Sunteți pe pagina 1din 7

REFERAT

MISCARILE PUNCTULUI MATERIAL

Un punct material poate avea o miscare generala, dar in practica sunt frecvente si cateva
miscari particulare, care se pot clasifica dupa urmatoarele criterii de baza:
1. Dupa valoarea acceleratiei tangentiale 
-miscari uniforme: 
-miscari uniform variate: 
-miscari neuniforme: 
2. Dupa forma traiectoriei descrise de punctul material ( =raza de curbura a traiectoriei):
-miscari rectilinii: 
-miscari circulare: 
-miscari curbilinii oarecare: 

1. Miscarea rectilinie a punctului material

Miscarea rectilinie se caracterizeaza prin aceea ca raza de curbura este infinita,


adica  .
In cazul acestei miscari se analizeaza doua cazuri particulare si anume:
a) miscarea rectilinie si uniforma;
b) miscarea rectilinie uniform variata.

1.1. Miscarea rectilinie uniforma


Se caracterizeaza prin acceleratia tangentiala nula, adica 
Dupa separarea variabilelor din relatiile:

prin integrarea lor se obtine:


prin integrarea lor se obtine:

 
unde C1 si C2 sunt doua constante de integrare, care se determina din conditiile initiale, fixate
la originea timpului. Daca, in cazul cel mai general, la t=0, se cunosc s=s0 si v=v0, si rezulta
cele doua constante de integrare: C1=v0 si C2=s0,
Ecuatiile de miscare devin:
 
intalnite si sub denumirea de legea orara a miscarii, v si s fiind parametrii miscarii rectilinii si
uniforme.

1.2. Miscarea rectilinie uniform variata

Miscarea rectilinie uniform variata se caracterizeaza prin acceleratie tangentiala


constanta, adica 
Prin doua integrari succesive in raport cu timpul, dupa ce in prealabil s-au separat variabilele
din:

se obtine:

 
Prin impunerea conditiilor initiale: la t=0,   si  , cele doua constante de
integrare devin:  si 
Parametrii miscarii rectilinii uniform variate devin:

 
Uneori, in aplicatii, este necesar sa se exprime viteza in miscarea uniform variata sub o alta
forma, cum ar fi in functie de spatiul parcurs s si acceleratia a. Aceasta se poate obtine prin
eliminarea timpului din ultimele doua ecuatii:

sau:

 
cunoscuta sub denumirea de formula lui Galilei.
In cazul particular cand s0=0, s=h, v0=0, a=g (acceleratia gravitationala), se obtine:

 
adica formula vitezei in caderea libera si este cunoscuta sub denumirea de formula lui
Toricelli.
Miscarile uniform variate pot fi miscari accelerate, daca a>0, sau miscari incetinite (sau
decelerate) daca a<

2. Miscarea circulara a punctului material

In aplicatiile tehnice intervin frecvent cazuri in care punctul material descrie o


traiectorie sub forma de cerc sau arc de cerc.
Intr-o astfel de situatie pozitia punctului pe traiectorie poate fi precizata mai simplu cu
ajutorul unghiului la centru facut de raza care urmareste punctul si o directie fixa aleasa
arbritar Ox (fig.1). Studiul acestui tip de miscare se face mai comod cu ajutorul sistemului de
referinta intrinsec, mai ales ca aceasta miscare se caracterizeaza prin   asa ca
in acest caz coordonata curbilinie a traiectoriei este:
 
Marimea vectorului viteza este:

si notand   viteza ungiulara masurata in rad/s sau simplu s-1, rezulta:


 
Proiectiile vectorului acceleratie, sunt:

 
in care, cu   s-a notat acceleratia unghiulara masurata in rad/s2 sau mai simplu s-2.

Fig. 1
Deci, expresiile analitice ale vectorilor viteza si acceleratie, in sistemul de coordonate
intrinseci (triedrul lui Frenet), au formulele:

din care se obtin modulele celor doua marimi cinematice, viteza si acceleratie ale punctului
M:

 
Directia vitezei este tengenta la cerc, iar directia acceleratiei este data prin unghiul   facut
de aceasta cu raza vectoare OM, adica:

 
In practica in locul vitezei unghiulare   se obisnuieste sa se foloseasca notiunea de turatie,
notata cu n, care masoara numarul de rotatii complete efectuate timp de un minut de catre
raza vectoare a punctului M. Relatia de transformare dintre n si   este urmatoarea:

Fig. 2
Viteza unghiulara poate fi interpretata si ca un vector alunecator, avand suportul
perpendicular pe planul cercului in centrul acestuia. Sensul vectorului   se stabileste dupa
regula de inaintare a surubului drept inaintare obtinuta prin rotirea sa cu unghiul   este
sensul vectorului   conform cu figura 2. Notand cu   vectorul de pozitie al
punctului M fata de un pol oarecare O de pe suportul vectorului   se va putea scrie relatia
pentru vectorul vitezei   astfel:
 
Aceasta relatie este justificata prin faptul ca in conformitate cu regula produsului vectorial
intre vectorii   si   definti de relatia, se regasesc toate caracteristicile vectorului viteza a
punctului M in miscarea sa pe cercul de raza R: marime, directie si sens:
 
Pentru a gasi si expresia vectorului acceleratie, se va deriva in raport cu timpul, expresia
vectorului viteza, respectand regulile de derivare:
 
in care se recunosc termenii:

,
tocmai componentele si ale acceleratiei.
Acceleratia unghiulara   este tot un vector alunecator (liber) care, in cazul acesta, are
acelasi suport si sens cu vectorul  , daca miscarea este accelerata si sens contrar daca
miscarea este incetinita; adica in concordanta cu vectorul 

Din expresia generala, rezulta si regula de derivare, in mecanica a unui vector oarecare   
constant ca marime dar variabil ca directie:

indiferent care ar fi vectorul   si ce semnificatie fizica ar avea.

Ca si in cazul miscarii rectilinii, si in cazul miscarii circulare se disting doua cazuri particular:

a) miscarea circulara uniforma;

b) miscarea circulara uniforma variata.

2.1. Miscarea circulara uniforma:

Miscarea circulara uniforma se caracterizeaza prin: si 

Prin doua integrari succesive, dupa ce in prealabil s-au separat variabilele, se obtine:

 
in care C1 si C2 sunt cele doua constante de integrare.

Presupunandu-se cazul general, cand la t=0;   si   rezulta constantele de


integrare de forma   si 

Deci:

relatii ce reprezinta legile miscarii circulare uniforme.

In acest caz se observa ca:

Se remarca faptul ca in miscarea circulara, chiar daca aceasta este uniforma, acceleratia
punctului nu este 0 (ca in cazul miscarii rectilinii uniforme), ci are componenta normala,
dirijata dupa raza cercului si cu sensul spre centrul cercului.

2.2. Miscarea circulara uniform variata:

Miscarea circulara uniform variata se caracterizeaza prin:    .

Daca se pastreaza aceleasi conditii initiale: la t=0;   si   rezulta ca,


constantele de integrare sunt   si 

Deci legile miscarii circulare uniform variate devin:


 

Aceste relatii sunt identice din punct de vedere mecanic cu relatiile obtinute pentru cazul
miscarii rectilinii uniform variate, adica:

ceea ce inseamna ca fiecarei marimi din miscarea rectilinie (liniara) ii corespunde una in
miscarea circulara (de rotatie). Aceasta similitudine a marimilor mecanice se va putea pastra
in toata mecanica.