Sunteți pe pagina 1din 35

pll,

I
t'
]"
i _r".. "^^-J:-:+&
I
I
\ I

I
e Rovenla
l ffi.*
I-riplomat
{F,ologi" din Bucureqti
in I'eolo[ie la-Univ6isitatea din Oxford
!t',l\ili
t
(

t
Interp r etar ea Script ur ei
t
dupi Origen
I

t,

Tipogr atia ,,Cozia"


a Sf, Episiopii a Rdmnicului Noului Severin
lg2g
\':.: Biblioteca 5c.
1r $eminarul

Pre a!
Lucrarea aceasta a fost
unde am ptttut auea toutd tihnq Tffiabat {i
tn original prin operile biblice ale scriitorilor
cregtini dtn primele ueacuri, atdt pentru un
folos exegetic cdt pi linguistic. Arigem mi-a Ir
atras prima luare aminte prin prioritatea lui
aronologicd tn studiul biblic gi pentru impor-
tan{a operilor lui pe acest tdrdm. Am gdsit
deci interesant sd extrag principiile lui calau-
r(
zitoare pentru inierpretarea Scriplurei, mai
ales cd un asetnenea studiu n'a gdsit o tra- I
tare mai amdnun[itd nici la noi pi nici chiar
tn [arile cu literatur d biblicd f oarte desuoltatd.
Cdt priuegte tnsemnatatea acestui subiect, a- {
ceastu poate fi tntreudzutd chiar din primul
capitol al acestei lucrari.
Cu manuscrisul gata, am auut apoi norocul
aa in calatoria spre [ara unde a predicat Mdn-
tuitorul, sa pot trece gi prin locul unde inflo-
ria odinioard., ca pi astdzi, mdreala cetate a
I
Alexandriei. Acolo gdndul mi-a tmprospdtat
I
tn minte, ca un ecoa priru milenii, marea ac.-
tiuitate pi operd biblicd tntreprinsd de Origen
ca tahigrafii lui, tn acelap {inut unde tnainte
I

I
de el iudeul Filon tncercase pentru legea ue-
che o interpretare prin alegorie, dupdce tnca
h0(ob pi mai tnainte cei gaptezeci dddusera tn tra-
i C+. ducere ,Septuaginta", cea care auea sa fte
i

I tiparnila limbii Noului Testament. Acolo afost


I

I ,.4 .

I
ill
# *:?.
lt{
4

tnsd un capitol nou, cel care' priuepte ,rme-


diul in care a desvoltat Origen opera lui
biblic5".
In acel mediu in care culoarea ceruhti tm-
preunata cu tntinsul mdrei pi murmurul Ni-
ffiffiffiffiffiffiffi
lului au adapostit o ciuiitza{ie caracterizata
prin o continud sfortare de-a grdi cu diuini-
tatea, interpretarea Scripturei a luat o d.irec-
{ie speciala: cea alegoric5. Origen tnsugi a INTERPRETAREA SCRIPTUREI
adoptat gi sistematizat aceasta metoda. In ce
chip pi pdnala ce punct a reugit el sd pd- DUPA ORIGEN
trundd tn spiritul Scripturei prin metada lut
proprte, sa ua uedea din acest stttdiu.
CAPITOLUL L
AUTORUL
Opera biblicH a lui Origen gi mediul
BIBLIOGRA.FIE. Isvorul de seaml pentru aceastd in care s'a desvoltat.
lucrare il formeazd insigi operile lui Origen, Celelalte 11. lntroducere, 2\. Interpretarea Scriplurei inainte de
scrieri menlionate au folosit numai pentru anumite Origen, la Iudei gi- cregtini. - 5). Origen 5i opera Ei biblic5.
puncte din subiect, ,{). FIediuI in care desvoltd Origen,interpretarea Scriplurei.

t. Operylle lui. Origen dup[ colec]ia Migne P, G, t). Toate. ramurile de Stiintd cultivl mai mult
vol. XI-XVII, indeosebi vol. XI, XII, XIII, VIV qi XV[.
ca niciodatl invdlimintele istoriei in tratarea
2. B. IEAPIIAAOI: O Qpr16v46 dr5 6pprlveuciTs ilv rilitov diferitelor chestiuni ce intereseazd prezentul,
Ipagdv xatd, r.ob; dltouE nar6paE xai 6t}aoxri).ouS t4q Aceasth simpatie pentru expunerea {storicH. e
Exx),r1otag x. r. l. (in Ezx).4or aotmil A),i1\eru din Con-
stantinopol, anii 1885-1886), atit de accentuat{ in univeriiteli, incit studen-
5. Eugbne de Faye: Origdnes (1923) qi Esquisre limea se plAnge de-o invadare a istoriei in
de la pensde dlOrigdne (1925).
toate ramurile de specializare, Degi istoricul
unei ramuri de cultuiS gtiinlifici poate imbr6ca
4. Mangenot: art, All*gories bibtiques gi Interpre- uneori o formi de erudilie pufin p16cut5, tre-
talion de tdcriture tn Dictionnaire de la Joi ca- buie recunoscut cd nu-i pro$res decit pebaza
tholique.
cunoagterii trecutului, Nurnal. acel ce cunoagte
5. W. R, Inge: afi,,Alexandrion Theology in ,,Ency- incerc5rile trecutului poate nlzui' sd p[geasc5
clopedy of Religion ond Ethics". o treaptS. mai sus pe scara viitorului gi a pro-
6. Joh. Geffeken z art. Allegory, acelag volum, gresului,
6 7

Nu-i deci de mlrare cd ramurile de culturd. Un mare interes prezTntd, din acest punct de
teologici se adapi in deosebi din cuvAntul vedere Origen gi metoda lui de interpretare,
istoriei, Teolo$ia nu se poate tnfelege dec6t E[ e primul mare interpret gi critic biblic ai
prin prisma istoriei, In teologie, pro5lresul nu totodat5 metoda lui de interpretare e foarte
se certlficd,, ca in gtiinla empiricd, dupl o diferitE de cea modern[, dar prezintd un sis-
scard evolutiv suitoare spre veaeuriie nouin tem bine definit, numit alegoric. Acest sistem
ci dupi epoca sau personalitatea care a intru- pare ciudat gi aparte fa!6 de timpul nostru,
pat gi trSit preocup5rile religioase mai ald.turi dar acest fapt nu ripegte lui Origen marele
de DumnezetT, Totodatd, erorrle religioase ale merit de a fi creiat cel dintdi o nou[ ramurE
trecutului pot s[ reinvie sub diferite forme si in teologie, cea a studiului biblic, El e primul I
deci preinfimpinarea lor ne obliga si ne sco- care incearcd sI puni acest studiu pe bazel
'borim spre isvorul 1or istoric, Deaceia, ramu- gtiinlifice gi si{ coordoneze intr'un sistem d"lq^
rile teologice, chiar cele inafard de sfera isto- il face vrednic de-o amd-lJ
interpretare, ceeace \
ricd propriu zisd, se reaziml toate pe istorie: nunfiie cunoagtere, (

cea a do$meIor, a sectelort a canoanelor, etc. 21. Citirea g[ interpretarea Scripturei era in
Interpretarea Scripturei e leSat5 deasemenea -mare cinste at6t la ludei cdt gi la primii creg-
de cunoagterea istoric5. a desvoitlrei ei, cdci tini, Inainte de-a cl6di sistemul sdu propriu,
cLtirea gi explicarea c6rlilor sfinte este o inde-
Origen avea deci inaintea lui o bogat[ tradilie
letnicire tot aga de veche ca gi cregtinismul, de interpretare, Deaceia e nevoie de-a consi-
trstoricul exeSezei e dbci tot atAt de folositor dera contribulia lui in legltur[ cu obiceiul de
pentru interpret, precum e istoria dreptului interpretare la Iudei gi cregtini, inunte de el.
pentra un iurist, Studiile biblice au luat ina-. Pe' lAnSS aceasta, va fi nevoie sd analizdm pe
devir o a$a desvoltare, incAt orice chestiune scurt condiliile mediului ln eare igi desvoit5
poate fi inf6li9atd cu o- bo$at6 bibliografie mo- Origen metoda lui de interpretare, care se des-
dernd. Sunt ins6 pu{ini acei eari iriainte de-a prinde din operile lui exegletice.'
folosi plrerile unui critic modern, oricAt de au- La ludei, interpretarea Seripturei forma o
lorizat, sd fi trecut mai intAi prin volurnele gi datorie de primul rind, Dec&nd girul profefii-
interpretirile celor vechi, spre a desprinde din lor fusese intrerupt 9i cuvAntul lui Dumnezeu
istoricul exegezei,diferitele pdreri gi metode incetase de-a se rnai inf[iiga sub litera scris5
de interpretare, Un asemenea studiu este to- a unor trimigi inspirafi, Iudaismul se al5.turase
tugi de mare folos interpretului gi poate da ori- tot mai mult de citirea gi interpretarea biblic6,
cdrui cregtin o lumin[ deosebit6 de felul cum indeosebi a legei qi profelilor, Fariseii 9i Scribii
trebuie si citeasc[ gi sd explice sfAnta Scriptur5. in genere aveau aceasti datorie gi aritau o
deosebitd iscusinfX in a t[lmdci scrierile sfinte,
-8
Orice Iudeu mai culiivat gi priceput c6uta s6 Iudeul Filon este cel mai strSlucil reprezen-
indeplineasc[ aceiagi datorie, dupl puterile lui, tant al acestei metode de interpretare, Se pat*
c5ci prin citirea gi tdlmdcirea Scripturei folosia cd aceast[ metodd nu-i inventatd de eI, ci cd
nu numai viafa moral5 a poporului, dar se da ar fi fost practicatd qi inainte de el de al1ii,
gi un r5spuns la chestiunile cari priveau veni- derivAnd probabil dln HaSgada, Filon insd e
rea lui, Messia, Deaceia, ingugi MAntuitorul po- acela care d5. intre trudei un sistem de inter-
runcegte Iudeilor t Cercetali Scripturile, cdci-uoi pretare alegoric5, Alaturi de sensul literal a1
gdndili cd tntrdnsele aueli uia/d uecinicd Si a- Scripturei, pe care il recunoagte gi Filon, el
celea sunt cari mdrturisesc pentru mine" ({oan g[segte gi un sens spirituol, acel care-i dupE
q,"), Tot El ii mustrd cd nu cred in persoana el ,,sufletul Scripturei". lindndu-se de sensul
Lui, pentrucd nu cred in cele scrise de Moise spiritual, Filon a interpretat simbolic Pentateu-
despre El (Ioan 5,46-7). De altd parle, Iudeii hul, unde persoanele sunt alegorizate, Adam
c[utau sd sprijine tot pe Scriptur6 atacurile lor e de pild5 un simbol al omuhli pimintesc gi
impotriva Mantuitorului (Ioan 7,52), dar erau muritor ; Cain al egoisrnului, Enoch al ciintei,
sdrobili in incercarea lor de sensul Scripturei A/oe al drept[fii gi agteptlrei, Iosef e simbol
pe care insugi Iisus il punea in fala 1or, [5rd al in{elepciunei politice, etc, etc. Aga dar, per-
9a sE poat[ a-i mat rXspunde impotriv5. {comp. soanele din Pentateah ar fi simboale a diferite
Matei 22, +r-+01, chipuri Ei particularit5ii ale sufletului omenesc,
Iudeii din Palestina gi din r[sdrit inlerpre- Nu numai atAt, dar animalele cagi locur:ile,
tau Scriptura mai mult dup6. sensul literal, pe sirbdtorile gi diferite alte lucruri din Pentateuh
cAnd cei din Alexandria qi Egipt o tllmdciau au un inteles simbolic dupi Filon. A9a Egip-
mai mult in chip alegoric. Acegtia din urmi tul, e simbol al cdrnei gi suferintelor, Chanaan
se aflau intr'un mediu pi$An foarte inaintat al lucrurilor rele, garpele al poftei, g, a,
din punct de vedere intelectual,, ceeace ii silea In gienere, se poate spune cI Filon admitea
sd fie in leg[turd cu filosofia p5gAnd, Din a- un sens literal gi istoric, dar numai in sub-
ceastd pricind a ndscut in Alexandria tendinfa stan{i, nu in am6nunte, Adam e dupi el cu
de-a introduce in Scripturi unele idei filosofice adevirat primul om, ins5 istoria despre el,
p5g6ne qi totodat[ de-a sprijini asemenea idei despre paradis qi despre arborii din acestan
Iilosofice pe litera Scripturei, Xudeii din Alex- despre garpe, despre cdderea gi alunsarea din
andria clutau astfel sE concilieze -prin un sin- paradis, sunt cea mai mare parte simboa-le a
cr-etism religios, datele Scripturei cu cele ale unor idei mai tnolte 1), Dupi Filon deei, sen-
filosofiei gi culturei girecegti.- In acest scop in-
terpretarea Scripturei in mediul iudaic din A: 1) De Migrat. Abra. i 450 (dupi studiul lui B' Ieorpli,?'iou op
Iexandria se distinge printr'o metodd olegoricd, cit. pag. 531-2).
11
-10- -
sul alegoric e sufletul Scripturei, pecAnd infe- voltieooow, dnoxexpup.ltLv46 g0oeog, iv SrrovotacE D4loupt6-
lesul literal e numai corpul ei, urle)" l),
Alegoria lui Filon nigtea dintr'un motiv a- Vom vedea cd Origen, el insugi din Alexan-
pologetic.- Din cauza disprefului 6irec fa{d de dria cagi Filon gi Terapeulii, va folosi ceva din
cdr\ile -iudai.ee, el a inceicat s[ ipere Scrip- sistemul acesta alegoric in interpretarea Scrip-
tara, ale{orizAnd sensul pentru a o face turei,
sibild filosofiei greeegti 1), ""*- La c-regtim, primele inceputuri de explicare
Tot o interpretare ale6[oricd a Scripturei a- a c[rfilor din Vechiul Testament se gdJesc in
veau sectele iudai.ce, cea a Terapeul[lor gi cea scrierile Noului Testament, Mdntuitorul insusi
a Essenilor. Studiul Scripturei era nrult folosit a l6sat in Evanghelii explicarea mai multor
de_ aceste secte, insd o ilegorizau, socotind c6 pErfi din V. T. Sfinlii apostoli gi scriitorii N.
cele spuse sunt doar imaginea (o,ravoca) unui in- Testament citeazd, deasemenea gi explied une-
leles hscuns, ori versete din V. T. Dovezl se pot'g5si pre-
. Terapeufii erau o sectl iudaici rispAnditd tutindeni in Evanghelii, Faptele aposiolilor 9i
in multe pErfi, dar centrul lor de inilorire se Epistole, Interpretarea textelor citate din V, T.
afla tot in Egipt, lAng5 Alexandria, Filon in- srmeazd, in genere dupd sensul literal-istoric,
sugi ne-a_ ldsat multe amlnunte despre acegtia, Aqa e de pilde interpretarea pe care o face
pe care le reproduce gi Eusebiu ii istorla bt- MAntuitorul Ia legile gi unele porunci din Ie-
sericeascd a l:ut (IL 17,s-23), mat ales cH acesta Sea mozaicd,
ii consider6 ca fiind cregtini, Chipul lor de-a __
Alteori insi, degi mai rar, interpretarea din
interpreta Scriptura ne este desciis pe larg: N, T, urmeazd dupE un sens figirat sau ale-
,,explicarea cdr{ilor sfinte se face ta ei pin goric, mai ales in epistola cdtre Ebrei qr in
Jiguri gi olegorii (Dr'6novorarv iv ,ii),.r11optacE)i acegti cea cdtre Golaleni.
oomeni socotesc cd legea tntreagd se oseo- In biserica cregtin5, explicarea Scripturei a-
mdnd unei uieluitoare, al edrei trup tt Jor- vea un loc de seam5 in ierviciul divin, dupd
meazd rdndurile scrise, iar suftetut e sensul cum fusese de fapt obiceiul gi in sina$oSa iu-
cel neudzut Si oscuns tn cuoinie (oerp* pev Elerv daic5. DupE citirea unon pericope, in 6is]erice,
r,l,E pr1d,E Dwrri-ietg, guxiv Dd cby dvarcoxe{puevo,t caig ).6(eoc,i cineva explica cele citite, acesti puttnd sd iie
d-opawv vonv),,, Ei explicd alegoric, deaarece cred apostol, episcop, sau chiar gi dintre laici. O-
cd cuuintele nu sunt decdt figuri Si semne de biceiul acesta s'a continuat Ei desvoltat apoi,
lucruri oscunse ce se descopbrd p'rin alegorie incAt citirea 9i explicarea rtnor pdrfi din Scrip-
{,,,il,Lr11opo0'rre5, dzrerDf oUprpo),c ,L *1s (,\rq6 iplt\veiag tur5, mai ales din N, T,, forma o parte strans
le$atd de serviciul litur$ic,
1) art. Alle$ory in Encycl. of Ethics and Religion [vol. Ip.329J
---i["px fibn, cttat de Eusebiu in Ist. bis, lI, 17,2oqi IL 17. 10.
-12- -13-
Astfel, sL lusfin Martirul (t 165 d. Hr.) descrie rtea, - Clement Alexondrinul, primul stAlp al
rAnduiala serviciului litur$ic care se sdvArgia in gcoalei alexandrine dupd Pante'n, arald. o mare
fiecare Duminec[ gi spune c5 in adunarea cre$- inclinare in scrierile t:ui pentru o interpretare
tinilor ,,se citesc memoriile apostolilor sau scri- alegoric6 a Scripturei, Clement a incercat la
erile profelilor", prin aceasta trebuie sE in{e- creqtini, pieeum Filon la Iudei, apropierea
legem pdrli din Noul gi Vechiul Testament. Scripturei gi ideilor cregtine de filosofla pd-
Dupd crlkea unor hsemenea pericope, SL Ius- fdnd, CAnd Clement afirm[ cX in]elegeiea
tin ne spune mai departe cd primul stitdtor Scripturei nu-i cu putia{[ oric5rui om. din
(6 rpoeord6), adicd preotul sau episcopul, fXceau cauza adevdrurilor profunde cari se ascund in
prin Sraiu b explicare gi indemn pentru imita- ea gi cari pot fi inlelese numai dupl o lun$6
rea acestor lucruri bune 1). ini{iere, -a
el concepe interpretarea Seripturei
Explicarea Scripturel era deci legatd de pre- un fel de atribulie a unor alegi, o indeletni-
dici si fdcea parte in aceasti formi din servi- cire aristocratd intre cregtini 1).
eiul divin, Insugi sluiitorul bisericei o fdcea, dar Pdnila Origen, existE deci o lunSd tradilie
era in$dduit gi laicilor si vorbeascl spre a ex- pentru citirea gi folosirea locurilor din Scrip-
plica cuvintele Scripturei. turd pentru nevoile sufletegti ale cregtinilor cAt
Primele scrieri cregtine arat[ totodati cdt era qi pentru apdrarea acestora impotriva atacuri-
de obignuitd cunoagterea gi studiul Scripturei lor din afard. In genere, cregtinii citau Scrip-
la cregtini, Scrierile apostolice sunt pline de tura dupE sensul literal, dar.se vdd gi inclindri
citate din ScripturS, at6.t din Vechiul cdt 9i din c_8ft19 o interpretare aleSoricd, Irineu (140-202
Noul Testament, La fel au continuat apolo{efii d, Hr,) arati cel dintdi un interes mai mare
1
gi scriitorii veacului al doilea, ca lustin Mor- pentru chestiunile biblice, Dar nici el nu in-
lirul, Teofil de Antiohia, Irineu gi Clement cearc[ in scrierile lui sd rezolve chestiunile
Alexandrinul. To\i, acegtia ins6 interpretau gi cari se 1e6i_au de studiul gi textul Scripturei,
citau locurile din Scripturd in chip sporadic, sp{g a ne da astfel un sistem de interpi elarJ.
fare sd se ocupe de'o interpretare sistematic[, 3). Origren (cam 185-254d, Hr,) dintAi
CAt privegte felul de interpretare, primii scrii- " ""1
cregtin care igi ia sarcina unui studiu ail Scrip-
tori cregtini urmau in 6lenere sensu[ literal is- turel in chip sistematic. 9i larg. El e primul
toric, dupi pilda din Noul Testament, care scrie comentarii qi omilii exegetiCe asu-
Se observd totugi cd interpretarea alegoricl pra cdrtilor sfinte gi totodatl primu[ care simte
domin5 in unele scrieri, cum e in epistola lui cX studiul biblic e in leg[ture cu cel al auten-
Barnaba gi tn Pti'storul lui Hermo. Deaseme- ticitdfii textului , exgezo Ei critica textuald tn-
- lllu"tn t trrtirul t Primo apologie cap. 67 in Migne P, G. vol.
cep principiul lor dela Origen.
VI col. 429. - I Sl;"-rfa.. Migne P, G. tom, VIII col. 364,
_1,4_ x5-
Operile lui
exegetice au fost considerabile" lereyio,- Pldngeri, Ezechiel Si Osea din V. T,,
Timpu] n'a pdstrat tot ceeace a scris el, to-
t,
iar din N, T,: asupra- Evangheliei dup5 Matei,
tuqi poseddrn inci{ o mare parte in original, Luco, Ioay,^lqntntg opostolilor Si Epiitolele sf.
sau in traducere latind, Studiul biblic l-a in- ap, Pauel. Multe din acestea s'au'p6strat nu-
ceput inci de t6.ndr. Chiar din timpul vieli mai in chip fragmentar, sau numai in traducere
tatdlui siu, martirul Leonido, Origen arita o latind 1).
deosebiti mS.estrie in mi"nuirea Scripturei. Dar Origen are gi meritul de-a simti cel dintAi
Pentru erudilia gi faima lul,, eL e chemat in c5. pentru a putea interpreta, trebuie stabilitn
fruntea gcoalei catehetice din Alexandria, ca ur- intAi autenticitatea textului, In acest scop a
mag al dasc5lului sdu Clement, degi Origen nu in_terprins _el o altl oper[ pe terena! biblic ;
avea decdt vre-o 18 ani, Aga incepe el la anul Hexaplq. El voia sd pund in coloane al5turate
202'203 d, Hr, sd strAng6 in jurul acestei gcoale diversele Texte ale VLchiului Testament, adici
pe intdii sii studenti. Studiul Scripturei juca un originalul ebraic, traducerea {reacd a Seotua-
rol foarte important in programul lui, aga cd gintei- gi Versiunile grecegti ale lui Simma^chus,
gcoala cateheticX era in acelag timp gi prima Theodotius gi Aquilas. Din compararea textelor,
schi!6 a unui institut biblic, Origen avea atAta cineva putea sI aibd dintr'o vLdere varietitile I

