Sunteți pe pagina 1din 18

International PIARC Seminar on ”Managing Operational Risk on Roads”

Iasi, Romania 5-7 November

3.4.Caracteristicile geologice si geotehnice ale rocilor din


lunca raului Bahlui si influenta lor asupra sigurantei
in exploatare a infrastructurilor de transport
1
Paulica Raileanu , 2Vasile Cazacu
1
Department of Roads, Railways, Bridges, and Foundations, Technical University “Gheorghe
Asachi”, Iasi, 700050, Romania
2
Laborator - SC Coremis Impex SRL, Iasi

Abstract:

Orasul Iasi este traversat de raul Bahlui, care prezinta unele particularitati privind
constitutia litologica si geotehnica, din punct de vedere a comportarii sub
actiunea constructiilor. In lucrare se prezinta morfologia, geologia, hidrogeologia
si proprietatile geotehnice mai importante, utile in practica proiectarii, executarii
si exploatarii lucrarilor de infrastructura a cladirilor si a cailor de comunicatii.
Neluarea in considerare a acestor aspecte pune sub semnul
intrebarii siguranta in exploatare a tipurilor de constructii enuntate.

1. CONSIDERATII GENERALE

Raul Bahlui, face parte integranta din bazinul hidrografic Prut. Este
amplasat in partea estica a Romaniei si constituie colectorul principal al paraurilor
de pe aliniamentul urban Harlau – Targu Frumos – Iasi. Totodata este axa judetului
Iasi.
Caracterul particular in plan geopolitic, al bazinului hidrografic Prut
constă în faptul ca reprezinta graniţa de est a Uniunii Europene şi a NATO.

2. ASPECTE GEOMORFOLOGICE

Bahluiul este afluent al Jijiei. Isi are obarsia în Dealul Mare (Harlau) la o
altitudine de cca 500 metri, traverseaza municipiul Iaşi si realizeaza confluenta cu
Jijia, în apropierea localitatatii Chipereşti. Are o lungime de 119 km şi un bazin
propriu de 2.007 km². Apartine Podisului Moldovei, subunitatea Campiei Jijiei..
Aspectele geomorfologice ale judetului Iasi respecta caracteristicile
de ansamblu ale Podisului Moldovei, cu o alcatuire fizica relativ simpla.
2 Paulica Raileanu , Vasile Cazacu

Morfologia reliefului evidentiaza prezenta a doua trepte mari: una


inalta, sub forma de masive deluroase si platouri, usor inclinate spre sud-est, cu
altitudini medii de 300-350 m, in vest si sud, si alta mai joasa, cu aspect de campie
colinara si altitudini medii de 100 -150 m, in nord si nord-est. In Campia Jijiei
Inferioare cotele maxime ating doar 232 m in Dealul Turia, la nord - vest de
Probota si 240 m in Dealul Dumbrava, la est de Cotnari. Altitudinile minime se
intalnesc in lunca Prutului: 32 m la confluenta Bahluiului cu Jijia si 28 m la
confluenta Jijiei cu Prutul. Ca infatisare, relieful se prezinta sub forma unei serii de
coline domoale, insirate pe stanga vaii Bahluiului si de dealuri si platouri mai
impunatoare, apartinand Coastei Iasilor, pe dreapta acestei vai. Paraiele cu sesuri
frecvent inundabile se orienteaza spre Bahlui.
Relieful actual al regiunii este de tip sculptural. Daca avem in vedere
pozitia stratelor geologice si constitutia acestora sub aspect fizico-chimic, relativ
neuniforme, care s-au comportat diferit pe parcursul modelarii externe, aspectele
structurale si litologice ale genezei reliefului sunt conforme. De asemenea pe
seama produselor denundarii generale, acumulate pe suprafete intinse si la niveluri
altitudinale diferite, s-au creat forme de relief de acumulare. Nu pot fi omise
diversele forme de relief antropic.
In opinia geomorfologilor, Bahluiul cuprinde sapte terase de versant
pe care s-a dezvoltat cea mai mare parte a municipiului Iasi. Au altitudini relative
de : 20m, 30-40m ; 60-70m ; 95-105m ; 120m ; 130-140m si 160-170m. Sesurile
ocupa suprafete aluviale intinse in partea sudica a orasului, de o parte si de alta a
Bahluiului si a Nicolinei.
Ele prezinta caracteristici geografice de mare interes pentru stabilirea
evolutiei recente a vailor, oferind in acelasi timp, spatii intinse care pot fi
amenajate si utilizate in domeniul infrastructurii de transport, constructii civile si
alte scopuri economice.

