Com pilat de: Natalia Guranda,

Tatiana Echim
lordanca-Rodica lordanov
Corectura: Lilia Toma
Editat de: Societatea de Crucea Roşie din Moldova
Design şi tipar: Tipografia "Almor Plus" S.R.L.

Pregătirea p en tru dezastru azi

e siguranţa de типе!
G H IP P E B U ZU N A R

Această publicaţie a fost elaborată în cadrul proiectului

“ Reducerea Riscurilor de dezastru
şi Pregătirea Răspunsului în caz de Urgenţă ”
implementat de Societatea Crucea Roşie din Moldova
cu suportul financiar al UNICEF Moldova.

Opiniile expuse în prezenta publicaţie

nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorului.

SO C IE T A T E A D E C R U C E R O ŞIE DIN M O LD O V A
M D -2 0 2 8 R e p u b lica M o ld o va, C h işin ă u , str. G h. A sa ch i 67A
Tel./Fax: (022) 72 96 44
E-m ail: secretariat@ redcro ss.m d
w w w .re d cro ss.m d

Chişinău 2013
 CUPRINS

CE ESTE UN DEZASTRU ? .............. ..4

INUNDAŢII...................................... ..6
Prevenirea inundaţiilor .............................. ..6
în timpul inundaţiei......................................... ..7
După inundaţii ........................................................ ..7
INCENDIILE ..................................... ..8
Prevenirea incendiului.................................. ..8
în timpul incendiilor ........................................ ..9
ALUNECĂRI DE TEREN .................. 10

Prevenirea alunecărilor de teren , 10

în timpul alunecărilor de teren ... 10

După alunecări de teren .......................... 11

CUTREM URUL ................................ 12
Pregătirea în caz de cutrem ur ....... 12
în timpul unui cutrem ur .......................... 12
După cutrem ur ........................................................ 13
SECETA/CANICULA ....................... 14
NU UITATI! 16
 CE E S T E UN D E Z A S T R U ?
Un d e za stru este o n e n o ro cire care lo veşte o co m u n itate : in u n d aţii,
fu rtu n i, in ce n d ii, secetă, cu trem u re , avarii te h n ice . U n ele d in tre ele su n t
natu rale, altele su n t p ro v o c a te de către om (antro p ice).
D e za stre le afe cte ază an u al m ilio a n e d e o am e n i. Ele p ro vo a că p a ­
g u b e vieţii, b u n u rilo r şi m ijlo a ce lo r de e xisten ţă. U nele su n t d e scurtă
d urată, afe cte ază m ulţi o am e n i şi a d u c pierderi m ateriale în se m n ate ,
d e e x e m p lu tsu n a m i, to rn ad o , cu tre m u re le m ari.
A lte d e zastre se p ot în tin d e pe p e rio a d e m ai lu n g i de tim p , nu lo ­
ve sc b ru sc, d ar p ot avea fo arte m ulte victim e . A cestea su n t e p id e m iile
sau avariile c h im ic e ş.a.
O ric e lo c d e p e P ă m â n t p o a te fi a fe c ta t d e un o a re c a re tip d e
d e z a s tru . R e g iu n i u n d e în a in te nu au fo st se m n a la te d ezastre d e vin tot
m ai e x p u s e u n o r tip u r i n o i d e c a la m ită ţ i d in c a u z a s c h im b ă r ilo r
c lim a tic e .
O a m e n ii su n t vu ln e ra b ili atu n ci cân d nu su n t în stare să a n tic ip e ­
ze co rect, să reziste şi să-şi revină în urm a d ezastrelo r. Sărăcia sp o reşte
vu ln e ra b ilita te a . Un cu tre m u r p oate avea co n se cin ţe catastro fale în tr-o
ţară m ai săracă şi un im p a ct m ai sc ă zu t în tr-o ţară m ai b o g a tă . La nivel
local, un d e zastru p o a te p ro vo ca d a u n e m ari p en tru o g o sp o d ă rie m ai
săracă, în tim p ce o g o sp o d ă rie m ai în stărită p oate să nu fie afectată în
ace ea şi m ăsură.
Viaţa o a m e n ilo r d e p in d e de diferite„elem ente", cu m arfi casele, su rse ­
le d e apă, recoltele, an im ale le , lo cu rile de m u n că, averea şi m ed iu l n atu ­
ral. A ce ste a su n t n u m ite „e le m e n te su p u se riscurilor". D acă ele su n t v u l­
nerab ile , există o m ai m are p o sib ilita te ca d e zastre le să ca u ze ze p a g u b e .
C o m u n ită ţile , g o sp o d ă riile şi in d ivizii su n t afectaţi în m od d iferit de
p erico le. D iferenţa d e afectare a lo ca lită ţilo r se e xp lică prin situarea lor
sau b u n ăstare a lor.
A v â n d în ve d e re că m ajo ritatea d e za stre lo r nu p o t fi evitate, este im ­
p o rta n t ca p o p u la ţia să cu n o a scă a n u m ite lucruri e lem entare, pentru
a re d u ce în p rim u l rând p ierd erile de vieţi o m e n e şti şi p en tru a lim ita
p ierd erile d e b u n u ri.
în p a g in ile a c e s tu i g h id d e b u z u n a r V ă su n t p re z e n ta te n o ţ iu n i­
le şi in fo rm a ţ iile d e b a z ă re fe rito r la c e le m ai d e s în t â ln it e d e z a s tre
in M o ld o v a şi a c ţ iu n ile ca re tr e b u ie în tr e p r in s e la fie c a re e ta p ă a
u n u i d e z a s tr u .
 INUNDAŢII

