pll,

I
t'
]"
i _r".. "^^-J:-:+&
I
I
\ I

I
e Rovenla
l ffi.*
I-riplomat
{F,ologi" din Bucureqti
in I'eolo[ie la-Univ6isitatea din Oxford
!t',l\ili
t
(

t
Interp r etar ea Script ur ei
t
dupi Origen
I

t,

Tipogr atia ,,Cozia"

a Sf, Episiopii a Rdmnicului Noului Severin
lg2g
 \':.: Biblioteca 5c.
1r $eminarul

Pre a!
Lucrarea aceasta a fost
unde am ptttut auea toutd tihnq Tffiabat {i
tn original prin operile biblice ale scriitorilor
cregtini dtn primele ueacuri, atdt pentru un
folos exegetic cdt pi linguistic. Arigem mi-a Ir
atras prima luare aminte prin prioritatea lui
aronologicd tn studiul biblic gi pentru impor-
tan{a operilor lui pe acest tdrdm. Am gdsit
deci interesant sd extrag principiile lui calau-
r(
zitoare pentru inierpretarea Scriplurei, mai
ales cd un asetnenea studiu n'a gdsit o tra- I
tare mai amdnun[itd nici la noi pi nici chiar
tn [arile cu literatur d biblicd f oarte desuoltatd.
Cdt priuegte tnsemnatatea acestui subiect, a- {
ceastu poate fi tntreudzutd chiar din primul
capitol al acestei lucrari.
Cu manuscrisul gata, am auut apoi norocul
aa in calatoria spre [ara unde a predicat Mdn-
tuitorul, sa pot trece gi prin locul unde inflo-
ria odinioard., ca pi astdzi, mdreala cetate a
I
Alexandriei. Acolo gdndul mi-a tmprospdtat
I
tn minte, ca un ecoa priru milenii, marea ac.-
tiuitate pi operd biblicd tntreprinsd de Origen
ca tahigrafii lui, tn acelap {inut unde tnainte
I

I
de el iudeul Filon tncercase pentru legea ue-
che o interpretare prin alegorie, dupdce tnca
h0(ob pi mai tnainte cei gaptezeci dddusera tn tra-
i C+. ducere ,Septuaginta", cea care auea sa fte
i

I tiparnila limbii Noului Testament. Acolo afost

I

I ,.4 .

I
ill
# *:?.
lt{
 4

tnsd un capitol nou, cel care' priuepte ,rme-

diul in care a desvoltat Origen opera lui
biblic5".
In acel mediu in care culoarea ceruhti tm-
preunata cu tntinsul mdrei pi murmurul Ni-
ffiffiffiffiffiffiffi
lului au adapostit o ciuiitza{ie caracterizata
prin o continud sfortare de-a grdi cu diuini-
tatea, interpretarea Scripturei a luat o d.irec-
{ie speciala: cea alegoric5. Origen tnsugi a INTERPRETAREA SCRIPTUREI
adoptat gi sistematizat aceasta metoda. In ce
chip pi pdnala ce punct a reugit el sd pd- DUPA ORIGEN
trundd tn spiritul Scripturei prin metada lut
proprte, sa ua uedea din acest stttdiu.
CAPITOLUL L
AUTORUL
Opera biblicH a lui Origen gi mediul
BIBLIOGRA.FIE. Isvorul de seaml pentru aceastd in care s'a desvoltat.
lucrare il formeazd insigi operile lui Origen, Celelalte 11. lntroducere, 2\. Interpretarea Scriplurei inainte de
scrieri menlionate au folosit numai pentru anumite Origen, la Iudei gi- cregtini. - 5). Origen 5i opera Ei biblic5.
puncte din subiect, ,{). FIediuI in care desvoltd Origen,interpretarea Scriplurei.

t. Operylle lui. Origen dup[ colec]ia Migne P, G,
vol. XI-XVII, indeosebi vol. XI, XII, XIII, VIV qi XV[.
2. B. IEAPIIAAOI: O Qpr16v46 dr5 6pprlveuciTs ilv rilitov
Ipagdv xatd, r.ob; dltouE nar6paE xai 6t}aoxri).ouS t4q
Exx),r1otag x. r. l. (in Ezx).4or aotmil A),i1\eru din Con-
stantinopol, anii 1885-1886),
5. Eugbne de Faye: Origdnes (1923) qi Esquisre
de la pensde dlOrigdne (1925).
4. Mangenot: art, All*gories bibtiques gi Interpre-
talion de tdcriture tn Dictionnaire de la Joi ca-
tholique.
5. W. R, Inge: afi,,Alexandrion Theology in ,,Ency-
clopedy of Religion ond Ethics".
6. Joh. Geffeken z art. Allegory, acelag volum,
t). Toate. ramurile de Stiintd cultivl mai mult
ca niciodatl invdlimintele istoriei in tratarea
diferitelor chestiuni ce intereseazd prezentul,
Aceasth simpatie pentru expunerea {storicH. e
atit de accentuat{ in univeriiteli, incit studen-
limea se plAnge de-o invadare a istoriei in
toate ramurile de specializare, Degi istoricul
unei ramuri de cultuiS gtiinlifici poate imbr6ca
uneori o formi de erudilie pufin p16cut5, tre-
buie recunoscut cd nu-i pro$res decit pebaza
cunoagterii trecutului, Nurnal. acel ce cunoagte
incerc5rile trecutului poate nlzui' sd p[geasc5
o treaptS. mai sus pe scara viitorului gi a pro-
gresului,
 6 7
Nu-i deci de mlrare cd ramurile de culturd.
teologici se adapi in deosebi din cuvAntul
istoriei, Teolo$ia nu se poate tnfelege dec6t
prin prisma istoriei, In teologie, pro5lresul nu
se certlficd,, ca in gtiinla empiricd, dupl o
scard evolutiv suitoare spre veaeuriie nouin
ci dupi epoca sau personalitatea care a intru-
pat gi trSit preocup5rile religioase mai ald.turi
de DumnezetT, Totodatd, erorrle religioase ale
trecutului pot s[ reinvie sub diferite forme si
deci preinfimpinarea lor ne obliga si ne sco-
'borim spre isvorul 1or istoric, Deaceia, ramu-
rile teologice, chiar cele inafard de sfera isto-
ricd propriu zisd, se reaziml toate pe istorie:
cea a do$meIor, a sectelort a canoanelor, etc.
Interpretarea Scripturei e leSat5 deasemenea
de cunoagterea istoric5. a desvoitlrei ei, cdci
cLtirea gi explicarea c6rlilor sfinte este o inde-
letnicire tot aga de veche ca gi cregtinismul,
trstoricul exeSezei e dbci tot atAt de folositor
pentru interpret, precum e istoria dreptului
pentra un iurist, Studiile biblice au luat ina-.
devir o a$a desvoltare, incAt orice chestiune
poate fi inf6li9atd cu o- bo$at6 bibliografie mo-
dernd. Sunt ins6 pu{ini acei eari iriainte de-a
folosi plrerile unui critic modern, oricAt de au-
lorizat, sd fi trecut mai intAi prin volurnele gi
interpretirile celor vechi, spre a desprinde din
istoricul exegezei,diferitele pdreri gi metode
de interpretare, Un asemenea studiu este to-
tugi de mare folos interpretului gi poate da ori-
cdrui cregtin o lumin[ deosebit6 de felul cum
trebuie si citeasc[ gi sd explice sfAnta Scriptur5.
Un mare interes prezTntd, din acest punct de
vedere Origen gi metoda lui de interpretare,
E[ e primul mare interpret gi critic biblic ai
totodat5 metoda lui de interpretare e foarte
diferitE de cea modern[, dar prezintd un sis-
tem bine definit, numit alegoric. Acest sistem
pare ciudat gi aparte fa!6 de timpul nostru,
dar acest fapt nu ripegte lui Origen marele
merit de a fi creiat cel dintdi o nou[ ramurE
in teologie, cea a studiului biblic, El e primul I
care incearcd sI puni acest studiu pe bazel
gtiinlifice gi si{ coordoneze intr'un sistem d"lq^
il face vrednic de-o amd-lJ
interpretare, ceeace \
nunfiie cunoagtere, (
21. Citirea g[ interpretarea Scripturei era in
-mare cinste at6t la ludei cdt gi la primii creg-
tini, Inainte de-a cl6di sistemul sdu propriu,
Origen avea deci inaintea lui o bogat[ tradilie
de interpretare, Deaceia e nevoie de-a consi-
dera contribulia lui in legltur[ cu obiceiul de
interpretare la Iudei gi cregtini, inunte de el.
Pe' lAnSS aceasta, va fi nevoie sd analizdm pe
scurt condiliile mediului ln eare igi desvoit5
Origen metoda lui de interpretare, care se des-
prinde din operile lui exegletice.'
La ludei, interpretarea Seripturei forma o
datorie de primul rind, Dec&nd girul profefii-
lor fusese intrerupt 9i cuvAntul lui Dumnezeu
incetase de-a se rnai inf[iiga sub litera scris5
a unor trimigi inspirafi, Iudaismul se al5.turase
tot mai mult de citirea gi interpretarea biblic6,
indeosebi a legei qi profelilor, Fariseii 9i Scribii
in genere aveau aceasti datorie gi aritau o
deosebitd iscusinfX in a t[lmdci scrierile sfinte,
 -8
Orice Iudeu mai culiivat gi priceput c6uta s6
indeplineasc[ aceiagi datorie, dupl puterile lui,
c5ci prin citirea gi tdlmdcirea Scripturei folosia
nu numai viafa moral5 a poporului, dar se da
gi un r5spuns la chestiunile cari priveau veni-
rea lui, Messia, Deaceia, ingugi MAntuitorul po-
runcegte Iudeilor t Cercetali Scripturile, cdci-uoi
gdndili cd tntrdnsele aueli uia/d uecinicd Si a-
celea sunt cari mdrturisesc pentru mine" ({oan
q,"), Tot El ii mustrd cd nu cred in persoana
Lui, pentrucd nu cred in cele scrise de Moise
despre El (Ioan 5,46-7). De altd parle, Iudeii
c[utau sd sprijine tot pe Scriptur6 atacurile lor
impotriva Mantuitorului (Ioan 7,52), dar erau
sdrobili in incercarea lor de sensul Scripturei
pe care insugi Iisus il punea in fala 1or, [5rd
9a sE poat[ a-i mat rXspunde impotriv5. {comp.
Matei 22, +r-+01,
Iudeii din Palestina gi din r[sdrit inlerpre-
tau Scriptura mai mult dup6. sensul literal, pe
cAnd cei din Alexandria qi Egipt o tllmdciau
mai mult in chip alegoric. Acegtia din urmi
se aflau intr'un mediu pi$An foarte inaintat
din punct de vedere intelectual,, ceeace ii silea
sd fie in leg[turd cu filosofia p5gAnd, Din a-
ceastd pricind a ndscut in Alexandria tendinfa
de-a introduce in Scripturi unele idei filosofice
p5g6ne qi totodat[ de-a sprijini asemenea idei
Iilosofice pe litera Scripturei, Xudeii din Alex-
andria clutau astfel sE concilieze -prin un sin-
cr-etism religios, datele Scripturei cu cele ale
filosofiei gi culturei girecegti.- In acest scop in-
terpretarea Scripturei in mediul iudaic din A:
Iexandria se distinge printr'o metodd olegoricd,
Iudeul Filon este cel mai strSlucil reprezen-
tant al acestei metode de interpretare, Se pat*
cd aceast[ metodd nu-i inventatd de eI, ci cd
ar fi fost practicatd qi inainte de el de al1ii,
derivAnd probabil dln HaSgada, Filon insd e
acela care d5. intre trudei un sistem de inter-
pretare alegoric5, Alaturi de sensul literal a1
Scripturei, pe care il recunoagte gi Filon, el
g[segte gi un sens spirituol, acel care-i dupE
el ,,sufletul Scripturei". lindndu-se de sensul
spiritual, Filon a interpretat simbolic Pentateu-
hul, unde persoanele sunt alegorizate, Adam
e de pild5 un simbol al omuhli pimintesc gi
muritor ; Cain al egoisrnului, Enoch al ciintei,
A/oe al drept[fii gi agteptlrei, Iosef e simbol
al in{elepciunei politice, etc, etc. Aga dar, per-
soanele din Pentateah ar fi simboale a diferite
chipuri Ei particularit5ii ale sufletului omenesc,
Nu numai atAt, dar animalele cagi locur:ile,
sirbdtorile gi diferite alte lucruri din Pentateuh
au un inteles simbolic dupi Filon. A9a Egip-
tul, e simbol al cdrnei gi suferintelor, Chanaan
al lucrurilor rele, garpele al poftei, g, a,
In gienere, se poate spune cI Filon admitea
un sens literal gi istoric, dar numai in sub-
stan{i, nu in am6nunte, Adam e dupi el cu
adevirat primul om, ins5 istoria despre el,
despre paradis qi despre arborii din acestan
despre garpe, despre cdderea gi alunsarea din
paradis, sunt cea mai mare parte simboa-le a
unor idei mai tnolte 1), Dupi Filon deei, sen-
1) De Migrat. Abra. i 450 (dupi studiul lui B' Ieorpli,?'iou op
cit. pag. 531-2).

