
aplicarea sau imprimarea mărcilor, a etichetelor, a logotipurilor şi a altor semne similare
distinctive pe produse sau pe ambalajele acestora;
amestecarea simplă a produselor, chiar de diferite tipuri, atunci cînd unul sau mai mulţi
compuşi ai amestecului nu îndeplinesc condiţiile stabilite pentru a putea fi consideraţi originari;
simpla asamblare a părţilor de articole pentru constituirea unui articol complet sau
dezasamblarea produselor în părţi;
sacrificarea animalelor;
combinaţia din două sau mai multe operaţiuni specificate la punctele 1-15.
Produsul care întruneşte criteriul de prelucrare suficientă exclusiv prin efectuarea
operaţiunilor enumerate mai susnu va fi considerat ca fiind originar din ţara în care aceste
operaţiuni au avut loc.
La cererea declarantului, trebuie să fie considerată o singură marfă, marfa în stare
demontată sau incompletă, livrată în mai multe loturi, în cazul în care, din motive de producţie
sau de transportare, este imposibil de a o expedia într-un singur lot, precum şi marfa divizată în
loturi din greşeală.
Condiţiile de aplicare a prevederilor alin.sînt:

117
 înştiinţarea prealabilă a autorităţii vamale despre divizarea mărfii în loturi, indicîndu-se
cauzele acestei divizări şi specificîndu-se fiecare lot prin indicarea codului de clasificare a mărfii
conform Nomenclatorului de mărfuri şi a datelor despre valoarea ei şi ţara de origine;
confirmarea prin acte a incorectitudinii divizării mărfii în cîteva partide;
livrarea tuturor loturilor de mărfuri dintr-o ţară de către un singur exportator;
introducerea tuturor loturilor de mărfuri prin unul şi acelaşi punct vamal;
livrarea tuturor loturilor de mărfuri în termen de cel mult şase luni de la data acceptării
de către autoritatea vamală a declaraţiei vamale sau de la data expirării termenului de prezentare
a acesteia referitor la primul lot.
Pentru confirmarea originii mărfii, autoritatea vamală este în drept să-i solicite
declarantului certificatul de origine a mărfii.
La introducerea mărfii pe teritoriul vamal, certificatul de origine a ei se prezintă în mod
obligatoriu dacă:
ţara de origine a mărfii beneficiază din partea Republicii Moldova de un regim
preferenţial la tariful vamal;
importul mărfurilor din ţara respectivă se reglementează prin restricţii cantitative sau
alte măsuri de reglementare a activităţii comerciale externe;
acest lucru este prevăzut de legislaţia în domeniul protecţiei mediului înconjurător,
ocrotirii sănătăţii, protecţiei drepturilor consumatorilor, asigurării ordinii publice, securităţii
statului şi în alte domenii de importanţă vitală, precum şi de acordurile internaţionale la care
Republica Moldova este parte;
documentele prezentate pentru perfectare vamală nu conţin date cu privire la originea
mărfii sau autoritatea vamală are temei să presupună că datele declarate cu privire la originea
mărfurilor sînt neautentice.
La scoaterea mărfii de pe teritoriul vamal, certificatul de origine a ei, în cazurile în care
acesta este necesar conform contractelor respective, conform regulilor ţării importatoare sau
acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte, se eliberează de organele
abilitate.
La certificarea originii mărfii exportate, organul vamal este în drept să solicite de la
agentul economic documentele necesare, inclusiv privind expertiza, care justifică şi
demonstrează originea mărfii şi să efectueze, după caz, expertiza originii mărfii. Agentul
economic poartă responsabilitate deplină pentru informaţia prezentată.
Certificatul de origine a mărfii trebuie să confirme univoc originea acesteia din ţara
respectivă şi să conţină:

118
 declaraţia exportatorului care confirmă că marfa corespunde cerinţelor respective;
adeverinţa din partea organului competent din ţara exportatoare ce a eliberat certificatul
care confirmă autenticitatea datelor din certificat.
Certificatul de origine a mărfii se prezintă împreună cu declaraţia vamală şi cu alte
documente care urmează să fie perfectate de către autoritatea vamală. În caz de pierdere a
certificatului, se prezintă duplicatul autentificat oficial al acestuia.
În cazul în care se pune la îndoială autenticitatea certificatului de origine a mărfii sau a
datelor ce se conţin în el, autoritatea vamală este în drept să se adreseze organelor care au
eliberat certificatul sau organizaţiilor specializate ale ţării menţionate ca ţară de origine a mărfii
pentru a obţine date suplimentare sau precizări.
În cazurile prevăzute de prezenta lege, originea mărfii se consideră stabilită numai în
cazul în care se prezintă certificatul de origine a mărfii, perfectat în modul cuvenit, şi date
suplimentare ori precizări.
La mărfurile provenite din ţările cu care Republica Moldova a încheiat acorduri privind
acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate, poate fi aplicat (restabilit) regimul preferenţial la
tariful vamal în cazul prezentării certificatului de origine a lor cel tîrziu la expirarea unui an de la
data perfectării actelor vamale.
La determinarea ţării de origine a mărfii, nu se ia în considerare originea resurselor
energetice, a maşinilor, utilajului şi instrumentelor folosite la fabricarea ei.
Particularităţile determinării ţării de origine a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal
din terţe ţări se stabilesc de către Guvern.
La cererea declarantului sau a oricărei persoane interesate, informaţia privind ţara de
origine sau originea preferenţială a mărfii se va furniza cît mai curînd posibil, dar nu mai tîrziu
decît peste 150 de zile de la data solicitării evaluării, cu condiţia că autorităţilor corespunzătoare
le-au fost comunicate toate informaţiile necesare. Solicitările menţionate pot fi acceptate pînă la
şi după punerea în vînzare a mărfii respective. Datele stabilite privind ţara de origine sînt
valabile în decurs de 3 ani, sub rezerva ca faptele pe care se bazează şi condiţiile în care au fost
obţinute să rămînă comparabile.
Autoritatea vamală este în drept să respingă cererea de trecere a mărfii peste frontiera
vamală doar în cazul în care dispune de argumente temeinice că această marfă este originară din
ţara ale cărei mărfuri nu pot fi autorizate pentru trecerea frontierei vamale în conformitate cu
legislaţia sau cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

119
 Neprezentarea certificatului de origine a mărfii, perfectat în modul cuvenit, sau a datelor
suplimentare ori a precizărilor în privinţa originii mărfii nu poate constitui temei pentru refuzul
trecerii mărfii peste frontiera vamală.
Mărfurile a căror origine nu este stabilită cu exactitate pot fi trecute peste frontiera
vamală doar cu condiţia achitării taxei vamale la cotele maxime ale tarifului vamal.