instruire gi memorie, incAt putea s5. recite pe textului 9i sd stabileascd astfel forma lui. ir:i- Ir
din afar5, in acelag timp 9i in chip exact, ver' Sinal5, Hexapla servea deci ca un fel de si-
sete din Scripturd gi din autori greci 1), Tot- qople biblicd, in care se putea urmlri textul
odat[ a invdfat ebraica pentru a putea citi in de. interpretat gi se intdrij convin6lerea auten-
original Vechiul Tqstarnent, Poate fi socotit deci ticitSlii impotriva Iudeilor gi p5gdnilor, In acest
'scbp
ca primul scriitor cregtin in afar5. de Iudaism, ch1R,. Origen urmilria u" strAns legat de
care introduce ebraica in studiul teologic, cel al comentariilor lui, ceci cr?tica textulu"i este i\
AceastE personalitate a continuat studiul bi- cel mai" prefios auxiliar al exe{ezei, Se poate
blic, tot timpul vieli,ldsind o mullime de opere fpule deci _ci gi critica textuald tnc:epe ?ot de
scrise, de-o intindere voluminoas[, EI a scris la prigen, Studiile biblice moderne ne-au obig-
cgmentarii gi omilii exegetice asupra celor nuit cu al5turarea gi compararea textelor, dar
mai multe dintre cirfile Vechiului gi Noului p.?"W epoca lui Origen, planul gi scopul lui
Testament: in Genezd, Exod, Leuitic, Numeri, din Hexapla_ apar o irorralie de-o g;ai:
Deuteronom, Iosuo Naui, Judecdtori, Regi, Iou, oas5 intreprinderc, "_, Opera nu s,a plstrat decAt
Psolmi, Prouerbe, Cdntarea Cdntdrilor, Isaio, l, %rt *leclia -Migne, vol. XII, Xm, XN 9i XV[, Eusebiu
aratd
.cd sunt scrise la Alexandria I 5 vol, in Ioan, plAnOerile lui
l) ..,quam totam memoriae ita commendauerit, ut locos om- 111",*,1,^
in Genesa 7 .iar la Cesareea r cele in Isaia, Iezeihiel (25
nes- e-f tempore,etiam libris inconsultis,apposite recitaret. (Da- Yo,LL
eAntarea C-dnldrilor- (30 volume ajunse Ia Eusebiu) Euse\iu :
niel Hueti. Origenionorum, Migne P. G, vol. XVII, col. 699). Ist. bis. Migne F. C, fX izz.

ffi*:,,"u\
porocrc
- cr.iitr
-t6- -!7-
in mic6 m5.surd, atit din cauzavolumului prea nu-l irnpiedicd sd fie totodat6 insemnat gi in
mare cit 9i poate din pricina pulinei utilitali aite rarnuri; doctrind, apologetic6 g. a,
pentru veacurile urmitoare, S'a putut recon- a). Studiul Scripturei insfl Jvea si'se desvolte
stltul insi destul, incAt sE ne poatl da o idee pentru Origen intr'o atmosferi destul de com-
de ceeace trebuie s[ fi fost in forma ei dintAi. plicatS,
Ce nevoi au impins 'pe Origen sd. creieze Mediul alexandrin ii olerea o metodd alego-
studiul biblic ca o ramur5 noul in teologia ricS^pentru interpretare, trnaintagii sii, Panfen
cregtin5 ? Era studiul biblic din opera lui un $i Clement Alexandrinul, il invilaserd sd in-
produs al chemd.rei l5untricen sau era impus ciine-spre aceasti metodd, Deasemenea, ma-
de cerinli dinafard ? rele interpret -iudaic Filo, alexandrin Ori-
Eugdne de Foye crede cd in ciuda operilor gen, puse_s_e alegoria "ugi
ca un sistem de interpre-
biblice ale lui Origen, acesta ar Ii numai la tare in Vechiul Testament, Chiar Gnosticii,
suprafa!5 un exegletn cdci in realitate eI era un produs lot al speculafiunii alexandrine, nu
do$matician, Exefeza ar fi folosit lui Origen fdceau decdt sd. interpr'eteze Scriptura tot in
numai ca un vehicul de cunogtinfe in spriiinul chip alegorict Herokleon, primul comentator al
doctrinei ce voia sd desvolte, Origen ar fi mai Evanghelistului Ioan urmaie aceastl metod[ si
mult un filosof religios decAt un interpret biblic'). Origen avea in fa!5 comentariul lui Herakleon
Pdrerea aceasta pare indreptElite da.c[ exe- c6nd a scris la r5.ndu-i comentariul s6u in ev,
Seza in sine e infeleasi numai ca miilocul prin dup4 Ioan_. Chiar gi mentalitatea pXSAnd" era
care sd desprindem doctrina Scripturei, Origen cuprinsd de obiceiul de-a alefiorizaiciierile de
era inclinat spre doctrin[ ca orice Srec ai ca seamd t olegoria era o necesitate mentald o
orice fiu al mediului alexandrin, Totugi, dac5. mediului alexandrin ,), In opunere cu mentali-
ar fi sd vorbim in termeni moderni, speciali- tatea. contimporan5 care g profund empiric-
tatea activit5fii reliSioase a lui Origen a fost realistd, .cea din vremea lui- Origen era mai
pe tdrAmul bibltc. Mai mult de patru cincimi ales intelectual-idealist5, Chestiunile religioase
fin operile lui conservate sunt ocupate de co- gi filosofice erau tratate intr'o atmosferilrrrr.-
mentariile gi hexapla 1u1, iar extinderea lor tre- cendentd gi metafizici, fdr6 multd legituri cu
buie s5. fi fost incd gi mai mare faf5 de cele' datele experienlei: ,,moins que iamai-s, la pen-
lalte opere dacE s'ar fi p[strat toate, Pe lAnS5.
motivul acesta scos din volumul operilor bib- !) P-orfiriu acuzd chiar pe Origen ci a imprumutat metoda ale-
lice, trebuie adeugat ci peritru acestea el a gorici de-a interpreta Scripturile din scrierile unor filosofi ,aoa"i.
pita(orieni gi stoici (vezi ti Eusebiu r Ist. bis. VI 19.8.) trt""Iu'ri"l
pus atAta studiu mig5los, atAta timp gi pasiune, Sorismului era aga de rispinditd dealtfel qi la pn{dni. i"at ptiiiiin
incAt Origen e exeget intAi de toate, ceeace gr.edgl.ce poate scoate toate principiile lilosofiei lui din mitul lui
lsis pi Usiris ; scrierile lui Homer erau deasemenea aleSorizate, Stoicii
-- lErgdr" de Faye:Esquisse de lapens6ed'OrigEne p,30qi41. folosiau cel mai mult aceastd metodd, (u*, A1l"gorf op. cit. p. 32g).
I

;ir
-18-
lli sde foirmait ses conceptions d'aprds l'obser-
ootion des faits" t1. Intr'o asemenea atmosfer6,
in care trdia gi Origen, alegoria pErea cel mai
ffiffiffiffiffiffiffi
i,i.,,