-10-
sul alegoric e sufletul Scripturei, pecAnd infe-
lesul literal e numai corpul ei,
Alegoria lui Filon nigtea dintr'un motiv a-
pologetic.- Din cauza disprefului 6irec fa{d de
cdr\ile -iudai.ee, el a inceicat s[ ipere Scrip-
tara, ale{orizAnd sensul pentru a o face
sibild filosofiei greeegti 1), ""*-
Tot o interpretare ale6[oricd a Scripturei a-
veau sectele iudai.ce, cea a Terapeul[lor gi cea
a Essenilor. Studiul Scripturei era nrult folosit
de_ aceste secte, insd o ilegorizau, socotind c6
cele spuse sunt doar imaginea (o,ravoca) unui in-
leles hscuns,
. Terapeufii erau o sectl iudaici rispAnditd
in multe pErfi, dar centrul lor de inilorire se
afla tot in Egipt, lAng5 Alexandria, Filon in-
sugi ne-a_ ldsat multe amlnunte despre acegtia,
pe care le reproduce gi Eusebiu ii istorla bt-
sericeascd a l:ut (IL 17,s-23), mat ales cH acesta
ii consider6 ca fiind cregtini, Chipul lor de-a
interpreta Scriptura ne este desciis pe larg:
,,explicarea cdr{ilor sfinte se face ta ei pin
Jiguri gi olegorii (Dr'6novorarv iv ,ii),.r11optacE)i acegti
oomeni socotesc cd legea tntreagd se oseo-
mdnd unei uieluitoare, al edrei trup tt Jor-
meazd rdndurile scrise, iar suftetut e sensul
cel neudzut Si oscuns tn cuoinie (oerp* pev Elerv
r,l,E pr1d,E Dwrri-ietg, guxiv Dd cby dvarcoxe{puevo,t caig ).6(eoc,i
d-opawv vonv),,, Ei explicd alegoric, deaarece cred
cd cuuintele nu sunt decdt figuri Si semne de
lucruri oscunse ce se descopbrd p'rin alegorie
{,,,il,Lr11opo0'rre5, dzrerDf oUprpo),c ,L *1s (,\rq6 iplt\veiag
1) art. Alle$ory in Encycl. of Ethics and Religion [vol. Ip.329J
11
-
voltieooow, dnoxexpup.ltLv46 g0oeog, iv SrrovotacE D4loupt6-
urle)" l),
Vom vedea cd Origen, el insugi din Alexan-
dria cagi Filon gi Terapeulii, va folosi ceva din
sistemul acesta alegoric in interpretarea Scrip-
turei,
La c-regtim, primele inceputuri de explicare
a c[rfilor din Vechiul Testament se gdJesc in
scrierile Noului Testament, Mdntuitorul insusi
a l6sat in Evanghelii explicarea mai multor
pErfi din V. T. Sfinlii apostoli gi scriitorii N.
Testament citeazd, deasemenea gi explied une-
ori versete din V. T. Dovezl se pot'g5si pre-
tutindeni in Evanghelii, Faptele aposiolilor 9i
Epistole, Interpretarea textelor citate din V, T.
srmeazd, in genere dupd sensul literal-istoric,
Aqa e de pilde interpretarea pe care o face
MAntuitorul Ia legile gi unele porunci din Ie-
Sea mozaicd,
__
Alteori insi, degi mai rar, interpretarea din
N, T, urmeazd dupE un sens figirat sau ale-
goric, mai ales in epistola cdtre Ebrei qr in
cea cdtre Golaleni.
In biserica cregtin5, explicarea Scripturei a-
vea un loc de seam5 in ierviciul divin, dupd
cum fusese de fapt obiceiul gi in sina$oSa iu-
daic5. DupE citirea unon pericope, in 6is]erice,
cineva explica cele citite, acesti puttnd sd iie
apostol, episcop, sau chiar gi dintre laici. O-
biceiul acesta s'a continuat Ei desvoltat apoi,
incAt citirea 9i explicarea rtnor pdrfi din Scrip-
tur5, mai ales din N, T,, forma o parte strans
le$atd de serviciul litur$ic,
---i["px fibn, cttat de Eusebiu in Ist. bis, lI, 17,2oqi IL 17. 10.
 -12-
Astfel, sL lusfin Martirul (t 165 d. Hr.) descrie
rAnduiala serviciului litur$ic care se sdvArgia in
fiecare Duminec[ gi spune c5 in adunarea cre$-
tinilor ,,se citesc memoriile apostolilor sau scri-
erile profelilor", prin aceasta trebuie sE in{e-
legem pdrli din Noul gi Vechiul Testament.
Dupd crlkea unor hsemenea pericope, SL Ius-
tin ne spune mai departe cd primul stitdtor
(6 rpoeord6), adicd preotul sau episcopul, fXceau
prin Sraiu b explicare gi indemn pentru imita-
rea acestor lucruri bune 1).
Explicarea Scripturel era deci legatd de pre-
dici si fdcea parte in aceasti formi din servi-
eiul divin, Insugi sluiitorul bisericei o fdcea, dar
era in$dduit gi laicilor si vorbeascl spre a ex-
plica cuvintele Scripturei.
Primele scrieri cregtine arat[ totodati cdt era
de obignuitd cunoagterea gi studiul Scripturei
la cregtini, Scrierile apostolice sunt pline de
citate din ScripturS, at6.t din Vechiul cdt 9i din
Noul Testament, La fel au continuat apolo{efii
1
gi scriitorii veacului al doilea, ca lustin Mor-
lirul, Teofil de Antiohia, Irineu gi Clement
Alexandrinul. To\i, acegtia ins6 interpretau gi
citau locurile din Scripturd in chip sporadic,
fare sd se ocupe de'o interpretare sistematic[,
CAt privegte felul de interpretare, primii scrii-
tori cregtini urmau in 6lenere sensu[ literal is-
toric, dupi pilda din Noul Testament,
Se observd totugi cd interpretarea alegoricl
domin5 in unele scrieri, cum e in epistola lui
Barnaba gi tn Pti'storul lui Hermo. Deaseme-
- lllu"tn t trrtirul t Primo apologie cap. 67
VI col. 429.
-13-
rtea, - Clement Alexondrinul, primul stAlp al
gcoalei alexandrine dupd Pante'n, arald. o mare
inclinare in scrierile t:ui pentru o interpretare
alegoric6 a Scripturei, Clement a incercat la
creqtini, pieeum Filon la Iudei, apropierea
Scripturei gi ideilor cregtine de filosofla pd-
fdnd, CAnd Clement afirm[ cX in]elegeiea
Scripturei nu-i cu putia{[ oric5rui om. din
cauza adevdrurilor profunde cari se ascund in
ea gi cari pot fi inlelese numai dupl o lun$6
ini{iere, -a
el concepe interpretarea Seripturei
un fel de atribulie a unor alegi, o indeletni-
cire aristocratd intre cregtini 1).
Pdnila Origen, existE deci o lunSd tradilie
pentru citirea gi folosirea locurilor din Scrip-
turd pentru nevoile sufletegti ale cregtinilor cAt
qi pentru apdrarea acestora impotriva atacuri-
lor din afard. In genere, cregtinii citau Scrip-
tura dupE sensul literal, dar.se vdd gi inclindri
c_8ft19 o interpretare aleSoricd, Irineu (140-202
d, Hr,) arati cel dintdi un interes mai mare
pentru chestiunile biblice, Dar nici el nu in-
cearc[ in scrierile lui sd rezolve chestiunile
cari se 1e6i_au de studiul gi textul Scripturei,
sp{g a ne da astfel un sistem de interpi elarJ.
3). Origren (cam 185-254d, Hr,) dintAi
" ""1
cregtin care igi ia sarcina unui studiu ail Scrip-
turel in chip sistematic. 9i larg. El e primul
care scrie comentarii qi omilii exegetiCe asu-
pra cdrtilor sfinte gi totodatl primu[ care simte
cX studiul biblic e in leg[ture cu cel al auten-
ticitdfii textului , exgezo Ei critica textuald tn-
in Migne P, G. vol.
cep principiul lor dela Origen.
- I Sl;"-rfa.. Migne P, G. tom, VIII col. 364,
 _1,4_
Operile lui
exegetice au fost considerabile"
Timpu] n'a pdstrat tot ceeace a scris el, to-
t,
tuqi poseddrn inci{ o mare parte in original,
sau in traducere latind, Studiul biblic l-a in-
ceput inci de t6.ndr. Chiar din timpul vieli
tatdlui siu, martirul Leonido, Origen arita o
deosebiti mS.estrie in mi"nuirea Scripturei.
Pentru erudilia gi faima lul,, eL e chemat in
fruntea gcoalei catehetice din Alexandria, ca ur-
mag al dasc5lului sdu Clement, degi Origen nu
avea decdt vre-o 18 ani, Aga incepe el la anul
202'203 d, Hr, sd strAng6 in jurul acestei gcoale
pe intdii sii studenti. Studiul Scripturei juca un
rol foarte important in programul lui, aga cd
gcoala cateheticX era in acelag timp gi prima
schi!6 a unui institut biblic, Origen avea atAta
instruire gi memorie, incAt putea s5. recite pe
din afar5, in acelag timp 9i in chip exact, ver'
sete din Scripturd gi din autori greci 1), Tot-
odat[ a invdfat ebraica pentru a putea citi in
original Vechiul Tqstarnent, Poate fi socotit deci
ca primul scriitor cregtin in afar5. de Iudaism,
care introduce ebraica in studiul teologic,
AceastE personalitate a continuat studiul bi-
blic, tot timpul vieli,ldsind o mullime de opere
scrise, de-o intindere voluminoas[, EI a scris
cgmentarii gi omilii exegetice asupra celor
mai multe dintre cirfile Vechiului gi Noului
Testament: in Genezd, Exod, Leuitic, Numeri,
Deuteronom, Iosuo Naui, Judecdtori, Regi, Iou,
Psolmi, Prouerbe, Cdntarea Cdntdrilor, Isaio,
l) ..,quam totam memoriae ita commendauerit, ut locos om-
nes- e-f tempore,etiam libris inconsultis,apposite recitaret. (Da-
niel Hueti. Origenionorum, Migne P. G, vol. XVII, col. 699).
x5-
lereyio,- Pldngeri, Ezechiel Si Osea din V. T,,
iar din N, T,: asupra- Evangheliei dup5 Matei,
Luco, Ioay,^lqntntg opostolilor Si Epiitolele sf.
ap, Pauel. Multe din acestea s'au'p6strat nu-
mai in chip fragmentar, sau numai in traducere
latind 1).
Dar Origen are gi meritul de-a simti cel dintAi
c5. pentru a putea interpreta, trebuie stabilitn
intAi autenticitatea textului, In acest scop a
in_terprins _el o altl oper[ pe terena! biblic ;
Hexaplq. El voia sd pund in coloane al5turate
diversele Texte ale VLchiului Testament, adici
originalul ebraic, traducerea {reacd a Seotua-
gintei- gi Versiunile grecegti ale lui Simma^chus,
Theodotius gi Aquilas. Din compararea textelor,
cineva putea sI aibd dintr'o vLdere varietitile I
textului 9i sd stabileascd astfel forma lui. ir:i- Ir
Sinal5, Hexapla servea deci ca un fel de si-
qople biblicd, in care se putea urmlri textul
de. interpretat gi se intdrij convin6lerea auten-
ticitSlii impotriva Iudeilor gi p5gdnilor, In acest
'scbp
ch1R,. Origen urmilria u" strAns legat de
cel al comentariilor lui, ceci cr?tica textulu"i este i\
cel mai" prefios auxiliar al exe{ezei, Se poate
fpule deci _ci gi critica textuald tnc:epe ?ot de
la prigen, Studiile biblice moderne ne-au obig-
nuit cu al5turarea gi compararea textelor, dar
p.?"W epoca lui Origen, planul gi scopul lui
din Hexapla_ apar o irorralie de-o g;ai:
oas5 intreprinderc, "_, Opera nu s,a plstrat decAt
l, %rt *leclia -Migne, vol. XII, Xm, XN 9i XV[, Eusebiu
aratd
.cd sunt scrise la Alexandria I 5 vol, in Ioan, plAnOerile lui
111",*,1,^
in Genesa 7 .iar la Cesareea r cele in Isaia, Iezeihiel (25
Yo,LL
eAntarea C-dnldrilor- (30 volume ajunse Ia Eusebiu) Euse\iu :
Ist. bis. Migne F. C, fX izz.
ffi*:,,"u\
porocrc
- cr.iitr
 -t6-
in mic6 m5.surd, atit din cauzavolumului prea
mare cit 9i poate din pricina pulinei utilitali
pentru veacurile urmitoare, S'a putut recon-
stltul insi destul, incAt sE ne poatl da o idee
de ceeace trebuie s[ fi fost in forma ei dintAi.
Ce nevoi au impins 'pe Origen sd. creieze
studiul biblic ca o ramur5 noul in teologia
cregtin5 ? Era studiul biblic din opera lui un
produs al chemd.rei l5untricen sau era impus
de cerinli dinafard ?
Eugdne de Foye crede cd in ciuda operilor
biblice ale lui Origen, acesta ar Ii numai la
suprafa!5 un exegletn cdci in realitate eI era un
do$matician, Exefeza ar fi folosit lui Origen
numai ca un vehicul de cunogtinfe in spriiinul
doctrinei ce voia sd desvolte, Origen ar fi mai
mult un filosof religios decAt un interpret biblic').
Pdrerea aceasta pare indreptElite da.c[ exe-
Seza in sine e infeleasi numai ca miilocul prin
care sd desprindem doctrina Scripturei, Origen
era inclinat spre doctrin[ ca orice Srec ai ca
orice fiu al mediului alexandrin, Totugi, dac5.
ar fi sd vorbim in termeni moderni, speciali-
tatea activit5fii reliSioase a lui Origen a fost
pe tdrAmul bibltc. Mai mult de patru cincimi
fin operile lui conservate sunt ocupate de co-
mentariile gi hexapla 1u1, iar extinderea lor tre-
buie s5. fi fost incd gi mai mare faf5 de cele'
lalte opere dacE s'ar fi p[strat toate, Pe lAnS5.
motivul acesta scos din volumul operilor bib-
lice, trebuie adeugat ci peritru acestea el a
pus atAta studiu mig5los, atAta timp gi pasiune,
incAt Origen e exeget intAi de toate, ceeace
-- lErgdr" de Faye:Esquisse de lapens6ed'OrigEne p,30qi41.
-!7-
nu-l irnpiedicd sd fie totodat6 insemnat gi in
aite rarnuri; doctrind, apologetic6 g. a,
a). Studiul Scripturei insfl Jvea si'se desvolte
pentru Origen intr'o atmosferi destul de com-
plicatS,
Mediul alexandrin ii olerea o metodd alego-
ricS^pentru interpretare, trnaintagii sii, Panfen
$i Clement Alexandrinul, il invilaserd sd in-
ciine-spre aceasti metodd, Deasemenea, ma-
rele interpret -iudaic Filo, alexandrin Ori-
gen, puse_s_e alegoria "ugi
ca un sistem de interpre-
tare in Vechiul Testament, Chiar Gnosticii,
produs lot al speculafiunii alexandrine, nu
fdceau decdt sd. interpr'eteze Scriptura tot in
chip alegorict Herokleon, primul comentator al
Evanghelistului Ioan urmaie aceastl metod[ si
Origen avea in fa!5 comentariul lui Herakleon
c6nd a scris la r5.ndu-i comentariul s6u in ev,
dup4 Ioan_. Chiar gi mentalitatea pXSAnd" era
cuprinsd de obiceiul de-a alefiorizaiciierile de
seamd t olegoria era o necesitate mentald o
mediului alexandrin ,), In opunere cu mentali-
tatea. contimporan5 care g profund empiric-
realistd, .cea din vremea lui- Origen era mai
ales intelectual-idealist5, Chestiunile religioase
gi filosofice erau tratate intr'o atmosferilrrrr.-
cendentd gi metafizici, fdr6 multd legituri cu
datele experienlei: ,,moins que iamai-s, la pen-
!) P-orfiriu acuzd chiar pe Origen ci a imprumutat metoda ale-
gorici de-a interpreta Scripturile din scrierile unor filosofi ,aoa"i.
pita(orieni gi stoici (vezi ti Eusebiu r Ist. bis. VI 19.8.) trt""Iu'ri"l
Sorismului era aga de rispinditd dealtfel qi la pn{dni. i"at ptiiiiin
gr.edgl.ce poate scoate toate principiile lilosofiei lui din mitul lui
lsis pi Usiris ; scrierile lui Homer erau deasemenea aleSorizate, Stoicii
folosiau cel mai mult aceastd metodd, (u*, A1l"gorf op. cit. p. 32g).