TEMA RASPUNDEREA IN DREPTUL VAMAL

Organul vamal ca subiect al activităţii operative de investigaţii
(1) Organul vamal desfăşoară activitate operativă de investigaţii în conformitate cu
Legea privind activitatea operativă de investigaţii.
(2) Organul vamal desfăşoară activitate operativă de investigaţii în scopul depistării
persoanelor culpabile de pregătirea şi comiterea de contravenţii vamale, de contrabandă şi de alte
infracţiuni care ţin de competenţa organului de urmărire penală al Serviciului Vamal.
 Acţiunile operative de investigaţii care asigură securitatea organelor vamale
Acţiunile operative de investigaţii care asigură securitatea organelor vamale se
efectuează în modul prevăzut de legislaţie.
 Urmărirea penală
 Obiectul urmăririi penale
Obiectul urmării penale în cauzele ce ţin de competenţa organelor vamale îl constituie
colectarea de probe privind infracţiunea, identificarea făptuitorului ei şi punerea lui sub învinuire
în conformitate cu legislaţia.
 Organele de urmărire penală în domeniul vamal
(1) Urmărirea penală în domeniul vamal se efectuează de organul de urmărire penală
din Serviciul Vamal şi de subdiviziunile lui teritoriale.
(2) Ofiţerii de urmărire penală din Serviciul Vamal sînt independenţi, se supun
indicaţiilor legale, scrise şi verbale, ale conducerii organului de urmărire penală în domeniul
vamal şi ale procurorului.
 Competenţa organelor de urmărire penală în domeniul vamal
Organele de urmărire penală în domeniul vamal efectuează cercetarea penală şi ancheta
preliminară în toate cazurile de contrabandă şi de alte infracţiuni a căror cercetare este atribuită
de Codul de procedură penală competenţei organelor vamale.
 Contrabanda

120
 Trecerea peste frontiera vamală de mărfuri, eludîndu-se controlul vamal sau tăinuindu-
le de el, săvîrşită în proporţii mari sau deosebit de mari, fie în mod repetat, fie de un grup de
persoane care s-au organizat pentru activitate de contrabandă, fie de o persoană cu funcţie de
răspundere care face uz de situaţia de serviciu, fie prin folosirea frauduloasă de documente
vamale şi de alte documente, fie însoţită de nedeclarare sau de declararea lor neautentică în
documentele vamale sau în alte documente, o astfel de trecere de substanţe narcotice, psihotrope,
cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, de deşeuri nocive, de armament,
de dispozitive de explodare, de arme de foc şi de muniţii, cu excepţia armelor de vînătoare cu
ţeavă lisă şi a cartuşelor la ele, de valori culturale, precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal a
valorilor culturale scoase din ţară în cazul în care returnarea lor este obligatorie se consideră
contrabandă şi se pedepseşte în conformitate cu legislaţia.
 Contravenţia vamală
Contravenţie vamală înseamnă încălcarea reglementărilor vamale săvîrşită prin acţiuni
sau inacţiune care atrag răspunderi stabilite în Codul cu privire la contravenţiile administrative şi
în prezentul cod.
Răspunderea pentru contravenţia vamală
(1) Contravenţia vamală atrage răspundere administrativă sau materială în conformitate
cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative şi cu cele ale prezentului cod.
În cazul comiterii unor contravenţii vamale, se poate aplica sancţiunea complementară de
retragere sau suspendare a autorizaţiei.
(2) Cetăţenii sînt pasibili de răspundere pentru contravenţii vamale dacă la data
comiterii lor au împliniţi 16 ani.
(3) Persoanele juridice vinovate de săvîrşirea contravenţiilor vamale poartă răspundere
administrativă sau materială.
 Tipurile de contravenţii vamale cu răspundere administrativă
(1) Sînt considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibilă de răspundere
administrativă următoarele contravenţii vamale:
1) nerespectarea regimului de zonă a controlului vamal;
2) neinformarea organului vamal intern despre trecerea frontierei vamale în cazul
introducerii de mărfuri şi mijloace de transport;
3) neinformarea sau informarea falsă a organului vamal despre intenţia de a scoate
mărfuri şi mijloace de transport de pe teritoriul vamal;
4) neîndeplinirea cerinţelor în caz de avarie sau de forţă majoră;

121
 5) neprezentarea mărfurilor şi mijloacelor de transport sau nepredarea documentelor
necesare efectuării controlului vamal la locul de destinaţie;
6) punerea în circulaţie a mărfurilor şi mijloacelor de transport fără autorizaţia organului
vamal, pierderea sau neprezentarea către organul vamal a mărfurilor şi mijloacelor de transport, a
documentelor însoţitoare;
7) neoprirea mijlocului de transport în locurile stabilite de organul vamal;
8) plecarea mijlocului de transport fără autorizaţia organului vamal;
9) abordarea navelor sau a altor mijloace plutitoare care se află sub supraveghere
vamală;
10) nerespectarea procedurii de vămuire;
11) efectuarea de operaţiuni ilegale cu mărfurile şi mijloacele de transport care nu au
fost vămuite pe deplin, modificarea stării lor, utilizarea şi dispunerea de ele;
12) efectuarea fără autorizaţia organului vamal a operaţiunilor de încărcare-descărcare şi
a altor operaţiuni;
13) modificarea, nimicirea, deteriorarea sau pierderea mijloacelor de identificare;
14) nerespectarea procedurii de declarare a mărfurilor şi mijloacelor de transport;
15) nerespectarea termenelor de prezentare către organul vamal a declaraţiei vamale, a
altor documente şi informaţii;
16) împiedicarea accesului colaboratorului vamal în încăperi sau teritorii pentru a
efectua controlul vamal;
17) neprezentarea către organul vamal a dărilor de seamă, nerespectarea modalităţii de
ţinere a evidenţei;
18) nerespectarea regimului de depozit provizoriu;
19) nerespectarea procedurii de plasare a mărfurilor în depozit, a regulilor de depozitare,
precum şi a regulilor de efectuare a operaţiunilor cu aceste mărfuri;
20) nerespectarea regimurilor vamale de perfecţionare activă, de perfecţionare pasivă
sau de transformare sub supraveghere vamală;
21) nerespectarea regulilor de desfăşurare a activităţii de producţie şi a activităţii
comerciale în zonele libere;
22) nerespectarea regulilor de efectuare a construcţiilor în zonele libere;
23) nerespectarea obligaţiei de a scoate de pe teritoriul vamal sau de a returna pe
teritoriul vamal mărfuri şi mijloace de transport;
24) nerespectarea procedurii de nimicire a mărfurilor;

122
 25) efectuarea de operaţiuni ilegale cu mărfurile şi mijloacele de transport plasate sub
un anumit regim vamal, modificarea stării lor, utilizarea şi dispunerea de ele;
26) nerespectarea regulilor de aplicare a măsurilor de politică economică şi altor
restricţii stabilite în cazul trecerii mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală;
27) trecerea peste frontiera vamală de mărfuri destinate comerţului sau producţiei sub
categoria de bunuri nedestinate comerţului sau producţiei;
28) trecerea peste frontiera vamală de mărfuri şi mijloace de transport cu eludarea
controlului vamal;
29) trecerea de mărfuri peste frontiera vamală tăinuite de controlul vamal;
30) trecerea peste frontiera vamală de mărfuri şi mijloace de transport cu folosirea
frauduloasă a documentelor sau mijloacelor de identificare;
31) nedeclararea sau declararea neautentică a mărfurilor şi mijloacelor de transport;
32) transportarea, depozitarea, procurarea de mărfuri şi mijloace de transport introduse
pe teritoriul vamal cu încălcarea reglementărilor vamale, utilizarea sau dispunerea de ele;
33) nerespectarea regulilor de utilizare şi de dispunere de mărfurile şi mijloacele de
transport puse condiţionat în circulaţie, faţă de care au fost stabilite facilităţi la perceperea
drepturilor de import şi de export;
34) acţiunile care au ca scop exonerarea ilegală de drepturile de import şi de export sau
micşorarea cuantumului acestor drepturi;
35) acţiunile care au ca scop restituirea drepturilor de import şi de export încasate,
primirea unor sume şi compensaţii sau nerestituirea lor fără just temei;
36) nerespectarea termenului de plată a drepturilor de import şi de export;
37) neexecutarea de către bănci şi alte instituţii financiare a deciziilor organelor vamale;
38) desfăşurarea ilegală a activităţii de broker vamal sau nerespectarea condiţiilor de
desfăşurare a acestei activităţi;
40) încălcarea de către persoanele cu funcţii de răspundere şi de către cetăţeni, inclusiv
străini, a reglementărilor vamale;
41) nesupunerea dispoziţiei sau cererii legale a colaboratorului vamal;
42) insultarea colaboratorului vamal, persoanelor care participă la controlul vamal, la
vămuire, la efectuarea actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală sau la cercetarea lui,
precum şi martorilor asistenţi;
43) ameninţarea colaboratorului vamal, persoanelor care participă la controlul vamal, la
vămuire, la efectuarea actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală sau la cercetarea lui,
precum şi martorilor asistenţi, cu aplicarea violenţei;