3.CONTEXTUL GEOLOGIC REGIONAL

Constitutia geologică a bazinului Bahlui - Prut corespunde partial


unităţii de orogen, pe un sector redus, cât şi celei de platformă, în cea mai mare
parte (cca 80% din bazin), zonă ce coincide cu unitatea geologică a Platformei
Moldoveneşti, in care Prutul ocupa o pozitie mediana..
”Managing Operational Risk on Roads”
Iasi, Romania 5-7 November 3

Fig.1. Harta geologica a bazinului Bahluilui (dupa Encicl. Geogr. a Romaniei-


1982)

In plan regional, Podisul Moldovenesc se suprapune peste trei unităţi


structurale: Platforma Moldovenească (până la falia Fălciu-Plopana), Platforma
Bârladului (între faliile Fălciu –Plopana şi Adjud-Oancea) şi Platforma
Covurluiului, prezentând fiecare câte un soclu cu formaţiuni cutate acoperit de o
cuvertură, cu formaţiuni nedeformate prin cutări.

3.1. Fundamentul

Fundamentul reprezintă etapa de geosinclinal, în care s-au manifestat


intense procese geodinamice (orogeneza, metamorfism, magmatism), finalizată
prin sisteme orogenetice distincte,. Suprajacent acestuia se individualizeaza
„cuvertura”, o etapă de stabilitate, în care s-au acumulat depozite litologice ce n-au
fost deranjate de procese majore, de ordin tectonic.Această unitate ar reprezinta
prelungirea pe teritoriul României a Platformei Ruse şi cunstituie vorlandul
acesteia. În cadrul platformei s-a separat un fundament cutat şi consolidat, acoperit
printr- o discordanţă unghiulară, de o cuvertură cvasi-orizontală. Fundamentul
împreună cu cuvertura , se afundă cu înclinare slabă spre sud-vest şi vest, către
avanfosa carpatică, fapt relevat de izobatele construite la baza neogenului.
Scufundarea fundamentului se produce probabil de-a lungul faliei Siretului, ea
fiind jalonată de numeroase focare seismice locale, unele foarte active. Către
această regiune converg apele din bazinul Prutului, dar şi cele din partea nord-
4 Paulica Raileanu , Vasile Cazacu

estica a Câmpiei Române, ceea ce subliniază continuarea subsidenţei şi in actual.


Particularitatile morfo-structurale din partea de sud a bazinului, denota un
fundament divizat in două unităţi separate, peste care se suprapun parţial două
depresiuni cu vârste diferite.
Tectonica fundamentului este relizata de un mănunchi de falii,
rasfirate, orientate pe directia SE-NW, cu tendinţa de dirijare NNV - N .

3.2 Sedimentarul

Aria vorlandului este acoperită de o cuvertură sedimentară mai nouă,


cretacică şi mio-plicenă, mai dezvoltată în apropierea orogenului carpatic şi care se
reduce treptat, atât ca grosime cât şi ca termeni, pe măsură ce se deplasează către
est.
Jurasicul superior a fost interceptat la circa 160 m adancime, in
forajele de la Rădăuţi şi Suceava. Este format din carbonatite cu intercalaţii subţiri
de anhidrit.
Cretacicul, are o dispunere discordantă peste termenii mai vechi şi
este acoperit la rândul său de depozite badeniene sau chiar sarmaţiene, cu excepţia
unei zone restrânse, în vest, unde local se păstrează o continuitate până în eocen. În
succesiunea cretacicului, s-a remarcat prezenţa tuturor termenilor din intervalul
berriasian-campanian, în partea vestica.
Spre est se constată dispariţia lor treptată, deoarece de la meridianul
văii Siretului rămâne reprezentat aproape numai prin depozite cenomaniene, rareori
şi secvenţe senoniene. In schimb, în sud, pe direcţia Crasna-Fălciu-Valea Perjei-
Chilia se mai păstrează o bandă de depozite calcaroase şi grezoase beriassian-
barremiene ce leagă practic bazinul carpatic de cel al Mării Negre.
La nivelul cenomanianul inferior are loc o puternică
transgresiune.
Rezultatul: aceste formaţiuni acoperă întreaga platformă până în Valea Nistrului,
pe un interval scurt de timp, ce cuprinde şi cenomanianul mediu. În bază se disting:
conglomerate, microconglomerate şi gresii cu fosfaţi, gresii, nisipuri cuarţoase,
frecvent glauconitice. Local pot prezinta intercalaţii de spongolite. La partea
superioară se situează calcare cretoase cu concreţiuni de silex. Acestea se găsesc
deschise în malurile Prutului, Nistrului şi a afluenţilor săi. Pe valea Prutului, între
Rădăuţi şi Mitoc aceste depozite conţin o microfaună ce Rotalipera appenirica,
Amphidonta conica, Entolium orbicularis ( B. Ionesi, 1989).
Paleogenul a fost întâlnit în forajele de la Ivăneşti-Secuieni. Este
reprezentat prin depozite pelitice, cu grosime de 45-90 m si specii de Triaxia
”Managing Operational Risk on Roads”
Iasi, Romania 5-7 November 5