;ir
-18-
lli sde foirmait ses conceptions d'aprds l'obser-
ootion des faits" t1. Intr'o asemenea atmosfer6,
in care trdia gi Origen, alegoria pErea cel mai
i,i.,,
ii firesc dar al talentului gi erudifiei, Vom vedea
l indat[ c6 Origen se resimte de aceastd atmos-
tirrll fer6 in metoda lui de-a interpreta Scripturile
in chip alegoric,
iir Pe langa acest rnotiv, simful lui critic I'a
lri fdcut sd ovserve cE loviturile cele mai triii im-
potriva cregtinilor veneau tocmai dela acei cari
,i,1, interpretau locurile din Scripturd in chip lite-
ral, In tablra alegoricS, numai unii gnostici erau
llil
lili periculogi, In tab[ra interpret5rii literale insd se
lilil aflau to[i dugmanii cregtinismului ludeii, ere-
ticii in frunte ca Marcian qi, pdgdnii in frunte
ca Celsus. Toti acegtia in atacul lor impotriva
liiliii
lui Christos se puneau pe terenul literal-istoric.
Iudeii gi pigAnii erau aliali in aceiagi metodd
de-a socoti pe Mdntuitorul ca pe un simplu
ffii'i
om, n5scut ca toli oamenii gi mort prin r5s-
tignire, moartea consideratd cea mai ruginoasE,
In acest scop, ei folosiau o interpre tare lite-
rald, intr'un spirit ralionolisl gi inllturdnd mi-
flil racolul din acfiunile MAntuitorului, Ca probd"
cd metoda iudaic5 gi pdgdnd mer$eau mAnd
in mAni in ceeace privegte mAnuirea textelcr
biblice impotriva cregtinilor, este faptul c5. cel
lilril mai mare inamic p5gdn, Celsus, pune in gura
unui Iudeu toate atacurile gi blasferniile pe cari
ffl Ie indreaptl impotriva lui Iisus pe terenul-biblic"
Un motiv mai mult de-a face pe Origan sd-i
lill
combati pe un alt teren decit iel liteial,
flt1
1) EuSr de Faye.. Esquisse p. 23,
I
ffiffiffiffiffiffiffi
CAPITOLUL II,
Concepfia lui Origen despre ScripturE,
il Scriptura c.a inspiralE pf,nH in cea mai micd literH;nimic
.l:"P_{}:o", nimic nepotli-vitr
-ci totul armonios. - 2). Canonul-
carlilor slinte ; scrierile Noului
Testament si daie deso""
autorii lor.
-
gradul
5). ImpErfirea cErfilorSciipt"rei S'--
lor de inspirafie.'Rezumat]
1). Origen avea deci toate dura,rile cari se
cer unui interpret al Scripturei.t u*studiu pa-
sionat uJ 9i, o cunogtinl5 enciclopedicd
Li-
meni altul in epoca -lui, o *"riorie prodigi-
"r.
oasd care ii, da _posibilitatea si se i-oace "in
minte cu textele biblice gi mai presus de toate
el poseda acel simf criiic iniscut care simte
finefea atacului dugman gi gtie cum si-l
batd. "o*l
Dar alituri de asemenea darari
naturale,
9{4"" se-afla-9i in_fala multor greut[fi. Mai
intAi era faptul c[ Iudeii, pagAnii gi gnosticii
isbeau _credinla cregtin5 folosindu-se to"cmai de
litera Scripturei pentru a nimici spiritul ei si
pentlq a-sprijini r5tlcirile 1or, pe lang[ atacul
acestei allante indArjitH 9i eterogend] Origen
 -24-
avea se infrunte gi Sreutatea inceputului, cici
nimeni pAn5la el nu incercase sd dea o me-
todd de interpretare a Scripturei ln chip sin-
tetic gi sE pun5 astfel temelia unor principii
cil[uzitoare pentru acel ce se apropie de ci-
tirea sfintelor cdrfi.
Cum avea el sd invins6 aceste dificult5li ?
Inainte de-a pE$i pe terenul de luptd impo-
triva dugmanilor cregtinismului gi de-a incepe
opera lui exegeticE, Origen avea nevoie de-a
defini hotdrAt care e conceplia ce trebuie sd
avem despre slintele cdrli, Acestea formeazd
isvorul intregei credinle cregtine gi totodatd
motivul de disputd cu tofi dugmanii cregtinis-
mului, Este prima datorie decl, a oricdrui in-
terpret de a-9i face o idee clar5. despre Scrip-
tur6, inainte de a-qi fixa o metod5 de inter-
pretare, Deaceia clutim si pdtrundem mai
infdi. conceplia lui Origen despre Scripturd.
, Principiul fundamental pe care Origen il re-
'petd mereu gi care formeaz1, totodati afirma[ia
dogmaticd a rcliglei cregtine, este ci Scriptura
e inspiratd. Trebuie s[ fim convingi cd" ,,sfin'
tele cdrli nu sunt operile unor oameni, ci ele
au fost compuse d-in inspiralio sJdntului duh" 1),
Confinutul Scripturei constitue deci o revelafie
divini acordati de bunl voie oamenilor ca s[
indrumeze pagii lor pe c[riri luminoase, Prin-
cipiul inspirafiei in compunerea Scripturei for-
meazil cheia de pornire a hi, Origen, in con-
formitate dealtfel cu toat6 tradilia cregtini 2),
1). Ilept Ag1drv cartea lY t Migne P. G, vol, XI col. 360,
Zi. ld.er d.e inspirolie qi reuelalie constitue una din do$mele
fundamentale ale religiei cregtine, Fdrd posibilitatea acestei comu'
-21 -
Din acest principiu, Origen traSe celelalte corr
cluzii care se impun interpretului in mod firesc.
Prima urmare a acestui principiu e cE Scrip-
tura nu con
ocord, nimlc-i,
€--T
^ ffi
nu rre tmplrntt.
euora IE
are in miin5 clrlile sfinte, acela posedd
tezauru| revela\rei, Omul Sisegte deci in eIe,
tot ceeace ii trebuie pentru mdntuire, El nu
poate ins5 sd taie ceva din ScripturE, de pilda
ceeace nu i-ar conveni sau i s'ar pdrea ne-
potrivit cu in{ele$erea. Scriptura e un tot din
care fiit se poate arunca nimic, f5rd a nu mic-
gora in aceiag mdsurE descoperirea ce ne este
dat5 in ea de Dumnezeu, Oiigen insugi o spu-
nei *eu nu cred deci sd fie zadornicd nici
mdcar o iotd sau o cirtd din dumnezeestile
fnudldturi" sJ.
Prin urmare, fllx poate fi vorba de nepotri-
viri in Scriptur5. Ceeace poate sE ni se pard
nou6 astfel, nu-i in realitafe decAt o armbnie
divinl ce ni se descoperl prin revelafie, Pen-
tru a ar5ta in ce chip Scriptura tarmeazl. un
tot armonios, far5 nepotriviii gi disonante, Ori-
Sen o comparS. unui instrument care desi are
rnulte coarde, poate si dea totugi sunetl ar-
monioase pentiu acel ce gtie sI citeascd. in a-
devlrul revelatiei
Duge diferite ale psaltiriului qi
-
aie "o* cari
chitarei, "burdele
.au tiecarc un iunet aparte,
rriciri intre om qi, Dumnezeu, fidd,cina religiei e nimiciti, Deismul
stn{ur a putut cldea in asemenea eroare, eeeace rdpegte acestui
sistem orice caracter religios,
3). Migne P. G. vol, -XIII col. 1413,
 -22-
par- celui care nu cunoagte muzica gi nu gtie
s[ Ie armonizeze cd sunetele lor sunt in dis-
onan!5. ,,tot oga, cei cari nu sunt tnodloli sd
asculte armonia lui Dumnezeu din sfintele
Scriytturi, socotesc cd e nepotriuire tntre Noul
gi Vechiul, sau tntre lege gi profeli, ori tnlre
Euanghelii gi celelalte, ori tntre apostol gi E-
oongheliet sail chiar tn eo tnsdsi, ori tntre
apastolii tnsdSi", dar cel ce a invElat muziea
lui Dumnezeu qtie ,,cd toatd Scriptura e un in-
strument arrnonios Si desdodrSit a! lui Dum-
nezeu, reddnd din diferitele sunete it singurd
meladie mdntuitoare, acelor ce ooiesc sd o
fnue{e" t).
Nimic deci de prisos in scriptur6, nimic ne-
potrivit, totul armonios gi adevdrat, Origen cre-
de intr'o inspiralie absolutd a Scripturei, soco-
titd de etr pdn[ chiar in cele mai mici amd-
nun{imi, pAnd in ultima llterd' Orice literX, c&t
de mic6 9i luati la int6mplare, poart5. intipd-
rirea inspira{iei gi in fiecare literX, dupi pu-
!i"11 ei, sunt intiplrite urmele inlelepciunei
lui DumnezeLt i
eni rd,oqy lg$aoelpagip f1 oo,gi.a ro6 Oeo0 @e6zrveuorov
p61,or ro0 tvulvtoE 1p&,p.p,aroe,.. ixrl,ott,o ^tpriprp,au y,atd, rb
dvDel6prevov tyvrl $1s oog[aE... 2).
DupXcum se vede din aceste rAnduri, ideia
lui Origen e cd precum o pastd de ceari sau
de alte materie moale poate sH fie turnatd in
formele voiten totastfel, scriptura e o pastd nra-
teriald. pe care s'a imprimat infelepiiunea lui
Dumnezeu prin semnele ce gdsim in literile qi
r). Comenl. in Mat. Migne P. G. vol. XIII col. 832.
z). Selecta in Psalmos, ibid. vol. XII col. 1081.
-23*-
con[inutul s[intelor
deosebitS. tdrie i
i&ile general
eL Lfi acest cntp,
chi e
in forma completi gi des6vArgit5, Din acest
principiu se trag alte urm[ri in conceplia lui
despre Scripturd, in ceeace privegte canonul,
impdrfirea si gradul de inspirafie al cErlilor
sfinte,
2\. lnkucAt Scriptura nu-i opera unui singur
autor gi nici dintr'o singurd epoc5, care e 11-
mita pe care o pune Origen intre cdrfile ins-
pirate gi intre cele neinspirate 7 Care e dup[
el canonul slintelor c[r]i gi infine aprobe eI
ideia unor evolufii sau gradafii in inspiralia
1or, sau socotegte el ci fiecare carte repre-
zint6. deopotrivi aceiag cAtime de spirit divin,
intrucAt revelafia ar [i fost acordatl la diferili
scriitori gi in dilerite epoci cu aceiagi inten-
sitate ?
Sunt chestiuni Ia cari interpretul e dator s5.
aibi un r5spuns hot[rit pentru a gti precis pe
ce temeiu std metoda lui de interpretare, A-
ceasta nu poate fi absolut aceiagi la unul care
crede intr'o gradalie a inspiraliei, socotind c[
Dumnezeu a vorbit mai mult prin eutare carte
gi rnai pulin prin alta gi Ia altul care primegte
cuvAntul Scripturei ca norrnativ gi deopotrivd
de divin, indiferent dacd se g[segte in legea {,
lui Moise sau in evanghelia lui lisus, I
Canonul cdrfilor Scrjpturei era aproape fixat
rn epoca lui Origen, deci gi el Ie imparte in ;(
 -24
cele dou5 pdrfi distincte: Vechiul qi Noul Tes-
tament,
- sf, apostol
G;tJi" canonice ale Vechiului Testament e-
rau inafard de discutie inci din epoca Man-
tuitorului, Deasemenea recunoasterel canonic5
a cdr{ilor Noului Testament era stabilitd inca
itaintg..de Origen pentru cea mai mare parte"
Dat[ {iind insd epoca timpurie in care a tr5it
Origen, e int_eresint a vedea cum se prezintI
la el canonul c5rlitror din Noul Testarient,
Origen menlioneazd, taate cErtile Noului Tes-
tament, adicd t cele 4 evanghelll, Fapteie -;;;-
tolilor,_ Cele 14 epistole al sf, upo.tol pavel,
Epistola lui lacob, cea a lui Iuda, doud ale lui
Petru, trei. ale_ lui Ioan Ei Apoc4lipsa. Intre
aceste cdfi| eV arati cari rrrrt %"lunoscute
unanim. in _epoca lui de canoniF$Tilffio-
totodatd
""?3b ,p:..r"_*1ga cari intdmpinau Ia
unii vars.vglljlllq'trJteu,
I :':' lntre aL;es{ea
laresaq*indglgll rrlLrg din urma,
acestea otn urm5,
I 9I€q" clteazd. pe urmdtoarele: epistola cdtre
I Fbrei,. a. doua i lai Petru, epistoli 2 9i 3 a lui
' Ioan, E interesant deci pentru istoria canonului
a. menliona mdrturia_hl, Origen in aceastd pri-
vinld, mai ales c[ el dd oarlcari aminunt6 gi
despre unii apostoli,
Epistola cdtre Ebrei era recunoscutd gi de
i:raintagii-Iui Orige,n a fi fost scrisE de sf, ap.
Pavel, Clement Alexandrinul era de plrere cd
epistola aceasta a fost scrisi de Pavei in limba
ebraicd qi apoi tradusd cu griid de sf. Luca
perrtru Greci, ceeace ar explica aseminarea in
*l u acestei epistole cu Faptele apostolilor 1).
Origen se exprima categoril pentiu canonici-
l), Eusebiu. Ist. bis. VI. 14, 2,
-25-
talea ei, El spune cd ideile (voi; ela ,
Pavel, degi face in aceaX
unele tezervei ,,cine e insd cel ce a
tola, aceasta numai Dumnezeu o Stie cu ode-
,rdrat" 1), Cu toati rezerya aceasta, Origen ci-
-Pavel, c5.tre Ebrei printre
teazd, epistola scrierile sf,
apostol fdr[ cea mai micd tndoiald des-
Dre canonicitatea ei.
' Origen face men{iune de ceie dou[ epistole
ale Iui Petru, numai cH pentru cea a 2-a ex'
primd indoiala unora '), La fel menfioneazd, el'
eele trei epistole ale lui Ioan, adeogand ce
pentru cea a 2-a qi, a 3-a existi unele tndoeli,
' In schimb, Ori{en nu arat6. sd fie nici-o in-
doiald in timpul sdu asupra epistolei intiia a
lui Petru, I a lui loan cea a lui luda gi Iacob.
Apocalipsa e iarSgi recunoscut5 a fi fost scrisi
de sf. evanghelist gi apostol loan,
Origen int5regte afirmatia despre canonici-
tatea cXrlilor Noului Testament cu amdnuntele
ce gtie despre autorii lor gi despre sf, apostoli
in 6!enere, Despre aceqtia, el da in treacdt u-
nele informaliuni pe eari le line din tradifie
(6:E f1 rag*Eoorq ziepr61e,), privind activitatea misio-
narfl qi viala lor dupd imprS.gtierea din Pales-
tina, spunAnd cd Tomo a predicat in Par{ia,
Andrei im Scilia,
Efes; Petru a
Ioan in Asia r5mAnAnd la
'predicat
Iudeilor din diaspora/
w
g
in PoE[IGElatia, Bitinia, Capadochia 9i in Asia[
iar venind dupd aceia la Roma, a fost cruci-
ficat cu capul in jos ; Pauel a predicat Evan-
1). Ibid: Yl. 25. 14. MJgne vol. XX col. 584-5'
2). Vezr Eusebiu: Ist. bis, Migne P. G. vol, XX col. 584,
{'
a\
 26_
ghelia din Ierusalim. pand in lliria gi a fost
-
martlcizat sub Nero 1).
, Despre lacob y lula, cei ce poart{ numele
de. fra{i pi. Iui ii.os qi ,irri uotorii a cAte_o
e.pistol;, Origen spune' lacob:;;i; ;a;;":
"a
fionat in epistola c6tre Galateni si L"t
care era numit ,,cel drept,, qi despre
"""lus-"u l.-
torisegte losef Flaviq irr cele )O "rr"
J" f"l
despre arheologia iudaica ;- 1", f"ar;E;t"l;
"ary
racoD, este cel c? ,.o scrrs o epistold de puline
il;
uersuri {il,q6ortyav), fnsd ptind'de cuuintele oi_
guroose ale graliei ceregti* 21.
ln homilia VII-a in_ cartea lui losua
pdstrat[ numai in traducere 1atin6, O*ig""lr{aui,
*;j
primh.lapidar cirfile canonice uf" f.f-oul."i T;-
tament $i pe autorii lar t
,,Veniens uero Dominus noster Jesus Chris-
,tu?, cujus ille prior fitius Naue aesigniiOit
,,aCuentum, mittit sacerdotes apostolos s.ros
,,portantes tubos, ductiles, proedicatiori; ;;;-
,rtificant coelesternque doctrinam. Saceraoiiti
-tubo primus in Euongelio sao Matthalus
,,increpuit Marcus quoque, Lucas et Ioannes
-:3ig singwlis tubis sacerdolalibus eecinerttnt.
,,Fetrus etiam duabus upistoiaiii suarum Der_
,,sonot tubis, Iacobus guaque el ludas . iaiit
,nihilominus odhoc et loannes tuba cunere per
,,Elpistolos suas et Apocotypsii, et Lucos a_
,,p,os/olorurn ge.sta desbribei{.- Niorssime auten
,,,:!,n--,y?r,n:", (e vorba de_sf, ap, pavelJ, qui
,,atxr[: ,,pttto autem nos Deus nouissim'os'a_
,,pos{olos ostendit,, (I Corint. IV 9j ;i i"";r;-
\). ,a,t*: In Genesim Migne vol. XII col. 92.
2), Origen: Coment i" lui"t."liig"""""f.^Xfji'
col. 877.
-27 -
,,tuordecim epislolarum $uarum Julminons tu-
,,bis, muros Jericho et omnes idolatriae ma'
,,chinas et philosophorumr),
dogmata usque od
,,fundomenta dejecit"
"
Nimic deci mai clar in concepfia lui Origen
despre canonul gi autorii clrlilor din N, Tes-
tarnent ; sf; ap, Pavel are L4 epistole (quotuor'
clecim) deci gi pe cea citre Ebrei; sf, apostol
Ioan a scris evan$helia, o,epistolele sale" 9i
Apocalipsa; Petru are doui epistole, I-uca a
r"iiu o Lvanghelie 9i Faptele apostolilor i pri-
rnul evanghelist e Matei, iar Iacob gi tr9da au
cite-o sciiere, Origen nu impdrtSgepte deci ni-
neazd, aceasta
stabilit
sli, cu toatl autoritatea
r )
canonicd el putea incepe
)
opera exegeticE asupra celor nnai multe din t"
edr\ile siinte, dup[cum a gi ficut,
Intr'un cuvAnt, se poate vedea cE autorita- {r
tea canonicd a scrierilor Noului Testarnent cit
si datele tradifiei despre autorii 1or, erau in i
Alexandria lui Origen, la finele veacului al I
doilea gi inceputul celui al treilea, aceleagi ca,
qi cele ce se gEseau in toati cregtinitatea. Ori-
t
Sen int6regte odati mai rnult valoarea acestei
[radilii, impdrt5qind fere excep]ie datele ei a-
supra cirlilor din Noul Testament, impotriva
trnbr p5reri rdzlele din timpul s6u pe cari Ie 1'
indicl in treac6t, Canonui cdrfilor Scripturei 9i
lt MreniP. G, vol, XII col. 857, )
 -28-
datele despre_ autorii lor erau pentru Origen
aceleagi cum Ie primise dela tradifia inaintigd,
aceleag_i cum ne-au fost transmise'gi nou5 prin
veacurile urrnitoare.
5). Aceasta fiind situalia canonului la un mare
critic q3 O_rigen, sI vedem felul cum in:parte
el c6rlile Smipturei,
PeldnSd impdrlrea gienerali in Vechiul si
Naul T'estomenf, Origen deosebegte uneori'o
imp5.rfire speciald a Noului Nestament in trei
pdrltt euangheliile, a
in mintea lui Origen o imp5rfire definit5, DupS
cum el nu face nici-o Sridalie in
pii-
"."u"u
vegte inspiralia cdrfilor Seripturei, socotindu-le
pe.toate deopotriv5 de inspirate pAnd in cea
mai mici literd q lor, totastfel e[ nu fine sd.
facf, o imp5-rfire hotdrAtd a scrierilor Scriptu-
rei. Dupd el, toatl scriptura poate fi numiie o
euanghelie.
Ceci ce e evanghelia, se intreab[ el ? In-
tr'un sens restr6ns, desigur c[ e vorba de cele
patqu evanShelii cari iJtorisesc despre lisus.
Intr'un sens mai larg! insd, cuvAntul L drt d*
Iri€"u1 atAt pentru cirlile scrise de sf, apostoli,
Noului Testament in genere gi chiar'pentru
Yechiul Testament, Ina-devdr, degi ,ro
carte scrisE de sf, ap, Pavel cu numele "'ru*
o lurite, In acest chip, degi Otlg"{t. i1,, p4""
de e-
vanghelie, totugi acesta a fosf indreptdlit sE
seriet xaui rb euu11il,fiv puov (2, Tim,2B), deoare.u
,rtot-ceeace o predicat Si a spus, era euon-
ghelia gi a seris ceeoce a pr'edicat gi sytus,
-29-
deci Si cele ce a scris erctu o euangheli2":!'
Dac6. se poate vorbi deci despre o evanghelie
Z-t*-Paiel, trebuie zis ci 9i cele scrtse de
ietru erau tot evan$helie, caqi cele scrise de
teilalti apostoli, Ceai evan$helia este cuvAnt
care conline vestirea lucr5rilor mult aqteptate
pentru mAntuire, Dup[ definifia lui Origen in-
iugi, ,,euanghelie e cuudnt care conline pre-
)inla bine[ui pentru cel -ce crede sa:u: cuudnt
;;r; anun{d cd binele cel agteptat e prezeryf .' ')'
Deaceia, Origen rut ezil1, sI numeasc6' tntreg
Noul Testament o Euanghelie.' to D6 Eua116)'cov,
3),
6nep iori. A'ruliyr1xarv!...
'notiunei de evan$helle e largit
bu, cercul'
de Origen qi mai departe. Vechiul Testament,
{iind tJt cuvAntul lui Dumnezeu perrtru pre$[-
tirea bunei vestiri a mAntuirei, face parte 9i el
din denumirea de evanshelie t Vechiul Testa-
ment e tnceput,ii nirirtiil), DeaAffilm-
ate [i fdcuti nu-
mai' in ceeace privegtL forma exlerioar1".coll-
tinutul lor insi face cetc in iurul aceluiagi
sAmbure :
evanshelia m6.ntuitoare,
Cu toate aclstea, cercurile cari inchid cu-
vantul evangheliei lui Dumnezea in diferitele
scrieri sfintE nu se suprapun, caqi cum ar fi
toate la aceiagi distanti apropiat[ .4e isvorut
divin, ci sunt'concentri"", d"ci Ia distanle.fe-
t). Coment, tn loan, Migne vol, XIV col. 32'
2). Ibidem col. 33,
3). Ibidem col, 36.
4). Ibidem col. 48.
 -30-
v5, e nevoit de
'I'oatd scriptEra se afld in
sfera inspiraliein e
-
d.eci o evanghelie a lui Dumnezeu, Se poate
totugi spune c6, intre toate scrierile ei, acelea
cari con{in rnai propriu numele de evanghelii
:gnt cele cari povestesc faptele gi cuvintele
MAntuitorului, aclic5 evangheliile propriu zise.
Acestea degi sunt patru li num5i gi in formin
sunt numai una in cuprins i Ecd rcood,"gt,v gy €orrv
Eua'116).cov t;, Ele sunt primul fruct, pdrga Scrip-
turel., cdci conlin in chipul cel mai lamurit -gi
rnai inalt cuvdntul autentic al MAntuitorului gi
faptele Lui,
- Xnsd gi intre cele patru Evanghelii, Origen
face o noud Sradalie, un nou ceic corr"entric
il iurul punctului central dela care pleacl toate
tul Domnului
cesta l-Alnfredinlat pe mama
rlstignirei. Autorul acestei evanghelii a fost in
lJ. Migqe P. G. vol. XIV col, I93, Expresie aseminitoare
[Sseqte la lrineu.
-31 -
rnisurd s[ pltrunda cat mai mult in adincimea
'inv6f5turel. ce isvora din persoana lui Iisus:
,,tndrdznim
'cd deci sd spunem
- zice Origen
euongheliile sunl pdrga (xnap1i1:
-
primitias)
tutulor scripturilor iar pdrgo Ettangheliilor este
cea dupd loan" 2),
in rezumat, ideia
lur1, e c5 acea.sta
-Iilir'o figur5 viz:uald" gi geometric5, am p-u1
tea se trJnspunem in rezttmal conceplia lui
Origen depre Scripturd prin 5 cetatti concen-
trici desciise in iurul punctului central din
care se imprHgtie razele revela\iei' t
Functul centratr ar fi Dumnezeitea, ca isvorul
inspiraliei gi Centrul EvanSheliei cagi aI min-
fuirei, spre care tinde fiinfa umani ca s[ se
apropie
- gi si glseascd heficirea,
Aceastd apropiere se face numai tree6.nd prin
sfera inspira]iei, urmAnd orbita Scriptgrei, care
Iormeazi limita intre scrierile revelate gi nere-
velate (cerc, 5),
In aceast6 orbitd ne putem apropia din ce
in ce mai rnult de Iisus prin Vechiul Testa- lr
(cerc, 4), incE mai mult prin scrierile Noului
Testament in genere (cerc, 3), cari cuprind incS'
un cerc Ai mai apropiat de Iisus $i qe Dgq:
nezer- prin revelalia din cele patru Eva$helii I'l
se
2l, Ibid, co[. 32; aceiaqi ideie col. 25 9i 29.
Jr
 -32-
(cerc, 2), dar llmita procsimd de dumne ,"ir" ,
formeazi EvanShelii dupe Ioan (cerc. ll, care
e. cea -mai plind gi mai apropiatd de soarele
divin, fiindc5 in ea Domnul iisus Christos si
invE!5tura Lyi 6ldsesc forma de expresie cea
mai des5.vArgit5.
In acest chip credem a fi exprimat concep-
\.ia lui prigeq despre Scripturd'cu miilocul in-
tuitiv al unei figuri geomelrice,
Io,,"-
f^^-,
p.T.
v7-
ffiffiffiffiffiffiffi
CAPITOLUL M,
Metoda de interpretare a lui Origen.
1). Condiliile interpretului. Cum s[ citim Scriptura..Infele
gerea ei nu-i numai un act rafional, ci gi de credinfd.
2). Litera qi spiriiul Scripturei; sensul ei ascuns.
5). Sensurile Scripturei: a) Sensul literal; b) spiritual-ale-
goric; c) moral. Definirea 9i exemplificarea lor.
4). Limita inlre sensul literal gi lntre cel spiritual-alegoric.
5). Cf,teva exemple de inlerprelare alegoricE la Origen.
1). Interpretarea Scripturei e in gindul lui
Origen cea mai inalti gi mai grea infreprin-
dere a omului, Acel care cttteazd, si o in!e-
s f",J"{,
panoutul, urterDtetarea DcnDturel nu-l2 Crr..atc .0q{AL
1 S1
a@rea in+erpretului in comuni-
intercepe acest spirit din li-
ot, iatfl datoria interprehiur, Dar
cAtI rdspundere gi pregltire pentru uflul care
in trup gi oase matenale, doregte sI pitrundd
tainele spirituale ale dumnezeirei imprimate in
Scripturd!
 -34
Este foarte interesant sfatul pe care il de
Origen in scrisoarea cdtre Grigore Taumalur-
gul, plyn care ir indicfi cum sX citeascd. Scrip-
tura, Mai intdi, Origen demonstreazd, ci toate
cum templulI lui
*gi
material str5in, Dup[ acela, sfltuegte pe prie-
tenul gi discipolul sdu Grigorie astfel:-
,,Deci tu, stimate fiu, io aminte lo cele zise
mai tnainte, tn citiiea sfintelor scrieri, Dar
seamd, ca
deilTeuo
atenlid tn
se ua deschide de uSierul despre care zice
ftsas : unuia co acesluia ti ua deschide ugie-
rul. Pentru a tnlelege tnsd cele sfinte nu-i de
ajuns numai a bate Si o cerceta, ci foa*g tre-
bulncioasd e si rugdciuneo"-1),
Iatd deci cari ar fi conditiunile cari se cer
_
interpretului dup[ Origen: Q] Toate-runa+tia-
t*--_At rdr"- (filosotice, geom6trie, gtiinfE, etc.)
ca un material str5in pe care il putem intre-
buinla pegtry inleleSerea sfintelor scripturi, pre-
cum aurul Egiptului, degi strdin, a putut totusi
fi servit de IsrEg.lifi Ia candelabrele templului
lui Dumn ezeu@@lelJiB (mpoooxil) p-entru
a ngllpune sau a crede ceva impios sau Sri-
bitt(c))o credltl4 si o iudecatd-cxe sL+7rcL
- :|,ftiGlola cdtre Grigorie.. Migne p. G. vol, XI col.89-92,
-JJ-
si lui Dumgezeu (pec& r,,r,rfiE xor'i @eo d,paoxo'itorls
*aalf,deoc)'. t(dllbale si cerceleazd la cele ascunse
'. ;' . \-7r-:--TEFfi=i-. ,
ale Scriptud (r'? oti ro, E{ tet) p) D ar toate acestea
t
nu aiung: ca sd infelegem-cele dumnezeegti e
t oarte trebuincio asd, qt r u gd c i tyt s!-lriv alxatorrh
11
1d.p xai f1 repi toO voeiv d, OeTa t0XlJ,
Acesta e primul sfat a lui Origen pentru in-
terprel 9i to[ odatd principiul pe care va cl[di
metoda lui de interpretare. Trebttie sE mirtu-
risim c[ sfatul acesta e gi ast5zi foarte util tu-
ttlr.or criticilor qi interpre{ilor bibliei,
Credinla gi puterea divinS se lea$6 precum
chihlimbarul, incdlzrt afua{e obiectele, Contac-
tul deci intre spiritul divin al Scripturei 9i in-
tre fiinfa interpr,etului se face prin dispozilia
sufleteasc6 a credinfei, a unei preiudecili cre-
dincioase gi a rugiciunei,
. Cu aceasta, OriSen pune prima le$e funda-
rnentald in interpretarea Scripturei, In
tarea dup[ e1,, n:u-i -qq__acl--cura!
posibil o{lqry!
noastre /*l
inlerpreteaz[. un cregtin, un iudeu, un eretic
sau un pSgdn ca Celsus ?
Tocmii aceast[ deosebire de inlele$ere aratd.
dup[ Origen c[ pentru a interpreta Scriptura
 -36-
in ehip drept, trebue sd avem o rnetodd anu-
rnitd dupd,. 9arc sX o citim si sd o infelegem,
Cea rnai bunH dovadd pentru aceasta J pX-
segte el in soarta poporului iadeu, Acest p-o-
por, d-egi anoreaze pe Dumnezeu, e in ,uiur
cEei e.l .a pierdut contactul cu Dumne zett, care
le-a sigilat profefia 9i toati crealia religioas5,
Lleaceia acestor oameni Ii s'au inchiJochii,
atdt lor cdt qi profelilor lor cAt gi conducetoJ
rilor lor ,,ca' JiTnd nleurndii"i-ia uaaa ceb as-
cunse dintre misterele din sfintele scripluri,,.
Deaceia, Iudeii sunt ca nigte oameni cari nu
pot citi in profefii, cici nu infeleg, fiindci in-
lelepciunea s_'a luat dela acest pop6, gi in lumi-
nile lor nu-i lumind,,,ci tntunereC $i noapfs,, tl.
Pildi interesantl care aratd. in1.i.g.r"^
directE a Seripturei nu-i posibili "i aa"a D"*-
*ezeu inchide ochji minlei, iar deplina in{ele-
g,ere nu-i cu putinld dec6t incephnd qt cre-
din{A desdvArgitd in Iisus Christos, Cr"ai"L
poate fi socotitl ca un element subiectiv ia
,interpr.et, totugi ea e singura eare ajutd, rallu:
I r]"" $i-i_ Saranteazi, o inlelegere obiectiud ql.
I desEvArgltd -a Scripturei, DacA interpretarea i-
cesteia ar depinde numai de factorul intelec-
tual al fiinlei noastre, _pentruce Iudeii cagi tofi
eei ce nu cred in Christos, nu pricep nirnic
din marile mistere cregtine cuprinse d Scrie-
tur[ ? Iat[ dece, dupl Origen, interpreiar"u ,io
poate fi numai strict literila si raiional6. pe
aceastl singurd cale cregtinismul nu se poate
ap[ra cu succes impotriva dugmanilor lui, In
interpretare e nevoie gi de hnrina credinlei,
-ITo*e"t, in Mat. ibid, vol. XIII col. 932 qi 940.
-37-
care desviluie secretele adAnci ale inlelesului
ei ,,cdci celor stricali gi necredinciogi, nimic
nu-i curat, fiindcd e stricati atdt ra\lanea cit
9i congtiinla lor".
Nu numai str{inilor de cregtinism le cere
Origen aceastd inil{are spirituali inainte de
irterpretarea Scripturei, dar gi cregtinilor ira-
sigi, Deaceia, el face apel Ia ascult5torl,, ,,os'
cultd lo ocestea, dacd poli, fiind totodatd cu
bdgare de seamd tn chip spiritual (rcveupauxclc
npooElorv) 1),
Prima stavih deci care ne std in cale qi pe
care trebuie si o trecern prin credinli ;i prin
o deosebit[ atenfie, privegte imperfec]iunea per-
soanei interpretului sau a cititorului in genere,
2')" A doua stavil[ provine din fn{etresul as-
cuns al Scripturei,, care nu-i tot una cu ceeace
pare la prima vedere, Scriptura nu trebuie ci'
tit6 numai dupd literS, clci in acest caz pier'
dem tocmai esenlialul ei, Sub literE se ascunde
spiritul ei, pe care nu-i cu putintj_si-!--pqrsel
Dem oecat daca ne lnartam oeta inteiesul iite-
in conceplia
aI unei realit[li superioare gi dincolo de ea,
realitatea spiritutrui, tot astfel se aratd OriSen
un platonist in conceplia lui despre felul de
interpretare al Scripturei, socotind cd multe
din rnisterele dumnezeeStt nu pot fi redate nici
prin litera scris5 gl nici prin vocea uman5, Li-
tera tixeazil lurnina spiritului, dupdcum placa
fotogiraficd prinde lurninile figurei gi le imprim5.
Dar precum o fotoSrafie reprezintS. o singurS,
_.l.-ibid-ol.
XUI col. 1068.

