MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII 

AL REPUBLICII MOLDOVA 
Universitatea Tehnică a Moldovei 
Facultatea Calculatoare, Informatică şi Microelectronică 
Departamentul Microelectronică și Inginerie biomedicală 
 
 
 
 
Raport 
 
 Lucrarea de laborator Nr .4
la cursul de “Circuite analogice și de conversie” 
 
Tema: Măsurarea rezistenţelor şi curenţilor de intrare al amplificatorului
operational

 
 
 
A efectuat: Lesan Natalia

A controlat: Asist Univ. Magariu Nicolae

2021-2022
Scopul lucrării: Studierea metodelor de măsurare a rezistențelor de intrare faţă de
semnalul diferenţial şi semnalul aplicat pe modul comun şi a curenţilor de intrare a
intrării inversoare şi neinversoare.

Generalităţi

Din punct de vedere metodic, este

mai rezonabil de a lucra cu
conductanţele în cazul deducerilor
relaţiilor de bază. Trecerea la
rezistenţe se face elementar, având
în vedere, că rezistenţa este
valoarea inversă a conductanţei.

Conductibilităţile de intrare. Deosebim două conductibilităţi de intrare:

conductibilitatea de intrare pentru semnal diferenţial şi conductibilitatea de intrare
pentru semnalul aplicat pe modul comun. Conform definiţiei conductibilitatea de
intrare pentru semnal diferenţial:

Unde - gf este transconductanţa amplificatorului diferenţial, care formează etajul

de intrare al amplificatorului operational. gf reprezintă raportul dintre variaţia
curentului la ieşire către variaţia tensiunii la intrare, care a cauzat această variaţie a
curentului.
Dacă dorim să obţinem o rezistenţă de intrare mai mare, trebuie să alegem
tranzistori cu un mai mare. Alta modalitate fiind utilizează cuplul Darlington, în
acest caz coeficientul de amplificare al curentului este aproximativ egal cu
produsul coeficienţilor de amplificare ale tranzistorilor care formează cuplul
Darlington. Pornind de la relaţia (4.4), primim:
Ordinea executării lucrării

1. Măsurarea rezistenţei diferenţiale a amplificatorului operaţional

Rezistenţa de intrare pentru semnalul diferenţial rid se măsoară de
obicei la frecvenţe joase conform schemei reprezentate în fig. 4.3, folosind
rezistenţa auxiliară R2. La intrare se aplică o tensiune sinucoidală cu
frecvenţa 100 Hz, potrivită în aşa fel, ca la ieşire tensiunea Uo să aibă
valoarea nominală a amplitudinei (10V). Se măsoară tensiunea UA1 cu
cheia S închisă şi UA2 cu cheia S deschisă. Amplitudinea tensiunii la ieşire
Uo se menţine constantă, adică 10V. Rezistenţa Rid se calculează conform
expresiei:

Conectaţi schema reprezentată în fig. 4.3. conectaţi la intrarea şi la ieşirea

schemei voltmetre pentru măsurarea tensiunii alternative. Aplicaţi la intrare
un semnal sinusoidal cu frecvenţa 100Hz, mărind treptat valoarea lui de la 0
până când la ieşire se va obţine tensiunea de 10V. Păstrând valoarea
menţionată, măsuraţi UA1 şi UA2 pentru cheia S şi S deschisă respectiv.
Datele obţinute se introduc în Tabelul 3.1 După valorile obţinute calculaţi
rid conform expresiei (4.11)
Tabelul 4.1. Datele, necesare pentru măsurarea rezistenţei diferenţiale a
amplificatorului operaţional
747 Op1p 140УД14
U0,V 10 10 10
UA1,V 12.6 0.996m 11.6
UA2,V 15 1.06m 15
rid , мΩ 5.25 1.63 3.4
2. Măsurarea rezistenţei de intrare pentru semnalul aplicat pe modul
comun.
Pentru determinarea rezistenţei la semnalul aplicat pe modul comun ris se
va folosi schema, reprezentată în fig. 4.4. La intrare se aplică o tensiune
constantă Ui = ±10 şi se măsoară valorile tensiunii la ieşire Uo1 în cazul,
cînd cheia S este închisă şi Uo2 pentru cheia S deconectată. Avînd în vedere,
că ris este foarte mare, măsurările se fac cu o tensiune continuă pentru
ambele polarităţi. Drept valori vor fi luate valori medii Uomed, egale cu
jumătatea sumei valorilor rezultatelor obţinute. Calcularea ris se va face
conform expresiei (4.12).
 Tabelul 4.2. Datele, necesare pentru măsurarea rezistenţei diferenţiale a
amplificatorului operaţional
Op1p 140УД7 140УД14
Ui, = -10 V U01,V 10 9.95 9.1
U02,V 9.17 9.12 9
Ui, = +10 V U01,V 10 9.99 9.1
U02,V 9.17 9.16 9
U01med,V 10 9.97 9.1
U02med,V 9.17 9.14 9
ris, мΩ 11 11.01 90
3. Măsurarea curenţilor de intrare a amplificatorului operaţional
Curenţii de intrare Ii pentru fiecare intrae se vor determina conform
schemei din fig. 4.5. mai întîi ambele chei se închid şi se măsoară tensiunea
la ieşire UO. După aceasta se deconectează S1 şi se măsoară tensiunea la
ieşire UO1 şi se calculează diferenţa ΔUO1= UO1- UO, R S Ui UO după
aceea se conectează S1 şi se deconectează S2, cu această combinaţie se
măsoară ΔUO2. Pentru obţinerea unor valori considerabile a ΔUO1 şi
ΔUO2, rezistenţele R1 şi RO trebuie să fie cît mai mari. Valorile curenţilor
pentru ambele intrări se vor calcula după formulele:
Tabelul 4.3. Datele, necesare pentru măsurarea curenţilor de intrare a
amplificatorului operaţional

140УД7 ЛМ7121 140УД14

U0,V 0.71mv 7.94mv 1mv
UO1,V 0.61mv -1.02v -10.5mv
ΔUO1, V 0.1mv -1.027v -11.5mv
ΔUO2, V 0.81 -1.04 21.3mv
Ii- 0.0000005 0.0052мА 0.000057
I i* 0.000004 0.0051мА 0.000106
ΔIi 0.0000035 0.0001мА 0.0000495

Concluzie: În acest laborator, am învățat cum să măsuram impedanțele de intrare

ale semnalului diferențial și ale semnalului aplicat modului comun, precum și
curenții de intrare ai intrării cu invertor și non-invertor.