tricarinata, Globigerina pseudobulloides ş.a. Au fost atribuite paleocenului. În


forajele de la Horodnic si Frasin s-au întâlnit depozite cu grosimi de 10-100 m
reprezentate prin gresii calcaroase slab glauconitice, sau marne şi calcare ruginii cu
numuliţi. Apartin eocenului.
Mio-pliocenul debutează cu badenianul superior, care acoperă direct
formaţiunile cretacice sau mai vechi ale platformelor epicareliană şi epipaleozoică .
El suportă sarmaţianul şi ceilalţi termeni mai noi, într-o dispunere ordonată, de la
nord spre sud.
Badenianul superior, aflorează în deschiderile Prutului şi Nistrului.
În restul vorlandului carpatic, el a fost interceptat in foraje. În succesiunea sa au
fost separate trei unităţi litologice: o parte detritică inferioară (gresii şi nisipuri), un
orizont anhidritic (gipsuri, anhidrite) şi o parte terminală argilomarnoasă, jalonată
pe marginea litorală nord-estică , de calcare şi marne cu Lithothamnium
Orizontul median anhidritic prezintă o importanţă deosebită prin
proprietăţile sale fizice putând fi urmărit seismometric pe arii importante ale
vorlandului Carpatic, până la aliniamentul marcat de localităţile Botoşani-vest
Iaşi-Vaslui-Bârlad-N Tecuci, permiţând descifrarea structurală a regiunii la acest
nivel.

Fig. 2. Secţiune geologică între Mădârjac şi valea Prutului ( după Harta Geologică, scara 1:200000,
foaia 14-Iaşi)
6 Paulica Raileanu , Vasile Cazacu

Sarmaţianul acoperă întreg vorlandul şi aflorează atât în partea de


nord, cât şi cea centrală a Moldovei, până la linia Bacău-Vaslui-S Tighina, de unde
începe să fie acoperit de Pliocen. Sarmaţianul aparţine Bazinului Dacic şi este
reprezentat prin subetajele cunoscute:
- Buglovianul aparela zi, pe valea Prutului, între localităţile
Oroftiana de Sus şi Ştefăneşti şi pe unele văi din nordul Moldovei (între râurile
Siret şi Suceava). Este reprezentat prin depozite argiloase şi nisipoase cărora li se
adaugă calcare recifale cu serpulite.
- Volhinianul este alcătuit preponderent din argile cu
intercalaţii subordonate de nisipuri. Uneori apar şi secvente de gresii sau de calcare
oolitice.
- Bessarabianului îi revin argilele cu Cryptomactre, apoi alte
argile şi nisipuri în partea sa inferioară şi calcare oolitice (calcarul de Repedea) cu
Mactra podolica, ce formează aglomerări lumaşelice, peste care urmează din nou
nisipuri, argile şi calcare cu o bogată faună de cardiacee.
- Chersonianul este preponderent nisipos, cu intercalaţii de
calcare şi argile. În partea estică se dezvolta în facies mediu lacustru, iar în partea
vestică în facies nisipo-grezos.
- Meoţianul apare în general legat de chersonian ca arie de
dezvoltare şi este marcat de prezenţa unui nivel de cinerite, de gresii în plăci şi
conglomerate uşor de urmărit, ce încheie sedimentarea pe platforma epicareliană.
- În intervalul Ponţian-Romanian, sedimentarea este
localizată pe aria Depresiunii Predobrogene. Depozitele situate deasupra Platformei
Moldoveneşti îşi păstrează în general caracterul primordial de sedimentare, sunt
monoclinale şi au numeroase lacune stratigrafice.
Formaţiunea geologică cea mai importantă, prin grosime şi
extindere în suprafaţă, în care sunt sculptate toate sistemele de râuri din regiune,
aparţine sarmaţianului. La începutul sarmaţianului inferior, printr-o mişcare
epirogenetică negativă, se continuă sedimentarea începută in marea bugloviană.
Această fază este urmată, la sfârşitul volhinianului, de o regresiune marină care
face ca până la sfârşitul besarabianului întreaga regiune să fie exondată.
Retragerea apelor a fost determinată de ridicarea Podişului
Moldovenesc şi s-a făcut treptat pe direcţia sud-est, lăsând in urma lor depozitele
sedimentare cu structură monoclinală.
Din punct de vedere litologic, sarmaţianul este reprezentat aproape
exclusiv, prin roci detritice ca argile, marne, nisipuri cu intercalaţii de gresii şi
calcare oolitice. Depozitele precuaternare, existente la zi în Câmpia Moldovei, sunt
reprezentate printr-un complex argilomarnos cu intercalaţii de nisipuri şi gresii.
”Managing Operational Risk on Roads”
Iasi, Romania 5-7 November 7