-38-
elip[ din existenla unei figuri, totastfetr lumina
spiritului nu poate fi restrAnsd. in llterrle ;;:
teriale, cdci spirittil viazd, gi are deci o mulli_
me de aspecte gi adevdruri, pe cari litera nu
le .Qroate p{1de decAt in chip fragmentar,
Dupq o ideie asemd.ndto.r6, Ori[en crede cE
,,pe cele moi tnsemnate St mai Tumnezeegti
d[ntre misterele lui Dumnezeu, p€ unele na
le-o cuprlns Scripturo, pe altele nici uo""i
umand" 1),
de pildd, observl cd. evanShelistul
""4rynu a crezut nimerit el
Matei sd dea exlli,carea
multora.dintre parabole, Aceasta d;fi;f ;:
vanghelistul nu credea in litere gi'chiar dac5
ar fi vrut sd scrie toate mistereie il ;";i i;
gtia dela Iisus, i-ar fi fost peste p"fi"ta, jlou-
rece ?rau mai presus de firea triterilor, intru-
cAt _de-slegarea sau l[murirea unor astfel de
parabole era de aga feln incAt nici chiar iu*".
aceasta n'ar cuprinde cdrlile ce s'atr fi putut
scrie2),
, Prinurmare, ld.murirea autenticE a parabole-
lor cari .apar in evanghelii fird explicarea lui
nsus, este necunoscutd nou6, Numai discipolii
s'au bucurat de privileSiul de-a-ave" d"h nta*
tuitorul o explicir" up".ri" t"*r;.q), d*;i;;al
scris toate, deoarece_ Lr fi fost prea glrea in!e-
legerea unor astfel de parabole'pentru mintea
omeneasc5 3), Deaceia, dupd Origen, .rror-
bite de Christos in sentinll ql pa;fole "el"
- l-Cr*rrt tn loan:ibid. vol. XIV col.405.
"l*""1
2). Coment tn Mot.: ibid, vol. Xili .rt: tiiz_ts.
,- 3). caIntre parabole, Origen numeJi;;;'.;;-; dotornicului mi-
IosuD pe ,,ceo mai asc-unsd parabold,,. (ti1v puotrxo.ua"rp no_
paBo).i1v : ibid. vol. XIII col.
l22Li.
l.
-39-
nu lb gtie dupl Dumnezeu, decit sin$ur spi-
ritul lui Christos. N'am putea deci s[ incercim
a p6trunde explicarea acestora, decAt-ned5i-
duind in luminarea de sus 9i ,,aiutati de tnle-
lepciuneo spiritului" L),
'Dupdcum
se vede, in cuSetul lui Ori$en
Scriptura e inchisH ,si sigilatEl ea e asemenea
cdrli din Apocalipsl. cire st6 in rn6na Mie-
luiui si fdr5 lSmurirea acestuia, n'am putea ve-
dea realitatea ei spiritual5,
PAnE al,ci e numai partea ne$ativ6 a siste-
mului lui Origen. Dac[ ar rHm5ne acln,at urma
cd din cauza irnperfecliunii noastre de-a pet-
cepe spiritul Scripturei cAt gi din-cauza aseurL-
aeiii iul sub literE, sd disperim de'a putea in-
terpreta Scriptura in chln obiectiv. Deaceia
Origen e obligat a da o formd pozitll meto-
dei-Iui de inferpretare gi aceasta o afl6m in-
deosebi in cartea a patra o operd lui: nepi'i:pycov'
Aci arat5 el indeosebi cE intetpretarea n17-
mai dupd sensul ltterei, e insuficienth, Cei in-
tunecali Ia inim[ 9i neinvlfali dintre cet. in
clrcxrmclziune nu au crezut in Mdntuitorul, so-
cotind cE profefiile despre - E[ si fie urmate
ad litteram ("fi ).6(er) 2), La fel 9i ereticii, inter'
pretAnd tot dupe hter6, nu alt- primit pe lisus,
Care e motivul acestor f[r6dele$i cari pot s5
nascp din interpretarea Scripturei? R[spunsul
lui Origen e cd ,,nu pare sd fie ure'9 altd .cauzd
-cd
decdt Scriptura nu-i tnleleasd fn ,ehip spi'
ritual, ci... ea dupd litera goald" 3), Litera nu
11. Ibid. vol. XII col. 1529,
2\"Hept 'Ap16v: Migne P, G, vol. XI .col,357.
3). Ibid.: col. 360.
nffit rll
iliii
'ti
lllii
-40-
lrl dd deci sensul intrg€ 9i adevdrat ai Scripturei,
deacel,a amintegte Oilggn cu un f"t a" dirpili
de ,,lit.era ucigdtoare', _(tb &noxreivov 1pdry.pu) ti,
..P.entruca s[ pdtrundem in templul cuSet5rei
divine care se ascunde sub llteid,, avern ne_
voie de o uneltl special[ care s6 ne deschide
inc5.perile ascunse ile Scripturei,, Avem nevoie
de ,,cheia cunogtinlei,, (rl 1v,i,orrs ;"ir); ;;-
p5:ui" .imprypgtati dealtfel"\r
de OriSen din'gura
M6ntuitorului (Luca tl,sz) 2). Sin[ur6 aceisti
chere ne poate introduce in conlinutul Scrip-
turei,
Aceastd conceplie o arat6 Origen gi mai lE-
murit , in alt pasagia in care reprdduce pirerea
unui Evreu dup5 care Scriptura e aseminatd
cu o casd mare in care sunt rnulte camere,
fiecare ?"4"4 pentru uqX c6.te-o cheie dif;ritt;
aga inct nici o camerl nu se deschide cu cheia
4t"!y,E greu-deci pentru cineva sE Siseascd
cheile _gi si le pofri re_asc5 pe fiec"rE lu
respectivd, incAt sd le deschidd pe toats :),"9, '
Interpre\-area_ ocrlprurel
I rrrLvr1.llvL.arya Scripturei Oecl, iupd Uflgen,
deci, OUpa Orifen,
I l"-i .posibild oricd.rui om gi nici oric5rui cieg-
tin,..trnterpretul are nevoie' de o preg[tire_deL
I',sebitx, de
interce
ffi-in stiie-i
Origen- aseam5ni zidal cure inconjoard via dii
parabold, cu Scriptura gi cavintele eit ,,toald
litera Scriplurei este ca'un zid care tncoiioard
!1. !_oment. in Mat.: Migne p. G. vol XIII - col,
--" 948,
2!. \tepr, 'Apxd)y: ibid. v-ol. Xt coi. J64;-
3). Selecta in Psalmos r ibid. vol.-Xii col. 10S0.
-41 -
oia pe dinoJard, pentruca uia y mai ales frwc'
lul ei cel oscuns sd nu fie oizibil celor din'
dford" tl,
-
Scriptura deci nu-i un drum larg deschis ori-
cdrui. trecdlor,incAt acesta sE fie dus pe neag-
teplate in via, adiei in impdr5lia lui Dumne-
zeu, Scriplara e mai degrabd o stavilE gi tot
odati o apdrare: stavilS pentru cei din afar6
ca si nu strice via Domnalat, iar ap[rare pen-
tru cel, din6untru cari pot Lucra la ad5postul
ei, aga ca via s[ dea rod bun, Cel ce iese a-
fari de gard, adici de litera Scripturei, a pdgit
in teritoriul sterp, aQard. (e-Eoorv) de via Domnului,
Secretul gi dificultatea interp retdr:ti Scripturei
constX deci in faptul c[ s*ierile sfinte confin
mai mulle sensuri de interpretare, Fiecare din
aceste sensuri e ca o cheie care deschide in-
{elesul Scripturei gi ca atare interprelul e dator
s5. stlpAneascs bine aceste sensuri pentru a se
incurneta si intre in sanctuarul adevdrurilor
revelate, Cari sunt aceste sensuri ?
5). Sensurile Scripturei. Origen insugi ca-
ut5 sE le defineascH. Incepdnd sd expun6 me-
toda lui de interpretareo el citeaz1. ca un motto
introductiv cuvintele lui Solomon din Proverbe
XXII20-21 gi apoi lglrmeaz:a c5. cineva trebuie s[
inscrie in sufletul s5.u intelesul sfintelor scrieri
tn chrip tntreit (rprooos), pentruca: a) eel rnai
sirnplu sX fie tntemeiat pe trupul Scripturei,
precum am numi noi interpretarea comun[
(riiv np6lerpov BxDoliiv) ; b) cel care se poate ridica
mai sus, si fie intemeiat ca pe insdgi sufletul
Scripturei; c) iar ultirnul (o De r6)..,os), e sin$urul,
-- l.-eomert tn Mat: Migne P. G. vol. XIII col. 1500.
 -42- -43-
cum ziee .apo_stolul Pavel-fi Corint. 116-16), care
poate sd. inleleagi cele ale spiritului lui D;;:
e sensul corporal (oapxbE) sau literal (xard, ),Llw,
nezert, cici cele spirituare sd comunica numai xad,1pd1tq.a),Aeesta e sensul cel rnai simplu,
celor spirituoli t). acela care se capitS la primul contact, dtrpi
Pe ce spiiind.Origen acest sistem de inter- Lltere gi cuvinte. Origen, cdnd are de explicat
pretare, care distinge trei sensuri i" S"ripirrl'e unele Lvcrun, de pildi in cornentariul siu in
-de evanghelia dup[ Matei, scoate la lumini mai
.Concepfia aceastJ e legaia cea trihoto_ intdi infelesul dupl textul literal, Uneori el a-
Sr:a aUlggnpersoanei umane, pe trihotomia lui
rati chiar o deosebitd miestrLe ca si ilustreze
Irulo: intemeiazd eele trei sensuri in acest sens cu toate cunogtinfele lui, cari sunt
Jcrrpture, ilecare reprezentdnd o €radatie sore
interpretarea superioard , ,,riii;rp;;;; ;#; dealtfel foarte variate: geografice, filoloSice, ar-
s'o. compus din trup, suftit heoloSice, astronomice etc, In aeeste cazuri,,
chip gi Scriplura care e" Si spiri, tn acetis Origen arati nu numai o larg[ cultur[, dar dd
fosi tngrijitd de Dum-
il
cg sd datd dovadi gi de-o pldcuti digresiune instructiv6
f?r,:y, JJupdcum
,,:u,
fie oamenilor spre mdntu_ in interpretare r),
1.
tret elemente:
deci omul ar fi compus din Dar Origen nu dE mare importanfX acestui ri,

