Sunteți pe pagina 1din 38

CENTRUL DE STAGIU TIMIS

FILIALA TIMISOARA

CAIET DE PRACTICA

DREPTULAFACERILOR / DREPTUL MUNCII

MACARIE GRIGORE RADU

ANUL I –SEMESTRUL II

2021
I.

Anton și Barbu, persoane fizice, au hotărât să constituie o o societate în nume


colectiv, și au redactat un contract de societate în acest sens. Au făcut, de
asemenea, cerere de rezervare de firmă la oficiul registrului comerțului,
propunând ca denumire a societății ”CORAL”.

Contractul de societate a fost încheiat sub forma unui înscris sub semnătură
privată și a fost semnat de ambii asociați. Părțile au prevăzut în contract ca dl.
Anton să răspundă numai până la concurența capitalului subscris.

Cerințe:

1. Registrul comerțului a respins cererea de rezervare a firmei. Care este


motivul?

2. Ce alte neregularități s-au constat în privința contractului de societate?

Raspuns:

1. Registrul comertului a respins cererea de rezervare de firma deoarece


conform art.32 din Legea nr. 26/1990 denumirea societatii in nume colectiv
trebuie sa contina cel putin numele unuia dintre asociati cu mentiunea
,,societate in nume colectiv” scrisa in intregime.

2. Forma autentica a actul constitutiv (contract de societate si/sau statut)


este obligatorie conform art.5 alin (6), iar cei 2 asociati au redactat doar un
contract de societate in forma scrisa sub semnatura privata. Deasemenea
conform art. 3 alin.(1) din Legea societatilor nr.31/1990 raspunderea
asociatilor in societatea in nume colectiv este nelimitata si solidara, asadar
ei nu puteau prevede in contractul de societate ca dl. Anton sa raspunda numai
pana la concurenta capitalului subscris.

II.

Dl. Anton este titular de întreprindere individuală, având constituit un


patrimoniu de afectațiune.
Obiectul de activitate al întreprinderii individuale are 8/10 clase de activități
din codul CAEN, a noua nemaifiind permisă de Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 44/2008. Ca urmare, dl. Anton dorește să-și organizeze o
activitate economică, ca PFA, alta decât aceea pentru care a primit autorizarea
ca întreprindere individuală.

Totuși, Oficiul registrului comerțului refuză înregistrarea a d-lui Anton ca


PFA.

Cerințe:

1. Care considerați că este motivul respingerii cererii de înregistrare?

2. Ce soluție ar avea dl. Anton?

3. Cum răspunde dl. Anton ca titular de întreprindere individuală?

4. Câte clase de activități prevăzute de codul CAEN poate avea o persoană


fizică autorizată în obiectul de activitate, și câte persoane poate angaja cu
contract individual de muncă?

Raspuns:

1. Motivul respingerii cererii de inregistrare este ca potrivit art.19 alin(1) din


Odonanta de Urgenta a Guvernuiui nr. 44/2008 PFA isi desfasoara activitatea
folosind in principal forta de munca si aptitudinile sale profesionale. PFA nu
poate cumula si calitatea de intreprinzator persoana fizica titular al unei
intreprinderi individuale.

2. Domnul Anton ar putea sa isi faca o societate cu raspundere limitata cu


asociat unic sau daca nu doreste acest lucru ar putea renunta la un cod CAEN
existent si sa-l inlocuiască cu cel pe care doreste sa infiinteze PFA-ul.

3. Intreprinzatorului persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale


raspunde pentru obligatiile asumate in exploatarea intreprinderii economice cu
bunurile din patrimoniul de afectatiune. Aceste bunuri care fac obiectul unei
diviziuni a patrimoniului afectate exercitiului unei profesii autorizate de lege,
pot fi urmarite numai de creditori ale caror creante s-au nascut in legatura cu
profesia respectiva. Acesti creditori nu vor putea urmari celelalte bunuri ale
debitorilor (art.2.324 din Codul civil). Cu toate acestea daca bunurile
respective nu sunt suficiente pentru satisfacerea creantelor, pot fi urmarite si
celelalte bunuri ale debitorului.

4. Persoana fizica autorizata poate avea in obiectul de activitate cel mult


cinci clase de activitati prevazute de codul CAEN (art.16 alin. (1) din OUG
nr. 44/2008 si poate angaja cel mult trei persoane cu contract individual de
munca, incheiat si inregistrat in conditiile legii (art.17 alin. (1)din OUG
nr.44/2008.

III.

Dl. Anton și d-na Bianca sunt căsătoriți. Ei și-au constituit împreună cu fiul
lor, în vârstă de 17 ani, o întreprindere familială. Dl. Anton este desemnat
reprezentant al întreprinderii.

Întreprinderea familială și-a constituit un patrimoniu de afectațiune în


valoare de 10.000 euro. Cotele de participare ale membrilor sunt
următoarele:

- Dl. Anton are o contribuție de 3000 euro, reprezentând un automobil


Dacia Logan;

- D-na Bianca are o contribuție de 6000 euro, reprezentând un teren;

- Fiul acestora are o contribuție de 1000 euro, reprezentând un laptop.

Dl. Anton, în calitate de reprezentant, începe demersurile pentru vânzarea


terenului, ca urmare a unor datorii neachitate de întreprinderea familială. În
acest scop se adresează unui notar.

Cerințe:

1. Care este temeiul juridic al întreprinderii familiale?

2. Care sunt motivele respingerii de către notarul public a cererii de încheiere a


vânzării terenului?

3. Cum răspund din punct de vedere juridic membrii întreprinderii familiale?


Raspuns:

1. Regimul juridic al intreprinderii familiale este prevazut la art.28 -32 din OUG
44/2008 si anume:

Întreprinderea familiala este constituita din 2 sau mai multi membri ai unei
familii.

Membrii unei intreprinderi familiale pot fi simultan PFA sau titulari ai unor
intreprinderi individuale. De asemenea, acestia pot cumula si calitatea de salariat
al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt
domeniu de activitate economica decat cel in care si-au organizat intreprinderea
familiala.

Membrii unei intreprinderi familiale sunt asigurati in sistemul public de pensii si


alte drepturi de asigurari sociale si au dreptul de a fi asigurati in sistemul
asigurarilor sociale de sanatate si al asigurarilor pentru somaj, in conditiile
prevazute de lege.

Întreprinderea familiala nu poate angaja terte persoane cu contract de munca.

Întreprinderea familiala se constituie printr-un acord de constituire, incheiat de


membrii familiei in forma scrisa, ca o conditie de validitate. Acordul de
constituire va stipula numele si prenumele membrilor, reprezentantul, data
intocmirii, participarea fiecarui membru la intreprindere, conditiile participarii,
cotele procentuale in care vor imparti veniturile nete ale intreprinderii,
raporturile dintre membrii intreprinderii familiale si conditiile de retragere, sub
sanctiunea nulitatii absolute.

Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele


intreprinderii familiale in temeiul unei procuri speciale, sub forma unui inscris
sub semnatura privata. Procura speciala se semneaza de catre toti membrii
intreprinderii care au capacitate de exercitiu si reprezentantii legali ai celor cu
capacitate de exercitiu restransa.

În scopul exercitarii activitatii pentru care a fost autorizata, intreprinderea


familiala, prin reprezentantul sau, poate colabora cu alte persoane fizice
autorizate ca PFA, intreprinzatori persoane fizice titulari ai unor intreprinderi
individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi familiale ori cu alte persoane
fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fara ca aceasta sa
ii schimbe statutul juridic dobandit potrivit prezentei sectiuni.

Întreprinderea familiala nu are patrimoniu propriu si nu dobandeste personalitate


juridica prin inregistrarea in registrul comertului.

Prin acordul de constituire a intreprinderii familiale, membrii acesteia pot


stipula constituirea unui patrimoniu de afectatiune.

În cazul prevazut la alin. (2), prin acordul de constituire sau printr-un act
aditional la acesta se vor stabili cotele de participare a membrilor la constituirea
patrimoniului de afectatiune. Daca membrii intreprinderii convin in unanimitate,
cotele de participare pot fi diferite de cele prevazute pentru participarea la
veniturile nete sau pierderile intreprinderii.