ii firesc dar al talentului gi erudifiei, Vom vedea


l indat[ c6 Origen se resimte de aceastd atmos-
tirrll fer6 in metoda lui de-a interpreta Scripturile
in chip alegoric,
iir Pe langa acest rnotiv, simful lui critic I'a
lri fdcut sd ovserve cE loviturile cele mai triii im-
potriva cregtinilor veneau tocmai dela acei cari
,i,1, interpretau locurile din Scripturd in chip lite- CAPITOLUL II,
ral, In tablra alegoricS, numai unii gnostici erau
llil
lili periculogi, In tab[ra interpret5rii literale insd se Concepfia lui Origen despre ScripturE,
lilil aflau to[i dugmanii cregtinismului ludeii, ere-
ticii in frunte ca Marcian qi, pdgdnii in frunte il Scriptura c.a inspiralE pf,nH in cea mai micd literH;nimic
.l:"P_{}:o", nimic nepotli-vitr
ca Celsus. Toti acegtia in atacul lor impotriva -ci totul armonios. - 2). Canonul-
carlilor slinte ; scrierile Noului
liiliii Testament si daie deso""
lui Christos se puneau pe terenul literal-istoric. autorii lor.
-
gradul
5). ImpErfirea cErfilorSciipt"rei S'--
lor de inspirafie.'Rezumat]
Iudeii gi pigAnii erau aliali in aceiagi metodd
de-a socoti pe Mdntuitorul ca pe un simplu 1). Origen avea deci toate dura,rile cari se
ffii'i
om, n5scut ca toli oamenii gi mort prin r5s- cer unui interpret al Scripturei.t u*studiu pa-
tignire, moartea consideratd cea mai ruginoasE, sionat uJ 9i, o cunogtinl5 enciclopedicd
In acest scop, ei folosiau o interpre tare lite- Li-
meni altul in epoca -lui, o *"riorie prodigi-
"r.
rald, intr'un spirit ralionolisl gi inllturdnd mi- oasd care ii, da _posibilitatea si se i-oace "in
flil racolul din acfiunile MAntuitorului, Ca probd" minte cu textele biblice gi mai presus de toate
cd metoda iudaic5 gi pdgdnd mer$eau mAnd el poseda acel simf criiic iniscut care simte
in mAni in ceeace privegte mAnuirea textelcr finefea atacului dugman gi gtie cum si-l
biblice impotriva cregtinilor, este faptul c5. cel batd. "o*l
lilril mai mare inamic p5gdn, Celsus, pune in gura Dar alituri de asemenea darari
unui Iudeu toate atacurile gi blasferniile pe cari naturale,
ffl Ie indreaptl impotriva lui Iisus pe terenul-biblic" 9{4"" se-afla-9i in_fala multor greut[fi. Mai
intAi era faptul c[ Iudeii, pagAnii gi gnosticii
Un motiv mai mult de-a face pe Origan sd-i isbeau _credinla cregtin5 folosindu-se to"cmai de
lill
combati pe un alt teren decit iel liteial, litera Scripturei pentru a nimici spiritul ei si
flt1 pentlq a-sprijini r5tlcirile 1or, pe lang[ atacul
1) EuSr de Faye.. Esquisse p. 23, acestei allante indArjitH 9i eterogend] Origen
-24- -21 -
avea se infrunte gi Sreutatea inceputului, cici Din acest principiu, Origen traSe celelalte corr
nimeni pAn5la el nu incercase sd dea o me- cluzii care se impun interpretului in mod firesc.
todd de interpretare a Scripturei ln chip sin- Prima urmare a acestui principiu e cE Scrip-
tetic gi sE pun5 astfel temelia unor principii
cil[uzitoare pentru acel ce se apropie de ci-
tirea sfintelor cdrfi.
tura nu con
ocord, nimlc-i,
€--T
^ ffi
nu rre tmplrntt.
euora IE
Cum avea el sd invins6 aceste dificult5li ? are in miin5 clrlile sfinte, acela posedd
Inainte de-a pE$i pe terenul de luptd impo- tezauru| revela\rei, Omul Sisegte deci in eIe,
triva dugmanilor cregtinismului gi de-a incepe tot ceeace ii trebuie pentru mdntuire, El nu
opera lui exegeticE, Origen avea nevoie de-a poate ins5 sd taie ceva din ScripturE, de pilda
defini hotdrAt care e conceplia ce trebuie sd ceeace nu i-ar conveni sau i s'ar pdrea ne-
avem despre slintele cdrli, Acestea formeazd potrivit cu in{ele$erea. Scriptura e un tot din
isvorul intregei credinle cregtine gi totodatd care fiit se poate arunca nimic, f5rd a nu mic-
gora in aceiag mdsurE descoperirea ce ne este
motivul de disputd cu tofi dugmanii cregtinis-
mului, Este prima datorie decl, a oricdrui in- dat5 in ea de Dumnezeu, Oiigen insugi o spu-
terpret de a-9i face o idee clar5. despre Scrip- nei *eu nu cred deci sd fie zadornicd nici
tur6, inainte de a-qi fixa o metod5 de inter- mdcar o iotd sau o cirtd din dumnezeestile
pretare, Deaceia clutim si pdtrundem mai fnudldturi" sJ.
infdi. conceplia lui Origen despre Scripturd. Prin urmare, fllx poate fi vorba de nepotri-
viri in Scriptur5. Ceeace poate sE ni se pard
, Principiul fundamental pe care Origen il re- nou6 astfel, nu-i in realitafe decAt o armbnie
'petd mereu gi care formeaz1, totodati afirma[ia
dogmaticd a rcliglei cregtine, este ci Scriptura divinl ce ni se descoperl prin revelafie, Pen-
e inspiratd. Trebuie s[ fim convingi cd" ,,sfin' tru a ar5ta in ce chip Scriptura tarmeazl. un
tele cdrli nu sunt operile unor oameni, ci ele tot armonios, far5 nepotriviii gi disonante, Ori-
au fost compuse d-in inspiralio sJdntului duh" 1), Sen o comparS. unui instrument care desi are
Confinutul Scripturei constitue deci o revelafie rnulte coarde, poate si dea totugi sunetl ar-
monioase pentiu acel ce gtie sI citeascd. in a-
divini acordati de bunl voie oamenilor ca s[ devlrul revelatiei
indrumeze pagii lor pe c[riri luminoase, Prin-
cipiul inspirafiei in compunerea Scripturei for- Duge diferite ale psaltiriului qi
-
aie "o* cari
chitarei, "burdele
.au tiecarc un iunet aparte,
meazil cheia de pornire a hi, Origen, in con-
formitate dealtfel cu toat6 tradilia cregtini 2),
rriciri intre om qi, Dumnezeu, fidd,cina religiei e nimiciti, Deismul
stn{ur a putut cldea in asemenea eroare, eeeace rdpegte acestui
1). Ilept Ag1drv cartea lY t Migne P. G, vol, XI col. 360, sistem orice caracter religios,
Zi. ld.er d.e inspirolie qi reuelalie constitue una din do$mele 3). Migne P. G. vol, -XIII col. 1413,
fundamentale ale religiei cregtine, Fdrd posibilitatea acestei comu'
-22- -23*-
par- celui care nu cunoagte muzica gi nu gtie con[inutul s[intelor
s[ Ie armonizeze cd sunetele lor sunt in dis- deosebitS. tdrie i
onan!5. ,,tot oga, cei cari nu sunt tnodloli sd
asculte armonia lui Dumnezeu din sfintele i&ile general
Scriytturi, socotesc cd e nepotriuire tntre Noul eL Lfi acest cntp,
chi e
gi Vechiul, sau tntre lege gi profeli, ori tnlre
Euanghelii gi celelalte, ori tntre apostol gi E- in forma completi gi des6vArgit5, Din acest
oongheliet sail chiar tn eo tnsdsi, ori tntre principiu se trag alte urm[ri in conceplia lui
apastolii tnsdSi", dar cel ce a invElat muziea despre Scripturd, in ceeace privegte canonul,
lui Dumnezeu qtie ,,cd toatd Scriptura e un in- impdrfirea si gradul de inspirafie al cErlilor
strument arrnonios Si desdodrSit a! lui Dum- sfinte,
nezeu, reddnd din diferitele sunete it singurd 2\. lnkucAt Scriptura nu-i opera unui singur
meladie mdntuitoare, acelor ce ooiesc sd o autor gi nici dintr'o singurd epoc5, care e 11-
fnue{e" t). mita pe care o pune Origen intre cdrfile ins-
Nimic deci de prisos in scriptur6, nimic ne- pirate gi intre cele neinspirate 7 Care e dup[
potrivit, totul armonios gi adevdrat, Origen cre- el canonul slintelor c[r]i gi infine aprobe eI
de intr'o inspiralie absolutd a Scripturei, soco- ideia unor evolufii sau gradafii in inspiralia
titd de etr pdn[ chiar in cele mai mici amd- 1or, sau socotegte el ci fiecare carte repre-
nun{imi, pAnd in ultima llterd' Orice literX, c&t zint6. deopotrivi aceiag cAtime de spirit divin,
de mic6 9i luati la int6mplare, poart5. intipd- intrucAt revelafia ar [i fost acordatl la diferili
rirea inspira{iei gi in fiecare literX, dupi pu- scriitori gi in dilerite epoci cu aceiagi inten-
!i"11 ei, sunt intiplrite urmele inlelepciunei sitate ?
lui DumnezeLt i Sunt chestiuni Ia cari interpretul e dator s5.
eni rd,oqy lg$aoelpagip f1 oo,gi.a ro6 Oeo0 @e6zrveuorov aibi un r5spuns hot[rit pentru a gti precis pe
p61,or ro0 tvulvtoE 1p&,p.p,aroe,.. ixrl,ott,o ^tpriprp,au y,atd, rb
ce temeiu std metoda lui de interpretare, A-
dvDel6prevov tyvrl $1s oog[aE... 2). ceasta nu poate fi absolut aceiagi la unul care
DupXcum se vede din aceste rAnduri, ideia crede intr'o gradalie a inspiraliei, socotind c[
lui Origen e cd precum o pastd de ceari sau Dumnezeu a vorbit mai mult prin eutare carte
de alte materie moale poate sH fie turnatd in gi rnai pulin prin alta gi Ia altul care primegte
formele voiten totastfel, scriptura e o pastd nra- cuvAntul Scripturei ca norrnativ gi deopotrivd
teriald. pe care s'a imprimat infelepiiunea lui de divin, indiferent dacd se g[segte in legea {,
Dumnezeu prin semnele ce gdsim in literile qi lui Moise sau in evanghelia lui lisus, I

r). Comenl. in Mat. Migne P. G. vol. XIII col. 832. Canonul cdrfilor Scrjpturei era aproape fixat
z). Selecta in Psalmos, ibid. vol. XII col. 1081. rn epoca lui Origen, deci gi el Ie imparte in ;(
-24 -25-
cele dou5 pdrfi distincte: Vechiul qi Noul Tes- talea ei, El spune cd ideile (voi; ela ,
tament,
- sf, apostol Pavel, degi face in aceaX
G;tJi" canonice ale Vechiului Testament e- unele tezervei ,,cine e insd cel ce a
rau inafard de discutie inci din epoca Man- tola, aceasta numai Dumnezeu o Stie cu ode-
tuitorului, Deasemenea recunoasterel canonic5 ,rdrat" 1), Cu toati rezerya aceasta, Origen ci-
a cdr{ilor Noului Testament era stabilitd inca -Pavel, c5.tre Ebrei printre
teazd, epistola scrierile sf,
itaintg..de Origen pentru cea mai mare parte" apostol fdr[ cea mai micd tndoiald des-
Dat[ {iind insd epoca timpurie in care a tr5it Dre canonicitatea ei.
Origen, e int_eresint a vedea cum se prezintI ' Origen face men{iune de ceie dou[ epistole
la el canonul c5rlitror din Noul Testarient, ale Iui Petru, numai cH pentru cea a 2-a ex'
Origen menlioneazd, taate cErtile Noului Tes- primd indoiala unora '), La fel menfioneazd, el'
tament, adicd t cele 4 evanghelll, Fapteie -;;;- eele trei epistole ale lui Ioan, adeogand ce
tolilor,_ Cele 14 epistole al sf, upo.tol pavel, pentru cea a 2-a qi, a 3-a existi unele tndoeli,
Epistola lui lacob, cea a lui Iuda, doud ale lui ' In schimb, Ori{en nu arat6. sd fie nici-o in-
Petru, trei. ale_ lui Ioan Ei Apoc4lipsa. Intre doiald in timpul sdu asupra epistolei intiia a
aceste cdfi| eV arati cari rrrrt %"lunoscute lui Petru, I a lui loan cea a lui luda gi Iacob.
unanim. in _epoca lui de canoniF$Tilffio- Apocalipsa e iarSgi recunoscut5 a fi fost scrisi
totodatd de sf. evanghelist gi apostol loan,
""?3b ,p:..r"_*1ga cari intdmpinau Ia
unii vars.vglljlllq'trJteu,
I :':' lntre aL;es{ea
laresaq*indglgll rrlLrg din urma,
acestea otn urm5, Origen int5regte afirmatia despre canonici-
I 9I€q" clteazd. pe urmdtoarele: epistola cdtre tatea cXrlilor Noului Testament cu amdnuntele
I Fbrei,. a. doua i lai Petru, epistoli 2 9i 3 a lui ce gtie despre autorii lor gi despre sf, apostoli
' Ioan, E interesant deci pentru istoria canonului in 6!enere, Despre aceqtia, el da in treacdt u-
a. menliona mdrturia_hl, Origen in aceastd pri- nele informaliuni pe eari le line din tradifie
vinld, mai ales c[ el dd oarlcari aminunt6 gi (6:E f1 rag*Eoorq ziepr61e,), privind activitatea misio-
despre unii apostoli, narfl qi viala lor dupd imprS.gtierea din Pales-
Epistola cdtre Ebrei era recunoscutd gi de tina, spunAnd cd Tomo a predicat in Par{ia,
i:raintagii-Iui Orige,n a fi fost scrisE de sf, ap.
Pavel, Clement Alexandrinul era de plrere cd
Andrei im Scilia,
Efes; Petru a
Ioan in Asia r5mAnAnd la
'predicat
Iudeilor din diaspora/
w
g
epistola aceasta a fost scrisi de Pavei in limba in PoE[IGElatia, Bitinia, Capadochia 9i in Asia[
ebraicd qi apoi tradusd cu griid de sf. Luca iar venind dupd aceia la Roma, a fost cruci-
perrtru Greci, ceeace ar explica aseminarea in ficat cu capul in jos ; Pauel a predicat Evan-
*l u acestei epistole cu Faptele apostolilor 1).
Origen se exprima categoril pentiu canonici-
1). Ibid: Yl. 25. 14. MJgne vol. XX col. 584-5'
l), Eusebiu. Ist. bis. VI. 14, 2, 2). Vezr Eusebiu: Ist. bis, Migne P. G. vol, XX col. 584,

{'
a\
26_
-27 -
ghelia din Ierusalim. pand in lliria gi a fost
-
martlcizat sub Nero 1). ,,tuordecim epislolarum $uarum Julminons tu-
,,bis, muros Jericho et omnes idolatriae ma'
, Despre lacob y lula, cei ce poart{ numele
de. fra{i pi. Iui ii.os qi ,irri uotorii a cAte_o ,,chinas et philosophorumr),
dogmata usque od
,,fundomenta dejecit"
e.pistol;, Origen spune' lacob:;;i; ;a;;": "
Nimic deci mai clar in concepfia lui Origen
"a
fionat in epistola c6tre Galateni si L"t despre canonul gi autorii clrlilor din N, Tes-
care era numit ,,cel drept,, qi despre
"""lus-"u l.- tarnent ; sf; ap, Pavel are L4 epistole (quotuor'
torisegte losef Flaviq irr cele )O "rr"
J" f"l clecim) deci gi pe cea citre Ebrei; sf, apostol
despre arheologia iudaica ;- 1", f"ar;E;t"l;
"ary Ioan a scris evan$helia, o,epistolele sale" 9i
racoD, este cel c? ,.o scrrs o epistold de puline
il;
Apocalipsa; Petru are doui epistole, I-uca a
uersuri {il,q6ortyav), fnsd ptind'de cuuintele oi_ r"iiu o Lvanghelie 9i Faptele apostolilor i pri-
guroose ale graliei ceregti* 21. rnul evanghelist e Matei, iar Iacob gi tr9da au
ln homilia VII-a in_ cartea lui losua cite-o sciiere, Origen nu impdrtSgepte deci ni-
pdstrat[ numai in traducere 1atin6, O*ig""lr{aui,
*;j
primh.lapidar cirfile canonice uf" f.f-oul."i T;-
tament $i pe autorii lar t neazd, aceasta
,,Veniens uero Dominus noster Jesus Chris- stabilit
,tu?, cujus ille prior fitius Naue aesigniiOit sli, cu toatl autoritatea
,,aCuentum, mittit sacerdotes apostolos s.ros r )
,,portantes tubos, ductiles, proedicatiori; ;;;- canonicd el putea incepe
)

,rtificant coelesternque doctrinam. Saceraoiiti opera exegeticE asupra celor nnai multe din t"
-tubo primus in Euongelio sao Matthalus edr\ile siinte, dup[cum a gi ficut,
,,increpuit Marcus quoque, Lucas et Ioannes Intr'un cuvAnt, se poate vedea cE autorita- {r
-:3ig singwlis tubis sacerdolalibus eecinerttnt. tea canonicd a scrierilor Noului Testarnent cit
,,Fetrus etiam duabus upistoiaiii suarum Der_ si datele tradifiei despre autorii 1or, erau in i
,,sonot tubis, Iacobus guaque el ludas . iaiit Alexandria lui Origen, la finele veacului al I