od,p(, ,Jiv7i, gi IIveEpa. tot istfel ii

in Scriptura existd inlgies i" si sens, El nu putea sd. uite c[ tocmai de acesta li:

respunz5tor fieci.rui element."ihipl;t;;-;d_' se folosiau Iudeii, ii:

t!

Sunt r"";;ril" Origen se pldnge 1n 'r{ rI

intreite ale le{11.:.-upcoo(rg... oapNbg, dluxil;, rry€ulrarr,xoD
,,_yl, U_oncep.tia trihotomicd acest fapt,.Pe acest sens al if
a omului, aplicati Ia ili
sensurlre scripturei, ar putea fl infaligaid ili
astfel:
Umul comous din-: ocbpa _ {rXri _ nve,Jp.a. i,l
,t

-o)"ptxt_ [ril. - nvevlwntxoa.

Sirt]t".Scripturei3: - ;rl
Densurile ei: istoric-literal moral _ mislic, i,

spiritual saa olegoric. 1). Aga de pilde, la parabola ca mdrgdritarele (Malei cap, 13, 1

- ?"!i Ori$eq ?i.tirrg" astfel trei sensuri in 44 9i urm,), Origen face o lungi expunere despre natura mir$iri-
tarelor: unele sunt de useat, altele de mare; cele de uscat sunt
li
it,

.Ytr111, d" _I*pJ

cel" mijlociu are mai pufind numai la Indieni, Explici apoi cu am[nunfime cum sunt mirgdri- .L
i

tnsemnitate, rimAn6nd mai accentuate ceielalte tarele din Bosfor, cum cele de pe lAnSX. Scilia 9i cum cele din
oceanul britanlc. (Migne P, G, vol. XIII col. 848-853).
_doud: sensul literal gi cei- iiiritr-rt
1;

Altd di$resiune instructivi dupi sensul literal e cea la locul

In ce eonstd aceste, sensuri ? --' sau mtstic.
i lil
rll
unde explicd rHspunsul MAn{uitorului despre plata impozitului ci- ii
tre impirat (Malei22, 15-22), Oigen explicd intAi dupd sensul literal, :il

. 1)W:tr*t-istorii.
Dcnpturei
Primul inleles al
pe EaFilfff:igEduiegte nici'Origen,
finind seami deaproape de operile hi losef Flooiu ir ceeacepri-
vegte imprejurlrile din timpul Mintuitqrului (ibid, col. 1549 9i urm),
I

i'll
Origen face gi observiri de critici textuali: in unele locuriunde tir

11. ll:pj 'Apldrv ; ibid. vot. XI col. 364. explici citiri din Vechiul Testament el compari textul cu cel ebraic, rl

2). Ibid. vol. XI col. 365. cu traducereu lui Aquila, a lui Symmachus qi Teodofiu (idib, coI. lr
1429, 1440 y a. '1r
ill
lnl

it
ill

lli
 -44- -45-
giAnul Celsus nu apelase iardgi tot Ia sensul suI alegoric pe insigi autoritatea Scripturei .,gi
ltteral ca sE aratg -contraziceri in S";iptd-;i tot odatd s[ dea exemple din aceasta a unor
cele mai adanci la"l locuri care ar fi f[rn inleles laate literul, dar
:?^.ljll*"r"
nlsmulul'/ "f"'JrJeti- cari capitE o mare infeleSere dacd ne ridi-
Iatd deci un motiv apologetic care il obli cdm Ia un sens figurat, spirituol.
se rrorcE- mar suscle Prima ar$umentare in ace.ct scop se inteme-
r saar iazd. la Origen pe autoritatea Mdntuitorului, a
u chiaid _Este drept cd el rimAne strAns
sf. apostol Pauel Ei. a Pdstorului hil, Herma, de
f+#u+._stsprg}.
regat de acesta, cdci numai pe baza 1iterei unde scoate exemple de interpretare figurat5.
poate construi figura (,pond,oitu). S;;;i-ilGr_l se Dela Iisus, scoate in relief textul despre Dro-:
insd rdmine numai penJru c,ei' cari.; "'",i;;;-(Md'i"-t[l"'l
fetul Iona care e luat de MAntuitoru[
4\
A
se ridice mai sus, Ia'celdlalt ,"rr, *"i p;il";;,":; ffiMai mult insi sunt*"folosite in argumentarea
ql i:;ri.l
eel, mistic, s_piritu'al sau ;i;g;;;;.
lui Origen epistolele sf. apostol Pavel pentru
. b) Sensul mistic+pirihnLDificultatea lui O-
rigen @ Parluc (rrn v"
"I'
mai sensul literal, ci gi cel .pi;ii;i;
r, existd. nu- cite in chip figurat, Intre aceste epistole, Ori-
mai importapt, D.q q" ,"rr.'.pirit"rt, p"fa@
.ri" Sen se folosegte in acest scop mai ales de cea
" ""f c5tre Golateni,I Corinteni, Romoni qi, Ebrei 1),
sau in ciuda celui literal, ,,r-l poribf, a;;e;
recurSAld la o_ intoarcere a litirei, fofo.l"? O alta autoritate pe care o aduce Origen
adicd. alesoria, Iatd-ne al.i l"iiutl in plin -fn spre a sprijini existenla sensului alegoric, e
scrierea Pdstorul a tui Herma. Aceasta con-
H:l*- ailegorica de inrerp r.{ii ;
uesrgur cd nu-i uqor de arltat cuiva
S"rfu;;;; line cdror inleles
care ci_ e t[lmdcit alegoric,
tegte o carte, cd..ceeage infelete j;;Eltt; Intemeindu-se pe asenlenea exemple, Origen
nu-i sensul adevlrat 9i cd 'truB"l" "i sd. recurgi
Ia se crede indrept5fit s5 a"firme c5. intrucAt in
.alesorie. pentru ca sd uflu- rJlo5rata cbeie Scripturi existd un sens alegoric $l__AScuI$.
a rnterpretdrei, Deaceia Origen simte
unei largi dernonstrdri ca."o!"t d"-; ,;il;;; "u"ol,
in Scriotur5 n.n-i r.tttnqi 116 ^^".^ t:r^---l
en trece la a doua parte

/[ ai -ul
fplnpre3 cari crede cI nu_i ."rru 1). Iatn unele locuri din asemenea epistole pe cari le aduce
legoric in 1:eior
Scripturd. Origen ca un temeiu de interpretare ligurati r Galal, IV, 21 qi ur-
rtrdtoarele t I Corint, II 7, IX 9, X 4. 11, 18: Romani IX 6; Ebrei

*.?:gu:" u g"pl,Tat principial exisren{a mai VIII 5, XII 22;Colos, II 16 (Vezi Ilepi'{.p16v: Migne P.G.vol,Xl,
rnultor sensuri, Origen incearcl sd spijine sen_
col. 368-369 qi 388,
 -46- -47-
I 3 Tgu*." ntdrli lui,, in care dd locuri din Scrio- profefiile cari privesc orage qi, nolii, ca cele
Itura cari sunt imposibile de luat dupd ,"".[f
lliteral 9i deci t*uul"-i";; il sens aledoric.
despreJerugalim, Israel, !uda, Iacob,' Egipt, Ba-
A e me n e a lo curi ., i eri t J
- bilon, Tir, Sidon gi celelalte nafii nti irebuie
s

tindeni in Scripturi" j ; e ;; U;il";