Membrii intreprinderii familiale sunt comercianti persoane fizice de la data


inregistrarii acesteia in registrul comertului si raspund solidar si indivizibil
pentru datoriile contractate de reprezentant in exploatarea intreprinderii cu
patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si, in completare, cu
intreg patrimoniul, corespunzator cotelor de participare prevazute la art. 29 alin.
(1).

Deciziile privind gestiunea curenta a intreprinderii familiale se iau de catre


reprezentantul desemnat in conditiile art. 29 alin. (2).

Actele de dispozitie asupra bunurilor afectate activitatii intreprinderii familiale


se vor lua cu acceptul majoritatii simple a membrilor intreprinderii, cu conditia
ca aceasta majoritate sa includa si acordul proprietarului bunului care va face
obiectul actului.

Actele prin care se dobandesc bunuri pentru activitatea intreprinderii familiale


se incheie de reprezentant fara autorizarea prealabila a membrilor, daca valoarea
bunului cu privire la care se incheie actul nu depaseste 50% din valoarea
bunurilor care au fost afectate intreprinderii potrivit art. 30 alin. (2) si a sumelor
de bani aflate la dispozitia intreprinderii la data actului. Bunurile dobandite sunt
coproprietatea membrilor in cotele prevazute la art. 29 alin. (1) sau la art. 30
alin. (3), dupa caz.

2.Motivul respingerii de catre notarul public a cererii de incheiere a vanzarii


terenului este faptul ca actele de dispozitie asupra bunurilor afectate activitatii
intreprinderii familiale se vor lua cu acceptul majoritatii simple a membrilor
intreprinderii, cu conditia ca aceasta majoritate sa includa si acordul
proprietarului bunului care va face obiectul actului, deci domnul Anton
trebuia sa aibe si acordul d-nei Bianca pentru vanzarea terenului, ea fiind
proprietara terenului.

3.Membrii intreprinderii familiare raspund solidar si indivizibil pentru


datoriile contractate de reprezentant in exploatarea intreprinderii cu patrimoniul
de afectatiune si , in completare, cu intregul patrimoniu al acestora,
corespunzator cotelor de participare.

IV.

Dl. Anton și dl. Bucur au încheiat un contract având ca obiect un imobil. Dl.
Anton a efectuat o serie de modificări neautorizate în cadastrul funciar,
inducându-l astfel în eroare pe dl. Bucur cu privire la suprafața imobilului.

Ca urmare a acestor manoperele frauduloase, dl. Bucur a acceptat cumpărarea


imobilului cu un preț cu 25% mai mare decât cel pe care l-ar fi achitat dacă ar
fi cunoscut informațiile cadastrale reale.

Cerințe:

1. Care sunt viciile de consimţământ care pot afecta un act juridic? Arătați
dacă în speță consimțământul d-lui Bucur a fost viciat și, dacă da, identificați
viciul de consimțământ.

2. Precizați dacă un contract încheiat sub imperiul unui viciu de consimţământ


poate fi:

- anulat;

- reziliat;

- revocat;

- supus rezoluţiunii.

3. Arătați dacă soluția ar fi fost aceeași, dacă dl. Anton nu ar fi realizat acele
modificări neautorizate în cadastrul funciar, dar ar fi omis, în mod fraudulos,
să îl informeze pe dl. Bucur cu privire la o serie de împrejurări esențiale
pentru încheierea contractului.

4. Arătați care sunt obligaţiile vânzătorului, într-un contract de vânzare-


cumpărare.

Raspuns:

1. Consimtamantul este manifestarea in exterior a hotararilor (vointelor)


ambelor parti. Pentru a fi valabil consimtamantul trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii: sa provina de la o persoana cu discernamant, sa fie serios,
liber si exprimat in cunostinta de cauza. Consimtamantul este viciat cand este
dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violenta. De asemenea,
consimţământul este viciat în caz de leziune.(art. 1206 din Codul civil). Eroarea
este falsa reprezentare a realitatii din mintea unei parti la incheierea contractului.
Dolul este fapta unei parti a unui eventual contract fie de a induce in eroare
cealalta parte prin manopere viclene, dolosive, pentru a o determina sa incheie
contractul, fie a omite, in mod fraudulos, de a o informa asupra unor imprejurari
pe care se cuvenea sa i le dezvaluie. Violenta este inducerea unei temeri
justificate, fara drept, de la cealalta parte sau de la un tert pentru a determina o
persoana sa incheie un contract. Leziunea este atunci cand una dintre parti,
profitand de starea de nevoie, lipsa de experienta ori lipsa de cunostinte a
celeilalte parti, stipuleaza in favoarea sa ori a unei alte persoane o prestatie de o
valoare considerabil mai mare, la data incheierii contractului, decat valoarea
propriei prestatii.

Tinand cont de definitiile celor patru vicii de consimtamant, consimtamantul d-


lui Bucur a fost viciat prin dol, deoarece dl. Anton prin manevre frauduloase a
efectuat o serie de modificarii in cadastrul funciar al imobilului cu privire la
suprafata acestuia.

2. Contractul incheiat sub imperiul unui viciu de consimtamant poate fi anulat.


(art.1299 din Codul civil).

3. Da, solutia ar fi fost aceeasi si in cazul in care dl. Anton ar fi omis, in mod
fraudulos, sa il informeze pe dl. Bucur cu privire la o serie de imprejurari
esentiale pentru incheierea contractului. Viciul de consimtamant ar fi fost tot
dolul (art.1214 din Codul civil).
4. Obligatiile vanzatorului intr-un contract de vanzare-cumparare conform
art.1672 din codul civil sunt:

-sa transmita proprietatea bunului sau dupa caz, dreptul vandut;

-sa predea bunul;

-sa il garanteze pe cumparator contra evictiunii si viciilor bunului.

V.

Ca urmare a nerespectării instrucțiunilor și normativelor de exploatare a


echipamentului pe care lucrează, dl. Anton produce o defecțiune majoră a
acestui echipament. Angajatorul său realizează o evaluare a pagubei și
constată că repararea echipamentului va costa 20.000 lei.

Ca urmare, îi solicită d-lui Anton plata imediată a acestei sume.

Dl. Anton admite producerea defecțiunii, dar susține că prejudiciul produs


prin acesta se ridică doar la maximum 10.000 lei. El arată de asemenea că nu
este obligat la plata prejudiciului dintr-o dată, ci doar prin rețineri din salariu,
în condițiile art. 257 din Codul muncii.

În aceste condiții, angajatorul emite o decizie în baza căreia efectuează


rețineri de 30% din salariul lunar al salariatului. Decizia are atașată
evaluarea prejudiciului, din care rezultă că acesta are în realitate un
cuantum de 20.000 lei, deci va reține lunar o treime din salariu pana la
acoperirea prejudiciului de 20.000 lei.

Cerințe:

1. Arătați dacă părțile se pot înțelege cu privire la cuantumul prejudiciului și


la modalitatea de recuperare a acestuia. Precizați dacă există vreo limită cu
privire la o astfel de înțelegere. Care este denumirea legală a acestei
înțelegeri?

2. Arătați dacă angajatorul a procedat corect. În caz că răspunsul este negativ,


precizați care ar fi fost procedura de urmat.

3. Sfătuiți-l pe dl. Anton cu privire la soluțiile care îi stau la îndemână.


4. Arătați dacă angajatorul poate recupera paguba de la salariat, în condițiile
în care nu i-a aplicat acestuia nicio sancțiune disciplinară.

Raspuns:

1. In situatia în care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba


din vina si în legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de
constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul
partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data
comunicarii.(art.254 din Codul muncii).

Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor nu poate fi mai mare


decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.

Denumirea legala a acestei intelegerii este acordul partilor si ar fi ideal ca


inscrisul respectiv sa fie incheiat in forma autentica pentru a servi apoi la
eventuala executare silita, daca este cazul.

2. Nu, angajatorul nu a procedat corect deoarece nu a respectat procedura:

-nu a intocmit o nota de constatare si evaluare a prejudiciului;

-nu a obtinut acordul scris al dl. Anton pentru recuperarea prejudiciului;

-nu a respectat termenul de recuparare a prejudiciului care nu poate fi mai mic


de 30 de zile;

-paguba de 20.000 lei depaseste contravaloarea a cinci salarii minime pe


economie ( 2.230*5=11.150)

In cazul acesta angajatorul trebuia sa obtina o hotarare judecatoreasca imptriva


d-lui Anton prin care i se recunoaste dreptul la despagubire, abia apoi sa
procedeze la retinerea unei sume din salariul acestuia.