INUNDAŢIE - acoperirea terenului cu un strat de apă în stag­

nare sau mişcare, care prin mărimea şi durata sa provoacă victim e
umane şi distrugeri materiale ce dereglează buna desfăşurare a ac­
tivităţilor social-econom ice din zona afectată.

Prevenirea inundaţiilor

y Construiţi-vă casa într-o zonă unde sunt permise construcţiile, verificaţi

dacă pot avea loc inundaţii în această zonă.
y Nu aruncaţi gunoaie în şanţurile de scurgere a apei de ploaie, curăţaţi
periodic şanţurile din preajma casei.
y Aflaţi din tim p unde ar putea să se refugieze familia dacă are loc o in­
undaţie.
y învăţaţi cum să ajutaţi membrii mai în vârstă ai familiei sau pe cei nepu­
tincioşi, planificaţi unde să adăpostiţi animalele, ce bunuri să salvaţi şi unde să
le depozitaţi.
y Dezvoltaţi un plan familial pentru urgenţă/evacuare, decideţi care să fie
căile de retragere.
y în v ă ţa ţi cu m se d e c o n e c te a z ă u tilită ţile - e le c tric ita te , g a ze ,
apă.
y Participaţi la acţiunile comunitare: campanii de salubrizare a albiilor,
cam panii de plantare a copacilor, cam panii de informare, exerciţii practice.
y Pregătiţi un rucsac de urgenţă care să cuprindă un stoc de provizii sufi­
ciente pentru trei zile pentru fiecare membru de familie (apă, alimente conser­
vate, lanternă, baterii, trusă medicală, plapumă, haine groase după caz, copii
ale actelor de identitate etc.).
 în tim p ul in u n d aţiei

y Fiţi atent la informaţiile transmise de autorităţi, NU ignoraţi avertizările

şi puneţi în aplicare instrucţiunile transmise.
y Pregătiţi-vă de evacuare îm preună cu familia, pregătiţi bagajele şi lucru­
rile de primă necesitate.
y Participaţi la activităţile o rganizate în com unitate (ridicare de d i­
guri, evacuare de anim ale şi populaţie, acordarea prim ului ajutor etc.).
y Dacă nu reuşiţi să părăsiţi casa la timp, urcaţi-vă pe acoperiş şi aşteptaţi
să fiţi salvat.
y Deconectaţi aparatele electrocasnice şi echipam entele electrice. Nu
atingeţi echipam entele electrice dacă sunteţi ud sau dacă staţi în apă.
y Nu vă deplasaţi prin apa curgătoare. Apa curgătoare de numai 15 cm
adâncim e poate doborî un adult. Dacă este necesar să vă deplasaţi prin zone
inundate, mergeţi pe unde apa nu este în mişcare. Folosiţi un par pentru a ve­
rifica dacă pământul din faţa dv. este stabil şi pentru a evita obstacolele.
y Nu treceţi cu maşina prin zonele inundate. 15 cm de apă ajung până la
caroseria majorităţii autoturismelor, cauzând pierderea controlului şi posibila
îm potm olire. 30 cm de apă sunt suficienţi ca majoritatea autovehiculelor să
plutească.
După inundaţii