,nihilominus odhoc et loannes tuba cunere per doilea gi inceputul celui al treilea, aceleagi ca,
,,Elpistolos suas et Apocotypsii, et Lucos a_ qi cele ce se gEseau in toati cregtinitatea. Ori-
,,p,os/olorurn ge.sta desbribei{.- Niorssime auten t
,,,:!,n--,y?r,n:", (e vorba de_sf, ap, pavelJ, qui Sen int6regte odati mai rnult valoarea acestei
[radilii, impdrt5qind fere excep]ie datele ei a-
,,atxr[: ,,pttto autem nos Deus nouissim'os'a_ supra cirlilor din Noul Testament, impotriva
,,pos{olos ostendit,, (I Corint. IV 9j ;i i"";r;- trnbr p5reri rdzlele din timpul s6u pe cari Ie 1'
\). ,a,t*: In Genesim Migne vol. XII col. 92. indicl in treac6t, Canonui cdrfilor Scripturei 9i
2), Origen: Coment i" lui"t."liig"""""f.^Xfji'
col. 877. lt MreniP. G, vol, XII col. 857, )
-28- -29-
datele despre_ autorii lor erau pentru Origen
aceleagi cum Ie primise dela tradifia inaintigd, deci Si cele ce a scris erctu o euangheli2":!'
aceleag_i cum ne-au fost transmise'gi nou5 prin Dac6. se poate vorbi deci despre o evanghelie
veacurile urrnitoare. Z-t*-Paiel, trebuie zis ci 9i cele scrtse de
5). Aceasta fiind situalia canonului la un mare ietru erau tot evan$helie, caqi cele scrise de
critic q3 O_rigen, sI vedem felul cum in:parte teilalti apostoli, Ceai evan$helia este cuvAnt
el c6rlile Smipturei, care conline vestirea lucr5rilor mult aqteptate
PeldnSd impdrlrea gienerali in Vechiul si pentru mAntuire, Dup[ definifia lui Origen in-
Naul T'estomenf, Origen deosebegte uneori'o iugi, ,,euanghelie e cuudnt care conline pre-
imp5.rfire speciald a Noului Nestament in trei )inla bine[ui pentru cel -ce crede sa:u: cuudnt
pdrltt euangheliile, a ;;r; anun{d cd binele cel agteptat e prezeryf .' ')'
Deaceia, Origen rut ezil1, sI numeasc6' tntreg
Noul Testament o Euanghelie.' to D6 Eua116)'cov,
3),
6nep iori. A'ruliyr1xarv!...
'notiunei de evan$helle e largit
in mintea lui Origen o imp5rfire definit5, DupS bu, cercul'
cum el nu face nici-o Sridalie in de Origen qi mai departe. Vechiul Testament,
pii- {iind tJt cuvAntul lui Dumnezeu perrtru pre$[-
"."u"u
vegte inspiralia cdrfilor Seripturei, socotindu-le
pe.toate deopotriv5 de inspirate pAnd in cea tirea bunei vestiri a mAntuirei, face parte 9i el
mai mici literd q lor, totastfel e[ nu fine sd. din denumirea de evanshelie t Vechiul Testa-
facf, o imp5-rfire hotdrAtd a scrierilor Scriptu- ment e tnceput,ii nirirtiil), DeaAffilm-
ate [i fdcuti nu-
rei. Dupd el, toatl scriptura poate fi numiie o
euanghelie. mai' in ceeace privegtL forma exlerioar1".coll-
Ceci ce e evanghelia, se intreab[ el ? In- tinutul lor insi face cetc in iurul aceluiagi
tr'un sens restr6ns, desigur c[ e vorba de cele sAmbure :
evanshelia m6.ntuitoare,
patqu evanShelii cari iJtorisesc despre lisus. Cu toate aclstea, cercurile cari inchid cu-
Intr'un sens mai larg! insd, cuvAntul L drt d* vantul evangheliei lui Dumnezea in diferitele
scrieri sfintE nu se suprapun, caqi cum ar fi
Iri€"u1 atAt pentru cirlile scrise de sf, apostoli, toate la aceiagi distanti apropiat[ .4e isvorut
Noului Testament in genere gi chiar'pentru
Yechiul Testament, Ina-devdr, degi ,ro divin, ci sunt'concentri"", d"ci Ia distanle.fe-
carte scrisE de sf, ap, Pavel cu numele "'ru*
o lurite, In acest chip, degi Otlg"{t. i1,, p4""
de e-
vanghelie, totugi acesta a fosf indreptdlit sE
seriet xaui rb euu11il,fiv puov (2, Tim,2B), deoare.u
,rtot-ceeace o predicat Si a spus, era euon- t). Coment, tn loan, Migne vol, XIV col. 32'
2). Ibidem col. 33,
ghelia gi a seris ceeoce a pr'edicat gi sytus, 3). Ibidem col, 36.
4). Ibidem col. 48.
-30- -31 -
v5, e nevoit de rnisurd s[ pltrunda cat mai mult in adincimea
'inv6f5turel. ce isvora din persoana lui Iisus:
'I'oatd scriptEra se afld in
sfera inspiraliein e
,,tndrdznim
'cd deci sd spunem
- zice Origen
euongheliile sunl pdrga (xnap1i1:
-
primitias)
-
d.eci o evanghelie a lui Dumnezeu, Se poate tutulor scripturilor iar pdrgo Ettangheliilor este
totugi spune c6, intre toate scrierile ei, acelea cea dupd loan" 2),
cari con{in rnai propriu numele de evanghelii in rezumat, ideia
:gnt cele cari povestesc faptele gi cuvintele lur1, e c5 acea.sta
MAntuitorului, aclic5 evangheliile propriu zise.
Acestea degi sunt patru li num5i gi in formin
sunt numai una in cuprins i Ecd rcood,"gt,v gy €orrv
Eua'116).cov t;, Ele sunt primul fruct, pdrga Scrip-
turel., cdci conlin in chipul cel mai lamurit -gi
rnai inalt cuvdntul autentic al MAntuitorului gi -Iilir'o figur5 viz:uald" gi geometric5, am p-u1
faptele Lui, tea se trJnspunem in rezttmal conceplia lui
- Xnsd gi intre cele patru Evanghelii, Origen Origen depre Scripturd prin 5 cetatti concen-
face o noud Sradalie, un nou ceic corr"entric trici desciise in iurul punctului central din
il iurul punctului central dela care pleacl toate care se imprHgtie razele revela\iei' t
Functul centratr ar fi Dumnezeitea, ca isvorul
inspiraliei gi Centrul EvanSheliei cagi aI min-
fuirei, spre care tinde fiinfa umani ca s[ se
apropie
- gi si glseascd heficirea,
Aceastd apropiere se face numai tree6.nd prin
sfera inspira]iei, urmAnd orbita Scriptgrei, care
Iormeazi limita intre scrierile revelate gi nere-
velate (cerc, 5),
In aceast6 orbitd ne putem apropia din ce
in ce mai rnult de Iisus prin Vechiul Testa- lr
(cerc, 4), incE mai mult prin scrierile Noului
tul Domnului Testament in genere (cerc, 3), cari cuprind incS'
cesta l-Alnfredinlat pe mama un cerc Ai mai apropiat de Iisus $i qe Dgq:
rlstignirei. Autorul acestei evanghelii a fost in nezer- prin revelalia din cele patru Eva$helii I'l
lJ. Migqe P. G. vol. XIV col, I93, Expresie aseminitoare se
[Sseqte la lrineu. 2l, Ibid, co[. 32; aceiaqi ideie col. 25 9i 29.
Jr
-32-
(cerc, 2), dar llmita procsimd de dumne ,"ir" ,
formeazi EvanShelii dupe Ioan (cerc. ll, care
e. cea -mai plind gi mai apropiatd de soarele
divin, fiindc5 in ea Domnul iisus Christos si
invE!5tura Lyi 6ldsesc forma de expresie cea
ffiffiffiffiffiffiffi
mai des5.vArgit5.

CAPITOLUL M,
Metoda de interpretare a lui Origen.
In acest chip credem a fi exprimat concep-
\.ia lui prigeq despre Scripturd'cu miilocul in- 1). Condiliile interpretului. Cum s[ citim Scriptura..Infele
gerea ei nu-i numai un act rafional, ci gi de credinfd.
tuitiv al unei figuri geomelrice, 2). Litera qi spiriiul Scripturei; sensul ei ascuns.
5). Sensurile Scripturei: a) Sensul literal; b) spiritual-ale-
goric; c) moral. Definirea 9i exemplificarea lor.
4). Limita inlre sensul literal gi lntre cel spiritual-alegoric.
5). Cf,teva exemple de inlerprelare alegoricE la Origen.

Io,,"- 1). Interpretarea Scripturei e in gindul lui


f^^-, Origen cea mai inalti gi mai grea infreprin-
dere a omului, Acel care cttteazd, si o in!e-
p.T.
v7- s f",J"{,
panoutul, urterDtetarea DcnDturel nu-l2 Crr..atc .0q{AL
1 S1
a@rea in+erpretului in comuni-

intercepe acest spirit din li-


ot, iatfl datoria interprehiur, Dar
cAtI rdspundere gi pregltire pentru uflul care
in trup gi oase matenale, doregte sI pitrundd
tainele spirituale ale dumnezeirei imprimate in
Scripturd!
-34 -JJ-

Este foarte interesant sfatul pe care il de si lui Dumgezeu (pec& r,,r,rfiE xor'i @eo d,paoxo'itorls
Origen in scrisoarea cdtre Grigore Taumalur- *aalf,deoc)'. t(dllbale si cerceleazd la cele ascunse
'. ;' . \-7r-:--TEFfi=i-. ,
gul, plyn care ir indicfi cum sX citeascd. Scrip- ale Scriptud (r'? oti ro, E{ tet) p) D ar toate acestea
t

tura, Mai intdi, Origen demonstreazd, ci toate nu aiung: ca sd infelegem-cele dumnezeegti e


t oarte trebuincio asd, qt r u gd c i tyt s!-lriv alxatorrh
11

cum templulI lui 1d.p xai f1 repi toO voeiv d, OeTa t0XlJ,
*gi Acesta e primul sfat a lui Origen pentru in-
material str5in, Dup[ acela, sfltuegte pe prie- terprel 9i to[ odatd principiul pe care va cl[di
tenul gi discipolul sdu Grigorie astfel:- metoda lui de interpretare. Trebttie sE mirtu-
,,Deci tu, stimate fiu, io aminte lo cele zise risim c[ sfatul acesta e gi ast5zi foarte util tu-
mai tnainte, tn citiiea sfintelor scrieri, Dar ttlr.or criticilor qi interpre{ilor bibliei,
Credinla gi puterea divinS se lea$6 precum
chihlimbarul, incdlzrt afua{e obiectele, Contac-
seamd, ca tul deci intre spiritul divin al Scripturei 9i in-
deilTeuo tre fiinfa interpr,etului se face prin dispozilia
atenlid tn sufleteasc6 a credinfei, a unei preiudecili cre-
dincioase gi a rugiciunei,
. Cu aceasta, OriSen pune prima le$e funda-
se ua deschide de uSierul despre care zice rnentald in interpretarea Scripturei, In
ftsas : unuia co acesluia ti ua deschide ugie- tarea dup[ e1,, n:u-i -qq__acl--cura!
rul. Pentru a tnlelege tnsd cele sfinte nu-i de posibil o{lqry!
ajuns numai a bate Si o cerceta, ci foa*g tre-
bulncioasd e si rugdciuneo"-1),
Iatd deci cari ar fi conditiunile cari se cer
_

noastre /*l
interpretului dup[ Origen: Q] Toate-runa+tia-
t*--_At rdr"- (filosotice, geom6trie, gtiinfE, etc.)
ca un material str5in pe care il putem intre-
buinla pegtry inleleSerea sfintelor scripturi, pre-
cum aurul Egiptului, degi strdin, a putut totusi
fi servit de IsrEg.lifi Ia candelabrele templului
lui Dumn ezeu@@lelJiB (mpoooxil) p-entru inlerpreteaz[. un cregtin, un iudeu, un eretic
a ngllpune sau a crede ceva impios sau Sri- sau un pSgdn ca Celsus ?
bitt(c))o credltl4 si o iudecatd-cxe sL+7rcL Tocmii aceast[ deosebire de inlele$ere aratd.
- :|,ftiGlola cdtre Grigorie.. Migne p. G. vol, XI col.89-92, dup[ Origen c[ pentru a interpreta Scriptura
-36-
in ehip drept, trebue sd avem o rnetodd anu- -37-
rnitd dupd,. 9arc sX o citim si sd o infelegem, care desviluie secretele adAnci ale inlelesului
Cea rnai bunH dovadd pentru aceasta J pX- ei ,,cdci celor stricali gi necredinciogi, nimic
segte el in soarta poporului iadeu, Acest p-o- nu-i curat, fiindcd e stricati atdt ra\lanea cit
por, d-egi anoreaze pe Dumnezeu, e in ,uiur 9i congtiinla lor".
cEei e.l .a pierdut contactul cu Dumne zett, care Nu numai str{inilor de cregtinism le cere
le-a sigilat profefia 9i toati crealia religioas5, Origen aceastd inil{are spirituali inainte de
Lleaceia acestor oameni Ii s'au inchiJochii, irterpretarea Scripturei, dar gi cregtinilor ira-
atdt lor cdt qi profelilor lor cAt gi conducetoJ sigi, Deaceia, el face apel Ia ascult5torl,, ,,os'
rilor lor ,,ca' JiTnd nleurndii"i-ia uaaa ceb as- cultd lo ocestea, dacd poli, fiind totodatd cu
cunse dintre misterele din sfintele scripluri,,. bdgare de seamd tn chip spiritual (rcveupauxclc
Deaceia, Iudeii sunt ca nigte oameni cari nu npooElorv) 1),
pot citi in profefii, cici nu infeleg, fiindci in- Prima stavih deci care ne std in cale qi pe
lelepciunea s_'a luat dela acest pop6, gi in lumi- care trebuie si o trecern prin credinli ;i prin
nile lor nu-i lumind,,,ci tntunereC $i noapfs,, tl. o deosebit[ atenfie, privegte imperfec]iunea per-
Pildi interesantl care aratd. in1.i.g.r"^ soanei interpretului sau a cititorului in genere,
directE a Seripturei nu-i posibili "i aa"a D"*- 2')" A doua stavil[ provine din fn{etresul as-
*ezeu inchide ochji minlei, iar deplina in{ele- cuns al Scripturei,, care nu-i tot una cu ceeace
g,ere nu-i cu putinld dec6t incephnd qt cre- pare la prima vedere, Scriptura nu trebuie ci'
din{A desdvArgitd in Iisus Christos, Cr"ai"L tit6 numai dupd literS, clci in acest caz pier'
poate fi socotitl ca un element subiectiv ia dem tocmai esenlialul ei, Sub literE se ascunde
,interpr.et, totugi ea e singura eare ajutd, rallu: spiritul ei, pe care nu-i cu putintj_si-!--pqrsel
I r]"" $i-i_ Saranteazi, o inlelegere obiectiud ql. Dem oecat daca ne lnartam oeta inteiesul iite-
I desEvArgltd -a Scripturei, DacA interpretarea i- in conceplia
cesteia ar depinde numai de factorul intelec-
tual al fiinlei noastre, _pentruce Iudeii cagi tofi aI unei realit[li superioare gi dincolo de ea,
eei ce nu cred in Christos, nu pricep nirnic realitatea spiritutrui, tot astfel se aratd OriSen
din marile mistere cregtine cuprinse d Scrie- un platonist in conceplia lui despre felul de
tur[ ? Iat[ dece, dupl Origen, interpreiar"u ,io interpretare al Scripturei, socotind cd multe
poate fi numai strict literila si raiional6. pe din rnisterele dumnezeeStt nu pot fi redate nici
aceastl singurd cale cregtinismul nu se poate prin litera scris5 gl nici prin vocea uman5, Li-
ap[ra cu succes impotriva dugmanilor lui, In tera tixeazil lurnina spiritului, dupdcum placa
interpretare e nevoie gi de hnrina credinlei, fotogiraficd prinde lurninile figurei gi le imprim5.
Dar precum o fotoSrafie reprezintS. o singurS,
-ITo*e"t, in Mat. ibid, vol. XIII col. 932 qi 940. _.l.-ibid-ol.
XUI col. 1068.
l.
-38- -39-
elip[ din existenla unei figuri, totastfetr lumina nu lb gtie dupl Dumnezeu, decit sin$ur spi-
spiritului nu poate fi restrAnsd. in llterrle ;;: ritul lui Christos. N'am putea deci s[ incercim
teriale, cdci spirittil viazd, gi are deci o mulli_ a p6trunde explicarea acestora, decAt-ned5i-
me de aspecte gi adevdruri, pe cari litera nu duind in luminarea de sus 9i ,,aiutati de tnle-
le .Qroate p{1de decAt in chip fragmentar, lepciuneo spiritului" L),
'Dupdcum
Dupq o ideie asemd.ndto.r6, Ori[en crede cE se vede, in cuSetul lui Ori$en
,,pe cele moi tnsemnate St mai Tumnezeegti Scriptura e inchisH ,si sigilatEl ea e asemenea
d[ntre misterele lui Dumnezeu, p€ unele na cdrli din Apocalipsl. cire st6 in rn6na Mie-
le-o cuprlns Scripturo, pe altele nici uo""i luiui si fdr5 lSmurirea acestuia, n'am putea ve-
umand" 1), dea realitatea ei spiritual5,
de pildd, observl cd. evanShelistul PAnE al,ci e numai partea ne$ativ6 a siste-
""4rynu a crezut nimerit el
Matei sd dea exlli,carea mului lui Origen. Dac[ ar rHm5ne acln,at urma
multora.dintre parabole, Aceasta d;fi;f ;: cd din cauza irnperfecliunii noastre de-a pet-
vanghelistul nu credea in litere gi'chiar dac5 cepe spiritul Scripturei cAt gi din-cauza aseurL-
ar fi vrut sd scrie toate mistereie il ;";i i; aeiii iul sub literE, sd disperim de'a putea in-
gtia dela Iisus, i-ar fi fost peste p"fi"ta, jlou- terpreta Scriptura in chln obiectiv. Deaceia
rece ?rau mai presus de firea triterilor, intru- Origen e obligat a da o formd pozitll meto-
cAt _de-slegarea sau l[murirea unor astfel de dei-Iui de inferpretare gi aceasta o afl6m in-
parabole era de aga feln incAt nici chiar iu*". deosebi in cartea a patra o operd lui: nepi'i:pycov'
aceasta n'ar cuprinde cdrlile ce s'atr fi putut Aci arat5 el indeosebi cE intetpretarea n17-
scrie2),
mai dupd sensul ltterei, e insuficienth, Cei in-
, Prinurmare, ld.murirea autenticE a parabole- tunecali Ia inim[ 9i neinvlfali dintre cet. in
lor cari .apar in evanghelii fird explicarea lui clrcxrmclziune nu au crezut in Mdntuitorul, so-
nsus, este necunoscutd nou6, Numai discipolii cotind cE profefiile despre - E[ si fie urmate
s'au bucurat de privileSiul de-a-ave" d"h nta* ad litteram ("fi ).6(er) 2), La fel 9i ereticii, inter'
tuitorul o explicir" up".ri" t"*r;.q), d*;i;;al pretAnd tot dupe hter6, nu alt- primit pe lisus,
scris toate, deoarece_ Lr fi fost prea glrea in!e- Care e motivul acestor f[r6dele$i cari pot s5
legerea unor astfel de parabole'pentru mintea nascp din interpretarea Scripturei? R[spunsul
omeneasc5 3), Deaceia, dupd Origen, .rror- lui Origen e cd ,,nu pare sd fie ure'9 altd .cauzd
bite de Christos in sentinll ql pa;fole "el" -cd
decdt Scriptura nu-i tnleleasd fn ,ehip spi'
- l-Cr*rrt tn loan:ibid. vol. XIV col.405.
"l*""1 ritual, ci... ea dupd litera goald" 3), Litera nu
2). Coment tn Mot.: ibid, vol. Xili .rt: tiiz_ts.
,- 3). caIntre parabole, Origen numeJi;;;'.;;-; dotornicului mi- 11. Ibid. vol. XII col. 1529,
IosuD pe ,,ceo mai asc-unsd parabold,,. (ti1v puotrxo.ua"rp no_ 2\"Hept 'Ap16v: Migne P, G, vol. XI .col,357.
paBo).i1v : ibid. vol. XIII col.
l22Li. 3). Ibid.: col. 360.
nffit rll