3. Dl. Anton ar putea contesta in instanta decizia angajatorului de a i face


retineri de o treime din salariul lunar pana la acoperirea prejudiciului, fara a
avea acordul sau ori o hotarare judecatoreasca.

4. Da, un salariat poate sa produca o paguba, dar angajatorul sa nu-i pretinda


decat repararea pagubei, fara sa-l sanctioneze disciplinar. Conform art 250 din
Codul muncii:Angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila în raport
cu gravitatea abaterii disciplinare savarşite de salariat, avandu-se în vedere
uratoarele:

-imprejurarile in care fapta a fost savarsita;

-gradul de vinovatie a salariatului;

-consecintele abateriidisciplinare;

-comportarea generala in serviciu a salariatului;

-eventualele sanctiuni disciplinare suferite de catre acesta.

Deci daca dl.Anton nu a savarsit cu rea intentie defectiunea echipamentului, sau


a fost un concurs de imprejurari care au determinat actiunea lui, sau a avut un
comportament corespunzator lucului sau de munca pana la aceasta data, sau nu a
mai suferit alte sanctiuni disciplinare, angajatorul poate stabili sa nu i se aplice
nici o sanctiune disciplinara ci doar sa ii ceara sa repare paguba.

VI.

In societatea de construcții ”Alfa” SA este aplicabil un contract colectiv de


muncă încheiat la 1 iulie 2019. Potrivit acestui contract, salariul minim în
societate a fost stabilit la 2.500 lei.

Managerul societăţii “Alfa” SA. decide angajarea a trei ingineri constructori. Cu


prilejul interviului, managerul selectează trei dintre candidaţi, absolventi ai
promoției 2019. Aceştia sunt angajaţi cu perioadă de probă pentru perioada 1
ianuarie 2020 – 29 aprilie 2020, contractul individual de muncă definitiv
urmând a fi încheiat cu data de 30 aprilie 2020. Pe parcursul perioadei de probă,
în funcţie de performanţele obţinute de aceştia, managerul va decide salariul
cuvenit la încheierea contractului individual de muncă definitiv.

Managerul decide ca salariaţilor nou angajaţi pe perioada de probă să le


plătească un salariu de 2.230 lei. Raţionamentul său este următorul:

-este astfel respectat salariul minim brut pe țară, de 2.230 lei, stabilit prin
Hotărârea Guvernului nr. 935/2019;
-salariaţii respectivi nu sunt definitivi, ci sunt angajaţi doar cu perioadă de
probă;

-la data la care s-a negociat contractul colectiv, ei nici nu erau angajaţi în
unitate, deci contractul colectiv nu le este opozabil;

-salariații nu pot beneficia de salariul de 2.350 lei, deoarece aceștia nu au


vechime de un an în domeniul studiilor superioare.

Ulterior, managerul trece la angajarea efectivă a celor trei. Fiind vorba doar
despre o perioadă de probă, contractele individuale de muncă nu sunt redactate
în scris, dar ele vor fi scrise şi înregistrate când vor deveni definitive.

Cerințe:

1. Arătați care este salariul minim de care pot beneficia cei trei ingineri, având
în vedere dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018.

2. Arătați care sunt condițiile perioadei de probă și ce greșeli a făcut managerul.

3. Menţionaţi dacă managerul ar putea fi obligat la despăgubiri, de către cine şi


de ce?

Raspuns:

1. Prin Ordonanta de urgență 114/2018 art.71 si, de la 1 ianuarie 2019


Guvernul a instituit pentru firmele de constructii un salariu minim de 3.000
de lei brut pe acest sector. In aceasta situatie contractul colectiv de munca
trebuie modificat prin aducerea lui la zi cu legislatia in vigoare. Prin
contractele colective de munca nu se pot stabilii drepturi inferioare legislatiei.
Angajatorul nu poate negocia si stabili salarii de baza prin contractul
individual de munca sub salariul de baza minim brut orar pe tara. Art.164
anin.(2) din Codul muncii.

2. Conform art.31 alin. (1) si (4) din Codul muncii Pentru verificarea
aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se
poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru
functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile
de conducere. Pe durata perioadei de proba salariatul beneficiaza de toate
drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul
colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul
individual de munca.

Greselile managerului sunt:

-stabilirea unei perioade de munca din 01 ianuarie 2020 pana in 29 aprilie 2020
de 119 zile mai mare decat limita legala de 90 dee zile pentru posturile de
executie;

-stabilirea unui salariu inferior legislatiei 2.230 fata de 3.000 care ste
minimul pe sectorul de activitate constructii, indiferent de studiile
salariatului;

-nu a aplicat contractul colectiv de munca si celor aflati in perioada de proba,


ceea ce este contrar legii;

-nu a intocmit in scris si nu a inregistrat in Registrul General de Evidenta a


Salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii muncii contractele
individuale de munca;

3. Managerul poate fi sanctionat contraventional pentru munca nedeclarata (


daca inspectorii de munca constata neregula ), deoarece nu a incheiat cele trei
contracte de munca conform legii. Acestea trebuiau intocmite in scris si
inregistrate in REVISAL cel tarziu cu o zi inainte ca cele persoane sa se prezinte
la locul de munca spre a-si incepe activitarea.

Conform art.16 alin (1) si (2) din Codul muncii: Contractul individual de munca
se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana,
cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii de catre salariat. Obligatia de
incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine
angajatorului. Anterior inceperii activitatii, contractul individual de munca se
inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor, care se transmite
inspectoratului teritorial de munca cel tarziu in ziua anterioara inceperii
activitatii.

Managerul poate fi obligat la despagubiri corespunzatoare prejudiciului produs


celor trei candidati prin nerespectarea legii.
VII.

Dl. Anton, dl. Barbu și dl. Constantin doresc să constituie o societate cu


răspundere limitată ”Alfa” SRL, pentru care s-a făcut rezervare de firmă la
oficiul registrului comerțului. În acest sens viitorii asociați redactează actul
constitutiv, respectiv contractul de societate, sub forma unui înscris sub
semnătură privată.

Pentru constituirea capitalului se depun următoarele aporturi:

-Dl. Anton promite activitate de marketing online de 4 ore pe zi

-Aportul d-lui Barbu constă într-o sumă de bani de 200 lei

-Aportul d-lui Constatin constă în titluri de creanțe în valoare de 1.000 lei și un


teren în valoare de 5.000 euro.

Viitorii asociați depun actul constitutiv, astfel întocmit, la oficiul registrului


comerțului.

Cerințe:

1. Arătați patru neregularități constatate de oficiul registrului comerțului, pentru


care acesta a respins înmatricularea.

2. Argumentați răspunsurile

Raspuns:

1. Oficiul registrului comertului a respins inmatricularea pentru urmatoarele


neregularitatile constatate:

- la constituirea capitalului social dl.Anton nu poate depune drept aport o


prestare de serviciu;

- la constituirea capitalului social la SRL dl.Constantin nu poate depune


drept aport titluri de creanta;

- la constituirea capitalului social dl.Constantin nu poate depune drept


aport un teren daca nu are o evaluare a acestuia facuta de un evaluator
autorizat;
- actul constitutiv trebuie sa fie sub forma autentica in cazul in care printre
bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren,conform art.6
lit a) din Legea 31/1990.

2. Capitalul social se constituie din aporturile asociaţilor în numerar şi în natură.


Legea nu permite drept aport la capitalul social prestarea serviciilor de către
asociaţi.Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de
societate.Aporturile in natura trebuie sa fie evaluate din punct de vedere
economic si sunt varsate prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin
predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de
functionare.Prestatiile in munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea
ori majorarea capitalului social conform art.16 alin.(1-4) din Legea 31/1990.

VIII.

Societatea „Alfa” SA a întârziat plata salariilor cu 4 luni. Salariații se strâng


pentru a discuta ce este de făcut în această situație. Dl. Anton propune
declanșarea unui conflict colectiv de muncă. O grevă generală va determina
angajatorul la plata salariilor.