y Nu aşteptaţi! Dacă aveţi probleme medicale, apelaţi la cea mai apropia­

tă instituţie/lucrător medical.
y Verificaţi dacă nu sunt persoane rănite prin apropiere.
y Sunaţi la pompieri, ambulanţă, poliţie.
y Evitaţi folosirea apei provenite din inundaţie, inclusiv din fântânile inun­
date. Aceasta poate fi contaminată. Fierbeţi apa înainte de a o consuma.
y Fiţi precaut în zonele în care apele s-au retras. Nu folosiţi drumurile
până ce acestea nu au fost verificate de către organele competente.
y Nu vă apropiaţi de cablurile electrice căzute la pământ.
y Nu reconectaţi energia electrică sau gazele înainte ca aceste reţele să fie
verificate de către serviciile specializate.
y Reparaţi/curăţaţi, cât mai curând posibil, rezervoarele, ţevile şi conduc­
tele de apă, fântânile, instalaţiile sanitare şi de salubritate deteriorate în timpul
calamităţii. Instalaţiile sanitare şi sistemele de canalizare defecte prezintă un
risc sporit pentru sănătate.
C P-
 Â INCENDIILE
kilsm
v K L
Ce este un incendiu? FOCUL este fenomenul care
apare atunci când, în acelaşi tim p şi spaţiu, se află
simultan o cantitate suficientă de material com busti­
bil, oxigen (aer) şi o sursă de aprindere. Când focul nu mai poate
fi controlat, este vorba despre un INCENDIU. Atunci este nece­
sară intervenţia pompierilor şi folosirea mijloacelor de stingere.

Prevenirea incendiului
y Nu lăsaţi mâncarea pe foc nesupravegheată. După ce aţi terminat de
gătit, asiguraţi-vă că aţi închis cuptorul şi aragazul.
y Nu lăsaţi copiii niciodată singuri în bucătărie. Păstraţi chibriturile şi bri­
chetele acolo unde copiii nu pot ajunge şi fixaţi un dispozitiv de siguranţă la
uşa de la cuptor.
y Atunci când gătiţi, evitaţi să purtaţi haine sintetice largi, deoarece aces­
tea pot lua foc foarte uşor.
y Nu includeţi mai multe aparate electrice (plite electrice, boilere, calori­
fere, aeroterme) din acelaşi prelungitor (sau din aceeaşi priză) simultan. Con­
ductorii se încălzesc (mai ales în zona contactelor priză-ştecher) şi izolaţia se
topeşte, producând scurtcircuit electric.
y Nu puneţi firele electrice sub covoare, mochete sau preşuri. Se pot de­
teriora rapid şi pot provoca un scurtcircuit, ducând la aprinderea materialelor
com bustibile din apropiere.
y Nu lăsaţi fierul de călcat nesupravegheat în priză. Dacă trebuie să faceţi
o pauză atunci când călcaţi, scoateţi fierul de călcat din priză şi îndepărtaţi-l de
orice materiale com bustibile.
y Verificaţi periodic şi înainte de sezonul rece coşurile (hornurile) de fum.
O mare atenţie trebuie acordată izolării lor de părţile ce se pot aprinde uşor
din structura acoperişului.
y Utilizaţi întotdeauna scrumiere grele, care nu se răstoarnă uşor şi care
sunt confecţionate din materiale neinflamabile.