iliii
'ti

lllii
-40- -41 -
lrl dd deci sensul intrg€ 9i adevdrat ai Scripturei, oia pe dinoJard, pentruca uia y mai ales frwc'
deacel,a amintegte Oilggn cu un f"t a" dirpili lul ei cel oscuns sd nu fie oizibil celor din'
de ,,lit.era ucigdtoare', _(tb &noxreivov 1pdry.pu) ti, dford" tl,
-
..P.entruca s[ pdtrundem in templul cuSet5rei Scriptura deci nu-i un drum larg deschis ori-
divine care se ascunde sub llteid,, avern ne_ cdrui. trecdlor,incAt acesta sE fie dus pe neag-
voie de o uneltl special[ care s6 ne deschide teplate in via, adiei in impdr5lia lui Dumne-
inc5.perile ascunse ile Scripturei,, Avem nevoie zeu, Scriplara e mai degrabd o stavilE gi tot
de ,,cheia cunogtinlei,, (rl 1v,i,orrs ;"ir); ;;- odati o apdrare: stavilS pentru cei din afar6
p5:ui" .imprypgtati dealtfel"\r
de OriSen din'gura ca si nu strice via Domnalat, iar ap[rare pen-
M6ntuitorului (Luca tl,sz) 2). Sin[ur6 aceisti tru cel, din6untru cari pot Lucra la ad5postul
chere ne poate introduce in conlinutul Scrip- ei, aga ca via s[ dea rod bun, Cel ce iese a-
turei, fari de gard, adici de litera Scripturei, a pdgit
Aceastd conceplie o arat6 Origen gi mai lE- in teritoriul sterp, aQard. (e-Eoorv) de via Domnului,
murit , in alt pasagia in care reprdduce pirerea Secretul gi dificultatea interp retdr:ti Scripturei
unui Evreu dup5 care Scriptura e aseminatd constX deci in faptul c[ s*ierile sfinte confin
cu o casd mare in care sunt rnulte camere, mai mulle sensuri de interpretare, Fiecare din
fiecare ?"4"4 pentru uqX c6.te-o cheie dif;ritt; aceste sensuri e ca o cheie care deschide in-
aga inct nici o camerl nu se deschide cu cheia
{elesul Scripturei gi ca atare interprelul e dator
4t"!y,E greu-deci pentru cineva sE Siseascd
cheile _gi si le pofri re_asc5 pe fiec"rE lu
s5. stlpAneascs bine aceste sensuri pentru a se
incurneta si intre in sanctuarul adevdrurilor
respectivd, incAt sd le deschidd pe toats :),"9, '
revelate, Cari sunt aceste sensuri ?
Interpre\-area_ ocrlprurel
I rrrLvr1.llvL.arya Scripturei Oecl, iupd Uflgen,
deci, OUpa Orifen, 5). Sensurile Scripturei. Origen insugi ca-
I l"-i .posibild oricd.rui om gi nici oric5rui cieg- ut5 sE le defineascH. Incepdnd sd expun6 me-
tin,..trnterpretul are nevoie' de o preg[tire_deL toda lui de interpretareo el citeaz1. ca un motto
I',sebitx, de
interce
ffi-in stiie-i introductiv cuvintele lui Solomon din Proverbe
XXII20-21 gi apoi lglrmeaz:a c5. cineva trebuie s[
inscrie in sufletul s5.u intelesul sfintelor scrieri
tn chrip tntreit (rprooos), pentruca: a) eel rnai
Origen- aseam5ni zidal cure inconjoard via dii sirnplu sX fie tntemeiat pe trupul Scripturei,
parabold, cu Scriptura gi cavintele eit ,,toald precum am numi noi interpretarea comun[
litera Scriplurei este ca'un zid care tncoiioard (riiv np6lerpov BxDoliiv) ; b) cel care se poate ridica
mai sus, si fie intemeiat ca pe insdgi sufletul
!1. !_oment. in Mat.: Migne p. G. vol XIII - col,
--" 948, Scripturei; c) iar ultirnul (o De r6)..,os), e sin$urul,
2!. \tepr, 'Apxd)y: ibid. v-ol. Xt coi. J64;-
3). Selecta in Psalmos r ibid. vol.-Xii col. 10S0. -- l.-eomert tn Mat: Migne P. G. vol. XIII col. 1500.
-42- -43-
cum ziee .apo_stolul Pavel-fi Corint. 116-16), care
poate sd. inleleagi cele ale spiritului lui D;;:
e sensul corporal (oapxbE) sau literal (xard, ),Llw,
nezert, cici cele spirituare sd comunica numai xad,1pd1tq.a),Aeesta e sensul cel rnai simplu,
celor spirituoli t). acela care se capitS la primul contact, dtrpi
Pe ce spiiind.Origen acest sistem de inter- Lltere gi cuvinte. Origen, cdnd are de explicat
pretare, care distinge trei sensuri i" S"ripirrl'e unele Lvcrun, de pildi in cornentariul siu in
-de evanghelia dup[ Matei, scoate la lumini mai
.Concepfia aceastJ e legaia cea trihoto_ intdi infelesul dupl textul literal, Uneori el a-
Sr:a aUlggnpersoanei umane, pe trihotomia lui
rati chiar o deosebitd miestrLe ca si ilustreze
Irulo: intemeiazd eele trei sensuri in acest sens cu toate cunogtinfele lui, cari sunt
Jcrrpture, ilecare reprezentdnd o €radatie sore
interpretarea superioard , ,,riii;rp;;;; ;#; dealtfel foarte variate: geografice, filoloSice, ar-
s'o. compus din trup, suftit heoloSice, astronomice etc, In aeeste cazuri,,
chip gi Scriplura care e" Si spiri, tn acetis Origen arati nu numai o larg[ cultur[, dar dd
fosi tngrijitd de Dum-
il
cg sd datd dovadi gi de-o pldcuti digresiune instructiv6
f?r,:y, JJupdcum
,,:u,
fie oamenilor spre mdntu_ in interpretare r),
1.
tret elemente:
deci omul ar fi compus din Dar Origen nu dE mare importanfX acestui ri,

od,p(, ,Jiv7i, gi IIveEpa. tot istfel ii


in Scriptura existd inlgies i" si sens, El nu putea sd. uite c[ tocmai de acesta li:

respunz5tor fieci.rui element."ihipl;t;;-;d_' se folosiau Iudeii, ii:


t!

Sunt r"";;ril" Origen se pldnge 1n 'r{ rI


intreite ale le{11.:.-upcoo(rg... oapNbg, dluxil;, rry€ulrarr,xoD
,,_yl, U_oncep.tia trihotomicd acest fapt,.Pe acest sens al if
a omului, aplicati Ia ili
sensurlre scripturei, ar putea fl infaligaid ili
astfel:
Umul comous din-: ocbpa _ {rXri _ nve,Jp.a. i,l
,t

-o)"ptxt_ [ril. - nvevlwntxoa.


Sirt]t".Scripturei3: - ;rl
Densurile ei: istoric-literal moral _ mislic, i,

spiritual saa olegoric. 1). Aga de pilde, la parabola ca mdrgdritarele (Malei cap, 13, 1

- ?"!i Ori$eq ?i.tirrg" astfel trei sensuri in 44 9i urm,), Origen face o lungi expunere despre natura mir$iri-
tarelor: unele sunt de useat, altele de mare; cele de uscat sunt
li
it,

.Ytr111, d" _I*pJ


cel" mijlociu are mai pufind numai la Indieni, Explici apoi cu am[nunfime cum sunt mirgdri- .L
i

tnsemnitate, rimAn6nd mai accentuate ceielalte tarele din Bosfor, cum cele de pe lAnSX. Scilia 9i cum cele din
oceanul britanlc. (Migne P, G, vol. XIII col. 848-853).
_doud: sensul literal gi cei- iiiritr-rt
1;

Altd di$resiune instructivi dupi sensul literal e cea la locul


In ce eonstd aceste, sensuri ? --' sau mtstic.
i lil
rll
unde explicd rHspunsul MAn{uitorului despre plata impozitului ci- ii
tre impirat (Malei22, 15-22), Oigen explicd intAi dupd sensul literal, :il

. 1)W:tr*t-istorii.
Dcnpturei
Primul inleles al
pe EaFilfff:igEduiegte nici'Origen,
finind seami deaproape de operile hi losef Flooiu ir ceeacepri-
vegte imprejurlrile din timpul Mintuitqrului (ibid, col. 1549 9i urm),
I

i'll
Origen face gi observiri de critici textuali: in unele locuriunde tir

11. ll:pj 'Apldrv ; ibid. vot. XI col. 364. explici citiri din Vechiul Testament el compari textul cu cel ebraic, rl

2). Ibid. vol. XI col. 365. cu traducereu lui Aquila, a lui Symmachus qi Teodofiu (idib, coI. lr
1429, 1440 y a. '1r
ill
lnl

it
ill

lli
-44- -45-
giAnul Celsus nu apelase iardgi tot Ia sensul suI alegoric pe insigi autoritatea Scripturei .,gi
ltteral ca sE aratg -contraziceri in S";iptd-;i tot odatd s[ dea exemple din aceasta a unor
cele mai adanci la"l locuri care ar fi f[rn inleles laate literul, dar
:?^.ljll*"r"
nlsmulul'/ "f"'JrJeti- cari capitE o mare infeleSere dacd ne ridi-
Iatd deci un motiv apologetic care il obli cdm Ia un sens figurat, spirituol.
se rrorcE- mar suscle Prima ar$umentare in ace.ct scop se inteme-
r saar iazd. la Origen pe autoritatea Mdntuitorului, a
u chiaid _Este drept cd el rimAne strAns
sf. apostol Pauel Ei. a Pdstorului hil, Herma, de
f+#u+._stsprg}.
regat de acesta, cdci numai pe baza 1iterei unde scoate exemple de interpretare figurat5.
poate construi figura (,pond,oitu). S;;;i-ilGr_l se Dela Iisus, scoate in relief textul despre Dro-:
insd rdmine numai penJru c,ei' cari.; "'",i;;;-(Md'i"-t[l"'l
fetul Iona care e luat de MAntuitoru[
4\
A
se ridice mai sus, Ia'celdlalt ,"rr, *"i p;il";;,":; ffiMai mult insi sunt*"folosite in argumentarea
ql i:;ri.l
eel, mistic, s_piritu'al sau ;i;g;;;;.
lui Origen epistolele sf. apostol Pavel pentru
. b) Sensul mistic+pirihnLDificultatea lui O-
rigen @ Parluc (rrn v"
"I'
mai sensul literal, ci gi cel .pi;ii;i;
r, existd. nu- cite in chip figurat, Intre aceste epistole, Ori-
mai importapt, D.q q" ,"rr.'.pirit"rt, p"fa@
.ri" Sen se folosegte in acest scop mai ales de cea
" ""f c5tre Golateni,I Corinteni, Romoni qi, Ebrei 1),
sau in ciuda celui literal, ,,r-l poribf, a;;e;
recurSAld la o_ intoarcere a litirei, fofo.l"? O alta autoritate pe care o aduce Origen
adicd. alesoria, Iatd-ne al.i l"iiutl in plin -fn spre a sprijini existenla sensului alegoric, e
scrierea Pdstorul a tui Herma. Aceasta con-
H:l*- ailegorica de inrerp r.{ii ;
uesrgur cd nu-i uqor de arltat cuiva
S"rfu;;;; line cdror inleles
care ci_ e t[lmdcit alegoric,
tegte o carte, cd..ceeage infelete j;;Eltt; Intemeindu-se pe asenlenea exemple, Origen
nu-i sensul adevlrat 9i cd 'truB"l" "i sd. recurgi
Ia se crede indrept5fit s5 a"firme c5. intrucAt in
.alesorie. pentru ca sd uflu- rJlo5rata cbeie Scripturi existd un sens alegoric $l__AScuI$.
a rnterpretdrei, Deaceia Origen simte
unei largi dernonstrdri ca."o!"t d"-; ,;il;;; "u"ol,
in Scriotur5 n.n-i r.tttnqi 116 ^^".^ t:r^---l
en trece la a doua parte

/[ ai -ul
fplnpre3 cari crede cI nu_i ."rru 1). Iatn unele locuri din asemenea epistole pe cari le aduce
legoric in 1:eior
Scripturd. Origen ca un temeiu de interpretare ligurati r Galal, IV, 21 qi ur-
rtrdtoarele t I Corint, II 7, IX 9, X 4. 11, 18: Romani IX 6; Ebrei

*.?:gu:" u g"pl,Tat principial exisren{a mai VIII 5, XII 22;Colos, II 16 (Vezi Ilepi'{.p16v: Migne P.G.vol,Xl,
rnultor sensuri, Origen incearcl sd spijine sen_
col. 368-369 qi 388,
-46- -47-
I 3 Tgu*." ntdrli lui,, in care dd locuri din Scrio- profefiile cari privesc orage qi, nolii, ca cele
Itura cari sunt imposibile de luat dupd ,"".[f
lliteral 9i deci t*uul"-i";; il sens aledoric.
despreJerugalim, Israel, !uda, Iacob,' Egipt, Ba-
A e me n e a lo curi ., i eri t J
- bilon, Tir, Sidon gi celelalte nafii nti irebuie
s

tindeni in Scripturi" j ; e ;; U;il";


