REPERE TEORETICE PENTRU

MODULUL 6 – COMUNITATE ȘI PARTENERIATE

REFERINȚE FUNDAMENTALE LA
DOMENIUL 6 - COMUNITATE ȘI PARTENERIATE

I. CODUL EDUCAȚIEI

Articolul 8. Parteneriatul în sistemul de educație

(1) În sistemul educațional este încurajat dialogul social și parteneriatul instituțiilor de învățămînt
cu instituțiile din sfera de cercetare, cu sindicatele, cu mediul de afaceri, cu societatea civilă și cu
mass-media, realizate în condițiile legislației în vigoare.
(2) Ministerul Educației proiectează și aplică strategiile naționale de dezvoltare a sistemului
educațional cu consultarea autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a
partenerilor sociali.

În lumea contemporană, parteneriatul școală-comunitate reprezintă o condiție indispensabilă pentru

asigurarea bunei administrări și funcționări a școlii. Actualmente, modalitățile în care școala și
autoritățile locale colaborează au o influenta importantă asupra calității serviciilor educaționale
oferite de către unitatea de învățămînt.

În cadrul zonelor de “suprapunere” a familiei-școlii-comunității au fost identificate următoarele

tipuri de implicare (Epstein și Van Voorhis, 2010): parenting-ul, comunicarea, voluntariatul,
învățarea acasă, luarea deciziilor și colaborarea cu comunitatea. (Parteneriatul școală-familie-
comunitate, Institutul de Științe ale Educației, București, 2014).

Modalitățile de implicare a părinților în administrarea instituțiilor de învățămînt și a sectorului

educație în ansamblu sînt reflectate de Codul Educației al Republicii Moldova nr. 152 din 17 iulie
2014; Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii
2016-2022 aprobată prin Hotărîrea Guvernului Nr. 1106 din 03.10.2016; Strategia pentru protecția
copilului pe anii 2014-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 434 din 10 iunie 2014.

Orientările strategice statuate în aceste documente de politici trasează noi direcții, cum ar fi:
crearea unui sistem unitar, corelat și complex de educație a părinților pe plan național;
conceptualizarea și promovarea educației parentale la nivel de formare inițială și continua;
elaborarea și implementarea programelor de educație parentală. Strategia intersectorială de
dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022, aprobată prin Hotărîrea
Guvernului nr.1106 din 3 octombrie 2016, stabilește direcțiile de dezvoltare a educației parentale,
ca formă specifică de intervenție specializată pentru organizarea unor programe de formare,
dezvoltare și consolidare a abilităților și competențelor parentale ale părinților/reprezentanților
legali/persoanelor în grija cărora se află copilul, precum și a viitorilor părinți.

În conformitate cu Standardelor de calitate pentru instituțiile de învățămînt primar și secundar

general din perspectiva școlii prietenoase elevului, 2013 instituția de învățămînt colaborează cu
APL, alte instituții în domeniu, în dezvoltarea parteneriatelor comunitare pentru asigurarea
sănătății, siguranței și protecției copiilor; protecției integrității fizice și psihice a fiecărui copil;
prevenirea și acordarea de asistență copiilor victime ale violențe. În același timp, conform
Standardelor de calitate pentru instituțiile de învățămînt primar și secundar general din
perspectiva școlii prietenoase elevului, administrația instituției de învățămînt implică comunitatea
(agenți economici, servicii publice, ONG, voluntari etc.) în îmbunătățirea condițiilor de învățare,
odihnă și petrecere a timpului liber pentru copii.

1
În scopul transpunerii mecanismului intersectorial de colaborare în procesul educațional conform
Standardelor de competență profesională ale cadrelor didactice din învățămîntul general, cadrele
didactice au obligația să asigure relații de colaborare și respect cu familia și comunitatea, să
dezvolte parteneriate, antrenînd membrii familiei și ai comunității în eficientizarea procesului
educațional.

Participarea copiilor la luarea deciziilor este un drept fundamental, reflectat în Convenția ONU cu
privire la drepturile copilului. De aceea, încurajarea participării elevilor prin parteneriatul dintre
școală și comunitate constituie o premisă pentru educarea lor în vederea exercitării statului și
rolului de cetățean. Beneficiile participării elevilor la viața comunității se reflectă în: învățarea
procesul democratic al guvernării și guvernanței; observarea procesului decizional din comunitate
și exersarea adoptării deciziilor; identificarea problemelor din comunitate și a unor soluții de
rezolvare a acestora; dezvoltarea capacităților de cooperare cu autoritățile locale, pentru rezolvarea
problemelor comunității; dezvoltarea capacităților de evaluare a acțiunilor și programelor realizate
de instituțiile comunitare; consilierea și orientarea altor elevi care doresc să se implice activ în viața
comunității.

Un rol deosebit în acest context revine activităților de voluntariat. Conform Legii Voluntariatului
nr. 121 din 18 iunie 2010, Voluntariatul este participarea benevolă la oferirea de servicii,
cunoștințe și abilități sau la prestarea unor activități în domenii de utilitate publică, din proprie
inițiativă, a persoanei denumită voluntar (art.2)1.

Regulamentul de aplicare a Legii voluntariatului nr. 121 din 18 iunie 2010 (HG nr.158 din 12
martie 2012) stipulează Principalele obiective de implicare ale voluntarilor: 2
a. creșterea responsabilității civice, participării și interacțiunii în societate;
b. promovarea schimbării și dezvoltării prin identificarea și reacționarea la nevoile
comunității;
c. creșterea capacității organizațiilor de a realiza obiectivele stabilite și oferirea de
oportunități de dezvoltare și creștere pentru voluntari;
d. dezvoltarea unei societăți unitare prin integrare, includere socială, generarea de încredere
și solidaritate;
e. dezvoltarea capitalului social;
f. promovarea nediscriminării și a egalității șanselor.

Dezvoltarea spiritului civic activ și a voluntariatului reprezintă unul din obiectivele generale ale
Strategiei de Dezvoltare a Societății Civile din Republica Moldova și a Planului de Acțiuni (2017–
2020)3.

Documentul stipulează că Voluntariatul contribuie la:

 promovarea democrației și a egalității șanselor;
 punerea în practică a valorilor europene ale solidarității;
 creșterea responsabilității civice, a participării și a interacțiunii în societate;
 promovarea schimbării și dezvoltării unei societăți unitare prin integrare și includere
socială, generare de încredere și solidaritate;
 creșterea legăturilor sociale și a coeziunii sociale;
 dezvoltarea capitalului social;
 creșterea bunăstării și reducerea sărăciei.

1
LEGE Nr. 121 din 18.06.2010 VOLUNTARIATULUI. Aprobată de Parlamentul Republicii Moldova.
Publicat: 24.09.2010 în Monitorul Oficial Nr. 179-181, art Nr: 608 http://lex.justice.md/index.php?
action=view&view=doc&lang=1&id=336054
2
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=342471
3
Strategia de Dezvoltare a Societăţii Civile din Republica Moldova şi Planul de Acţiuni (2017–2020)
http://www.parlament.md/LinkClick.aspx?fileticket=Vrb0G5tdGS8%3D&tabid=89&language=ro-RO

2
II. STANDARDELE DE COMPETENȚĂ PROFESIONALĂ ALE CADRELOR
MANAGERIALE DIN ÎNVĂȚĂMÎNTUL GENERAL

DOMENIUL 6: COMUNITATE ȘI PARTENERIATE

Nr. Standard Indicatori Descriptori

6 Managerul 6.1 Conduce 6.1.1 Diversifică strategiile de promovare a

dezvoltă procesul de imaginii instituției
parteneriate promovare a 6.1.2 Promovează în comunitate servicii
în vederea imaginii educaționale și de voluntariat.
asigurării instituției de
progresului învățămînt
instituției de general la
învățămînt nivelul
general și a comunității
comunității locale,
naționale și
internaționale
6.2 Implică 6.2.1 Susține participarea personalului didactic, a
instituția de copiilor/ elevilor la programe și proiecte de
învățămînt cooperare
general în 6.2.2 Identifică parteneri din comunitatea locală,
proiecte raională/municipală, națională și
educaționale internațională.
6.2.3 Realizează activități în parteneriat cu sectorul
public și privat.
6.2.4 Organizează evaluarea rezultatelor
implementării proiectelor educaționale.
6.2.5 Asigură valorizarea eficientă a feedback-ului
continuu.

CONCLUZII REFERITOARE LA ASPIRAȚIILE INFORMAȚIONALE ALE ELEVILOR/-

ELOR ȘI PĂRINȚILOR/REPREZENTANȚILOR LEGALI
(DIN STUDIUL BĂNCII MONDIALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA)

Concluzii deduse din expunerile elevilor/-elor implicați în cercetare:

 Reformele de eficientizare a instituțiilor educaționale inițiate de Ministerul Educației au
suscitat interesul majorității elevilor/-elor conștienți/-te pentru informații comparative a
instituțiilor educaționale prin prisma performanțelor școlare.
 Elevii (fete și băieți) din localitățile urbane au posibilități mai avansate de accesare a
informațiilor referitoare la diverse componente ale sistemului educațional comparativ cu
elevii (fete și băieți) din localitățile rurale.
 Regretabil, dar unii elevi (fete și băieți) (în special din localități rurale) au recunoscut
deschis că nimeni nu-i învață în școală de ce informație ar avea nevoie, unde poate fi găsită
informația necesară, cum să proceseze informația respectivă și din aceste considerente
ei/ele singuri nici nu prea știu de ce informație ar avea ei nevoie.
 Majoritatea elevilor/-elor dețin competențe modeste de înțelegere, accesare, prelucrare a
informațiilor referitoare la componentele sistemului educațional. Elevii sînt conștienți de
importanța prospectivă a lucrului cu informația și sînt (fete și băieți) motivați pentru a

3
 achiziționa competențe în acest domeniu, însă, sistemul educațional nu le oferă suficiente
oportunități pentru realizarea acestor aspirații.
 Deși s-au elaborat produse/instrumente foarte utile și apreciate de acces operativ la
informațiile din sistemul educațional (site-uri, fișa școlii etc.) Ministerul Educației și
structurile subordonate nu au promovat suficient de bine aceste produse/instrumente și nu
au oferit suficiente oportunități ca elevii/-ele să-și dezvolte aspirații și competențe optime
de valorificare a acestor produse/instrumente.
 Elevii (fete și băieți) sînt interesați tot mai hotărît de informații ce reflectă performanțele
academice ale instituțiilor educaționale. Elevii (fete și băieți) sînt interesați în informații ce
ar plasa instituțiile educaționale într-un clasament al performanțelor menționate.
 Elevii/-ele solicită tot mai mult informații, care i-ar ajuta să ia decizii raționale referitoare
la alegerea viitoarei instituții în care să-și continue studiile. Astfel competiția dintre școli
devine tot mai accentuată. În viitorul apropiat nimeni nu va mai putea obliga elevul/-a să se
ducă la o anumită școală. Elevii/-ele se vor orienta spre școlile mai performante, mai
dinamice, mai vesele, mai competitive. Concurența va anihila instituțiile amorfe. Astfel,
școlile trebuie să se învețe să-și promoveze oferte atractive pentru elevi/-e, oferte care pot
fi construite în baza acestui studiu.
 Devine tot mai accentuată tendința elevilor/-elor de a avea acces la informații despre
cadrele didactice (bărbați și femei) atît la nivel profesional cît, și mai ales, la nivel de
personalitate performantă în societatea modernă. Este o nouă provocare atît pentru fiecare
instituție educațională cît și pentru fiecare cadru didactic. Cadrele didactice (bărbați și
femei) trebuie să se învețe să-și promoveze imaginea personală și cea profesională.
 Tot mai mulți elevi (fete și băieți) se informează despre performanțele și oportunităților din
domeniul educațional prin intermediul Internetului, a rețelelor de socializare. În acest
context tinerii/-ele ar prefera ca informația să fie mai bine amplasată și mai ușor de accesat.
Însă, școlile au prestații excesiv de modeste în valorificarea eficientă a oportunităților de
promovare prin intermediul rețelelor de socializare. Deseori informațiile plasate pe aceste
rețele de către școli au un caracter plictisitor, neatractiv pentru elevi/-e.
 Multe școli sînt încă inerte (sau puțin motivate) în a face transparentă propria activitate,
disemina succesele școlii, promova instituția educațională în comunitate și a pune la
dispoziție mai multe informații elevilor/-elor.