Cele mai multe incendii provocate de foc deschis au loc în zona

rurală: în gospodării, în păduri (mai ales primăvara), în câmpuri cu
culturi agricole (pe timpul lucrărilor agricole de vară şi toamnă).
Majoritatea incendiilor provocate de fumat soldate cu victim e
au avut loc în timpul nopţii, când persoanele vinovate au adormit
cu ţigara nestinsă, fiind de multe ori în stare de ebrietate.
 în tim p u l in cen d iilo r
y Com portaţi-vă calm şi respectaţi regulile şi măsurile indicate în asem e­
nea situaţie.
y în cazuri de urgenţă, acordaţi ajutor persoanelor aflate în pericol până
la venirea salvatorilor. Aflaţi de la persoanele salvate sau vecini câte persoane
(vârsta lor aproximativă) sunt în clădirea incendiată, camera, locul unde s-ar
putea afla (căzuţi sau ascunşi).
y Acoperiţi-vă corpul cu o plapum ă umedă.
y Deschideţi cu prudenţă geamurile, deoarece fluxul de aer provoacă
creşterea rapidă a flăcărilor.
y Prin încăperile cu fum dens deplasaţi-vă târâş sau aplecat, se recoman­
dă să aveţi o cârpă umedă la gură şi la nas.
y Strigaţi victim ele (copiii, de regulă, se ascund sub paturi, în dulapuri
etc.), găsiţi-le şi salvaţi-le.
y Dacă vi se aprinde îmbrăcămintea, nu fugiţi, culcaţi-vă pe păm ânt şi
rostogoliţi-vă.
y Dacă unei persoane i s-a aprins îmbrăcămintea, aruncaţi asupra ei o
haina mai mare, o plapum ă sau ceva care o acoperă.
y Pentru a stinge incendiul, folosiţi stingătoare, apă, nisip, pământ, înve-
litori neinflam abile etc.
y Dacă arde o suprafaţă verticală, apa se aruncă de sus în jos.
y Lichidele incendiare se sting prin acoperire cu nisip, pământ, cuverturi
grele.
y Instalaţiile electrice se sting numai după întreruperea prealabilă a sur­
selor de energie.
y Ieşiţi din zona incendiată în direcţia dinspre care bate vântul.
y Picăturile de substanţe arzânde căzute pe îm bră­
căm inte se sting prin acoperirea locului respectiv cu îm ­
brăcăminte, lut sau nisip.

Nu uitaţi: în cazul izbucnirii

unui incendiu, telefonul este folosit
pentru a suna la 901, şi nu ca să
faceţi filmări sau fotografii!
 ALUNECĂRI P E TE R E N

ALUN ECĂRILE D E TEREN sunt o categorie de fenomene

naturale de risc ce definesc mişcarea rocilor sau depunerilor
de pe versanţi, precum şi forma de relief rezultată.

