Sunteți pe pagina 1din 43

Cuprins

EDITORIAL
1. E. Hutu
In memoriam profesor universitar doctor Corneliu Burliba¿a _______________________ 174

ODONTOLOGIE
2. Cornelia Bîcle¿anu, I.V. Cherlea, Ana Maria Pangicå
Importan¡a esteticii în restaurarea func¡iei fizionomice a pacientului _________________ 176
3. Claudia Florina Andreescu, Doina Lucia Ghergic
Actualitå¡i în managementul cariilor de suprafa¡å radicularå la persoanele
de vârsta a treia ______________________________________________________________ 180
4. C. Bîcle¿anu, I.V. Cherlea, A.M. Pangicå
Eroziunea dentarå ____________________________________________________________ 185

PROTETICÅ DENTARÅ
5. Doina Lucia Ghergic
Aspecte privind utilizarea elementelor speciale de men¡inere, sprijin ¿i stabilitate –
prefabricate – utilizate în protezarea hibridå. Prezentåri de cazuri____________________ 189

REABILITARE ORALÅ
6. Anamaria Bechir, Doina Lucia Ghergic, E.S. Bechir
Studiu clinic comparativ al efectelor terapiei prin gutiere termoformate în sindromul
disfunc¡ional dureros cranio-mandibular _________________________________________ 193
7. Anamaria Bechir, Doina Lucia Ghergic, E.S. Bechir
Rezultate preliminare în tratamentul apneei nocturne prin dispozitive interocluzale _____ 200

ISTORIA MEDICINEI
8. M. Burliba¿a, Ileana Ionescu, Ruxandra Sfeatcu, C. Burliba¿a , Corina Tofan
File din istoria Societå¡ii Române de Stomatologie (1940-1943) ______________________ 208

REFERATE
9 Elena-Gabriela Despa, Oana Småtrea
Revista revistelor ______________________________________________________________ 214
1 EDITORIAL

IN MEMORIAM PROFESOR UNIVERSITAR


DOCTOR CORNELIU BURLIBAªA
Prof. Univ. Dr. Emilian Hutu

S-a stins din via¡å pe data de 4.XI.2007 unul A participat la numeroase reuniuni ¿tiin¡ifice
dintre marii stomatologi români, reprezentant al interna¡ionale unde a fåcut cunoscutå experien¡a
primei genera¡ii de medici stomatologi care au ¿colii române¿ti în tratamentul malforma¡iilor con-
studiat la Facultatea de Stomatologie din Bucure¿ti. genitale, anomaliilor dento-maxilare, leziunilor
Nu împlinise încå vârsta de 79 de ani când boala traumatice buco-maxilo-faciale, al oncologiei
nemiloaså l-a råpus pe cel care salvase atâtea vie¡i. maxilofaciale, al implantologiei orale etc.
S-a nåscut în anul 1928, în comuna Båleni Prof. dr. Corneliu Burliba¿a a publicat la Editura
jude¡ul Gala¡i, a absolvit liceul „Vasile Alecsandri“ Medicalå „Tehnici curente de chirurgie stomatolo-
din Gala¡i ¿i în 1947 a devenit student al Facultå¡ii gicå“, fiind colaborator al profesorului Valerian
de Medicinå Generalå din Bucure¿ti. Popescu. Edi¡ia a II-a a aceleia¿i publica¡ii, apårutå
În 1950, la pu¡in timp dupå înfiin¡area Facul- în 1966, este premiatå de Ministerul Învå¡åmân-
tå¡ii de Stomatologie se transferå la aceastå facul- tului.
tate, pe care o absolvå în 1953. În anul 1971, apare monografia intitulatå
Tot în acest an, î¿i începe ¿i activitatea didacticå, „Extrac¡ia dentarå“, iar în anul 1977 publicå 5
capitole de chirurgie bucomaxilofacialå în Tratatul
fiind numit preparator ¿i apoi asistent la catedra
de Chirurgie Generalå vol. III, tratat apårut sub
de Chirurgie Buco-Maxilo-Facialå conduså de
redac¡ia reputatului prof. Teodor Burghele.
prof. univ. dr. Valerian Popescu ¿i asistent prin
Prof. dr. Corneliu Burliba¿a publicå în anul 1983
cumul la Disciplina de Anatomie conduså de prof.
la Editura Didacticå ¿i Pedagogicå din Bucure¿ti,
univ. dr. Emil Repciuc.
în colaborare cu prof. univ. dr. Gh. Timo¿ca (Ia¿i),
În primii ani de practicå, are ¿ansa de a fi îndru-
manualul de Chirugie Buco-Maxilo-Facialå, ma-
mat de dr. Cicerone Mihail, un clinician remarcabil nual care se reediteazå în anul 1990 la Chi¿inåu,
¿i un dascål înzestrat cu mult har, de la care înva¡å pentru studen¡ii din Republica Moldova. Contribuie
multe dintre secretele profesiunii. la apari¡ia tuturor edi¡iilor Cursului de Chirurgie
Doctor Corneliu Burliba¿a î¿i sus¡ine teza de Buco-Maxilo-Facialå, cea de-a VIII edi¡ie de sub
doctorat în medicinå în anul 1965. redac¡ia sa, retipåritå la litografia IMF în anul 1988,
În 1967, devine conferen¡iar universitar la cli- fiind consideratå ¿i aståzi ca material bibliografic
nica de Chirurgie Buco-Maxilo-Facialå a Facultå¡ii de bazå pentru studen¡ii Facultå¡ii de Stomatologie
de Stomatologie din Bucure¿ti, iar din anul 1972 din ¡arå.
profesor universitar în cadrul aceleia¿i clinici. În În anul 1995, apare sub redac¡ia prof. dr. Corneliu
foarte scurt timp, devine ¿ef al disciplinei de Chi- Burliba¿a vol. I al Tratatului de Chirurgie Oralå
rurgie Buco-Maxilo-Facialå a Facultå¡ii de Sto- ¿i Maxilo-Facialå din celelalte centre universitare
matologie din Bucure¿ti ¿i Decan al Facultå¡ii de din ¡arå. Epuizându-se rapid acest tratat, la solici-
Stomatologie. tarea Editurii Medicale, apare într-un singur volum
În perioada 1990-1994, prof. dr. Corneliu de 1300 de pagini un tratat de Chirurgie Oralå ¿i
Burliba¿a este reprezentatntul României în Con- Maxilo-Facialå în care ¿i de aceastå datå contribu¡ia
siliul European al Asocia¡iei Europene de Chirurgie prof. dr. Corneliu Burliba¿a este meritorie.
Cranio-Maxilo-Facialå. În anul 1996, a fost ales membru emerit al Aca-
Prof. dr. Corneliu Burliba¿a a prezentat nume- demiei de ªtiin¡e Medicale.
roase comunicåri la diferite reuniuni ¿tiin¡ifice din Ca profesor consultant, a continuat så activeze
¡arå ¿i din stråinåtate ¿i a publicat peste 130 de în munca de îngrijire a bolnavilor atât în serviciul
lucråri în care a abordat majoritatea aspectelor public, cât ¿i în cel privat, dar ¿i în îndrumarea
chirurgiei maxilofaciale. doctoranzilor.

174 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007


REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 175
ODONTOLOGIE
În acest scurt expozeu se înscrie o via¡å întreagå Apoi, activitatea sa a devenit din ce în ce mai
plinå de muncå asiduå închinatå unei profesiuni complexå, greutå¡ile s-au înmul¡it, pårul i-a încå-
în plinå dezvoltare. run¡it, dar zâmbetul ¿i vorba plinå de duh i-au
Îl ¡in minte mai întâi ca tânår asistent universitar råmas acelea¿i.
(eram atunci student în primii ani de facultate) ve- Îl vedeam mereu – în uniforma albå chirurgi-
calå caracteristicå – acum pu¡in aplecat de spate,
nind dupå terminarea activitå¡ii din clinicå så stu-
dar tot vioi ¿i gråbit, conducând la vizita din spital
dieze în båtrâna bibliotecå de pe calea Plevnei 19.
¿irul lung de medici, asistente ¿i studen¡i.
Citea alåturi de noi ore întregi într-o atmosferå Consulta, scria ¿i opera mereu... Dispari¡ia lui
de respect, dar ¿i de amici¡ie caracteristicå ¿i acelor a fost atât de rapidå, încât îl a¿teptåm ¿i acum, tot
perioade de studii. timpul, så vinå dintr-o vacan¡å.
2 ODONTOLOGIE

IMPORTANºA ESTETICII ÎN RESTAURAREA


FUNCºIEI FIZIONOMICE A PACIENTULUI
Conf. Univ. Dr. Cornelia Bîcle¿anu, Prof. Univ. Dr. Ioan Valeriu Cherlea,
ªef Lucr. Ana Maria Pangicå
Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti

REZUMAT
Deoarece un zâmbet este universal în¡eles, un zâmbet neatractiv poate avea implica¡ii clinice, psihologice ¿i sociale negative.
Restaurarea zâmbetului este cea mai apreciatå manoperå pe care medicul dentist o poate face pentru pacientul såu. Fiecare
persoanå este unicå ¿i deci, fiecare zâmbet, care reprezintå o combina¡ie a unor elemente individuale, poate fi o interpretare a
personalitå¡ii proprii.
Lucrarea analizeazå elementele de bazå, din punctul de vedere al simetriei ¿i al aspectului artistic, precum forma din¡ilor, simetria
¿i propor¡ia lor, pozi¡ia ¿i alinierea, textura suprafe¡ei, culoarea, transluciditatea.
În¡elegerea elementelor artistice de bazå este imperativå în restaurårile estetice, aceasta devenind o adevåratå artå. Totu¿i,
estetica trebuie îmbinatå cu func¡ionalitatea pentru a reface optim aparatul dentar.

Cuvinte cheie: estetica dentarå, propor¡ia de aur

ABSTRACT
Smiling is an universal language and an unatractive smile can have negative clinical, psychological and social effects. Smile
improving is the most appreciated easthetic work a dentist can perform for his patient. Each person is unique and the smile is a
combination of unique elements, which makes it a sign of personality.
This paper analyzes the basic issues from the point of view of simetry and appearance such as teeth shape, symetry and size,
position and alignement, texture, colour, translucidity.
Attention to the basic appearance elements is crucial for the succes of the aesthetic restaurations, in time this turning into a real
art form. Aesthetics must however be combined with functionality in order to ensure an optimum treatment for the dental status.

Key words: dental aesthetics, golden proportion

INTRODUCERE • Dacå se comparå figura cu un tablou, surâsul


reprezintå elementul fundamental al imaginii.
Evolu¡ia materialelor ¿i a tehnicilor adezive a adus Din punctul de vedere al comoditå¡ii pacientului,
importante îmbunåtå¡iri în tratamentul conservator terapia esteticå este nedureroaså, pacientul nu ne-
al restaurårii din¡ilor frontali cu sau fårå modificåri cesitå anestezie, iar rezultatele sunt imediate ¿i de
de culoare. De asemenea, este adevårat cå terapia cele mai multe ori spectaculoase.
restaurativå este la limita dintre ¿tiin¡å ¿i artå. Unul dintre atuurile cele mai mari pe care le
„Terapia esteticå este arta terapiei în cea mai are pacientul este ob¡inerea unui zâmbet frumos.
purå formå“ ¿i, ca orice artå, terapia esteticå are Zâmbetul este rezultatul unui complex de procese
nevoie din partea medicului de multå creativitate, neurologice, musculare, senzoriale, psihologice.
imagina¡ie ¿i mult sim¡ estetic. Deoarece un zâmbet este universal în¡eles, un
Dentistica poate fi comparatå cu arta, deoarece zâmbet neatractiv poate avea implica¡ii clinice,
existå anumite similitudini: psihologice ¿i sociale negative.
• Ca fiecare operå de artå, ¿i fizionomia este Restaurarea zâmbetului este cea mai apreciatå
unicå, individualå manoperå pe care stomatologul o poate face pentru
• Pentru a crea o operå de artå este nevoie de pacientul såu. De fapt, efectul psihologic pozitiv
timp, la fel ¿i refacerea unui aspect estetic al îmbunåtå¡irii zâmbetului pacientului poate duce
• Nevoia de a în¡elege forma pentru a produce la îmbunåtå¡irea imaginii pentru pacient (a¿a cum
func¡ia se percepe el) ¿i îi va cre¿te respectul de sine.
• Necesitå creativitate ¿i manualitate Pentru a ob¡ine un rezultat optim, trebuie luate
• Artistul, ca ¿i dentistul, trebuie så ¿tie så co- în considera¡ie elementele de bazå, din punctul
munice, dar så ¿i asculte de vedere al simetriei ¿i al aspectului artistic.

176 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007


REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 177

Aceste elemente includ: lor sau din¡ii care sunt dispropor¡iona¡i rup balan¡a
• formå ¿i armonia esen¡iale pentru o esteticå optimå.
• simetrie ¿i propor¡ie Presupunând cå din¡ii sunt alinia¡i normal, si-
• pozi¡ie ¿i aliniere metria poate fi men¡inutå prin asemånare între
• textura suprafe¡ei din¡ii contralaterali echivalen¡i, ar trebui folosit un
• culoare ¿ubler dentar pentru terapia conservatoare esteticå
care så måsoare dimensiunea meziodistalå a din¡ilor.
• transluciditate
Aceastå recomandare este în particular adevaratå
pentru închiderea diastemei sau mårirea diame-
FORMA DINºILOR trului meziodistal cu compozit a din¡ilor.
Din¡ii mai trebuie så fie ¿i în propor¡ie optimå
Forma din¡ilor determinå aparen¡ele estetice. De
pentru ca estetica så fie ¿i ea maximå. Calitatea
aceea, pentru a ob¡ine o esteticå optimå este necesar
propor¡iei este relativå ¿i depinde de factori ca:
så se creeze forma naturalå optimå, ceea ce implicå
o cuno¿tere preciså a anatomiei tuturor din¡ilor. • pozi¡ia din¡ilor;
De exemplu, zâmbetul feminin tipic este caracte- • alinierea din¡ilor;
rizat prin unghi incizal rotunjit deschis incizal ¿i • forma arcadelor;
facial, spre deosebire de zâmbetul masculin sau • configura¡ia zâmbetului în sine.
cel al persoanelor în vârstå, care prezintå abrazura Astfel, existå o teorie universal acceptatå a
¿i unghiul incizal proeminent. propor¡iei relative la din¡ii anteriori ai maxilarului
Cele mai bune rezultate în restaurarea esteticå numitå „propor¡ia de aur“.
la din¡ii frontali se ob¡in prin modificarea întregului Original formulatå ca unul dintre elementele
grup frontal. Astfel, se pot crea iluzii prin accen- lui Euclid, teoria a fost consideratå peste ani ca o
tuarea convexitå¡ii suprafe¡elor, te¿irea acestora sau geometrie de bazå pentru propor¡ionalitatea fru-
îngro¿area marginilor. muse¡ii artei ¿i a naturii. Grecii au folosit-o în
Elementele dento-parodontale expuse în timpul construc¡ia Parthenonului, iar Leonardo Da Vinci,
zâmbetului: care a studiat intens aceastå teorie, a gåsit acest
• Marginea incizalå a din¡ilor maxilari în ar- principiu primar ¿i elementar aplicat în piramidele
monie cu buza inferioarå (rela¡ia este stabilitå egiptene, propor¡ionalitatea corpului uman, pic-
prin pronun¡area consoanelor F ¿i V) turå, arhitecturå ¿i naturå.
• Înål¡imea ¿i conturul ideal al gingiei urmeazå Pentru a ne imagina propor¡ia de aur, se împarte
conturul buzei superioare. Diferen¡ele de un segment în douå pår¡i inegale (A, B), astfel încât
lungime ale din¡ilor frontali creeazå un zâm- raportul dintre partea micå ¿i cea mare trebuie så
bet natural (ideal, lungimea frontalilor este fie egal cu raportul dintre partea mare ¿i întreg
superioarå fa¡å de a lateralilor) segmentul; aceasta este o rela¡ie reciprocå. Pentru
• Unghiul mezio-incizal este de 90 de grade. orice lungime de segment datå existå un singur
punct care respectå propor¡ia de mai sus numitå
Contactul interdentar în treimea incizalå.
Ambrazura distalå este mai adâncå ¿i se „propor¡ia de aur“.
accentueazå înspre distal. Forma ambra-
zurilor respectå un triunghi isoscel ale cårui
dimensiuni cresc spre posterior. Ambrazuri
adânci, rotunjite – aspect feminin, cele în-
Matematic, se poate exprima astfel:
guste ¿i scurte, pe cel masculin.
b : a = a : (a + b) = 0,618
• Punctele de contact interproximale influen- Sau prin ecua¡ia urmåtoare:
¡eazå raportul lå¡ime-înål¡ime. La incisivi, a – b/x = x/b
propor¡ia este între 0,75-0,80. Centralii Prin rezolvarea ecua¡iei x2 + ax – a 2 = 0 se
constituie 30% din suprafa¡a vizibilå în tim- ajunge la x = 0.6180339.
pul surâsului. Ideal, din¡ii sunt convergen¡i Acest numår î¿i gåse¿te expresia în seria lui
spre linia medianå. Fibonacci, dezvoltatå în sec. al XII-lea de Leonardo
Fibonacci cunoscut ca Leonardo din Pisa, care
SIMETRIA ªI PROPORºIONALITATEA spune cå orice numår din serie este suma celor
douå elemente precedente:
În mare parte, frumuse¡ea zâmbetului este datå
de simetria ¿i propor¡ionalitatea din¡ilor, asimetria 0 1 1 2 3 5 8 13 21 34 55 89 etc.
178 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007

De exemplu, 2 + 3 = 5, 5 + 3 = 8, 8 + 5 = 13 etc. Etajul superior, (distan¡a nasale-subnasale - A)


Raportul a douå numere adiacente este pro- ¿i înål¡imea maxilarului (B) se aflå în raport
por¡ia de aur, ex. 34/55 = 0.618 sau invers, 55/34 = 1000:0,618. Suma dintre cele douå repere (A + B)
1.618. este în raport cu dimensiunea mandibularå (C) ca
Lombardi a fost primul autor care a sugerat 1.618:1.000. Distan¡a mandibularå (C) este în
aplicarea propor¡iei de aur în dentisticå. raport cu dimensiunea maxilarå (B) ca 1000 : 0.618.
Bazându-se pe aceastå formulå, zâmbetul este Distan¡a (B + C) este în raport cu dimensiunea
considerat estetic plåcut dacå fiecare dinte (înce- (A) ca 1.618 : 1000. Trebuie subliniat faptul cå pro-
pând de la zona medianå) are mårimea aproxi- por¡ia de aur se aplicå dimensiunilor din¡ilor „a¿a
mativå de 60% din dimensiunea dintelui imediat cum ace¿tia sunt våzu¡i“, nu dimensiunilor reale
mezial lui (Fig. 1). care pot fi determinate prin måsuråtori directe.

