Încălzirea globală

Încălzirea globală este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor

medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a
apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele
decenii. Fenomene de încălzire globală au existat dintotdeauna în istoria
Pământului, ele fiind asociate cu fenomenul cosmic de maximum solar, acestea
alternând cu mici glaciațiuni terestre asociate cu fenomenul de minimum solar.
Ea va crește probabil la 1,5 ° C peste nivelurile preindustriale între 2030 și 2052
dacă încălzirea continuă să crească la ritmul actual.
Viața pe Pământ depinde de energia provenită de la Soare. Aproximativ
jumătate din lumina care ajunge în atmosfera Pământului trece prin aer și nori la
suprafață, unde este absorbită și apoi radiată în sus sub formă de căldură în
infraroșu. Aproximativ 90% din această căldură este apoi absorbită de gazele cu
efect de seră și radiată înapoi spre suprafață.
Pe Pământ, activitățile umane schimbă sera naturală. În ultimul secol,
arderea combustibililor fosili precum cărbunele și petrolul a crescut concentrația
CO 2. Acest lucru se întâmplă deoarece procesul de ardere a cărbunelui sau a
uleiului combină carbonul cu oxigenul din aer pentru a produce CO 2 . Într-o
măsură mai mică, defrișarea terenurilor pentru agricultură, industrie și alte
activități umane a crescut concentrațiile de gaze cu efect de seră.
În medie, Pământul va deveni mai cald. Unele regiuni pot primi
temperaturi mai calde, dar altele nu. Condițiile mai calde vor duce probabil la
mai multă evaporare și precipitații în general, dar regiunile individuale vor
varia, unele devenind mai umede, iar altele mai uscate. Un efect de seră mai
puternic va încălzi oceanul și va topi parțial ghețarii și straturile de gheață,
crescând nivelul mării. De asemenea, apa oceanului se va extinde dacă se
încălzește, contribuind în continuare la creșterea nivelului mării.
Extreme climatice, cum ar fi seceta, inundațiile și temperaturile extreme,
pot duce la pierderi de culturi și pot amenința mijloacele de trai ale
producătorilor agricoli și securitatea alimentară a comunităților din întreaga
lume.
Schimbările climatice globale au avut deja efecte observabile asupra
mediului. Ghețarii s-au micșorat, gheața de pe râuri și lacuri se sparge mai
devreme, zonele vegetale și animale s-au schimbat, iar copacii înfloresc mai
repede. Efectele pe care oamenii de știință le-au prezis în trecut vor rezulta din
schimbările climatice globale: se produc acum pierderea gheții marine, creșterea
accelerată a nivelului mării și valuri de căldură mai lungi și mai intense.
Încălzirea globală de 1,5 ° C ar duce la riscuri crescute pentru sănătate,
mijloace de trai, securitate alimentară, aprovizionare cu apă, securitate umană și
creștere economică.
Animalele sunt, de asemenea, afectate de creșterea temperaturilor prin
modificări ale calității furajelor, răspândirea bolilor și disponibilitatea resurselor
de apă.
Schimbarea climatică a devenit o preocupare globală în ultimele decenii. În
plus, aceste schimbări climatice afectează viața de pe Pământ în diferite moduri,
au diverse efecte asupra ecosistemului și ecologiei. Datorită acestor schimbări, o
serie de specii de plante și animale au dispărut.