Concluzii deduse din expunerile Părinților/reprezentanților legali implicați în cercetare:

 Există discrepanțe între motivația și posibilitatea părinților/reprezentanților legali de a
accesa informații referitoare la performanța școlară. Părinții din localitățile rurale au mai
puține oportunități pentru accesarea diverselor(mame și tați) informații din sistemul
educațional. Din aceste considerente au confuzii la identificarea oportunităților de
continuare a studiilor pentru copii lor.
 Părinții/reprezentanții legali, care au un interes mai avansat pentru a alege un liceu mai
performant pentru copiii lor (în special cei care au copii în clasa a IX-a) nu prea au opțiuni
pentru realizarea studiilor comparative a școlilor.
 Încet dar sigur se amplifică interesul tot mai multor părinți/reprezentanți legali față de
informațiile referitoare la performanțele școlare ale instituțiilor în care învață copiii lor.
 Tot mai mulți părinți/reprezentanți legali devin interesați de ce oportunități oferă școala ca
absolvenții ei să devină mai competitivi în societatea modernă (nu numai sun aspectul
notelor bune la discipline, dar sub aspect de formare a unor competențe de real folos
copiilor).
 Părinții/reprezentanții legali vor mai multe informații despre cheltuirea banilor destinați
școlii. Se solicită o transparență mai mare asupra acestei componente. O solicitare aparte
este dedicată informației referitoare la cheltuirea banilor pentru alimentația copiilor. Mai
mult decît atît, părinții/reprezentanții legali vor să poată realiza studii comparative ale

4
 cheltuirii banilor în diferite instituții educaționale asemănătoare, pentru a face o concluzie
despre calitatea managementului în școlile lor.
 Majoritatea părinților/reprezentanților legali folosesc canale tradiționale de acces la
informația referitoare la activitatea instituțiilor educaționale (adunări, panouri discuții cu
diriginții/-tele, cadrele didactice etc.), dar este în progres vizibil reorientarea preferințelor
părinților spre surse electronice de accesare a informației. Părinții mai tineri optează pentru
o prezență mai dinamică, atractivă, captivantă, interesantă, eficientă a școlilor pe rețelele de
socializare. În opinia părinților (mame și tați)școlile au rămas ancorate în stilul birocratic
de expunere a informațiilor. Chiar dacă se plasează informația despre școli pe rețele de
socializare, ea pare a fi mai mult un raport dogmatic decît un instrument de promovare.
 Majoritatea părinților/reprezentanților legali intervievați au menționat faptul că școlile
sînt inerte în promovarea propriilor activități, succese, și oportunități educaționale. Mai
mult decît atît, părinții/reprezentanții legali consideră o slăbiciune a școlii faptul că
instituțiile educaționale nu prea lucrează cu părinții/reprezentanții legali în dezvoltarea
competențelor de lucru cu informația referitoare la performanțele educaționale ale școlii.
Ca efect al acestei slăbiciuni, foarte mulți părinți/reprezentanți legali nici nu știu cum să
lucreze cu informația pusă la dispoziție de școală și nici nu sînt motivați să se implice mai
activ în procesele de modernizare a instituției educaționale.

PREZENTĂM/PROMOVĂM/DISEMINĂM SAU BA
STUDIU COMPARATIV A DOUĂ DESTINE
În America anilor 1850, oamenii nu ar fi pus piciorul într-un lift nici în ruptul capului. Știau că
dacă s-ar fi rupt cablul, era moarte sigură. Lumea prefera să urce pe scări. Elisha Otis a observat
această problemă și s-a gîndit că ar fi loc de o schimbare. Așa că, în anul 1854, a fost la Expoziția
Palatul de Cristal din New York cu noua sa invenție. Erau peste 3000 de participanți la acea
expoziție. Ca orice inventator, știa ca lumea va fi sceptică atunci cînd își va prezenta invenția. El își
dorea 2 lucruri: să comunice eficient și să cîștige încrederea oamenilor în noua sa invenție.
1. Otis, ca orișice om, aspira la o viață mai bună și era în căutarea a ceva, care să-i aducă
bunăstare, stabilitate financiară, recunoaștere.
2. Ce a observat Otis?
3. Ce s-a gîndit Otis?
4. Peste 3000 de participanți – ce ne spune acest număr? Trebuie să ai curaj/nebunie să ieși
(din anonimat) în fața a peste 3000 de participanți?
5. Ce știa Otis despre scepticismul oamenilor?
6. Ce își dorea Otis?
7. Înlocuim cuvîntul Otis cu „Manager școlar”. Ce credeți?
8. Ce va urma? Ce va face Otis? Cum vor reacționa beneficiarii?

Ajuns în expoziție, Otis a invitat o persoană să urce în liftul din mijlocul acelei săli imense. A luat
un topor în mînă și în timp ce liftul urca cu acea persoană, Otisa strigat ca să-l audă toată lumea:

– Doamnelor și domnilor, numele meu este Elisha Otis și am inventat sistemul de frînare pentru
lifturi! De acum înainte, veți fi în siguranță cînd urcați în lift.
1. Ce a făcut Otis cînd a ajuns la expoziție? Cum v-ați fi simțit Dvs. dacă a-ți fi fost persoana
invitată să se urce în lift? De ce totuși persoana a acceptat să se urce în lift?
2. Cum a strigat Otis? De ce a strigat și nu a vorbit în șoaptă?
3. Ce a strigat Otis? De ce a strigat el anume așa?
4. Ce conexiuni există între acest fragment și practica managerului școlar, care vrea să
militeze pentru modernizarea instituției? De cîte ori managerii școlari strigă să-i audă

5
 toată lumea: „Numele meu este …… am venit cu o inovație de educațională și de acum
înainte…..”?
5. Ce va urmă? Cum vor reacționa participanții? Ce va face Otis? Va fi ușor de convins
participanții că invenția lui Otis le va aduce beneficii?

Bineînțeles, nimeni nu-l credea. Pentru că părea o idee nebunească la acea vreme. Otis a luat
toporul și a tăiat 2 corzi de cablu (din cele 3 existente). Mulțimea a încremenit. Liftul se susținea
doar într-un cablu. Otis a așteptat ca mulțimea să conștientizeze ce se întîmpla și apoi a folosit din
nou toporul. A tăiat unica și singura coardă în care se susținea liftul! Mulțimea era terifiată. Nu le
venea să creadă că liftul va cădea în gol sub ochii lor. Dar ceva s-a întîmplat…? După 3 metri, liftul
s-a oprit. Sistemul de frînare l-a blocat în cădere.

Otis a triumfat și a mai strigat o dată:

– Numele meu este Elisha Otis și am inventat sistemul de frînare pentru lifturi! De astăzi aveți
siguranță garantată în folosirea liftului!
1. Cum li se părea ideea lui Otis participanților/-telor? L-au crezut ei pe Otis numai pe
cuvînt?
2. De ce Otis, inițial, a tăiat numai 2 corzi din 3 și nu pe toate 3?
3. Ce știa Otis despre scepticismul oamenilor (din fragmentul I.)?
4. Cum a reacționat mulțimea după ce Otis a tăiat a treia coardă de cablu?
5. Ce a strigat Otis de data aceasta? De ce?
6. La ce meditații, acțiuni îl îndemnă acest fragment pe managerul școlar? Ce trebuie să facă
un manager școlar pentru a atrage simpatia publicului, factorilor de decizie, partenerilor?
Cum trebuie să fie un manager școlar ce vrea să militeze pentru instituția sa sa? Poate un
pic…….?
7. Ce va urma? Va continua Otis să strige prin tot New –York-ul sau ….? Ce se va întîmpla
cu aspirația lui Otis?

Evenimentul a fost mediatizat de toate ziarele locale și de atunci lumea și-a schimbat percepția
despre lifturi. Bineînțeles, Otis a devenit bogat și toată lumea a știut cine a fost înainte ca el să
moară. În prezent, vei găsi numele lui Otis scris aproape în fiecare lift în care intri.
1. Ce concluzii putem deduce noi (ca militanți pentru cauza școlii) din povestea de succes a
lui Otis?

Psihologia din spatele acestei povesti: în promovare, e nevoie să oferi elemente de credibilitate,

exemple, care dau potențialilor tăi clienți/-te ÎNCREDERE. Degeaba ai un produs nou dacă nu poți
dovedi pe loc că funcționează în avantajul clienților/-telor.

Acum, hai să vedem un exemplu negativ din istorie. Gîndește-te la cum a comunicat inginerul
Nicola Tesla cînd a inventat modul de obținere stabilă a curentului electric alternativ (care stă la
baza întregii tehnologii contemporane). Nicicum. A murit în obscuritate – sărac și necunoscut.
Nimeni nu a știut cu adevărat că el este în spatele acestei invenții fenomenale. Majoritatea
oamenilor știau că Thomas Edison a inventat becul electric și, în mod eronat, curentul electric. De
ce? Pentru că Thomas Edison (deși nu avea studii) a știut să comunice acest lucru mai bine! Edison
a fost o personalitate destul de discutabilă din punct de vedere deontologic (el nu i-a plătit lui Tesla,
care era angajatul lui, nici un cent pentru invenție), dar mînuia destul de bine tehnicile de
persuasiune (deși, deseori, în scopuri manipulative).

1. Ce concluzii putem deduce noi (ca militanți pentru cauza școlii) din situația în care s-a
pomenit Tesla?
2. Persuasiunea funcționează cînd: ……..?

Elisha Otis nu numai că a inventat liftul cu sistem de frînare, dar, spre deosebire de Nicola Tesla, a
știut cum să convingă lumea că produsul său este necesar, util și sigur. Ca și încheiere, dacă ar fi să
reții un singur lucru: Ecuația persuasiunii funcționează cel mai bine cînd:

6
 a. ai un produs inovativ;
b. ai dovezi incontestabile, care dovedesc beneficiile produsului tău;
c. aceste dovezi sînt prezentate convingător potențialilor beneficiari/-e, factorilor de decizie,
partenerilor.

Deci, ce-i de făcut??? Promovăm sau Ba?

http://www.lorand.biz/consultanta-afaceri/cum-sa-faci-o-prezentare-persuasiva-la-mama-soacra-
ecuatia-comunicarii-persuasive/

PROMOVAREA – DEZIDERAT STRINGENT AL MODERNIZĂRII

INSTITUȚIILOR EDUCAȚIONALE
„În actualele condiții în care școlile se confruntă cu scăderea numărului de candidați, ele au
început să aplice adevărate strategii de promovare pentru a atrage elevi/-e, care să le asigure
funcționarea pentru anul școlar viitor.” (din studiul de diagnoză pentru dezvoltarea
curriculumului trainingului).

Promovarea este ansamblul de acțiuni și mijloace de informare destinat atragerii clienților/-

telor (constituenților comunitari) către ofertele formative ale școlii, în vederea satisfacerii
nevoilor și aspirațiilor educaționale ale acestora.

BENEFICII ALE ACTIVITĂȚII DE PROMOVARE:

1. Atragerea de noi beneficiari/-e și sporirea cererii pentru oferta educațională a instituției;

2. Menținerea fidelității actualilor beneficiari/-e ai ofertelor educaționale ale școlii;
3. Dezvoltarea treptată a unui atașament al constituenților comunitari față de ofertele
educaționale ale instituției și față de instituția educațională în sine;
4. Convingerea consumatorilor să treacă la un nivel superior de oferte educaționale dezvoltate
de instituție;
5. Generarea entuziasmului și încrederii susținătorilor și simpatizanților școlii;
6. Crearea unei diferențe competitive în raport cu alte instituții, care nu au dezvoltate sau nu
promovează oferte educaționale atractive pentru actorii comunitari;
7. Poziționarea instituției în fruntea clasamentului de promovare a ofertelor educaționale;
8. Fortificarea statutul școlii ca promotor al inovațiilor și lider al schimbărilor pozitive în
comunitate;
9. Sporirea gradului de percepere pozitivă a școlii în comunitate;
10. Justificarea în fața opiniei publice că bugetul oferit instituției se valorifică în scopuri
constructive;
11. Stimularea motivației constituenților comunitari (inclusiv a factorilor de decizie, agențiilor
economici, ONG-urilor) de a se implica mai activ în activități de susținere a eforturilor
educaționale ale instituției;
12. Diversificarea parteneriatelor și sporirea șanselor pentru obținerea finanțărilor în cadrul
diferitor proiecte;
13. Accelerarea încheierii tranzacțiilor, contractelor cu potențialii clienți/-te sau parteneri;
14. Influențarea liderilor de opinie (inclusiv mass media), care devin generatori de tendințe în
consumul ofertelor educaționale;
15. Acumularea datelor care vor fi utilizate pentru înviorarea ciclurilor de viață a ofertelor
educaționale;
16. Anihilarea efectelor ce duc la diminuarea interesului constituenților comunitari față de
instituția educațională;
17. Neutralizarea informațiilor defavorabile ce se răspîndesc, mai ales, prin zvonuri;
18. Repoziționarea imaginii sau a utilității unor produse sau servicii cu probleme în trecut;

7
 19. Îmbunătățirea imaginii managerilor școlari (bărbați și femei) în comunitate;
20. Sporirea competitivității echipei manageriale în dezvoltarea și livrarea activităților de
promovare;
21. Amplificarea scorurilor obținute de către managerii școlari (bărbați și femei) în perioadele
de evaluare și de atestare profesională.

MODALITĂȚI DE REALIZARE A PROMOVĂRII

1. Campanii de promovare;
2. Publicitate audio, video, imprimată;
3. Rețele de socializare (Facebook, Youtube, Skype etc.);
4. Rețele electronice de comunicare;
5. Prin telefon;
6. Site-ul/Blogul instituției;
7. Întruniri profesionale;
8. Activități de promovare în cadrul consiliilor locale;
9. Promovarea prin mass media (audio, video, imprimată, electronică);
10. Promovarea prin intermediul broșurilor, pliantelor, cărților;
11. Promovarea prin intermediul expozițiilor mobile;
12. Manifestații, evenimente școlare;
13. Celebrări ale succeselor;
14. Promovarea în cadrul schimburilor de experiență;
15. Etc.

CONDIȚII PENTRU O PROMOVARE EFICIENTĂ

Promovarea trebuie:
1. Să fie în concordanță cu nevoile, aspirațiile destinatarilor promovării (NOI – LOR);
2. Să propună consumatorului/-oarelor un avantaj clar, cuantificat în beneficii reale pentru
ei/ele;
3. Să ofere posibilitatea de valorificare de noi oportunități pentru destinatari;
4. Să propună un conținut convingător, simplu, ușor de comunicat, ușor de perceput și ușor de
memorat de către destinatari;
5. Să fie credibilă în fața actualilor și potențialilor consumatori;
6. Să conțină exemple de succes ale celor care au beneficiat deja de ofertele instituției;
7. Să informeze dar și să educe destinatarii;
8. Să emoționeze, dar să influențeze și să convingă destinatarul să achiziționeze oferta
instituției;
9. Să propună conținut și strategii originale, deosebite în mod calitativ de alte activități
similare de promovare;
10. Să fie compatibilă cu viziunea, misiunea și obiectivele instituției iar oferta promovată să fie
realizabilă;
11. Să corespundă normelor deontologice și non-discriminatorii;
12. Să fie generatoare de rezultate (să aducă noi clienți/-te, parteneri, susținători, simpatizanți,
promotori etc.).