Dl. Bucur susține că fără să se organizeze într-un sindicat nu pot să-și apere
drepturile, deoarece legea prevede că salariații pot fi reprezentați la negocieri
prin sindicat.

Dl. Constantin decide să demisioneze. El nu va acorda niciun preaviz


angajatorului, deoarece nici acesta din urmă nu și-a îndeplinit obligațiile
contractuale. Ceilalți salariați îi atrag atenția că în acest caz nu își va mai
putea recupera salariile restante, ba în plus va trebui să plătească și
despăgubiri pentru neacordarea preavizului.

Dl. Dan propune să se meargă în grup la ministerul de resort, solicitând plata


salariilor restante.

Dl. Enache propune ca salariații să vină la fabrică, dar să lucreze


lent/superficial și să producă mai multe rebuturi. Nimeni nu poate fi obligat
să lucreze bine, dacă nu i se plătește salariul.
Cerință:

1. Sunteți invitat la Adunarea generală a salariaților și ascultați punctele de


vedere prezentate mai sus. Cine are dreptate?

2. Cum îi sfătuiți pe salariați să procedeze?

Raspuns:

1. Conform art.166 din Codul muncii: Salariul se plateste in bani cel putin o
data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul
colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.

Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina


obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului
produs salariatului.

Dl. Anton are o propunere corecta deoarece conform art. 233 din Codul muncii
si art.43 din Constitutia Romaniei ,,salariatii au dreptul la greva pentru apararea
intereselor profesionale, economice si sociale” Greva reprezinta incetarea
voluntara si colectiva a lucrului de catre angajati. Participarea salariatilor la
greva este libera. Dar pentru a dobandi caracter licit greva trebuie sa fie
organizata de catre sindicate sau de catre reprezentantii salariatilor in perioada
de negociere a contractului colectiv de munca. Asadar, greva declansata ca
urmare a neplatii salariilor este nelegala.

Dl. Bucur are dreptate salariati trebuie sa se organizeze intr-un sindicat pentru a
negocia cu angajatorul. Conform art.214 din Codul muncii: ,,Sindicatele,
federatiile si confederatiile sindicale, denumite în continuare organizatii
sindicale, sunt constituite de către salariati pe baza dreptului de libera asociere,
in scopul promovarii intereselor lor profesionale, economice si sociale, precum
si al apararii drepturilor individuale si colective ale acestora prevazute in
contractele colective si individuale de munca sau în acordurile colective de
munca si raporturile de serviciu, precum si in legislația naționala, in pactele,
tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte. Daca
angajatorul are mai mult de 21 de angajati negocierea colectiva este obligtorie,
in caz contrar este facultativa.

Dl. Constantin poate demisiona conform art.81 alin.(8) din Codul muncii
salariatul poate demisiona fara preaviz daca angajatorul nu isi indeplineste
obligatiile asumate prin contractul individual de munca. Ceilalti angajati nu au
dreptate , dl. Constantin nu poate fi obligat la plata unor despagubiri fata de
societate, in plus el se poate adresa instantei pentru recuperarea salariilor
restante.

Dl. Dan nu are dreptate , conflictele de munca se solutioneaza la nivelul


unitatii sau inspectoratul teritorial de munca, prin conciliere, mediere sau
arbitraj, nu la ministere.

Dl. Enache nu face o propunere corecta deoarece prin faptul ca angajatii ar


lucra lent si superficial cu intentia vadita de a produce rebuturi ar incalca
normele de disciplina ale muncii si contractele individuale de munca, putand fi
la randul lor sanctionati disciplinar sau chiar pena l(plata unor despagubiri)
daca societatea s-a indrepta impotriva lor in instanta.

2. Sfatul meu pentru angajati este fie sa se organizeze intr-un sindicat si sa


inceapa dialogul social cu unitatea in vederea solutionarii pe cale amiabila a
conflictului, fie sa actioneze individual in instanta unitatea pentru
nerespectarea obligatiilor din contractul individual de munca. In nici un caz nu
ar trebui sa intre in greva sau sa presteze munca la un nivel necorespunzator.

IX.

Dl. Anton, Dl. Barbu și dl. Constantin constituie o societate pe acțiuni prin
subscriere simultană, ”Anton S.A.”

În acest sens viitorii acționari redactează actul constitutiv, respectiv


contractul de societate și statutul sub forma unui înscris (unic) sub
semnătură privată.

Pentru constituirea capitalului asociații contribuie cu următoarele aporturi:

-Dl. Anton cu un teren în valoare de 5000 euro;

-Dl. Barbu cu o sumă de bani reprezentând 90 000 euro;

-Dl. Constantin se obliga să aducă ca aport de capital activiatea sa de


marketing online de 4 ore pe zi.
Persoanele sus menționate depun actul constitutiv, astfel întocmit, la oficiul
registrului comerțului,pentru înmatriculare/înregistrare.

Cerințe:

1. Arătați patru neregularități constatate de oficiul registrului comerțului, pentru


care acesta a respins înmatricularea.

2. Argumentați răspunsurile

Raspuns:

1. Registrul comertului a respins inmatricularea deoarece:

-denumirea firmei nu este conforma;

-s-a adus aport la capitalul social o prestatie in munca;

-actul constitutiv nu are forma impusa de lege;

-nu s-a dovedit efectuarea varsamintelor la capitalul social.

2. Argumente :

- firma societatii pe actiuni se compune dintr-o denumire proprie de natura a o


deosebi de firma altor societatii (art.35 din Legea 26/1990), prin urmare,
numele asociatilor nu intra in componenta acesteia, datorita irelevantei
elementului personal, fiind o societate de capitaluri;

-prestatia in munca a dl. Constantin prin activitatea sa de marketink online nu


poate fi acceptata ca aport la constituirea capitalului social;(art.16 alin (1) si
(2) din Legea 31/1990. Deasemenea acest aport nu este evaluat.

-actul constitutiv nu are forma autentica - forma obligatorie in cazul in care se


aduce ca aport la capitalul social un bun imobil , in cazul nostru un teren. (art.5
alin (6) din Legea 31/1990);

-nu au facut dovada efectuarii varsamintelor in proportie de 30% din capitalul


social subscris. Art.9 din Legea 31/1990 prevede in cazul unei subscrieri
integrale si simultane a capitalului social de catre toti semnatarii actului
constitutiv, capitalul social varsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30%
din cel subscris. Diferenta de capital social subscris va fi varsata:

- pentru actiunile emise pentru un aport in numerar, in termen de 12 luni de la


data inmatricularii societatii;

- pentru actiunile emise pentru un aport in natura, in termen de cel mult 2 ani de
la data inmatricularii

X.

Dl. Anton, dl. Barbu și Dl. Constantin constituie societatea ”ALFA - societate în
nume colectiv”.

În acest scop viitorii asociați redactează actul constitutiv, și se prezintă la


notariat pentru forma autentica.

Pentru constituirea capitalului dl. Anton întocmește un act la notariat prin care
se obligă se verse suma de 10 000 lei, în contul de capital, în termen de 6 luni de
la constituirea scietății. Tot acesta se obligă să contribuie la formarea capitalului
cu prestații în muncă, reprezentând activitate de marketing de 6 ore pe zi.

Dl Barbu aduce ca aport un autoturism în valoare de 8000 de euro. Notarul


public respinge actul constitutiv.

Cerințe:

1. Care este motivul refuzului?

2. Arătați alte două neregularități pe care le-ar putea constata oficiul registrului
comerțului. Agumentați răspunsurile

Raspuns:

1. Motivul refuzului este nevarsarea integrala a capitalului social la data


constituirii. Societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla si
societatea cu raspundere limitata sunt obligate sa verse integral la data
constituirii capitalul social subscris.(art.9 din Legea 31/1990);
2. O alta neregularitate ce ar putea fi constatata de oficiul registrului comertului
este cea cu privire la denumirea societatii. Firma societăţii în nume colectiv
trebuie să cuprindă numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, cu menţiunea
„societate în nume colectiv, scrisă în întregime (art. 32 din Legea nr. 26/1990).