123
 44) refuzul contravenientului de a preda sau prezenta mărfurile, documentele, alte
bunuri, precum şi informaţiile necesare efectuării actelor de procedură în cazul de contravenţie
vamală şi cercetării lui;
45) refuzul altor persoane de a preda sau prezenta mărfurile, documentele, alte bunuri,
precum şi informaţiile necesare efectuării actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală şi
cercetării lui;
46) refuzul sau eschivarea martorului de a face depoziţii;
47) împiedicarea efectuării reviziei, controlului, inventarierii sau refuzul de a le efectua;
48) refuzul sau eschivarea expertului de a face raportul de expertiză, translatorului sau
specialistului de a participa la efectuarea actelor de procedură în cazurile de contravenţie vamală
şi la cercetarea lor, a specialistului de a participa la efectuarea controlului vamal sau la vămuire;
49) refuzul sau eschivarea persoanelor cu funcţii de răspundere din unităţi economice de
la executarea hotărîrii sau dispoziţiei privind efectuarea expertizei sau de la chemarea
specialistului sau translatorului;
50) împiedicarea colaboratorului vamal de a efectua cercetare vamală şi alte acte de
procedură;
51) utilizarea fără autorizaţia organului vamal a bunurilor sechestrate, sau nerespectarea
condiţiilor şi restricţiilor unei astfel de utilizări;
52) exercitarea de influenţă sau intervenţia ilegală în emiterea de decizii sau în
efectuarea unor alte acţiuni.
(2) Contravenţiile enumerate la alin.(1) se sancţionează în conformitate cu prevederile
Codului cu privire la contravenţiile administrative.
Articolul 193. Încălcarea regulilor vamale
Neoprirea mijlocului de transport (inclusiv a mijlocului de transport de uz individual),
ce traversează frontiera de stat (vamală) a Republicii  Moldova în locul de aflare a organului
vamal de la frontiera de stat (vamală), precum şi pornirea şi admiterea pornirii mijlocului de
transport  (inclusiv a mijlocului de transport de uz individual)  aflat sub controlul vamal, fără
autorizaţia organului vamal –
atrage după şine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la zece unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere – pînă la cincizeci de unităţi convenţionale.
Acostarea la nava aflată sub controlul vamal a altor nave şi altor mijloace navigante fără
atorizaţia organului vamal
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la patru unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere –  pînă la şapte unităţi convenţionale.

124
 Împiedicarea   accesului  persoanei  cu  funcţii  de  răspundere   a organului vamal în
timpul îndeplinirii îndatoririlor sale de serviciu la mărfurile, obiectele şi alte valori aflate sub
control vamal –
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la zece unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere – pînă la cincizeci de unităţi convenţionale.
Neprezentarea organului vamal în termenul  stabilit a actelor necesare controlului vamal
asupra mărfurilor, obiectelor şi altor valori aflate sub controlul vamal (indiferent de
prezentarea  declaraţiei  în scris) –
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la zece unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere – pînă la cincizeci de unităţi convenţionale.
Neaducerea la  organul  vamal  în termenul  stabilit  a  mărfurilor, obiectelor şi altor
valori aflate sub controlul vamal şi transportate de la  un organ vamal la altul, precum şi a actelor
vamale şi a altor  acte asupra  acestor  mărfuri,  obiecte şi alte valori primite  pentru  a  fi
înmînate organului vamal în termenul stabilit –
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la zece unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere – pînă la cincizeci de unităţi convenţionale.
Încărcarea, descărcarea, transportarea, repararea ambalajului deteriorat,  dezambalarea,
ambalarea, reambalarea mărfurilor, obiectelor şi  altor  valori aflate sub controlul vamal sau
schimbarea semnelor  de identificare sau  de  marcare de pe aceste mărfuri,  obiecte  şi  alte
valori  sau de pe ambalajul lor fără autorizaţia organului vamal, precum şi deteriorarea sau
pierderea plumburiilor, ştampilelor sau altor garanţii aplicate de organul vamal, –
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la zece unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere – pînă la cincizeci de unităţi convenţionale.
Eliberarea fără autorizaţia organului vamal a mărfurilor, obiectelor şi altor valori aflate
sub controlul vamal, sau pierderea lor –
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la zece unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere – pînă la şaptezeci şi cinci de unităţi
convenţionale.
Nescoaterea de pe teritoriul vamal al  Republicii  Moldova a mărfurilor, mijloacelor de
transport auto obiectelor  şi altor valori introduse cu obligaţia de a le scoate  înapoi,  fie
neîntoarcerea pe teritoriul  vamal al Republicii Moldova  a mărfurilor, mijloacelor de transport
auto obiectelor şi altor valori scoase cu obligaţia de a le reîntoarce în termenele stabilite de
aceste obligaţii –

125
 atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la zece  unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere – pînă la cincizeci  unităţi convenţionale cu
confiscarea mărfurilor, mijloacelor de transport auto obiectelor şi altor valori ce constituie
obiectul încălcării sau cu încasarea costului lor.
Nescoaterea dincolo de frontiera de stat (vamală) a Republicii Moldova a mărfurilor,
obiectelor şi altor valori introduse cu scopul de a le tranzita prin teritoriul ei în termenele stabilite
de organul vamal –
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la  şapte unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere –  pînă la paisprezece unităţi
convenţionale.
Trecerea mărfurilor,  obiectelor şi altor valori peste frontiera  de stat  (vamală) a
Republicii Moldova, eludînd controlul vamal (adică nu prin locurile de  aflare  a organelor
vamale sau în  afara  orelor  de control vamal) sau tăinuindu-le de el (adică cu folosirea
ascunzişurilor sau  prin alte metode care împiedică descoperirea mărfurilor, obiectelor
şi  altor  valori)  în  lipsa componenţei de  contrabandă sau a altei infracţiuni, –
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la douăzeci
şi  cinci de unităţi convenţionale şi persoanelor cu  funcţii  de răspundere – pînă la şaptezeci şi
cinci de unităţi convenţionale cu confiscarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori care constituie  
obiectul încălcării, precum şi a mijloacelor de transport şi a altor mijloace destinate pentru
transportarea şi tăinuirea acestora.
Păstrarea, transportarea sau procurarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori,  introduse
pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, eludînd controlul vamal sau tăinuindu-le de el, –
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă
la  douăzeci  şi  cinci de unităţi convenţionale şi persoanelor cu  funcţii  de răspundere – pînă la
şaptezeci şi cinci de unităţi convenţionale cu confiscarea mărfurilor, obiectelor şi altor valori ce
constituie obiectul încălcării.
Nedeclararea mărfurilor,  obiectelor şi altor valori transportate peste frontiera de  stat
(vamală) a Republicii  Moldova,  inclusiv tranzitarea  acestora  prin teritoriul ei (adică
neprezentarea în  modul stabilit  a informaţiilor precise despre aceste mărfuri, obiecte şi alte
valori), precum şi declararea lor sub altă denumire, –
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă
la  douăzeci  şi  cinci de unităţi convenţionale şi persoanelor cu  funcţii  de răspundere  –  pînă la
şaptezeci şi cinci de unităţi convenţionale cu sau fără confiscarea mărfurilor, obiectelor şi altor
valori ce  constituie obiectul încălcării.

