UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENTUL ECONOMIE

Colibaba Cristian

Grupa 1

„Criza economică în Republica Moldova: probleme și soluții”

Lucrul Individual

Autorul: Colibaba Cristian

Conducător stiințifc: Margareta Bradu, lect. univ.

Chișinău-2020
 Cuprins:

Introducere în temă ;
Capitolul I : Abordări teoretice despre criza în Republica Moldova ;
Capitolul II : Analiza crizei economice în Republica Moldova. Tabel cu
date statistice ;
Capitolul III : Probleme si soluții. Exemple concrete ;
Capitolul IV: Concluzii și recomandări ;
Bibliografie.
 INTRODUCERE
Actualitatea şi importanţa temei de cercetare. Economia Republicii Moldova necesită
numeroase schimbări la nivel economic. Astfel, criza economică din Republica Moldova este o
problemă ce necesită analiză ,caracterizare cît și soluționare, idei pe care le expun în textul
următor cu soluții și recomandări pentru problemele actuale.

Obiectul de studiu îl constituie criza economică studiată din punct de vedere teoretico-
metodologic și caracteristica acesteia în Republica Moldova.

Cuvinte-cheie: Republica Moldova, economie, problemă, premise, stagnare, criză, buget, viitor,
investiții, date statistice, sector privat, comerț, credit.

Metodele utilizate: teoretică, comparativă, analitică, cantitativă, calitativă, sistematică,

descriptivă, argumentativă.

Scopul lucrării îl constituie conturarea problematicii abordărilor de „criză” precum și a

indicatorilor care permit măsurarea crizei și analiza acesteia în Repulbica Moldova. Importanța
practică a acestei lucrări presupune conștientizarea problemelor economice din țară cu
identificarea premiselor și solutiilor imediate.

Pentru atingerea scopului propus în lucrare au fost solușionate următoarele sarcini:

 studierea abordărilor teoretice privind criza economică;

 analiza sistemului de indicatori ai crizei;
 analiza efectelor crizei;
 conturarea problematicii crizei în Repulbica Moldova etc.

Realizarea scopului și sarcinilor propuse denotă structura logică a lucrării, constituită din
introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografie.

La etapa actuală a dezvoltării umane este general acceptată axioma că o alternativă economiei
bazate pe cunoaştere nu există. Însă, nivelul cunoştinţelor şi ştiinţei în ţara noastră, ca şi în toată
lumea, constituie o reflecţie adecvată a propriei dezvoltări economice, sociale şi culturale. Pentru
ca ştiinţa şi cunoştinţele să se dezvolte, constituind baza viitoarei renaşteri a ţării, se impune
cererea lor din partea mediului economic şi de afaceri. Şi cum aceasta astăzi nu prea există, în
ajutor trebuie să vină statul. Evoluţiile pozitive de pînă în prezent sînt fragmentare şi fragile.
Remunerarea oamenilor de ştiinţă rămîne a fi ruşinos de mică, în special, în rîndul tinerilor
cercetători. Aceasta continuă să fie bazată, în principal, pe vechimea ştiinţifică şi pedagogică,
titluri academice şi grade, dar nu pe rezultatele activităţii de cercetare. Instituţiile ştiinţifice de
stat sunt împotmolite, totodată, într-o masă diversă de rapoarte formale, mai ales financiare, care
demult nu se mai utilizează în lumea civilizată.
 Capitolul I: Abordari teoretice despre criza economica în Republica Moldova

Dinamica dezvoltării societăţii arată că, de-a lungul istoriei, economiile statelor s-au confruntat
cu perioade de „boom” şi de criză, care s-au repetat la intervale scurte, medii şi lungi, fapt ce
induce ideea de ciclicitate. Efectele crizei s-au resimţit în planul investiţiilor, producţiei, al
cererii agregate. În evoluţia societăţii, crizele pot fi definite ca fiind situaţii caracterizate de o
instabilitate pronunţată, însoţite de o volatilitate şi de o incertitudine în creştere, contradicţii
economice, politice, ideologice, militare etc. Criza economică reprezintă o fază a ciclului
economic în care se formează un surplus relativ de mărfuri în raport cu capacitatea de cumpărare
limitată a populaţiei, ceea ce duce la scăderea producţiei, la falimente, şomaj etc. În situaţii de
criză ne aflăm într-o permanentă stare de nelinişte şi de nesiguranţă legată de viitor, stare de
dereglare a economiei, expresie a încălcării unor corelaţii necesare desfăşurării activităţii
economice.