Prevenirea alunecărilor de teren

y Nu construiţi în apropierea pantelor abrupte, a canalelor de scurgere a
apelor, în apropiere de văi (fie ele chiar uscate).
y Luaţi măsuri pentru consolidarea terenului aflat în pantă şi construiţi
pereţi de protecţie. în preajma fisurilor de tensiune, sădiţi arbori şi arbuşti, cu
anii rădăcinile lor vor întreţese straturile de soluri moi şi vor mări stabilitatea
zonei.
y în zonele cu alunecări de teren construiţi canale sau pereţi de deviere,
y Urmăriţi la radio sau TV buletinele meteo şi avertismentele care anunţă
precipitaţii abundente sau extinse pe perioade de mai multe zile.
y Fiţi pregătiţi de evacuare, asigurându-vă din tim p un loc de refugiu,
în timpul alunecărilor de teren
y Părăsiţi imediat casa şi mergeţi pe un teren drept şi sigur. Anunţaţi
vecinii, ajutaţi pe cei care au nevoie. Apelaţi la serviciile specializate (poliţie,
pompieri, am bulanţă), luaţi măsuri pentru securitatea oamenilor şi păstrarea
bunurilor materiale.
y Fiţi în alertă când rafale scurte şi intense de ploaie urm ează după
ploi m asive sau vrem e um edă, deoarece acestea măresc riscul alunecărilor
de teren.
 y Fiţi atent la orice sunet neobişnuit care ar putea indica pământ în mişca­
re, precum copaci rupându-se sau pietre care se rostogolesc. Un mic torent de
noroi care curge poate preceda alunecări de teren mai mari. Noroiul în mişcare
poate aluneca rapid şi uneori fără avertizare. Puteţi auzi o bubuitura slabă care
creşte în volum, pe măsură ce se apropie terenul deplasat.
y Dacă sunteţi lângă un râu sau un canal, fiţi atent la creşterea sau scăde­
rea subită a debitului apei şi la schimbarea aspectului apei din limpede în tul­
bure. Asemenea modificări bruşte pot indica activităţi de deplasare a terenului
în susul apei. Fiţi pregătit să acţionaţi rapid.
y Fiţi atent mai ales când sunteţi la volanul unei maşini. Movilele de pă­
mânt aflate de-a lungul şoselelor sunt primele care sunt în stare să sufere alu­
necări de teren. Observaţi pavajul distrus, noroiul, pietrele căzute şi alte indicii
ale unor posibile alunecări de teren.
După alunecări de teren
y Staţi departe de zona afectată. Poate să existe pericolul altor alunecări,
y Verificaţi dacă există persoane rănite sau blocate lângă terenul depla­
sat, dar fără să pătrundeţi în zona afectată. îndrumaţi salvatorii spre aceste
locuri. Ajutaţi vecinii care ar putea avea nevoie de asistenţă specială - familii
numeroase, copii, bătrâni şi persoane cu dizabilităţi.
y Urmăriţi la radio şi TV buletinele informative.
y Alunecările de teren pot fi însoţite de alte pericole, ca avarierea reţelelor
electrice, de apă, de gaze sau de canalizare şi blocarea unor străzi şi căi ferate:
căutaţi şi anunţaţi autorităţile dacă există reţele de utilităţi avariate. Când exis­
tă pericol de avarie, utilităţile respective vor fi întrerupte cât de repede posibil,
prevenind alte dezastre şi pierderi.
y Apelaţi la expertiza specialiştilor în construcţii pentru o evaluare com ­
pletă a stării im obilelor afectate de alunecările de teren.
y Fiţi atent la inundaţii care pot apărea după alunecările de teren. Inun­
daţiile uneori provoacă alunecări de teren, ambele calamităţi putând fi provo­
cate de aceleaşi cauze.
y Cereţi sfatul unui expert pentru evaluarea riscului de alunecare de teren
sau pentru aplicarea unor tehnici de corectare a zonelor periculoase, pentru
a reduce riscul alunecărilor de teren. Un profesionist vă poate sfătui care sunt
cele mai bune metode de a preveni sau a reduce riscul alunecărilor de teren,
fără a da naştere la pericole viitoare.
y Nu construiţi nim ic fără autorizaţiile necesare, mai ales în zonele cunos­
cute ca fiind predispuse la alunecări de teren.
 C U TR EM U RU L

CUTREM UR, SAU SEISM , sunt mişcări ale scoarţei terestre

din cauza deplasării plăcilor tectonice sau a erupţiei vulcanilor.
Republica Moldova se află în zona seismică Vrancea.