126
 Folosirea fără autorizaţia organelor vamale a mărfurilor, obiectelor şi altor valori, faţă
de care au fost acordate înlesniri la  impunerea vamală  în  alte  scopuri decît cele în care au
fost  acordate  asemenea înlesniri –
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la cinci unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere –  pînă la şaptezeci şi cinci de unităţi
convenţionale.
Neachitarea taxei  vamale  şi  a  încasărilor  vamale  în  termenul stabilit, precum şi alte
acţiuni drept rezultat al cărora plăţile vamale n-au fost achitate în mărime deplină, –
atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la  cinci unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere –  pînă la cincizeci de unităţi
convenţionale.
Nesupunerea dispoziţiilor sau cerinţelor legale ale persoanei cu funcţii de răspundere a
organului vamal, insultarea acestei persoane –
atrag după sine  aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la zece unităţi
convenţionale şi persoanelor cu funcţii de răspundere – pînă la douăzeci de unităţi convenţionale.
Articolul 193/1. Încălcarea modului de exportare
a mărfurilor şi serviciilor
Încălcarea modului  de exportare a mărfurilor şi serviciilor pe bază de  licenţă, fără a le
înregistra, în volum mai mare decît cel prevăzut în licenţă, precum şi celor neindicate în licenţă,
–
atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de pînă la douăzeci şi cinci de unităţi
convenţionale şi confiscarea mărfurilor.
Articolul 193/2. Eliberarea ilegală a licenţei pentru
exportarea mărfurilor şi serviciilor şi
refuzul ilegal de a elibera asemenea licenţă
Eliberarea ilegală  de  către o persoană cu funcţii de răspundere a licenţei pentru
exportarea mărfurilor şi serviciilor, precum şi refuzul ilegal de a elibera asemenea licenţă –
atrage după sine  aplicarea unei amenzi în mărime de la treizeci  la cincizeci unităţi
convenţionale.
Articolul 195. Degradarea intenţionată sau ruperea
sigiliului (plumbului)
Degradarea intenţionată sau ruperea sigiliului (plumbului), pus de către o  persoană
împuternicită cu funcţii de răspundere, cu excepţia cazurilor prevăzute de partea a doua a

127
articolului 135, de partea întîi a articolului 136 şi de punctul 9 al articolului 193 din prezentul
Cod, –
atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de pînă la şapte unităţi convenţionale.
 
Organele vamale
Organele vamale  examinează  cazurile cu privire  la  contravenţiile administrative  
prevăzute  la  articolul  152/10  şi  la  articolul  193 alineatele întîi – paisprezece din prezentul
cod.
Sînt în drept  să  examineze cazurile cu privire  la  contravenţiile administrative şi să
aplice sancţiuni administrative în numele organelor vamale şefii vamelor şi adjuncţii lor.
 
 Tipurile de contravenţii vamale cu răspundere materială
Sînt considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibilă de răspundere materială
următoarele contravenţii vamale:
1) trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor cu eludarea controlului vamal (trecerea
prin alte locuri decît cel de amplasare al organului vamal sau în afara orelor de program ale
acestuia) sau tăinuindu-le de el (cu folosirea ascunzişurilor sau prin alte metode care împiedică
descoperirea mărfurilor), în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale
altor infracţiuni;
2) trecerea de mărfuri peste frontiera vamală cu documente falsificate, nevalabile sau
dobîndite pe căi ilegale, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale
altor infracţiuni;
3) nedeclararea, în termenele stabilite, a mărfurilor la import;
4) transportul, depozitarea, procurarea mărfurilor introduse pe teritoriul vamal cu
eludarea controlului vamal ori tăinuite de el, ori cu utilizarea de documente sau mijloace de
identificare false, nedeclarate sau declarate neautentic, precum şi transportul, depozitarea,
procurarea mărfurilor pentru care sînt prevăzute facilităţi la plata drepturilor de import sau de
export, la utilizarea sau înstrăinarea lor în alte scopuri decît cele pentru care au fost acordate
facilităţile şi fără autorizaţia organului vamal;
5) nerespectarea de către titularul regimului vamal suspensiv a termenelor, obligaţiilor
şi condiţiilor stabilite pentru derularea şi încheierea acestui regim;
6) depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare, ce conţin date eronate
despre regimul vamal, valoarea facturală, valoarea în vamă, tipul, cantitatea sau originea
mărfurilor transportate;

128
 7) prezentarea către organul vamal a documentelor care conţin date neautentice despre
recunoaşterea dreptului la restituirea drepturilor de import sau de export încasate, primirea unor
sume şi compensaţii, nerestituirea sau restituirea lor parţială nemotivată, în lipsa elementelor
constitutive ale infracţiunii;
8) neachitarea drepturilor de import sau de export în termenele stabilite, în lipsa
elementelor constitutive ale infracţiunii;
9) punerea în circulaţie a mărfurilor fără permisiunea organului vamal, pierderea
mărfurilor şi mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală sau netransportarea lor la
locul indicat de organul vamal;
10) pierderea sau nepredarea către organul vamal a documentelor la mărfurile aflate sub
supraveghere vamală;
11) neîndeplinirea obligaţiei de a declara organului vamal modificarea destinaţiei
mărfurilor faţă de scopul declarat la plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală;
12) nerespectarea cerinţelor şi condiţiilor de distrugere a mărfurilor şi/sau a deşeurilor;
13) efectuarea de operaţiuni cu mărfurile, transformarea, utilizarea lor şi dispunerea de
ele cu încălcarea regimului vamal în care au fost plasate, cu excepţia cazurilor prevăzute de
prezentul cod;
14) nerespectarea măsurilor de politică economică şi altor restricţii prevăzute la trecerea
mărfurilor peste frontiera vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod, în lipsa
elementelor constitutive ale infracţiunii;
15) trecerea peste frontiera vamală de mărfuri destinate comerţului sau producţiei sub
categoria de mărfuri nedestinate comerţului sau producţiei, în lipsa elementelor constitutive ale
infracţiunii;
16) neasigurarea integrităţii mărfurilor şi mijloacelor de transport în caz de avarie sau de
forţă majoră, neinformarea imediată despre condiţiile survenite, neasigurarea transportării
mărfurilor la postul vamal proxim ori neasigurarea deplasării colaboratorului vamal la locul de
aflare a mărfurilor şi mijloacelor de transport;
17) nerespectarea obligaţiei:
a) de a scoate de pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport introduse
anterior pe teritoriul vamal, dacă scoaterea lor este obligatorie;
b) de a returna pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport scoase anterior de
pe teritoriul vamal, dacă returnarea lor este obligatorie;
18) prezentarea către organul vamal, în calitate de confirmare a scoaterii sau
introducerii mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul vamal, a unor acte neautentice