Prestatia in munca a dl. Anton nu poate fi adusa ca aport la constituirea


capitalului social. Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii
comanditati se pot obliga la prestatii in munca cu titlu de aport social, dar care
nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. In
schimbul acestui aport, asociatii au dreptul sa participe, potrivit actului
constitutiv, la impartirea beneficiilor si a activului social, ramanand, totodata,
obligati sa participe la pierderi (art.16 alin (5).

XI.

La data de 1 iulie 2019, d-na Antonia va împlini vârsta standard și stagiul


minim de cotizare în vederea pensionării. La data de 1 iunie 2019, aceasta face
cerere pentru continuarea executării contractului individual de muncă, până la
împlinirea vârstei de 65 de ani. Angajatorul îi respinge cererea, arătând că, la
data pensionării, contractul ei de muncă încetează de drept, potrivit art. 56 lit.
c) din Codul muncii.

În plus, postul său urmează să fie desființat, deci nu ar mai exista în mod
obiectiv posibilitatea menținerii în activitate. Ca urmare, angajatorul emite o
decizie de încetare de drept a contractului, pe care o înregistrează în ReviSal.

D-na Antonia se adresează instanței, solicitând anularea încetării contractului și


reintegrarea în funcție.

Cerințe:

1. Arătați dacă angajatorul a procedat corect.

2. Ce impact va avea asupra contractului de muncă desființarea postului?

3. Care considerați că va fi soluția instanței?

Raspuns:
1. Angajatorul nu a procedat corect, deoarece continuarea raportului de munca
este posibila pentru d-na Antonia, ca o exceptire stipulata la art.56 litera c din
Codul muncii:Contractul individual de munca inceteaza de drept la data
indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului
minim de cotizare pentru pensionare sau, cu caracter exceptional, pentru
salariata care opteaza in scris pentru continuarea executarii contractului
individual de munca, in termen de 30 de zile calendaristice anterior
implinirii conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare
pentru pensionare, la varsta de 65 de ani; la data comunicarii deciziei de
pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate partiale,
pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard
de pensionare; la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de
munca in cazul invaliditatii de gradul I sau II;

2. Desfintarea postului nu are nici un efect asupra contractului de munca al


d-nei Antonia, deoarece aceasta se produce dupa ce contractul ei de munca a
incetat . Totodata desfintarea unui loc de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba
o cauza reala si serioasa.(art.65 din Codul muncii). Desfintarea unui post trebuie
sa urmeze o anumita procedura: existenta unui plan de restructurare, anuntarea
angajatilor vizati, preaviz). Aceasta procedura nu a fost inceputa inainte de
incetarea de drept contractului d- nei Antonia.

3. Cred ca instanta va da castig de cauza d-nei Antonia , deoarece


angajatorul nu a respectat art 56 litera c din Codul muncii nelunad in calcul
cererea d-nei Antonia, depusa in termen, de a continua activitatea. Deoarece la
incetarea contractului nu s-a respectat Codul muncii salariata v-a fi reintegrata
in functie si va avea dreptul la salariile cuvenite pe perioada cand si-a pierdut
calitatea de angajat. Daca angajatorul va dori sa desfinteze ulterior postul o va
putea face cu respectarea procedurii de restructurare.

XII.

Anton, Barbu și Constantin, persoane fizice, hotărăsc să constituie o societate


pe acțiuni prin subscripție publică, motiv pentru care întocmesc un prospect de
emisiune, în formă autentică, semnat de membrii fondatori, la data de 12
aprilie 2020.
Pe 14 aprilie 2020, membrii fondatori publică prospectul de emisiune în două
ziare de largă răspândire. Unul dintre subscriitori constată că prospectul de
emisiune nu cuprinde toate mențiunile, motiv pentru care invocă nulitatea
acestuia, deși n-a neparticipat la adunarea constitutivă, fiind plecat în
străinătate, dar și-a exercitat drepturile și îndatoririle de acționar.

Cerințe:

1. Este îndeplinită procedura de subscripție demarată de membrii fondatori ai


societății? Explicați.

2. Dl. Anton este îndreptățit să ceară nulitatea prospectului de emisiune?

Raspuns:

1. Procedura de subscriptie demarata de membrii fondatori ai societatii este


indeplinita prin respectarea art.18 din Legea 31/1990 si anume :Cand
societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publică, fondatorii vor
întocmi un prospect de emisiune, care va cuprinde datele prevăzute la art. 8, cu
excepţia celor privind pe administratori şi directori, respectiv pe membrii
directoratului si ai consiliului de supraveghere, precum si pe cenzori sau, dupa
caz, pe auditorul financiar, si in care se va stabili data inchiderii subscriptiei.
Prospectul de emisiune semnat de fondatori în forma autentica va trebui depus,
înainte de publicare, la oficiul registrului comerţului din judeţul în care se va
stabili sediul societatii. Judecătorul delegat la oficiul registrului comertului,
constatand indeplinirea conditiilor va autoriza publicarea prospectului de
emisiune. Prospectele de emisiune care nu cuprind toate mentiunile sunt nule.

2. Dl. Anton nu este indreptatit sa ceara nulitatea prospectului deparece


subscriitorul nu va putea invoca această nulitate, dacă a luat parte la adunarea
constitutivă sau dacă a exercitat drepturile şi îndatoririle de acţionar. (
art.18 alin. (4) din Legea 31/1990.
XIII.

Extras din Contractul colectiv de muncă al Societății “Alfa” SRL:

“Prin derogare de la prevederile art. 31 alin. (1) din Codul muncii, la


încheierea contractului individual de muncă se poate prevedea o perioadă de
probă de maximum 90 de zile, atât la funcțiile de execuție cât și de conducere”.

„Prin derogare de la prevederile art. 75 din Codul muncii, persoanele


concediate pentru necorespundere profesională beneficiază de un preaviz ce nu
poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare”.

„Prin derogare de la prevederile art. 81 alin. (4) din Codul muncii, termenul de
preaviz în cazul demisiei este de 45 de zile atât în cazul funcțiilor de execuție,
cât și în cazul funcțiilor de conducere”.

Cerințe:

1. Arătați dacă se poate deroga prin contractul colectiv de muncă de la


prevederile legale. În ce condiții?

2. Care dintre prevederile de mai sus produc efecte juridice și care sunt lovite
de nulitate? Explicați.

Raspuns:

1. Conform art.229 din Codul muncii Contractul colectiv de munca este


conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de
o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege,
de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca,
salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de
munca. Iar art.132 din Legea dialogului social precede ca clauzele contractelor
colective de munca pot stabili drepturi si obligatii numai in limitele si
conditiile prevazute de lege. La incheierea contractelor colective de munca,
prevederile legale referitoare la drepturile angajatilor au un caracter
minimal. Contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa
stabileasca drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv
de munca aplicabil incheiat la nivel superior si a legislatiei muncii. Deci sunt
admise dreogari de la prevederile legale daca aceste sunt mai favorabile
salariatului.

2. Derogarea cu privire la perioada de proba de maxim 90 de zile atat pentru


functiile de conducere cat si pentru cele de executie este mai favorabila decat
prevederea legala de maxim 90 de zile pentru functii de executie si maxim 120
de zile pentru functii de conducere (art.31 din Legea 31/1990) , nefiind
precizat un mimim al acesteia. Deci este legala si produce efecte juridice.

Derogarea cu privire la durata preavizului pentru persoanele concediate pentru


necorespundere profesionala (nu poate fi mai mic de 15 zile). Art. 75 din
Codul Muncii prevede că acesta nu poate fi mai mic de 20 zile lucrătoare.
Astfel, clauza din contractul colectiv de muncă privind preavizul pentru
persoanele concediate pentru necorespundere profesională este abuzivă și în
afara legii.

Derogarea in ceea ce priveste termenul de preaviz in cazul demisiei de 45 de


zile atat pentru functiile de conducere cat si pentru cele de executie incalca art.
81 din Codul muncii care prevede că termenul de preaviz convenit de parti nu
poate fi mai mare de 20 zile lucrătoare pentru salariatii cu funcții de
execuție, respectiv mai mare de 45 zile lucrătoare pentru salariații în funcții de
conducere. Ca urmare prevederea din Contractul colectiv de muncă care face
referire la perioada de preaviz pentru salariații cu funcții de execuție nu
respectă prevederile legale si prin urmare este lovita de nulitate.