POZIºIA ªI ALINIEREA
Armonia generatå ¿i echilibrul zâmbetului sunt
dependente de cât de bine sunt pozi¡iona¡i ¿i ali-
nia¡i din¡ii pe arcadå. Malpozi¡iile sau rota¡iile din-
¡ilor nu numai cå întrerup forma arcadei, dar pot
Figura 1 interfera cu propor¡ia aparentå a din¡ilor.
Propor¡ia de aur la Tratamentul ortodontic al acestor defecte trebuie
din¡i så fie luat în considerare mereu, în special dacå
Progresia geometricå se ob¡ine prin înmul¡irea sunt malocluzii. Totu¿i, dacå tratamentul ortodontic
fiecårui termen cu 1,618 sau împår¡irea cu 0,618: este impracticabil sau prea costisitor, defectele de
1000 × 1,618 = 1,618 sau 1000 : 0,618 = 1,618 pozi¡ie minore pot fi destul de des corectate cu
1,618 × 1,618 = 2,618 sau 1,618 : 0,618 = 2,618 compozit sau cu fa¡ete fizionomice indirecte din
2,618 × 1,618 = 4,236 sau 2,618 : 0,618 = 4,236 compozit sau por¡elan.
Så facem calculul pentru o dimensiune MD a
incisivului central de 9 mm. SUPRAFAºA ªI TEXTURA
Incisivul central = segmentul total (A = 1,618)
compus din (B + C) Caracterul ¿i individualitatea din¡ilor sunt pe
Incisivul lateral = segmentul mare (B = 1) larg determinate de aspectul texturii suprafe¡ei, iar
Partea vizibilå a caninului = segment mic restaurårile care vor så fie cât mai apropiate de
realitate trebuie så ¡inå cont de unduirea din¡ilor,
(C=0,618)
concavitå¡i ¿i convexitå¡i.
Distan¡a MD a segmentului A = 9 mm
Din¡ii tineri au cele mai expresive detalii ¿i textura
Distan¡a MD a segmentului B = 9 × 0,618 = 5,56
specificå, spre deosebire de din¡ii celor vârstnici.
Distan¡a MD a segmentului C = 5,56 × 0,618 =
Totu¿i, chiar ¿i la persoanele în vârstå trebuie pås-
3,44
trate caracteristicile.
A (9 mm) = B + C = 5,56 + 3,44 Problemele apar atunci când luåm în conside-
Prin aplicarea formulei propor¡iei de aur: rare rela¡ia luminii cu suprafa¡a din¡ilor. Suprafa¡a
C : B = B : B + C adicå 3,44 : 5,56 = 5,56 : 9 = 0,618 din¡ilor naturali are un mod unic de a reflecta lu-
Propor¡ia de aur se poate aplica ¿i la nivelul mina.
fe¡ei prin împår¡irea în trei segmente A,B,C ca în
Fig. 2.
CULOAREA
Elementul artistic numit culoare ¿i rolul såu în
terapia conservatoare esteticå este indubitabil
complex ¿i foarte pu¡in în¡eles. Este un capitol în
care mul¡i factori se întrepåtrund, to¡i ¿i fiecare în
parte contribuind la rezultatul final. Cu toate cå
elementele de bazå sunt complexe este imperativ
pentru noi så le ståpânim pentru ob¡inerea unor
rezultate apropiate de natural.
Figura 2
Propor¡ia de aur la
În¡elegerea culorii din¡ilor naturali este impor-
nivelul fe¡ei tantå pentru aprecierea corectå a nuan¡elor celor
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 179

mai apropiate a materialelor folosite în restaurarea Coloran¡ii („tints“) modificå nuan¡a existentå
lor. sau delimiteazå o anumitå zonå în func¡ie de cerin-
Din¡ii sunt tipic compu¿i din mai multe culori, ¡ele estetice.
existå o grada¡ie a culorii dinspre gingival cåtre Aceste substan¡e se pot clasifica, în func¡ie de
incizal cu nuan¡a gingivalå cea mai închiså. gradul de vâscozitate, în:
Utilizarea mai multor nuan¡e din materialul de • lacuri volatile (Heliocolor-Vivadent) se aplicå
restaurare poate fi cerut des la refacerile estetice. prin pensulare; necesitå o grosime mai mare
Pacien¡ii pot cere nuan¡e mai deschise la res- a compozitului pentru a se ob¡ine transluci-
taurare, chiar dacå restul din¡ilor såi sunt întuneca¡i, ditate;
dar contrastul care s-ar crea ar strica estetica. Existå • lichide siropoase (Estilux Color Modifiers-
posibilitatea, mai ales la femei, ca prin make-up Kulzer, J&J Color Modifiers-Jonson, Visio-
sau ruj så creeze din¡i lumino¿i sau închi¿i la cu- paquers-Espe – opacifian¡i ¿i Rembrandt
loare; prin cre¿terea contrastului dintre din¡i ¿i te- Natural-Den Mat – coloran¡i) care se aplicå
gumente se poate creea senza¡ia de luminozitate. strat cu strat ¿i se fotopolimerizeazå fiecare
Problema percep¡iei corecte a culorii dintelui în parte;
este complicatå de numero¿i factori: • lichide gelatinoase (Creative Color Opaquer-
• probleme ale medicului în percep¡ia culorilor; Cosmedent inc. – opacifian¡i ¿i Creative Color
• sursa de luminå în care se face observa¡ia Tints-Cosmedent inc. – coloran¡i) se aplicå
(metamerism);
prin pensulare în straturi sub¡iri.
• culoarea camerei;
• limitarea psihologicå a ochilor.
De exemplu, de la o imagine extinså a unei TRANSLUCIDITATEA
pår¡i a dintelui, ochiul poate experimenta „obo-
Gradele de transluciditate sunt în legåturå cu
seala culorii“, ceea ce duce la pierderea sensibili-
tå¡ii la galben-portocaliu. Trebuie privit un obiect cât de profund penetreazå lumina în dinte sau în
negru teluric ¿i ochii î¿i recapåtå abilitatea de a obtura¡ie ¿i se reflectå înapoi.
percepe nuan¡e subtile de galben-portocaliu. Normal, lumina penetreazå smal¡ul ¿i parte din
Din cauza factorilor indirec¡i care influen¡eazå dentinå pânå så fie reflectatå. Aceasta permite unui
percep¡ia culorii, este recomandat ca practicianul, dinte vital så fie ¿i estetic vital. Penetrarea în micå
asistenta ¿i în mod special pacientul så fie implica¡i måsurå a luminii då dovada unui dinte care ¿i-a
în procesul de alegere a culorii. pierdut aspectul estetic vital.
În¡elegerea colora¡iei normale a din¡ilor oferå Acest fenomen devine o problemå atunci când
practicianului posibilitatea de a crea restauråri este afectatå structura ¿i compozi¡ia din¡ilor, cum
aparent naturale. Totu¿i, mul¡i factori clinici trebuie ar fi, de exemplu, în cazul tratamentului la din¡ii cu
lua¡i în calcul pentru a avea efectul scontat. impregnare de tetraciclinå ce vor fi restaura¡i direct
Trebuie avut în vedere cå de obicei cheile de sau indirect cu fa¡ete. În acest caz, trebuie folosit
culoare de compozit nu sunt corecte. compozit opac sau mascå, în caz contrar pierzându-se
O alegere corectå a nuan¡ei este ob¡inutå înainte din esteticå prin transparen¡a culorii de bazå.
de izolare pentru a evita diversele posibilitå¡i de a Iluzia de transluciditate poate fi creatå pentru a
se colora ca urmare a uscårii ¿i deshidratårii din¡ilor. måri realismul restaurårilor. Se pot face modifi-
Pentru a evita transparen¡a prin materialul com- cårile culorilor pentru a crea o aparentå transluci-
pozit al eventualelor colora¡ii mai intense ale sub- ditate (astfel, folosirea unui ton mai jos al culorii
stratului dentar se utilizeazå opacifian¡i ¿i coloran¡i. creeazå o patå de luminå).
Acestea sunt rå¿ini fotopolimerizabile pe bazå de Totu¿i, în¡elegerea elementelor artistice de bazå
Bis-GMA sau uretan dimetacrilat, care con¡in pig- este imperativå în restaurårile estetice, aceasta de-
men¡i diferi¡i. venind o adevåratå artå. Estetica ¿i func¡ionalitatea
Opacifian¡ii con¡in dioxid de titan ¿i pigmen¡i trebuie înså riguros îmbinate pentru un rezultat
opaci ¿i blocheazå lumina. clinic optim.

BIBLIOGRAFIE
1. Irfan Ahmad-Protocols for Predictable Aesthetic Dental Restorations 3. Preston JD – The golden proportion revisited. J Esthet Dent 1993;
2. Mahshid M, Khoshvaghti A, Varshosaz M, Vallaei N – 5: 247–251.
Evaluation of “golden proportion” in individuals with esthetic smile. J 4. Lombardi RE – The principles of visual perception and their clinical
Esthet Restor Dent 2004; 16: 185-192. application to denture esthetics. J Prosthet Dent 1973; 29: 358-382.
3 ODONTOLOGIE

ACTUALITźI ÎN MANAGEMENTUL
CARIILOR DE SUPRAFAºÅ RADICULARÅ LA
PERSOANELE DE VÂRSTA A TREIA
Dr. Claudia Florina Andreescu1, Prof. Dr. Doina Lucia Ghergic2
1 Facultatea de Medicinå Dentarå, Constan¡a
2 Disciplina de Proteticå Dentarå, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea
Titu Maiorescu, Bucure¿ti

REZUMAT
Persoanele vârstnice reprezintå o categorie importantå, pentru cå numårul lor este în continuå cre¿tere în întreaga lume.
Sånåtatea dentarå a persoanelor în vârstå este într-o continuå schimbare. Edenta¡ia era des întâlnitå cu 30-40 de ani în urmå.
Acum, aceasta nu mai reprezintå o problemå, multe persoane cu vârste înaintate påstrându-¿i încå din¡ii naturali. Studii recente au
confirmat cå principala cauzå a pierderii din¡ilor la persoanele în vârstå este caria dentarå. Tratarea denti¡iei persoanelor vârstnice
este o problemå frecventå pentru doctorii practicieni. Scopul acestui articol este de a sublinia tratarea cariilor radiculare la
vârstnici, bazatå pe conceptul de stomatologie minim invazivå.

Cuvinte cheie: vârstnic, carii radiculare, stomatologie minim invazivå.

ABSTRACT
Older people are an important population group because there is a greater percentage of the population surviving into old age. The
oral health of older people is changing contemporaneously. Edentulism was a common feature of old age 30 to 40 years ago. This
is no longer the case as increasing numbers of elderly people retain their natural teeth. Recent data have confirmed that caries is
the most important reason for tooth loss in aging population. Managing the ageing dentition is a frequent problem for practitioners.
The purpose of this article is to outline the management of root caries for elderly people based on the concept of minimal invasive
dentistry.

Keywords: elderly, root caries, minimal invasive dentistry.

INTRODUCERE BOALA CARIOASÅ LA PERSOANELE


VÂRSTNICE
Numårul persoanelor în vârstå este în continuå
cre¿tere în întreaga lume ¿i mai ales în ¡årile indus- Studii recente confirmå faptul cå principala cauzå
trializate datoritå prelungirii speran¡ei de via¡å de a pierderii din¡ilor la persoanele în vârstå este caria
la 47 de ani, în 1900, la 74 de ani (71 de ani pentru dentarå (17), iar acest grup popula¡ional prezintå
bårba¡i ¿i 77 de ani pentru femei) (13). În România, mai multe carii netratate comparativ cu alte grupe
speran¡a de via¡å este de 68 de ani pentru bårba¡i de vârstå.
¿i 75 de ani pentru femei (19). Cauza ¿i patogenia cariei dentare la vârstnici
Din punct de vedere stomatologic, vârsta a treia sunt identice cu etiopatogenia procesului carios
era asociatå cu starea de edenta¡ie ¿i purtarea pro- la tineri. Deoarece din¡ii vârstnicilor sunt expu¿i o
tezelor mobilizabile par¡iale sau totale. Modelul perioadå mai mare de timp efectelor agen¡ilor
problemelor stomatologice la vârsta a treia s-a nocivi, existå un risc mai mare de dezvoltare a
schimbat, tot mai multe persoane vârstnice pre- cariilor la aceastå vârstå (1). La acest segment
zintå din¡i restan¡i datoritå îmbunåtå¡irii igienei popula¡ional este mai frecventå caria de suprafa¡å
dentare. În plus, la ora actualå se recomandå în radicularå decât caria coronarå. Suprafe¡ele radi-
tratamentul acestor persoane respectarea con- culare în mod obi¿nuit nu sunt expuse mediului
ceptului minim invaziv – maxim preventiv, ceea oral, dar ele devin accesibile în cursul fenomenelor
ce impune un sacrificiu biologic minim. de îmbåtrânire ce afecteazå ¡esuturile parodontale