-g";;zd,
=r-r""lll:
luate in sensul literal, clci acestea presupun
in lege, in r4tele mistere 1). Ca sd spriiine ,ce"it", aiatE
profeli, in euaighetii 9i c"nlar i" np,i"titi. ii
te .^ in el .cd nu pot fi luate dupl sensul 1iteral pa-
aduce totodata ;;"* ff"a;l#;
pentra a-i dovedi cd S"rlpiira sagii ca acestea; Ezechiel-XXVI gi urm,, XXIX
infeleasd
nu poate fi $i .ufrr.,-Isaia XIV qi urm. Aqa de pilda isto-
numai llteral.
De pildd, pasagiul dtn genezd. despre Dara_ risirile despre Nabucodonosor, mai 'ales cele
.. squ-se in Isaia, nu pot s6 fie adevdrate ,,cdci
dis, arborii din. *.".tu., poir"i [j";f;
i";{ nici nu a cdzut din cer, nici nu ero utn lu-
[H,,xi,l' X*:*,, H!":i i|i*,:*;ffi
ra{iune (tig loov voov dXr,rv), uo
q-dgua si a treio
cd tn nrima.
i'1ort "rrliu ;;;f;;:;ti,
; ceofdr-_gi nici n'a rdsdrit dimineala pe pdmdnt
omul Nabucodonosor" 2),
Asemenea istorisiri sunt numai aparente, c5ci
fgra sd existe soare, "t', fucf lund "iiia; in ele se ascund alte infelesuri.
gi nici stele?... Din euanghelii, Origen scoate deasemenea
Cine-i deasamenea qcelo atdt de
ca sd creadd cd Dumnezeu a plandt tiigi,"ri
"trpiiai,ori "31-?
pasaSii
-cari.
i sJ par absurde dup6 sen-
in sul literal 9i deci cari tiebuie infeles" i"
l:.,*:; .$j cd Adam ;;- ,;;;,s sa6 pom ?... figurat. Aga de pildi, cuvintele Mantuitorului';
"hip
tyu cred sd se tndoiascd cineua cd
tea se indicd unele mistere,-ii"rr""sub oces_
tn mod
,,Eu n'am fost trimis decdt la oile cele pier- t ,

dute ale cosei lui Isroel" (Mat. XV 24) ,r, I


figurat sub o istorisire op-riirti, dor nu fntdm- un sens literal, cum il inlelegeau Ebionifii, "u
plald tn mod realn' r). ci
un alt sens alegoric-spiritual,- Tot sens figurat
_ Dgaggmenea in-lejea bi Moise,poturtca -cE din au._gi alte cuvinte ale Mintuitorului, caporirr"u
Pl"{ XY?n,. y.rd""* in
DaDar sa stati_ liecare, in "ia-""x
ztaa d"e ,,sd nu salutali pe nimeni pe cale', (Luta X +;;
sd nu iese din, lgcu-l .au, voastrao giporuncI
casa nimeni deasemenea cuvintele din Ioan 14 t2 zise uce-
"rL ,1"" Orioen niciloq nu pot fi luate in sens literal dupd Ori-
,,imposibil de linut iupa-irciiii, gen, cdci ce lucruri minunate au putut sn fac6
*";!" ,'#lf;,"
;i ;ffi.;l,'itil,' bHl:f *,,",o
discipolii mai mult decdt Iisus ? Ce.l
ma?e minune e invierea din morfi i dar""u
*ri
eari ,,nu litera, el n,aa
ci spiritul,, fr"b;-" iri"il, l$;; inviat pe nimenin ci numai au vindecat gi chiar
XI col. 377, origenimprumutd astrel din interpre-
-JmLIbld. vol, XI col. l). Ibid. vol. XIcol.3g?, frl aa,px(vue lpirv €r.).apBav6vtov radta,
puorlpca tolctDe rluri 6ztoBoi),),ouor,v.
,2). 380.
2). Ibid. vol. XI col. 392.
-48-
clacX am admite unele istorisiri, ei tot n'au -49-
fdcut mai mult decAt Iisus 1), Accentui.nd sensul alegoric al Scriptu rel., A-
Nici mdcar epistolele Noului Testament nu rigen pare astfel e5 se apropie de conceplia
i se par lui Origen aga de u$oare la inteles pe gnostic6., dupl care numai cei spirituali (,rv.r1,.*-
cAt par, Nici acestea nu sunt scutite de un txoil erat considerali a fi in stire sd se apro-
sens mistic, care trebuie d[sit prin ocolirea pie de mAntuire gi de cunoa$terea tai D-Lea.
literei gi prin o ridicare la figura adevdratd a Aceasta'e numai o impresie aparentd. Cei sim-
inlelesului spiritual plii gi mediocrii, degi nu pof cunoagte sensul
Deaceia, dupdcum impir5lia cerurilor se a- spiritual al Scripturei, pot fi incd mAntuifi mi-
seam5nd cornoarei celei ascunse in farin6, tot car citind simpla istorisire dupi sensul literal:
astfel ne sf[tuieqte OriSen sd inlelegem cd nu ,,,acei tnsd cari urmeazd dupd litero euonghe-
farina, adicd tpeeoce e uizibil, superficial gi liei, adicd simpla ei istorisire, sunt mdntuili,
comun tn Scripturd" este realitatea spirituald pentrucd chiar Si insdgi singura istorisire o
a ei, el ,,cele cari slau mai sus Si cari nu sunt celor qimpli
vdzute de tofi (06 rcdorv 6ptapeva)", constituie ,,co-
morile oscanse ale tnlelepciunei gi cunogtinfei"
(oi Oqoaupoi rfig oorgtaE xa[ rfis 1vrloeog an6xpugot) 2) superl-
iatd dece Origen are cuvinte cAt se poate
de aspre pentru cei cari. ar inlelege Scriptura
numai dupi liter[. Sunt nigte ,ll6tcowl" (necul- potriva dugmanilor cregtinismului,
tivafi) acei cari nu gtiu sE interpreleze in chip gi ca un instrument critic, cu care inl6tur[ el
figurat, ci cred numai in ,,litera goald" 3), toate diliculHtile cari pot nagte in citirea Scrip-
Dup5, el deci, sensul literal este numat aL turei gi cari privesc uneori nepotrivirlle apa-
rnullimei, al oamenilor neinstrui{i in tainele renle, greut5li morale sau de interpretare,
Scripturei, pecAnd sensul fiSurat gi spiritual e Aga de pi1d6, chestiunea sinoptiid e rezoL-
piivilegiul celor inaintali, al oamenilor spiri- vatd de Origen in chip taarte ugor, indati ce
taali a), recurge la sensul figurat, Orideciteori gdsegte
in evanghelii contraziceri sau nepotriviri pI-
1), Ibid. vol. XI col. 381 qi 389. rute, QriSen aplici indat[ cheia alegoriei, Nici
2). Ibid. vol. XI col. 396.
3), IDoordrv 1e pd).lota 6orr,, pi1 eiDflcov tporo].01e1v,.. &).).d, te lpci- n'ar gisi alt[ solufie, din moment ce a admis
ppatr Qr).(r icro're6ovtov: Comenl. tn Mat: MigneP. G, v. XIII'col, 868. cE Scriptura e inspirati pAni in ultima literd,
4), Omnis Scriptura a medlocribus qu.idem secundum histo-
riam intelligatur, a spiritalibus autem dt perfectis secundum
mysterium spiritole fMigne P. G. vol. XIII col. 1633), deoarece 11, oulem Eoangeliiqui sequuntur, id est simplicem
trebuie-sd comparim pe cele spirituale cu cele sprritualet debemus "Litteram
naralionem ipsius, saluantur quoniam et ipsa sola Eoangelii
spiritallbus spiritalia comporore (Ibid. col, 1681), naratio simplex sufficit simplicioribus ad salutem" (Comenl. ln
Mat. Migne P. G, vol. XIII cot. 1635).
-50_ -51 -
Mareion, ca sd facd fa!6 {reut5filor ce nasc din Sensul figurat il ajut[ deci pe Origen s6 re-
armonlzarea evanglheliilor, fusese nevoit si res- zslve Sreutdti apologetice 9i ciitice, iatisficin-
pingd- pasagiile cari i se pdreau imposibile d"pa du-i totodat[ conceplia iui despre inspirafie gi
sensul literal, singurul relunoscut de el, Orig";; principiile lui filozofice, Pentru aceste moti"'e
ca unul c?re p[streaze toat6 Scriptura farE sa gi in acest chip, pirEsind litera se ridic[ el la
arunce o liter6 din ea, a trebuit -sE ia o alt5.
atitudine pentru 1 putea armoniza"r."gh"iiii. ,,figuralie" (rpozco).o1ia). Deaceia cuvAntul acesta
cu teoria lui de inspirafie gi aceast6 *Jtoda .
cit gi verbul derivat se gdsesc atdt de des in
scrierile lui, (rpond,oleiv gi tpozro).o1cr6ov). Expresia
cea a alegoriei. de ,nalegorie, a alegorizo" {ilJ,r11opta gi il.Ii1oper-v)
Origen are m ochiu critic foarte fin, El ob- sunt iltrebuinlate de el mai rar, degi in sens I
q"*e de-pildd cE nu se potrivegte istorisirea echivalent cu cele de mai sus: sunt expresiile
despre Maria, sau femeia- care unge pe Iisus cari arat6 cd Origen trece dela sensuf literal
inainte de rdstignlre. Intr'un fel e ia Matei si la cel spiritual-alegoric,
Marcu, altfel la Luca, altfel la Ioan r), Din a- c) Sensal morol. RImdne de vdzut care e
ceasta trebuie oare sE zicem c[ evansheligtii sensul al treilea pe care il distinge Origen ea
se contrazic ? Dar a zice aceasta e lucru im- fiind cel al sufletului [,f,ux4s) gi intermediar in-
pios, deci e nevoie a zice cd, ,r,ro ,"ri. toli tre cel corporal gi spiritual.
evangheligtii despre aceiagi femeie, ci s,,au desl Sensul acesta 'rro' ." distinge prea clar in
pre lrel, sau despre patru, Oricum, de a fost interpretarea lui Origen, degi e afirmat in chip
una, doui sau trli fernei deosebite', ,uno"i -i l[murit, Pare a se confunda adesea
important tn planul euangheligtilor a Jost cu spiritual, in orice eaz, nu-i decAt o ramur5 ", s"nuula
prioire la mistere Si deci ei nu s,au ingrijit acestuia, L'am putea numi sensul morol, sant
suficient ea sd isloris eascd pouestirile "arpA
aplicafia morald a sensului, ltteral.
oeritate, ci sd expund misterele lucrurllor cori Ina-de_vdr, unele interpret6ri nu sunt nici dupd.
ttulteuu utn
ndgteau rsronslle . 2).
din istorisire". Alenlta evanphgli$fJ-
"), t\terL|ta evanpheli$ti- sensul literal gi nu pot fi considerate nici La
Ior nu era_deci atit l, ve'itrtFillTI6*La-?-[-
Iterata*a-sl alegorii. Ele dau rnai mult impresia unor apli-
tgte_i,."at h ade"erul al qi misti" ,u
toilE,, c[ri practice gi morahzato^r. idt cregtini,'A-
el ";ia
- l).--Qomp. Mat. XXVI 6-13, Marc XIV 3-9, Luca
""r""
VII 36_38 9i
semenea interpretiri, destul de numeroase "
Origen, sunt f5.cute tot cu o aruncare dela sen-
Ia
Ioan XII 1-8. sul literal (perap*t).ovt*r). O astfel de aplicare
euangelistarum proposilum -rescipiens
mysterta et non satis curaoerunt historiae,fuit
^r2L.!_lr-n?!paliter
aa sed ut ierum practic5. impresionant5 e cea ficut[ Ia pisagiul
yt;t1tela quae ex historia_ nascebantur, exp:onerent tO.fg""i, i"
Mat. Comment. Migne f, G. vol. XIII coi. iiilj. a*J ,il;ri;
unde ^lisrzs alungd pe udnzdtorii din' teiplu
lerve,$t?,.,$i astizi cAnd e, vorba de discutat
_
'rrulourlu
iJtrri.i'" (Mul, XXI r2). fi*pi"t-e-51rfUtu| r_,"ostru, "rrln-
trvanhetlilor in raport cu valoared lor spiritualE, zdrile sunt p[catele fOemfCrne g,Wtetwre :dect u t !
I srBLrCIr;-.1 f
,i :

I' 2Yte .t
rnv, nr_ it,'
|,
f' r.'\ '
cote ,l I
^,.*2"[,
!i
i,
, lL
rl

ll

-53-
poral) al unui text, ca Iiind cel mai simplu gi
dela acesta urc6 apoi Ia cel moral gi la cel
spiritual tlaee corporaliter dicta sunt, Moro-
sdu, tncdt uenind ,Ilszrs, sri i-l rdstoarnet ce liter aatem hoc modo,,, Ascende nunc ad ma-
urednici de distrugere" t), ralem inteiectum et spiritalem t),
Cdnd OriSen zice aicl c[ templul e sufletul Acestea sunt sensurile scripfurei dup[ Ori-
nostru gi cd vdnzdnle din templu sunt p[catele gen gi felul cum infiligeaz5 etr existenfa 9i ira-
noastre, face desigur o abatere dela sensul li- portanla fiecdrui sens,
teral, insi numai pentru un scop moral gi in- 4). Ltrntta tntre sensul literal gi tntre cel li

tdritor pentru suflet, Totastfel, vorbind despre spirituol-alegoric poate fi insi definit[ in in-
T-azdr cel inviat din morfi (Ioan cap, XI gi urm,), terpretarea diferitelor locuri din Scriptur6? Cu
Origen ne spune cI sunt gi acum Laz,Ari cari alte cuvinte, cAnd gi unde avenr s5-afl5.m un
rdmAn morli intre morli, zdcdnd in morm6,nt, sens alegoric Ai unde trebuie sE rdmdnem La
DupX ruglciunea lui Iisus ins6 sunt chemafi cel literal-istoric ? Poate oare eineva sd deducd
din mormAnt afar5 gi sunt f[cufi vii de vocea din existen{a sensului aleSoric cE toatd Scrip-
cea rnare a lul Iisus 2), tsra ar fi o alegorie ?
In acest chip, serisutr unui text e dobnndit O;ide3 se apdri. impotriva acelora cari ar
prin o figur[ care rfl:- face nici-o violenfd tex- crede cd dacd admite un sens figurat tn Scrip-
tului cum face alegoria, cl e o pldcutH. asern[- turd, atunci n'ar mai fi nici-o istorisire adev6-
nare moral5., dupdcum .un predicator poate rati, sau ci nici-o legiuire n'ar trebui sE fie
face multe de acest fel, citAnd din Scripturi linutd dup[ 1iter6, sau sE presupunem ci cele
spre a combate un rd.u, E un sens deci intey scrise dup6 literd, despre Mantuitorul n'ar fi
rnediar intre cel literal qi alegoric,'care poate adev6rate gi deci cd nici-o lege sau poruncd a
fi numit sens moral. Acesta se desprinde ime- I-ui n'ar trebui pdzit6" dup5. liter5, Deaceia el
diat din cel literal, ins5. nu se depilrteazS. prea pune o regulE pentru locurile unde existenla
mult de acesta ea cel curat ale{oric, Prin sensului literal-istoric e neindoioas5, deci tro-
sensul moral, elementele textului literal sunt curi a cdror istorisire e adev6ratd, Apa de
figurate cu pirfi ale fiin{ei noastre, ca suflet pildd, nimeni nu se poate indoi cX Abraam a i,

gi fuop, pdcat gi vrrtull,, etc, Sensul moral e fost ingropat intr'o pegterd in Hebron, sau ed '1,

superior celui literal, dar nu atinge dupi Ori- Ierusalin e capitala trudeii, sau c5 in Ierusalim ii
JI

gen in5llimea celui spiritual alegoric, Mai tot- a fost cledit templul lui Dumnezeu gl alte multe ir

