Sunteți pe pagina 1din 8

CONDIŢII DE MALPRAXIS ÎN APLICAREA PSIHODIAGNOZEI ÎN

PSIHOLOGIA ORGANIZAŢIONALĂ

În luarea deciziilor privind comportamentul profesional, psihologii


trebuie să ia în consideraţie Codul Etic, în plus faţă de legile şi
reglementările psihologice mai largi. Dacă acest Cod Etic stabileşte un
standard mai înalt de conduită decât cel cerut de aceste legi, psihologii
trebuie să răspundă acestor standarde etice. Dacă Codul Etic pare să
intre în conflict cu reglementările legale, psihologii trebuie să facă
cunoscută apartenenţa lor la Codul Etic şi, într-o manieră responsabilă,
să întreprindă paşi în rezolvarea conflictului.
Toţi psihologii vor coopera cu Comisia de Deontologie şi Disciplină a Colegiului
Psihologilor din România, atât în supervizarea conduitelor etice cât şi în promovarea lor.
Refuzul cooperării atrage de la sine violarea prevederilor acestui Cod şi prin urmare
sancţionarea psihologilor în cauză în conformitate cu Codul de procedură disciplinară.
Astfel putem considera drept conditii de malpraxis:

I. NERESPECTAREA DREPTURILOR ŞI DEMNITĂŢII ORICĂREI


PERSOANE

- desfăşurarea activităţii fără a manifesta respect faţă de trăirile, experienţele,


cunoştinţele, valorile, ideile, opiniile şi opţiunile celorlalţi
- prejudicierea imaginii celorlalţi şi manifestarea de inechitate pe criterii de cultură,
naţionalitate, etnie, rasă, religie, sex, orientare sexuală, gajarea în remarci sau
comportamente ce aduc prejudicii demnităţii celorlalţi
- utilizarea unui limbaj care nu exprimă respectul faţă de demnitatea celorlalţi
- participarea la activităţi şi practici ce nu respectă drepturile legale, civile, ori
morale ale celorlalţi
- consilierea, educarea, furnizarea de informaţii oricărei persoane care, după opinia
lor, va utiliza cunoştinţele şi îndemânarea dobândită pentru a viola drepturile
fundamentale ale omului

1
- nerespectarea drepturilor celor care beneficiază de servicii psihologice,
participanţilor la cercetare, angajaţilor, studenţilor şi altora
- situaţia în care consimţământul clientului/participantului este dat în condiţii de
coerciţie sau sub presiune
- violarea spaţiului privat personal sau cultural al clientului/subiectului, fără o
permisiune clară şi o garanţie că pot să facă acest lucru în furnizarea de servicii
psihologice ori în activitatea de cercetare ştiinţifică
- prejudicierea dreptului sacru la demnitate umană şi nici dreptul persoanei la
propria imagine

II. IRESPONSABILITATE PROFESIONALĂ ŞI SOCIALĂ

- neprotejarea şi nepromovarea starii de bine şi neevitarea provocarii de daune


clienţilor, studenţilor, participanţilor la cercetare, colegilor de profesie şi a
celorlalţi şi neasumarea responsabilităţii pentru consecinţele propriilor lor acţiuni
- nerespectarea dreptului persoanei de a sista, fără nici o justificare, participarea sa
la serviciul furnizat, în calitate de client, sau la activităţi de cercetare ştiinţifică, în
calitate de subiect
- delegarea de activităţi psihologice spre persoane care nu au competenţele necesare
pentru acele activităţi
- nepromovarea şi nefacilitarea dezvoltării ştiinţifice şi profesionale a angajaţilor, a
celor supervizaţi, studenţilor, participanţilor la programe de formare profesională
- necontribuirea la dezvoltarea psihologiei ca ştiinţă şi a societăţii în general, prin
cercetarea liberă şi prin achiziţia, transmiterea şi exprimarea liberă a cunoştinţelor
şi ideilor
- nesusţinerea rolului psihologiei ca disciplină, în faţa societăţii şi nemenţinerea
celor mai înalte standarde ale disciplinei
- nesesizarea cazurilor de abatere de la normele de etică şi deontologie
profesională Colegiului Psihologilor
- nerespectarea legilor şi reglemantărilor societăţii, comunităţii în care activează,
nerespectarea principiile etice

2
- contribuirea sau angajarea în cercetare pentru activităţi care contravine legilor
umanitare internaţionale
- furnizarea de servicii psihologice împotriva eticii profesionale

III. NERESPECTAREA INTEGRITĂŢII PROFESIONALE

- distorsiuni, omisiuni sau false prezentări în prezentarea domeniilor de specialitate