180 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007


REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 181

sau în condi¡ii patologice, în cursul parodonto- • mai mult de o nouå leziune carioaså ini¡ialå
patiilor. La persoanele în vârstå, gingia ¿i osul sau cavitarå pe o suprafa¡å netedå în decurs
alveolar suferå fenomene de retrac¡ie concomitent de un an,
cu proliferarea inser¡iei epiteliale spre apexul din- • noi suprafe¡e cu retrac¡ie gingivalå,
telui, expunând coletul dintelui, ceea ce creeazå o • condi¡ii sistemice precum diabet zaharat,
discrepan¡å între coroana clinicå, care devine mai sindrom Sjögren, artritå reumatoidå, sarco-
mare ¿i cea anatomicå (10). idozå, SIDA, boala Parkinson, fibrozå chis-
Clinic se pot diferen¡ia douå forme ale cariei ticå, hipertensiune, senilitate sau modificåri
radiculare: fizice, cu råsunet asupra sånåtå¡ii orale sau
• leziuni active caracterizate prin: culoare gal- ce împiedicå men¡inerea unei bune igiene
benå sau brun închiså, suprafa¡å moale la orale,
palpare, localizare în apropierea gingiei, se • noi medicamente care cauzeazå xerostomie,
pigmenteazå prin depuneri externe ¿i au ca- • modificarea stilului de via¡å: divor¡, deces
racter extensiv;
în familie sau alte modificåri sociale, men-
• leziuni inactive caracterizate prin: adesea
tale sau fizice de la ultima vizitå la cabinetul
sunt colorate în negru, au suprafa¡å mai
stomatologic,
moale decât cementul normal, uneori supra-
• senilitate cu reducerea capacitå¡ilor cognitive.
fa¡a poate fi la fel de durå ca cea a cementului
iar pentru pacien¡ii noi:
normal.
• una sau mai multe leziuni radiculare pe su-
prafe¡ele dentare expuse
MANAGEMENTUL CARIILOR RADICULARE • anamneza indicå o intenså activitate carioaså,
Cu decenii în urmå, tratamentul restaurativ era • vizite regulate la cabinetul stomatologic,
considerat tratamentul de elec¡ie pentru prevenirea • simptome de uscåciune oralå,
distrugerii ¡esuturilor ¿i a restaura dintele ad inte- • acelea¿i condi¡ii sistemice enumerate anterior,
grum. Aståzi, datoritå cunoa¿terii mecanismelor • igiena oralå: din¡i acoperi¡i cu placå ¿i resturi,
dinamice de demineralizare ¿i remineralizare im- • frecven¡a expunerii zilnice la zaharuri, peste
plicate în apari¡ia ¿i dezvoltarea proceselor ca- trei expuneri pe zi,
rioase, o leziune carioaså activå poate fi transfor- • anamneza medicalå: consum de medica-
matå în leziune carioaså inactivå. Acest principiu mente care cauzeazå xerostomie sau de
a fost aplicat ini¡ial pentru procesele carioase de medicamente lichide cu îndulcitori.
la nivelul smal¡ului, dar numeroase studii (4) au O activitate carioaså reduså este indicatå de
aråtat succesul terapeutic ¿i pentru cariile de su- lipsa leziunilor carioase timp de trei ani conse-
prafa¡å radicularå accesibile periajului. La ora cutivi.
actualå, se considerå cå boala carioaså este o boalå Evaluarea cario-activitå¡ii ajutå medicul så se
care poate fi prevenitå indiferent de vârstå, iar ma- decidå când trebuie så intervinå ¿i så stabileascå
nagementul cariei dentare se deplaseazå într-o di- frecven¡a dispensarizårii:
rec¡ie mai pu¡in invazivå: arestarea leziunilor inci- • cario-activitate mare – controale la ¿ase luni,
piente ¿i interven¡ia în cazul leziunilor avansate. aplicare de lacuri cu flour de trei ori pe an,
Pentru aceasta, se stabile¿te cario-activitatea pa- utilizarea pastelor de din¡i cu fluor de douå
cientului în func¡ie de urmåtorii factori (2): ori pe zi ¿i a apelor de gurå fluorizate zilnic
• obiceiuri alimentare (dietå, frecven¡a gustå- înainte de culcare, utilizarea apelor de gurå
rilor între mese), cu clorhexidinå såptåmânal pentru o lunå
• igiena oralå (cantitatea de placå, utilizarea jumåtate, restaurarea leziunilor care depå-
fluorului ¿i clorhexidinei), ¿esc treimea mijlocie a dentinei, intensifi-
• fluxul ¿i con¡inutul salivar, carea aplicårilor de lacuri fluorurate ¿i clor-
• statusul socio-economic, hexidinå când se constatå progresiunea lezi-
• antecedentele dentare ¿i problemele dentare
unilor existente;
curente,
• regularitatea controalelor de specialitate, • cario-activitate medie – controale la ¿ase luni –
• probleme medicale, un an, aplicare de lacuri cu flour de trei ori
• altele (purtarea protezelor mobilizabile). pe an, utilizarea pastelor de din¡i cu fluor
Astfel, pentru pacien¡ii afla¡i în tratament se de douå ori pe zi ¿i a apelor de gurå fluorizate
considerå cå existå o cario-activitate mare când zilnic înainte de culcare, monitorizare ¿i în-
existå: cercarea de a aresta leziunile incipiente;
182 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007

• cario-activitate reduså – controale la un an incipiente beneficiazå de urmåtorul protocol de


cu monitorizare ¿i încercarea de a aresta lezi- remineralizare: clåtiri cu solu¡ii fluorurate sau fo-
unile incipiente. losirea lacurilor cu fluor, mestecarea de cinci ori
Minima interven¡ie în managementul cariilor pe zi timp de cinci minute a unei gume de mestecat
dentare înseamnå (5): cu xylitol ¿i igienå alimentarå.
• modificarea florei orale prin controlarea acu- Materialele de obtura¡ie pentru leziunile ca-
mulårii de placå bacterianå ¿i reducerea rioase radiculare trebuie så îndeplineascå urmå-
aportului de carbohidra¡i; toarele condi¡ii: så aibå o bunå închidere margi-
• educarea pacientului pentru con¿tientizarea nalå, så fie estetice, så fie u¿or de inserat în cavi-
etiologiei bolii carioase ¿i a aplicårii måsu- tate ¿i så elibereze în mod continuu fluor (8).
rilor preventive; Cimentul ionomer de sticlå este considerat
• remineralizarea leziunilor non-cavitare; materialul de elec¡ie pentru tratamentul cariilor
• interven¡ie minimå operativå în leziunile ca- radiculare ale vârstnicilor din urmåtoarele consi-
vitare, ceea ce înseamnå conservarea struc- derente:
turii naturale a dintelui ¿i îndepårtarea numai • elibereazå în mod continuu fluor, asigurând
a smal¡ului friabil ¿i a dentinei infectate ¿i res- profilaxia cariei secundare,
taurarea cavitå¡ilor cu materiale adezive; • ac¡ioneazå ca un rezervor pentru noi ioni
• repararea restaurårilor deficitare. de fluor proveni¡i din surse exogene cum ar
Atitudinile terapeutice în caria de suprafa¡å radi- fi: paste de din¡i, ape de gurå, solu¡ii medi-
cularå sunt: cinale fluorurate,
• terapia neinvazivå care include aplica¡ii to- • coeficient de expansiune termicå similar ¡e-
pice de fluor (solu¡ii sau geluri) în vederea suturilor dure dentare,
remineralizårii zonelor de carie incipientå, • aderå chimic la ¡esuturile dure dentare, asi-
aplica¡ii de lacuri adezive sigilante; måsuri gurând o bunå închidere marginalå,
de îmbunåtå¡ire a igienei orale (clåtiri cu so- • biocompatibilitate fa¡å de pulpa dintelui ¿i
lu¡ii fluorurate ¿i/sau clorhexidinå); måsuri parodon¡iul marginal,
de îmbunåtå¡ire a igienei alimentare, • are o bunå esteticå,
• reconturarea suprafe¡ei radiculare. Constå în • suferå modificåri dimensionale minime
simpla îndepårtare a dentinei ramolite, urmatå dupå prizå.
de refacerea conturului suprafe¡ei, astfel încât
aceasta så poatå fi eficient igienizatå. Dentina
descoperitå va fi fluorizatå, cu scopul de sti-
mulare a formårii a unui strat hiperminera-
lizat, protector. Scopul este de a ob¡ine o su-
prafa¡å netedå, lucioaså, u¿or de igienizat.
• terapia instrumentalå (invazivå) este repre-
zentatå de restaurårile cu materiale compo-
zite, restaurårile cu ciment ionomer de sticlå
(cea mai indicatå metodå), tehnici combinate
de restaurare tip sandwish, realizarea inlay-
Figura 1
urilor ceramice sau compozite.
Pacientå cu cario-activitate mare
Pentru cariile radiculare incipiente se reco-
mandå tratamentul profilactic. Studiile au aråtat
cå igiena bucalå meticuloaså ¿i aplica¡iile locale
de fluor pot duce la arestarea cariilor radiculare,
care sunt cele mai frecvente leziuni carioase la per-
soanele de vârsta a treia (14). În situa¡ii favorabile,
o cavitate radicularå extinså mai mult în suprafa¡å
decât în profunzime se poate opri din evolu¡ie.
Din acest motiv, o parte importantå a tratamentului
este posibilitatea pacientului de a realiza o igienå
bucalå adecvatå prin îndepårtarea zilnicå a plåcii
bacteriene de pe suprafe¡ele radiculare cu leziuni
active. O carie activå transformatå într-una inactivå Figura 2
prezintå o suprafa¡å durå, brunå ¿i lucioaså. Cariile Pacient cu cario-activitate medie
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 183

efectul fluorului, dar sunt necesare concentra¡ii mai


mari pentru remineralizare, având în vedere cå în
cement demineralizarea este de douå ori mai ra-
pidå decât în smal¡.
Pentru persoanele vârstnice se recomandå la
fiecare ¿ase luni fluorizare localå în cabinetul stoma-
tologic (aplicare de lacuri fluorurate sau geluri în
linguri standard) ¿i folosirea unei paste de din¡i
fluorurate de douå ori pe zi timp de un minut.
Fluorul poate fi recomandat sub diferite forme:
ape de gurå, paste de din¡i, geluri, lacuri de pro-
Figura 3 tec¡ie, tablete de supt. Fluorul sub formå de apå
Pacientå cu cario-activitate reduså de gurå realizeazå o inhibare a apari¡iilor cariilor
semnificativå statistic, comparativ cu apele de gurå
În plus, din punct de vedere clinic, aplicarea ce con¡in clorhexidinå (18). Pentru persoanele de
cimentul ionomer de sticlå nu necesitå preparare vârsta a treia, cel mai frecvent se utilizeazå geluri
de cavitå¡i retentive ¿i nici izolare perfectå. S-a cu fluor aplicate de douå ori pe zi, împreunå cu o
demonstrat cå placa bacterianå nu se poate depune pastå de din¡i fluoruratå. Un bun efect are asocierea
pe suprafa¡a ionomerilor de sticlå, iar Streptococcus fluorului cu antisepticele orale de tipul clor-
mutans, factorul patogen major al plåcii bacteriene, hexidinei, sub formå de ape de gurå, geluri sau
nu este activ în prezen¡a fluorului (11). lacuri (6,15) datoritå modificårilor produse în flora
Noile cimenturi restauratoare autopolimeri- microbianå. Simons ¿i colab. (16) au demonstrat
scåderea semnificativå concentra¡iei salivare de
zabile cu prizå rapidå (precum Fuji IX, Fuji IX GP
Streptococus mutans, lactobacili ¿i fungi prin fo-
Fast) au o sensibilitate reduså în mediu umed ¿i
losirea clorhexidinei asociatå cu gume de mestecat
sunt indicate în terapia leziunilor carioase radi-
cu xylitol. În plus, folosirea gumei de mestecat
culare ale pacien¡ilor în vârstå (3). Datoritå densi-
diminueazå senza¡ia de gurå uscatå, frecventå la
tå¡ii înalte ¿i a dimensiunilor reduse ale particulelor vârstnici din cauza tratamentelor medicamentoase
componente, aceste cimenturi sunt remarcabile din urmate. Folosirea regulatå a a¡ei dentare reduce
punct de vedere al rezisten¡ei mecanice ¿i la abra- semnificativ apari¡ia cariilor radiculare (7).
ziune. În plus, se pare cå ionii de fluor transfera¡i
în smal¡ ¿i dentinå måresc eficacitatea acestor ci-
CONCLUZII
menturi în cazul pacien¡ilor cu susceptibilitate cres-
cutå la carii. • Planul de tratament depinde de urmåtorii
Cimentul ionomer de sticlå poate fi folosit ¿i factori: severitatea cazului, extinderea lezi-
pentru tratarea cariilor avansate. Procedeul presu- unii, vârsta pacientului, statusul financiar,
pune îndepårtarea dentinei total demineralizate fo- motiva¡ia pacientului ¿i exigen¡ele fiziono-
losind numai instrumente manuale ¿i plasarea mice.
ionomerului de sticlå peste dentina par¡ial demine- • Numeroase date din literatura de specialitate
ralizatå pentru a reface leziunea (12). demonstreazå posibilitatea de arestare a
O metodå relativ nouå de tratament pentru cariilor radiculare prin igienå bucalå meti-
cariile vârstnicilor este tratamentul restaurator culoaså combinatå cu aplicare localå de flor
atraumatic (ART – Atraumatic Restorative Treat- ¿i utilizarea zilnicå a pastelor de din¡i fluoru-
ment), procedurå bazatå pe curå¡irea cavitå¡ilor rate.
carioase cu ajutorul instrumentarului de mânå ¿i • Principala cauzå de e¿ec a obtura¡iilor radi-
obturarea lor cu un material aderent la ¡esuturile culare este reprezentatå de slaba adaptare
dentare (ciment ionomer de sticlå). Acest tratament marginalå. La ora actualå, cimentul ionomer
respectå principiile preventive, iar durerea ¿i dis- de sticlå este considerat materialul de elec¡ie
comfortul sunt rare (9). în terapia cariei radiculare, fiind extrem de
util datoritå eliberårii continue de fluor.
Dupå tratamentul cariilor se recomandå utili-
• Indiferent de modalitatea de tratament aleaså,
zarea fluorului de cåtre pacient, deoarece efectele
pacientul revine frecvent la control pentru
cimenturilor ionomer de sticlå pot fi îmbunåtå¡ite
a preveni apari¡ia leziunilor recurente ¿i va
prin stocarea fluorului din cavitatea bucalå ¿i eli- urma acaså un regim adecvat, constând în
berarea acestuia în concentra¡ii ridicate. Cariile fluorizare, dietå alimentarå necariogenå ¿i
radiculare beneficiazå la fel ca ¿i cele coronare de igienå bucalå foarte bunå.
184 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007

BIBLIOGRAFIE
1. Beck JD, Hunt RJ – Oral health status of institutionalized elderly 11. Mount GJ, Hume WR – Conservarea ¿i restaurarea structurii
and handicaped. Journal of Dental Education 1985, 49: 420. dentare. Ed. All Bucure¿ti 1999, pp. 16-17, 69-92.
2. Brunton PA, Kay EJ – Prevention. Part 6: Prevention in the older 12. Ngo H – Evolu¡ii recente ale ionomerilor de sticlå. Actualitå¡i
dentate patient. Br Dent J 2003, 195(5): 237-241. stomatologice 2003, 19(IV): 53-58.
3. Croll TP – Rapid-setting encapsulated glass-ionomer restorative 13. Niessen Linda C, Gibson Gretchen – Aging and oral health for
cement. Compendium 2001, 22(5): 442-448. the 21st century. General Dentistry, Sept/Oct 2000.
4. Dietz W, Kraft U, Hoyer I, Klingberg G – Influence of cementum 14. Nyvad B, Fejerskov G – Active root caries convert into inactive
on the demineralization and remineralization processes of root caries as a response to oral hygiene. Scan J Dent Res 1986, 94:281.
surface caries in vitro. Acta Odontol Scand 2002 Aug, 60(4): 241- 15. Schaeken MJM, Keltjens HMAM, Van Der Hoeven JS – Effects
247. of fluoride and chlorhexidine on the microflora of dental root
5. FDI Statement – Minimal Intervention in the Management of surfaces and progression of root-surface caries. Journal of Dental
Dental Caries. 1 October 2002, Vienna. Research 1991, 70(2): 150-153.
6. Galan D, Lynch E – Prevention of root caries in older adults. 16. Simons D, Kidd EA, Beighton D, Jones B – The effect of
Journal of the Canadian Dental Association 1994, 60: 422-429. chlorhexidine/xylitol chewing-gum on cariogenic salivary microflora: a
7. Gilbert GH, Duncan RP – Twenty-four month incidence of root clinical trial in elderly patients. Caries Res 1997, 31(2): 91-96.
caries among a diverse group of adults. Caries Res 2001, 35: 366- 17. Walls AWG, Noack M – The Oral and Dental Effects of Aging, in
375. Roulet J.F., Wilson N.H.F., Fuzzi M. Advances in Operative
8. McComb D, Erickson RL, Maxymiw WG, Wood RE – A clinical Dentistry. Volume 1. Contemporary Clinical Practice. Quintessence
comparison of glass ionomer, resin-modified glass ionomer and resin Publishing Co, Inc. Chicago, Berlin, London, Tokyo, Paris,
composite restorations in the treatment of cervical caries in Barcelona, São Paulo, Moscow, Prague, Warsaw, and Istanbul 2001,
xerostomic head and neck radiation patients. Oper Dent 2002, 27(5): pp. 211-219.
430-7. 18. Wyatt CCL, Macentee MI – A randomized clinical trial of caries
9. Mikx F – Caring for oral needs through the Basic Package of Oral preventive mouthrinses among institutionalized elderly. Geriatric Oral
Care (BPOC). Developing Dentistry 2003, 1: 5-8. Research IADR San Diego Conference: Tooth loss and dental caries
10. Monea Al, Monea Pop Monica – Parodontologie. Ed. Ardealul Tg. in older population. San Diego, Martie 2002.
Mure¿ 1999, pp. 75-79. 19. WHO – World Health Report 2003.
ODONTOLOGIE
4
EROZIUNEA DENTARÅ
Conf. Dr. Bîcle¿anu C., Prof. Dr. Cherlea I.V., ªef Lucr. Pangicå A.M.
Disciplina Odontoterapie restauratoare, Facultatea de Medicinå Dentarå,
Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti

REZUMAT
Leziunile necavitare, din care face parte ¿i eroziunea dentarå, reprezintå o entitate clinicå frecvent întâlnitå, ele fiind o consecin¡å
a unor factori care perturbå de cele mai multe ori dezvoltarea normalå a aparatului dento-maxilar.
Recunoa¿terea precoce a leziunilor erozive, care sunt definite ca fiind o pierdere de substan¡å durå dentarå cauzatå de un proces
chimic, este importantå pentru a preveni evolu¡ia lor spre forme clinice ireversibile.
Acesta este motivul pentru care este necesar ca aspectul clinic, etiologia ¿i factorii de risc så fie foarte bine cunoscu¡i pentru
stabilirea unui protocol de diagnostic bine conturat.