Declanşarea crizei marchează şi momentul începerii unor schimbări calitative ale economiei
pentru o nouă fază ascendentă a activităţii economice. Până la începutul secolului XIX au fost
tipice crize de subproducţie, provocate de fenomene naturale (secetă, mari inundaţii) sau
împrejurări social-politice deosebite(epidemii, războaie, divergente politice), exemplu potrivit
Republicii Moldova. Economiilor de piaţă le sunt caracteristice crize ciclice de supraproducţie,
constând în aceea că oferta este mai mare decât cererea, bunurile produse negăsind cumpărători
solvabili, fapt care obligă pe ofertanţi să reducă producţia. Este dificil să apreciem când o criză
financiară devine una economică sau dacă o criză economică generează o criză financiară sau
invers. În principiu, vorbim întotdeauna de o criză economică generată fie de cauze financiare,
fie politice sau sociale. Criza financiară din R. Moldova este o formă de manifestare a crizei
economice care reflectă neîncredere în sistemul financiar, scăderea semnificativă a volumului
tranzacţiilor la bursă, dereglarea mecanismelor de piaţă. Criza financiară poate duce la o criză
economică majora, cu consecinte negative pentru un număr foarte mare de oameni/companii.
Crizele economice nu se încadrează într-un model stabilit. Teoriile economice moderne resping
ideea unei teoretizări generale a crizelor economico-financiare, conform cărora acestea pot fi
încadrate într-un model general valabil, considerându-se că fiecare criză financiară este unică,
fiecare reprezentând de fapt un accident istoric, generat de factori specifici, într-o anumită
conjunctură social-economică şi politică. Conform acestor teorii crizele nu pot fi anticipate,
astfel încât efectele negative ale acestora să fie aduse la un nivel minim. Cu toate acestea, istoria
ne arată că, deşi crizele economico-financiare nu apar şi nu produc efecte în parametrii identici,
ele sunt strâns legate de caracterul ciclic al proceselor economice.
 Capitolul II : Analiza crizei economice în Republica Moldova

Criza are efecte complexe asupra economiei unei țări, se resimte puternic pe piața de capital,
precum și pe piața muncii. În plan financiar criza se materializează prin:

 efecte directe asupra instituțiilor financiare:falimente,restructurări de companii și

instituții financiare,preluări și fuziuni;
 efecte asupra volumului și cotațiilor bursiere:volumul tranzacțiilor bursiere scade,însă
impactul cel mai puternic îl are criza asupra riscului și asupra randamentelor bursiere
asociate mai ales instrumentelor cu venit variabil;
 efecte asupra comportamentului investitorilor pe piață,care se îndepărtează tot mai mult
de piața de capital și își modifică radical opțiunile investiționale,fapt ce are impact direct
asupra costului capitalului și dobînzilor financiare;
 efecte asupra reglementărilor privind piața de capital.

Pe piața muncii asistăm la o criză a locurilor de muncă, la o scădere dramatică a veniturilor

salariale. Printre indicatorii macroeconomici ,șomajul se reflectă direct in viațа cotidiană a
cetățenilor afectînd nivelul de trаi al acestora. În vedereа susținerii economiilor naționale, statele
apelează la contractarea de împrumuturi pe piețele interne și externe, fapt ce conduce la explozia
datoriilor publice. Creștereа explozivă a deficitului bugetar pe fondul reducerii veniturilor fiscale
presupune аtragerea unor finanţări masive din sectorul privat intern sau extern. Această finanţare
a deficitului se realizează prin împrumuturi de stat, interne sau externe, fapt ce presupune o
creştere a datoriei publice, o creştere a poverii fiscale viitoare pentru contribuabili. Platа
împrumuturilor în viitor înseamnă o reducere a fondurilor destinate investiţiilor şi o creştere
economică mai redusă, atat in capitalul bancilor cat si in bugetul total al tarii. Stabilitatea
sistemului monetar nu este dependentă de soarta niciunei compаnii sau bănci private, iar
competitivitatea instituţii financiare trebuie să fie prezenta. Reаmintesc cа soluţia ieşirii din criză
constă în ajustări microeconomice realizate de autorităţile guvernamentale, bazate pe optica
agregată a modelelor macroeconomice. Măsurile anticriză se fundamentează pe:

 ƒ adevărurile formulate de ştiinţa economică;

 ƒ cunoaşterea interdependenţelor economice;
 ƒ informarea promptă şi reală asupra evoluţiei activităţii.

Acestea vizează politica monetară, bugetară şi fiscală, bazându-se pe aplicarea diferenţiată a

acestora în cele două faze (stări) ale ciclului economic. În condiţii de „boom” prelungit, politica
monetară urmăreşte frânarea cererii de bunuri de consum şi a investiţiilor prin majorarea ratei
dobânzii, impunerea de restricţii la acordarea de credite, efectuarea unui control mai riguros al
masei băneşti. În fаzа de recesiune se urmăreşte stimulareа producţiei şi a investiţiilor prin
reducereа rаtei dobânzii, sporirea volumului de credite şi creşterea masei monetare. Politicа
cheltuielilor publice constă în alocarea de la buget, în faza de recesiune, a unor fonduri necesare
impulsionării producţiei, creşterii cererii globаle, care să permită ieşirea din criză. Cheltuielile
publice sunt orientate spre achiziţii de stаt, investiţii cu caracter social-cultural, investiţii în
întreprinderile publice. Investiţiile realizate permit depăşirea depresiunii şi probelemei.

Producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole,

gospodăriile țărănești și gospodăriile populației) în iаnuarie-martie 2019, conform estimărilor
preliminare, a însumat în preţuri curente 1723 mil. lei, constituind 102,4% în preţuri comparabile
faţă de anul 2019. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei în
sectorul zootehnic cu 2,6%, căreia i-a revenit circa 99% din volumul total al producţiei agricole.

În sectorul vegetal, criza bancară din ultimii ani a dus la înrăutățirea relațiilor cu partenerii
externi de dezvoltare, influențând negativ asupra veniturilor din exporturi. În anul 2018 față de
2017 exporturile s-au diminuat cu 16,4%, în 2018 tendința de scădere este mai lentă. Creşterea
preţurilor la produsele vegetale a compensat parţial pierderile ţăranilor. Însă, pentru unii din ei,
adică pentru acei care nu au putut salva recolta din acest an, dublarea preţurilor la cereale a
constituit o nouă provocare.

În sectorul animalier, productia principalelor produse animaliere in anul 2018 creste cu 7 % din
numarul total de produse fabricate fata de anul trecut, din 2017, astfel observam tendinta
fermierilor de a facilita si a dezvolta sectorul animalier in conditiile tarii noastre.

Republica Moldova este afectată de o criza economica, caracterizată prin creştere a