Spre vest şi sud de această unitate, către periferia bazinuluii hidrografic al Jijiei,
peste aceste formaţiuni se găsesc frecvent nisipuri, gresii şi calcare oolitice.
Cuaternarul, este reprezentat prin prundişuri, nisipuri, nisipuri
argiloase, argile în varietati şi loessuri. Aceste depozite au structură diferenţiată,
printr-o sedimentare normală, ca de exemplu, în terase şi şesuri. De remarcat,
prezenta loessurilor, care se găsesc în loc , dar şi pe interfluviile sculpturale apărute
în procesul de transformare naturală a complexului argilo-marnos. Depozitele
cuaternare uneori împreună cu cele sarmatice se pot prezenta şi sub forma unui
amestec, mai mult sau mai puţin omogen, care îmbracă versanţii deluviali şi
coluviali, sau se adună la baza lor în conuri de dejecţie şi glacisuri. Au mare
raspandire in zona Moldovei.

4. CONTEXTUL GEOLOGIC LOCAL

Particularitatile lito-stratigrafice, aferente municipiului Iasi, sunt


subordonate ariei Podisului Moldovenesc si respecta in linii generale, ansamblul
morfo-structural al acestuia.
Formatiunile din soclul Platformei Moldovenesti, care se intalnesc in
fundamentul orasului, au varsta precambriana (fig.1). Ele sunt reprezentate prin
sisturi cistaline, predominant gnaise sericitizate cu intruziuni de granite si granite-
gnaisice.
Depozitele de cuvertura nu particularizeaza litologia platformei analizata
anterior. In aflorimentele si forajele analizate, cele mai noi depozite litologice sunt
cele de terasa. Au grosimi de 10-30 m, sunt formate din nisipuri si pietrisuri in
baza, partea superioara din varietati de argile si loessuri. La acestea se adauga
formatiunile aluvio-fluviatile din sesul Bahluiului si afluentilor acestuia .
In studiul nostru am avut in vedere, trei situatii distinctule, pe un
aliniament local: Copou – Gradinari – Trei Sarmale. Forajul F1, a fost amplasat
vis-a-vis de Biblioteca Central Universitara (terasa a-III-a a raului Bahlui), forajul
F2 in zona Mall – Tudor Vladimirescu (albia majora a raului) iar F3, in apropierea
paraului Vamasoaia(terasa a-II-a). Adancimile finale realizate au vizat stratul de
argila marnoasa(marne argileuse). Astfel F1 a interceptat stratul in cauza la - 18,50
m (talpa la -20,50 m), F2 la – 16,70 m (talpa la -41,80 m), iar F3 la - 10,30 m
(talpa la – 16,00 m).
Litolostratigrafia dupa datele din foraje si analizele de laborator are
urmatoarea desfasurare:
F1 – terasa Domenico Iasi : alt. abs.= +73,10m:
0,00 – 1,40m: strat de sol cu procese antropice;
8 Paulica Raileanu , Vasile Cazacu

1,40 - 6,80m: argila prafoasa galbui-ruginie, plastic consistenta,


umflare libera moderata, acumulari de CaCO3;
6,80 – 9,70m: argila prafoasa cu secvente nisipoase, plastic
consistenta; umflare libera moderata;
9,70 – 13,60m: argila nisipoasa, galbuie, plastic consistenta;
13,60 – 14,40m: pietris nisipos cu resturi fosilifere, neplastic,
practic saturat;
14,40 – 16,70m: argila nisipoasa cu intercalatii grezoase,
calcaroasa;
16,70 – 18,50m: argila brun-vinetie, slab stratificata, plastic
vartoasa la tare;
> 18,50m: argila marnoasa(marne argileuse),
cenusiu-
vinetie, plastic tare, continut de CaCO3: 6
– 10 %.