Cuvinte cheie: eroziune dentarå, leziuni necavitare

ABSTRACT
Dental erosion
Noncavitary lesions, including dental erosion, are very common clinical entities and are caused by factors that interfere with the
normal development of the dental-maxilar system.
The early recognition of the erosive lesions, defined as losses of rough dental substance caused by chemical processes, is
extremely important for preventing their evolution into irreversible clinical forms.
This is the reason for which the clinical issues, the etiology and the risk factors must be thoroughly determined and a diagnoses
protocol must be very well outlined.

Key words: dental erosion, noncavitary lesions

INTRODUCERE mastica¡iei. Dacå fluxul salivar este redus, poten-


¡ialul eroziv cre¿te. O serie de autori au remarcat
Eroziunea este o leziune necavitarå ¿i este de- cå saliva pacien¡ilor cu eroziuni este mai bogatå
finitå ca fiind o pierdere de substan¡å durå dentarå în mucinå, fapt care împiedicå apozi¡ia de calciu,
cauzatå de un proces chimic ¿i nu de bacterii, di- care în mod obi¿nuit ar contribui la repararea mi-
feren¡iindu-se astfel de caria dentarå. cilor defecte din smal¡.
Patogeneza eroziunii dentare nu este foarte bine Mai mult, cercetåri moderne prezintå noi dovezi
explicatå nici aståzi. În orice caz, este bine cunos- ale rolului salivei în neutralizarea pH-ului salivar
cut faptul cå aceastå afec¡iune este foarte rar fac- prin descoperirea unei coenzime ¿i anume anhi-
torul unic ce determinå fenomenul de uzurå a din- draza carbonicå VI (1). Ea stimuleazå reac¡ia de
¡ilor. transformare a acidului carbonic în apå ¿i bioxid
de carbon, permi¡ând ionului bicarbonat så neutra-
ETIOLOGIA EROZIUNII lizeze eficient pH-ul salivar.
Solubilitatea structurilor dentare la acizi, ana-
Existå o mare varietate de factori de naturå tomia ¿i mi¿carea fiziologicå a ¡esuturilor moi,
chimicå ce pot determina apari¡ia eroziunii dentare. ocluzia ¿i anatomia dentarå, forma ¿i conturul
Ei se pot clasifica în factori biologici ¿i factori fa- din¡ilor ¿i rela¡ia cu modalitatea de a înghi¡i sau
vorizan¡i. de a bea, mineralizarea ¡esuturilor dure dentare ¿i
Din categoria factorilor biologici, care nu pot prezen¡a fluorapatitei în loc de hidroxiapatitå fac
fi modifica¡i de dietå, face parte capacitatea de parte din categoria factorilor biologici care pot in-
tamponare a salivei. Este cunoscut cå unul dintre fluen¡a apari¡ia eroziunii.
rolurile cele mai importante ale salivei este de a Factorii favorizan¡i care produc eroziune den-
dilua ¿i tampona acidul care intrå în cavitatea tarå sunt reprezenta¡i de dietå, care cuprinde: mân-
bucalå. Saliva ac¡ioneazå ca un lubrifiant în timpul cåruri acide, båuturi dulci ¿i acidulate, sucuri de

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 185


186 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007

fructe. Regurgita¡iile, diferitele medicamente ¿i Eroziunea cauzatå de mediul înconjuråtor


produse de igienå oralå, factorii de mediu ¿i stilul apare la persoane care lucreazå în medii poluate,
de via¡å constituie, de asemenea, factori care deter- în special când sunt expuse ac¡iunii acizilor.
minå apari¡ia eroziunii dentare. Aciditatea de cauzå Aceastå etiologie afecteazå predominant supra-
intrinsecå (regurgita¡iile) sau extrinsecå (alimente fe¡ele vestibulare ale incisivilor superiori ¿i in-
acide, båuturi dulci ¿i acidulate, sucuri de fructe), feriori, mai ales în cazul pacien¡ilor cu respira¡ie
este capabilå så producå demineralizarea ¡esutu- oralå, iar gradul distruc¡iei depinde de nivelul
rilor dentare ¿i deci så producå eroziune. buzei, de concentra¡ia acidului ¿i de durata expu-
nerii (4).
EROZIUNEA DETERMINATÅ DE DIETÅ Evolu¡ia eroziunii, astfel produså, poate fi re-
lativ lentå, ceea ce duce la dificultå¡i în stabilirea
Alimentele ¿i båuturile, în special fructele, su- diagnosticului.
curile de fructe ¿i båuturile dulci pot con¡ine diferi¡i Un alt factor de risc îl reprezintå înotul în apå
acizi care pot distruge ¡esuturile dentare. Acidul cu con¡inut mare de clor care poate provoca apa-
citric, în special, poate determina leziuni severe, ri¡ia eroziunii.
pentru cå ionii citrat se leagå de calciul din dinte, Unele ape de gurå ¿i substitute salivare s-au
formând citra¡i solubili. dovedit a fi acide. Folosirea lor excesivå poate
Sucurile de fructe reprezintå 40% dintre factorii cauza leziuni erozive. Aceastå poblemå a fost re-
etiologici ai eroziunii dentare. Nu este elucidat dacå cunoscutå ¿i s-a reformulat legåtura dintre frec-
båuturile dietetice sunt mai pu¡in distructive pentru ven¡a eroziunii ¿i standardele foarte ridicate de
¡esutul dentar decât cele care con¡in zahår, dar s-a igienå oralå. Periajul excesiv provoacå o îndepår-
sugerat cå båuturile acidulate sunt mai nocive tare rapidå a smal¡ului deja demineralizat printr-un
decât cele neacidulate. atac acid.
In vivo, sucurile de fructe par a fi mult mai Diverse tipuri de medicamente reprezintå un
nocive, producând demineralizåri mari ale smal- alt factor de risc care trebuie luat în considerare
¡ului, comparativ cu consumul fructului ca atare. de cåtre medicul dentist ca o posibilå cauzå a ero-
Trebuie men¡ionat, de asemenea, cå båuturile acide ziunii dentare. Existå o listå de peste 400 de me-
cum ar fi vinul ¿i, în special ¿ampania, au capacitå¡i dicamente care au ca efect secundar xerostomia,
erozive. Principalii acizi constituen¡i sunt acidul majoritatea dintre ele fiind medicamente utilizate
malic ¿i tartric cu o concentra¡ie de 5-8 g/l. Lucrå- în afec¡iuni cardio-vasculare, anticolinergice,
torii din industria vinului, precum ¿i deguståtorii pentru tulburåri gastro-intestinale, antianemice,
prezintå hipersensibilitate dentinarå (2). vitamine (vitamina C masticabilå).
În mod ironic, dieta sånåtoaså, care include Un stil de via¡å sånåtos, prin practicarea dife-
consum de fructe ¿i vegetale, poate fi un important ritelor sporturi asociatå cu consumul de båuturi
factor în etiologia eroziunii dentare. Studii epide- acidulate pentru contracararea deshidratårii pro-
miologice au aråtat cå 75% dintre pacien¡ii lacto- duse de exerci¡iile fizice pot produce eroziune
vegetarieni prezintå eroziune (3). dentarå. Ca un exemplu semnificativ este prezen¡a
În cazul în care sucul de fructe consumat seara eroziunilor într-un grad avansat la cei care practicå
precede periajul dentar, poate determina cre¿terea înotul ¿i ciclismul.
poten¡ialului de pierdere a ¡esutului dentar. Aceasta Pe de altå parte, ¿i un stil de via¡å nesånåtos poate
se întîmplå deoarece demineralizarea structurii fi legat de producerea eroziunii, astfel s-a sugerat cå
dentare laså matricea dentarå organicå a dentinei folosirea drogului cunoscut sub numele de „ecstasy“
sau smal¡ului lipsitå de suportul anorganic al ionilor poate duce la apari¡ia eroziunii dentare (5).
minerali. Periajul dentar în acest moment va înde- Se poate afirma deci, cå gura uscatå cauzatå
pårta matricea organicå astfel încât remineralizarea de consumul de drog, sau de deshidratarea pro-
nu mai poate avea loc. Dacå din¡ii nu sunt peria¡i duså de exerci¡iile fizice intense ¿i consumul ex-
2-3 ore de la consumul de acid, se vor remineraliza cesiv de båuturi cu pH scåzut pot fi incriminate în
prin ionii de calciu ¿i fosfat salivari, suficient pentru apari¡ia leziunilor erozive.
a nu apårea o pierdere dentarå permanentå.
Alternativa logicå este sfåtuirea pacientului så FACTORI INTRINSECI DE ACIDITATE
î¿i facå periajul dentar înainte de ingestia de ali-
mente ¿i båuturi acide. Dupå consumarea pro- Regurgitarea reprezintå întoarcerea con¡inutului
duselor acide este suficientå clåtirea riguroaså cu gastric în cavitatea bucalå ¿i se descrie ca fiind
apå ¿i amânarea periajului cel pu¡in trei ore. involuntarå, sau uneori voluntarå. Tulburårile de
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 187

origine psiho-somaticå cum ar fi voma nervoaså, La nivelul din¡ilor laterali, eroziunea produce o
anorexia sau bulimia sunt deobicei cauze ale re- pierdere de ¡esut la fel ca la cei anteriori, cu tocirea
gurgita¡iei, care în aceste cazuri sunt autoinduse. vârfului cuspizilor ¿i apari¡ia unei suprafe¡e concave.
Cauzele de origine somaticå includ graviditatea, La examenul clinic al din¡ilor cu eroziune den-
alcoolismul, bolile gastro-intestinale cum ar fi tarå se poate constata:
disfunc¡iile gastrice, obstructiile cronice, hernia • pierderea anatomiei suprafe¡ei dentare;
hiatalå, ulcerul duodenal sau peptic ¿i refluxul • modificarea culorii dintelui;
gastro-esofagian. Con¡inutul gastric este puternic • pierderea transluciditå¡ii incizale;
acid (pH ≅ 2) ¿i prin regurgitare se pot expune • sub¡ierea marginii incizale;
din¡ii la factori puternic erozivi (6). • zone unde smal¡ul lipse¿te;
Incidentele izolate nu provoacå probleme pe • uneori, în cazul leziunilor active, sensibili-
termen lung, din¡ii sunt sever afecta¡i de episoadele tate dentarå.
repetate sau continue de regurgitare. Diagnosticul de certitudine al eroziunii dentare,
Regurgita¡iile con¡inutului gastric acid deter- mai ales în stadiile incipiente care pun probleme
minå un aspect clinic caracteristic al leziunii ero- în stabilirea lui, se pune atunci când sunt prezen¡i
zive. Acestea se gåsesc localizate pe fe¡ele palatine urmåtorii factori:
ale din¡ilor superiori, cei inferiori fiind proteja¡i, • prezen¡a semnelor ¿i simptomelor uzuale de
existen¡å a frecårii interdentare active neaso-
într-o oarecare måsurå, de prezen¡a limbii, precum
ciate cu prezen¡a fa¡etelor bine delimitate;
¿i pe fe¡ele ocluzale ¿i uneori vestibulare ale mo-
• expunerea suprafe¡ei radiculare, prin re-
larilor, întrucât componentele refluxului acid, fiind
trac¡ia gingivalå sau a dentinei la nivelul fe-
sub formå gazoaså, se pot råspândi în întreaga ca-
¡elor ocluzale reprezintå un proces destul de
vitate bucalå. Acest aspect este întânit la pacien¡ii
frecvent, dar de obicei canaliculele dentinare
cu anorexie ¿i bulimie.
sunt închise prin prezen¡a detritusului denti-
nar remanent, ceea ce determinå lipsa sim-
LOCALIZAREA EROZIUNII DENTARE ptomatologiei. Eroziunea activå va demine-
raliza suprafa¡a dentinarå ¿i va determina
Eroziunea dentarå se poate întâlni pe fe¡ele pa-
apari¡ia durerii;
latinale ale din¡ilor frontali, pe fe¡ele vestibulare
• anamneza atentå cu stabilirea obiceiurilor
ale tuturor din¡ilor, pe fe¡ele ocluzale ale din¡ilor
alimentare poate confirma diagnosticul.
laterali.
Din punct de vedere histologic, leziunile erozive
se clasificå în leziuni active, în care por¡iunile ac-
ASPECT CLINIC tive ale prismelor de smal¡ au fost dizolvate sub
nivelul ¡esuturilor înconjuråtoare, rezultând o ca-
Eroziunea poate avea aspecte variate în func¡ie
vitate ¿i leziuni latente în care prismele de smal¡
de stadiul evolutiv. Ea se poate prezenta ca o sco-
au fost mai pu¡in afectate.
biturå (cupå) în ¡esutul dur dentar, cu margini ne- În dentinå, aciditatea scåzutå determinå decalci-
regulate. În eroziunea generalizatå poate fi afectatå ficarea dentinei intercanaliculare, în timp ce acizii
întreaga coroanå dentarå, cu distrugerea conturului puternici afecteazå dentina pericanalicularå, foarte
suprafe¡ei care apare lucioaså, netedå cu dispari¡ia bine calcificatå, rezultând canalicule dentinare „în
microreliefului (perikimatiilor) ¿i cu margini de pâlnie“, ¿i apari¡ia astfel, în timp, a dentinei scleroase.
smal¡ care se netezesc pe måsurå ce eroziunea evo- Modificårile de structurå semnalate în dentinå
lueazå. Prin dispari¡ia smal¡ului ¿i apari¡ia exca- sunt mai ample decât în smal¡, deoarece dentina
va¡iei este expuså dentina care, având duritate mai este un ¡esut viu, reactiv, capabil de remanieri
micå, determinå o evolu¡ie mai rapidå a uzurii den- morfo-structurale determinate de stimuli externi
tare. Deschiderea canaliculilor dentinari prin afec- patologici. Sub ac¡iunea acestora, complexul pulpo-
tarea dentinei peritubulare poate duce la apari¡ia dentinar reac¡ioneazå prin apozi¡ia unei dentine
sensibilitå¡ii la diferi¡i stimuli a acestor leziuni. neregulate denumitå ¿i ter¡iarå sau dentinå de re-
Când eroziunea a afectat suprafe¡ele vestibulare ac¡ie, dentinå de repara¡ie, care prezintå adesea
sau palatinale în zona cervicalå, se observå o zonå variante structurale: vasodentinå, cu incluzii vas-
centralå de dentinå expuså, înconjuratå spre colet culare; osteodentinå cu structurå asemånåtoare
de o margine de smal¡ neafectat (aspect datorat osului; fibrodentinå, cu structurå atubularå. La
capacitå¡ii de tamponare a lichidului crevicular baza procesului se depune dentinå ter¡iarå, dar în
care umeze¿te aceastå zonå). grosimea dentinei de reac¡ie se pot observa por¡iuni
188 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007

limitate, intercalate de dentinå atubularå sau zone bolizårii zaharurilor, ele fiind situate în locurile
dentinare unde nu se mai våd fibrele Tomes. Aceste acoperite de placå. În general, cariile apar într-o
observa¡ii ne aratå cå tiparul reac¡ional include o manierå mai localizatå decât eroziunile care se
serie de alte transformåri structurale, care determinå formeazå în zone unde nu existå placå.
formarea de dentinå opacå ¿i dentinå translucidå.
Mai mult, cinematica celor douå procese tinde
Semnifica¡ia clinicå a zonelor de dentinå opacå
så fie diferitå, cariile evoluând mai lent, datoritå
este legatå de descre¿terea sensibilitå¡ii în aceste
regiuni, datoritå dispari¡iei suportului anatomic al echilibrului dinamic între fazele de demineralizare
transmisiei excita¡iei dureroase. La capåtul den- ¿i remineralizare.
tinar, canaliculele devitale tind så se oblitereze prin Opus, eroziunea presupune o demineralizare
depunerea de substan¡å cu aspect translucid, ceea rapidå, iar remineralizarea apare probabil, doar în
ce implicå mineralizarea intracanalicularå a fibrei timpul perioadelor prelungite în care lipse¿te dieta
Tomes în por¡iunea respectivå. La capåtul pulpar, acidå.
aspectul dentinei este neregulat, caracteristic den- Prezen¡a zahårului în dietå nu intereseazå ero-
tinei ter¡iare. ziunea, totu¿i consumul de zahår nu trebuie ignorat,
Diagnosticul diferen¡ial al eroziunii dentare se
din moment ce leziunile carioase se pot suprapune
poate face, în primul rând, cu procesele carioase
peste leziuni erozive.
dentare.
Caria dentarå, ca ¿i eroziunea presupun o pier- Îndepårtarea regulatå a plåcii bacteriene este
dere de ¡esut dentar de cauzå chimicå. esen¡ialå pentru prevenirea cariilor ¿i a bolilor
Cariile apar din cauza acizilor produ¿i de mi- parodon¡iului marginal, dar cre¿te susceptibilitatea
croorganismele plåcii bacteriene în timpul meta- suprafe¡elor dentare la eroziune.