129
privind scoaterea sau introducerea lor, privind imposibilitatea efectuării acestor operaţiuni din
cauza nimicirii sau pierderii mărfurilor şi mijloacelor de transport în urma unei avarii sau forţe
majore, din cauza uzurii sau pierderilor suportate ca urmare a transportului sau păstrării lor, în
lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;
19) înstrăinarea sub orice formă a bunurilor aflate sub regimul vamal de tranzit;
20) neasigurarea condiţiilor de eliberare sau de recepţie, în conformitate cu regimul
vamal, a mărfurilor şi mijloacelor de transport al căror termen de păstrare în depozit a expirat;
21) comercializarea cu ridicata şi mica ridicată a mărfurilor, inclusiv din încăperile
auxiliare şi depozitele magazinelor duty free, sau comercializarea cu amănuntul în magazinele
duty free a mărfurilor interzise pentru a fi introduse pe sau scoase pentru vînzare de pe teritoriul
vamal al Republicii Moldova, precum şi a altor mărfuri a căror listă se stabileşte în conformitate
cu legislaţia în vigoare.
 Sancţionarea materială a contravenţiilor vamale
Persoanele juridice, persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se
constitui persoană juridică, pentru comiterea contravenţiilor vamale prevăzute la:
a) art.231 pct.1), 2), 4), 5), 6) şi 19), sînt sancţionate cu amendă de la 40% la 100% din
valoarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei sau cu confiscarea lor;
b) art.231 pct.3), sînt sancţionate cu amendă de la 4% la 10% din valoarea mărfurilor
nedeclarate în termenele stabilite;
c) art.231 pct.9) şi 11), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 20% din valoarea
mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei, cu sau fără retragerea autorizaţiei;
d) art.231 pct.7), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 20% din valoarea mărfurilor
la care au fost prezentate documente care conţin date neautentice;
e) la art.231 pct.8), sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 20% din valoarea
mărfurilor pentru care nu au fost plătite drepturile de import sau de export;
f) art.231 pct.10), sînt sancţionate cu amendă de la 3% la 10% din valoarea mărfurilor şi
mijloacelor de transport ale căror documente au fost pierdute sau nepredate;
g) art.231 pct.12), 13) şi 16), sînt sancţionate cu amendă de la 5% la 20% din valoarea
mărfurilor, obiectelor care au constituit obiectul contravenţiei;
h) art.231 pct.14), 15), 17), 18), 20), 21) sînt sancţionate cu amendă de la 10% la 100%
din valoarea mărfurilor şi altor bunuri care au constituit obiectul contravenţiei, cu sau fără
retragerea autorizaţiei .
 Efectuarea actelor de procedură în cazul contravenţiei vamale

130
 Actele de procedură în cazul contravenţiei vamale se efectuează în conformitate cu
prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative, iar partea nereglementată de
acesta – în conformitate cu prevederile prezentului cod.
 Procesul-verbal privind contravenţia vamală
În cazul de contravenţie vamală, colaboratorul vamal întocmeşte proces-verbal, conform
prevederilor Codului cu privire la contravenţiile administrative.
 Acţiunile colaboratorului vamal în cazul constatării elementelor constitutive ale
infracţiunii de contrabandă sau ale altor infracţiuni
Dacă în procesul efectuării actelor de procedură în cazul unei contravenţii vamale a fost
constatată existenţa elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale altor
infracţiuni, se porneşte proces penal în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală.
 Circumstanţele în care, după pornirea procesului penal, colaboratorul vamal continuă
efectuarea actelor de procedură în cazul contravenţiei vamale
Dacă în timpul urmăririi penale în cazul de contrabandă sau de alte infracţiuni a căror
urmărire penală este de competenţa organelor vamale se constată indicii ale unor contravenţii
vamale, actele de procedură în cazul acestor contravenţii se vor efectua independent de urmărirea
penală, în condiţiile prevăzute de Codul cu privire la contravenţiile administrative şi de prezentul
cod.
 Procedura în cazul contravenţiei vamale constatate de organul de urmărire penală în
domeniul vamal sau de alte organe de resort şi cercetarea cazului
În cazul refuzului de pornire a unui proces penal sau al încetării urmăririi penale pe un
dosar de contrabandă în ale cărui materiale există indiciile unei contravenţii vamale, actele de
procedură şi cercetarea cazului se efectuează în temeiul unei ordonanţe administrative, emise de
procuror în baza materialelor parvenite de la organul de urmărire penală în domeniul vamal sau
de la alte organe, abilitate cu dreptul de urmărire penală.
 Inadmisibilitatea divulgării materialelor în cazul de contravenţie vamală
Materialele în cazul de contravenţie vamală nu pot fi divulgate pînă la încheierea
cercetării cazului decît cu autorizaţia colaboratorului vamal care îl cercetează şi efectuează actele
de procedură sau a şefului organului vamal.
 
Interacţiunea dintre organele vamale ale Republicii Moldova şi serviciile vamale ale
altor state în în cadrul efectuării actelor de procedură în cazuri de contravenţie vamală şi al
cercetării lor

131
 Interacţiunea organelor vamale ale Republicii Moldova cu serviciile vamale şi cu
organele competente din alte state în cadrul efectuării actelor de procedură în cazurile de
contravenţie vamală şi al cercetării lor are loc în baza acordurilor internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
 Actele de procedură
Însărcinarea privind efectuarea actelor de procedură în cazurile de contravenţie vamală
Organul vamal care efectuează actele de procedură în cazul unei contravenţii vamale
este în drept, după caz, să dispună unui alt organ vamal efectuarea unor anumite acte de
procedură. Această însărcinare urmează a fi executată în decursul a 10 zile din ziua primirii.
 Audierea în cazul contravenţiei vamale
(1) Colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură sau cercetează cazul de
contravenţie vamală este în drept să audieze persoanele fizice, persoanele cu funcţii de
răspundere, conducătorii persoanelor juridice, precum şi persoanele care desfăşoară activitate de
întreprinzător fără a se constitui persoană juridică.
(2) Persoanele care urmează a fi audiate sînt obligate să se prezinte la citaţie şi să dea
explicaţii în esenţa cazului.
(3) Referitor la audierea persoanelor consemnate la alin.(1) se întocmeşte proces-verbal.
 Citarea în cazul contravenţiei vamale
(1) Persoana care urmează să fie audiată în cazul contravenţiei vamale este citată în
modul prevăzut de legislaţie.
(2) În cazul absenţei temporare a persoanei consemnate la alin.(1), citaţia este înmînată
membrilor de familie sau colaboratorilor de la locul de lucru ai persoanei, care vor semna dovada
de primire.
(3) Persoana care urmează să fie audiată poate fi citată prin telefonogramă sau prin alte
mijloace de comunicare.
 Solicitarea documentelor necesare efectuării actelor de procedură în cazul contravenţiei
vamale sau cercetării lui
(1) Organul vamal care efectuează actele de procedură în cazul contravenţiei vamale sau
îl cercetează este în drept să solicite persoanei juridice, persoanei cu funcţie de răspundere sau
persoanei fizice documentele necesare investigării cazului.
(2) În termen de 5 zile de la solicitare, persoanele enumerate la alin.(1) sînt obligate să
prezinte în original documentele solicitate de organul vamal care efectuează actele de procedură
în cazul contravenţiei vamale sau îl cercetează. Cu acordul colaboratorului vamal, pot fi
prezentate copiile de pe documentele solicitate, autentificate în modul stabilit.