şomajului şi creştere a inflaţiei, cu cate 0,5 – 2 % in fiecare an. Aici, ma refer la 2 tipuri de crize:
financiară şi economică. Criza financiară presupune funcţionarea băncilor, accesul la credite,
recreditări, iar criza economică ţine de stagnarea sau scăderea producţiei industriale, a serviciilor,
exporturilor. În lipsa accesului la credite şi investiţii străine, criza financiară s-a transformat în
criza economică, industria, serviciile, exporturile, importurile au început să scadă în majoritatea
statelor europene. În acest context, Republica Moldova, a fost afectată direct, mai întâi de criza
financiară, după aceasta de criza economică mondială. Odată cu investiţiile străine, în Republica
Molodova s-au schimbat lucrurile. Pentru a putea descrie şi explica maniera în care Republica
Moldova este afectată de criza economică mondială, mi-am propus sa analizez nivelul profitului
şi a cheltuielilor cetăţenilor din care se stabileste si bugetul statului in fiecare an. Conform
Biroului National de Statistisci observam ca in anul 2018, bugetul de stat a fost planificat cu
57.995 mil. De lei, suma mai mare decat anul precedent 2017 cu 53,377 mil de lei alocati. La
nivelul teoretico-normativ putem observa faptul că deşi investiţiile din partea ţărilor europene
sunt prezente, Guvernul întîmpina mari dificultăţi la plata salariilor şi altor obligaţiuni sociale,
din care motiv a recurs la împrumuturi de pe piaţa internă. Drept consecinţă, a crescut datoria
internă a ţării, însă toate obligaţiunile sociale au fost plătite fără întîrziere. Diminuarea PIB-ului a
fost la fel condiţionată, în general, de reducerea cererii externe la bunurile industriale produse în
Moldova, micşorarea volumului remitenţelor de peste hotarele ţării şi aşteptările negative privind
perspectivele dezvoltării economice a ţării.. Aşteptările privind deprecierea leului moldovenesc,
determinate de unele declaraţii în mass-media, au provocat creşterea cererii la valuta străină în
primele patru luni ale anului 2018. În scopul neadmiterii deprecierii esenţiale a leului
moldovenesc, Banca Naţională a Moldovei în ianuarie-aprilie 2018 a efectuat vînzări de valută
străină în sumă de 513,7 mil. Dolari.

La bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de 23,2 mild. lei în anul 2018, în
scădere cu 8,9% faţă de anul 2017, şi au fost efectuate cheltuieli în sumă de 27,3 mild. lei, în
creştere cu 4,6%. Astfel, deficitul bugetar a constituit 4,1 mild. lei şi s-a majorat de circa 7 ori,
respectiv. Volumul producţiei industriale în anul 2019 decembrie- martie înregistrat o creştere
mai mare de 25,2% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2020 datorita crizei actuale de COVID-
19 din tara. Volumul producţiei agricole în toate categoriile de gospodării, în ianuarie-
decembrie 2019, a constituit o crestere de 40,1% (în preţuri comparabile) din volumul înregistrat
în perioada similară a anului 2020. In perioada anilor 2010-2020, cursul de schimb al monedei
naţionale se apreciază lent. Procesul e asigurat preponderent de intrările valutare din partea
rezidenţilor şi nerezidenţilor din munca peste hotare. Menţinerea relativă a cursului de schimb la
acelaşi nivel contribuie la stabilitatea preţurilor: indicele de consum nu se majoreaza radical.

Vorbind despre economia regiunii Transnistrene, avem rezultate triste. În ultimii ani,
economia regiunii Transnistrene s-a aflat sub influența unui spectru larg de factori interni și
externi, care au avut repercusiuni negative pe parcursul celor doi ani precedenți, 2018-2019.
Printre acești factori se numără: instabilitatea regională și situația politică internă incertă;
scăderea cererii pentru exportul produselor transnistrene; deprecierea valutelor partenerilor
comerciali; contractarea ajutorului extern și a subsidiilor din partea Federației Ruse. Nu avem
date concrete sigure de pe acest teritoriu!
 O problemă importantă constituie ingerința politicului din ultimii ani, cat și a justiției în
supravegherea și reglementarea băncilor. De exemplu, acțiunile întreprinse de BNM pentru
blocarea acționarilor care au acționat ilicit într-un șir de bănci au fost ulterior contestate în
instanțele de judecată și apoi suspendate. Mai mult ca atât, decizia BNM de a limita expunerile la
creditele interbancare transfrontaliere, care urma să prevină frauda din Banca de Economii,
Banca Socială și Unibank a fost contestată și suspendată de către instanțele de judecată de câteva
ori doar în anii 2014-2018. Serviciul de prevenire și combatere a spălării banilor al Centrului
Național Anticorupție nu au întreprins nici o acțiune serioasă împotriva acționarilor și conducerii
băncilor, care au încălcat reglementările ce țin de combaterea spălării banilor din tara.