BIBLIOGRAFIE
1. Kivelä J ¿i colab. – Salivary carbonic anhydrase isoenzyme VI, 4. Imfeld TM – Prevention of progression of dental erosion by
Journal of Physiology, 1999, 520.2, pp. 315-320. professional and individual prophylactic measures, Eur J Sc, 1996,
2. Gray A, Ferguson MM – Wine tasting and dental erosion. Case 104:215-220.
raport, Australian dental Journal, 1998, 43:1 5. Duxbury AJ – Ecstasy-dental implications, Br Dent J, 1993, 175:38.
3. Linkosalo E, Markkonam H – Dental erosion to lactovegetarian 6. Jarvinen V ¿i colab. – Dental erosion and upper gastrointestinal
diet, Scand J Dent Res, 1985, 93:436-441. disorders, Oral Surg Oral Pathol, Oral Med. 1988, 65:298-303.
PROTETICÅ DENTARÅ
5
ASPECTE PRIVIND UTILIZAREA
ELEMENTELOR SPECIALE DE MENºINERE,
SPRIJIN ªI STABILITATE – PREFABRICATE –
UTILIZATE ÎN PROTEZAREA HIBRIDÅ.
PREZENTÅRI DE CAZURI
Prof. Univ. Dr. Doina Lucia Ghergic
Disciplina de Proteticå Fixå ¿i Ocluzologie, Facultatea de Medicinå Dentarå,
Universitatea „Titu Maiorescu“, Bucure¿ti

REZUMAT
Proteza scheletatå, în ultimele decenii ale secolului nostru, s-a impus ca o formå de tratament de înaltå ¡inutå ¿tiin¡ificå ¿i confort
biomecanic ¿i estetic pentru beneficiarii ei – pacien¡ii cu edenta¡ii par¡iale întinse. Am cåutat så ne integråm în tendin¡ele actuale,
så prezentåm ultimele achizi¡ii terapeutice ¿i o tehnologie adecvatå.
Sistemele speciale de men¡inere, sprijin ¿i stabilizare sunt dispozitive mecanice de mare precizie care fac legatura între din¡ii
stâlpi prin elementele de agregare ¿i protezå. Au fost create destul de recent, cu rolul de a asigura o stabilitate cât mai mare pe
câmpul protetic ¿i în acela¿i timp au ¿i un atribut fizionomic mult superior protezelor par¡iale prevåzute cu cro¿ete metalice aplicate
pe din¡ii restan¡i, inclusiv pe fe¡ele vestibulare.

Cuvinte cheie: proteza scheletatå, sistemele speciale de men¡inere, sprijin si stabilizare prefabricate.

ABSTRACT
Use of special support and stabilization systems –
prefabricates – in hybrid prosthesis. Case presentations
During the last decades, partial dentures are considered the „state of the art” treatment for patients with extensive partial
edentations, due to their high degree of biomechanical and esthetical comfort. We tried to integrate the current trends and present
the latest therapeutical solutions and the adequate technology. The special support and stabilization systems are high
precision mechanical devices that link the pillar teeth through the aggregation elements and prosthesis. They have been conceived
quite recently to ensure a better stability in the prosthetic field. Meanwhile, they provide a far better physionomic outcome than the
partial metal hooks prosthesis applied on restant teeth, vestibular side inclusive.

Keywords: partial dentures, special support systems, stabilization and support, prefabricates

MATERIAL ªI METODÅ duplicatoare, paralelograf, castomat, cuptor de


ceramicå ¿i datoritå elementelor de men¡inere,
În practicå ne confruntåm adeseori cu existen¡a
sprijin ¿i stabilizare prefabricate cu ac¡iune directå,
la acela¿i pacient a douå sau chiar trei tipuri de
indirectå ¿i a mijloacelor speciale, cum sunt:
proteze. Astfel, în zona frontalå poate så existe o • sisteme de culise;
restaurare fixå, iar în zonele de sprijin o restaurare • sisteme de capse;
mobilizabilå, care se ancoreazå de prima prin di- • sisteme de bare cu cålåre¡i;
ferite mijloace de men¡inere ¿i sprijin. Aceste • sistemele de telescopare;
situa¡ii erau cunoscute în trecut drept solu¡ii com- • sistemele articulate;
pozite, aståzi fiind denumite protezåri hibride. • sistemele magnetice.
Acest tip de protezå poate fi ob¡inutå prin exis-
ten¡a unor condi¡ii tehnico-materiale precum: aliaje
SISTEME DE CAPSE
nenobile de crom-cobalt, crom-nichel sau titan,
aliaje seminobile sau nobile, materialele elastice Sunt sisteme speciale, alcåtuite dintr-o matrice
pentru amprentare (siliconi de adi¡ie), materialele tubularå care se fixeazå pe fa¡a mucozalå a ¿eilor

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 189


190 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007

¿i o patrice având diferite forme, fixatå la un dis- mult mai mare. Cel mai frecvent este utilizatå
pozitiv radicular. Se clasificå în: sisteme de capse telescoparea coronarå.
simple ¿i sisteme de capse prevåzute cu mijloace
suplimentare de reten¡ie.
Sisteme de culise (Fig. 1 ¿i Fig. 2)
Aceste dispozitive sunt alcåtuite din douå pår¡i:
• matricea este un tub cu diferite forme pe
sec¡iune;
• patricea culiseazå în interiorul matricei cu
mare exactitate, urmårind aceea¿i formå.
Se clasificå în: culise intracoronare ¿i culise
extracoronare

Figura 4
Sisteme de telescopare

CAZURI CLINICE
Caz clinic nr. 1
Diagnostic: Edenta¡ie termino-terminalå maxi-
larå superioarå (clasa a I-a Kennedy).
Plan de tratament: protezare hibridå realizatå
dintr-o lucrare proteticå fixå metalo-ceramicå la
nivelul din¡ilor restan¡i (1.1, 1.2, 1.3, 1.4; 2.1, 2.2,
2.3, 2.4), (Fig. 6) prevåzutå cu sistem de culiså
Figura 1 ¿i 2 extracoronarå din teflon (Fig. 5) pe fe¡ele distale
Tipuri de culise ale elementelor de agregare limitrofe bre¿elor
extracoronare –
patricea fixatå edentate ¿i o protezå scheletatå care va culisa la
la elementele componenta fixå (Fig. 7, 8 ¿i 9).
de agregare.

Sisteme de bare cu cålåre¡i (Fig. 3)


Barele sunt lipite între douå microroteze, fie în
regiunea lateralå, fie în regiunea frontalå. Cålåre¡ii,
gra¡ie unor reten¡ii, sunt fixa¡i în fa¡a mucozalå a
¿eilor din acrilat ale protezelor.

Figura 5
Macheta componentei fixe

Figura 6
Figura 3 Lucrare
Sisteme de bare cu cålåre¡i proteticå fixå
metalo-
Sistemele de telescopare (Fig. 4) prevåzutå cu
Sistemele de telescopare asigurå men¡inerea culise
protezelor par¡iale prin fric¡iune, în mod ase- extracoronare
månåtor culiselor, dar suprafa¡a de fric¡iune este din teflon
ceramicå
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 191

cu sisteme de culise extracoronare cu patricea


fixatå pe fa¡a distalå a elementelor de agregare
posterioare ¿i douå proteze scheletate care vor
culisa la componenta fixå, la nivelul celor douå
arcade.

Figura 7
Realizarea modelului duplicat ¿i a machetei din
cearå a viitorului schelet metalic al protezei
scheletate

Figura 10
Restaurarea fixå superioarå

Figura 8 Figura 11
Proteza scheletatå Restaurarea fixå inferioarå

Figura 9 Figura 12
Fa¡a mucozalå a protezei scheletate cu cele Protezare hibridå bimaxilarå
douå matrici fixate în baza acrilicå a protezei

Caz clinic nr. 2 Caz clinic nr. 3


Diagnostic: Edenta¡ie termino-fronto-terminalå Diagnostic: Edenta¡ie întinså ¿i extinså maxilarå
maxilarå (clasa a I-a Kennedy cu trei modificåri). superioarå (clasa a III-a Kennedy cu trei modifi-
Edenta¡ie termino-fronto-terminalå mandibularå cåri).
(clasa a I-a Kennedy cu o modificare). Plan de tratament: protezare hibridå realizatå
Plan de tratament: protezare hibridå bimaxi- dintr-o lucrare proteticå fixå metalo-ceramicå
larå (Fig. 12) realizatå dintr-o lucrare proteticå (Fig. 13, 14) la nivelul din¡ilor restan¡i pe arcadå
fixå metalo-ceramicå superioarå (Fig. 10) la (2.3, 2.5, 2.7) prevåzutå cu sistem de culiså
nivelul din¡ilor restan¡i o restaurare proteticå fixå extracoronarå cu patricea fizatå pe fa¡a mezialå
metalo-ceramicå inferioarå (Fig. 11), prevåzute a elementului de agregare de la nivelul caninului
192 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007

¿i o protezå scheletatå care va culisa prin matrice CONCLUZII


la componenta fixå si cro¿et Akers aplicat pe o
microprotezå metalo-ceramicå la nivelul lui 1.7 1. Integrarea psihocorticalå ¿i biomecanicå a res-
taurårilor protetice hibride este mult superioarå
fa¡å de protezårile mobilizabile simple (to¡i pa-
cien¡ii sunt fo¿ti purtåtori de proteze par¡iale
acrilice).
2. Aceste sisteme speciale realizeazå o legåturå
rigidå între ¿ei ¿i din¡ii stâlpi (culisele ¿i teles-
coapele) ¿i uneori mai labilå la capse, asigu-
rând o men¡inere ¿i o stabilitate mult mai mare
pe câmpul protetic.
3. Aspectul estetic este net superior, deoarece sunt
mascate de componentele fixe ¿i mobile ale sis-
temului compozit de protezare.
4. Protezele scheletate prevåzute cu sisteme speciale
intrå în categoria unor tratamente speciale, ne-
cesitând pentru realizare lor o pregatire deose-
bitå atât a medicului, cât ¿i a tehnicianului dentar.
5. Pregåtirile pre ¿i proprotetice sunt mai preten¡i-
oase, iar costul acestora este mai ridicat. De
altfel sunt unii medici care s-au profilat pe utili-
zarea exclusiv a acestor sisteme care ¿i-au do-
vedit de-a lungul timpului calitå¡ile mecanice.
6. Aceste sisteme speciale, fiind de dimensiuni
foarte mici, necesitå o mare acurate¡e în reali-
zarea lor, de aceea cele prefabricate sunt net
Figura 13 ¿i 14 superioare celor realizate la nivelul laborato-
Restaurårile protetice fixe metalo-ceramice rului de tehnicå dentarå.
7. Alegerea acestor sisteme hibride de protezare
necesitå o foarte bunå motivare medicalå, de-
oarece deteriorarea acestor elemente speciale
este greu de remediat.
8. Se impune controlul periodic al pacien¡ilor
pentru verificarea stabilitå¡ii în timp a acestor
sisteme, precum ¿i pentru recondi¡ionarea lor.
9. Datoritå inser¡iei ¿i desinser¡iei multiple a com-
ponentei mobile, se mic¿oreazå în timp fric¡i-
unea dintre matrice ¿i patrice, de aceea se reco-
mandå utilizarea matricelor din teflon, care se
Figura 15 înlocuiesc periodic; se comercializeazå seturi
Fa¡a mucozalå a protezei scheletate de cinci matrici, de culori diferite pentru fiecare
protezå.

BIBLIOGRAFIE
1. Doina Lucia Ghergic, Claudia Andreescu – No¡iuni de
Reabilitare Oralå
2. Ionescu A – Tratamentul edenta¡iei par¡iale cu proteze mobile
3. Bratu D, Nussbaum R – Bazele clinice si tehnice ale protezårii fixe
4. Rînda¿u I – Tehnologia protezelor dentare, Bucure¿ti, 1983
5. Rînda¿u I – Proteze dentare, Bucure¿ti, 1998
Figura16 6. Ene L, Ioni¡å S – Tratamentul prin punte dentarå al edenta¡iei
Aspectul final al protezårii hibride par¡iale reduse, Bucure¿ti, 1994
REABILITARE ORALÅ
6
STUDIU CLINIC COMPARATIV AL
EFECTELOR TERAPIEI PRIN GUTIERE
TERMOFORMATE ÎN SINDROMUL
DISFUNCºIONAL DUREROS
CRANIO-MANDIBULAR
Conf. Univ. Dr. Anamaria Bechir 1, Prof. Univ. Dr. Doina Lucia Ghergic2,
Student Bechir E.S.3
1Disciplina Materiale Dentare ¿i Tehnologii, Facultatea de Medicinå Dentarå,
Universitatea Ovidius, Constan¡a
2Disciplina Proteticå Fixå, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea Titu
Maiorescu, Bucure¿ti
3Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea Ovidius, Constan¡a

REZUMAT
Scopul acestui studiu clinic comparativ este de a prezenta rezultatele ob¡inute în reducerea intensitå¡ii dureroase din cadrul
sindromului disfunc¡ional dureros cranio-mandibular (S.D.D.C.M.) din teritoriul sistemului oro-facial (S.O.F.) ¿i al articula¡iei temporo-
mandibulare (A.T.M.) la pacien¡ii cu bruxism, prin utilizarea nocturnå de gutiere termoformate.
La acest studiu clinic au participat pacien¡i care prezentau S.D.D.C.M. ¿i bruxism nocturn confirmat de cåtre consor¡i, dupå ce au
fost realibita¡i oral. Distribu¡ia dupå vârstå ¿i sex a celor 50 de pacien¡i selecta¡i a fost apropiatå. Primei grupe de 30 de pacien¡i i-am
confec¡ionat gutiere din folii vinilice SOF-TRAY SHEETS (Ultradent, Inc. USA). Cea de-a doua grupå de 20 de pacien¡i nu a
beneficiat de terapie prin gutiere.
Am efectuat 10 determinåri ale existen¡ei simptomatologiei dureroase în teritoriul S.O.F., care au constat în aprecieri subiective ale
pacien¡ilor (existen¡a, respectiv inexisten¡a simptomatologiei dureroase dentare ¿i oro-faciale), coroborate cu datele obiective,
ob¡inute prin palparea mu¿chilor temporal ¿i maseter, referitoare la contrac¡ia acestor mu¿chi.
În urma prelucrårii datelor, se poate aprecia cå la pacien¡ii primei grupe S.D.D.C.M. a diminuat în nouå cazuri ¿i a dispårut în 21 de
cazuri, spre deosebire de pacien¡ii apar¡inând celei de-a doua grupe, la care S.D.D.C.M. a scåzut doar în 11 cazuri ¿i a råmas
constant în nouå cazuri.

Cuvinte cheie: S.D.D.C.M., bruxism nocturn, gutiere termoformate

ABSTRACT
The aim of this clinical comparative study is to present our results in diminishing the intensity of pain in cranio-mandibular painful
dysfunctional syndrome in patients with bruxism, manifested in oreo-facial system area and temporo-mandibular joint area, by
nocturnal using of vacuum-formed night-guard.
All the patients who participated to this research presented cranio-mandibular painful dysfunctional syndrome and nocturnal
bruxism. The distribution after age and sex of all 50 patients were close. All patients benefited oral rehabilitation treatments before
they used night guards. In the first batch of 30 patients, we manufactured vacuum-formed night-guards. The second batch of 20
patients not benefited night-guards therapy.
We have effectuated ten determinations of the existence of painful symptomatology in oreo-facial system area, which consisted
in subjective estimations of patients (the existence or inexistence of the painful symptomatology), corroborated with the objective
dates (obtained by the palpation of temporal and maseter muscle, regarding the contraction of muscular fascicle).
After the processing of dates, we ascertained that in the first batch of patients the cranio-mandibular painful dysfunctional
syndrome diminished in 9 cases and disappeared in 21 cases, in comparison with the second batch of patients, where the
dysfunctional syndrome diminished in 11 cases and disappeared only in 9 cases.

