SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2013 

este momentul care marchează începutul

iernii astronomice şi care reprezintă cea mai scurtă zi a anului.
GOOGLE marchează azi SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2013 printr-un Doodle
animat.

Solstiţiul de iarnă este legat de mişcare anuală aparentă a Soarelui pe cer, care
reprezintă, de fapt, consecinţa mişcării Pământului în jurul Soarelui.

"Axa polilor Pământului își păstrează, în primă aproximaţie, direcția fixă în spațiu,
ea fiind înclinată cu 66° 33' față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele
parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a carui
înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27'. La momentul solstițiului de iarnă
Soarele se află deci în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară
maximă de 23° 27' sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul
cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta
explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum
și succesiunea anotimpurilor", scrie Observatorul Astronomic Amiral Vasile
Urseanu pe site-ul său oficial.

Observatorul Astronomic precizează că la data solstițiului de iarnă, Soarele răsare

cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față
de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el "urcă" - ținând cont de latitudinea
medie a tării noastre, de 45° - la numai 21° față de orizont. În consecință, la această
dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata
nopții are valoarea maximă, de 16 ore și 10 minute.

În emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv

marcând începutul verii astronomice. 

Începând de pe 21 decembrie, până pe 21 iunie iunie, durata zilelor va creşte

continuu, iar cea a nopţilor va scădea.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2013. Superstiţii şi tradiţii străvechi

La origini, credinţele populare se află sub semnul soarelui, pe care strămoşii noştri îl
sărbătoreau la solstiţii şi echinocţii, momente astronomice remarcabile. Pe 21
decembrie, are loc solstiţiul de iarnă, când Soarele se află la cea mai joasă înălţime,
după care, din „moş lipsit de putere" începe să întinerească şi urcă progresiv pe bolta
cerească.

Aceste evenimente erau marcate de străbuni prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe
aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor
zeităţi. După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit,
când oamenii coborau la casele lor. După cucerirea Daciei de către romani, substratul
autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie,
scrie ziuaconstanta.ro.

Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi

soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului. În spaţiul mioritic, Saturn a fost
identificat de antici cu Zamolxe. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început
de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări.
Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă
dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei. Tot de la
romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra,
sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil).

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ: Iată când vor avea loc următoarele solstiţii de iarnă, potrivit
Observatorului Astronomic:

2014    22 decembrie ora 01:03

2015    22 decembrie         6:48
2016    21 decembrie       21:44
2017    21 decembrie       18:28
2018    22 decembrie       00:23
2019    22 decembrie       06:19
2020    21 decembrie       12:02

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2013: Un moment special

Faptul că, în acest moment al anului, Soarele se află la cea mai mică distanță față de
linia orizontului - pentru latitudinea medie a țării noastre, la numai 21 de grade - a produs
o puternică impresie asupra oamenilor din toate timpurile și toate locurile, cea mai
frecventă interpretare pe care SOLSTIŢIUL DE IARNĂa primit-o fiind că acesta este
momentul în care se deschid deopotrivă cerurile și străfundurile, iar puterile bune și cele
rele se confruntă într-o bătălie epică, scrie renaşterea.ro.

Istoria a făcut ca momentul decisiv al Revoluției Române din Decembrie 1989 să se

petreacă în Noaptea cea mai lungă, fapt care a contribuit într-o mare măsură la percepția
populară din acele momente, din societatea noastră, dar și de peste hotare, că
evenimentele de atunci și deznodământul lor sunt voința cerurilor.

Acest moment de istorie contemporană are, de altfel, corespondente prestigioase în

istoria și credințele universale. Spre exemplu, în lumea romană antică, SOLSTIŢIUL DE
IARNĂ marca debutul festivalului Saturnaliilor, prin care oamenii puteau să retrăiască
nașterea zeilor și să contribuie astfel la primenirea lumii.

Însoțite în formele sale primare și de sacrificii umane (iată deci că întâmplările din 1989
au avut precedente mistice de greutate), Saturnaliile - care se regăseau, în forme ușor
diferite, la toate civilizațiile din jurul Mediterranei și din Orientul Mijlociu - au fost
convertite, după apariția creștinismului, în sărbătoarea Nașterii Domnului, care, din
cauza imperfecțiunii calendarelor antice, a ajuns treptat să fie celebrată cu un decalaj de
trei-patru zile.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2013, marcat de GOOGLE

GOOGLE marchează sâmbătă, 21 decembrie, SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2013, respectiv

începutul iernii astronomice, prin schimbarea logoului cu un doodle special care
sugerează pregătirea pentru anotimpul rece, scrie Mediafax.

GOOGLE îşi va întâmpina utilizatorii cu un logo special, cu literele transformate într-o

mănuşă încolăcită la care două mâini croşetează de zor. Cei care vor accesa motorul de
căutare vor putea afla mai multe informaţii despre SOLSTIŢIUL DE IARNĂ
2013 apăsând noul logo GOOGLE.

Conform Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti, ca în fiecare

an, deşi iarna meteorologică soseşte încă de la 1 decembrie, începutul iernii astronomice
este marcat de un moment precis, cel alSOLSTIŢIUL DE IARNĂ. El este legat de
mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa
mişcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

După cum este cunoscut, axa polilor Pământului îşi păstrează (în primă aproximatie)
direcţia fixă în spaţiu, ea fiind înclinată cu 66° 33' faţă de planul orbitei terestre. Din acest
motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cereşti numit "ecliptică", a cărui
înclinare faţă de ecuatorul ceresc este de 23° 27'. La momentul SOLSTIŢIUL DE
IARNĂ Soarele se află în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară
maximă de 23° 27' sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului
paralel cu ecuatorul ceresc, numit "tropicul Capricornului". Aceasta explică, pentru
latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea
anotimpurilor.

La data SOLSTIŢIUL DE IARNĂ, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal

est şi apune tot cu acelaşi unghi spre sud faţă de punctul cardinal vest. La momentul
amiezii el "urcă" - ţinând cont de latitudinea medie a României, de 45° - la numai 21° faţă
de orizont. În consecinţă, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8
ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 16 ore şi 10 minute. Evident,
în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând
începutul verii astronomice.

Momentul SOLSTIŢIUL DE IARNĂ, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în

jurul datei de 21 decembrie. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor
va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2013 - Semnificaţii ale acestei zile

Cuvântul "solstiţiu" provine din latinescul "solstitium" ("sol" - soare, "sistere" -

nemişcat). SOLSTIŢIUL DE IARNĂ a fost, de-a lungul istoriei, prilej de numeroase
sărbători, festivaluri păgâne şi serbări religioase. La romani, el era asociat Saturnaliei, o
sărbătoare în onoarea zeului roman Saturn, timp al distracţiior, băuturii în exces şi
orgiilor, care se termina cu sacrificii umane.

În mijlocul lui decembrie, pe data de 25, romanii au calculat că Soarele este la refluxul
său cel mai scăzut. Împăratul roman Iulius Cezar a fost cel care a instituit Festivalul de
Anul Nou pe 1 ianuarie, cu toate obiceiurile romane de Saturnalii.

Mai multe studii au evidenţiat faptul că pietrele de la Stonehenge datează, cu

aproximaţie, din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost astfel poziţionate încât lumina
soarelui la apus să cadă într-un anumit fel la SOLSTIŢIUL DE IARNĂ.