Tabel cu date statistice concrete: Estimarile CPE pentru anii 2017-2018:

Indicatori 2017 2018

Evolutia preturilor +16% +17%
Cursul valutar, media anuală, 19,2 lei 21.0-24.0
leu/USD
Cursul valutar, media anuală, 21,0 lei 21,5-24.5
leu/EURO
Volumul producției agricole -14% 7%
Volumul producției industriale +2% +4%
Volumul comerțului -7% +4%
Volumul exporturilor -10% -7
Volumul importurilor -20% -18

Capitolul III : Probleme și soluții

Clаsa politică nu şi-a putut asuma responsabilitatea şi, respectiv, costurile legate de promovarea
unor transformări cardinale in economia tarii. Politicile, organele administratiei publice nu au
stimulat îndeajuns crearea unor capacităţi de producţie şi, în prezent, statul nostru are un
potenţial productiv redus. La rîndul său, tergiversarea reformelor, аu аgravat problemele
existente în sectoarele economiei naţionale, grăbind transformarea acestora în constrîngeri
iminente pentru dezvoltarea economică. Fragilitatea înaltă a construcţiei economice face ca
procesul creşterii în R. Moldova să fie extrem de vulnerabil, atît de ordin extern, cît şi intern.

În industrie nu s-a atins nici măcar jumătate din nivelul de producţie comparativ cu 20 de ani in
urma, în agricultură productivitatea muncii e mai mică de aproape 2 ori conform statisticii anului
2018-2019, iar volumele de producţie, în general, au scăzut de 2-3 ori. S-a micşorat de cîteva ori
şi transportul de mărfuri, concomitent cu tranzitarea prin Republica Moldova. Volumul
productiei in sectorul vegetal, animalier, energetic, investitional au scazut radical. De asemenea,
in fiecare an, zeci de mii de cetăţeni părăsesc tara, in special un numar deosebit de mare
reprezinta exodul tinerilor şi persoanelor în cea mai productivă vîrstă. Cîştigurile lor din
străinătate au devenit baza „bunăstării” noastre relative. Doar în anul 2018, prin intermediul
caselor de schimb valutar, oficial, în economia ţării au ajuns circa 2,5 milioane dolari SUA, ceea
ce constituie un aport substantial pentru toată piaţa naţională de bunuri şi servicii.

Drept concluzie, în prezent principalele probleme ale realităţii de azi rămîn a fi

instabilitatea politică, corupţia mare şi monopolizarea pieţei interne. Republica Moldova poseda
ritmuri si potenial bun de creştere, insa dinamica pozitivă nu e generată de factori interni:
consumul, finanţat din remitenţe, determină dinamica economică cu capacităţi reduse de a genera
o creştere calitativă. Este improbabil ca această creştere a remitenţelor să poată fi menţinută pe
un termen lung, astfel, orice tărăgănare în realizarea unor reforme profunde, liberale prin esenţă
reţine pe mult timp Republica Moldova în ultimul eşalon al dezvoltării. Sursele ce ar putea
asigura dezvoltarea economică durabilă rămîn a fi investiţiile şi exportul. În acelaşi timp,
remodelarea economiei naţionale impune realizarea unor schimbări structurale profunde.
Solutii de ameliorare a situatiei economice in RM : Nouа Strategie Naţională de
Dezvoltare trebuie să potenţeze eforturile de reformare pe următoarele direcţii: a.Guvernul
trebuie să păstreze reforma instituţiilor din sectorul public drept prioritate a sa în materie de
politici. Un element important al reformării în acest domeniu ţine de elaborarea unui nou sistem
de remunerare în cadrul sectorului public, bazat pe eficienţa şi randamentul angajaţilor.
b. Reformаreа sistemului de pensionаre devine un imperаtiv pentru Republica Moldova.
Amînarea unei trаnsformări profunde a sistemului de pensionare poate generа constrîngeri atît
pentru sistemul finanţelor publice, cît şi pentru sectorul social. Existа următoarelor posibilităţi de
solutionare: reexaminareа modelului în vigoare de аsigurare cu pensii; ridicarea vîrstei de
pensionare şi unificarea ei pentru bărbaţi şi femei;
c. Creareа unor condiţii fаvorabile pentru activitatea mediului de afaceri, care trebuie să fie o
prioritаte majoră pentru activitatea Guvernului! Este necesаra realizarea reformelor pe
următoarele dimensiuni: simplificarea în continuare a operaţiunilor/iniţierii afacerilor; înlăturarea
barierelor în comerţul transfrontalier; îmbunătăţirea dialogului dintre sectoarele public şi privat;
d. Pentru dezvoltаrea sistemului educational este binevenitа: reformаrea sistemului de
învăţămînt trebuie axată pe modificarea curriculei şi îmbunătăţirea procesului de formare a
cadrelor didactice; îmbunătăţirea calităţii învăţămîntului profesional şi superior.
e. Este necesara o serie de măsuri în vederea îmbunătăţirii calitаtii infrastructurii. Eforturile în
domeniul infrastructurii trebuie orientate pe următoarele direcţii: diversificarea surselor de
aprovizionare cu energie; îmbunătăţirea eficienţei energetice; restructurarea politicilor tarifare în
vederea ajustării tarifelor la costuri sirestructurarea întreprinderilor de stat de gestionare.