COMPONENTE ALE PROCESULUI DE DEZVOLTARE ȘI REALIZARE A

PROMOVĂRII

1. Analiza necesităților și aspirațiilor educaționale ale constituenților comunitari;

2. Analiza ofertelor formative existente pe piață educațională locală și în mod special analiza
atentă a ofertelor respective prestate de concurenții locali;

8
 3. Analiza tendințelor de modernizare a ofertelor educaționale pe plan global;
4. Dezvoltarea unei/unor moderne și originale oferte educaționale care să corespundă nevoilor
și aspirațiilor constituenților comunitari (dezvoltarea unei oferte care ne-ar permite să fim
mai atractivi pentru populație decît concurenții noștri);
5. Dezvoltarea strategiilor și instrumentelor de promovare;
6. Realizarea activităților de promovare;
7. Colectarea și prelucrarea constructivă a feedback-ului de la consumatorii ofertei
educaționale;
8. Perfecționarea ofertei educaționale în corespundere cu opiniile, recomandările, sugestiile
beneficiarilor/-elor ofertei;
9. Diversificarea canalelor, strategiilor, publicului și ariilor geografice către care este adresată
promovarea;
10. Evaluarea impactului activităților de promovare;
11. Diseminarea succeselor și bunelor practici în realizarea promovării.

LEGI ALE PERSUASIUNII

„Pentru a da o existență publică unei activități, unei idei sau unui produs, nu este suficient doar ca
aceste elemente să existe, trebuie ca ele să fie și cunoscute... O informație (oricît de valoroasă ar fi
ea) care nu este promovată, împărtășită celorlalți, pur și simplu nu există!”
Bernard Dagenais (teoretician marcant în comunicare și relații publice)

Comunicarea persuasivă se bazează pe CEALALTĂ PERSOANĂ, așa că mesajul trebuie construit

în jurul celeilalte persoane. Deci, dacă vrei să convingi pe cineva să facă ceva, comunicarea trebuie
să se focalizeze pe persoana respectivă, și nu pe tine. Cele 5 legi ale persuasiunii sînt cărămizile
fundamentale cu care se construiește eficiența în comunicare și promovare. Și nu numai!

1. Legea reciprocității. Se referă la dorința firească a oamenilor de a da ceva în schimb, pe

care o simțim atunci cînd primim ceva semnificativ pentru noi. Din aceste considerente,
dacă oferim ceva cu o valoare perceptibilă cuiva, atunci aceștia se vor simți datori să facă la
fel! Inițial NOI – VOUĂ; apoi VOI – NOUĂ! Adică: inițial ȘCOALA oferă ceva pentru
CONSTITUENȚII COMUNITARI; apoi constituenții comunitari răspund cu o ofertă pentru
școală. În conformitate cu această lege, foarte multe firme oferă mostre gratuite ale
produselor lor. De multe ori, fac asta tocmai ca să arate potențialului consumator, că poate
avea încredere în calitatea produselor promovate de firmă. Poate că, după ce se va spală cu
pliculețul de șampon primit pe gratis, potențialul consumator va fi încîntat de calitatea lui și
o să-l cumpere din magazin. Firmele care vînd ochelari oferă consultații gratuite pentru
stabilirea dioptriei. Există psihologi/-oage, antrenori/-oare sportivi/-e, consultanți/-te și
instructori/-oare auto care oferă „prima ședința gratuit”. Adeseori, oamenii care au primit
ceva pe gratis se simt oarecum îndatorați să cumpere și varianta plătită a produsului sau
serviciului – mai ales dacă au fost mulțumiți de ceea ce au experimentat! Astfel și școala
poate dezvolta pentru ofertele de promovare anumite elemente, care să fie valorificate de
beneficiari ca aceștia, ulterior, să dorească să achiziționeze întreaga ofertă a instituției.

2. Legea contrastului. Se referă la percepție: doua obiecte diferite par și mai diferite dacă sînt
plasate unul lîngă celălalt. Această lege ne spune, de fapt, că dacă alăturăm două produse
sau servicii în mintea cuiva, în timp sau în spațiu, acea persoană va începe să identifice mult
mai clar deosebirile și nu va alege neapărat cel mai ieftin produs, dar cu siguranță VA
ALEGE UNUL. Această lege este frecvent aplicată de toți comercianții. De exemplu un
agent imobiliar păstrează mereu în ofertă 2-3 apartamente oribile la preturi umflate, pe care
le prezintă clienților la prima lor vizita. După ce văd aceste dezastre, casa pe care într-
adevăr vrea să o vîndă agentul imobiliar li se pare minunată cumpărătorilor. În dezvoltarea
activităților de promovare, managerii școlari pot plasa oportunități de comparare a
situațiilor care erau pînă la implementarea inovației educaționale și după implementarea

9
 inovației respective. Astfel, prin comparare, constituenții comunitari pot aprecia mai bine
esența și beneficiile inovației propuse de școală.

3. Legea asocierii. Spune că tindem să apreciem produse sau servicii susținute de oameni pe
care îi apreciem sau îi simpatizăm. O lege utilizată extrem de des de către oamenii de
publicitate, care folosesc în reclame persoane cunoscute în diferite domenii ale vieții
economico-sociale (chiar dacă nu au nicio legătură cu produsul căruia îi este adresat spotul
publicitar). În politică, actori/actrițe, sportivi/-e, oameni de știință sînt considerați
„achiziții” foarte importante pentru partidele în care intră deoarece ei aduc un plus de
imagine pentru că partidul respectiv se asociază cu imaginea vedetei. Astfel, școala poate
atrage în echipa de promovare diferite personalități sau vedete locale, care să militeze
pentru cauza comună. De asemenea, școala trebuie să devină un „brand” local, care să fie
preluat (conform legii asocierii) de către alți parteneri, beneficiari.

4. Legea penuriei. Apreciem la o valoare mai ridicată lucrurile despre care percepem că se
găsesc în cantitate limitată. Obiectele și oportunitățile devin mai dezirabile atunci cînd sînt
mai puțin accesibile. E suficient sa ne amintim de formulări de tipul „Atenție, stocul este
limitat!” sau „oferta valabila pînă la epuizarea stocului”. La teleshopping prezentatorul
mereu ne avertizează: „doar cei care suna in primele 30 de minute vor primi cele 5 cadouri
la un preț special”. Și școala ar putea dezvolta oportunități (pentru beneficiari și pentru
factorii de decizie) care i-ar motiva să se implice în valorificarea ofertei educaționale a
instituției.

5. Legea conformismului. Avem tendința de a accepta propunerile pe care majoritatea

oamenilor le consideră la rîndul lor acceptabile. În ani' 60 s-a făcut următorul
experiment: un om s-a oprit pe o stradă aglomerată din New York și a privit în sus pentru
un minut, fără ca deasupra capului său să fie ceva deosebit. 4% dintre cei care treceau pe
lîngă privitor s-au oprit ca să urmărească și ei ce se întîmplă. Experimentul a fost modificat
ulterior: cinci oameni s-au oprit pe aceeași stradă și au privit către cer. Rezultatul?  18%
dintre trecători au fost curioși și s-au adăugat grupului. Cînd experimentul a inclus 15
persoane în grupul inițial, 40% dintre pietoni au urmat exemplul grupului de 15, oprindu-se
și privind cerul... La noi acest principiu este cunoscut sub forma „dacă vecinii fac un gard,
de ce să nu fac și eu un gard? Dacă vecinele și-a cumpărat cîte o rochie nouă de sărbători,
de să nu-mi cumpăr și eu două rochii? Dacă se duc toți la biserică, eu de ce să nu mă duc?”.
Oamenii sînt atrași de exemplele comportamentale ale altora (psihologia mulțimii). Astfel,
dacă școala reușește să concentreze în jurul său un anumit număr de susținători vizibili din
comunitate, este mare probabilitatea că și alți cetățeni vor dori să se implice în activitățile
instituției, deoarece acest fapt este considerat deja ca ceva de prestigiu (o modă).

PLAN PENTRU CAMPANIA DE PROMOVARE A OFERTEI EDUCAȚIONALE A

ȘCOLII

I. Scopul: Sporirea numărului constituenților comunitari sensibilizați față de oferta

educațională inovativă a școlii pentru anul de studii 2020 - 2021, motivați pentru a
achiziționa oferta respectivă și pentru a susține instituția în implementarea eficientă a
inovației educaționale.
II. Obiective:
1. Promovarea instituției de învățămînt printr-un marketing educațional în care
implementarea eficientă a inovației educaționale să fie prioritară;
2. Diseminarea în perioada 1 iunie – 1 octombrie 2021 a succeselor și bunelor
practici de promovare a ofertei educaționale inovative a școlii;

III. Activități pentru realizarea obiectivelor și produse de monitorizat:

# Activități pentru realizarea Perioada Responsabili Produse de monitorizat

10
 obiectivelor
1.1 Formarea echipei care va 1. 06 Managerii Lista membrilor echipei de
dezvolta și realiza campania de (femei și dezvoltare a campaniei de
promovare bărbați) promovare
școlari
1.2 Atelier de planificare a 4. 06 Liderul Planul campaniei de
Obiectivul 1. Pregătirea ……

campaniei de promovare (scop, /lidera promovare

obiective, grupuri țintă, activități echipei de
strategice, resurse, termeni, promovare
delegare de responsabilități etc.)
1.3 Armonizarea în produse și 4 – 30. 06 Liderul 1. Produsele care vor fi
strategii de promovare a /lidera valorificate în
conținuturilor, instrumentelor, echipei de campanie;
metodelor și procedeelor care promovare 2. Strategiile de
vor fi valorificate în campania de promovare
promovare
1.4 Oficializarea contractelor cu Managerii Contracte (comerciale sau
structurile economice și cu școlari de parteneriat) oficializate
partenerii care vor fi implicați în (femei și cu structurile care vor fi
realizarea campaniei de bărbați) implicate în campania de
promovare promovare
Obiectivul 2. Realizarea ……

2.1 Plasarea informațiilor despre Liderul / Informația plasată pe rețele

oferta școlii pe rețele de lidera echipei de socializare (link-urile
socializare (Facebook, Youtube de postărilor)
etc.) promovare
2.2 Transmiterea produselor Liderul Produsele promoționale
promoționale prin email sau /lidera expediate destinatarilor
poșta tradițională către grupurile echipei de
țintă stabilite promovare
2.3 Activități de promovare prin Liderul Mostrele de produse expuse
intermediul mass mediei lidera / în mass media (articole,
echipei de copiile electronice a
promovare reportajelor audio sau
video)
2.4 Activități interactive de Liderul 1. Designul activităților;
promovare (manifestații școlare, /lidera 2. Documente
activități stradale, echipei de confirmative ale
promovare; realizării activităților;
managerii 3. Evaluări ale
școlari participanților la
activități
2.5 Monitorizarea progreselor în Liderul Deciziile deduse din
realizarea campaniei de lidera echipei activitățile de monitorizare
promovare a ofertei școlii de fixate în procesele verbale
promovare; ale consiliilor de
Managerii administrație
școlari
2.6 Evaluarea impactului Liderul Concluzii și decizii
campaniei de promovare a lidera / prospective deduse din
ofertei educaționale inovative a echipei de evaluarea impactului
școlii promovare campaniei de promovare
2.7 Evaluarea impactului Managerii Concluzii și decizii
activităților de diseminare a școlari prospective deduse din
succeselor și bunelor practici în (femei și evaluarea impactului

11
 promovarea ofertei școlii bărbați) activităților de diseminare
3.1 Diseminarea succeselor 1.06 – Liderul/ -a Link-urile postărilor
realizate în dezvoltarea și 1.10 echipei de
realizarea campaniei de promovare
promovare prin rețelele de
socializare
Obiectivul 3. Diseminarea ….

