Sunteți pe pagina 1din 6

Referat Criminologie

Introducere ,,,,

Cunoasterea comportamentului uman.

În primul rând cercetarea criminologică se ocupă de studiul


infracţiunii, ca şi concept general, dezbrăcată de dimensiune sa formală
specifică dreptului penal, unde orice definiţie a infracţiunii începe cu fraza
„…este o faptă prevăzută de legea penală…”, aceasta fiind dimensiunea
formală a infracţiunii. Într-o abordare criminologică infracţiunea este o
conduită umană voluntară specifică care vizează
atingerea unor scopuri de natură diversă prin folosirea violenţei
sau a înşelăciunii.

Criminologia nu studiază victimele unor catastrofe naturale sau a oricărui


fenomen care are consecinţă păgubitoare, dacă nu sunt determinate de
comportamentul uman. Acest comportament mai trebuie să fie unul
voluntar, faptele umane involuntare nu pot fi în nici o măsură controlate
fiind absurd să se studieze înlăturarea efectelor lor. Conceptul de act
voluntar cuprinde atât faptele intenţionate câtşi din culpă, atât
comportamentele comisive câtşi cele omisive. Particularitatea
comportamentului infracţional faţă de orice altă acţiune voluntară umană
nu este reprezentată de scopul urmărit de către infractor, ci de mijloacele
de realizare a acestor scopurişi anume atingerea anumitor scopuri prin
violenţaşi înşelăciunea, înţelese în sens foarte larg.

Prin comiterea unei tâlhării autorul doreşte să dobândească un


anumit lucru al altuia, ceea ce nu este antisocial, deoarece acest bun poate
fi cumpărat de la proprietarul ei sau poate fi moştenit, însă când
dobândirea bunului altuia se realizează prin violenţa fapta devine
infracţiune.
În caz de abuz de încredere faptul de a păstra un bun al altuia nu este
antisocial, acest bun putând fi dobândit în diverse modalităţi licite, dacă
însă deţinătorul bunului vinde bunul unei alte persoane, înşelând
încrederea proprietarului bunului, fapta capătă un caracter infracţional.
Criminologia studiază infracţiunea nu doar ca fenomen individual (crima) ci
studiază crimaşi ca fenomen colectiv(criminalitatea). Devianţa nu este
sinonimă cu criminalitatea, fiind un concept sociologic mult mai larg,
cuprinzând orice comportament diferit de statistica culturală a populaţiei,
comportament diferit de al majorităţii membrilorşi care riscă să provoace,
din cauza acestei diferenţe, reacţii ostile.
Când un individ cu comportament deviant foloseşte ca mijloace de
atingere a anumitor scopuri violenţa sau înşelăciunea atunci acesta devine
infractor iar reacţia ostilă se concretizează în sancţiune penală. Criteriul
normativ este principalul element de diferenţiere între devianţă şi
criminalitate dar nu şi singurul, existând situaţii când o anumită conduită
este considerată infracţiune, deşi ea nu leza în nici un fel societatea
( vânzarea unei bijuterii de aur, era incriminată intr-un articol din Dec. nr.
315/1969). Situaţia inversă adică existenţa unui comportament antisocial
care încă nu este calificat ca infracţiune în sens formal, nu împiedică în nici
un fel criminologii să studieze acel fenomenşi să propună incriminare sau
neincriminarea sa . Legiuitorul penal decide incriminarea unui
comportament criminal urmare a unui studiu criminologic asupra
fenomenului respectiv .

Tipologii a crimelor

Richard Quinney considera ca legea este instrumentul clasei


dominante si apreciaza ca sistemul juridic capitalist are ca scop
transformarea oricarei conduite care ameninta privilegiile si
proprietatea claselor favorizate intr-un comportament ilegal.
Quinney a efectuat o tipologie a crimelor (infractiunilor) in functie
de diferentele de putere existente intre clasele dominante si cele
defavorizate:

a) crime “pradalnice”, printre care se numara spargerile, talhariile


(jafurile), comertul cu droguri si contrabanda, comise de catre
indivizii fara resurse in scopul asigurarii necesitatii de
supravietuire intr-un mediu dominat de inegalitate sociala;
b) crime cu caracter particular, intre care pot fi mentionate
omorul, atacul inarmat si violul, savarsite, mai ales, de acei
indivizi care sunt abrutizati de conditiile dure ale capitalismului;
c) crime de rezistenta (opozitie), printre care actele clandestine de
sabotaj economic si munca facuta de mantuiala, caracterizeaza
clasa muncitoare, care alege aceste mijloace pentru a se
impotrivi capitalismului;
d) crime de dominare, comise de catre corporatii, printre care
fixarea artificiala a preturilor, incalcarea legislatiei financiare,
poluarea mediului etc., care au ca scop mentinerea sistemului
existent;
e) crime ale puterii executive(acte de coruptie), savarsite in diferite
scopuri, toate avand ca motivatie mentinerea pozitiilor de
putere, prestigiu si bunastare materiala.
Teoreticienii conflictului apreciaza ca, in toate formele ei,
devianta a devenit un raspuns adaptativ la conditiile de viata ale
capitalismului contemporan, iar sanctionarea ei are loc in
functie de pozitia de clasa, urmarind ordinea sociala inegalitara
a sistemului social.

CAUZALITATEA IN CRIMINOLOGIE

MACROCRIMINOLOGIA – studierea cauzelor sociale ale


criminologiei

FACTORI CRIMINOGENI ce determina criminalitatea se clasifica


in factori economici , demografici ,culturali si politici

FACTORI ECONOMICI ce pot fi considerati cu continut


criminogen sunt ;

-         industrializarea – mobilitatea populatiei spre zone


industriale din mediul rural creand individualizarea
posibilitatea de a deveni un necunoscut sau lipsit de contro
social .
-         navetismul prelungit – dezechilibrul ecologic ce ofera un
stres prelungit mucitorilor

-         somajul – scaderea nivelului de trai , instabilitatea


emotionla privind ziua de maine , scaderea utoritatii
parintilor in plan familial in fata copiilor

-         nivelul de trai generator de criminalitate , saracia dar si


dorinta de avutie impinge spre delicventa .

Crizele economice prelungite , scad salariile , apare specula ,


propritatea este in pericol atat a individului cat si a statului .

FACTORI DEMOGRAFICI – mobilitatea socisala si urbanizarea in


cadrul careia scade controlul social structuri noi gformate sunt
necuprinzatoare l ainceput sub aspect educational .

Emigrarea spre tarile cu potential economic , cei mai multi


sunt frstrati nu cunosc legislatia tarii respectiva , accepta munca
fortata si forma de sclavie , criminalitatea straina .

Emigrarea din tarile foarte sarace africane spre tari mai dezv.
economic .

Negativ --- importul de criminalitate , dezechilibrul social in


zonele unde acesta se instaleaza .

Ermetizarea acestei etnii fara posibilitatea de patrundere si


contro social 9 comunitatea chineza , araba ) , lipsa factorilor
educationali .

Lipsa comunicarii cu autoritatile statului , urmarea a


necunoasterii limbii

Traficul cu fiinte umane ca fenomen social se dezvolta ,m


prostitutia , cersetoria , dezvoltatea retelelor de traficanti ,
spalarea banilor , violenta maxima exercitata de traficanti
asupra traficatilor .
FACTORII SOCIO-CULTURALI

Familia si importanta ei in cresterea , formarea si educarea


copiilor .

Negativ : familia contemporana si-a micsorat dimensiunile si


rolul edicativ , aparitia unor sintagme noi : familia destramata ,
in bucati , asistata

Concubinajul , varsta de casatorie s-a rdicat cu mult inspre 40


ani , au crescut divorturile , preocuparea pentru parinti ori rude
in neputinta este in scadere .

Esecul privind integrarea scolara , copii inadaptati social ,


constituie o problema , insuibordonare , absenteism scolar ,
repetentie , conduita gresiva in raport cu cadrele didactice .

Impactul activitatii din timpul liber , lipsa de interes pentru


sport , cultura , arta m consum de alcool , droguri , tutun ,
vagabondaj .

Impactul mijloacelor de informare in masa : presa scrisa ,


radio-Tv ,

FACTORII POLITICI

Razboiul si revolutia instaureaz haos , anarhie economica si


sociala , violenta .

Revolutia este acea stare de criza politica , de mare amploare


care se manifesta pe cale conflictuala , urmatindu-se inlaturarea
de la putere a unui grup conducator , vu cerirea puterii politice
si schuimbarea puterii politice sociale .

S-ar putea să vă placă și