F2 – albia Bahluiului, Bazinul olimpic, alt. abs. = + 39,30m:


0,00 – 2,10m: strat de sol (argilos) cu procese antropice
(umplutura!); id. acumulari de saruri;
2,10 - 3,05m:argila vinetiu-ruginie, plastic
vartoasa,procese hidro-
halomorfe,umflare libera f.mare;
3.05 – 4,45m: argila grasa, plastic vartoasa la tare,umflare
f. mare ,saruri;
4.45 – 5,50m: argila vanata, procese de
halo(hidro)morfism,
plastic tare la vartoasa, umflare libera foarte
mare;
5,50 – 5,80m: argila grasa, brun inchisa, plastic tare;
5,80 – 6,30m: argila prafoasa nisipoasa, galbui-vinetie,
plastic
consistenta la moale, sensibila la umezire;
”Managing Operational Risk on Roads”
Iasi, Romania 5-7 November 9

6,30 – 7,80m: praf nisipos,ruginiu-vinetiu, neplastic,


practic saturat
7,80 – 8,50m: nisip prafos, fin granular, ruginiu-vinetiu,
neplastic,
practic saturat;
8,50 – 10,15m: nisip grosier, fragmente fosilifere, neplastic,
practic
saturat;
10,15 – 13,70m: nisip ruginiu, rare resturi fosilifere,
neplastic,
practic saturat;
13,70 - 14,90m: nisip feruginos, roscat, neplastic, practic
saturat;
14,90 - 16,70m: nisip, grosier, fosilifer, neplastic, practic
saturat;
16,70 - 22,20m: argila marnoasa, cenusie, stratificata,
plastic tare,
pelicule fine nisipoase, Ca CO3: 6,5 –
9,30%;
22,20 – 24,40m: praf nisipos, cenusiu, neplastic, practic
saturat
peste 24,40m: argila marnoasa(marne argileuse), cenusie,
stratificata, plastic tare, umflare libera
extrem de
mare, continut de CaCO3: 7,49 – 7,83%,
pH = 9,42-9,45 ( puternic alcalin).

F3 – albia majora a p. Vamasoaia, alt. abs. = + 69,18m:


0,00 – 1,10m: strat de sol, procese antropice;
1,10 – 3,30m: argila nisipoasa, galbui-ruginie, plastic consistenta,
umflare libera moderata;
3,30 – 5,60m: argila prafoasa cu intercalatii fin nisipoase, plastic
consistenta, umflare libera moderata;
10 Paulica Raileanu , Vasile Cazacu

5,60 – 8,40m: argila nisipoasa, cenusiu-galbuie, plastic


consistenta, umflare libera moderata;
8,40 – 10,30m: argila verzuie, intercalatii fine nisipoase, cenusii,
plastic vartoasa, umflare libera mare;
peste 10,30m: argila marnoasa, cenusie, plastic tare, umflare
libera mare.

Nivelul apei freatice variaza intre 2,60m (Vamasoaia) si 9,70m


(Domenic).
Facem mentiunea ca formatiunile pelitice din albia majora a raului
nostru, contin frecvent lentile nisipoase, prafoase, influentate sau nu, de prezenta
acviferului. In stratele de profunzime, argilele marnoase au manifestari extrem de
active in prezenta apei. Intercalatiile nisipoase din complexul argilo-marnos, sunt
de regula, semne ale alterarii in situ. Litologia de suprafata este afectata de
fenomene si procese de hidro- si halomorfism. Complexul nisipos din albia
Bahluiului este practic impropriu, lucrarilor de fundatii. Invelisul de sol, respecta in
majoritate, particularitatile rocii mama; manifesta clare procese de umflare –
contractie (gonflare). Sistematica argilelor marnoase s-a efectuat dupa continutul
de CaCO3. Acelasi continut de CaCO3 cf. clasificarii franceze, incadreaza roca
analizata, in categoria marnelor argiloase (marnes argileuses: 5-35% CaCO3).

5. ASPECTE HIDROGEOLOGICE

Panza freatica este reprezentata atat prin strate acvifere de adancime


„captive”, cat si prin strate libere. Stratele de adancime au mineralizare
ridicata, caracter ascensional , uneori artezian si sunt interceptate numai prin
foraje.
Forajele de mica adancime au pus in evidenta si prezenta unor ape captive
cu mineralizare redusa. Ele pot fi folosite, local, pentru alimentatie sau in
diverse scopuri.
Stratele acvifere libere sunt cantonate in depozitele psamo-pelitice
sarmatiene. Au continuturi ridicate in microelemente. Cele din zona Breazu,
Copou, Tomesti, Picioru Lupului, au caracter sulfatic, magnezian sau sodic.
Altele sunt sulfuroase, bicarbonatate, sodice. Este cazul celor de la Strunga,
Raducaneni, Baiceni si Pircovaci.
”Managing Operational Risk on Roads”
Iasi, Romania 5-7 November 11