3.2 Prezentarea informației la 1.08 – Managerii Produsele prezentate în

reuniunile profesionale, 1.10 școlari(femei cadrul reuniunilor
schimburile de experiență ale și bărbați) ,
managerilor școlari și ale Liderul
cadrelor didactice. /-aechipei de
promovare
3.3 Prezentarea informației la 1.09 – Managerii Produsele prezentate în
ședințele consiliilor APL de 1.10 școlari cadrul ședințelor consiliilor
diferite nivele (femei și
bărbați)
3.4 Prezentarea informației în Ocazional Colaboratorii Produsele prezentate în
cadrul reuniunilor internaționale instituției și cadrul reuniunilor
partenerii
implicați

PLANUL DE ACTIVITATE/OPERAȚIONAL
AL COMISIEI PENTRU PROMOVAREA IMAGINII UNITĂȚII DE ÎNVĂȚĂMÎNT
(model)

Nr Activitate Termen Responsabil Resurse Parteneri Indic

atori
1. Reactualizarea Permanent Director Resurse Coordonator %
periodică a paginii Responsabil interne proiect
WEB. Asigurarea promovarea
funcționării site-ului. imaginii
Realizarea unui instituției
forum de discuții.
2. Asigurarea Permanent Director Resurse Reprezentanți
transparenței Responsabil interne ai instituțiilor
necesare participării promovarea publice,
a tuturor membrilor imaginii reprezentanți
în structuri instituției ai societății
parteneriale, civile
conducerea locală,
părinți, oameni de
afaceri în ceia ce
privește adecvarea
ofertei educaționale
la specificul
comunitar
3. Monitorizarea Permanent Responsabil Fotografii
activității extra promovarea
curriculare și imaginii
participarea instituției
membrilor comisiei
la activitățile acestuia

12
 4. Diseminarea Permanent Redactare
informației cu privire a
la activitățile extra comunică
curriculare rilor de
presă
5. Inventarierea Permanent Resurse Cadre
dovezilor (premii, interne didactice, elevi
diplome, participări implicați
la diferite
evenimente și
manifestări)

PLAN PENTRU CAMPANIA DE PROMOVARE A OFERTEI

EDUCAȚIONALE A ȘCOLII
a. Scopul:
b. Obiective:
a. Pregătirea;
b. Realizarea;
c. Diseminarea;

c. Activități pentru realizarea obiectivelor și produse de monitorizat:

# Activități pentru realizarea Perioada Responsabili Produse de monitorizat

obiectivelor
Obiectivul 2. Realizarea …… Obiectivul 1. Pregătirea ……

1.1 Formarea echipei

1.2 Atelier de planificare

1.3 Armonizarea în produse și

strategii

1.4 Oficializarea contractelor

2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
2.6

3.1
3.2
3.3
3.4

13
 Obiectivul 3. Diseminarea ….

14
 DEVOLTARE

Identificarea necesităților de
promovare

Dezvoltarea produselor pentru promovare

Dezvoltarea strategiilor de promovare

Realizarea activităților de promovare

15
Monitorizarea progreselor activităților de promovare

Diversificarea strategiilor de promovare și a publicului țintă către care este

adresată promovarea

Evaluarea impactului activității de promovare

DINAMICA ACTIVITĂȚILOR DIN DOMENIUL PROMOVĂRII

Asigurarea durabilității activităților de promovare

Facilitarea proceselor de diseminare a succeselor și bunelor practici în activitățile de promovare

TIMP
DISEMINAREA ÎN PRACTICA MANAGERIALĂ EDUCAȚIONALĂ

Aspecte valorice ale diseminării

Diseminarea este un proces intenționat, bine planificat, competent structurat și eficient realizat de
comunicare, de distribuire către utilizatorii externi a informațiilor despre succesele, practicile
pozitive, performanțele obținute de instituție în realizarea misiunii sale. Pot fi evidențiate
următoarele categorii de valori specifice diseminării:
 Diseminarea are o semnificativă valoare socială, deoarece ea este destinată unei game
impresionante de beneficiari, parteneri, potențiali utilizatori de informații etc. Astfel,
arealul valorilor pozitive este în extindere. Diseminarea contribuie la armonizarea relațiilor
între diferite categorii de actori familiarizați cu implementarea inovației, la fortificarea
parteneriatelor existente și la inițierea altora.
 Diseminarea are o valoare academică deoarece schimbul de opinii referitor la
implementarea anumitor inovații poate genera oportunități pentru inițierea diferitor studii
academice referitoare la eficientizarea ulterioară a diferitor domenii.
 Diseminarea are o valoare managerială deoarece contribuie la promovarea inovațiilor
referitoare la practica, știința și arta managerială. Fiecare inovație managerială este o bună
sursă de diseminare, iar fiecare diseminare este o modalitate de identificare a
oportunităților de eficientizare a managementului.
 Diseminarea are o valoare economică (direct sau indirect), deoarece poate deschide
oportunități pentru valorificarea unor noi surse de resurse. Diseminarea poate fi privită și
ca instrument de marketing pentru instituții. Diseminarea poate influența pozitiv și gradul
de competitivitate a produselor/serviciilor instituției, sporind astfel cererea pentru ele.
 Diseminarea are valoare educativă deoarece ea contribuie la formarea de noi atitudini, care
pot genera tendințe de dezvoltare personală și profesională a oamenilor.
 Diseminarea are și valoare democratică deoarece asigură transparența implementării
inovațiilor. Astfel sporește și credibilitatea instituției atît pe plan intern cît și pe plan extern.
 Diseminarea are valoare prospectivă deoarece ea deschide noi orizonturi, noi viziuni pentru
instituție.
 Diseminarea poate fi folosită ca strategie complementară în activități de advocacy.

Diseminarea este necesară pentru:

 promovarea informației despre succesele instituției;

 sporirea credibilității și îmbunătățirea imaginii instituției și a partenerilor;
 stimularea tendinței de analize, polemici, luări de atitudini vis-a-vis de realizările
diseminate;
 recunoașterea și aprecierea meritelor, eforturilor instituției pentru realizarea succeselor
respective;
 identificarea instituțiilor care sînt preocupate de soluționarea problemelor similare;
 încurajarea altora să accepte valorile instituției și să implementeze la ei bunele practici;
 amplificarea impactului inovației;
 stimularea interesului comunității și sporirea gradului de implicare pozitivă a cetățenilor în
activitatea instituției;
 stimularea interesului potențialilor parteneri, deschiderea oportunităților de extindere a
rețelelor existente de parteneriate și de formare și dezvoltare a altora;
 valorificarea oportunităților de a obține feedback de la destinatarii informației în scopul
identificării soluțiilor de eficientizare a propriei activități și de dezvoltare a noi servicii
educaționale.

16
Către cine vom transmite informația pe care dorim să o diseminăm:

 Ideal ar fi să diseminăm informația către cît mai multe persoane (juridice și fizice) posibile;
 Către beneficiarii instituției educaționale;
 Către partenerii instituției;
 Către colegii de breaslă de pe mapamond;
 Către diverse structuri ale administrației locale;
 Către mass media;
 Către diverse ONG-uri și diverși agenți economici;
 Chiar către oponenții și criticii noștri;
 Etc.

Cine va disemina:
 Se recomandă ca în instituție să fie constituită o structură responsabilă de diseminarea
succeselor și bunelor practici.
 Atragem mai multe persoane (beneficiari/-e, parteneri voluntari/-e etc.) în procesele de
diseminare. Caracterul participativ al diseminării sporește calitatea acesteia, extinde aria de
interes, numărul de potențiali utilizatori, impactul posibil, contribuie la minimizarea
riscurilor, reduce tensiunile între parteneri, personal, beneficiari, comunitate.

Ce vom disemina:

 Orice succes sau bune practici realizate în cadrul instituției educaționale pot fi subiecte ale
diseminării.

Cum vom disemina (metodologia procesului de diseminare):

 evaluarea inițială a necesităților de diseminare;

 identificarea adresaților, utilizatorilor de informații, destinatarilor diseminării și studiul
necesităților de informare ale acestora;
 identificarea oportunităților de extindere a ariilor și a destinatarilor diseminării;
 analiza multidimensională a datelor colectate în urma proceselor de cercetare;
 ajustarea intențiilor de diseminare la necesitățile destinatarilor, perfecționarea planului
inițial de diseminare, ajustarea metodologiei la noile situații.
 Combinăm sinergic diverse metode, tehnici, resurse în strategii eficiente de diseminare.
Crearea unei baze de date a strategiilor de diseminare este absolut benefică.
 Metodologia diseminării trebuie să fie pro activă―ne orientăm nu numai spre informația
pe care beneficiarii o consideră a fi importantă, dar și educam utilizatorii în formarea
competențelor de a lucra cu informații complementare care vor fi importante pentru viitorul
instituției, formăm viitoarea audiență și extindem astfel aria de influență de promovare a
informației despre instituție.
 Identificăm oportunități de satisfacere a necesităților și intereselor utilizatorilor de
informații prin diseminările noastre – astfel se poate de făcut anumite mențiuni pozitive ale
unor parteneri în realizarea cu succes a activităților sau care au contribuit la amplificarea
impactului – creăm astfel o imagine favorabilă pentru parteneri prin strategiile noastre de
diseminare.
 Identificarea oportunităților metodologice pentru amplificarea interesului destinatarilor față
de informația diseminată.
 Planificarea strategiilor de confirmare a celor diseminate – deseori utilizatorii de
diseminare vor să se convingă de faptul că lucrurile stau anume așa cum sînt descrise.
Uneori ne confruntăm fie cu utilizatori sceptici, care vor să se convingă de realitatea
inovațiilor și de impactul real al acestora. Alteori avem utilizatori care ar dori să se
documenteze mai detaliat pentru a prelua practicile de succes și de a încerca să le

17
 implementeze în alte medii. Este bine să avem pregătite strategii de lucru cu aceste
categorii la etapa post-diseminare.
 Planificarea strategiilor de minimizare a posibilităților de interpretare eronată a mesajului
diseminat.
 Diversificarea dinamică a canalelor de transmitere a informației către destinatarii
procesului de diseminare.
 Pot fi recomandate următoarele categorii de componente metodologice pentru diseminare:
comunicate de presă; prezentări directe; expoziții; albume tematice; conferințe; reuniuni
profesionale; vizite reciproce; campanii de promovare; evenimente socioculturale, sportive,
științifice, distractive; editarea cărților; elaborarea de broșuri, pliante, suporturi distributive;
reflectarea în mass-media (publicații, radio, tv); reflectarea pe site-ui, bloguri; rețele de
socializare, expedierea mesajelor prin poșta electronică; plasarea informațiilor pe diverse
produse (cu acordul producătorilor); felicitări cu un caracter de diseminare; etc, etc. –
creativitatea în acest domeniu nu are limite.

Orice activitate de diseminare va fi monitorizată la următoarele componente:

 calitatea informației diseminate;

 respectarea normelor etice, deontologice în diseminarea informației (în special în
informațiile despre copii―fotografii, informații despre sănătatea copiilor, informații despre
familii etc.);
 accesibilitatea informației;
 abordarea lingvistică și stilistică a informației;
 modul în care se valorifică resursele pentru diseminare;
 corespondența între plan și activitățile realizate;
 reacțiile destinatarilor la informația diseminată;
 identificarea oportunităților pentru realizarea activităților compensatorii;
 calitatea proiectelor de asigurare a durabilității diseminării;
 identificarea oportunităților pentru valorificarea resurselor complementare.

Evaluarea diseminării se va axa pe următoarele componente:

 realizarea scopului și obiectivelor diseminării;

 impactul realizat ca urmare a diseminării;
 eficiența activităților de diseminare (cantitativ și calitativ);
 asigurarea durabilității diseminării;
 emiterea concluziilor și a judecăților de valoare referitoare la diseminarea realizată;
 lecții învățate din diseminarea realizată;
 recomandări pentru diseminările ulterioare.

Riscuri, dificultăți, obstacole în realizarea diseminării:

 resursele pentru diseminări vor fi în permanență limitate;

 insuficiența de timp pentru a planifica și a realiza diseminări calitative;
 diversificarea modalităților de diseminare va solicita resurse complementare;
 există probabilitatea ca mesajul să fie perceput sau interpretat eronat de anumiți destinatari;
 diseminările se pot confrunta cu speculații nefondate ale unor „binevoitori" sau opozanți
permanenți;
 unele surse mass-media (care sînt în căutarea subiectelor „fierbinți") pot returna sensul
informației într-o direcție puțin favorabilă instituției;
 de asemenea, se poate întîmpla ca reprezentanții mass-media care au venit pentru a reflecta
un eveniment vor fi atrași cu totul de alte fenomene, evenimente (un potențial scandal,
potențiali cîrcotași nemulțumiți de ceea ce s-a realizat, intervievarea unor persoane care nu

18
 au nici o atribuție la cele realizate etc.), și astfel intenția nobilă de a prezenta realizările
instituției se poate transforma într-o realitate ce aduce confuzii, prejudicii sau deservicii
instituției în cauză;
 feedback ineficient sau neadecvat obținut de la destinatarii diseminării;
 prelucrarea neadecvată a feedbackului respectiv;
 conservatismul excesiv al unor structuri, responsabili, persoane.
 Rezistența la schimbări poate genera reacții negative față de diseminarea inovațiilor de
succes.

În pofida acestor riscuri, diseminarea este o activitate de succes absolut necesară pentru practica
managerială.

MANAGEMENTUL PARTICIPATIV INOVAȚIE DE SUCCES ÎN

CONDUCEREA INSTITUȚIILOR EDUCAȚIONALE
Scopul major al managementului educațional constă în valorificarea optimă a principiilor
manageriale pentru a realiza cu succes misiunea instituției de a oferi o educație performantă
elevilor/-elor.

De obicei, instituțiile educaționale sînt instituții cu un grad mai avansat de conservatorism, care nu
se schimbă ușor numai în baza unor recomandări pur teoretice. Din aceste considerente cercetătorii
din domeniul managementului educațional sînt într-o continuă căutare a unor noi și variate modele
de management educațional, care ar satisface aspirațiile tot mai pretențioase ale practicienilor din
domeniu. În ultimul timp au căpătat o extindere și o aplicare tot mai consistentă așa modele
manageriale ca “Managementul situațional” și “Managementul transformațional”. Managementul
situațional orientează managerii spre abordarea specifică a situațiilor din domeniu. Deciziile
manageriale, conform acestui model, trebuie să fie derivate din situațiile create la moment și nu să
se axeze pe niște principii depășite sau excesiv de rigide. Pentru promovarea schimbărilor de
calitate în instituțiile educaționale, managementul situațional a derivat în mai multe componente
printre care este și “Managementul transformațional”. Ambele aceste modele plasează un puternic
accent pe reliefarea colaborării între diferite categorii de actori sociali în gestionarea eficientă a
instituțiilor educaționale. Treptat din aceste două modele se cristalizează un alt model managerial –
“Managementul participativ”. Conceptul cheie al acestui curent este “COLABORAREA” iar
scopul major constă în stimularea implicării active a membrilor comunității în managementul
instituției educaționale. Deviza acestui model ar fi – “O educație performantă pentru copiii
comunității noastre prin implicarea activă a noastră în activitatea instituției educaționale”.