-g";;zd,
=r-r""lll:
luate in sensul literal, clci acestea presupun
in lege, in r4tele mistere 1). Ca sd spriiine ,ce"it", aiatE
profeli, in euaighetii 9i c"nlar i" np,i"titi. ii
te .^ in el .cd nu pot fi luate dupl sensul 1iteral pa-
aduce totodata ;;"* ff"a;l#;
pentra a-i dovedi cd S"rlpiira sagii ca acestea; Ezechiel-XXVI gi urm,, XXIX
infeleasd
nu poate fi $i .ufrr.,-Isaia XIV qi urm. Aqa de pilda isto-
numai llteral.
De pildd, pasagiul dtn genezd. despre Dara_ risirile despre Nabucodonosor, mai 'ales cele
.. squ-se in Isaia, nu pot s6 fie adevdrate ,,cdci
dis, arborii din. *.".tu., poir"i [j";f;
i";{ nici nu a cdzut din cer, nici nu ero utn lu-
[H,,xi,l' X*:*,, H!":i i|i*,:*;ffi
ra{iune (tig loov voov dXr,rv), uo
q-dgua si a treio
cd tn nrima.
i'1ort "rrliu ;;;f;;:;ti,
; ceofdr-_gi nici n'a rdsdrit dimineala pe pdmdnt
omul Nabucodonosor" 2),
Asemenea istorisiri sunt numai aparente, c5ci
fgra sd existe soare, "t', fucf lund "iiia; in ele se ascund alte infelesuri.
gi nici stele?... Din euanghelii, Origen scoate deasemenea
Cine-i deasamenea qcelo atdt de
ca sd creadd cd Dumnezeu a plandt tiigi,"ri
"trpiiai,ori "31-?
pasaSii
-cari.
i sJ par absurde dup6 sen-
in sul literal 9i deci cari tiebuie infeles" i"
l:.,*:; .$j cd Adam ;;- ,;;;,s sa6 pom ?... figurat. Aga de pildi, cuvintele Mantuitorului';
"hip
tyu cred sd se tndoiascd cineua cd
tea se indicd unele mistere,-ii"rr""sub oces_
tn mod
,,Eu n'am fost trimis decdt la oile cele pier- t ,

dute ale cosei lui Isroel" (Mat. XV 24) ,r, I

figurat sub o istorisire op-riirti, dor nu fntdm- un sens literal, cum il inlelegeau Ebionifii, "u
plald tn mod realn' r). ci
un alt sens alegoric-spiritual,- Tot sens figurat
_ Dgaggmenea in-lejea bi Moise,poturtca -cE din au._gi alte cuvinte ale Mintuitorului, caporirr"u
Pl"{ XY?n,. y.rd""* in
DaDar sa stati_ liecare, in "ia-""x
ztaa d"e ,,sd nu salutali pe nimeni pe cale', (Luta X +;;
sd nu iese din, lgcu-l .au, voastrao giporuncI
casa nimeni deasemenea cuvintele din Ioan 14 t2 zise uce-
"rL ,1"" Orioen niciloq nu pot fi luate in sens literal dupd Ori-
,,imposibil de linut iupa-irciiii, gen, cdci ce lucruri minunate au putut sn fac6
*";!" ,'#lf;,"
;i ;ffi.;l,'itil,' bHl:f *,,",o
discipolii mai mult decdt Iisus ? Ce.l
ma?e minune e invierea din morfi i dar""u
*ri
eari ,,nu litera, el n,aa
ci spiritul,, fr"b;-" iri"il, l$;; inviat pe nimenin ci numai au vindecat gi chiar
XI col. 377, origenimprumutd astrel din interpre-
-JmLIbld. vol, XI col. l). Ibid. vol. XIcol.3g?, frl aa,px(vue lpirv €r.).apBav6vtov radta,
puorlpca tolctDe rluri 6ztoBoi),),ouor,v.
,2). 380.
2). Ibid. vol. XI col. 392.
 -48-
clacX am admite unele istorisiri, ei tot n'au
fdcut mai mult decAt Iisus 1),
Nici mdcar epistolele Noului Testament nu
i se par lui Origen aga de u$oare la inteles pe
cAt par, Nici acestea nu sunt scutite de un
sens mistic, care trebuie d[sit prin ocolirea
literei gi prin o ridicare la figura adevdratd a
inlelesului spiritual
Deaceia, dupdcum impir5lia cerurilor se a-
seam5nd cornoarei celei ascunse in farin6, tot
astfel ne sf[tuieqte OriSen sd inlelegem cd nu
farina, adicd tpeeoce e uizibil, superficial gi
comun tn Scripturd" este realitatea spirituald
a ei, el ,,cele cari slau mai sus Si cari nu sunt
vdzute de tofi (06 rcdorv 6ptapeva)", constituie ,,co-
morile oscanse ale tnlelepciunei gi cunogtinfei"
(oi Oqoaupoi rfig oorgtaE xa[ rfis 1vrloeog an6xpugot) 2)
iatd dece Origen are cuvinte cAt se poate
de aspre pentru cei cari. ar inlelege Scriptura
numai dupi liter[. Sunt nigte ,ll6tcowl" (necul-
tivafi) acei cari nu gtiu sE interpreleze in chip
figurat, ci cred numai in ,,litera goald" 3),
Dup5, el deci, sensul literal este numat aL
rnullimei, al oamenilor neinstrui{i in tainele
Scripturei, pecAnd sensul fiSurat gi spiritual e
piivilegiul celor inaintali, al oamenilor spiri-
taali a),
1), Ibid. vol. XI col. 381 qi 389.
2). Ibid. vol. XI col. 396.
3), IDoordrv 1e pd).lota 6orr,, pi1 eiDflcov tporo].01e1v,.. &).).d, te lpci-
ppatr Qr).(r icro're6ovtov: Comenl. tn Mat: MigneP. G, v. XIII'col, 868.
4), Omnis Scriptura a medlocribus qu.idem secundum histo-
riam intelligatur, a spiritalibus autem dt perfectis secundum
mysterium spiritole fMigne P. G. vol. XIII col. 1633), deoarece
trebuie-sd comparim pe cele spirituale cu cele sprritualet debemus
spiritallbus spiritalia comporore (Ibid. col, 1681),
-49-
Accentui.nd sensul alegoric al Scriptu rel., A-
rigen pare astfel e5 se apropie de conceplia
gnostic6., dupl care numai cei spirituali (,rv.r1,.*-
txoil erat considerali a fi in stire sd se apro-
pie de mAntuire gi de cunoa$terea tai D-Lea.
Aceasta'e numai o impresie aparentd. Cei sim-
plii gi mediocrii, degi nu pof cunoagte sensul
spiritual al Scripturei, pot fi incd mAntuifi mi-
car citind simpla istorisire dupi sensul literal:
,,,acei tnsd cari urmeazd dupd litero euonghe-
liei, adicd simpla ei istorisire, sunt mdntuili,
pentrucd chiar Si insdgi singura istorisire o
celor qimpli
superl-
potriva dugmanilor cregtinismului,
gi ca un instrument critic, cu care inl6tur[ el
toate diliculHtile cari pot nagte in citirea Scrip-
turei gi cari privesc uneori nepotrivirlle apa-
renle, greut5li morale sau de interpretare,
Aga de pi1d6, chestiunea sinoptiid e rezoL-
vatd de Origen in chip taarte ugor, indati ce
recurge la sensul figurat, Orideciteori gdsegte
in evanghelii contraziceri sau nepotriviri pI-
rute, QriSen aplici indat[ cheia alegoriei, Nici
n'ar gisi alt[ solufie, din moment ce a admis
cE Scriptura e inspirati pAni in ultima literd,
11, oulem Eoangeliiqui sequuntur, id est simplicem
"Litteram
naralionem ipsius, saluantur quoniam et ipsa sola Eoangelii
naratio simplex sufficit simplicioribus ad salutem" (Comenl. ln
Mat. Migne P. G, vol. XIII cot. 1635).
 -50_
Mareion, ca sd facd fa!6 {reut5filor ce nasc din
armonlzarea evanglheliilor, fusese nevoit si res-
pingd- pasagiile cari i se pdreau imposibile d"pa
sensul literal, singurul relunoscut de el, Orig";;
ca unul c?re p[streaze toat6 Scriptura farE sa
arunce o liter6 din ea, a trebuit -sE ia o alt5.
atitudine pentru 1 putea armoniza"r."gh"iiii.
cu teoria lui de inspirafie gi aceast6 *Jtoda .
cea a alegoriei.
Origen are m ochiu critic foarte fin, El ob-
q"*e de-pildd cE nu se potrivegte istorisirea
despre Maria, sau femeia- care unge pe Iisus
inainte de rdstignlre. Intr'un fel e ia Matei si
Marcu, altfel la Luca, altfel la Ioan r), Din a-
ceasta trebuie oare sE zicem c[ evansheligtii
se contrazic ? Dar a zice aceasta e lucru im-
pios, deci e nevoie a zice cd, ,r,ro ,"ri. toli
evangheligtii despre aceiagi femeie, ci s,,au desl
pre lrel, sau despre patru, Oricum, de a fost
una, doui sau trli fernei deosebite', ,uno"i -i
important tn planul euangheligtilor a Jost cu
prioire la mistere Si deci ei nu s,au ingrijit
suficient ea sd isloris eascd pouestirile "arpA
oeritate, ci sd expund misterele lucrurllor cori
ttulteuu utn
ndgteau rsronslle . 2).
din istorisire". Alenlta evanphgli$fJ-
"), t\terL|ta evanpheli$ti-
Ior nu era_deci atit l, ve'itrtFillTI6*La-?-[-
Iterata*a-sl
tgte_i,."at h ade"erul al qi misti" ,u
toilE,,
el ";ia
- l).--Qomp. Mat. XXVI 6-13, Marc XIV 3-9, Luca
""r""
Ioan XII 1-8.
euangelistarum proposilum
mysterta et non satis curaoerunt historiae,fuit
^r2L.!_lr-n?!paliter
aa
yt;t1tela quae ex historia_ nascebantur, exp:onerent tO.fg""i, i"
Mat. Comment. Migne f, G. vol. XIII coi. iiilj. a*J ,il;ri;
lerve,$t?,.,$i astizi cAnd e, vorba de discutat
_
'rrulourlu
trvanhetlilor in raport cu valoared lor spiritualE,
f' r.'\ '
-51 -
Sensul figurat il ajut[ deci pe Origen s6 re-
zslve Sreutdti apologetice 9i ciitice, iatisficin-
du-i totodat[ conceplia iui despre inspirafie gi
principiile lui filozofice, Pentru aceste moti"'e
gi in acest chip, pirEsind litera se ridic[ el la
,,figuralie" (rpozco).o1ia). Deaceia cuvAntul acesta
cit gi verbul derivat se gdsesc atdt de des in
scrierile lui, (rpond,oleiv gi tpozro).o1cr6ov). Expresia
de ,nalegorie, a alegorizo" {ilJ,r11opta gi il.Ii1oper-v)
sunt iltrebuinlate de el mai rar, degi in sens I
echivalent cu cele de mai sus: sunt expresiile
cari arat6 cd Origen trece dela sensuf literal
la cel spiritual-alegoric,
c) Sensal morol. RImdne de vdzut care e
sensul al treilea pe care il distinge Origen ea
fiind cel al sufletului [,f,ux4s) gi intermediar in-
tre cel corporal gi spiritual.
Sensul acesta 'rro' ." distinge prea clar in
interpretarea lui Origen, degi e afirmat in chip
l[murit, Pare a se confunda adesea
spiritual, in orice eaz, nu-i decAt o ramur5 ", s"nuula
acestuia, L'am putea numi sensul morol, sant
aplicafia morald a sensului, ltteral.
Ina-de_vdr, unele interpret6ri nu sunt nici dupd.
sensul literal gi nu pot fi considerate nici La
alegorii. Ele dau rnai mult impresia unor apli-
c[ri practice gi morahzato^r. idt cregtini,'A-
VII 36_38 9i
semenea interpretiri, destul de numeroase "
Origen, sunt f5.cute tot cu o aruncare dela sen-
Ia
sul literal (perap*t).ovt*r). O astfel de aplicare
-rescipiens
sed ut ierum practic5. impresionant5 e cea ficut[ Ia pisagiul
unde ^lisrzs alungd pe udnzdtorii din' teiplu
iJtrri.i'" (Mul, XXI r2). fi*pi"t-e-51rfUtu| r_,"ostru, "rrln-
zdrile sunt p[catele fOemfCrne g,Wtetwre :dect u t !
I srBLrCIr;-.1 f
,i :
I' 2Yte .t
rnv, nr_ it,'
|,
cote ,l I
^,.*2"[,