Apele libere de natura freatica, au aparitii frecvente la partea superioara


a platourilor si interfluviilor sau la baza teraselor si sesurilor din lungul
vailor principale. Prezinta valori slab alcaline (pH = 7 - 7,5), temperatura in jur
de 90 C si duritate totala de 16 – 260 germ. Constituie principala sursa de
alimentare a localitatilor rurale.
Particularitatile litolofaciale şi posibilităţile de infiltraţie a apelor în
subteran evidenţiază ca fiind susceptibile de a conţine ape captive următoarele
formaţiuni:
Buglovian - faciesul recifal ;
Volhinian - conglomeratele, gresiile şi calcarele oolitice cu intercalaţii
argiloase;
Bessarabian - calcarele de Repedea şi nisipurile de Scheia;
Kersonian - complexul superior in facies nisipos;
Meoţian - orizontul constituit din nisipuri cu stratificaţie torenţială (70-80 m);
Dacian - nisipuri şi argile (100 m);
Romanian - nisipuri cu lentile de gresii şi complexul Villafranchian (pietrişuri
şi
conglomerate);
Cuaternar- faciesul lacustru nisipos, depozitele aluvionare, loessul şi depozitele
deluviale
In general, sarmaţianul s-a dovedit a fi o formaţiune ce poate oferi debite
importante. Pentru Iaşi sunt captate izvoarele de la Repedea, cu debile de 24 l/s dar
a căror duritate este foarte ridicată. Tot din calcarele de la Repedea s-a executat
vechea captare de la Bârnova.
Cuaternarul (pleistocen – holocen), constituie rezervor litologic prin
formaţiunile aluvio-fluviatile cunoscute : aluviuni, conuri de dejecţie, terase. Este
alimentat de râurilor mai importante. Se mai exploatează apa şi de la baza
loessului şi deluviilor.
Referitor la sedimentarul actual (holocen), acesta are coeficienţi de
filtraţie variabili, dependent de ponderea si granulaţia elementelor detritice. În
albia majora a râului Prut coeficientul de filtraţie are valoarea 10 -1, in timp ce in
luncile Jijiei şi Bahluiului are valori de 10 -3 - 10 -5 m/zi (Vartolomei-2008).
Rocile superficiale din lunca Bahluiului, sunt hidromorfe si frecvent
impregnate cu saruri. Au dominanta in invelisul de sol(intervalul: 0 – 2,00 m) si
subjacent acestuia (pana la cca 3,50m). Rareori peticele loessoide ce le acopera
sporadic, estompeaza actiunea proceselor halo(hidro-)morfe.
12 Paulica Raileanu , Vasile Cazacu

6. CONSIDERATII GEOTEHNICE. ELEMENTE DE


MINERALOGIE. DATE ANALITICE

In analiza geotehnica a sedimentarului din zona, am avut in atentie


litologia din forajele prezentate, dar si anumite caracteristici specifice, din unele
lucrari realizate in aria de influenta.
6.1. Elemente de mineralogia argilelor

Date despre mineralogia rocilor argiloase din bazinul Bahluiului


nu avem. Insa, urmărind evidenţierea particularităţilor mineralogice ale acestor
roci in zone adiacente (Podişul Sucevei, Podisul Central Moldovenesc, Câmpia
Jijiei Superioare), putem constata anumite similitudini:
- depozitele litologice au stratificaţie alternantă dar şi stratificaţie relativ
omogenă;
- acolo unde limita dintre strate este neta (ex. nisip, praf/ argila
montmorilonitica, actiunea apei favorizeaza procesele de contractie-
umflare. Rezultatul: fisuri, falieri, procese gravitationale majore;
- analizele granulometrice şi mineralogice ale probelor de rocă din zonele cu
predispozitie la alunecate, au arătat că acolo unde materialul nu prezinta o
diferenţiere texturală evidentă, mineralele argiloase au avut o repartiţie
egală pe profil. Când contrastele texturale au fost nete sau clare şi
compoziţia mineralogică a reflectat această stare. Procentul de minerale
argiloase din fracţiunile coloidale ale suprafeţei a oscilat între 30% – 37%
montmorillonit şi 18 – 22% illit, iar în masa alunecată montmorillonitul a
variat între 7,2% - 13,6% iar illitul între 2,6% şi 5,2% (Andreiaşi N.,
Crăciun C., 1981).
Autorii arata ca în domeniul argilos montmorillonitul a depăşit frecvent
73% (maxim 83%), în domeniul argilo-nisipos el s-a înscris între 68% şi 73% iar în
celelalte trei domenii (NA, PNA şi NP), intervalul de variaţie a fost de la 44% până
la 68%.În privinţa celorlalte minerale argiloase, în limite relativ constante s-a
păstrat conţinutul de caolinit (2% - 5%) şi pe un interval mai larg, illitul (16% -
38%).
Încercarea de paralelizare a datelor morfologice, litologice şi mineralogice a
evidenţiat următoarele aspecte (Pujina D et colab., 2008):
”Managing Operational Risk on Roads”
Iasi, Romania 5-7 November 13