Cîteva strategii cheie sînt dominante pentru modelul menționat:

 Depășirea curajoasă a stereotipurilor și practicilor conservative prin care școala are în
comunitate un caracter executiv;
 Asumarea responsabilității pentru a transforma școala în centru de inițiativă comunitară;
 Conjugarea eforturilor pentru a face școala un centru de convergență a intereselor și
aspirațiilor tuturor constituenților comunitari;
 Identificarea, formarea, fortificarea și asigurarea durabilității parteneriatelor;
 Combinarea sinergică a competențelor, resurselor și eforturilor partenerilor în vederea
modernizării progresive a instituției educaționale;
 Formarea și dezvoltarea curajoasă a competențelor echipelor de proiecte în vederea
soluționării optime a dificultăților cu care se confruntă instituția educațională;
 Crearea rețelelor eficiente de comunicare;
 Promovarea activă a produselor educaționale comune pentru a fi solicitate de actorii
comunitari;
 Promovarea imaginii pozitive a școlii și a partenerilor ca și ansamblu funcțional eficient;

19
  Realizarea cu succes a activităților de advocacy și lobby în favoarea instituției
educaționale;
 Diseminarea intensivă a succeselor și bunelor practici obținute grație colaborării;
 etc. (Conleyand Goldman).

Specificul acestui tip de management constă în faptul că actorii comunitari:

 identifică în mod multidimensional problema care ar urma să fie rezolvată în comun,
 prioritizează prin consens domeniile de intervenție pentru soluționarea problemei
respective,
 selectează un grup de persoane care dețin competențele și motivația pentru a soluționa
problema respectivă,
 analizează alternativele posibile și aleg varianta optimă de soluționare,
 planifică participativ activitățile care urmează să fie realizate,
 delegă și își asumă responsabilități adecvate tuturor actorilor implicați în soluționarea
participativă a problemei;
 contribuie la dezvoltarea competențelor personalului care sînt necesare pentru soluționarea
eficientă a problemei;
 monitorizează multidimensional procesul de soluționare a problemei,
 stabilesc condiții de durabilitate pentru inovația implementată (cu implicarea diferitor
categorii de resurse).
 asigură transparența decizională și financiară în realizarea lucrărilor, gestionarea resurselor
etc.
 asigură diseminarea succeselor și bunelor practici în soluționarea participativă a problemei.

Spre deosebire de managementul tradițional în care inițiativele vin de la nivelele ierarhic

superioare, în managementul participativ deseori inițiativele vin de la membrii comunității
educaționale. Mai mult decît atît, cîțiva membri ai comunității pot iniția un grup de inițiativă (o
structură organizațională), care să soluționeze o anumită problemă educațională.

Mediul de activitate al liderilor/-elor ce activează în cadrul managementului participativ este mult

mai variat, mai complex, mai puțin predictibil, mai riscant, mai fascinant și uneori mai epuizabil
decît al managerilor tradiționali. Din aceste considerente liderii participativi acordă mai mult timp
și energie pentru negocieri cu membrii comunităților, pentru construirea și deschiderea de noi
viziuni, oportunități, pentru formarea de personal, pentru încurajarea competițiilor între diferite
structuri ale instituției / comunității, pentru motivarea angajaților și a partenerilor, pentru
fortificarea încrederii colaboratorilor etc. Succesul lor vine odată cu perfecționarea sistemelor pe
care ei le construiesc prin implicarea competentă a cetățenilor.

Modelul managementului participativ nici pe departe nu este un model lipsit de riscuri. Uneori în
sistem apar tensiuni între diferite puncte de vedere, este greu de ajuns la consens, alteori este greu
de identificat persoanele competente pentru a li se delega responsabilități solicitate de problema ce
urmează a fi soluționată, uneori apar conflicte de interese, uneori cadrele didactice (bărbați și
femei) nu prea doresc să se implice în altfel de activități decît cele didactice, uneori procesul este
excesiv de cronofag și epuizant etc.

Cele mai mari riscuri de eșec al practicilor respective este atunci cînd membrii echipelor de
inițiativă nu dețin competențele necesare pentru a motiva și a mobiliza membrii comunităților să se
implice în soluționarea problemelor educaționale. În special acest lucru este dramatic în negocierile
cu potențialii parteneri, deoarece în aceste cazuri se amplifică riscurile de insuficiență a resurselor
necesare pentru soluționarea problemei și ca efect, pierderea încrederii oamenilor că problemele
pot fi soluționate prin aplicarea modelului respectiv. Aceste efecte negative pot avea repercusiuni
dramatice asupra comunității educaționale și asupra carierei profesionale a managerilor. Mai mult
decît atît va fi zdruncinată ideea în posibilitatea dirijării democratice a instituției educaționale și
este posibil ca cetățenii vor opta pentru revenirea la vechile modele de dirijare autoritaristă.

20
Din cauza potențialelor riscuri cu care se pot confrunta managerii în promovarea modelelor de
management participativ se poate afirma că acest model nici pe departe nu poate fi un model care
poate fi aplicat sub formă de amatorism sau sub formă amuzament sau o simplă tatonare a
varietăților de invenții doctrinare. Din aceste considerente, este rațional ca managerii ce ar
intenționa să implementeze un astfel de model în instituție să urmeze un profesionist curs de
formare managerială.

TABEL CONCEPTUAL PENTRU DEZVOLTAREA

PARTENERIATELOR
APL
Ce poate oferi Ce așteaptă de

educaționale? educațională?
instituției la instituția

Angajator/-oare
Ce pot oferi Ce așteaptă de

educaționale? educațională?
instituției la instituția

ONG –urile
Ce așteaptă de la

educațională?
instituția

21
 educaționale?
Ce pot oferi
instituției

CE AȘTEAPTĂ APL DE LA INSTITUȚIILE EDUCAȚIONALE MODERNIZATE

ȘCOLILE:
1. Să fie „VII” și pline de elevi/-e și părinți (mama și tata) activi;
2. Să presteze servicii educaționale cu adevărat solicitate de cetățeni;
3. Să vină cu oferte reciproc avantajoase de colaborare cu APL și nu numai să solicite suport
din partea APL.
4. Să ajute APL în sensibilizarea populației pentru a se implica în activități de importanță
comunitară.
5. Să fie active în promovarea succeselor și a bunelor practici în colaborarea cu APL.
6. Să aducă și alți donatori în raion/comunitate.
7. Să promoveze producția și serviciile agenților economici locali, care contribuie la
fortificarea bugetului local;
8. Să ajute APL în promovarea imaginii APL, inițiativelor APL, activităților APL.
9. Să invite APL la diverse programe de formare profesională și/sau de schimb de experiență
în care sînt implicate instituțiile educaționale.
10. Colaboratorii instituțiilor educaționale să devină mai competitivi, să dezvolte și să
promoveze activ oferte educaționale moderne, atractive pentru actorii comunitari astfel ca
membrii comunității să nu fie nevoiți să părăsească localitatea pentru o instituție
educațională mai bună.
11. Etc.

CE AR AȘTEPTA STRUCTURILE DE AFACERI DE LA INSTITUȚIILE

EDUCAȚIONALE MODERNIZATE?

1. Să dezvolte la elevi/-e și părinți (mama și tata) interesul și respectul față de angajatorii/-

oarele locali, ca sursă sigură de completare a bugetului local;
2. Să promoveze imaginea pozitivă a angajatorului/-oarei în cadrul reuniunilor profesionale
sau în cadrul consiliilor locale din care fac parte colaboratorii școlilor;
3. Să contribuie la promovarea serviciilor și produselor agenților economici din regiune,
inclusiv prin intermediul rețelelor de socializare;
4. Să includă link-urile agenților economici pe site-ul/blogul școlii;
5. Să invite angajatorii/-oarele la evenimentele socio-culturale pe care le organizează;
6. Să permită organizarea expozițiilor periodice de produse a angajatorilor/-oarelor în
instituția educațională;
7. Să contribuie la identificarea de noi parteneri pentru angajatorii/-oarele;
8. Parteneriatele trebuie să fie reciproc avantajoase – ambele părți să ofere ceva, ambele părți
să primească beneficii. Să nu se întîmple ca școlile numai să ceară beneficii de la
angajatorii/-oarele, dar să nu ofere nimic angajatorilor/-oarelor;
9. Etc.

CE AR AȘTEPTA ONG-URILE DE LA INSTITUȚIILE EDUCAȚIONALE

MODERNIZATE?

22
 1. Să invite ONG-urile la activitățile realizate în incinta instituțiilor educaționale; ONG-urile
ar fi foarte receptive la asemenea propuneri
2. Școlile să pună la dispoziție spațiu pentru realizarea multiplelor activități organizate de
către ONG-uri;
3. Să-și schimbe radical atitudinea față de beneficiarii instituțiilor educaționale (care pot fi nu
numai elevii/-ele dar și alte categorii de populație din localitate), și să atragă noi
beneficiari/-e;
4. Școlile trebuie să plece către beneficiari/-e, să-și formeze și să-și educe consumatorii de
servicii educaționale. În primul rînd ar trebui să înceapă cu implicarea elevilor/-elor și
cadrelor didactice;
5. Să facă școlile centre de interes comunitar în care cetățenii ar putea să vină să abordeze
diferite tematici și să găsească oportunități pentru necesitățile lor (școlile dispun de
biblioteci, de resurse și echipament electronic modern, de personal competent)!
6. Design modern, mobilier comod util și adecvat, iluminat igienic, confort termic;
7. Mai multă deschidere în realizarea unor activități de interes comunitar (soluționarea unor
probleme ecologice, a problemelor diferitor categorii vulnerabile, a problemelor tinerilor
etc.).
8. Colaborarea mai activă cu ONG-urile în inițierea și implementarea de proiecte comunitare;
9. Să le arendeze spații cu tot cu computere pentru realizarea diferitor activități;
10. Resurse care ar putea fi valorificate în comun de bibliotecari și ONG-uri;
11. Organizarea mai multor cluburi pe interese;
12. Etc.

BENEFICII ALE PARTENERIATELOR PENTRU INSTITUȚIILE EDUCAȚIONALE

CE BENEFICII POATE OFERI APL PENTRU O MODERNIZARE PERFORMANTĂ A
ȘCOLII

1. Asistență în asigurarea funcționalității școlii ca și instituție (respectarea legislației, acte

normative, menținerea infrastructurii, finanțare etc.)
2. Oferirea de consultanță în vederea lucrului cu diferite categorii de documente, acte
normative etc.
3. Facilitarea interacțiunilor pentru dezvoltarea de parteneriate complementare (cu
angajatorii/-oarele, cu mass media, cu programe internaționale etc.).
4. Identificarea oportunităților pentru stimularea directorilor/-oare școlari, cadrelor didactice
(bărbați și femei) care manifestă performanțe deosebite.
5. Sprijinul colaboratorilor instituției educaționale în participarea la cursuri de perfecționare
profesională, la schimburi de experiență.
6. Sprijin în diseminarea succeselor și a bunelor practici, în organizarea activităților de
schimb de experiență.
7. Furnizarea informațiilor de interes public pentru a fi accesate de beneficiarii/-ele școlii.
8. Participarea activă în planificarea, realizarea și evaluarea activităților social – culturale
realizate de școală.
9. Etc.

CE BENEFICII POT OFERI ANGAJATORII/-OARELE PENTRU O MODERNIZARE

PERFORMANTĂ A ȘCOLII

1. Suport cu anumite categorii de resurse (umane, informaționale, financiare, fizice).

2. Asistență în dezvoltarea și aplicarea strategiilor de marketing și de promovare.
3. Ajutor în organizarea activităților socio–culturale, expozițiilor etc.
4. Conducerea anumitor activități de consultanță (cum să negociezi eficient cu alți
angajatori/-oare, cum să o menții relații constructive cu parteneri fără a avea necazuri, cum
să realizați cele mai optime achiziții, cum să gestionați bugetele în situații de criză etc. ceea
ce nu vă poate spune nimeni mai bine).
5. Contribuții pentru participarea în diferite proiecte locale sau internaționale.

23
 6. Aprovizionarea cu informații relevante despre angajatorii/-oarele, produsele și serviciile
acestora.
7. Facilitarea proceselor de stabilire a bunelor relații cu alți/alte angajatori/-oare.
8. Ajutor în negocierea cu factorii de decizie școlari și cu APL.
9. Facilita procesele de colaborare cu diferiți donatori.
10. Ajutor în organizarea serviciilor cu valorificarea TI.
11. Ajutor în organizarea și realizarea multiplelor activități cognitive, social – culturale și
sportive.
12. Îmbunătățirea relațiilor dintre instituția educațională și mediul de afaceri;
13. Oferirea posibilităților de stagii profesionale pentru elevii/-ele instituției.
14. Etc.

CE BENEFICII POT OFERI ONG-URILE PENTRU O MODERNIZARE

PERFORMANTĂ A ȘCOLII

1. Resurse informaționale moderne, inclusiv acces la cărțile de formare profesională și

personală, care au fost achiziționate de către ONG-uri.
2. Consultanță în dezvoltarea și implementarea proiectelor.
3. Sprijin în promovarea imaginii pozitive a școlii, diseminarea succeselor realizate de școală.
4. Livrarea trainingurilor de fortificare organizațională, de dezvoltare de competențe pentru
colaboratorii și pentru beneficiarii/-ele școlii.
5. Preluarea metodologiei de motivare a voluntarilor/-elor și de realizare a activităților de
voluntariat.
6. Transfer de experiențe și competențe în apărarea și promovarea intereselor legitime ale
colaboratorilor/-oarelor și beneficiarilor/-elor școlii.
7. Crearea și fortificarea parteneriatelor cu alte ONG-uri sau angajatori/-oare.
8. Facilitarea proceselor de colaborare cu mass media.
9. Ajutor și consultanță în identificarea nevoilor educaționale ale cetățenilor, în dezvoltarea
serviciilor educaționale noi, în promovarea acestor servicii.
10. Ajutor la planificarea activităților, la monitorizare, evaluare.
11. Preluarea metodologii de lucru cu diferire categorii de populație.

IMPLICAREA PARTENERILOR ÎN PROCESELE DE

MODERNIZARE A INSTITUȚIEI EDUCAȚIONALE
Se recomandă ca relațiile de parteneriat să fie construite pe baze de egalitate și respect reciproc.
Evitați să confundați Partenerii cu Moș Crăciun!!!