132
 (3) După expirarea termenului de atac al deciziei asupra cazului de contravenţie vamală,
documentele în original se restituie. În acest caz, la dosar se anexează copiile acestora legalizate
de colaboratorul vamal.
(4) Neîndeplinirea cererii colaboratorului vamal privind prezentarea documentelor
necesare efectuării actelor de procedură în cazul contravenţiei vamale se sancţionează în
conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative, iar documentele
se ridică în modul stabilit la art.244 al prezentului cod şi în prevederile Codului cu privire la
contravenţiile administrative.
 
Temeiurile ridicării mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor bunuri
(1) Mărfurile şi mijloacele de transport care constituie obiectul contravenţiei vamale,
mărfurile şi mijloacele de transport cu ascunzişuri speciale, folosite pentru trecerea peste
frontiera vamală a bunurilor ce constituie obiectul contravenţiei vamale, tăinuite de controlul
vamal, mijloacele de transport care transportă bunuri ce constituie obiectul contravenţiei vamale,
documentele, mijloacele de identificare sînt calificate drept probe şi se ridică.
(2) În cazul tragerii la răspundere pentru contravenţie vamală a persoanei fizice sau a
persoanei cu funcţie de răspundere care nu este stabilită în Republica Moldova, a persoanei
juridice care nu dispune de filială, reprezentanţă, secţie ori de o altă structură pe teritoriul
Republicii Moldova, precum şi a persoanei care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se
constitui persoană juridică, al căror capital social şi (sau) valoare a patrimoniului nu acoperă
suma amenzii aplicabile sau costul mărfurilor şi al mijloacelor de transport a căror valoare ar
putea fi percepută, se permite ridicarea mărfurilor, valorilor valutare, inclusiv valutei naţionale,
precum şi a mijloacelor de transport ale acestora pentru a se asigura perceperea amenzii sau
contravalorii bunurilor indicate.
(3) Prezentarea de probe privind domicilierea, existenţa de filiale, reprezentanţe, secţii
sau de alte structuri, privind mărimea capitalului social sau a unui alt patrimoniu se pune în
sarcina contravenientului.
 Estimarea mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri
(1) Organul vamal estimează valoarea mărfurilor, a mijloacelor de transport şi a altor
bunuri, ridicate în conformitate cu prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative
şi ale prezentului cod, în bază de preţuri libere. Dacă estimarea în acest mod este imposibilă, se
solicită avizul expertului.

133
 (2) În procesul estimării menţionate la alin.(1), determinarea echivalentului în lei
moldoveneşti al sumelor exprimate în valută străină se face la cursul oficial al Băncii Naţionale a
Moldovei în vigoare la momentul estimării.
 . Sechestrarea mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri
(1) În cazul imposibilităţii ridicării mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi
altor bunuri, indicate la art.244, dacă contravenientul a săvîrşit în repetate rînduri contravenţii
vamale sau dacă este tras concomitent la răspundere pentru comiterea mai multor contravenţii
vamale, sau dacă contravenţia vamală cauzează prejudiciu intereselor statului, şeful organului
vamal sau adjunctul lui sînt în drept să sechestreze mărfurile, mijloacele de transport şi alte
bunuri ale contravenientului.
(2) Şeful organului vamal sau adjunctul lui emit o decizie motivată privind sechestrarea
bunurilor.
(3) Sechestrarea bunurilor şi procesul-verbal privind acest fapt se efectuează conform
art.243.
(4) Nu pot fi sechestrate bunurile necesare persoanei fizice şi persoanelor întreţinute de
ea. Lista unor astfel de bunuri este stabilită de legislaţie.
(5) Şeful organului vamal sau adjunctul său care a emis decizia privind sechestrarea
bunurilor stabileşte locul păstrării lor.
(6) Delapidarea, înstrăinarea sau tăinuirea bunurilor sechestrate se pedepsesc conform
legislaţiei penale.
(7) În cazul sechestrării de mijloace băneşti ale contravenientului aflate în conturile
băncilor sau ale altor instituţii financiare, se interzice, prin decizie a şefului organului vamal,
orice operaţiune în acele conturi.
(8) Decizia de sechestrare a bunurilor poate fi anulată de persoana care a emis-o dacă nu
mai există necesitatea aplicării acestei măsuri.
 Inspectarea vamală
(1) Dacă are motive suficiente pentru a presupune că pe teritoriul sau în localul
persoanelor, sau în mijloacele lor de transport se află mărfuri şi mijloace de transport ce
constituie obiectul contravenţiei vamale, sau mărfuri şi mijloace de transport cu ascunzişuri
speciale, folosite pentru trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor ce constituie obiectul
contravenţiei vamale, tăinuite de controlul vamal, obiecte ce posedă indicii de corpuri delicte,
precum şi documentele necesare efectuării actelor de procedură în cazul contravenţiei vamale
sau cercetării lui, colaboratorul vamal este în drept să efectueze inspectarea vamală a acestor
teritorii, localuri sau mijloace de transport.

134
 (2) Referitor la inspectarea vamală, colaboratorul vamal care efectuează actele de
procedură sau cercetează cazul de contravenţie vamală emite o ordonanţă motivată.
(3) Inspectarea vamală se efectuează în prezenţa unor martori asistenţi.
(4) La inspectarea vamală asistă şi persoana al cărei teritoriu, local sau unitate de
transport sînt inspectate. În cazul absenţei temporare a persoanei fizice, a persoanei cu funcţie de
răspundere sau a persoanei care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui
persoană juridică, inspectarea vamală se efectuează în prezenţa membrilor lor de familie maturi,
a angajatului serviciului exploatare a locuinţelor de la domiciliu, a reprezentantului
administraţiei locului de muncă, de studii, de odihnă al persoanei în cauză sau a reprezentantului
autorităţii administraţiei publice locale respective. În cazul absenţei temporare a conducătorului
persoanei juridice sau a adjunctului acestuia, inspectarea vamală se efectuează în prezenţa unor
alţi angajaţi ai persoanei juridice în cauză sau în prezenţa reprezentanţilor autorităţii care a făcut
înregistrarea de stat a acestuia.
(5) La efectuarea inspectării vamale este invitat un specialist, după caz.
(6) Persoanelor care participă sau asistă la efectuarea inspectării vamale li se lămuresc
drepturile şi obligaţiile.
(7) Nu se admite efectuarea inspectării vamale în timp de noapte, cu excepţia cazurilor
cînd inspectarea se face în cadrul controlului vamal sau vămuirii şi a cazurilor care nu suferă
amînare.
(8) Înaintea inspectării vamale, colaboratorul vamal este obligat să prezinte, contra
semnătură, persoanei al cărei teritoriu, local sau unitate de transport urmează să fie inspectate
ordonanţa privind efectuarea inspectării vamale. În cazul absenţei persoanei, ordonanţa este
prezentată uneia dintre persoanele indicate la alin.(4).
(9) Colaboratorul vamal propune persoanei al cărei teritoriu, local sau unitate de
transport urmează să fie inspectate sau uneia dintre persoanele indicate la alin.(4) să permită
accesul pe teritoriul, în localul sau în unitatea de transport în care se află bunurile enumerate la
alin.(1), să predea bunurile sau să deschidă localurile, recipientele şi alte locuri unde se pot afla
astfel de bunuri. În cazul refuzului de a deschide localurile, recipientele şi alte locuri unde se pot
afla bunurile indicate la alin.(1), colaboratorul vamal este în drept să le deschidă, evitînd
deteriorarea nejustificată a lăcăţilor, uşilor etc.
(10) Mărfurile, mijloacele de transport, documentele şi alte bunuri care au atribuţie la
cazul contravenţiei vamale constatate în timpul inspectării vamale sînt ridicate în temeiul şi în
modul prevăzut la art.243 şi 244.