Key words: cranio-mandibular painful dysfunctional syndrome, nocturnal bruxism, vacuum-formed night-guard

INTRODUCERE precum ¿i mu¿chii zonei cervicale. Cele mai frec-


vente simptome ale tulburårilor A.T.M. sunt re-
Tulburårile A.T.M. constituie o subgrupå a sin- prezentate de durere, limitare sau mobilitate asi-
droamelor dureroase orofaciale care intereseazå metricå a mandibulei, anomalii ale ocluziei dentare
nu numai articula¡ia în sine, ci ¿i mu¿chii masticatori, ¿i zgomote articulare. Durerea este localizatå în

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 193


194 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007

jurul oaselor maxilare, articula¡iei temporo-mandi- Bruxismul este o parafunc¡ie de autodistrugere


bulare ¿i/sau mu¿chilor fe¡ei, capului ¿i gâtului la caracterizat prin „consecin¡ele folosirii unei func¡ii
care se poate asocia cefaleea, durerea auricularå, normale în mod anormal“. Decizia medicului de
ame¡eli, tinnitus (1,2). Formele cronice, ca în orice a diagnostica un pacient dacå suferå de bruxism
alt sindrom dureros, sunt asociate cu un complex este reprezentatå de frecven¡a acestui obicei, de
de factori fizici, de comportament, psihologici ¿i gradul de distruc¡ie a ¡esuturilor dentare dure (prin
psihosociali (3,4). artri¡ie), de disconfortul social al pacientului ¿i de
În 1934, medicul otolaringolog Costen, a obser- simptomatologia manifestatå. Entitatea clinicå mor-
vat cå modificarea prin cre¿tere a dimensiunii ver- bidå a bruxismului nocturn se caracterizeazå prin
ticale a etajului inferior al fe¡ei amelioreazå simpto- existen¡a dizarmoniei ocluzo-articulare cauzate de
matologia dureroaså a unui pacient în perimetrul contacte dentare premature ¿i de interferen¡e ocluzale,
A.T.M., diminuând sau chiar determinând dis- contrac¡ii haotice puternice ale mu¿chilor ridicåtori
pari¡ia senza¡iei de ame¡ealå, tinnitus, senza¡ia de ai mandibulei, fric¡iune accentuatå interdentarå ca
înfundare a urechii ¿i disfagia. Costen aprecia cå urmare a transla¡iei mandibulei în sens lateral sau
modificårile de ocluzie dentarå ¿i pozi¡iile in- sagital, repercusiuni nefaste asupra altor mu¿chi
corecte ale maxilarelor sunt cauzele simptomelor masticatori ¿i asupra A.T.M. Episoadele bruxogene
anterior amintite, iar tratamentul lor constå în co- sunt variabile ¿i depind de statusul psiho-
rectarea acestora prin modificåri ale planului de emo¡ional al subiectului, fiind mai frecvente în
ocluzie dentarå (5,6). Rezultatele cercetårilor de somnul superficial REM (= rapid eye movements)
biomecanicå, fiziologie neuromuscularå, reumato- (10,11).
logie, ale mecanismelor durerii ¿i ale patologiei
din teritoriul S.O.F. indicå faptul cå disfunc¡iile
A.T.M. sunt de naturå musculo-scheletalå. Tul-
burårile A.T.M. sunt de etiologie plurifactorialå ¿i
oricare dintre ace¿ti factori sau to¡i, laolaltå, pot fi
implica¡i în apari¡ia disfunc¡iilor A.T.M. În plus,
existå o multitudine de factori structurali, func¡io-
nali ¿i psihologici, care pot predispune, ini¡ia ¿i
perpetua, la anumi¡i pacien¡i, tulburåri ale func¡io- Figura 1
nalitå¡ii A.T.M (7). Molar superior drept (1.6) fracturat din cauza
Diagnosticarea S.D.D.C.M. urmåre¿te sepa- bruxismului: aspect intrabucal ¿i postextrac¡ional
rarea tulburårilor A.T.M. de alte cauze ale durerilor
Bruxismul este un automatism masticator mani-
craniofaciale. În acest sens, este necesarå realizarea
festat prin „scrâ¿nirea“ din¡ilor cu mi¿cåri bru¿te,
unui istoric coerent, examinarea clinicå atentå ¿i
repetate, în cursul zilei (bruxism diurn) sau al somnu-
investigarea paraclinicå corespunzåtoare. Exami-
lui (bricomanie). În timp, bruxismul cronic, alåturi
nårile complementare cuprind examinare Rx, CT,
de semnele dentare, parodontale, musculare, arti-
RMN, scintigrafie, ecografie ale regiunilor oro-
culare ¿i leziuni ale pår¡ilor moi, va determina ¿i
maxilofaciale ¿i ale trunchiului cerebral ¿i creie-
apari¡ia semnelor osoase, locale, zonale ¿i regio-
rului, blocajele nervoase (în scop diagnostic), res-
nale, respectiv chiar modificåri ale înfå¡i¿årii (12, 13).
pectiv elctromiografii (8).
Spasmul muscular al mu¿chilor masticatori sau
sindromul dureros de disfunc¡ie miofacialå este
cel mai obi¿nuit dintre tulburårile A.T.M. În aceste
cazuri, pacien¡ii vor descrie unul sau mai multe
din urmåtoarele semne (reducerea amplitudinii
mi¿cårilor mandibulare, deteriorarea func¡iei man-
dibulare cu devieri, zgomote articulare, blocaje,
mi¿cåri dificile, dureri la palparea mu¿chilor masti-
catori, dureri în A.T.M. la palpare sau la mi¿cårile Figura 2
mandibulei) sau simptome (zgomote articulare, Fisuri longitudinale ale smal¡ului coroanelor din¡ilor
senza¡ia de amor¡ealå la nivelul oaselor maxilare, frontali inferiori la un pacient bruxoman
dureri la nivelul fe¡ei sau maxilarelor, dureri la
deschiderea exageratå a arcadelor dentare, blocaj Interferen¡ele ocluzale sunt cauza primarå a du-
mandibular) (9). rerilor musculare, iar îndepårtarea lor va ameliora
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 195

suferin¡a muscularå. Terapia ocluzalå este realizatå bruxism ¿i cele cu grosimea de 0,08" pentru pa-
prin interpunerea interocluzalå de dispozitive den- cien¡ii cu bruxism sever. Forma de prezentare a
tare. Gutierele sunt dispozitive realizate din cauciuc, foliilor SOF-TRAY SHEETS este în pachete cu câte
elastomeri, rå¿ini acrilice ¿i compozite, interpuse 20 de folii din acetat de vinil pentru gutiere, cu
între din¡ii celor douå arcade, utilizate pentru reabi- dimensiunile de 12.7 x 12.7 cm, ambalate în cutii.
litarea func¡ionalå a A.T.M., amendarea activitå¡ii
mu¿chilor mobilizatori ai mandibulei, protejarea
din¡ilor suprasolicita¡i ocluzal, rol diagnostic prin
testarea reac¡iei musculo-articulare la repozi¡io-
narea terapeuticå a mandibulei în cre¿terea dimen-
siunii verticale etc. (14).
Figura 4
Folii SOF-TRAY
SHEETS –
Ultradent inc.,
USA

Etapele clinico-tehnice de confec¡ionare a gu-


tierelor din acetat de vinil, prin termoformare, sunt
urmåtoarele: amprentarea, realizarea modelului
Figura 3 din gips dur, pregåtirea din¡ilor modelului în zona
Efectul terapiei S.D.D.C.M. prin intermediul gutierelor lor cervicalå, introducerea foliei de acetat de vinil
interocluzale SOF-TRAY SHEETS în aparatul de termoformare,
pe soclul cåreia a fost pozi¡ionat în prealabil mo-
Prin ac¡iunea lor, gutierele amendeazå durerile
delul pregåtit în zona cervicalå, cuplarea aparatului
la nivelul A.T.M., produc dispari¡ia spasmelor
la curentul electric care va înmuia prin încålzire
musculare ca urmare a ¿tergerii engramei, împie-
folia de acetat de vinil, închiderea bra¡ului superior
dicå abraziunea dentarå ¿i trauma ocluzalå ¿i per-
al aparatului, vacuumare, ¿i astfel, termoformarea
mit diagnosticul diferen¡ial al afec¡iunilor cu simpto-
gutierei (Fig. 5.), dezinserarea foliei termoformate
matologie similarå S.D.D.C.M. Cele mai eficiente
de pe modelul de gips dur ¿i adaptarea în zona
sunt gutierele care stabilizeazå ambele arcade den-
cervicalå a impresiunilor din¡ilor prin îndepårtarea
tare pe toatå suprafa¡a ¿i lungimea lor (15).
prin tåiere cu o foarfecå a excesului de material
vinilic (Fig. 6), finisarea, proba ¿i inser¡ia gutierei
MATERIAL ªI METODÅ în cavitatea bucalå, respectiv indica¡ii date pacien-
tului referitor la utilizarea, stocarea ¿i igienizarea
Din istoricul bolii, am cules date referitoare la
gutierei vinilice termoformate.
antecedentele personale, familiale ¿i psihosociale,
respectiv localizarea, råspândirea durerii, durata,
intensitatea ¿i caracterul durerii, cauzele care o exa-
cerbeazå, mijloace de ameliorare, tulburåri neuro-
logice asociate (senzitive sau motorii), respectiv
tulburårile vegetative existente. Examenul clinic
a inclus palparea mu¿chilor masticatori (mu¿chiul
maseter, mu¿chiul temporal, mu¿chii pterigoidian
intern ¿i extern), palparea musculaturii cervicale,
examinarea mi¿cårilor mandibulei (închidere-des-
chidere, de lateralitate, de protruzie), palparea ¿i
ascultarea A.T.M., examinarea cavitå¡ii orale
(status dentar, ocluzie dentarå, glande salivare
etc.), examenul clinic neurologic al nervului tri-
gemen, aspectul general al pacientului, respectiv
status såu psihic (16).
Foliile SOF-TRAY SHEETS, fabricate de firma
Figura 5
Ultradent, Inc. USA (Fig. 4), au grosimi diferite: Aspectul modelului pregåtit
cele de 0,06" sunt utilizate pentru pacien¡ii cu (sus) ¿i termoformarea (jos)
196 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007

Cei 50 de pacien¡i participan¡i la studiu au fost REZULTATE


selecta¡i dupå o amånun¡itå anamnezå ¿i au mani-
Dupå purtarea aproximativ ¿ase ore pe noapte,
festat dorin¡a de a participa la studiu. Distribu¡ia
timp de 45 zile a gutierelor termoformate, re-
dupå vârstå ¿i sex a pacien¡ilor selecta¡i a fost apro-
zultatele determinårilor realizate din trei în trei zile
piatå (26 femei ¿i 24 bårba¡i, vârsta pacien¡ilor fiind la pacien¡ii primei grupe au fost urmåtoarele
cuprinså între 49-53 ani). Pacien¡ii au fost împår¡i¡i (Tabelul 1).
în douå grupe: celor 30 de pacien¡i ai primei grupe La prima ¿i la a doua determinare am notat la
am confec¡ionat gutiere termoformate, iar cei 20 26 de pacien¡i existen¡a simptomatologiei obiective
pacien¡ii ai celei de a doua grupe nu au beneficiat (existen¡a contrac¡iei fasciculelor mu¿chilor tem-
de terapie interocluzalå cu gutiere. porali ¿i maseteri) ¿i subiective (dureri ale ATM ¿i
Tuturor pacien¡ilor am efectuat în prealabil asa- a zonei învecinate ATM). Diminuarea simptoma-
narea cavitå¡ii bucale ¿i reabilitare oralå complexå. tologiei a fost identificatå la patru pacien¡i, la trei
Pacien¡ii au prezentat S.D.D.C.M. ¿i bruxism noc- pacien¡i (pacien¡ii 2, 8 ¿i 14) decelând doar existen¡a
turn dupå tratamentul de realibitare oralå, confirmat simptomatologiei obiective (a contrac¡iei fasciculelor
de cåtre membrii familiei. musculare anterior amintite) ¿i la un pacient (paci-
entul 21), doar existen¡a simptomatologiei subiective.
La a treia determinare am constatat existen¡a
simptomatologiei obiective ¿i subiective la 25 de
pacien¡i. Diminuarea simptomatologiei a fost obser-
vatå la cinci pacien¡i (dintre care la pacien¡ii 2, 14
¿i 19 am detectat existen¡a simptomatologiei
Figura 6 obiective ¿i la pacien¡ii 8 ¿i 21 doar a simptomato-
Aspectul gutierei logiei subiective).
termoformate La a patra determinare am observat existen¡a
simptomatologiei obiective ¿i subiective la 11 pa-
Gutierele au fost confec¡ionate pentru arcada in- cien¡i. Simptomatologia obiectivå a fost identificatå
ferioarå ¿i pacien¡ii le-au purtat cel pu¡in ¿ase ore pe la 15 pacien¡i ¿i cea subiectivå la patru pacien¡i.
noapte, dupå care am determinat men¡inerea, redu- La a cincea determinare am decelat existen¡a
cerea sau dispari¡ia S.D.D.C.M., prin manifestårile simptomatologiei obiective ¿i subiective la un singur
subiective relatate de pacien¡i ¿i manifeståri obiective, pacient. Simptomatologia obiectivå a fost decelatå
constatate prin palparea fasciculelor musculare ale la 20 pacien¡i ¿i cea subiectivå la ¿apte pacien¡i.
mu¿chilor maseter ¿i temporal. Pacien¡ii au purtat La doi pacien¡i am constatat absen¡a durerii.
gutierele ¿i pe parcursul perioadei de determinåri a La a ¿asea determinare am identificat existen¡a
simptomatologiei obiective la 20 de pacien¡i, cea
simptomatologiei subiective ¿i obiective.
subiectivå la opt pacien¡i ¿i la doi pacien¡i am
Am efectuat 10 determinåri ale existen¡ei simp-
observat absen¡a durerii.
tomatologiei dureroase în teritoriul S.O.F., reali-
La a ¿aptea determinare am notat existen¡a
zate din trei în trei zile, prima determinare fiind
simptomatologiei obiective la 15 pacien¡i, simpto-
efectuatå dupå 45 zile de purtare a gutierelor.
matologia subiectivå a fost decelatå la 12 pacien¡i
Constatårile au fost consemnate astfel:
¿i absen¡a durerii a fost constatatå la trei pacien¡i.
Indice 3 = existen¡a simptomatologiei obiective
La a opta determinare am remarcat existen¡a
(existen¡a contrac¡iei fasciculelor mu¿chilor tem-
simptomatologiei obiective la ¿ase pacien¡i, simpto-
porali ¿i maseteri) ¿i subiective (dureri ale ATM ¿i
matologia subiectivå a fost notatå la 15 pacien¡i ¿i
a zonei învecinate ATM);
absen¡a durerii a fost observatå la nouå pacien¡i.
Indice 2 = existen¡a doar a simptomatologiei
La a noua determinare am identificat existen¡a
obiective (a contrac¡iei fasciculelor mu¿chilor tem-
simptomatologiei obiective la un pacient, cea su-
porali ¿i maseteri);
biectivå la 13 pacien¡i ¿i la 16 pacien¡i am remarcat
Indice 1 = existen¡a doar a simptomatologiei
absen¡a durerii.
subiective (dureri ale ATM ¿i a zonei învecinate ATM);
La a zecea determinare am constatat existen¡a
Indice 0 = inexisten¡a simptomatologiei subiec-
simptomatologiei subiective la nouå pacien¡i ¿i la 21
tive ¿i obiective.
de pacien¡i am observat absen¡a durerii (Tabelul 2).
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 197

Tabelul 1
Simptomatologia obiectivå ¿i subiectivå la prima grupå a pacien¡ilor
participan¡i la studiu

Tabelul 2 Graficul 1
Simptomatologia obiectivå ¿i subiectivå la prima grupå Distribu¡ia rezultatelor ob¡inute în terapia bruxismului
a pacien¡ilor prin gutiere termoformate

În urma prelucrårii datelor, se poate aprecia cå


la cei 30 de pacien¡i ai primei grupe, datoritå
purtårii gutierelor, S.D.D.C.M. a scåzut în nouå La pacien¡ii apar¡inând celei de-a doua grupe,
cazuri ¿i a dispårut în 21 de cazuri (Graficul 1). care nu au beneficiat de terapie cu gutiere,
198 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007