Pași în planificarea parteneriatelor:

1. Stabiliți ce parteneriate v-ar fi utile pentru implementarea unei noi inovații de interes
educațional, dar și comunitar.
2. Ce beneficii, avantaje concrete așteptați Dvs. de la potențialii parteneri?
3. Clarificați ce imagine au partenerii în comunitate și cum ei percep școala, colectivul ei.
4. Clarificați care sînt prioritățile și aspirațiile majore ale viitorilor parteneri (inclusiv
interesul și atitudinile lor față de dezvoltarea comunitară).
5. Clarificați care este motivația partenerilor de a se implica în proiectul pe care intenționați
să-l propuneți. Ce beneficii, avantaje concrete pot aștepta partenerii de la colaborarea cu
instituția educațională?
6. Stabiliți ce puteți dvs. oferi partenerilor pentru ca aceștia să fie motivați să sprijine cu
multă pasiune și dăruire instituția educațională.
7. Stabiliți cine vă poate ajuta să-i atrageți pe potențialii parteneri de partea voastră. Apelați la
ajutorul acestor persoane pentru a deschide mai ușor calea către parteneriatul deziderat.
8. Dezvoltați un succint mesaj constructiv, care ar motiva potențialii parteneri să inițieze
negocierile în vederea stabilirii unui parteneriat durabil. Evitați frazeologia vagă (sprijin,

24
 susținere, receptivitate, interes, bani, mărinimie, bunăvoință, implicare, materiale de
construcție, transport etc.);
9. Dezvoltați strategiile de negociere a condițiilor de parteneriat. Stabiliți viziunea,
obiectivele, activitățile majore, resursele care vor fi valorificate în cadrul parteneriatului,
modalitățile de informare reciprocă. Planificași asumarea de responsabilități reciproce.
10. Aplicați cu multă diplomație și insistență strategiile de negociere.
11. Stabiliți acorduri (formale sau informale) foarte clare referitoare la responsabilitățile și
obligațiile reciproce. Nu Trișați!
12. Lucrați împreună pentru realizarea obiectivelor propuse.
13. Monitorizați și evaluați progresele obținute.
14. Dezvoltați planul de asigurare a durabilității parteneriatului.
15. Celebrați împreună succesele obținute și spuneți lumii întregi despre ele!

CONFUZII ȘI ERORI ÎN DESIGNUL PROIECTELOR

EDUCAȚIONALE
CONFUZII LA DESCRIEREA SITUAȚIEI PROBLEMĂ

 Nu este nici o corespondență dintre misiunea instituției și problema care se dorește a fi

soluționată în cadrul proiectului
 Este descrisă numai partea fizică a problemei (ferestre deteriorate, lipsa computerelor,
termoductul nu funcționează etc.) Lipsesc oamenii sub aspect de valoare socială, cu
aspirații de valoare. Se limitează la descrierea necesităților de la baza Piramidei lui
Maslow, ceea ce este discutabil pentru o comunitate de oamenii moderni
 Descriere neadecvată a beneficiarilor/-relor, fără a demonstra că beneficiarii/-rele sînt
motivați/-te, inspirați/-te pentru a acumula noi competențe necesare pentru soluționarea
problemei și pentru a asigura durabilitatea inovației implementate.
 Aspiranții cad pradă multiplelor teorii referitoare la formularea problemelor (sau a
trainingurilor conduse de pseudo - atotștiutori, la care s-a abordat subiectul de formulare a
problemelor ) și uneori se ajunge la enunțuri sau descrieri ridicole sau absurde
 Persistă descrierea „apocaliptică” a situației, se aplică un stil plîngăreț, umilitor sau persistă
o descriere fatalistă (dacă nu ne ajutați voi – sîntem pierduți!)
 Persistă o descriere excesivă a unor date din istoricul regiunii (Descriu “istoria” satului)
sau a unor date de ordin literar-dramatic. Persistă prea multe date de ordin personal
 Se prezintă o multitudine de date statistice nerelevante la proiect
 Lipsesc descrieri de ordin pozitiv, constructivist, ce ar da posibilitate evaluatorului să vadă
un grup de persoane motivate, pro active, creative, competente, capabile să se organizeze
și să gestioneze cu succes un proiect internațional
 Descrierile au un caracter global, e greu să-ți dai seama ce legătură are toată descrierea cu
ideea de proiect lansată de donator
 Se fac declarații nefondate sau se aduc informații neargumentate
 Se utilizează limbajul de lemn (fraze pompoase, expresii lozincarde, îndemnuri
demagogice, expresii șablonate lipsite de credibilitate). Uneori se folosesc fraze „celebre”
scoase din alte contexte dar care nu se potrivesc nici la stilul general al descrierii nici la
specificul socio - cultural în care activează aspiranții la finanțare. Uneori se
„împopoțonează” cererea de finanțare cu un exces de citate ale unor personalități marcante
 Se folosesc date contradictorii ce creează confuzii la evaluatori/oare.
 Uneori se recurge la descrieri ambigui după care nu se vede „chipul real” al aspirantului.
Amalgamul de combinații stilistice, metaforice, epitetice creează mai multe confuzii decît
clarități

25
CONFUZII LA FORMULAREA SCOPURILOR ȘI A OBIECTIVELOR PROIECTULUI

• Scop nerelevant la misiune și la problema descrisă

• Descrieri exagerate ale impactului
• Descrieri imprecise ale beneficiarilor/-relor
• Este absent factorul uman
• Formulări excesiv de vagi
• Soluții nerealizabile, utopice
• Nu este clar ce se dorește a realiza
• Descrieri nejustificate din punct de vedere a costurilor
• Previziuni prea optimiste
• Descrieri lozincarde
• Obiectivele nu conduc la realizarea scopului
• Obiectivele nu corespund modelului SMART
• Confundarea obiectivelor didactice cu obiectivele manageriale (mai ales în colectivele
pedagogice)
• Exces de obiective

CONFUZII LA PLANIFICAREA ACTIVITĂȚILOR ȘI A RESURSELOR

• Activitățile planificate nu conduc la realizarea obiectivelor proiectului

• Activitățile planificate nu sînt în concordanță cu exigențele expertizei din domeniile vizate
• Excesul de activități. Detalierea excesivă a activităților
• Nu sînt descrise activitățile ce țin de obținerea anumitor aprobări, permisiuni etc.
• Descrierea excesiv de generală a activităților ceea ce face dificilă înțelegere specificului
lucrărilor (construcția drumului, trasarea apeductului etc.)
• Distribuții de timp neadecvate activităților (sau excesiv de cronofage, sau excesiv de
limitate)
• Distribuția neadecvată a resurselor (mai ales a celor umane și a celor financiare)
• Bugete subestimate sau supraestimate (de multe ori sub sau supra estimările se fac
intenționat)
• Nu sînt descrise (sau sînt descrise superficial) resursele cu care contribuie comunitatea la
proiect
• Nu sînt analizate (sau sînt analizate superficial) riscurile cu care se poate confrunta echipa
la implementarea proiectului
• Nu sînt stabilite mecanisme de prevenire sau de minimizare a riscurilor de proiect

CONFUZII LA DESCRIEREA PROCESELOR DE MONITORIZARE ȘI DE EVALUARE

• Nu sînt descrise procedurile de monitorizare și de evaluare

• Sînt eronat percepute procesele de monitorizare și de evaluare de către autorii cererii de
finanțare
• Nu sînt nominalizate persoanele care vor realiza monitorizările și evaluările
• Persoanele nominalizate pentru realizarea monitorizării și a evaluării nu dețin competențe
în domeniile pe care trebuie să le monitorizeze sau să le evalueze
• Nu este descris mecanismul de realizare a evaluărilor de ordin calitativ (formare de noi
competențe la membrii grupului; formare de noi atitudini; schimbare de comportament
individual și colectiv; implementare a unor noi culturi organizaționale; promovarea
principiilor democratice; implicare a cetățenilor în procese decizionale; formarea de noi
lideri/-e etc.)
• Nu este menționat ce se va face cu rezultatele monitorizărilor și a evaluărilor
• Nu este descris procesul corectiv în cazul devierilor constatate în cadrul monitorizărilor
• Nu este descris mecanismul de asigurare a transparenței monitorizărilor și evaluărilor
• Nu este menționat mecanismul decizional in cadrul monitorizărilor și evaluărilor

26
CONFUZII LA DESCRIEREA PROCESELOR DE CELEBRARE A SUCCESELOR ȘI DE
DISEMINARE A INFORMAȚIEI

 Nu sînt descrise procesele de celebrare a succeselor

 Nu este conștientizată importanța diseminării experienței pozitive a aspiranților la finanțare
 Diseminarea informației este „limitată” numai în cadrul instituției care intenționează să
implementeze proiectul.
 Nu este prezentată o strategie de implicare a mass mediei la asigurarea unei diseminări mai
extinse
 Nu se prevăd activități ce ar conduce la diseminarea pe verticala în sistemele din care fac
parte instituțiile care solicită finanțare
 Activitățile de diseminare descrise sînt limitate în forme de realizare (de multe ori se
descriu numai intenții de a prezenta informații „sterile” despre evenimentele organizate.
Sînt modest prezentate forme ACTIVE, VII, CAPTIVANTE, ATRACTIVE, EFICIENTE,
CREDIBILE de diseminare a succeselor
 Arealul geografic restrîns al diseminării
 Neîncrederea grupului că ar fi capabili de o diseminare de succes
 Tendințe de a apela la serviciul unor „firme de divertisment” în celebrarea succeselor sau
în diseminarea experienței (care deseori au o prestație diametral opusă celei așteptate de
donator)
 Originalitate palidă în descrierea realizării evenimentelor

CONFUZII LA DESCRIEREA DURABILITĂȚII PROIECTULUI

Sînt modest clarificate următoarele componente:

• Cum se va păstra și cum se va exploata infrastructura renovată în cadrul proiectului?
• Ce se intenționează să se întreprindă pentru a oferi un design modern spațiilor adiacente
obiectului renovat în cadrul proiectului?
• In ce mod va continua procedura de renovare a altor obiecte de infrastructură din
comunitate?
• Cum se vor implica ulterior membrii grupului în programe de formare continuă
• Cum se vor folosi competențele achiziționate de membrii grupului pentru formarea
continuă și pentru implicarea altor membri ai comunității?
• Cum se vor folosi competențele membrilor grupului pentru promovarea noilor schimbări
pozitive în comunitate?
• Cum vor construi în instituții culturi organizaționale proactive
• Cum vor fi diseminate succesele grupului?
• Cum va continua să se realizeze principiul de incluziune?

RECOMANDĂRI PENTRU ELIMINAREA CONFUZIILOR ȘI

ERORILOR COMISE ÎN DESIGNUL PROIECTELOR
EDUCAȚIONALE
Recomandări exemple referitoare la formularea problemei

• Toți elevii și toate elevele din Liceul Teoretic “Lucian Blaga” din satul Codreni sînt
limitați în dreptul de a realiza o educație modernă în condiții igienice adecvate
(temperatură, aerisire etc.) deoarece comunitatea nu se poate mobiliza pentru a identifica și
acumula resursele necesare pentru modernizarea sistemului de încălzire a instituției
respective.

27
 • La 100 de elevi/-e din satul Plopeni li se încalcă dreptul la o alimentare cu apă potabilă de
calitate din cauză din cauza posibilităților reduse ale APL de a finaliza sistemul de
aprovizionare cu apă potabilă a școlii.
• 20 de cadre didactice din gimnaziul „Perspectiva” din satul Vișinari sînt limitați în
oportunități de a participa la reuniunea profesională a inovatorilor din domeniul
educațional din cauza lipsei în bugetul local a resurselor pentru deplasarea cadrelor
didactice la reuniuni profesionale.

Formularea scopului

Scopul reprezintă ceea ce își propune grupul să fie bine realizat la sfîrșitul implementării
proiectului. Scopul va avea două componente: a) Componenta de transformare fizică și b)
Componenta de transformare umană. Se recomandă ca scopul să fie expus într-o formă foarte clară
și rațional de succintă.
Exemplu:
„Implementarea în Liceul Teoretic “Lucian Blaga” din Codreni a unei culturi
organizaționale participative prin implicarea activă, competentă și responsabilă a
membrilor comunității în realizarea lucrărilor de renovare a sistemului de încălzire din
instituție, care vor fi realizate în perioada septembrie 2016 – septembrie 2017”.

Formularea obiectivelor:

Exemple:
a. Asigurarea în instituție a condițiilor standard de confort formativ prin punerea în funcțiune
autorizată a noului sistem de încălzire a școlii pînă pe data de 31 octombrie 2016.
b. Dezvoltarea la membrii grupului de inițiativă (20 de persoane) a competențelor favorabile
pentru implementarea în instituție a unei moderne culturi organizaționale participative prin
implicarea acestora în 10 traininguri, oferite de către formatorii/-oarele ABCD, în perioada
2016 – 2017.
c. Fortificarea procesului de democratizare a comunității educaționale prin oficializarea
noului statut al liceului (fundamentat pe principiile culturii organizaționale participative),
pînă la 01 septembrie 2017.

DE CE AVEM NEVOIE DE COLABORAREA CU MASS MEDIA?