Periodicitatea medie a cutremurelor de intensitate mare în zona Vrancea

este de unul la 30 de ani, iar a celor de intensitate mică - de circa 100 pe an.
Cele mai puternice seisme cu epicentrul în zona Vrancea, în secolul XX, au avut
loc la 10 noiem brie 1940,4 martie 1977 şi 30 august 1986.
Pregătirea In caz de cutremur
y însuşiţi regulile minimale pentru a vă salva viaţa în caz de cutremur.
y Nu păstraţi în locuinţă materiale com bustibile, explozivi sau substanţe
toxice.
y Fixaţi mobilierul şi alte obiecte, aşa încât acestea să nu se răstoarne,
să nu alunece sau să se prăbuşească în timpul cutremurului, devenind astfel
periculoase.
y Trebuie să cunoaşteţi unde se află cele mai apropiate instituţii medicale,
sediul poliţiei, pom pierilor şi alte adrese utile.
y Stabiliţi un loc uşor accesibil în care se vor afla actele familiei, ceva ali­
mente uscate şi/sau conservate, un aparat de radio portabil, telefonul mobil,
o lanternă cu baterii de rezervă, o trusă de prim ajutor, o listă cu adrese şi
telefoane utile.
în timpul unui cutremur
y Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică.
y Nu fugiţi pe uşă, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul.
y închideţi sursele de foc.
y Deschideţi uşile şi depărtaţi-vă de ferestre sau balcoane.
 y Adăpostiţi-vă în locurile cu şanse mari de supravieţuire, lângă sursa de
apă, în cada din baie, sub o grindă, lângă un perete de rezistenţă, un toc de
uşa, sub un birou sau o masă solidă.
y Daca sunteţi pe stradă, depărtaţi-vă de clădiri, stâlpi, panouri de pu­
blicitate sau alte obiecte ce pot cădea uşor şi feriţi-vă de căderea tencuielii,
coşurilor de fum, parapetelor, evitaţi aglomeraţia, nu alergaţi.
y Nu blocaţi străzile, lăsaţi cale liberă pentru ambulanţe, pompieri, echi­
pele de intervenţie.
y Când sunteţi într-o maşină în mişcare, scoateţi maşina în afara carosabi­
lului, opriţi imediat şi rămâneţi în maşină.
y Când maşina este staţionată lângă clădire, este bine să părăsiţi maşina
imediat şi să vă îndepărtaţi de aceasta.
y Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radio şi televiziune şi recoman­
dările organelor competente.
După cutremur
y Nu părăsiţi imediat locul în care vă aflaţi. La părăsirea locuinţei, luaţi
actele de identitate, un m ijloc de iluminat, un aparat de radio şi obiecte per­
sonale.
y închideţi gazele şi electricitatea,
y Nu folosiţi foc deschis.
y Dacă s-a declanşat un incendiu, încercaţi să-l stingeţi,
y Anunţaţi serviciile speciale de intervenţie,
y Acordaţi primul ajutor celor care au nevoie,
y Calmaţi persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii,
y îm brăcaţi-vă corespunzător anotim pului.
y După seism părăsiţi cu calm clădirea, fără a lua lucruri inutile, verificaţi
mai întâi scara şi drumul de ieşire.
y Nu folosiţi ascensoarele, dacă sunteţi la eta­
jele de sus, coborâţi la pas grăbit, câte unul în rând
de-a lungul peretelui, nu creaţi îmbulzeli.
y Daţi prioritate celor răniţi, copiilor şi bătrâ­
nilor.
y Nu atingeţi firele electrice sau alte instalaţii
electrice.
y Com bateţi zvonurile, ştirile false, panica şi
dezordinea.
y Evitaţi, pe cât posibil, circulaţia pe străzi,
y Ajutaţi echipele specializate de intervenţie,
respectând indicaţiile şi ordinele acestora.

REŢINEŢI ! Uneori cutremurul poate fi urmat de replici, care

pot fi la fel sau mai puternice decât şocul iniţial.

Of"

ţ p 3
 SECETA/CAN ICULA

SECETA este o stare extremă, caracterizată prin faptul că o anu­

mită regiune suferă din cauza lipsei de apă. Seceta prelungită duce
la ariditate şi deşertificare. Principalele sale efecte constau în dis­
trugerea recoltelor, micşorarea numărului de animale, pierderea
resurselor de apă. Populaţia cea mai săraca este şi cea mai vulne­
rabilă, pentru că este nevoită să trăiască în condiţiile oferite de un
mediu natural ostil.

■k CANICULA reprezintă o altă mare problemă. Canicula

manifestă printr-o căldură dogoritoare specifică zilelor
calde de vară, arşiţă, zăpuşeală. De obicei se consideră ca­
niculă când temperatura aerului depăşeşte 30°C.