135
 (11) În cadrul inspectării vamale, pot fi efectuate măsurări, fotografieri, filmări,
înregistrări video şi alte lucrări tehnice.
(12) Referitor la inspectarea vamală se întocmeşte proces-verbal.
Examinarea
(1) Pentru a constata indiciile, a descoperi probele materiale, a elucida circumstanţele
contravenţiei vamale, colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură sau cercetează
cazul de contravenţie vamală este în drept să examineze teritoriile, localurile, mărfurile,
mijloacele de transport, documentele, alte bunuri care aparţin sau care sînt destinate persoanei
juridice, persoanei cu funcţie de răspundere sau persoanei fizice, să ridice corespondenţa lor
poştală şi telegrafică, să întreprindă alte măsuri prevăzute de Codul cu privire la contravenţiile
administrative şi de prezentul cod.
(2) Examinarea poate fi efectuată în cadrul întocmirii procesului-verbal privind
încălcarea reglementărilor vamale, inspectării vamale, ridicării mărfurilor, mijloacelor de
transport, documentelor şi altor bunuri sau ca un act de procedură independent.
(3) Se permite examinarea mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor
bunuri ca un act de procedură independent:
a) dacă mărfurile, mijloacele de transport, documentele şi alte bunuri au fost prezentate
colaboratorului vamal în timpul controlului vamal sau al vămuirii ori în timpul efectuării actelor
de procedură anterioare;
b) în alte cazuri, cu acordul posesorilor de mărfuri, de mijloace de transport, de
documente şi de alte bunuri.
(4) Examinarea ca un act de procedură independent se efectuează în prezenţa unor
martori asistenţi. La examinare au dreptul să participe contravenientul, specialistul şi martorii.
(5) În cadrul examinării pot fi efectuate măsurări, fotografieri, filmări, înregistrări video,
pot fi schiţate planuri, efectuate desene, scheme, prelevate probe şi mostre, făcute mulaje şi
tipare de pe urme, copii de pe documente.
(6) Referitor la efectuarea examinării ca un act de procedură independent se întocmeşte
proces-verbal.
. Prezentarea mărfurilor, mijloacelor de transport, documentelor şi altor bunuri pentru a
fi identificate
(1) În temeiul deciziei colaboratorului vamal care efectuează actele de procedură în
cazul de contravenţie vamală sau care îl cercetează, contravenientului persoană fizică, persoană
cu funcţie de răspundere, conducător al persoanei juridice sau adjunct al acestuia, persoană care
desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, precum şi martorului,

136
li se prezintă, după caz, mărfurile, mijloacele de transport, documentele şi alte bunuri spre a fi
identificate.
(2) Persoanele chemate să identifice bunurile indicate la alin.(1) sînt întrebate în
prealabil despre împrejurările în care le-au văzut, despre semnele lor distinctive.
(3) Bunurile sînt prezentate spre a fi identificate împreună cu alte obiecte similare.
Prezentarea pentru identificare se efectuează în prezenţa unor martori asistenţi.
(4) Referitor la prezentarea bunurilor pentru identificare, se întocmeşte proces-verbal.
 
Solicitarea de la autorităţile publice şi de la persoane a informaţiei necesare efectuării
actelor de procedură în cazul de contravenţie vamală sau cercetării lui
(1) Colaboratorul vamal care efectuează actele de procedură în cazul de contravenţie
vamală sau îl cercetează este în drept să primească gratuit, la cerere scrisă, de la autorităţi
publice sau de la persoane informaţiile necesare soluţionării cazului, inclusiv informaţii pentru
uz de serviciu sau informaţii care prezintă secret comercial sau un alt secret ocrotit de lege.
(2) În cazul refuzului neîntemeiat de a i se prezenta informaţia solicitată, colaboratorul
vamal este în drept să ridice documentele care conţin informaţia necesară soluţionării cazului, în
modul prevăzut de prezentul cod.
(3) Colaboratorul vamal este obligat să asigure nedivulgarea informaţiei primite,
folosind-o exclusiv la soluţionarea cazului de contravenţie vamală. Colaboratorul vamal nu poate
folosi o astfel de informaţie în scopuri personale, nu o poate transmite unor terţi şi nici altor
autorităţi publice, excepţie făcînd cazurile prevăzute de legislaţie.
 Revizia, controlul, inventarierea în cazul de contravenţie vamală
(1) În cazul de contravenţie vamală în care actele de procedură sînt efectuate de organul
vamal sau care este cercetat de el, după epuizarea altor măsuri de constatare a faptelor şi
circumstanţelor, esenţiale pentru dosar, se pot face revizia şi controlul activităţii economice şi
financiare a contravenientului, precum şi inventarierea mărfurilor şi mijloacelor lui de transport.
(2) Colaboratorul vamal care desemnează revizia, controlul şi inventarierea stabileşte
sau aprobă autoritatea publică, persoana juridică, grupul de revizori şi specialişti care le vor
efectua.
(3) Revizia, controlul şi inventarierea se efectuează în baza unei decizii, emise de şeful
organului vamal, de adjunctul acestuia sau de către Serviciul Vamal.
(4) Rezultatele reviziei, controlului, inventarierii se comunică, în termen de 5 zile după
încheierea lor, persoanei controlate.