MASS MEDIA:

 Este considerată a patra putere în stat, deci, are o anumită putere și o anumită influență;
 „au devenit, în lumea moderna, un fel de centru gravitațional în raport cu care se
poziționează toate celelalte segmente ale societății" – dacă ești prezent în mass media –
înseamnă că exiști;
 a devenit cel mai mare aliat al puterii politice, impunînd norme și valori pentru miliarde de
oameni;
 Sînt modalități sigure și rapide de promovare a informației pe arii extinse și către mase
mari de oameni. Cetățenii pot ușor accesa informația din sursele media;
 Pot genera influențe asupra factorilor de decizie;
 Au anumiți simpatizanți (utilizatorii de media);
 Transmit valori și modelele culturale ale societății și au un rol important în formarea
gîndirii, atitudinilor și comportamentului indivizilor;
 Sînt forumuri în care diversele grupuri sociale își pot face cunoscute opiniile și cîștiga o
identitate culturală, politică, socială. Pot pune în discuții sociale problemele cu care se
confruntă școlile;

28
  Joacă și rolul de „cîine de paza” în numele opiniei publice, față de sistemul de guvernare al
statului; investighează sau pune în lumină situații sau aspecte anormale din viața socială;
 Oferă oportunități pentru confruntarea unor curente diferite de opinie;
 Într-o lume a vitezei și a provocărilor continue, mass-media răspund nevoii oamenilor de a
se deconecta de la viața cotidiană. Indiferent daca este vorba de un film, o emisiune de
divertisment la tv sau un talk-show la radio, oamenii privesc mijloacele media ca pe o
modalitate de petrecere a timpului liber, de relaxare, dar și un mod de evadare. 
 Pot motiva oamenii să se solidarizeze cu managerii școlari pentru a soluționa probleme
comunitare;
 Jurnaliștii/-stele dețin competențe de structurare a informației în corespundere cu aspirațiile
audienței;
 Sînt obligate să respecte standarde profesionale și deontologice;

Regretabil dar mass media devine tot mai consumistă din cauza cererii oamenilor. "Nu mai
este vorba despre a ști ce le fac mass-media oamenilor, ci despre ce fac oamenii cu mass-
media" Bertrand, J. C.

OBSTACOLE ÎN CONSTRUIREA RELAȚIILOR EFICIENTE CU MASS MEDIA:

 Mass media solicită bani pentru publicarea articolelor despre școală.

 Jurnaliștii/-stele nu prea sînt oaspeți frecvenți în școli.
 Jurnaliștii/-stele nu sînt cointeresați/-te de reflectarea subiectelor de educație, deși școlile
realizează multiple activități de interes social și comunitar.
 Jurnaliștii/-stele nu sînt încîntați/-te de articolele sau informațiile pe care le furnizează
colaboratorii școlilor.
 Cadrele didactice dețin competențe modeste de colaborare cu mass media.
 Managerii școlarii sînt puțin persuasivi în relația cu mass media, chiar dacă au subiecte
interesante.
 Managerii școlari au anxietăți, frustrări și emoții în a iniția colaborări cu jurnaliștii.
 Mass-media sînt conduse de grupuri de persoane care au anumite interese.
 Uneori jurnaliștii/-stele nu sînt obiectivi la prezentarea materialelor.

PAȘI PENTRU CONSTRUIREA UNOR RELAȚII PRODUCTIVE CU MASS MEDIA:

 Învățați cum să vă "vindeți" informațiile, produsele, programele mass mediei, cum sa le

"ambalați" cat mai atractiv, astfel încît sa fie rapid preluate și reflectate de media;
 Alcătuiți o listă de contacte din mass media și stabiliți care este specificul profesional al
fiecărui colaborator media din listă;
 Dezvoltați succinte „arhive” ale articolelor, reportajelor acelor jurnaliști/-ste pe care
intenționați să-i implicați în reflectarea poveștilor de bibliotecă. Analizați atent tematicile
de interes și stilistica jurnaliștilor/-stelor;
 Lăudați jurnaliștii/-stele pentru prestația lor, scrieți-le comentarii, oferiți-le informații care
le-ar putea fi de folos;
 Tratați cu mult respect jurnaliștii/-stele, investiți în construirea și fortificarea relațiilor cu
mass media;
 Fiți la curent cu tendințele din mass media, facilitați accesul jurnaliștilor/-stelor la
informații și date de interes pentru ei;
 Stabiliți mecanisme motivaționale pentru jurnaliști/-ste, implicați jurnaliștii/-stele în
activitățile școlii, oferiți-le diverse premii, diplome, titluri etc.;
 Mulțumiți cu generozitate colaboratorilor mass media pentru că au reflectat evenimentele
din școală, expediați-le felicitări cu anumite ocazii;
 Dezvoltați strategii funcționale de colaborare durabilă cu mass media;

29
  Fiți persistent, s-ar putea să aveți nevoie de mai multe tentative pentru a contacta un/o
jurnalist/-a;
 Fii pregătit să accepți și faptul că istoria de succes dezvoltată de managerul școlara, va
apărea în mass media cu numele de autor al jurnalistului/-stei sau redactorului/-oarei.

EXEMPLE DE PROIECTE EDUCAȚIONALE

În continuare sînt prezentate cîteva modele de proiecte educaționale privind dezvoltarea
parteneriatului școală-familie-comunitate 4

ANEXA 1:
MODELE ȘI PRACTICI DE INIȚIERE A PARTENERIATELOR
EDUCAȚIONALE
Scrisoare de inițiere a unui parteneriat
Directorului Liceului „……”
Stimate director,
Noi, Instituția de învățămînt Liceul Teoretic ”….” din ... ne dorim să încheiem un parteneriat
educațional cu școala Dvs prin care să împărtășim reciproc valorile culturale și tradițiile neamului.
Pentru un bun start în demararea acestui parteneriat vă propunem telefoanele de contact ale
noastre și Vă invităm la activitățile festive cu ocazia sărbătorilor de primăvară, care se vor
desfășura în cadrul proiectului educațional „Arta va salva lumea” în perioada 1-8 martie, 2018
Determinarea detaliilor de deplasare le vom efectua electronic
Cu deosebită considerație
Conducerea liceului...
Director //
Coordonator de proiect___________
Profesorul responsabil de contact /.../
Site-ul liceului
E-mail:
Se atașează Acordul de parteneriat

Acord de parteneriat școală - familie

I. Părțile semnatare:
1. Unitatea de învățămînt Liceul Teoretic ,,………, " reprezentată prin director, …………. .
2. Beneficiarul indirect - părintele / reprezentantul legal al elevului,
_________________________________ cu domiciliul în________________________
______________________________________________________________________
3. Beneficiarul direct - elevul ______________________________________________

II. Scopul acordului:

1. Asigurarea condițiilor optime de derulare a procesului de învățămînt prin implicarea și
responsabilizarea părților în educația elevilor.
2. Școala își asumă principala responsabilitate în procesul educațional.
3. Elevul își asumă răspunderea pentru propria educație.
4. Părintele se declară o persoană responsabilă pentru educarea și comportamentul elevului și
pentru colaborarea cu școala spre binele elevului.

4
Sursă: Modele și proiecte pedagogice privind dezvoltarea parteneriatului școală-familie-
comunitate, Institutul de Științe ale Educației, 2019

30
Pentru desfășurarea, la standarde de calitate, a procesului instructiv-educativ, părțile se angajează,
prin voință proprie, după cum urmează:

1. Școala se angajează:
 să asigure spațiul, cadrul organizatoric și logistic pentru desfășurarea procesului
educațional în condiții legale;
 să ofere servicii educaționale de calitate elaborate de Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării, pentru fiecare nivel de studiu sau treaptă de școlarizare;
 să asigure securitatea și siguranța elevilor pe perioada prezenței acestora în incinta și
spațiul școlar, precum si în deplasările organizate de unitatea de învățămînt;
 să coopereze cu toate instituțiile și structurile de ale căror servicii beneficiază școala și
de care depinde bunul mers al procesului de învățămînt;
 să dea dovadă de respect și considerație în relațiile cu elevii și părinții acestora /
reprezentanții lor legali;
 să nu desfășoare acțiuni care să afecteze imaginea publică a elevului, viața intimă,
privată și familială a acestuia;
 să trateze cu profesionalism și responsabilitate orice situație specială legată de
educația elevului;
 să stabilească, de comun acord cu părinții, calendarul întîlnirilor periodice;
 să elibereze la cerere și în timp util orice document școlar ce servește interesului
elevului;
 să asigure accesul egal la educație, în limitele planului de școlarizare și a efectivelor
aprobate, cu interzicerea oricărui tip de discriminare;
 să analizeze și să decidă, prompt și responsabil, orice solicitare din partea părintelui
sau elevului;
 să asigure transparența tuturor activităților derulate, organizate / aprobate de școală;
 să analizeze și să răspundă oricărei sesizări din partea elevilor sau părinților referitoare
la rele practici în școală;
 să solicite implicarea părinților în stabilirea disciplinelor opționale de examen și să
stabilească nomenclatorul activităților extra curriculare în funcție de solicitările
beneficiarilor;
 să recompenseze / sancționeze, obiectiv și echitabil, rezultatele și conduita elevilor;
 să explice clar toate prevederile prezentului contract celorlalte două părți semnatare.

2. Părintele / reprezentantul legal al elevului se angajează:

 să își înscrie copilul la scoală;
 să își asume responsabilitatea promovării, în educația elevului a principiilor, valorilor
și normelor de conduită, susținute de scoală;
 să își asume, împreună cu elevul, responsabilitatea pentru orice faptă a elevului,
desfășurată în afara școlii, dar care ar putea prejudicia prestigiul acesteia;
 să respecte prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de
învățămînt preuniversitar și ale Regulamentului de ordine interioară pentru elevi;
 să asigure frecvența zilnică și ținuta decentă a elevului la ore, conform
Regulamentului de ordine interioară, orarului și să informeze școala de îndată ce se
impune absența elevului de la ore;
 să informeze școala cu privire la orice aspect care poate contribui la îmbunătățirea
situației școlare / sociale a elevului;
 să dea curs solicitării conducerii instituției de învățămînt, ori de cîte ori este necesar,
de a se lua măsuri cu privire la conduita sau situația școlară a elevului;
 să se prezinte la școală, cel puțin de două ori pe semestru, pentru a discuta cu
dirigintele situația școlară a elevului;
 să îi asigure copilului, la domiciliu, condiții decente de învățare;
 să trateze cu respect și considerație instituția școlara și pe reprezentanții acesteia.

3. Elevul se angajează:

31
  să respecte școala, însemnele și personalul acesteia, precum și pe colegii săi;
 să aibă un comportament care să nu afecteze sănătatea, securitatea, demnitatea și
libertatea celorlalți elevi din unitatea școlară;
 să frecventeze regulat orele, conform orarului, și să participe la activitățile de
evidențiere a identității școlii;
 să respecte prevederile Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de
învățămînt preuniversitar și ale Regulamentului de ordine interioară pentru elevi;
 să învețe potrivit nivelului de studiu și ritmului propriu de învățare;
 să se implice direct și să răspundă solicitării profesorilor de a participa la dezvoltarea
sa ca personalitate;
 să manifeste grijă față de bunurile școlii și să folosească cu grija manualele
transmisibile, puse la dispoziție de către școală;
 să repare, să înlocuiască, sau să suporte contravaloarea bunurilor deteriorate;
 să prezinte în termen de 7 zile de la reluarea activității actele pe baza cărora se face
motivarea absențelor; toate adeverințele medicale trebuie să aibă viza medicului
școlar;
 să nu utilizeze telefoanele celulare în timpul orelor de curs, al examenelor și
concursurilor;
 să nu introducă în perimetrul școlii arme, muniție, petarde etc.
 să nu dețină și să nu consume în perimetrul școlii și în afara acestuia droguri, băuturi
alcoolice și țigări sau să participe la jocuri de noroc;
 să aibă o ținută vestimentară / personală (uniforma școlară) și o conduită decentă,
neprovocatoare, neagresivă și neostentativă;
 să aibă zilnic asupra sa carnetul de elev și să îl prezinte ori de cîte ori este necesar
profesorului / părintelui / dirigintelui.

III. Durata acordului: prezentul acord se încheie pe durata școlarizării elevului în unitatea de
învățămînt.

IV. Alte clauze:

1. orice neînțelegere dintre părțile semnatare se poate soluționa pe cale amiabilă în cadrul
Consiliului profesorilor clasei sau al Consiliului profesoral al școlii;
2. părțile semnatare înțeleg că nerespectarea angajamentelor proprii poate implica schimbări de
atitudine ale celorlalte părți;
3. personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum și cel de conducere răspund
disciplinar pentru încălcarea prevederilor ce le revin potrivit prezentului contract, contractului
individual de munca, Regulamentului de organizare si funcționare a unităților de învățămînt
preuniversitar, precum și pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului
învățămîntului și prestigiului instituției;
4. nerespectarea, din culpă, de către părinte sau reprezentantul legal, a obligației privind
asigurarea frecvenței școlare a elevului în învățămîntul obligatoriu constituie contravenție și se
sancționează conform prevederilor Regulamentului de ordine interioară și a Codului Familiei.
5. nerespectarea de către elev a prevederilor prezentului acord de parteneriat atrage după sine
punerea abaterilor săvîrșite de acesta în discuția Consiliului profesorilor clasei și a Consiliului
profesoral, urmată de aplicarea sancțiunilor disciplinare prevăzute în Regulamentul de
organizare și funcționare a unităților de învățămînt preuniversitar și în Regulamentul de ordine
interioară pentru elevi.
6. prezentul acord încetează de drept în următoarele situații:
a) în cazul în care părintele semnatar decade din drepturile părintești, urmînd a se încheia
un nou contract cu celălalt părinte al elevului sau cu reprezentantul legal al acestuia;
b) în cazul transferului elevului la o altă unitate de învățămînt;
c) în situația încetării activității unității de învățămînt;
d) în alte situații prevăzute de lege.

Încheiat azi, __________________, în două exemplare, în original, pentru fiecare parte.