Vremea caniculară creşte riscul de deces al persoanelor cu boli cardiace

sau pulmonare. Canicula poate cauza şi dezastre naturale: poate produce in­
cendii sau poate întreţine incendiile de pădure provocate de om. Este canicula
mai periculoasă la oraş? Da. Pe timpul verii, un oraş îşi poate ucide locuitorii.
Canicula generează pe străzi gaze de eşapament, un gaz extrem de periculos:
ozonul troposferic, derivat din oxigen. Ozonul „bun" este cel din stratosferă,
care protejează viaţa, filtrând radiaţiile ultraviolete dăunătoare. Ozonul „rău"
se formează în apropierea solului, în oraşe. Construcţiile înalte din centrul ora­
şului opresc circulaţia naturală a aerului, iar pe străzile înguste se acumulează
şi alte gaze toxice, provenite în special din trafic. Din aceste motive, oamenii
trebuie să evite cât mai mult posibil centrul şi străzile aglomerate, mai ales la
amiază, în zilele de vară. Expunerea la valori mari ale concentraţiilor de mo-
noxid de carbon duce la dureri de cap, greţuri şi chiar la moarte.
Temperaturile de vară îşi fac simţită prezenţa şi în locuinţele noastre, unde
adesea ajungem să ne petrecem timpul în lipsa concediului sau în căutarea
unui loc umbros, care să ne scape de caniculă.Tocm ai din această cauză, rede-
corarea căm inului pe tim p de vară este necesară.
y Pe durata lunilor caniculare, cuverturile închise la culoare se înlocuiesc
cu cearşafuri albe, al căror aspect relaxează. Renunţaţi la covor: parchetul sau
gresia menţin răcoarea atât de necesară în această perioadă.
y Trageţi draperiile în camerele expuse soarelui. Ţineţi ferestrele închise
atât timp, cât temperatura exterioară este mai mare decât cea interioară (până
la lăsarea serii). Deschideţi-le noaptea, provocând curenţi de aer.
y Puneţi în geamuri jaluzele sau cearşafuri umede, care să reţină aerul
uscat şi căldura.
y Faceţi duşuri dese.
/ Temperatura aerului recom andată pentru munca intelectuală în pozi­
ţia şezând este de 21-23°C, iar pentru munca uşoară în poziţia şezând este
de 19°C.
y Produsele alimentare proaspete (lapte, produse lactate, carne şi pre­
parate din carne, peşte etc.) se alterează rapid şi se pot contamina uşor cu
m icroorganism e dacă nu sunt păstrate în frigider.
Cumpăraţi produse alimentare perisabile în cantitatea strict necesară
şi consumaţi-le rapid. Imediat după cumpărare, produsele alimentare trebuie
păstrate în frigider sau congelator până când le veţi consuma. Nu recongelaţi
un produs care a fost dezgheţat în vederea preparării sau care s-a decongelat
accidental.
y Nu lăsaţi produsele alimentare +
proaspete expuse la temperatura ca- II
merei decât în timpul necesar pentru HI
porţionarea sau prepararea lor. Jq
Deschideţi conservele numai
în momentul utilizării. Ceea ce nu s-a
consumat, trebuie pus imediat la rece
şi consumat, de preferinţă, în aceeaşi zi.
Se interzice folosirea chibrituri­
lor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu
petrol în depozite de furaje, grajduri,
m agazii, alte anexe, în poduri.
 / I
i
mwmfvB
Victim ele unui dezastru, mat ales în primele ore, sunt
copleşite şi dezorientate, ele au nevoie de prezenţa şi susţinerea
morală a celorlalţi. O supă caldă sau un ceai, o sticlă cu apă, o
haină uscată, o mână de ajutor şi o vorbă de încurajare pot să
readucă speranţa. Persoana afectată trebuie susţinută să treacă
peste clipele dificile prin solidaritatea şi com pasiunea semenilor
care-i vin în ajutor. Ea trebuie sprijinită să-şi mobilizeze forţele
cât mai repede pentru a-şi reveni în timpul cel mai scurt.
Dacă are loc un dezastru, nu uitaţi să apelaţi la următoarele
numere de telefon:

POM PIERII 901

POLIŢIA 902
A SISTENŢA M ED ICA LĂ URGENTĂ 903
SER V IC IU L INTERVENŢII GAZE 904
INFORMAŢII
» PRIN TELEFO N 1188