sdu, tncdt uenind ,Ilszrs, sri i-l rdstoarnet ce
urednici de distrugere" t),
Cdnd OriSen zice aicl c[ templul e sufletul
nostru gi cd vdnzdnle din templu sunt p[catele
noastre, face desigur o abatere dela sensul li-
teral, insi numai pentru un scop moral gi in-
tdritor pentru suflet, Totastfel, vorbind despre
T-azdr cel inviat din morfi (Ioan cap, XI gi urm,),
Origen ne spune cI sunt gi acum Laz,Ari cari
rdmAn morli intre morli, zdcdnd in morm6,nt,
DupX ruglciunea lui Iisus ins6 sunt chemafi
din mormAnt afar5 gi sunt f[cufi vii de vocea
cea rnare a lul Iisus 2),
In acest chip, serisutr unui text e dobnndit
prin o figur[ care rfl:- face nici-o violenfd tex-
tului cum face alegoria, cl e o pldcutH. asern[-
nare moral5., dupdcum .un predicator poate
face multe de acest fel, citAnd din Scripturi
spre a combate un rd.u, E un sens deci intey
rnediar intre cel literal qi alegoric,'care poate
fi numit sens moral. Acesta se desprinde ime-
diat din cel literal, ins5. nu se depilrteazS. prea
mult de acesta ea cel curat ale{oric, Prin
sensul moral, elementele textului literal sunt
figurate cu pirfi ale fiin{ei noastre, ca suflet
gi fuop, pdcat gi vrrtull,, etc, Sensul moral e
superior celui literal, dar nu atinge dupi Ori-
gen in5llimea celui spiritual alegoric, Mai tot-
deauna Origen explic5 intAi seniul literal (cor-
1). Ibid. vol, XIII col, 1452.
2). Coment, ln Ioan vol. XIV col, 693,
!i
i,
, lL
rl
ll
-53-
poral) al unui text, ca Iiind cel mai simplu gi
dela acesta urc6 apoi Ia cel moral gi la cel
spiritual tlaee corporaliter dicta sunt, Moro-
liter aatem hoc modo,,, Ascende nunc ad ma-
ralem inteiectum et spiritalem t),
Acestea sunt sensurile scripfurei dup[ Ori-
gen gi felul cum infiligeaz5 etr existenfa 9i ira-
portanla fiecdrui sens,
4). Ltrntta tntre sensul literal gi tntre cel li
spirituol-alegoric poate fi insi definit[ in in-
terpretarea diferitelor locuri din Scriptur6? Cu
alte cuvinte, cAnd gi unde avenr s5-afl5.m un
sens alegoric Ai unde trebuie sE rdmdnem La
cel literal-istoric ? Poate oare eineva sd deducd
din existen{a sensului aleSoric cE toatd Scrip-
tsra ar fi o alegorie ?
O;ide3 se apdri. impotriva acelora cari ar
crede cd dacd admite un sens figurat tn Scrip-
turd, atunci n'ar mai fi nici-o istorisire adev6-
rati, sau ci nici-o legiuire n'ar trebui sE fie
linutd dup[ 1iter6, sau sE presupunem ci cele
scrise dup6 literd, despre Mantuitorul n'ar fi
adev6rate gi deci cd nici-o lege sau poruncd a
I-ui n'ar trebui pdzit6" dup5. liter5, Deaceia el
pune o regulE pentru locurile unde existenla
sensului literal-istoric e neindoioas5, deci tro-
curi a cdror istorisire e adev6ratd, Apa de
pildd, nimeni nu se poate indoi cX Abraam a i,
fost ingropat intr'o pegterd in Hebron, sau ed '1,
Ierusalin e capitala trudeii, sau c5 in Ierusalim ii
JI
a fost cledit templul lui Dumnezeu gl alte multe ir
istorisiri ca acestea (xai d.D,a pupta), Cine se poate li
iarigi tndoi c5 porunca din lege sd cinstegti pe
,l
1). C"*""t, in llat, Migne P. G, vol, XIII col. fi4} qi $46. ij
rl
il
ill
 54-
tatnl gi pe mama ta (Exod. Z0t2) n'ar trebui pE-
zltd &tpe llterd,, ca gi celelalte'porunci ,
Iuri, sd nu ucizi, sd. nu fii desjrdnot, g. "i,ru a,? t)
Tot intocmai dupd literd trebuie lndepiinlte 9i
poruncile Mantuitorului cum e cea care ne or-
dogi si nu jrlr* de loc (Mat, V 34) $.a.
Dar sensul literal-istoric are o limite numai
la asemenga faqte ihiscutabile gi ugor de in-
te-rpretat. _ Sensul mistic e insl mai greu de
gllrt gi de precizat unde anume se -gdsegte.
Tocmai aci st6 datoria interpretului ad"evdrat,
sE gtie care istorisire a fost dup[ literd, gi care
n-u, sau care poruncl trebuie pdzltd intocrnai
fi eare nu, La aceasti datorie s'ar fi gAndit
Manfuitorul cAnd a zist ,,cercetafi scripiurile',
(Ioan V,3e), Se poate spurre insi c6. sunt trel
r:.€uli dup5 Origln, qari ugure azd" inlerpretului
aflarea sensului mistic in {enere; a)'Acesta
existi in locurile cari dup6 sensul hteral, ar
pirea absurde sau falge (quoties falsa, inutiles,
P9.oqu" indigna); b) in cadlle istorice pi pro-
fetice unde e vorba de cetdfi gi imperali in
cer, de rH.sboaie, cXs5torii, nalii si orige stre-
ine, etc,- c) in toatd leSea ceremoniali iudaic[,
care trebuie interpretaiI aleSoric, precum qi in
glene_re, tot ceeace e declarat in nurnele 1eSii
{quidquid vero nomine legis declaratur, id il-
legorice explicandum) 2).
Deci nu toate locurile din Scripturd au un
sens literal-istoric, degi toate pot avea un sens
mistic spiritual : Ecaxe[p"ela y&p rJpeig napi nr*or1€ rfi€
letaE Tpag\; 6rt. r6.oa pAv Blec cb ruveupatcxbv, ob rd.oa
1), IIepZ 'Ap1o-rv : Migne P. G. vol. XI col. 3g4.
2). Praefalio lVl;gne P" G. vol. XII col. 27-29.
-55-
5B tD oopar-cxlv 1),
Deci toate locurile din Scrip-
turX pot h ale{onzate, avAnd gi un sens spi-
ritual, dar nu toate trebuie luate ad littera .
Q"qi sensul_ spiritual poate fi pretutindeni in
Scriptur5, Origen ne slltueste s6 rXm6nem
strAngi
-de adevErul istoriei aga cum reese dupi
sensul literal, clci numai pe acesta infelege-el
cd se poate incerca cineva sd se ridice la cel
spiritual, Aceasta rezsmd, toatd atitudinea lui
Origen t intdi ueritatea istorico{iteral5 a textu-
Iui .qi a_poi in{eleSerea spiritualE, alegoricd 21,
5). Cdteoa exemple -de
interpreiare alego-
ricd la Origen, Din expunerea de mai sus s'a
putut vedea ci Origen pdrisegte in multe 1o-
curi sensul literal-istoric, interpretarea alego-
rici fiind mult folosit[ de el. Eimportant d"eci
de notat cd el sacrifici astfel adevarul real-is.
toric al creallei, dupi Genezd,, precum gi rea-
litatea istoric[ u nlltor perfi'd?n c6rlile isto-
rice gi profetice ale Vechiului Testament,
In Noul Testament, aleSoria lui e mai pulin
simfit6, totugi fine 9i aci un loc importantlin
interpretare,
Nlinunea cu sdturareo celor SA0A de oameni
(Mat, t!,'::,) e un model de interprctarc ti-
guratS" 3), MAncarea de care are nevoie mulli-
mea inseamni cuv6.ntu1 lui Dumnezeu, sau
Sariptura, Cei ce urrnau lui Iisus, sunt cei ce
serveau sub lege gi profefi, Ucenicii roagd
1). trepl ApXOv, ibid, vol. XI col. 385.
2). ,,Hoec enim licel habeanl spirilalem itelleclum,tamen ma-
nenle-, prius hisloriae obrilate, etiom spirilalis recipiendus esl
sens." (Migne P. G. vol. XIV col, lZ97).
3). Coment, tn Mat. Migne. p, G. vol. XIII col, 904 9i urm.
 -56-
pe Iisus si dea drurnul acestei mullimi se
rnear$5 iu orage sau _ in sate ca sI $iseasc[
.Liltera legii, profeliile qi cele-
m6ncare, adicd
lalte. porunci, Dar Iisus -poruncegte ucini,cilort
,,dat|-le voi sd rndndnc6", cagi cum ar zice t
vd inchipuili voi cd mulfirnea aceasta mare care
are nevoie de mAncare gi daci se va duce de
f1 mine (cuvAntul lui D-zeu), o va gasi la saie
(in sistemele.filosofice, in liTera legi7, 9, ..t a":
cAt dacS r5mAne lAngd mine ? Deiceil, inti-
edt pe - voi v'am pregitit gi cunoagtefi astfel
ctrvAntul lui Dumiezea, voi ,,da1ile'sa mX-
ndnce", Iar Iisus lu6nd cele 5 pAini a siturat
cei 5.000 de oameni.
Parabola ndoodului (Mat, 13,a7 qi urm.) de
pflle! lui Angen sd desvolte o intreaga alegf-
rie de naturd doSmatici gi morald, "Irlalro3ul
ilrl"a i"i . Scriptura, nefiind desivArgit de-cAt
deta Uhnstos, l\runcat in mare, nEvodul str6nSe
tot felul de lucruri, ceeace figurat inseamnd f6
Scriptura strAnge Ia credinlailn toate neamu-
rile, El e tras la ldrm, adlcd Ia implinirea vea-
curilor, de c5.tre inegiri,, Marea e ,,viafa cea
sbuciumati a oam*tllor de pretuti"j*"1'i"i"-
**".: Din faptul cE in ndvod sunt tragi t, *"t
pegti de toati mAna, Origen trage o invEfitur[
dog_nraticX in sensul cd nalura ,r,i-i in noi.'caazi
rdulu| 4upE-cum nu-i nici a justific5rei oor.l
tre 1), Tot. figurat e interpretati umblarea pe
mare a lui Iisus precum gi schimbarea la fald
J' Mlg*.L G. vol. TIII col. 860-868. Acest text tnscrie pe
Origen impotriva teoriei a" pr"a".ti"uti"
$i to6dal;-i;:
p,otriva teoriei.,gnostice care considera'natuia ""f"i"i.te
trupeasci un rdu
rn slle, ca motivul picatului o6-'1d.9 gi:o$ * iy,tit atsr-o- il1ecanawlpiae,
'..o'.rEd g6ot( o<i:ia ?,'"zano=i:yjid (ibid. col. g60.
"
-5;-
unde hainele cele albe ca lumina sunt cuvin-
tele gi literile Evangheliilor 1).
Euanghelia dupd loan este insl alegorizatil
cu mai multd preferinlI Intrucit Origen o so-
cotegte o evanShelle ,,spirituald" ql pAr$a Scrip-
tare7, el e la largul sdu sE o ale{orizeze aproape
la fiecare pas, mai ales cI insugi MAntuitorul
vorbegte aci mai des in alegorii gi metafore,
Deacee1 comentariul lui Origen in eve,4shelia
dupd Ioan conslttue cea mai insemnatl oper[
a lui intre comentariile Noului Testament ar5.-
tind toatd mdestria in metoda alegorici, deqi
astfel este cel mai simbolic Ai mai pu{in util
interpretlului le$at de sensul hteral, Cuvintele
iv drpy,il (Ioan I 1) trgureazd, tnlelepciunea, pera-
trucd oogi.a ,ipyt1 6oriv, Nu mai pufin de 5 volu-
me au fost consacrate de Ori$en nurnai pro-
logului din evanghelia dup[ sf, Ioan, unde putea
sd-gi desfdgoare tot talentul lui de ale$orist,
Minunea dela Cana, convorbirea cu Samari-
teanca, spdlarea picioarelor, Lazdr, cel inviat
$, a, au un sens mistic 2),
Numerile din Scripturd. aa deasemenea un
inleles secret, Nu cantitatea numdrulsi,, ci sen-
sul lui ascuns trebuhe luat in seam5 de inter-
pret, Numefile t, 2,3,4,6,7, 10 +, a, au un
secret fiecbre, fiind simbolul uflor adevdrluri
superioare 3),
1). Ibid. vol. XII col. 924 ei 1069.
2i, lJn ,.ru^al it oDie Odnesis des lohannes'Eoangeliums de
Albrecht Thoma, Berlin 1882 (p. 885 9i urm).
3J, Origen considerd cd numdrul 6 e eel mai deslv6rqit, cdci se
compune din dublul unitdfii, inmultit cu 3, care e iariqi num-ir
insemnat, Apoi vin numere ca 7,4'qi28, (Migne P. G, vol, XIV
col.680-681.
 -58_
.In tendinla _de aleSonzare a lui Oriden. el
micaoreaz, realitatea iltorice u ;"i;;#il;i.t"
gi cdci .,"-iita*;iJ';ffi;;;
.istorisite, ceeace
este numai o aseminare, un tij lI-i""rieiii
va sH fie, Deaceia, Origen ioit"
ca cel moi insemnat repre)rriori7i,t iri"rp'rJ:
I ffiffiffiffiffiffiffi
"iiril*ii
tdrj! alesorice a ScripiiiJ. -"'-
Sunt gi astdzi interpreli cari se folosesc
de
g alegoizare a. Scriftui"t. D. pild;;-;;il;
Lgi"y,- Couchoud
ult.. f"Pt" _EiAtliii,
giuue'
*i",i"il"'ql'*ritJ
-I""af
din ;;_; .
simboale. "r;ffi;;; CAPITOLUL NT,
' Qur ce deosebire intre motivul acestora de
a alegoriza si intre cel al t"l brig""i-ii""aiJ Critica interpretErei alegorice a lui Origen.
cei de astdzi vor s[ o"ol"ur.e-*l?r"ll"ii
lelesul divin al Scriptur"i;;;; penrru a sa_
* 1). Folosul alegoriei pentru Origen gi pericolul acestei me-
tisface necredinta lor r"ti""rfi.te,
tode.
- 2). $coala din'^A,ntiohia lmpotriva alegorismului.
de actualitate penlru citirea gi interpretarea
Ia. alegorie dinti'un ;;ii;;"i"irr 0;1,ffi
.iJfa !). Chestiune
Scripturei : extrema ,ffiH:i. Tortllu. n"o,"*tant[-seclant{ ;
opus: din-
tr'un. exce-s de credinld pl*t"t",
*- - dintr,un
apologetic ai meiafizic. 'EI J, ;;;i
:".qt. ;;
totul legdtura cu reahlatea s"rrsuiul lii"r"f;";; 1). Origen a fost f5ri indoiald cea mai eru-
aregorrsmul Iui cuprinde desigur multe ditl personalitate cregtini a veacului siu, Opu-
puiri subiective. Aiestea ii serilsc ins[ inchi_ rile lui voluminoase, vasta lui culturHn darurile
cercdri de-a sbura sp{e dumrez"l;;,-i;;;; ca in_ naturale, pasiunea ce-a pus in studiu pini la
abnegarea de sine, acel fond sufletesc optimist
*l'::l'i 1 'u' q"pa,i;-d;-;;.
:p*.interpret
cer mal mare
oile"" ;
care a crezutca
care il [[cea sI spere in triumful final al bi-
fotrosi loate nelui gi al apropierii, de dumnezeire, arati cd
.credinfa_ cregtini
prin alegorue. -ii-i"pf"
'---
gerea Bibtiei putine veacuri se pot f5li cu figura unui Origen,
Reugit-a el? Dar pe cAt de strilucitd a fost personalita-
tea lui, pe atit de grea povara ce i-o puneau
in spate condiliile timpului siu: perseculii din
afar5, erezii. innduntru, atacurile cdinoase ale
Iudeilor gi p5$Anilor, toate impotriva cregtinis-
mului, In fala atitor piedici, personalitatealsi
Origen trebuia s[ incerce sI infrAngl, rezisten-
 -60-
lele gi totodat6 sd creeze un sistern pozitiv in -61 -
toate ramurile teoloSice; doctrind, Deasemenea, dacE valoarea sensului literal
"plloo"tioi.
exeg.ezd. 9i. critici texuale, Nu-l deci-de e micgoratE sau e dat5 in falg, atunci insigi au-
cE sistemele lui
ilrarJ toritatea Scripturei ar fi sdruncinat6 nu numai
fn -gqnere au avut apoi sX su_
fere multe corectdrl] Nici sisLmul di-i; i"t"r- fa[[ de pigAni gi eretici, dar gi faffl de cregtini,
pretare a Scripturei n'a putut sd rEmAnd in DacX Scriptura ar avea locuri cari ar fi lipsite
- -
f_orma in care l--a concepri de un sens literal-istoric, atunci p5sinii au pri-
clg cAteva cuvinte critici "i,-'a""1 "
i-""i" lejul s[ o respingd mai degrabl ca nedernn5
alegorie _de
r
"r"piu
interpretare,
- sistemului sdu
de inspiralia divin[, decAt si o inlerpreteze
Metoda lui avea mai multe avantagii pentru dup[ aleSorii. Ereticii pot gi ei sE intoarcd in
timpul -sIu, Alegorismul il ajutd *a i"-fatir" acest caz locurile din Scripturi in sprijinul 1or,
ficultdfile Ii_ luindu-le figurat acolo unde sensul literal e irn-
.literai
lcterle,lui teologice
din Seriptrire; J#;;t;; potriva rltlcirei 1or. Infine, cregtinii ar c5dea
gi filosofice, sd ilustreze doc_
rrrna. lur $1 totodatd sE explice anularea
cere_
in nedumqrire dacd ar trebui si renunle in
monialului iudaic din V, T, i"trr"ai- unele locuri la sensul literal, pentru figuralii
nu-i religta "i.-Stili."rrf gi ale$orii,
-literei, ci a s_piritului, OrigJ;--i*"*;:
sd ridice concepila crestind AIta critic5. ce se poate aduce sistemului
:i::. tli",aleElorie
cteasupra literei scrisen spre anumlie' adeviruri de interpretare aleSoricE, e cE e dispus si cadd
spirituale. in subiectiuism gi tnchipuiri, deoarece sensul
i
. Dar- pe c6t se pErea de ispititoare metoda alegoric poate s5. varieze dela persoand la per-
alegoric5. in scopul de mai-sul, pe atat
de di, soani gi chiar la aceiaq persoanS. privind ace-
unS.toare este ei privitd ir, laq text, Iat[ deci deschis pericolul de-a citi in
"hip'obiectiv,
Maj inJal, disprelul pe care il arata Origen Scripturi propriile noastre gAnduri 9i imagina{ii!
sensului liter al i.q!^e *a' cre gtinX, d";;:
Infine, arSurnentul lui Origen cd atAt Iisus
lece- tntregul edificiu al "o"ai"!"-
religiunei noastre e cAt qi sfintul ap, Pavel s'au folosit de aiegorie
fonda! pe sensut--literal. Cr"di""iu in realitatea in interpretarea Vechiului Testament, nu poate
sensului istoric al celor ."rloi"t.rlpmra j"r: s[ indreptileascI un sistem de interpretare cu-
meazd, isvorul credlnlei. DacX d" pilat;-i;- rat alegoric, DacI MAntuitorul ia in chip [igu-
-a"i* rat istorisirea despre profetul Iona gi dacE sf,
t?lege cineva cd pAinea tl ,a"g*i" ;fa;i;
Euharistie ar fl tr;.i, ap, Pavel interpreteazl, alegoric unele locuri
-simboali ,;;liteti
trtrpului qi sAnselui Domnului, iiun", ce tainE. ;i; din VechiulTestament,nu rczult1. c[in €Andul
mAntuitoare ar mai putea fi'instituirea;i
i; lor nu ar mai rimAne nimic din sensul literal,
cina cea de taind ? ' Nici nu inva!6 sf, apostol Pavel cE toate locu- if