XIV.

Anton, Barbu și Constantin au constituit o societate în comandită simplă la data


de 10 ianuarie 2019. Dl. Anton are, potrivit actului constitutiv, calitatea de
comanditar, iar dl. Barbu și dl. Constantin pe aceea de comanditați.

Firma a fost înregistrată la registrul comerțului sub denumirea de „Anton


societate în comandită simplă” și tot acesta este desemnat administrator al
societății. La data de 10 iunie 2020, dl. Anton se retrage din societate.

Cerință:
1. Care sunt implicațiile juridice referitoare la firma societății, la desemnarea d-
lui Anton ca administrator și la retragerea acestuia din societate?

Raspuns:

1. Denumirea societatii nu este legala deoarece trebuie sa contina cel putin


numele unui asociat comanditat si sintagma ,, societate in comandita simpla”
iar dl. Anton este comanditar.(art.33 din Legea 26/1990)

Deasemenea administrarea cocietatii in comandita simpla este incredintata


unuia sau mai multor asociati comanditati (art.88 din Legea 31/1990),
societatea poate fi reprezentata de administrator care trebuie sa fie asociat
comanditat. (art.75 din Legea 31/1990).

In situatia data Oficiul registrului comertului va respinge cererea de


inmatriculare a acesteia.

Prin retragerea unicului asociat comanditar, societatea nu mai poate


functiona ca si societate in nume colectiv nerespectand existenta celor 2
tipuri de asociati comanditati si comanditari. Astfel trebuie sa il inlocuiască cu
un alt asociat comanditar sau sa se reorganizeze in alta forma sau sa se dizolve.

XV.

La data de 1 iulie 2018, dl. Anton avea, potrivit contractului individual de


muncă, un salariu de 1.900 lei.

La data de 1 noiembrie 2018 a intrat în vigoare la nivelul unității contractul


colectiv, care prevedea un salariu minim de 2.000 lei. Acesta a expirat la 1
noiembrie 2019, când a intrat în vigoare noul contract colectiv ce prevede un
salariu minim de 2.200 lei.

La data de 1 ianuarie 2019 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr.


937/2018, prevăzând un salariu minim de 2.080 lei. La data de 1 ianuarie
2020 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 935/2019, prevăzând
un salariu minim de 2.230 lei.
Angajatorul decide că salariul cuvenit este cel stabilit prin contractul colectiv,
care este obligatoriu pentru părți; abia după expirarea acestuia se va putea plăti
salariul stabilit prin act normativ.

Cerințe:

1. Arătați care este salariul minim la care este îndreptățit dl. Anton în etapele
succesive din 1 iulie 2018 până în prezent

2. Precizați ce are prioritate, dacă există neconcordanță între contractul


individual de muncă, contractul colectiv de muncă și actul normativ.

Raspuns:

1. In perioadele succesive de la 1 iulie 2018 si pana in prezent salariul minim la


care este indreptatit dl. Anton este :

-pentru perioada 1 iulie 2018 -1 noiembrie 2018 de 1,900 lei conform


contractului individual de munca, neexistand incheiat un contract colectiv si in
concordanta cu Hotararea de Guvern 846/29.11.2017;

-pentru perioada 1 noiembrie 2018-1 ianuarie 2019 de 2.000 lei conform


contractului colectiv de munca, minimul stabilit de acesta fiind de 2.000 lei prin
urmare contractul individual al dl. Anton trebuia modificat conform contractului
colectiv;

-pentru perioada 1 ianuarie 2019-1 noiembrie 2019 de 2.080 lei conform


Hotararii Guvernului nr. 937/2018, care prevede minimul de 2.080 lei superior
celui din contractul colectiv de munca (2.000 lei) si celui din contractul
individual de munca (1.900 lei);

-pentru perioada 1 noiembrie 2019-1 ianuarie 2020 de 2.200 lei conform


contractului colectiv de munca intrat in vigoare la 1 noiembrie 2019 care
stabileste acest minim superior HG 937/2018;

-pentru perioada 1 ianuarie 2020-prezent de 2.230 lei conform Hotararii


Guvernului nr. 937/2018, minim superior celui din contractul colectiv de munca
(2.000 lei) si contractului individual de munca (1.900 lei).
2. In cazul in care intre legislatia in vigoare, contractul colectiv de munca si
contractul individual de munca exista neconcordante se va aplica salariatului
prevederea mai favorabila, daca nu este contrara legii. Conform art.132 din
Legea dialogului social, clauzele contractelor colective de munca pot stabili
drepturi si obligatii numai in limitele si in conditiile prevazute de lege.
Contractele colective de munca nu pot stabili drepturi la niveluri inferioare fata
de legislatie, iar contractele individuale de munca nu pot stabilii drepturi
inferioare contractelor colective de munca. Clauzele negociate cu incalcarea
acestor regului sunt lovite de nulitate. Relatia dintre acestea este legislatie –
contract colectiv de munca – contract individual de munca.

XVI.

”Alfa” SA, ”Beta” SRL și ”Gama” SNC, cu sediul București, Cluj, respectiv
Timișoara hotărăsc să fuzioneze sub forma unei societăți europene pe acțiuni.

Proiectul de fuziune transfrontalieră, semnat de reprezentanții societăților


participante este depus la oficiul registrului comerțului competent.

Acesta respinge proiectul de fuziune.

Cerință:

Explicați motivele respingerii proiectului de fuziune.

Raspuns:

Proiectul de fuziune transfrontaliera a fost respins deoarece conform art.251


din Legea 31/10990 fuziunea transfrontaliera se face intre o societate comerciala
persoana juridica romana (cu sediul in Romania) si una sau mai multe societati
comerciale care au sediul social, sediul principal sau administratia in alte state
membre ale Uniunii Europene, iar in cazul nostru toate cele trei societati au
sediul in Romania.
XVII.

La 28 martie 2019 acționarii societății ,,Alfa,, SA formulează cerere pentru


plata dividendelor, hotărâtă în AGA din data de 18 decembrie 2017.

Societatea emitentă și-a dobândit 10% acțiuni proprii la data de 28 martie 2019.

Cerințe:

1. Acționarii sunt îndreptățiți la plata dividendelor având în vederea cererea lor


din 28 martie 2019?

2. Angajații societății emitente au dreptul la acțiuni proprii ale societății


emitente? Explicați.

Raspuns:

1.Actionarii sunt indreptatitii la plata dividendelor proportional cu cota de


participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede
altfel. Dividendele se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a
actionarilor sau , dupa caz, prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la
data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat.
In caz contrar , societatea datoreaza, dupa acest termen, dobanda
penalizatoare (art.67 alin. (2) din Legea 31/1990).

2.O societate poate dobandi propriile actiuni in anumite conditii, daca actiunile
proprii sunt dobandite pentru a fi distribuite angajatilor societatii, actiunile
astfel dobandite trebuie distribuite in termen de 12 luni de la data
dobandirii lor (art.103 alin (2) din Legea 31/1990).

XVIII.

Anton, Barbu și Constantin, persoane fizice, hotărăsc să constituie un SRL.


Fiecare dintre aceștia vor contribui la constituirea SRL, după cum urmează:

-Anton contribuie cu un aport de capital de 10.000 lei.


-Barbu aportează obligațiuni în valoarea de 3.000 lei.

-Constantin se obligă să contribuie cu activitate de marketing, în vederea


atragerii clientelei stabile societății. Contribuția sa este apreciată la valoarea de
5.000 lei.

Cerințe:

1. Arătați natura juridică a fiecărui tip de aport.

2. Sunt permise cele 3 tipuri de aport menționate pentru SRL?

3. În situația dată, societatea se poate constitui?

4. În cazul în care identificați că un tip de aport nu este permis pentru


constituirea SRL, acesta poate intra ulterior în societate ca element al
patrimoniului acesteia? Explicați

Raspuns:

1. Conform art.16 din Legea 31/1990:

- Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de


societate.-Anton contribuie cu un aport la capital de 10. 000 lei;

- Aporturile in creante au regimul juridic al aporturilor in natura, nefiind


admise la societatile pe acțiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici
la societatile in comandita pe actiuni si societatile cu raspundere limitata.-
Barbu aporteaza obligatiuni in valoare de 3.000 lei;

- Prestatiile în munca sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la


majorarea capitalului social-Activitatea de marketing a lui Constantin.