tab. 1Compoziţia mineralogică a argilei sub 2μ în funcţie de altitudinea de dezvoltare a


alunecărilor

şi de domeniul litologic
Subunitatea Bazinul Altitudinea de Domeniul Conţinutul Compoziţia mineralogică
geomorfolo-gică hidrografic prelevare a litologic şi mediu de argilă medie pe profil (%)
probelor şi vârsta geologică coloidală pe M I C V
numărul lor a rocii de bază profil (%)
Podişul Central Fauri 280m / 9 A; ks 46 71 27 2 -
Moldovenesc Bustea 281m / 15 AN; ks 43 71 27 2 -
Greci 158m / 8 NA; bs 28 53 35 4 8
Colinele Tutovei V. Seacă 140m / 2 A; m 67 64 31 5 -
Crâng 229m / 5 AN; ks + m 39 70 27 3 -
Tutova 215m / 9 AN; ks + m 34 68 29 3 -
Podişul Sucevei Lămăşanca 310m / 4 A; sa 32 37 15
Frumoasa 340m / 3 A; sa 53 29 21
M= conţinutul de montmorillonit (%); I= continutul de illit (%); C= continutul de caolinit
(%); V= continutul de vermiculit (%); Ks= depozite kersoniene; bs= depozite bessarabiene;
m= depozite meoţiene; sa-depozite sarmatiene

6.2. Aspecte geotehnice. Date analitice.

Pentru sectiunea analizata s-au avut in atentie principalii indici


geotehnici, utilizati frecvent in practica de proiectare in constructii.
O desfasurare fidela, in concordanta cu litologia prezentata, are
urmatoarea prezentare:
tab.2 Terasa Domenico

adanc. tip roca nisip praf argila w Wp Wl Umflare Densitate


(m) % % % % % % libera- ρd-
% g/cm3

1,40- Argila 14,56 53,20 32,24 22,60 16,30 35,60 59 1,490


6,80
praf.
6,80- Argila 18,32 50,00 31,68 21,10 15,70 31,80 52 1,530
9,70
praf.
9,70- Argila 31,74 37,38 30,88 22,35 14,80 30,50 48 1,558
13,60
nisip.
13,60- Pietris 63,50 29,15- 7,35 pr.sat pr.sat pr.sat - 1,722
14,40 pietris
nisipos
14,40- Argila 34,19 34,48 31,33 22,85 14,20 29,40 <40 1,575
16,70 nisip.
16,70- Argila 12,22 44,86 42,92 22,05 18,80 46,28 116 1,640
18,50
>18,50 Argila 14,53 40,66 44,81 17,22 18,95 43,75 >125 1,780
marnoasa
14 Paulica Raileanu , Vasile Cazacu

tab.3 Bazinul olimpic

adanc. tip roca nisip praf argila w Wp Wl Umflare Densitate


(m) % % % % % % libera- ρd-
% g/cm3

2,10- Argila 11,71 45,74 42,55 24,62 17,32 50,41 105 1,423
3,05
3,05- Argila 9,43 27,94 62,63 30,30 18,95 58,10 >125 1,380
4,45
grasa
4,45- Argila 11,86 42,38 45,76 24,78 17,55 51,06 101 1,409
5,50
vanata
5,50- Argila 6,18 32,60 61,22 27,12 18,70 57,92 >125 1,331
5,80
grasa
5,80- Argila 30,12 37,78 32,10 21,71 15,18 32,28 57 1,488
6,30
praf-
nisipoasa
6,30- Praf 33,25 49,24 17,51 pr.sat pr.sat pr.sat - -
7,80
nisipos
7,80- Nisip 41,42 43,66 14,92 pr.sat pr.sat pr.sat - -
8,50 prafos
8,50- Nisip 90,50 5,45 4,05 pr.sat pr.sat pr.sat - -
10,15 grosier
10,15- Nisip 90,70 5,10 4,20 pr.sat pr.sat pr.sat - -
13,70 ruginiu
13,70- Nisip 91,31 3,99 4,70 pr.sat pr.sat pr.sat - -
14,90 feruginos
14,90- Nisip 91,56 4,96 4,48 pr.sat pr.sat pr.sat - -
16,70
grosier
16,70- Argila 17,12 38,94 43,94 15,59 18,32 43,13 112 1,718
22,20
marnoasa
22,20- Praf 31,48 49,86 18,66 pr.sat
24,40
nisipos
>24,40 Argila 16,86 38,98 44,16 16,52 18,18 43,58 125 1,742
marnoasa
International PIARC Seminar on ”Managing Operational Risk on Roads”
Iasi, Romania 5-7 November