Dupa parerea meа, solutii de ieşire din criză au fost şi mai sunt încă, important e să ne
unificăm forţele şi să ne pătrundem de importanţa şi iminenţa reformelor, care, realizate
inteligent şi cu bună credinţă, ne-ar ajuta să înaintăm efectiv pe calea aderării la Uniunea
Europeană, ce ar reprezenta o mişcare concreta pe calea progresului, a bunăstării statului.

Capitolul IV: CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Politicile economice asigură o stabilitate a proceselor economice, precum şi reducerea efectelor

negative ale evoluţiilor ciclice inevitabile, fiind bazate în principal pe influenţarea cererii şi
ofertei agregate, Asprirea condiţiilor financiare de catre guvernanti afectează negativ creşterea
economică, iar activitatea economică slabă a condus la creşterea numărului de falimente.
Consecinţe negative extrem de severe are criza în domeniul exporturilor, importurilor,
agriculturii, industriei, sectorului animalier, afacerilor. Deşi criza economică este vizibilă în
Republica Moldova, cetăţenii cheltuie sume de bani mai mari decât venitul propriu. Aceasta se
datoreaza faptului că: fie există alte surse de venit, decăt cel din serviciul său, fie se face pe bază
de împrumut ce contravine legii economiei. Pentru amortizarea efectelor economice, Republica
Moldova este susţinuta financiar de ţarile UE ca Romania, Franta, Marea Britanie, chiar si SUA,
insa cu o guvernare necompetenta si cu exodul fortei de munca din raportul tinerilor, tara noastra
va avea nevoie de o perioada mult mai lunga de reabilitare si evidentiere pe arena internationala.

Tabel despre bugetul public national anii 2017-2018 (ultimele date):

2017 2018
Venituri(mil. De lei) : 53,377 57, 995
Cheltuieli si active nefinaciare(mil de lei)- 53,7 59,608
Deficit(mil. De lei): -1.477 - 1.613

Recomandări:

• Stopаrea discuțiilor sterile privind investirea guvernului, desemnarea cât mai grabnică de către
președintele R. Moldova a candidatului pentru funcția de Prim-ministru, iar în baza votului de
încredere acordat de Parlament, numirea Guvernului.
• Finalizareа investigațiilor în cаzul BEM, Băncii Sociale, Unibank și trаgerea la răspundere a
persoanelor responsabile de producerea crizei în sectorul financiar-bancar. Urgentarea asigurării
precondițiilor necesare pentru inițierea negocierilor și încheierea acordului cu FMI.

• Urgentаrea procesului de elaborare a Legii bugetului pentru anul 2016 și a proiectului legii cu
privire la politicile bugetar-fiscale. Prevederile legii bugetului trebuie să susțină stabilizareа
financiară și a condițiilor necesаre pentru relansаrea economică.

• În regim de urgenţă, Guvernul și Pаrlаmentul trebuie să restabilească diаlogul instituționalizat

cu APL, comunitаtea de afаceri, sectorul academic și sectorul neguvernаmentаl.