2. In cazul constituirii SRL la formarea capitalului social sunt permise :

-aporturile in numerar - Anton contribuie cu un aport la capital de 10. 000


lei; -aporturile in natura – nu avem;
In cazul constituirii SRL la formarea capitalului social nu sunt permise: -
aporturile in creante -Barbu aporteaza obligatiuni in valoare de 3.000 lei; -
aporturile in munca- Activitatea de marketing a lui Constantin.

3. In aceasta situatie SRL nu se poate constituii deoarece nu sunt indeplinite


conditiile cu privire la aportul la constituirea capitalului social, sau se poate
constituii ca SRL cu asociat unic dl. Anton. Pentru a constitui societatea de tip
SRL, cei trei asociați trebuie sa aporteze fie doar numerar, fie numerar și bunuri.

4. Barbu aduce ca aport obligațiuni în valoarea de 3.000 lei, probabil că Barbu


detine o creanță fata de un tert dintr-o achiziție de obligațiuni; în cast caz,
aportul sau nu este permis nici la constituire, nici la majorarea capitalului social;
după înființarea societății, se poate realiza o cesiune de creanțăde la Barbu către
societate.

Conform art. 1566 din Codul civil, cesiunea de creanță nu se aplica “transferului
titlurilor de valoare si altor instrumente financiare, cu exceptia dispozitiilor din
legi speciale. Asadar, in cazul acestei creante avand la baza o achizitie de
obligațiuni, care sunt titluri de valoare trebuie avut în vedere condițiile
contractului, dar și prevederile cuprinde la secțiunea a 2-a (art. 1587 - 1592) din
Noul cod civil, in functie de natura concretă a creantei.

Constantin se obliga sa contribuie cu activitate de marketing, apreciata la 5,000


lei, in vederea atragerii clientelei stabile a societății, avand natura unei prestatii
in munca sau servicii, care este interzisa atat la constituirea societatii, cat si,
ulterior, la majorarea capitalului social. Constantin poate sa presteze aceasta
activitate in favoarea societatii fie ca salariat în baza unui contract de munca,
conform Codului muncii, fie, ca PFA in baza unui contract de prestari servicii.

XIX.

Dl. Anton este angajat cu jumătate de normă la societatea “Alfa” SRL, care
desfășoară activități în domeniul turismului. Cum pe perioada de vară societatea
are un vârf de activitate, angajatorul îi solicită d-lui Anton să presteze muncă de
la ora 8,00 la ora 14,00 zilnic. În schimb, dl. Anton va beneficia de un spor la
salariu de 75%, în condițiile art. 123 alin. (2) din Codul muncii.
Inspectorul de muncă verifică respectarea regulilor privind timpul de muncă în
societatea “Alfa” SRL, și decide aplicarea unei amenzi.

Angajatorul se apără arătând că:

-a respectat durata maximă legală a timpului de muncă;

-dl. Anton nu a depășit niciodată maximul de 48 de ore/săptămână, cât prevede


art. 114 alin. (1) din Codul muncii;

-orele suplimentare au fost plătite;

-dl. Anton și-a dat acordul pentru prestarea orelor suplimentare;

-motivul solicitării orelor suplimentare a fost justificat, deoarece societatea are


un vârf de activitate pe perioada de vara

Cerințe:

1. Arătați dacă inspectorul de muncă a procedat corect când a aplicat amenda


contravențională.

2. Consiliați angajatorul cu privire la opțiunea corectă în astfel de situații.

Raspuns:

1. Inspectorul de munca a procedat corect cand a aplicat amenda


contraventionala deoarece art.105 din Legea 53/2003 de prevede ca in cazul
contractelor de munca cu timp partial este interzisa efectuarea de ore
suplimentare cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari
urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii
consecintelor acestora. Angajatorul nu a modificat contractul de munca din
contract cu jumatate de norma in contract cu timp partial cu repartizarea orelor
de la 8 la 14, si a platit ore suplimentare fara un temei legal.

2. Angajatorul trebuie sa modifice contractul de muncă din contract cu


jumatate de norma in contract cu timp partial, stabilind durata muncii de 6
ore/zi si programul de lucru intre orele 08.00 – 14.00 fara a acorda ore
suplimentare.
XX.

Salariatul Barbu a absentat de la locul de muncă de 4 ori în ultima lună.

Angajatorul decide concedierea sa, considerându-l necorespunzător profesional.

Concedierea este dispusă în baza art. 61 lit. d) din Codul muncii și, pentru că a
intervenit dintr-un motiv imputabil salariatului, angajatorul nu îi acordă preaviz.

Cerințe:

1. Arătați dacă în speță concedierea este valabilă.

2. Cum ar fi trebuit să procedeze angajatorul?

Raspuns:

1. Absentele de la locul de munca constituie abatere disciplinara si nu


necorespundere profesionala, deci Barbu nu poate fi concediat pentru
necorespundere profesionala. Chiar daca ar fi fost concediat pentru
necorespundere profesionala acordarea preavizului este obligatorie Inalta Curte
de Casatie si Justitie a decis prin Decizia nr.8/2014 ca neacordarea preavizului
atrage nulitatea absoluta a masurii concedierii si a deciziei de concediere. Deci
concedierea nu este valabila

2. Angajatorul ar trebui sa initieze procedura de concedierea disciplinara a dl.


Barbu conform art.61 litera a din Codul muncii daca doreste sa il concedieze in
mod legal. Angajatorul poate dispune concedierea unui salariat in cazul in care
salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de
disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul colectiv de munca
aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara. Totusi in aplicarea
unei sanctiuni disciplinare trebuie tinut seama si de criteriile prevazute la art.250
din Codul muncii si anume:

-imprejurarile in care s-a savarsit fapta;

-gradul de vinovatie al salariatului;

-consecintele abaterii disciplinare;


-comportarea generala in serviciu a salariatului;

-eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de acesta.

Sanctiunile disciplinare, conform art.248 din Codul munci,i pe care le poate


aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara
sunt:

- avertismentul scris;

- retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care


s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;

- reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%;

- reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere


pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%;

- desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.

Iar articolul 251 al aceluias act normativ prevede ca sub sanctiunea nulitatii
absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a),
nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare
prealabile.

XXI.

Art. 24 din Regulamentul intern adoptat în SC “Alfa” S.A. prevede: “În cazul
în care un salariat este surprins în flagrant la săvârşirea unei abateri
disciplinare, aplicarea sancţiunii disciplinare corespunzătoare se va putea
realiza fără audierea acestuia”.

Sindicatul constituit în societate consideră că textul încalcă prevederile


imperative ale art. 251 alin. (1) din Codul muncii, potrivit căruia sub
sancțiunea nulității absolute, nicio măsură, cu excepția avertismentului, nu
poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
Ca urmare, decide declanşarea unui conflict colectiv de muncă. Sesizează
angajatorul cu declanşarea conflictului colectiv şi îl convoacă la conciliere,
comunicându-i că, dacă va fi necesar, va decide chiar declanşarea unei greve.
Angajatorul se prezintă la conciliere şi comunică delegaţiei sindicale că
declanşarea unei greve ar fi oricum nelegală. Motivul acestei susţineri îl
constituie faptul că sindicatul a fost consultat cu prilejul adoptării
Regulamentului intern, în temeiul art. 241 din Codul muncii, apoi a fost afişat
pentru 2 luni la avizier. În tot acest timp, salariaţii nu au avut nici o obiecţie.

Cerințe:

1. Ce efecte juridice poate produce textul citat din Regulamentul intern?

2. Cum apreciați susținerile angajatorului formulate cu prilejul


concilierii?

3. Menționați dacă Sindicatul poate declanșa conflictul colectiv. Dacă nu,


consiliați Sindicatul cu privire la mijloacele de acțiune.

Raspuns:

1. Textul citat din Regulamentul intern nu produce efecte juridice, fiind lovit de
nulitate absoluta deoarece incalca prevederile art. 251 din Codul muncii si
anume : sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei
prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a)adica advertismentul , nu poate fi dispusa mai
inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.