deauna Origen explic5 intAi seniul literal (cor- istorisiri ca acestea (xai d.D,a pupta), Cine se poate li
iarigi tndoi c5 porunca din lege sd cinstegti pe
1). Ibid. vol, XIII col, 1452. ,l
2). Coment, ln Ioan vol. XIV col, 693,
1). C"*""t, in llat, Migne P. G, vol, XIII col. fi4} qi $46. ij
rl

il

ill
54-
-55-
tatnl gi pe mama ta (Exod. Z0t2) n'ar trebui pE- 5B tD oopar-cxlv 1),
Deci toate locurile din Scrip-
zltd &tpe llterd,, ca gi celelalte'porunci , turX pot h ale{onzate, avAnd gi un sens spi-
Iuri, sd nu ucizi, sd. nu fii desjrdnot, g. "i,ru a,? t) ritual, dar nu toate trebuie luate ad littera .
Tot intocmai dupd literd trebuie lndepiinlte 9i Q"qi sensul_ spiritual poate fi pretutindeni in
poruncile Mantuitorului cum e cea care ne or- Scriptur5, Origen ne slltueste s6 rXm6nem
dogi si nu jrlr* de loc (Mat, V 34) $.a.
Dar sensul literal-istoric are o limite numai
strAngi
-de adevErul istoriei aga cum reese dupi
sensul literal, clci numai pe acesta infelege-el
la asemenga faqte ihiscutabile gi ugor de in- cd se poate incerca cineva sd se ridice la cel
te-rpretat. _ Sensul mistic e insl mai greu de spiritual, Aceasta rezsmd, toatd atitudinea lui
gllrt gi de precizat unde anume se -gdsegte. Origen t intdi ueritatea istorico{iteral5 a textu-
Tocmai aci st6 datoria interpretului ad"evdrat, Iui .qi a_poi in{eleSerea spiritualE, alegoricd 21,
sE gtie care istorisire a fost dup[ literd, gi care 5). Cdteoa exemple -de
interpreiare alego-
n-u, sau care poruncl trebuie pdzltd intocrnai ricd la Origen, Din expunerea de mai sus s'a
fi eare nu, La aceasti datorie s'ar fi gAndit
Manfuitorul cAnd a zist ,,cercetafi scripiurile',
putut vedea ci Origen pdrisegte in multe 1o-
curi sensul literal-istoric, interpretarea alego-
(Ioan V,3e), Se poate spurre insi c6. sunt trel rici fiind mult folosit[ de el. Eimportant d"eci
r:.€uli dup5 Origln, qari ugure azd" inlerpretului de notat cd el sacrifici astfel adevarul real-is.
aflarea sensului mistic in {enere; a)'Acesta toric al creallei, dupi Genezd,, precum gi rea-
existi in locurile cari dup6 sensul hteral, ar litatea istoric[ u nlltor perfi'd?n c6rlile isto-
pirea absurde sau falge (quoties falsa, inutiles, rice gi profetice ale Vechiului Testament,
P9.oqu" indigna); b) in cadlle istorice pi pro- In Noul Testament, aleSoria lui e mai pulin
fetice unde e vorba de cetdfi gi imperali in simfit6, totugi fine 9i aci un loc importantlin
cer, de rH.sboaie, cXs5torii, nalii si orige stre- interpretare,
ine, etc,- c) in toatd leSea ceremoniali iudaic[, Nlinunea cu sdturareo celor SA0A de oameni
care trebuie interpretaiI aleSoric, precum qi in (Mat, t!,'::,) e un model de interprctarc ti-
glene_re, tot ceeace e declarat in nurnele 1eSii guratS" 3), MAncarea de care are nevoie mulli-
{quidquid vero nomine legis declaratur, id il- mea inseamni cuv6.ntu1 lui Dumnezeu, sau
legorice explicandum) 2). Sariptura, Cei ce urrnau lui Iisus, sunt cei ce
Deci nu toate locurile din Scripturd au un serveau sub lege gi profefi, Ucenicii roagd
sens literal-istoric, degi toate pot avea un sens
mistic spiritual : Ecaxe[p"ela y&p rJpeig napi nr*or1€ rfi€
1). trepl ApXOv, ibid, vol. XI col. 385.
letaE Tpag\; 6rt. r6.oa pAv Blec cb ruveupatcxbv, ob rd.oa 2). ,,Hoec enim licel habeanl spirilalem itelleclum,tamen ma-
nenle-, prius hisloriae obrilate, etiom spirilalis recipiendus esl
1), IIepZ 'Ap1o-rv : Migne P. G. vol. XI col. 3g4. sens." (Migne P. G. vol. XIV col, lZ97).
2). Praefalio lVl;gne P" G. vol. XII col. 27-29. 3). Coment, tn Mat. Migne. p, G. vol. XIII col, 904 9i urm.
-56- -5;-
pe Iisus si dea drurnul acestei mullimi se unde hainele cele albe ca lumina sunt cuvin-
rnear$5 iu orage sau _ in sate ca sI $iseasc[ tele gi literile Evangheliilor 1).
.Liltera legii, profeliile qi cele-
m6ncare, adicd Euanghelia dupd loan este insl alegorizatil
lalte. porunci, Dar Iisus -poruncegte ucini,cilort cu mai multd preferinlI Intrucit Origen o so-
,,dat|-le voi sd rndndnc6", cagi cum ar zice t cotegte o evanShelle ,,spirituald" ql pAr$a Scrip-
vd inchipuili voi cd mulfirnea aceasta mare care tare7, el e la largul sdu sE o ale{orizeze aproape
are nevoie de mAncare gi daci se va duce de la fiecare pas, mai ales cI insugi MAntuitorul
f1 mine (cuvAntul lui D-zeu), o va gasi la saie vorbegte aci mai des in alegorii gi metafore,
(in sistemele.filosofice, in liTera legi7, 9, ..t a": Deacee1 comentariul lui Origen in eve,4shelia
cAt dacS r5mAne lAngd mine ? Deiceil, inti- dupd Ioan conslttue cea mai insemnatl oper[
edt pe - voi v'am pregitit gi cunoagtefi astfel a lui intre comentariile Noului Testament ar5.-
ctrvAntul lui Dumiezea, voi ,,da1ile'sa mX- tind toatd mdestria in metoda alegorici, deqi
ndnce", Iar Iisus lu6nd cele 5 pAini a siturat astfel este cel mai simbolic Ai mai pu{in util
cei 5.000 de oameni. interpretlului le$at de sensul hteral, Cuvintele
Parabola ndoodului (Mat, 13,a7 qi urm.) de iv drpy,il (Ioan I 1) trgureazd, tnlelepciunea, pera-
pflle! lui Angen sd desvolte o intreaga alegf- trucd oogi.a ,ipyt1 6oriv, Nu mai pufin de 5 volu-
rie de naturd doSmatici gi morald, "Irlalro3ul me au fost consacrate de Ori$en nurnai pro-
ilrl"a i"i . Scriptura, nefiind desivArgit de-cAt logului din evanghelia dup[ sf, Ioan, unde putea
deta Uhnstos, l\runcat in mare, nEvodul str6nSe sd-gi desfdgoare tot talentul lui de ale$orist,
tot felul de lucruri, ceeace figurat inseamnd f6 Minunea dela Cana, convorbirea cu Samari-
Scriptura strAnge Ia credinlailn toate neamu- teanca, spdlarea picioarelor, Lazdr, cel inviat
rile, El e tras la ldrm, adlcd Ia implinirea vea- $, a, au un sens mistic 2),
curilor, de c5.tre inegiri,, Marea e ,,viafa cea Numerile din Scripturd. aa deasemenea un
sbuciumati a oam*tllor de pretuti"j*"1'i"i"- inleles secret, Nu cantitatea numdrulsi,, ci sen-
**".: Din faptul cE in ndvod sunt tragi t, *"t sul lui ascuns trebuhe luat in seam5 de inter-
pegti de toati mAna, Origen trage o invEfitur[ pret, Numefile t, 2,3,4,6,7, 10 +, a, au un
dog_nraticX in sensul cd nalura ,r,i-i in noi.'caazi secret fiecbre, fiind simbolul uflor adevdrluri
rdulu| 4upE-cum nu-i nici a justific5rei oor.l superioare 3),
tre 1), Tot. figurat e interpretati umblarea pe
mare a lui Iisus precum gi schimbarea la fald 1). Ibid. vol. XII col. 924 ei 1069.
2i, lJn ,.ru^al it oDie Odnesis des lohannes'Eoangeliums de
J' Mlg*.L G. vol. TIII col. 860-868. Acest text tnscrie pe
Origen impotriva teoriei a" pr"a".ti"uti"
Albrecht Thoma, Berlin 1882 (p. 885 9i urm).
$i to6dal;-i;: 3J, Origen considerd cd numdrul 6 e eel mai deslv6rqit, cdci se
p,otriva teoriei.,gnostice care considera'natuia ""f"i"i.te
trupeasci un rdu compune din dublul unitdfii, inmultit cu 3, care e iariqi num-ir
rn slle, ca motivul picatului o6-'1d.9 gi:o$ * iy,tit atsr-o- il1ecanawlpiae, insemnat, Apoi vin numere ca 7,4'qi28, (Migne P. G, vol, XIV
'..o'.rEd g6ot( o<i:ia ?,'"zano=i:yjid (ibid. col. g60.
"
col.680-681.
-58_
.In tendinla _de aleSonzare a lui Oriden. el
micaoreaz, realitatea iltorice u ;"i;;#il;i.t"
gi cdci .,"-iita*;iJ';ffi;;;
.istorisite, ceeace
este numai o aseminare, un tij lI-i""rieiii
va sH fie, Deaceia, Origen ioit"
ca cel moi insemnat repre)rriori7i,t iri"rp'rJ:
I ffiffiffiffiffiffiffi
"iiril*ii
tdrj! alesorice a ScripiiiJ. -"'-
Sunt gi astdzi interpreli cari se folosesc
de
g alegoizare a. Scriftui"t. D. pild;;-;;il;
Lgi"y,- Couchoud
ult.. f"Pt" _EiAtliii,
giuue'
*i",i"il"'ql'*ritJ
-I""af
din ;;_; .
simboale. "r;ffi;;; CAPITOLUL NT,
' Qur ce deosebire intre motivul acestora de
a alegoriza si intre cel al t"l brig""i-ii""aiJ Critica interpretErei alegorice a lui Origen.
cei de astdzi vor s[ o"ol"ur.e-*l?r"ll"ii
lelesul divin al Scriptur"i;;;; penrru a sa_
* 1). Folosul alegoriei pentru Origen gi pericolul acestei me-
tisface necredinta lor r"ti""rfi.te,
tode.
- 2). $coala din'^A,ntiohia lmpotriva alegorismului.
de actualitate penlru citirea gi interpretarea
Ia. alegorie dinti'un ;;ii;;"i"irr 0;1,ffi
.iJfa !). Chestiune
Scripturei : extrema ,ffiH:i. Tortllu. n"o,"*tant[-seclant{ ;
opus: din-
tr'un. exce-s de credinld pl*t"t",
*- - dintr,un
apologetic ai meiafizic. 'EI J, ;;;i
:".qt. ;;
totul legdtura cu reahlatea s"rrsuiul lii"r"f;";; 1). Origen a fost f5ri indoiald cea mai eru-
aregorrsmul Iui cuprinde desigur multe ditl personalitate cregtini a veacului siu, Opu-
puiri subiective. Aiestea ii serilsc ins[ inchi_ rile lui voluminoase, vasta lui culturHn darurile
cercdri de-a sbura sp{e dumrez"l;;,-i;;;; ca in_ naturale, pasiunea ce-a pus in studiu pini la
abnegarea de sine, acel fond sufletesc optimist
*l'::l'i 1 'u' q"pa,i;-d;-;;.
:p*.interpret
cer mal mare
oile"" ;
care a crezutca
care il [[cea sI spere in triumful final al bi-
fotrosi loate nelui gi al apropierii, de dumnezeire, arati cd
.credinfa_ cregtini
prin alegorue. -ii-i"pf"
'---
gerea Bibtiei putine veacuri se pot f5li cu figura unui Origen,
Reugit-a el? Dar pe cAt de strilucitd a fost personalita-
tea lui, pe atit de grea povara ce i-o puneau
in spate condiliile timpului siu: perseculii din
afar5, erezii. innduntru, atacurile cdinoase ale
Iudeilor gi p5$Anilor, toate impotriva cregtinis-
mului, In fala atitor piedici, personalitatealsi
Origen trebuia s[ incerce sI infrAngl, rezisten-
-60-
lele gi totodat6 sd creeze un sistern pozitiv in -61 -
toate ramurile teoloSice; doctrind, Deasemenea, dacE valoarea sensului literal
"plloo"tioi.
exeg.ezd. 9i. critici texuale, Nu-l deci-de e micgoratE sau e dat5 in falg, atunci insigi au-
cE sistemele lui
ilrarJ toritatea Scripturei ar fi sdruncinat6 nu numai
fn -gqnere au avut apoi sX su_
fere multe corectdrl] Nici sisLmul di-i; i"t"r- fa[[ de pigAni gi eretici, dar gi faffl de cregtini,
pretare a Scripturei n'a putut sd rEmAnd in DacX Scriptura ar avea locuri cari ar fi lipsite
- -
f_orma in care l--a concepri de un sens literal-istoric, atunci p5sinii au pri-
clg cAteva cuvinte critici "i,-'a""1 "
i-""i" lejul s[ o respingd mai degrabl ca nedernn5
alegorie _de
r
"r"piu
interpretare,
- sistemului sdu
de inspiralia divin[, decAt si o inlerpreteze
Metoda lui avea mai multe avantagii pentru dup[ aleSorii. Ereticii pot gi ei sE intoarcd in
timpul -sIu, Alegorismul il ajutd *a i"-fatir" acest caz locurile din Scripturi in sprijinul 1or,
ficultdfile Ii_ luindu-le figurat acolo unde sensul literal e irn-
.literai
lcterle,lui teologice
din Seriptrire; J#;;t;; potriva rltlcirei 1or. Infine, cregtinii ar c5dea
gi filosofice, sd ilustreze doc_
rrrna. lur $1 totodatd sE explice anularea
cere_
in nedumqrire dacd ar trebui si renunle in
monialului iudaic din V, T, i"trr"ai- unele locuri la sensul literal, pentru figuralii
nu-i religta "i.-Stili."rrf gi ale$orii,
-literei, ci a s_piritului, OrigJ;--i*"*;:
sd ridice concepila crestind AIta critic5. ce se poate aduce sistemului
:i::. tli",aleElorie
cteasupra literei scrisen spre anumlie' adeviruri de interpretare aleSoricE, e cE e dispus si cadd
spirituale. in subiectiuism gi tnchipuiri, deoarece sensul
i
. Dar- pe c6t se pErea de ispititoare metoda alegoric poate s5. varieze dela persoand la per-
alegoric5. in scopul de mai-sul, pe atat
de di, soani gi chiar la aceiaq persoanS. privind ace-
unS.toare este ei privitd ir, laq text, Iat[ deci deschis pericolul de-a citi in
"hip'obiectiv,
Maj inJal, disprelul pe care il arata Origen Scripturi propriile noastre gAnduri 9i imagina{ii!
sensului liter al i.q!^e *a' cre gtinX, d";;:
Infine, arSurnentul lui Origen cd atAt Iisus
lece- tntregul edificiu al "o"ai"!"-
religiunei noastre e cAt qi sfintul ap, Pavel s'au folosit de aiegorie
fonda! pe sensut--literal. Cr"di""iu in realitatea in interpretarea Vechiului Testament, nu poate
sensului istoric al celor ."rloi"t.rlpmra j"r: s[ indreptileascI un sistem de interpretare cu-
meazd, isvorul credlnlei. DacX d" pilat;-i;- rat alegoric, DacI MAntuitorul ia in chip [igu-
-a"i* rat istorisirea despre profetul Iona gi dacE sf,
t?lege cineva cd pAinea tl ,a"g*i" ;fa;i;
Euharistie ar fl tr;.i, ap, Pavel interpreteazl, alegoric unele locuri
-simboali ,;;liteti
trtrpului qi sAnselui Domnului, iiun", ce tainE. ;i; din VechiulTestament,nu rczult1. c[in €Andul
mAntuitoare ar mai putea fi'instituirea;i
i; lor nu ar mai rimAne nimic din sensul literal,
cina cea de taind ? ' Nici nu inva!6 sf, apostol Pavel cE toate locu- if