rile din Vechiul Testament sunt figuri gi nici rl

nu ne spune el c[ sensul literal trebuie con- :ri

r]i

il

{ii
 -62- 63-
damnat, DacE uneori el se folosegte de tnfe_
Iesul. ale6loric, nu. face- ;;";;i; iiitr'"r, cari rizeazd,apele despre care se vorbegte
alego
abuziv ca Origen t), inGenezd gi cari le interpreteazd, in chip figurat
"iiip ca pe nigte puteri spirituale gi necorporale, Sf,
IJeaceia, cAnd Ongen tlgdduiegte realitatea
sensului istoric in ist6risir"i Vasile impotriva acestora afirm[ sensul literal,
u p"ruJi- cici unde e vorba despre ap5, apd s5 infe-
sylui, cAt 9i a atAtor alte locuri "r"ril"l,
al;-'S#;il;;, UDop, UDop vorioo.rpry) 1),
el rdpe,ste credin{ei ceva din temeiul legem (rb Intre aleSorigtii
Slr_ (ol d).).41oporivte5) combitufi de sf, Vasile, Origen
temul alegoric putea s6 par6 bun $i neperi- "i, e indicat in mod vldit, degi nu pe nume.
culos. pentru gpoca lul Oiigen, ;;dU;[
mea trdia intr'o atmosferd de alegorls*
h- Sl. Ioan Chrisostom observ[ bine pericolul
lipsa sensului critic Si;a"d metodei aleSorice.
upioupu?"""iufi,il;; In omilia XIII din Genezd, (cap, II), vorbind
"r"
asemenea maladii imaginativ"-srit treceioar",
caci mintea umand despre paradis, el desminte cu t6rie ,,pe .cei
iy6"qtp mai mulifiter;}Jj cari spun cH paradisul nu-i pe pimAnt ci in
zitiu6, dec6t imaginafia subiectivd
z). cer gi cari viseazd nigte basme ca acestea",
P.lceia, edoati crejtni ai, Antiohia cdt
gi. majoritatea scriitorilor-, dupi Origen,
Impotriva acestora cari ocolesc inlelesul lite-
exagerarea metodei ",* ral, sf, Ioan Chrisostom indeamni pe ascultd-
"Brgq?trevin la sensul
pdrinfi_ "lrgorlC",'Sfi"tii
literal gi c?ndam", ;;:
tor sd in{eleagd dup[cum scrie Scriptura prin
toda,alegorigtilor, intre cari Orlg"" ocupi pri- \itere, deci c6 a fost un paradis real gi in Io-
mul loc. cul cel aritat spre. r5sirit, Dupd aceia adao$S.
Sf.-Vagile cel.-Mdre atacl cu invergunare el urmltoarea observafie, care poate fi soco-
metoda 4egorietilor in homitia iX ati Hiiii tit5 ca cea mai Srea loviturd impotriva alego-
meron. .El amintegte de metoda alegioricd gi de rismului i ,o nu crede tn cele ce se afld in
cei, cari o practicH. ,,cari zic c6, upl sJdnta Scripturd, ci a scoate altele din cuge-
ci o alti naturd oar:ecare, iar planta ""-l'upe, tul propriu, socot cd aduce un more pericol
p;$6i; pentru acei ce tndrdznesc sd Jacd ocest lu-
Ie interpreteaz{, dupdcum H sJ pare $i ioi, 'ijui
@1x, cAnd aud
cruu. (Migne P. G, vol. LIII eol, 108-109).
ia16a, iarb[ in$Ieg sl-ptr"ta,
pe9t9, fiar6 9i dobiloc, Deasemenea, st, Eustoliu de Antiohia nu-
toate precunisurrt .prru megte metoda lui Origen: futiles vavillationes.
apa Ie pripgsc_.,. Sci-se tryyeieaoi Aeci pie'cum
esle scn's" z), lar in homilia a IIi-a ataci pe Tot impotriva acesteia se declar[ Grigore de
cei Nazions, Ieronim ql Augustin 2),
1), . . , alle$.oricae quidem
Din acestea se vede c[ metoda alegoricd de
rethodo auctoritatem
conciliat, sed
non eo quo iuo abusis n"t oiis;iii, _.lilr'iiiiil"ti;;Md";p
G. vol. XII col. 38). 1). Ibid. col. 73 qi 76.
2J. Migne P, G. vol. XXIX col. 188_189, 2l,. Yezi Proefatio Ia operile lui Origenr Migne P. G. vol. X[
p. 35 Ei 39.
 -61 - -65-
interpretare' a
{9sj. respinsi. in genere de p6-
rinfii gi sc_riitorii 1564), s,inodut Vaticanului (1870), iar mai de
biseritegti, cari ne inval6-si curAnd, Lbon.XIII in 1893, Acesta arat[ in-
urmdrim de. aproap" s"rrsui literal, l"i
tr'o enciclicd cdtre profesorii de exegezd c6, in
l::lrr,1" figuri, "I"a-"
,..e. fiIn .atenfi a nu distruge Scriptur[ exist{ un sens oscuns,, spiritual t).
ceva drn acesta, Metoda literald a gcoalei dIn De observat c[ delinirea acestei atitudini pa-
Antiohia a rerr$it sE ," ffir"tr f;i6 d" ;;; pistage, care se apropie in alt chip de con-
alegoricd a lui Origen gl .a -f* meze un nou
capitol in istoria ixegeLei. Intre prrrr"t"i" d" ceptia lui Origen, incepe dupd ivirea protesta-
condamnare de mal ldrziu tismului gi deci cu un scop v[dit de apirare,
al 6.qi z-tea priveau *;a;i "o"iru-lri-O;iE; In aceastd reacfiune, biserica romano-papistaq5
9eJ
interpretare .al Scripturei I .
,i;g"rtu";; ar fi vrut prin sinodul din Trentin sd opreasc5.
pe laici sd interpreteze Scriptura, ba incd chiar
D,1cd totugi a_ fost pe drelt atacat gi pe clerici, dand voie numai unor anumifi
pentru abazul 9tlgi"
_ lui de alegorie, aceasti n,a fost pentru aceasta, O asemenea concepfie, degi nu
desfiinfatd^in totur di"'i"ffiietarea sfintei aplicatln nu inseamn5 decAt a repeta cuvintele
Dcrtptufl, "Existen{a unui sens ascuns gi spiri- puse prin traducere latin[ in Sura lui Origen
tual nu-i cu totul inl[turatl dL metoda miiii. cd. ,,difficilem, ne dicalur imposibile, mysticos
Origen nu era in totul gr;$it ;"d quos habet Scrlptura, sensus inuesligare 2j,
intrucdt Scriptura.confinZ ;" ;. ascuns, "ili*"*"anu Dar o asemenea atitudine se expune la ne-
oric,ine poate sI o interpreteze aqa cum
aiunsuri grave, Pentruce am mai apela atunci
.3), \) chestiun^e de actualitate pentrutrebuie,
crlirea la citirea Scripturei in popor ? Pentrsce am face
gi interpretarea Scripturei este-daca poate ori- atAta munc5 zadarnicd, s5 r5.spAndim cuvAntul
cine. sE sLnsul acesteia sau nu, A_ evangheliei? Raul de astdzi in lume nu consti
,infeleag[
ceasra chestiune poate servi ca o apli calie a oare tocmai in faptul cd lumea s'a izolat de
studiului de fatE, Scriptur6, nu o mai citegte gi deci n'o mai cu-
Doui atitudini.opuse_ stau fafd in fafd i cea noagte nici m6.car in pdrlile ei, cele mai folo-
a bisericei papistage 9i i"u -i'iulionalismul,i sitoare ?
protestant urmat si de' sectanti.
Concep{ia lui Origen, rcluatd, in alt chip gi
Atitudinea biseiicei trr""put 16-
murit dela sinodut diin"pi.tui"
irenii, "iiioli Lr';
de biserici papal5, ar nimici rdspAndirea Scrip-
turei in popor gi deci in lume, Interpretarea
Aprilie din acel an, acest sinod'p,rbi"a a"_ qi infele$erea ei ar rlmAne privilegiul numai
cretul ,,de editione et ,"u librorum,, al unora, al celor spirituali, Scriptura ar fi o
111_
.urg "o"rorum p"J ."U
interpret?rea Scripturei
cenzura bisericei, iar contravenientii" pedeositi. 7). Y ezi art, Interpretation de I'Ecrlture par Mangenot et Riui6re
La tet au proced at papu iii-;1-ifrl;Gli: p. 2290-2343, indeosebi p.2294-2295 {i* Dict. catholique de lo foie),
21. Praefattor Migne P. G, vol, XII pa{. 34.
:$ll
iill
-66_
carte enigmatici in fafa mulfimei gi deci ar rd_
mdne numai ca un tezaur pe sf6.nta masi, Bi-
serica singur5 9i slujitorii -ei direcfi ar avea
,Iii
darul sd o adAnceasc[, poate nier ei, fngigi daci
spiritgl sfAnt nu-i _cdlduzeqte la descoperirea
sensului ascurls al Scripturei.
Ar fi o concluzie^ periculoas5 9i irnposibili
pentru cregtinism, Cand sf. apostol pavLl scria
epistolele sale,. el se adresa toli creSttnti
"6tr"
(ri; nloyl iil,r1oiq.); Iisus a vorbii ,rr, ,rr*ui .ii"l
nicilor. ci gi poporului,i poporul are datoria, ca
iffi
gi clericii, sd citeascd Scriptura, A citi ins{ in-
[]li
tllt
seamn5. intr'un sens gi a interpreta, c5ci n,ar
iill
fi posibild citirea fdrd'un r"r,. literei- A;t;
e impasul in care s'ar arunca"lcel care exagle-
reazl_.existenfa sensului mistic al Scriptu-rei
#I imp_otriva celui literal gi ar socoti ui*"r"
c.{ foarte pulini ar avea dreptul sd "" o citeasc[
gj t"r. o interpreteze, Deaceia, cefizura impusi
ffi
de_ biserica papalX exeSezei se resimte dL a-
c_elagi impas, deaci gi ariticele ce i s'au adus
$tr .chiar din sinul ei 1),
Atitudinea opus5 acesteia e cea a sectanti-
Ior gi a protestantismului in 6!enere, Dupd con-
ceptia^acestora, oricine are putin{a si interpre-
teze _ Scriptura, presupunAnd cd' sensul fitlral
e suficient pentru. a fi in[eleasd deplin, Dar gi
o asemenea atitudine are neajunsuri-grave, LH-
t?p hoparte Sre,latea de interpretJre prove-
nit[ din faptul cE Scriptura a foit scris5 intr'ri
._ 1). Critici expuse pe lar$ in art, Interpretation
citat mai
de l,Ecriture,
(p. ZZSg-ZSOSI. Obiecfiunile 'sunt din p^rt i t"i ii-
-sus
g,range, Loisy, pe vremea cAnd acesta ficea incd parte din Uise-
rica rcmano-catolicd q. a,
-67-
epoci atAt de veche gi de variat6, ceeace cere
un studiu special pentru adeviratul interpret,
dar amintim cI dacd interpretarea fieciruia ar
fi normativd pentru sufletul siu, atunci ar in=
semna si se gdseascd in Scripturi nu numai
trei sensuri ca Origen, ei un numir nelimitat
de sensuri, tot at6tea cAt gi indivizi, fiindcd
orice om poate avea un chip deosebit de in-
terprelare, Sensul adevdrat a[ Scripturei s'ar
confunda cu sensul subiectiv a[ fiec[rei, per-
so&Il€; Scriptura ar deveni astfel un isvor de
fabricat secte, toate acestea putAnd fi inafar6
de sensul ei obiectiv,
IatE deci cum metoda de interpretare a lui
Origen a pus in disculie chestiuni foarte ad6nci
pentru putinla de interprelare a Scripturei, Si-
lit de neeesitilile timpultri siu, el a pus o mare
problemi principiald de interpretare gi a solu-
fionat-o cum a crezut mai nimerit. Gregala lui
constd mai mult in exagerarea aleporiei, cdci
biserica cregtini degi a rdmas leSata mai rnult
de sensul hleral, n'a renun{at cu desdvtr$ire
nici la sensul mistic-spiritual urmat de Origen,
O carte cum e Cdntarea Cdntdrilor in Scrip:
turl nu poate fi interpretati inadev[r mdrSi-
nindu-ne la sensul literal, ci admilAnd gi pe cel
simbolic ai alegoric.
Atitudinea dreaptd deci tn oiola creStind e
cd citireo bibliei lormeazd datorio oricdrui
credincios gi cd tnlelegerea ei ti este la in-
demdnd dupd puterile lui, Dar acolo unde el
simte cd ceua ti e neldmurit, aceasta sd nu'i
producd o piatrd de scandol pentru sufletul
lui, ci sd g1-o otribue imperfec{iunei lui de'a
i
I
 -68-
fnlelege. trn cozurile grele, singur consensul
general ol bisericei F! al sfinlilir pdrinli poate
decide core e spiritul liteiei, cdci dupd Lorlbo
lui Origen, sunt multe ziceri tn Vechiul Si Noul
Testament cdroro li_ se potriueSte
tylui opostol Pauel: litera ucide,"frazi "fd;-
dor spiritul
face uiu".
Biserica ortodoxfi adopti aceasti cale medie,
care ty gubjuge Scriptura cenzurer b[";;;
dar nici n'o lasd. qla4e capriciului de infele-
gere al oricirui lndivid. Inierpretul are ib"ia
libertatea de explrcare filologicl, criti"e gi ,i-
heologic5, cu condi{ia insd de-a p5stra nestir-
bitd docrina cregtind stabiliti de'bl."ri"e, '--
Lasand deci laoparte ceeace e Sregit in sis-
temul de.interpre{are al lui Origeri, ual.a
"*u-
$eTVrea aleSoriei pentru nevoilJ 9i dup[ mer-
talitatea _epocei lui, putem folosi *rii" lali a.
ta primul gi marele
-interpret al Scripturei. A-
cesja. a fost 9i gAndul studiulul de fi1a,
Scripturei dupd Origbn poale
- lnlerpretarea "contiiUulte
{olo-": qstfgl oricdrii cititor, co o
lo istoria desuoltdrei exegeziei biblice Si ci i
luminare o multor chest'iuni din Ermiieuticd.
I
t
Crprins. pag,
Uefatd. Ribliosrafie
-l. Llpera biblic[ a lui Origen 3
$i mediul in
cares'a desvoltat. 1, Introducerea..-2,In-
terpr_etarea Scripturei inainte de Origen, Ia
Jq.dei 9i creqtini.-- 3. Origen gi opera-lri bi-
- 4. Mediul in cari desvolta Origen in-
blicd,
__ terpretarea Scripturei . . ., . .
II. Corrcepfia lui- Origen despre Scriptur[.
-1. Scriptura ca inspiiatd pAni^in cea mai micE
llterd,l nimic de prisos, ni-ic nepotrivit, ci to-
tul armonios.-2, Canonul cdrfilor sfinte, scri-
erile Noului Testament gi date'-despre autorii
Igr.,
:-3,-Impdrfirea cirfilor Scripturei gi gra-
dul lor de inspira{ie, Rezumat : , . t9
IIL Metoda de interpretare a lui Origen.
1. Condifiile interpretului, Cum s[ citim Sirip-
tura. Infele6lerea ei nu-i numai un act rafional,
ci gi de credinfi.
-2. Litera_gi
turei; sensul ei ascuns,
spiritul Scrip-
3, Sensurile Scriptu-
- spiritual alegoric; c)
rei: _a) Seasul literal; b)
moral, Definirea pi exempli{icarea lor.*- 4. Li-
mita intre sensul literal qi intre cel spiritual
ale6[oric,.- 5._ C6teva exemple de interpretare
IV. Critica interpfetErii alegorice a lui Ori-
gen l. Folosul alegioriei pentru Origen gi pe-
ricolul'aqestei metode.
- 2, $coala
,hia lmpdtriva aleSorismului.
d-in Arrfio-
3.. Chestiune de
-
_actualitate- pentru citirea qi interpretarea Scrip-
'turei; exfrema papistagd gi cea protestantd-
59
':l .;