2. Sustinerile angajatorului sunt fondate, o eventuala greva este nelegala.


Deoarece aceasta se poate declansa doar in perioada precontractuala, de
negociere a contractului colectiv de munca. Iar aceasta etapa s-a consumat prin
consultarea sindicatului cu privire la Regulamentul intern.

3. Sindicatul nu mai poate declansa conflictul colectiv deoarece situatia nu


reprezinta un motiv pentru declansarea unui conflict colectiv de muncă iar greva
este ilegală.Soluția corectă ar fi fost sesizarea angajatorului cu privire la
caracterul nelegal al prevederii cuprinse în Regulamentul intern. Daca
angajatorul ar fi refuzat în continuare modificarea acestuia, ar fi fost sesizata
instanta de judecata. Declansandu-se un conflict de drepturi nu unul de interese.
XXII.

Societatea „Globus”, SA are 4 acționari, respectiv AB, AC, AD, AF, fiecare
participând la capitalul social cu un aport în numerar de 25% din capitalul
vărsat. În clauza referitoare la „modul de distribuire a beneficiilor și de suportare
a pierderilor” acționarii au prevăzut ca lui AB și lui AC să li se distribuie
beneficii (și să suporte pierderi) în proporție de 30% fiecare, iar lui AD și AF să
li se distribuie beneficii (și să suporte pierderi) în proporție de 20% fiecare.

Cerințe:

1. Este legală clauza inserată în actul constitutiv referitoare la „modul de


distribuire a beneficiilor și de suportare a pierderilor” societății? Motivați
răspunsul.

2. Dividendele se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a


asociaților/acționarilor sau, după caz, prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6
luni de la data aprobării situațiilor financiare anuale aferente exercițiului
financiar aprobat. După acest termen societatea este de drept în întârziere. Ce
obligații are societatea în situația menționată?

Raspuns:

1. Clauza inserata in actul constitutiv este legala conform art.67 din Legea
31/1990 cota –parte din profit cese plateste fiecarui asociat constituie dividend.
Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la
capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

2. Actionarii sunt indreptatitii la plata dividendelor proportional cu cota de


participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede
altfel. Dividendele se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a
actionarilor sau , dupa caz, prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de
la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar
incheiat. In caz contrar , societatea datoreaza, dupa acest termen, dobanda
penalizatoare (art.67 alin. (2) din Legea 31/1990).
XXIII.

La data de 1.02.2020, dl. Anton a fost numit şeful Secţiei 1. Imediat după
numire, managerul general al companiei a constatat o înrăutăţire a situaţiei
generale în Secţia 1, îndeosebi a departamentului de vânzări.

La data de 3.05.2020, managerul general organizează o evaluare a salariaţilor, la


care dl. Anton este evaluat cu „satisfăcător”.

În faţa acestor semnale, la data de 5.05.2020 managerul general îl invită pe dl.


Anton în biroul său, unde are o discuţie cu acesta, la finalul căreia îi spune că
este retrogradat şi trecut pe un post de execuţie din cadrul secţiei. Conţinutul
discuţiei rămâne confidenţial.

A doua zi, managerul general decide concedierea disciplinară a d-lui Anton.


Cum deja a avut loc o întrevedere cu dl. Anton pe această temă, precum şi o
evaluare, managerul general consideră inutilă o nouă audiere, şi îi transmite
salariatului, prin intermediul unui coleg, decizia de concediere disciplinară, în
temeiul art. 61 alin. (1) lit. a) din Codul muncii.

Cerințe:

1. Menționați greșelile săvrșite de managerului general

2. Arătați soluțiile care ar fi stat la dispoziția managerului general, în


circumstanțele date.

Raspuns:

1. In actiunea sa managerul general nu a respectat mai mult cerinte legale:

- concedierea pentru necorespundere profesionala conform art.61 litera c din


Codul muncii se poate face doar in urma obtinerii calificativului
,,nesatisfacator” sau ,,insuficient” cu prilejul evaluari periodice a salariatilor
, ori managerul a organizat o evaluare la care dl. Anton a obtinut calificativul ,,
satisfacator”;
- conform art.62 din Legea 53/2003 decizia de concediere trebuie motivata
si emisa in scris, nu comunicata dl. Anton printr-un coleg, in acest caz find
lovita de nulitate absoluta;

- nu a acordat preaviz pe o perioada de minim 20 de zile lucratoare conform


art.75 din aceeasi lege;

2. Concedierea disciplinara in cazul de necorespundere profesionala se


realizeaza numai in urma obtinerii calificativului ,,nesatisfacator” sau
,,insuficient” cu prilejul evaluari periodice a salariatilor. Daca un salariat a
obtinut un clificativ slab la evaluare este recomandabila formarea profesionala
a acestuia in scopul ridicarii nivelului sau profesional. Conform Deciziei
nr.5660/R din 15 octombrie 2009 angajatorul trebuie sa probeze fapte
obiective sau repetate de natura sa evidentieze unele carente profesionale, care
sa fie astfel delimitate de neindeplinirea accidentala, sau chiar culpabila a
obligatiilor de serviciu , situatie in care poate interveni concedierea
disciplinara.

XXIV.

Medicul de medicina muncii eliberează un certificat potrivit căruia dl. Anton,


salariat al societății “Alfa” SRL, este declarat inapt pentru ocuparea locului de
muncă în care este încadrat. Cu toate acestea, managerul societății „Alfa” SRL
nu decide concedierea, iar contractul de muncă dintre cei doi continuă. După
două luni, în societate se eliberează un post într-un alt departament, iar dl.
Anton îi solicită managerului trecerea pe acest post. Managerul refuză, iar
refuzul acestuia este contestat în instantă de dl. Anton, care susține că societatea
avea obligația de a-i pune la dispoziție postul vacant, în temeiul art. 64 alin. (1)
din Codul muncii. Managerul se apără arătând că angajatorul are obligația de a
oferi salariatului un alt post vacant compatibil cu capacitatea de muncă stabilită
de medicul de medicină a muncii, or în cazul de față nu există nicio dovadă a
acestei compatibilități, deoarece certificatul eliberat de medic nu privește decât
incompatibilitatea cu primul post, iar nu și compatibilitatea cu cel de al doilea
(care nici nu era vacant la data eliberării certificatului).
Cerințe:

1. Arătați dacă dispoziţiile art. 64 alin. (1) din Codul muncii sunt aplicabile în
situaţia descrisă mai sus.

2. Precizați care ar fi fost conduita corectă din punct de vedere legal a


managerului societății.

3. Dl. Anton mai poate fi concediat în prezent?

Raspuns:

1. Conform art. 61 din Codul muncii angajatorul poate dispune concedierea


pentru motive care tin de persoana salariatului in anumite sitautii printe care si
daca prin decizie a organelor competente de expertiza medicala se constata
inaptitudinea fizica si s-au psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa
isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat. In aceast
asituatie angajatorul are obligatia de a-i propune salariatului alte locuri de
munca vacante in unitate, compatibile cu capacitatea de munca stabilita de
medicul de medicina muncii. Deoarece la data eliberarii certificatului pentru
incapacitate de munca in societate nu exista nici un post vacant corespunzator
capacitatii de munca a d-lui Anton, iar managerul nu a dispus concedierea
scestuia pentru inaptitudine profesionala dispozitiile art.64 din Codul Muncii
privind obligativitatea ofertei de redistribuire in munca nu sunt aplicabile.

2. Conduita corecta conform art.64 din Codul Munci ar fi fost in situatia in


care angajatorul nu dispune de locuri de munca vacante corespunzatoare cu
incapacitatea certificata a salariatului, este obligat sa se adreseze Agentiei
Teritoriale de Ocupare a Fortei de Munca in vederea sprijinirii pentru
redistribuirea salariatului corespunzator capacitatii de munca stabilite de
medicul de medicina a muncii. Salariatul are la dispozitie 3 zile sa iisi dea
acordul cu privire la redistribuire in caz contrar e va putea fi concediat.

3. Dl. Anton poate fi concediat in prezent deoarece inaptitudinra salariatului s-


a pastrat.

S-ar putea să vă placă și