p. Vamasoaia tab.4

adanc. tip roca nisip praf argila w Wp Wl Umflare Densitate


(m) % % % % % % libera-% ρd-g/cm3
1,10-3,30 Argila nisip. 34,40 28,08 37,52 22,30 15,30 32,60 56 1,465
3,30-5,60 Argila praf. 21,40 39,90 38,71 23,50 16,40 41,70 60 1,470
5,60-8,40 Argila nisip. 32,88 28,45 38,67 23,00 15,80 36,05 59 1,480
8,40-10,30 Argila 17,32 40,04 44,64 23,10 17,80 46,50 109 1,540
>10,30 Argila 16,36 40,03 43,61 17,85 18,60 44,40 >125 1,770
marnoasa
Umflarea libera impune restrictii de accesibilitate la valori mai mari de 60%.
In ceea ce priveste caracteristicile mecanice si chimice ale rocilor din albia majora a Bahluiului, pe diferite
intervale de adancime, constatam:

tab. 5.

adanc.(m) tip roca M100-200 M200-300 c Ø CaCO3- pH


KPa KPa KPa -º %

2,00-3,00 Argile - 43-80 50-81 8-19 - -


Argila
17,00-18,00 marnoasa 55-60 66-70 39-41 10-13 6,70 9,30
20,50-22,00 Idem 75-80 90-100 39-42 10-13 7,49 9,40
26,00-28,00 idem 100-110 120-125 55-62 10-13 7,83 9,47
International PIARC Seminar on ”Managing Operational Risk on Roads”
Iasi, Romania 5-7 November

Valorile din tab. 5. pot suferi usoare oscilatii pe linia continutului


in carbonati alcalino-pamantosi (implicit pH-), fara a depasi insa, limita de
incadrare la nivelul clasei(5-25%). Cele de compresiune-tasare cresc cu
adancimea. Indicii de forfecare (c si Ø ) sunt direct influentati de unghiul de
stratificatie al rocii, de constitutia coloidala si participarea fractiilor nisipoase in
compozitia litologica sau pe planurile de stratificatie ale acestora.

7. CONCLUZII

Cunoasterea proprietatilor fizico-mecanice si chimice ale


terenurilor din zona Bahluiului, este deosebit de importanta, atat pentru proiectarea
constructiilor civile cat si pentru lucrarile de infrastructura.
Realizarea infrastructurilor la lucrarile de arta, poduri, viaducte,
tuneluri, statii subterane si metrouri, presupune stabilirea exacta a unor
caracteristici legate de cunoasterea geologica, mineralogica si hidrologica a
formatiunilor litologie analizate.
Problema devine cu atat mai importanta, in conditiile actiunii
miscarilor seismice, la care aceste terenuri au comportare diferita fata de situatia
obisnuita.
Lucrarea de fata poate fi utila nu numai in domeniul
infrastructurilor constructiilor ingineresti, dar si in alte domenii conexe: alimentari
cu apa, resurse de materiale locale, sistematizarea locala si de ansamblu a
localitatilor.
Desigur ca pot fi dezvoltate si alte cercetari, care vor veni in
sprijinul unei documentari complete in domeniu.

Bibliografie

1. Aniculaesi M. (2009) – Contributii privind interpretarea comportarii terenului de fundare


folosind modelul starii critice, Univ. Tehnica „Gh. Asachi”, Iasi.
2. Ionesi L. (1980) – Geologia Romaniei, Ed. Tehnica, Bucuresti
3. Posea Gr.(2005) – Geomorfologia Romaniei. Ed. Fundatia Romania de Maine.
Bucuresti.
4. Pujina D. (2008) - Alunecarile de teren din Podisul Moldovei. Ed.
Performatica, Iasi
5. Pujina D. (2009) - Lito-mineralogia terenurilor alunecate (in curs de publicare)
2 Paulica Raileanu , Vasile Cazacu

6. Raileanu P. (1973) – Influenta unor factori asupra rezistentei la forfecare. Teza


de doctorat. Instit. Polit. „Gh. Asachi”, Iasi.
7. Vartolomei F.(2008) – Bazinul Prutului, Studiu de hidr