S.D.D.C.M. a scåzut doar în 11 cazuri ¿i a råmas dependen¡ei medicamentoase. Nu se recomandå


constant în nouå cazuri (Graficul 2 ¿i Tabelul 3). tratament psihoterapeutic, hipnoza, practicarea masa-
jului, medica¡ia stupefiantå. Înså trebuie subliniat
Graficul 2
Distribu¡ia rezultatelor ob¡inute la pacien¡ii grupei a faptul cå, în tratamentul S.D.D.C.M. cheia succesului
doua, fårå tratament cu gutiere este reprezentatå de cooperarea dintre pacient ¿i
clinician (17,18).
În S.U.A., 75% din popula¡ia adultå a avut cel
pu¡in o datå experien¡a unuia sau a mai multor
simptome de suferin¡å a A.T.M. În Europa, 40%-70%
dintre adul¡i au avut experien¡a cel pu¡in a unui
simptom de disfunc¡ie articularå temporo-mandi-
bularå ¿i aproximativ 33% dintre persoane au avut
cel pu¡in un semn de suferin¡å a A.T.M. Simpto-
mele cele mai frecvente (50%) ale suferin¡ei A.T.M.
sunt reprezentate de zgomote articulare fårå sau
cu devieri ale mandibulei la deschiderea arcadelor
dentare. Alte simptome, mai rar întâlnite, sunt re-
prezentate de limitarea deschiderii arcadelor den-
tare ¿i modificåri ale ocluziei dentare, care se întâl-
nesc la mai pu¡in de 5% de cazuri din popula¡ie.
Tabelul 3
Simptomatologia obiectivå ¿i subiectivå la pacien¡ii
Tulburårile A.T.M. se produc mai ales la vârsta
lotului al doilea, fårå tratament cu gutiere adultå (între 20 ¿i 50 de ani) fiind mai frecvent
întâlnite la femei decât la bårba¡i (3:1-9:1). De¿i
un numår mare de pacien¡i au avut sau au încå
experien¡a simptomelor suferin¡elor A.T.M. în de-
cursul vie¡ii lor, se estimeazå cå doar 5%-10%
dintre ace¿tia au apelat la tratament dentar (19).
Tratamentul este de lungå duratå, motiv pentru D
care pot apårea probleme de toleran¡å sau interac- m
¡iuni medicamentoase ¿i efecte adverse. Dupå
Constantinescu M.V. ¿i Tråistaru T., (20), la asi-
gurarea stabilitå¡ii ¿i a echilibrului dintre componen-
tele sistemului stomatognat în ansamblu, un loc
aparte îl ocupå influen¡ele biomecanice (morfologia
ocluzalå func¡ionalå, elemente terapeutice cu calitå¡i
DISCUºII mecanice corespunzåtoare) care ac¡ioneazå în primul
rând asupra din¡ilor, parodon¡iului, oaselor maxilare
Disfunc¡iile A.T.M. sunt plurifactoriale, motiv ¿i ATM. Prin urmare, la asigurarea echilibrului între
pentru care doar terapia ocluzalå nu remediazå su- arcadele dentare, factorul dentar este determinant
ferin¡a. Deoarece etiologia simptatologia S.D.D.C.M. materializând-se prin realizarea contactelor dento-
este multifactorialå (structuralå, func¡ionalå ¿i dentare dintre cuspizii de sprijin cu crestele margi-
psihologicå), un singur factor etiologic este rar regåsit nale, fosetele meziale, distale ¿i centrale de pe supra-
la un singur pacient. Influen¡a tulburårilor ocluzale, fe¡ele ocluzale ale din¡ilor antagoni¿ti (21).
a edenta¡iilor ¿i a interferen¡elor ocluzale asupra În prezent, se confec¡ioneazå gutiere din rå¿ini
func¡iei masticatorii nu este definitiv documentatå. depuse în straturi, care au duritå¡i diferite: în zonele
Din acest motiv, ¿i tratamentul va avea mai multe fe¡ei ocluzale sunt mai dure, iar pe fe¡ele vestibulare
obiective, în func¡ie de factorii etiologici. Majoritatea ¿i orale ale din¡ilor prezintå flexibilitate ¿i sunt mai
pacien¡ilor vor råspunde la tratamente simple, pu¡in dure, permi¡ând un mic „joc“ al gutierei în
neinvazive precum încurajarea pacientului, îngrijiri timpul mi¿cårilor bruxogene (22).
la domiciliu, tratament medicamentos, fizioterapie,
terapie ocluzalå, purtarea de gutiere, tratament CONCLUZII
ortodontic dacå este cazul. Dispensarizarea pacien-
¡ilor în timpul tratamentelor trebuie fåcutå îndea- • Studiul clinic comparativ a fost efectuat
proape, pentru combaterea efectelor secundare ale dupå asanarea cavitå¡ii bucale ¿i realizarea
medica¡iei prescrise ¿i pentru prevenirea apari¡iei reabilitårii orale complexe.
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 199

• Terapia nocturnå a bruxismului prin gutiere gutiere, S.D.D.C.M. a scåzut doar în 11


ob¡inute prin termoformare a avut rezultate cazuri ¿i a råmas constant în nouå cazuri.
benefice asupra primei grupe a pacien¡ilor, • Asanarea cavitå¡ii bucale ¿i realizarea reabi-
litårii orale complexe are efect de diminuare
determinând diminuarea în nouå cazuri ¿i
¿i chiar de dispari¡ie a S.D.D.C.M.
dispari¡ia în 21 cazuri a S.D.D.C.M. • Studiile longitudinale pe un numår mare de
• La pacien¡ii apar¡inând celei de-a doua pacien¡i sunt necesare pentru a confirma
grupe, care nu au beneficiat de terapie cu rezultatele studiului nostru.

BIBLIOGRAFIE
1. Clark GT, Adler RC – A critical evaluation of occlusal therapy: 13. Glaros A – Incidence of Diurnal and Nocturnal Bruxis, J Prosthet
Occlusal adjustment procedures. J. Amer. Dent. Ass., 1985, Vol. Dent., 45, 545-549, 1981Takai A., Nakano M., Bando E. Influence
110, Nr. 5, p. 743-750 of occluzal force and mandibular position on tooth contacts in lateral
2. Clark GT, Lynn P – Horizontal plane jaw movements in controls excursive movements. J. of Prosthetic Dentistry., 1995, Jan., Vol. 73,
and clinic patients with temporomandibular dysfunction. J. prosthet. Nr. 1
Dent., 1986, Vol.55, Nr. 6, p. 730-735 14. Suvinen T, Reade P – Prognostic features of value in the
3. Dargent P – Physiopathologie des egressions. Actual management of temporomandibular joint pain-dysfunction syndrome
Odontostomat, 1966, 20, Nr. 74, p. 177 by occlusal splint therapy. J. Prosthet Dent. 1989 Mar; 61(3):355-61
4. Dawson PE – Les problèmes de l’occlusion. Ed.Prélat, Paris, 1993 15. Wenneberg B, Nystrom Th, Carisson GE – Occlusal equilibration
5. Helkimo M – cit. dupå Ieremia L., Dociu I. Func¡ia ¿i disfunc¡ia and other stomatognathic treatment in patients with mandibular
ocluzalå. Editura Medicalå, (Buc.), 1987 dysfunction and headache. J. Prosth. Dent., 1988, Vol. 59, Nr. 4, p.
6. Hellsing G – Functional adaptation to changes in vertical 478 - 483
dimension. J. prosthet. Dent., 1984, Vol. 52, Nr. 6, p. 867 - 870 16. Solberg WK – Temposomandibular disorders: Data collection and
7. Jankelson C – Neuro-muscular Aspects of Occlusion. Dent. Clin. N.
examination. Brit. Dent. J., 1986, Vol. 160, Nr. 9, p. 317-322
Amer., 1979, Nr. 23, p. 157-168
17. Okeson JP – Management of temporomandibular disorders and
8. De Laat A, van Steenberghe D, Lesaffre E – Occlusal
occlusion. 2nd. ed. C.V. Mosby, St. Louis, 1989
Relationships and Temporomandibular Joint Dysfunction. Part II:
Correlations between occlusal and articular parameters and 18. Mc Neill C – Management of temporomandibular joint. Concepts
symptoms of TMJ dysfunction by means of stepwise logistic and controversies. J. Prosthet. Dent., 1997, 77:510-522
regression. J. prosthet. Dent. 1986. Vol. 55, Nr. 1. p. 116 - 121 19. De Laat A, van Steenberghe D – Occlusal relationships and
9. Okeson JP – Fundamentals of Occlusion and Temporomandibular temporornandibular joint dysfunction. Part I: Epidemiologie findings.
Disorders. C.V. Mosby, St. Louis, Toronto, Princeton, 1985 J. Prosthet. Dent., 1985. Vol. 54, No 6. p. 835 - 842.
10. Ieremia L, Bala¿ M – Bruxismul, parafunc¡ie de autodistruc¡ie a 20. Constantinescu M, Tråistaru T – Conceptul ocluzal neuro-
aparatului dentomaxilar, entitate clinicå distinctå. Stomatologie, muscular. Aparaturå ¿i metodå de lucru. Stomatologia (Buc.) XXXI,
Bucure¿ti, 1985, Vol. 32, Nr. 3, p.185-194 1984, 3, p. 193-198
11. Woda A, Vigneron P, Kay D – Nonfunctional and Functional 21. ASH MM – Wheeler’s Dental Anatomy, Physiology and Occlusion, 7-
Occlusal Contacts.The Review of the Literature. J. Prosthet. Dent., th ed./ W B Saunders Co., Philadelphia, USA, 1993
1979, Vol. 42, Nr. 3, p. 335-341 22. Quayle AA, Gray RJ, Metcalfe RJ, Guthrie E, M Wastell D –
12. Gelb H, Bernstein I – Clinical evaluation of two hundred patients with Soft occlusal splint therapy in the treatment of migraine and other
temporomandibular joint syndrome. J Prosth Dent 49: 234-243, 1983 headaches. J. Dent. 1990 Jun;18(3):123-9
7 REABILITARE ORALÅ

REZULTATE PRELIMINARE ÎN
TRATAMENTUL APNEEI NOCTURNE PRIN
DISPOZITIVE INTEROCLUZALE
Conf. Univ. Dr. Anamaria Bechir 1, Prof. Univ. Dr. Doina Lucia Ghergic 2,
Student Bechir E.S. 3
1 Disciplina Materiale Dentare ¿i Tehnologii, Facultatea de Medicinå Dentarå,
Universitatea Ovidius, Constan¡a
2 Disciplina Proteticå Fixå, Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea Titu
Maiorescu, Bucure¿ti
3 Facultatea de Medicinå Dentarå, Universitatea Ovidius, Constan¡a

REZUMAT
Apneea de somn este o afec¡iune a aparatului respirator caracterizatå prin pauze respiratorii repetate, frecvente în timpul
somnului. Sindromul de apnee în somn (SAS) a fost clasificat în trei tipuri: apneea obstructivå (ASO sau apneea de somn simplå),
centralå ¿i mixtå.
Sforåitul define¿te o succesiune de sunete de frecven¡å joaså, aspre ¿i stridente, cauzate de limitarea deschiderii cåii respiratorii
¿i de vibra¡ii ale pere¡ilor faringelui.
Obiectivul studiului a fost reprezentat de cercetarea posibilitå¡ii de reducere a apneei de somn ¿i a sforåitului prin terapia
dispozitive interocluzale SOMNOFIT-Oscimed ¿i cu gutiere realizate din SOF-TRAY SHEETS-Ultradent la douå loturi de câte 10
pacien¡i.
Men¡inerea, reducerea intensitå¡ii, respectiv dispari¡ia apneei nocturne ¿i a sforåitului au fost identificate prin declara¡ii ale pacien¡ilor
referitoare la confortul nocturn în timpul somnului cu dispozitivele interocluzale inserate ¿i confortul diurn, respectiv declara¡ii ale
consor¡ilor/consoartelor despre intensitatea zgomotului, dacå acest zgomot s-a mai produs, dacå apneea a mai persistat dupå
purtarea dispozitivelor interocluzale timp de 8 luni. Am efectuat patru determinåri dupå inserarea dispozitivelor în cavitatea bucalå,
la 2 luni, la 4 luni, la 6 luni ¿i la 8 luni de utilizare a dispozitivelor interocluzale.
La finalul studiului preliminar, am constatat faptul cå terapia nocturnå a sindromulului de apnee de somn ¿i sforåit, prin dispozitive
interocluzale fabricate manufactural ¿i prefabricate, a avut rezultate benefice ¿i ¿i-a dovedit eficacitatea.

Cuvinte cheie: apneea de somn, dispozitive interocluzale

ABSTRACT
Sleep apnea is an affection of respiratory apparatus, characterized by pauses in breathing during sleep. Sleep apnea syndrome
(SAS) was classified into three types: obstructive, central and mixed apnea.
Snoring is the vibration of respiratory structures and the resulting sound, due to obstructed air movement during breathing while
sleeping. The sound may be soft or loud and unpleasant.
The objective of this study was to research the possibilities in diminishing sleep apnea and snoring in two batches of ten patients,
by using the night guard therapy, as SOF-TRAY SHEETS-Ultradent night guards and SOMNOFIT-Oscimed interocclusal devices.
The maintenance, the diminishing, respectively the disappearance of nocturnal sleep apnea and of snoring was ascertain by the
declaration of patients referring the nocturnal comfort (in sleeping with the occlusal devices inserted in mouth) and the daily
comfort, respectively statements of family members about the intensity of snoring sound, if it is produced and if the sleep apnea
persisted after the insertion and using of interocclusal devices for 8 month period. We were effectuated four determinations, after
2, 4, 6 and 8 month of the insertion of devices in mouth and the night guards using.
The results of this preliminary study were favourable and demonstrated that the nocturnal therapy of sleep apnea and of snoring,
by using manufactured and fabricated occlusal devices was efficient.

Key words: sleep apnea, interocclusal devices

INTRODUCERE luat amploare la sfâr¿itul secolului al XIX-lea ¿i în


secolul XX. La sfâr¿itul secolului XX, apneea în
Studiul apneei este o nouå provocare pentru timpul somnului a fost recunoscutå ca o boalå cu
lumea medicalå. În 1870, I. Rosenthal a introdus importante consecin¡e sistemice. Burwell, în 1956
termenul de apnee pentru a defini stopul respirator efectueazå prima relatare a bolii, prin descrierea
ce urmeazå hiperventila¡iei. Cercetårile privind me- sindromului Pickwick. Ulterior, în 1960, Gerardy
canismele chimice ¿i neurologice ale respira¡iei au define¿te sindromul Pickwick drept hipoventila¡ie