137
 (5) Procedura efectuării reviziei, controlului şi inventarierii, perfectării actelor pe
marginea lor este stabilită de legislaţie.
 Remiterea dosarului de contravenţie vamală spre cercetare
Colaboratorul vamal care a efectuat actele de procedură în cazul de contravenţie vamală
remite dosarul, la încheierea procedurii, către şeful organului vamal sau adjunctul acestuia, iar
factorul de decizie din Serviciul Vamal către persoana împuternicită din Serviciu cu cel puţin 15
zile înainte de expirarea termenului de aplicare a sancţiunii persoanei fizice sau persoanei cu
funcţie de răspundere şi cu cel puţin o lună înainte de expirarea termenului de aplicare a
sancţiunii persoanei juridice sau persoanei care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se
constitui persoană juridică.
 Clasarea dosarului de contravenţie vamală pînă la remiterea lui spre cercetare
(1) Dacă se constată circumstanţe care exclud necesitatea continuării procedurii în cazul
de contravenţie vamală, colaboratorul vamal care a efectuat actele de procedură emite o decizie
în care expune esenţa cazului, temeiurile clasării dosarului şi rezolvă problema mărfurilor,
mijloacelor de transport, documentelor şi a altor bunuri ridicate, problema patrimoniului
sechestrat, obiectelor gajate, garanţiilor depuse, probelor materiale şi cheltuielilor aferente
cazului. Decizia intră în vigoare după ce este aprobată de şeful organului vamal sau de adjunctul
acestuia.
(2) În termen de 3 zile de la intrarea în vigoare a deciziei de clasare a dosarului de
contravenţie vamală, se înmînează sau se expediază o copie de pe decizie persoanei care a
suportat procedura, iar în cazul decesului persoanei fizice sau lichidării persoanei juridice, copia
se remite reprezentanţilor acestora sau persoanelor interesate.
 Atacarea deciziei organului vamal asupra cazului de contravenţie vamală
 Atacarea deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune persoanei fizice,
persoanei juridice sau persoanei care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui
persoană juridică
(1) Decizia organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate fi atacată de persoana
fizică, persoana juridică sau de persoana care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se
constitui persoană juridică, vizate în decizie, ori de avocatul sau reprezentantul lor în decursul a
10 zile de la data emiterii deciziei.
(2) Plîngerea împotriva deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate fi
depusă la Serviciul Vamal sau la instanţa de judecată din localitatea unde se află organul vamal
care a aplicat sancţiunea.

138
 (3) Decizia Serviciului Vamal asupra plîngerii împotriva deciziei organului vamal
privind aplicarea de sancţiune poate fi atacată în termen de 10 zile de la emitere, în instanţa de
judecată a localităţii unde se află Serviciul Vamal. Hotărîrea instanţei de judecată este definitivă.
(4) În cazul tardivităţii întemeiate a plîngerii, termenul prevăzut pentru prezentarea ei
poate fi reînnoit de Serviciul Vamal în baza demersului persoanei vizate în decizie, precum şi a
avocatului sau a reprezentantului ei.
 Atacarea altor decizii ale organului vamal în cazul de contravenţie vamală
(1) Decizia organului vamal privind clasarea dosarului de contravenţie vamală sau
privind remiterea lui în procedură suplimentară poate fi atacată în Serviciul Vamal de către
persoana vizată în decizie, precum şi de avocatul sau reprezentantul ei, în termen de 10 zile de la
data emiterii. Decizia Serviciului Vamal este definitivă.
(2) Decizia organului vamal privind pornirea urmăririi penale în cazul de infracţiune de
contrabandă sau de alte infracţiuni a căror urmărire penală ţine de competenţa organului vamal
sau privind remiterea dosarului către alte organe de drept pentru a se pronunţa asupra pornirii
urmăririi penale poate fi atacată în conformitate cu legislaţia de procedură penală.
 Examinarea de către Serviciulul Vamal a deciziei asupra cazului de contravenţie
vamală
(1) După examinarea plîngerii persoanei vizate în decizie, a avocatului sau a
reprezentantului ei, precum şi la recursul procurorului sau ca o măsură de control asupra
respectării legalităţii în cadrul efectuării actelor de procedură sau al cercetării cazurilor de
contravenţie vamală, Serviciul Vamal examinează decizia organului vamal asupra cazului de
contravenţie vamală şi emite una din următoarele hotărîri:
a) decizia nu se modifică, iar plîngerea sau recursul nu sînt satisfăcute;
b) decizia este anulată, iar dosarul remis pentru o nouă cercetare sau în procedură
suplimentară;
c) decizia este anulată, iar dosarul clasat;
d) sancţiunea aplicată pentru contravenţie vamală este modificată fără a fi agravată;
e) decizia privind aplicarea de sancţiune pentru contravenţie vamală este anulată şi este
emisă una din deciziile prevăzute la art.268 alin.(1) lit.c) şi d).
(2) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.b)-e), Serviciul Vamal emite o decizie. Despre
decizia emisă este încunoştinţat în scris procurorul care a înaintat recursul, precum şi
reclamantul, iar despre decizia emisă cu privire la controlul asupra respectării legalităţii în cadrul
efectuării actelor de procedură sau cercetării cazurilor de contravenţie vamală se încunoştinţează
persoana vizată în decizia asupra cazului de contravenţie vamală.

139
  Temeiurile pentru anularea sau modificarea deciziei privind aplicarea de sancţiune ori
privind clasarea dosarului
Temei pentru anularea sau modificarea deciziei organului vamal privind aplicarea de
sancţiune ori privind clasarea dosarului de contravenţie vamală sînt:
a) procedura sau cercetarea unilaterală sau incompletă a cazului;
b) necorespunderea concluziilor, expuse în decizie, circumstanţelor cazului;
c) încălcarea serioasă a cerinţelor procedurale din prezentul cod, iar în partea
nereglementată de acesta, încălcarea legislaţiei cu privire la contravenţiile administrative prin
emitere a deciziei de către un colaborator vamal neîmputernicit sau prin crearea de piedici, în
pofida voinţei contravenientului, participării la cercetarea cazului a avocatului sau a
reprezentantului contravenientului, precum şi alte cazuri de violare a drepturilor legale ale
participanţilor la procedură în cazul de contravenţie vamală sau la cercetarea lui, dacă această
violare a împiedicat examinarea multilaterală a cazului şi a influenţat sau ar fi putut influenţa
emiterea unei decizii juste;
d) calificarea incorectă a faptei, neaplicarea sau aplicarea incorectă a sancţiunilor
prevăzute de prezentul cod.
 Termenele de examinare a plîngerii sau a recursului procurorului
(1) Plîngerea împotriva deciziei organului vamal în cazul de contravenţie vamală se
examinează în termen de o lună de la data parvenirii ei la Serviciul Vamal. Termenul de
examinare a plîngerii poate fi prelungit cu titlu de excepţie de către conducerea Serviciului
Vamal, dar nu poate depăşi 3 luni, fapt despre care este încunoştinţat reclamantul.
(2) Recursul procurorului este examinat în termen de 10 zile de la data parvenirii lui la
Serviciul Vamal.
 Temeiurile şi termenele suspendării examinării plîngerii
(1) Serviciul Vamal suspendă examinarea plîngerii dacă:
a) materialele cazului de contravenţie vamală, decizia asupra căruia a fost atacată, au
fost solicitate de organul de urmărire penală în legătură cu pornirea procedurii penale sau cu
efectuarea urmăririi penale;
b) materialele cazului de contravenţie vamală sînt examinate de procuror în ordine de
supraveghere.
(2) În cazul uneia din circumstanţele indicate la alin.(1), factorul de decizie din
Serviciul Vamal care examinează plîngerea emite o decizie privind suspendarea examinării
plîngerii, despre care fapt se încunoştinţează reclamantul.

140
 (3) Examinarea plîngerii este reluată de către factorul de decizie din Serviciul Vamal
care examinează plîngerea, după ce temeiurile suspendării au dispărut.

141