în care sunt atestaţi, competenţele, afilierile şi experienţa profesională
- practicarea, îngăduirea, instigarea, colaborarea şi facilitarea de discriminari
- neonorarea promisiunilor şi angajamentelor asumate prin convenţie
- nepromovarea acurateţii, obiectivităţii, onestităţii şi bunei-credinţeă în activităţile
lor profesionale(activităţi în care psihologii vor fura, înşela, se vor angaja în
fraudă, eludări, subterfugii sau denaturări intenţionate ale faptelor)
- neevitarea acelor imixtiuni care afectează calitatea actului profesional(interese
personale, politice, de afaceri sau de alt tip)
- oferirea de recompense exagerate pentru a motiva un individ sau un grup să
participe într-o activitate care implică riscuri majore şi previzibile
- neevitarea relaţiilor multiple (cu clienţii, subiecţii, angajaţi, cei supervizaţi,
studenţi sau persoane aflate în formare) şi alte situaţii care pot prezenta un conflict
de interese sau care pot reduce capacitatea lor de a fi obiectivi şi imparţiali
- participarea la activităţi care pot cauza daune imaginii psihologilor sau psihologiei
ca profesie
- contribuirea la practici care pot viola libertatea individuală sau integritatea fizică
sau psihologică a oricărei persoane

IV. NERESPECTAREA STANDARDELOR ETICE GENERALE

4.1 nerespectarea standardelor de competenţă prin:


- necunoaşterea competenţelor
- acordarea de servicii psihologice în dezacord cu competenţa
- neprezentarea onestă a competenţei
- desfăşurarea de activităţi în afara competenţei
- neconsultarea în caz de limită a competenţei cu colegii sau cu supervizorul

3
- prezentarea rezultatelor concluziilor din punct de vedere subiectiv
- lipsa de menţinere şi dezvoltare a competenţelor lor prin informare permanentă,
programe de formare profesională de specialitate, consultări cu ceilalţi specialişti
din domeniu ori prin cercetări care să conducă spre creşterea competenţei
profesionale, conform standardelor Colegiului Psihologilor din România

4.2 nerespectarea standardelor cu privire la relaţiile umane prin:

- manifestarea de dispreţ şi lipsă de preocupare


- hărţuire
- angajarea în comportamente de defăimare sau de abuz
- îndeplinirea mai multe roluri într-un context profesional
- neclarificarea natura relaţiilor multiple pentru toate părţile implicate înainte de
obţinerea consimţământului
- exploatarea şi profitul asupra persoanelor faţă de care, prin profesie sau poziţie,
manifestă un ascendent de autoritate
- nerespectarea participării active la decizii a celorlalţi
- neasigurarea că în procesul de obţinere a consimţământului informat toate
punctele au fost înţelese
- nerespectarea dreptului clientului de a refuza sau de a opri prestarea unui serviciu
psihologic

4.3 nerespectarea standardelor de confidenţialitate prin;

- neprotejarea confidenţialităţii
- nelimitarea confidenţialităţii
- dezvăluirea de informaţii fără consimţământ
- nepăstratrea confidenţialităţii de colaborare
- utilizarea informaţiilor în alte scopuri
- nepăstrarea confidenţialităţii faţă de terţi

4.4 nerespectarea standardelor de conduită colegială

- manifestarea unei conduite necolegială

4
- exprimare de critici nefondate
- denigrărea colegilor de profesie
- nesesizarea comportamentului nonetic al unui coleg
- practicarea de concurenţa neloială

4.5 nerespectarea standardelor de inregistrare, prelucrare ţi păstrare a datelor

- efectuarea de înregistrări audio, video sau scrise în timpul furnizării serviciilor sau
în cercetare fără permisiune
- păstrarea datelor fără acordul clienţilor
- neprotejarea datelor
- transferul datelor fără consimţământ
- nedistrugerea datelor în situaţia suspendării sau încetării dreptului de liberă
practică

4.6 nerespectarea standardelor de onorarii şi taxe

4.7 nerespectarea standardelor pentru declaraţii publice şi reclamă

V.NERESPECTAREA STANDARDELOR SPECIFICE

5.1 nerespectarea standardelor de educaţie şi formare

- preocupare faţă de calitatea ofertei educaţionale şi formative


- folosirea netransparenţei în programele educaţionale
- neexistenţa unor limite cadru, de informare
- conflicte în evaluare
- hărţuire şi relaţii sexuale
- abuz de autoritate

5.2 nerespectarea standardelor de terapie şi consiliere

- neinformarea clientului cu privire la forma de terapie utilizată, metodele folosite,


riscuri, alternative, limitele confidenţialităţii, implicarea unor terţi, onorarii;
- transferarea înregistrărilor fără consimţământ
- nerespectarea intimităţii relaţiei profesionale

5
- neprecizarea limitelor confidenâialităţii
- neprecizarea regulilor în terapia de grup
- angajarea în relaţii de intimitate sexuală cu clienţii
- angajarea în relaţii de intimitate sexuală cu foştii clienţii