rile din Vechiul Testament sunt figuri gi nici rl

nu ne spune el c[ sensul literal trebuie con- :ri

r]i

il

{ii
-62- 63-
damnat, DacE uneori el se folosegte de tnfe_
Iesul. ale6loric, nu. face- ;;";;i; iiitr'"r, cari rizeazd,apele despre care se vorbegte
alego
abuziv ca Origen t), inGenezd gi cari le interpreteazd, in chip figurat
"iiip ca pe nigte puteri spirituale gi necorporale, Sf,
IJeaceia, cAnd Ongen tlgdduiegte realitatea
sensului istoric in ist6risir"i Vasile impotriva acestora afirm[ sensul literal,
u p"ruJi- cici unde e vorba despre ap5, apd s5 infe-
sylui, cAt 9i a atAtor alte locuri "r"ril"l,
al;-'S#;il;;, UDop, UDop vorioo.rpry) 1),
el rdpe,ste credin{ei ceva din temeiul legem (rb Intre aleSorigtii
Slr_ (ol d).).41oporivte5) combitufi de sf, Vasile, Origen
temul alegoric putea s6 par6 bun $i neperi- "i, e indicat in mod vldit, degi nu pe nume.
culos. pentru gpoca lul Oiigen, ;;dU;[
mea trdia intr'o atmosferd de alegorls*
h- Sl. Ioan Chrisostom observ[ bine pericolul
lipsa sensului critic Si;a"d metodei aleSorice.
upioupu?"""iufi,il;; In omilia XIII din Genezd, (cap, II), vorbind
"r"
asemenea maladii imaginativ"-srit treceioar",
caci mintea umand despre paradis, el desminte cu t6rie ,,pe .cei
iy6"qtp mai mulifiter;}Jj cari spun cH paradisul nu-i pe pimAnt ci in
zitiu6, dec6t imaginafia subiectivd
z). cer gi cari viseazd nigte basme ca acestea",
P.lceia, edoati crejtni ai, Antiohia cdt
gi. majoritatea scriitorilor-, dupi Origen,
Impotriva acestora cari ocolesc inlelesul lite-
exagerarea metodei ",* ral, sf, Ioan Chrisostom indeamni pe ascultd-
"Brgq?trevin la sensul
pdrinfi_ "lrgorlC",'Sfi"tii
literal gi c?ndam", ;;:
tor sd in{eleagd dup[cum scrie Scriptura prin
toda,alegorigtilor, intre cari Orlg"" ocupi pri- \itere, deci c6 a fost un paradis real gi in Io-
mul loc. cul cel aritat spre. r5sirit, Dupd aceia adao$S.
Sf.-Vagile cel.-Mdre atacl cu invergunare el urmltoarea observafie, care poate fi soco-
metoda 4egorietilor in homitia iX ati Hiiii tit5 ca cea mai Srea loviturd impotriva alego-
meron. .El amintegte de metoda alegioricd gi de rismului i ,o nu crede tn cele ce se afld in
cei, cari o practicH. ,,cari zic c6, upl sJdnta Scripturd, ci a scoate altele din cuge-
ci o alti naturd oar:ecare, iar planta ""-l'upe, tul propriu, socot cd aduce un more pericol
p;$6i; pentru acei ce tndrdznesc sd Jacd ocest lu-
Ie interpreteaz{, dupdcum H sJ pare $i ioi, 'ijui
@1x, cAnd aud
cruu. (Migne P. G, vol. LIII eol, 108-109).
ia16a, iarb[ in$Ieg sl-ptr"ta,
pe9t9, fiar6 9i dobiloc, Deasemenea, st, Eustoliu de Antiohia nu-
toate precunisurrt .prru megte metoda lui Origen: futiles vavillationes.
apa Ie pripgsc_.,. Sci-se tryyeieaoi Aeci pie'cum
esle scn's" z), lar in homilia a IIi-a ataci pe Tot impotriva acesteia se declar[ Grigore de
cei Nazions, Ieronim ql Augustin 2),
1), . . , alle$.oricae quidem
Din acestea se vede c[ metoda alegoricd de
rethodo auctoritatem
conciliat, sed
non eo quo iuo abusis n"t oiis;iii, _.lilr'iiiiil"ti;;Md";p
G. vol. XII col. 38). 1). Ibid. col. 73 qi 76.
2J. Migne P, G. vol. XXIX col. 188_189, 2l,. Yezi Proefatio Ia operile lui Origenr Migne P. G. vol. X[
p. 35 Ei 39.
-61 - -65-
interpretare' a
{9sj. respinsi. in genere de p6-
rinfii gi sc_riitorii 1564), s,inodut Vaticanului (1870), iar mai de
biseritegti, cari ne inval6-si curAnd, Lbon.XIII in 1893, Acesta arat[ in-
urmdrim de. aproap" s"rrsui literal, l"i
tr'o enciclicd cdtre profesorii de exegezd c6, in
l::lrr,1" figuri, "I"a-"
,..e. fiIn .atenfi a nu distruge Scriptur[ exist{ un sens oscuns,, spiritual t).
ceva drn acesta, Metoda literald a gcoalei dIn De observat c[ delinirea acestei atitudini pa-
Antiohia a rerr$it sE ," ffir"tr f;i6 d" ;;; pistage, care se apropie in alt chip de con-
alegoricd a lui Origen gl .a -f* meze un nou
capitol in istoria ixegeLei. Intre prrrr"t"i" d" ceptia lui Origen, incepe dupd ivirea protesta-
condamnare de mal ldrziu tismului gi deci cu un scop v[dit de apirare,
al 6.qi z-tea priveau *;a;i "o"iru-lri-O;iE; In aceastd reacfiune, biserica romano-papistaq5
9eJ
interpretare .al Scripturei I .
,i;g"rtu";; ar fi vrut prin sinodul din Trentin sd opreasc5.
pe laici sd interpreteze Scriptura, ba incd chiar
D,1cd totugi a_ fost pe drelt atacat gi pe clerici, dand voie numai unor anumifi
pentru abazul 9tlgi"
_ lui de alegorie, aceasti n,a fost pentru aceasta, O asemenea concepfie, degi nu
desfiinfatd^in totur di"'i"ffiietarea sfintei aplicatln nu inseamn5 decAt a repeta cuvintele
Dcrtptufl, "Existen{a unui sens ascuns gi spiri- puse prin traducere latin[ in Sura lui Origen
tual nu-i cu totul inl[turatl dL metoda miiii. cd. ,,difficilem, ne dicalur imposibile, mysticos
Origen nu era in totul gr;$it ;"d quos habet Scrlptura, sensus inuesligare 2j,
intrucdt Scriptura.confinZ ;" ;. ascuns, "ili*"*"anu Dar o asemenea atitudine se expune la ne-
oric,ine poate sI o interpreteze aqa cum
aiunsuri grave, Pentruce am mai apela atunci
.3), \) chestiun^e de actualitate pentrutrebuie,
crlirea la citirea Scripturei in popor ? Pentrsce am face
gi interpretarea Scripturei este-daca poate ori- atAta munc5 zadarnicd, s5 r5.spAndim cuvAntul
cine. sE sLnsul acesteia sau nu, A_ evangheliei? Raul de astdzi in lume nu consti
,infeleag[
ceasra chestiune poate servi ca o apli calie a oare tocmai in faptul cd lumea s'a izolat de
studiului de fatE, Scriptur6, nu o mai citegte gi deci n'o mai cu-
Doui atitudini.opuse_ stau fafd in fafd i cea noagte nici m6.car in pdrlile ei, cele mai folo-
a bisericei papistage 9i i"u -i'iulionalismul,i sitoare ?
protestant urmat si de' sectanti.
Concep{ia lui Origen, rcluatd, in alt chip gi
Atitudinea biseiicei trr""put 16-
murit dela sinodut diin"pi.tui"
irenii, "iiioli Lr';
de biserici papal5, ar nimici rdspAndirea Scrip-
turei in popor gi deci in lume, Interpretarea
Aprilie din acel an, acest sinod'p,rbi"a a"_ qi infele$erea ei ar rlmAne privilegiul numai
cretul ,,de editione et ,"u librorum,, al unora, al celor spirituali, Scriptura ar fi o
111_
.urg "o"rorum p"J ."U
interpret?rea Scripturei
cenzura bisericei, iar contravenientii" pedeositi. 7). Y ezi art, Interpretation de I'Ecrlture par Mangenot et Riui6re
La tet au proced at papu iii-;1-ifrl;Gli: p. 2290-2343, indeosebi p.2294-2295 {i* Dict. catholique de lo foie),
21. Praefattor Migne P. G, vol, XII pa{. 34.
:$ll

iill
-66_ -67-
carte enigmatici in fafa mulfimei gi deci ar rd_ epoci atAt de veche gi de variat6, ceeace cere
mdne numai ca un tezaur pe sf6.nta masi, Bi- un studiu special pentru adeviratul interpret,
serica singur5 9i slujitorii -ei direcfi ar avea
,Iii
dar amintim cI dacd interpretarea fieciruia ar
darul sd o adAnceasc[, poate nier ei, fngigi daci fi normativd pentru sufletul siu, atunci ar in=
spiritgl sfAnt nu-i _cdlduzeqte la descoperirea semna si se gdseascd in Scripturi nu numai
sensului ascurls al Scripturei. trei sensuri ca Origen, ei un numir nelimitat
Ar fi o concluzie^ periculoas5 9i irnposibili de sensuri, tot at6tea cAt gi indivizi, fiindcd
pentru cregtinism, Cand sf. apostol pavLl scria orice om poate avea un chip deosebit de in-
epistolele sale,. el se adresa toli creSttnti terprelare, Sensul adevdrat a[ Scripturei s'ar
"6tr"
(ri; nloyl iil,r1oiq.); Iisus a vorbii ,rr, ,rr*ui .ii"l confunda cu sensul subiectiv a[ fiec[rei, per-
nicilor. ci gi poporului,i poporul are datoria, ca so&Il€; Scriptura ar deveni astfel un isvor de
iffi
gi clericii, sd citeascd Scriptura, A citi ins{ in- fabricat secte, toate acestea putAnd fi inafar6
[]li
tllt
seamn5. intr'un sens gi a interpreta, c5ci n,ar de sensul ei obiectiv,
iill
fi posibild citirea fdrd'un r"r,. literei- A;t; IatE deci cum metoda de interpretare a lui
e impasul in care s'ar arunca"lcel care exagle- Origen a pus in disculie chestiuni foarte ad6nci
reazl_.existenfa sensului mistic al Scriptu-rei pentru putinla de interprelare a Scripturei, Si-
#I imp_otriva celui literal gi ar socoti ui*"r" lit de neeesitilile timpultri siu, el a pus o mare
c.{ foarte pulini ar avea dreptul sd "" o citeasc[ problemi principiald de interpretare gi a solu-
gj t"r. o interpreteze, Deaceia, cefizura impusi fionat-o cum a crezut mai nimerit. Gregala lui
ffi
de_ biserica papalX exeSezei se resimte dL a- constd mai mult in exagerarea aleporiei, cdci
c_elagi impas, deaci gi ariticele ce i s'au adus biserica cregtini degi a rdmas leSata mai rnult
$tr .chiar din sinul ei 1), de sensul hleral, n'a renun{at cu desdvtr$ire
Atitudinea opus5 acesteia e cea a sectanti- nici la sensul mistic-spiritual urmat de Origen,
Ior gi a protestantismului in 6!enere, Dupd con- O carte cum e Cdntarea Cdntdrilor in Scrip:
ceptia^acestora, oricine are putin{a si interpre- turl nu poate fi interpretati inadev[r mdrSi-
teze _ Scriptura, presupunAnd cd' sensul fitlral nindu-ne la sensul literal, ci admilAnd gi pe cel
e suficient pentru. a fi in[eleasd deplin, Dar gi simbolic ai alegoric.
o asemenea atitudine are neajunsuri-grave, LH- Atitudinea dreaptd deci tn oiola creStind e
t?p hoparte Sre,latea de interpretJre prove- cd citireo bibliei lormeazd datorio oricdrui
nit[ din faptul cE Scriptura a foit scris5 intr'ri credincios gi cd tnlelegerea ei ti este la in-
demdnd dupd puterile lui, Dar acolo unde el
._ 1). Critici expuse pe lar$ in art, Interpretation
citat mai
de l,Ecriture,
(p. ZZSg-ZSOSI. Obiecfiunile 'sunt din p^rt i t"i ii-
simte cd ceua ti e neldmurit, aceasta sd nu'i
-sus
g,range, Loisy, pe vremea cAnd acesta ficea incd parte din Uise- producd o piatrd de scandol pentru sufletul
rica rcmano-catolicd q. a, lui, ci sd g1-o otribue imperfec{iunei lui de'a
i
I
-68-
fnlelege. trn cozurile grele, singur consensul
general ol bisericei F! al sfinlilir pdrinli poate
decide core e spiritul liteiei, cdci dupd Lorlbo
Crprins. pag,
lui Origen, sunt multe ziceri tn Vechiul Si Noul Uefatd. Ribliosrafie
Testament cdroro li_ se potriueSte -l. Llpera biblic[ a lui Origen 3
$i mediul in
tylui opostol Pauel: litera ucide,"frazi "fd;-
dor spiritul cares'a desvoltat. 1, Introducerea..-2,In-
terpr_etarea Scripturei inainte de Origen, Ia
face uiu".
Biserica ortodoxfi adopti aceasti cale medie, Jq.dei 9i creqtini.-- 3. Origen gi opera-lri bi-
- 4. Mediul in cari desvolta Origen in-
blicd,
care ty gubjuge Scriptura cenzurer b[";;; __ terpretarea Scripturei . . ., . .
dar nici n'o lasd. qla4e capriciului de infele- II. Corrcepfia lui- Origen despre Scriptur[.
gere al oricirui lndivid. Inierpretul are ib"ia -1. Scriptura ca inspiiatd pAni^in cea mai micE
libertatea de explrcare filologicl, criti"e gi ,i- llterd,l nimic de prisos, ni-ic nepotrivit, ci to-
heologic5, cu condi{ia insd de-a p5stra nestir- tul armonios.-2, Canonul cdrfilor sfinte, scri-
erile Noului Testament gi date'-despre autorii
bitd docrina cregtind stabiliti de'bl."ri"e, '--
Lasand deci laoparte ceeace e Sregit in sis-
Igr.,
:-3,-Impdrfirea cirfilor Scripturei gi gra-
dul lor de inspira{ie, Rezumat : , . t9
temul de.interpre{are al lui Origeri, ual.a IIL Metoda de interpretare a lui Origen.
"*u- 1. Condifiile interpretului, Cum s[ citim Sirip-
$eTVrea aleSoriei pentru nevoilJ 9i dup[ mer- tura. Infele6lerea ei nu-i numai un act rafional,
talitatea _epocei lui, putem folosi *rii" lali a. ci gi de credinfi.
ta primul gi marele
-interpret al Scripturei. A- -2. Litera_gi
turei; sensul ei ascuns,
spiritul Scrip-
3, Sensurile Scriptu-
cesja. a fost 9i gAndul studiulul de fi1a, - spiritual alegoric; c)
rei: _a) Seasul literal; b)
Scripturei dupd Origbn poale moral, Definirea pi exempli{icarea lor.*- 4. Li-
- lnlerpretarea "contiiUulte mita intre sensul literal qi intre cel spiritual
{olo-": qstfgl oricdrii cititor, co o ale6[oric,.- 5._ C6teva exemple de interpretare
lo istoria desuoltdrei exegeziei biblice Si ci i
luminare o multor chest'iuni din Ermiieuticd. IV. Critica interpfetErii alegorice a lui Ori-
gen l. Folosul alegioriei pentru Origen gi pe-
ricolul'aqestei metode.
- 2, $coala
,hia lmpdtriva aleSorismului.
d-in Arrfio-
3.. Chestiune de
-
_actualitate- pentru citirea qi interpretarea Scrip-
'turei; exfrema papistagd gi cea protestantd-
59
I
':l .;
t