32
Gimnaziul ,,_________ " Părinte, ____________ Elev(a)_____________

Director,
________________

33
ANEXA 2
PROIECT EDUCAȚIONAL: „SĂPTĂMÎNA INTERNAȚIONALĂ A
EDUCAȚIEI FINANCIARE"
Ce este Săptămîna Internațională a Educației Financiare?
Săptămîna Internațională a Educației Financiare este o inițiativă internaționala civică, bazată pe
parteneriate atît public-private, cît și de liberă asociere a societății civice și instituțiilor private
responsabile social care înțeleg importanța Educației Financiare în societatea contemporană.

Ce evenimente pot fi organizate cu ocazia Săptămînii Internaționale a Educației Financiare?

În primul rînd, în perioada premergătoare Săptămînii Educației Financiare partenerii care sînt
interesați de dezvoltarea educației financiare în Moldova au ocazia să se întîlnească atît cu grupul
de inițiativă, cît și între ei, pentru a identifica ce aport pot oferi pentru o activitate sau alta, a
identifica în ce proiecte de durata ar dori să participe și sub ce formă, ce parteneriate ar dori să
creeze.

În aceeași perioadă, vor fi identificate resursele disponibile - atît resursele de expertiză, spațiu și
timp, cît și resursele umane și financiare care pot fi alocate proiectelor și activităților. Intențiile
părților vor fi stabilite în scrisori de intenție, care vor ajuta mult la conjugarea efortului partenerilor
din diferite domenii.

Anexa 1
Plan general de desfășurare
„Cîștigă mai mult, cheltuiește mai puțin”
Pregătirile organizatorice
Partenerii sociali ce și-au anunțat interesul, împreună cu grupul coordonator vor identifica
proiectele și activitățile în care sînt interesate cît și resursele disponibile. Vorbind de resurse
înțelegem atît resursele de expertiză, competență, spațiu, timp, cît și resursele umane și financiare
ce pot fi alocate proiectelor și activităților alese.

Intențiile părților vor fi stipulate în planuri de activitate concrete și certe, care vor contribui mult în
conjugarea eforturilor diferitor parteneri din diferite domenii în desfășurarea activităților.

I zi
Ziua Ușilor deschise a partenerilor sociali
Este stabilită organizarea Zilei Ușilor Deschise la Banca Națională, care va fi vizitată de elevi și
părinți din diferite scoli. În această zi credem că este util ca și alți parteneri să facă cunoștință unii
cu alții. Colaboratorii instituțiilor financiare să viziteze școlile, să facă cunoștință cu profesorii și
elevii, să le povestească elevilor despre activitatea instituției, despre evenimentele ce se vor
desfășura cu suportul instituției. Dacă este posibil, și acest lucru nu ar perturba activitatea
instituției, copiii însoțiți de către diriginții de clasă pot face vizite în instituții.

Șase zile de educație financiară

Organizarea în instituțiile de învățămînt preuniversitar a activităților interdisciplinare axate pe
tematica Educației financiare. Activitățile au loc sub motoul: „Partenerul tău financiar".

Scopurile activităților se propun a fi următoarele:

 Inițierea elevilor în crearea unei relații formalizate (documentară) cu o instituție financiară;
 Conștientizarea valorii monetare a contractului, documentului financiar, hîrtiei de valoare;
 Familiarizarea elevilor cu serviciile și produsele financiare;
 Conștientizarea faptului că banca este un partener pentru activitățile sale în viață;
 Responsabilizarea socială și financiară a elevilor.

34
De asemenea este salutabilă organizarea în această perioadă în unitățile de învățămînt a
concursurilor, victorinelor, sesiunilor de alfabetizare pe tematica Educației financiare.

Activitățile care se propun pentru realizare în instituții de învățămînt trebuie să fie însoțite și de un
proiect didactic corespunzător. În anexa nr.2, poate fi găsita descrierea mai multor activități de
acest gen, pentru care deja sînt elaborate proiecte didactice și este aprobată valoarea lor educativă.

Conferință video internațională

Participarea instituțiilor de învățămînt general la conferința internațională video a copiilor din
diferite țări care sărbătoresc Ziua Internațională a Educației Financiare.

Scopul activităților: responsabilizarea socială și financiară a copilului, formarea la elevi a unei

culturi financiare, a competențelor antreprenoriale și de integrare incluziune socială.

Ziua Finală
Organizarea Conferinței dedicate Educației financiare. Conferința se va desfășura în două secțiuni.
Prima secțiune, cea profesională, va fi destinată partenerilor sociali cu participarea persoanelor de
răspundere din sistemul financiar și educațional, corpului de experți din domeniu, reprezentanți a
societății civile și mass-media. În cadrul acestei secțiuni va fi realizată retrospectiva activităților
precedente, și se vor stabili intențiile partenerilor sociali pentru perioada următoare.

A doua secțiune va fi secțiunea festiva, la care corpului profesional se vor alătura și copiii, care vor
fi menționați și premiați pentru cele mai bune activități, idei, proiecte, realizări.

Lista mențiunilor si premiilor va fi stabilită în cadrul perioadei de pregătire în măsura intențiilor și

resurselor identificate.

În aceeași zi în instituțiile de învățămînt vor avea loc întruniri de totalizare a activităților

precedente, cu mențiuni și premieri dacă este cazul.

Anexa 2
Partenerul tău financiar
Activitățile de educație financiară a elevilor organizate în cadrul Săptămînii Internaționale de
Educație financiară au ca scop formarea unei culturi financiare în rîndul elevilor, astfel încît acestea
să conștientizeze beneficiile unei educației financiare pentru activitățile de zi cu zi.

Proiectele didactice a acestor activități includ următoarele scopuri educative:

 Inițierea elevilor în creare unei relații formalizate (documentara) cu o instituție financiară;
 Conștientizarea valorii monetare a contractului, documentului financiar, hîrtiei de valoare;
 Familiarizarea elevilor cu serviciile și produsele financiare;
 Conștientizarea faptului că banca este un partener pentru activitățile sale în viață;
 Responsabilizarea socială și financiară a elevilor;
 Explicarea rolului banului ca măsura unui lucru util ce se cîștigă prin autoorganizare, efort
și inteligență.

Familiarizarea elevilor cu instrumentul bancar: cec de plată

Pe parcursul Săptămînii Internaționale a Educației Financiare, elevii vor acumula puncte, pentru
acțiuni clar definite de personalul didactic cu acordul băncii. Profesorul le va acorda elevilor un
punctaj care va fi structurat ierarhic. Primii 10-15 elevi din această ierarhie vor primi un „cec
virtual” pe care Banca X îl va onora în prezența părinților copilului ori la sediul băncii, ori în
colectivul școlar.

Scopul educativ realizat:

 Conștientizarea valorii monetare a documentului financiar, hîrtiei de valoare;

35
  Conștientizarea faptului că banca este un partener pentru activitățile sale în viață;
 Responsabilizarea socială și financiară a elevilor;
 Explicarea rolului banului ca măsura unui lucru util ce se cîștigă prin autoorganizare, efort
și inteligență.

Concursul pentru cunoașterea termenilor financiari

Concursul pentru cunoașterea termenilor financiari se va desfășura la nivel de scoală. Se va
constitui o comisie de concurs formată din cadre didactice și reprezentanți ai instituției partener.
Membrii comisiei de concurs vor formula o listă de întrebări axate pe terminologia financiară (de
exemplu: ce înseamnă gaj, cambie, andosare, etc. sau diferite produse financiare).

Ierarhia premiaților se va stabili în ordinea descrescătoare a punctelor obținute. Pentru primele

locuri se vor acorda premii. La alegerea Băncii, învingătorului concursului i se va oferi un cec sau
o carte de credit cu o imagine personalizată.

Scopul educativ realizat: Alfabetizarea elevilor în domeniul financiar.

Băncile și produsele financiare

În baza asaltului de idei, și a materialelor promoționale colectate, elevii vor elabora idei de produse
financiare. Un juriu de experți financiari va aprecia aceste idei și va acorda premii pentru cea mai
viabilă idee, pentru cea mai năstrușnică idee etc.

Forma de organizare și conținutul concursului poate varia, spre exemplu cel mai bun slogan de
promovare a unui anumit produs financiar.

Scopul educativ:
 Alfabetizarea elevilor în domeniul financiar;
 Familiarizarea elevilor cu serviciile și produsele financiare.

Investighează Banca din localitate

Această activitate va conține trei etape:
1. La prima etapă, elevii vor avea sarcina să elaboreze un portofoliu care va conține produse
financiare oferite de diferite bănci.
2. La etapa a doua, elevii vor avea sarcina să analizeze o fișă de lucru care va conține analiza
diferitor produse financiare. În baza informației colectate la prima etapă și a analizei
produselor financiare din fișa de lucru, elevii vor avea sarcina să identifice cel mai potrivit
produs pentru ei și să argumenteze de ce au ales acest produs.
3. La etapa a treia elevii vor elabora o reclamă publicitară pentru produsul selectat.

Scopul educativ:
 Alfabetizarea elevilor în domeniul financiar;
 Familiarizarea elevilor cu serviciile și produsele financiare.

Organizarea concursurilor și sesiunilor de alfabetizare financiară:

 Cele mai originale idei pentru dezvoltarea produselor financiare;
 Cea mai originală reclamă publicitară pentru o instituție financiară;
 Cel mai originar Plan de Afaceri;
 Cel mai rațional buget pentru vacanță;
 Cea mai creativă pușculiță de economie, etc.

36
ANEXA 3
PROIECTE EDUCAȚIONALE ÎN DOMENIUL VOLUNTARIATULUI
Proiect educațional: Ne pasă de cei mai triști ca noi!
Nevoia/problema identificată: În localitatea X un număr de Y persoane în etate se simt singuri și
părăsiți și duc un mod de viață sub limita sărăciei.

Scopul proiectului: Dezvoltarea personală a elevilor în cheia valorilor moral-creștine prin

activități de ajutorare a unor persoane în etate din localitate

Obiective specifice:
 Sensibilizarea elevilor și a membrilor comunității cu privire la problemele cu care se
confruntă persoanele în etate din localitate;
 Educarea la elevi a atitudinii de sprijin și empatie pentru persoanele aflate în dificultate;
 Dezvoltarea la elevi a spiritului de solidaritate, prin participarea la acțiuni în folosul
comunității;
 Ajutorarea a unui număr de X persoane în etate din comunitate, aflate în imposibilitatea de
a-și asigura un trai decent.

Parteneri:
 Biserica
 Membri ai comunității;
 Asociația părinților.

Durata: 1 lună (de exemplu, proiectul poate fi finalizat în preajma sărbătorilor Pascale)
Resurse umane: elevi, preotul din localitate, cadre didactice, părinți.
Materiale: hîrtie A4, markere, filme foto, casetă video, computer, copiator, imprimantă, material
PAL pentru confecționarea panoului publicitar, var, cornier, material săditor, produse alimentare,
pungi plastic.

Rezultate așteptate:
- Realizarea unui panou publicitar;
- Pliante și alte materiale informative de sensibilizare a elevilor și a membrilor comunității
cu privire la problemele unor persoane în etate și la importanța solidarității;
- Ajutorarea a X persoane nevoiașe din comunitate.
- Dezvoltarea personală, în baza valorilor moral-creștine, a X elevi din școală.

Plan de activități

Nr. Activitatea Termen Locația Resurse

crt.
1. Crearea echipei proiectului, 5 zile Școala/Biserica
repartizarea responsabilităților, /se va din comunitate
stabilirea strategiei proiectului indica
perioada
concretă/
2. Confecționarea/elaborarea unor 10 zile Școala/Biserica Hîrtie, PAL,
materiale publicitare pentru din comunitate cornier, markere
popularizarea proiectului (panou
publicitar, pliante, postere,
fluturași etc.)
3. Identificarea a X persoane în 2 zile Localitatea X

37
 etate din comunitate care
necesită ajutor
4. Campania „Nouă ne pasă!” – de 5 zile Localitatea X Film foto, var,
implicare a elevilor în material săditor,
activitățile gospodărești, pentru caseta video
ajutorarea persoanelor
identificate
5. Tîrgul de Paști – vinderea unor 1 zi Curtea Biserici Produse
obiecte, produse alimentare din localitate alimentare,
specifice sărbătorii de Paști, obiecte
confecționate/pregătite de elevi confecționate de
la școală/împreună cu părinții, elevi
prilej cu care se colectează
donațiile pentru persoanele
nevoiașe
6. Distribuirea de către preot și 1 zi Localitatea X Colete cu produse
elevi a coletelor de Paști alimentare
persoanelor nevoiașe
7. Evaluarea finală – realizarea 5 zile Școala Hîrtie,
portofoliului proiectului; imprimantă,
chestionare; interviuri. calculator,
copiator.

Diseminarea proiectului prin:

 Contacte directe cu elevii și cadrele didactice;
 Contacte directe a preotului din localitate cu enoriașii;
 Pliante;
 Afișe;
 etc.

Evaluarea proiectului:
1. Portofoliul proiectului;
2. Interviuri;
3. Observarea sistematică;
4. Chestionare de evaluare la finalul proiectului.
5. Fișe de autoevaluare.

1. Elaborați un proiect de acțiune în folosul comunității cu o clasă de elevi, cu implicarea bisericii

din localitate, după următorul algoritm:
a) Nevoia/problema socială identificată
b) Scopul proiectului
c) Obiectivele proiectului
d) Parteneri
e) Durata proiectului
f) Resurse
g) Rezultate așteptate
h) Planul de activități:
Activități Responsabili Resurse Termene

i) Diseminarea proiectului
j) Evaluarea proiectului
k) Durabilitatea proiectului.

38
BIBLIOGRAFIE

1. Cara Angela Implicarea părinților și comunităților în guvernarea educației: de la

intenții la acțiuni Studiu de politici educaționale, Chișinău, 2019;
2. Parteneriatul școală-familie-comunitate, Institutul de Științe ale Educației,
București, 2014;
3. Modele și proiecte pedagogice privind dezvoltarea parteneriatului școală-familie-
comunitate, Institutul de Științe ale Educației, 2019

39