5.3 nerespectarea standardelor de evaluare şi diagnoză

- prezentarea unor caracteristici psihologice fără o evaluare adecvată


- neutilizarea instrumentelor în conformitate cu normele instituite în acest sens de
Colegiu
- realizarea evaluarii/diagnozei fără obţinerea consimţământului
- prezentarea sau publicarea datelor de evaluare/diagnoză altor persoane fără
consimţământ
- folosirea de proceduri în dezacord cu normele internaţionale actuale privind
proiectarea instrumentelor, standardizarea, validarea, reducerea sau eliminarea
erorilor
- neluarea în considerare a scopului evaluării, în interpretarea rezultatelor precum şi
a altor factori, a abilităţilor de testare şi a caracteristicilor persoanei evaluate
- promovarea/ încurajarea folosirii tehnicilor de evaluare psihologică de către
persoane necalificate şi neautorizate
- utilizarea de teste depăşite/învechite, de date care nu mai sunt folositoare pentru
scopul curent sau care nu corespund normelor de avizare ale metodelor şi
tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică stabilite de Colegiu
- manifestarea de iresponsabilitate în administrărea instrumentelor
- înstrainarea materialelor testului şi a altor metode de evaluare către persoane care
nu au competenţa necesară, nerespectând astfel dreptul de proprietate intelectuală
prevăzut de lege şi obligaţiile de tip contractual privind utilizarea instrumentului

5.4 nerespectarea standardelor de cercetare ştiinţifică şi valorificare a rezultatelor

- nerespetarea standardelor de rigoare ştiinţifică şi cele etice


- neobţinerea consimţământul informat de la toţi participanţii la cercetare pentru
înregistrările audio şi video

6
- realizarea de studii şi cercetări care implică proceduri de prezentare ascunsă/falsă
a modelului de cercetare
- neluarea măsurilor de protecţie pentru cercetările care implică grupuri vulnerabile
şi/sau persoane cu incapacitate de a-şi da consimţământul informat
- folosirea de persoane cu incapacitate de a-şi da consimţământul în studii sau
cercetări
- manipularea prin creşterea compensaţiilor
- utilizarea animalelor în cercetare fără evitarea provocării de suferinţă acestora;
- prezentarea de date false pentru care, în realitate nu au fost facute măsurători;
- cazuri de plagiat
- abuz de status
- neprotejarea datelor de cecetare
- necinste stiinţifică -manifestarea de parţialitate şi subiectivitate şi nerespectarea
drepturilor de proprietate intelectuală
- abaterea de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică prin ascunderea sau
înlăturarea rezultatelor nedorite, confecţionarea de rezultate, înlocuirea
rezultatelor cu date fictive, interpretarea deliberat distorsionată a rezultatelor şi
deformarea concluziilor, plagierea rezultatelor sau a publicaţiilor altor autori,
neatribuirea corectă a paternităţii unei lucrări, nedezvăluirea conflictelor de
interese, deturnarea fondurilor de cercetare, neînregistrarea şi/sau nestocarea
rezultatelor, lipsa de obiectivitate în evaluări, nerespectarea condiţiilor de
confidenţialitate precum şi publicarea sau finanţarea repetată a aceloraşi rezultate
ca elemente de noutate ştiinţifică

Uzul şi abuzul de teste

Un prim grup de probleme privind uzul şi abuzul de instrumente psihologice sunt


circumscrise pregătirii persoanelor care utilizează teste psihologice. În unele domenii
aplicative şi în unele ţări, licenţa în psihologie nu este considerată suficientă pentru
activitatea de psihodiagnostician în consilierea şcolară, în clinică, în psihoterapie. Se cer
studii aprofundate atât pentru lărgirea nivelului de competenţă, cât şi pentru capacitatea

7
de a utiliza anumite tehnici precum probele proiective, sau chestionarea de personalitate
complexe.
În general, simplitatea aparentă a materialului unor probe psihologice, caracterul
standardizat, operarea cu noţiuni care au intrat în vocabularul curent conduc spre situaţia
că testele sunt utilizate la nivele foarte variate şi diferite în ceea ce priveşte înţelegerea
rezultatelor, a proceselor care influenţează conţinuturile examinate şi desfăşurarea
examenului.
În unele ţări abuzul de teste a condus la focalizarea opiniei publice largi împotriva
unei avalanşe de situaţii în care mijlocul preferat şi omologat este testul. Cu atât mai
importantă este recunoaşterea limitelor testelor şi a condiţiei de psihodiagnostician, şi
utilizarea lor alături de alte metode şi în situaţiile când nu se pot obţine un anumit tip de
informaţii pe alte căi.
Abuzul în folosirea testelor poate conduce la consecinţe defavorabile, pe termen
lung, chiar caracterului ştiinţific al profesiei de psiholog. Astfel, divulgarea conţinutului
şi caracteristicilor itemilor le poate face ineficiente pe cele existente, chiar înainte dea
reuşi construirea unora noi.
Un alt grup de probleme derivă din consecinţele sociale pe care le implică
utilizarea testelor. În consecinţă, s-au dezvoltat un set de norme de etică profesională. Se
pune accent de exemplu, pe limitele dreptului psihologului de a comunica rezultatele
examenului subiectului pentru a nu-i manipula voit sau nu imaginea de sine. (cu accent
asupra consecinţelor traumatice, dar şi beneficiarului examenului, altul decât subiectul, în
sensul protejării intimităţii şi a confidenţialităţii).