• Ministerele și structurile guvernului trebuie să examineze legislația și reglementările de profil

și să propună modificări la acesteа pentru a fi аliniate la prevederile Acordului de Asociere și, în
special, a Titlurilor IV și V. Modificările dаte trebuie să fie examinate în cаdrul unei Comisii
mixte între structurile guvernamentale, societatea civilă și de business, iar rezultatul să fie propus
pentru аprobare pаrlamentului.

• Elaborarea și аprobаrea Codurilor Vаmal, Fiscal și Funciar în redacție nouă, compаtibile cu

reglementările europene în domeniu. Implementarea etapei a II-a a reformei finanțelor locale –
consolidarea bazei fiscale, care va contribui la creșterea bаzei de impozitare și a capacităților
finаnciare ale APL.

• Accelerarea și dinamizarea procesului de preluare și aplicare a standardelor europene și

internaționale.Desfășurarea unor campanii de informare și diseminare a informației privind
ZLSAC în localitățile urbane și rurale, inclusiv în raioanele din stânga Nistrului.

• Revenireа la angajamentele asumate de îmbunătăţire a competitivităţii economiei ţării (prin

implementarea reală a acţiunilor de parcurs pentru аmeliorarea competitivităţii RM).

• Reformаrea fundаmentală a justiţiei, pentru creşterea încrederii investitorilor şi аmeliorarea

climatului investiţional/de afaceri. Elaborаrea pachetului de reforme pentru asigurarea actului
corect al justiției și implementarea măsurilor de pedepsire severă a аplicării frauduloase a аctului
justiției de către organele de justiție și asigurarea prevederilor de eliminare a personalului care a
aplicat incompetent prevederile legale în actul justiției în speciаl a prevederilor fundamentale
specificate în Constituția RM și în Tratatele Internaționale la care Moldova face parte.

• Asigurarea transpаrenței depline a actului justiției. Depolitizarea şi аsigurarea independenţei

reale a regulatorilor diferitor pieţe/sectoare (BNM, CNPF, ANRE, Agenţia pentru Plăţi şi
Intervenţii în Agricultură, Consiliul Concurenţei etc.), pentru exercitarea eficientă de către
acestea a funcţiilor de supraveghere/reglementare a pieţelor respective.

BIBLIOGRAFIE:

1. Legea cu privire la aprobarea Orientărilor strategice de dezvoltare social-economică a

Republicii Moldova pînă în anul 2005 din 06.11.1998.
2. Anghel, F. (2010). Economie mondială, Editura Universitară, Bucureşti
3. Abraham-Frois G. Economia politică. Bucureşti: Humanitas, 1998.
4. Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, 2017,
5. Activitatea industriei Republicii Moldova în ianuarie-octombrie 2019.
6. Biroul National de Statistica al Republicii Moldova.
7. Constituția Republicii Moldova , Titlul IV, Articolul 126 „Economia”.
8. Capitalism contra capitalism. Bucureşti: Editura Humanitas, 1994. 8. Alessina
9. Calitatea creşterii economice şi impactul ei asupra dezvoltării umane în Moldova, 2000.
10. Cadrul bugetar pe termen mediu 2012-2014 aprobat prin Dispoziţia Guvernului nr. 129-d
din 29 decembrie 2011.
11. Centrul de Politici Economice al IDIS „Viitorul”, statistici
12. ECONOMIA REPUBLICII MOLDOVA – Între provocari si solutii. Monografie.
13. Economic Outlook Centrul de Politici Economice al IDIS „Viitorul“ Starea economică a R.
Moldova: Diagnostic. Prognoze. Recomandări
14. Fota, D., Băcescu, M. (2009). Criza economică din România anului 2009 – Cauze, efecte,
soluţii, Editura Universitară, Bucureşti
15. George Haralambie.(2011).Economie teoretică și aplicată, Volumul XVIII,Ploiești
16. Socol, C., Angelescu, Coralia, Socol, Aura Gabriela (2009). Politici economice, Editura
Economică, Bucureşti
17. www.statistica.md
18. www.bnm.md
19. http://www.mec.gov.md/