200 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007


REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 201

alveolarå, iar tratarea prin traheotomie este realizatå somnului. Oprirea respira¡iei produce scåderea
în 1969 de Kuhlo. Sindromul de apnee în somn concentra¡iei gazelor sanguine: scåderea presiunii
este definit abia în 1973 ¿i doi ani mai târziu s-a par¡iale a oxigenului din sângele arterial ¿i cre¿terea
înfiin¡at American Sleep Disorder Asociation (1). presiunii par¡iale a dioxidului de carbon. Hipoxia
Apneea de somn este o afec¡iune a aparatului din timpul somnului suprasolicitå sistemul nervos
respirator caracterizatå prin pauze respiratorii ¿i aparatul cardiovascular, în timp, ace¿ti pacien¡i
repetate ¿i frecvente în timpul somnului. Durata vor dezvolta hipertensiune arterialå ¿i boalå coro-
perioadei de oprire a fluxului de aer este de 10 narianå, interven¡ia terapeuticå fiind mai dificilå
secunde (2). Sindromul de apnee în somn (SAS) (5,6).
prezintå diferite grade de gravitate: u¿oarå, mo- În anumite situa¡ii, se indicå utilizarea unor
deratå sau severå, în func¡ie de durata ¿i frecven¡a dispozitive nazale care lårgesc fosele nazale ¿i cresc
episoadelor de apnee. Numårul episoadelor apneice fluxul de aer. De¿i aceste dispozitive nazale opresc
variazå de la 5 la 50 pe ora de somn. SAS a fost sforåitul, ele nu trateazå SAS. Cea mai eficientå
clasificat în trei tipuri: apneea obstructivå (ASO), metodå terapeuticå este ventila¡ia cu presiune
apneea centralå ¿i mixtå. În timpul somnului, pozitivå continuå (C.P.A.P. = Continuous Positive
mu¿chii faringelui ¿i ai limbii se relaxeazå ¿i pro- Airways Pressure), care furnizeazå un flux aerian
duc obstruc¡ia par¡ialå a cåilor respiratorii. Oprirea continuu cu presiune fixå, prin intermediul unei
respira¡iei conduce la scåderea concentra¡iei oxi- må¿ti ce se aplicå etan¿ pe fa¡a pacientului, astfel
genului în sânge. La majoritatea pacien¡ilor cu fiind împiedicatå închiderea cåilor aeriene supe-
ASO, configura¡ia cåilor respiratorii este afectatå rioare în timpul somnului (Fig. 1) (7,8). În urma
structural, predispunând la obstruc¡ie, sau sunt examenului polisomnografic, medicul somnolog
prezente defecte anatomice evidente la nivelul na- va recomanda un anumit tip de aparat ¿i de mascå.
sului, gurii sau gâtului. Al¡i factori care contribuie În cazul în care simptomatologia se agraveazå, se
la colapsul cåilor respiratorii în timpul somnului va cere sfatul medicului, care va apela la investi-
sunt reprezentate de consumul de alcool ¿i obe- ga¡ii ale somnului ¿i va ajusta C.P.A.P (9). De ase-
zitatea. Printre factorii de risc implica¡i se mai nu- menea, vor fi tratate complica¡iile determinate de
mårå deformårile coloanei vertebrale, respectiv apneea de somn, precum hipertensiunea arterialå
afec¡iunile cranio-faciale care determinå anomalii (10).
(sindromul Marfan, sindromul Down) (3).
Pacien¡ii cu SAS prezintå somn neodihnitor,
agitat, înso¡it de transpira¡ii ¿i dureri toracice, ceea
ce induce deteriorarea capacitå¡ilor intelectuale,
iritabilitate, obosealå, tulburåri emo¡ionale, cefalee
¿i somnolen¡å diurnå excesivå. Severitatea este
datå de frecven¡a episoadelor de apnee. Sforåitul
este prezent la majoritatea pacien¡ilor cu apnee de
somn, episoadele de apnee fiind de mai mult de
cinci ori pe orå (apnee moderatå) sau de 50 de ori
pe orå (apnee severå). Apneea ¿i scåderea frec-
ven¡ei respira¡iei (bradipneea) în timpul somnului
produc o scådere a concentra¡iei oxigenului în
sângele arterial (4).
Mecanismul fiziopatogenetic indus de colapsul
cåilor respiratorii determinå producerea sforåitului
intens sau profund, ce se traduce sonor prin hor-
cåit, mormåit, gâfâit etc., urmat de oprirea res-
pira¡iei timp de 10 secunde sau chiar mai mult. În Figura 1
aceastå scurtå perioadå de apnee, sforåitul înce- Ilustrarea modului de utilizare a diferitelor tipuri de
teazå. Asfixia progresivå determinå trezirea bruscå må¿ti ale aparatelor C.P.A.P.
a pacientului ¿i astfel se restabile¿te fluxul res-
pirator normal. Odatå cu reluarea respira¡iei, pa- Dispozitivele interocluzale sunt de diverse for-
cien¡ii readorm ¿i sforåitul intens reîncepe. Aceastå me ¿i dimensiuni. Ac¡ioneazå prin protruzia man-
secven¡å de evenimente se repetå de zeci de ori dibulei ¿i astfel men¡in în pozi¡ie deschiså cåile
pe noapte ducând la fragmentarea importantå a aeriene superioare (Fig. 2) (11).
202 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007

Figura 2
Modul de ac¡iune al dispozitivelor
interocluzale asupra apneei în somn

Dispozitivele interocluzale pot cuprinde o sin-


gurå arcadå dentarå, cel mai frecvent cea mandi-
bularå sau ambele arcade dentare, articula¡ia tem-
poro-mandibularå fiind în pozi¡ie centricå sau în Figura 3
protruzie (12). Materialele din care sunt confec¡io- Aspectul foliilor de acetat
nate pot fi reprezentate de materialele siliconice, de vinil Sof-Tray Sheets
înainte ¿i dupå termo-
acetat de vinil, rå¿ini acrilice de consisten¡å durå formare
¿i/sau moale, rå¿ini flexibile etc.
Dispozitivele interocluzale pot fi prefabricate dezinserarea foliei termoformate de pe modelul de
sau confec¡ionate manufactural, în laboratorul de gips dur ¿i adaptarea în zona cervicalå a impre-
tehnicå dentarå (13). Cele prefabricate sunt con- siunilor din¡ilor prin îndepårtarea prin tåiere cu o
fec¡ionate din materiale termoplastice cu duritate foarfecå a excesului de material vinilic, finisarea,
reduså, pentru a prezenta o u¿oarå elasticitate (14). proba ¿i inser¡ia gutierei în cavitatea bucalå, res-
pectiv indica¡ii date pacientului referitor la utiliza-
MATERIALE ªI METODÅ rea, stocarea ¿i igienizarea gutierei vinilice (Fig. 4.).

În acest studiu preliminar, am efectuat cerce-


tarea comparativå a rezultatelor ob¡inute în re-
ducerea apneei în somn ¿i a sforåitului prin utili-
zarea de gutiere confec¡ionate manufactural prin
termoformare din folii de polietilenå SOF-TRAY
SHEETS (Ultradent, Inc. USA) cu grosimea de
0,06" ¿i a dispozitivului interocluzal SOMNOFIT
(Oscimed S.A. Swiss).
Modul de prezentare al foliilor SOF-TRAY
SHEETS este de pachete con¡inând 20 folii din
acetat de vinil, cu dimensiunile de 12,7 x 12,7 cm
¿i grosimea de 0,88 mm, ambalate în cutii.
Etapele clinico-tehnice de confec¡ionare a guti-
erelor din acetat de vinil, prin termoformare, sunt:
ampren tare, realizarea modelului din gips dur,
pregåtirea din¡ilor modelului în zona lor cervicalå,
Figura 4
introducerea foliei de acetat de vinil SOF-TRAY
Aspectul final al gutierei termoformate
SHEETS în aparatul de termoformare, pe soclul
cåreia a fost pozi¡ionat în prealabil modelul pregåtit SOMNOFIT este un dispozitiv interocluzal format
în zona cervicalå, cuplarea aparatului la curentul din douå gutiere, confec¡ionate din material termo-
electric care va înmuia prin încålzire folia de acetat plastic cu elasticitate medie la temperatura cavitå¡ii
de vinil, închiderea bra¡ului superior al aparatului, bucale, care se insereazå pe din¡ii arcadei alveolo-
vacuumare, termoformarea gutierei (Fig. 3.), dentare maxilare ¿i mandibulare înainte de culcare.
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 203

Modul de prezentare al setului SOMNOFIT confirmate ¿i de cåtre membrii familiei, respectiv


(Oscimed SA, Swiss): ambalajul prezintå o gutierå aveau arcadele dentare integre. Distribu¡ia dupå
pentru maxilarul superior (prevåzutå cu douå vârstå a pacien¡ilor selecta¡i a fost apropiatå, vârsta
cârlige), o gutierå pentru maxilarul inferior (prevå- lor fiind cuprinså între 35-41 ani).
zutå cu patru cârlige), un termometru plutitor, o Pacien¡ii selecta¡i au fost împår¡i¡i în douå
cutie de påstrare a dispozitivului ¿i un pachet cu grupe (Graficul 1):
100 de benzi elastice ortodontice (Fig. 5). Înainte 1. La prima grupå de 10 pacien¡i (3 femei ¿i 7
de utilizare, pentru a fi intim adaptate pe din¡ii bårba¡i) am confec¡ionat gutiere pe arcada alveolo-
arcadelor alveolo-dentare, gutierele prefabricate dentarå mandibularå prin metoda tehnologicå a
se introduc în apå fierbinte timp de 3-3 1/2 minute. termoformårii, din folii de acetat de vinil SOF-
În momentul în care dispozitivul începe så plu- TRAY SHEETS (Ultradent, Inc. USA).
teascå la suprafa¡a apei, se îndepårteazå din vas, 2. Grupa a doua a cuprins tot 10 pacien¡i (4
se scuturå de excesul de apå, se insereazå pe femei ¿i 6 bårba¡i) care au beneficiat de terapia
arcada alveolo-dentarå ¿i se efectueazå mi¿cåri ale apneei nocturne ¿i a sforåitului prin intermediul
mu¿chilor buzelor, obrajilor ¿i limbii, pentru ca så dispozitivului prefabricat SOMNOFIT (Oscimed
se adapteze perfect. Pentru dispunerea dispozitivul SA, Swiss).
SOMNOFIT în pozi¡ia „antisforåit“, se vor culisa
cele douå gutiere (maxilarå ¿i mandibularå) ale Graficul 1
aparatului pe douå ¿ine, astfel încât gutiera maxila- Distribu¡ia pacien¡ilor participan¡i la studiu în loturi,
rului inferior så fie împinså anterior, dar nu într-o dupå sex
pozi¡ie incomodå. Prin plasarea mandibulei în
protruzie, palatul moale ¿i lueta nu vor mai atinge
celelalte elemente anatomice învecinate în timpul
expirårii aerului din plåmâni. Acest dispozitiv
avanseazå mandibula în pozi¡ie de protruzie de 2
mm în prima etapå, în etapa a doua protruzia fiind
de 4 mm, astfel încât fluxul de aer så nu mai
întâmpine rezisten¡å, iar zgomotul bine cunoscut
så disparå. Durata de utilizare a dispozitivului este
cuprinså între 8 ¿i 15 luni.

Gutierele au fost aplicate în fiecare searå în ca-


vitatea bucalå, pacien¡ii purtându-le în timpul
somnului timp de opt luni.
Men¡inerea, respectiv dispari¡ia apneei noc-
turne, a sforåitului ¿i a fatigabilitå¡ii dupå trezire a
fost identificatå prin declara¡ii ale pacien¡ilor cu
privire la confortul nocturn, cu dispozitivele inter-
ocluzale inserate în fiecare searå pe arcadele al-
veolo-dentare ¿i confortul diurn (absen¡a oboselii,
a iritabilitå¡ii, a tulburårilor emo¡ionale, a cefaleei
¿i a somnolen¡ei excesive diurne, a oboselii), res-
pectiv declara¡ii ale membrilor familiei referitoare
la intensitatea ¿i fercven¡a zgomotului în timpul
nop¡ii, dacå acest zgomot s-a mai produs, dacå
apneea a mai persistat dupå purtarea dispozitivelor
interocluzale, pentru o perioadå de opt luni.
Figura 5 Practic, determinårile au constat în aprecieri
Modul de prezentare al
dispozitivului interocluzal Somnofit
subiective ale pacien¡ilor, coroborate cu datele ob¡i-
nute prin chestionarea consor¡ilor/consoartelor.
Cei 20 de pacien¡i participan¡i la studiu au fost Am efectuat patru determinåri dupå inserarea
selecta¡i dupå o amånun¡itå anamnezå, colaborând dispozitivelor în cavitatea bucalå, la douå luni, la
doar cu cei care au manifestat dorin¡a de a participa patru luni, la ¿ase luni ¿i la opt luni de utilizare a
la studiu, au prezentat apnee nocturnå ¿i sforåit, dispozitivelor interocluzale.
204 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007

Constatårile au fost consemnate dupå cum ur- cå sforåitul, apneea nocturnå ¿i fatigabili-
meazå: tatea dupå trezire au dispårut
++ = declara¡ii ale pacien¡ilor despre existen¡a 4. La a patra determinare, efectuatå dupå opt
sforåitului, a apneei nocturne ¿i a fatigabilitå¡ii luni de purtare a gutierelor:
dupå trezire – la prima grupå a pacien¡ilor, purtåtori de
+ = declara¡ii ale membrilor familiei cu privire gutiere termoformate Sof Tray Sheet: ¿ase
la existen¡a sforåitului, a apneei nocturne ¿i a obo- pacien¡i ¿i membrii familiei acestora au
selii dupå sculare declarat faptul cå sforåitul, apneea nocturnå
- - = declara¡ii ale pacien¡ilor referitoare la ¿i a oboseala dupå trezire au dispårut
inexisten¡a sforåitului, a apneei nocturne ¿i a fati- – la pacien¡ii celei de a doua grupe, purtåtori
gabilitå¡ii dupå trezire de gutiere fabricate Somnofit: opt pacien¡i
- = declara¡ii ale membrilor familiei despre ¿i membrii familiilor acestora au declarat
inexisten¡a sforåitului, a apneei nocturne ¿i a fati- faptul cå apneea nocturnå, sforåitul ¿i fatiga-
gabilitå¡ii dupå trezire. bilitatea dupå trezire au dispårut
Rezultatele determinårilor la cele douå grupe
REZULTATE de subiec¡i sunt prezentate în Tabelul 1.
În urma studiului preliminar, dupå purtarea
În urma prelucrårii datelor am constatat ur- timp de opt luni a gutierelor de cåtre pacien¡ii cu
måtoarele: apnee nocturnå, sforåit ¿i fatigabilitate dupå trezire,
1. La prima determinare, efectuatå dupå douå concluzionåm urmåtoarele:
luni de purtare a gutierelor: – dupå purtarea gutierelor termoformate Sof
– la pacien¡ii primei grupe, purtåtori de gutiere Tray Sheet, ¿ase pacien¡i din zece, ceea ce
termoformate Sof Tray Sheet: un singur pa- reprezintå un procentaj de 60%, au avut re-
cient ¿i membrii familiei acestuia au declarat zultate bune;
faptul cå apneea nocturnå, sforåitul ¿i fatiga- – dupå purtarea de gutiere fabricate Somnofit,
bilitatea dupå trezire au dispårut opt pacien¡i din zece, ceea ce reprezintå un
– la a doua grupå a pacien¡ilor, purtåtori de procentaj de 80%, au avut rezultate bune.
gutiere fabricate Somnofit: doi pacien¡i ¿i
membrii familiilor acestora au declarat faptul
DISCUºII
cå apneea nocturnå, sforåitul ¿i oboseala
dupå trezire au dispårut Apneea de somn înseamnå absen¡a respira¡iei
2. La a doua determinare, efectuatå dupå pentru o perioadå mai scurtå sau mai lungå de timp.
patru luni de purtare a gutierelor: Când fluxul de aer trece printre ¡esuturile relaxate
– la prima grupå a pacien¡ilor, purtåtori de ale orofaringelui, acestea intrå în vibra¡ie ¿i deter-
gutiere termoformate Sof Tray Sheet: trei pa- minå apari¡ia zgomotului neplåcut al sforåitului,
cien¡i ¿i membrii familiei acestora au de- care poate avea diferite intensitå¡i ¿i tonalitå¡i.
clarat faptul cå sforåitul, apneea nocturnå ¿i Apneea de somn ¿i sforåitul se pot produce la
a oboseala dupå trezire au dispårut ambele sexe ¿i la orice vârstå (15). La copii,
– la pacien¡ii apar¡inând celei de-a doua grupe, simptomele depind de vârsta instaurårii acestora.
purtåtori de gutiere fabricate Somnofit: ¿ase Astfel, copiii cu SAS având vârste de sub cinci
pacien¡i ¿i membrii familiilor acestora au ani, prezintå sforåit, transpira¡ii, agita¡ie ¿i treziri
declarat faptul cå apneea nocturnå, sforåitul frecvente din somn, performan¡e ¿colare scåzute,
¿i fatigabilitatea dupå trezire au dispårut întârzierea cre¿terii ¿i dezvoltårii, cu tulburåri de
3. La a treia determinare, efectuatå dupå ¿ase comportament ¿i deficit de aten¡ie (16). La unii
luni de purtare a gutierelor: copii, singurul simptom al apneei de somn poate
– la pacien¡ii primei grupe, purtåtori de gutiere fi reprezentat de diminuarea ratei de cre¿tere com-
termoformate Sof Tray Sheet: patru pacien¡i parativ cu cei din aceea¿i grupå de vârstå (17).
¿i membrii familiei acestora au declarat Vârstnicii prezintå în mod normal opriri ale res-
faptul cå apneea nocturnå, sforåitul ¿i obo- pira¡iei în timpul somnului, îngreunând diagnos-
seala dupå trezire au dispårut ticarea SAS, înså aceste scurte pauze respiratorii
– la a doua grupå a pacien¡ilor, purtåtori de nu produc alteråri profunde ale concentra¡iei oxi-
gutiere fabricate Somnofit: ¿apte pacien¡i ¿i genului arterial (18). Frecven¡a apneei în somn
membrii familiilor acestora au declarat faptul cre¿te cu vârsta. Atunci când puseele de apnee
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 205

Tabelul 1
Rezultatele înregistrate la prima ¿i a doua grupå a pacien¡ilor la cele patru determinåri

P = declara¡ie pacient; F = declara¡ia membrilor familiei

sunt foarte numeroase (mai mult de 30 în 6 ore), în greutate diminueazå numårul episoadelor de
ele sunt råspunzåtoare de oxigenarea insuficientå apnee sau bradipnee), påstrarea unui orar de culcare
a sângelui. Se estimeazå cå forma cea mai curentå (la aceea¿i orå, în fiecare noapte ¿i vor fi respectate
¿i cea mai gravå de apnee a somnului, apneea numårul orelor de somn), dormitul pe o parte (va
obstructivå a somnului, afecteazå un individ din fi evitat dormitul pe spate), evitarea consumului
o sutå, între vârstele de 30 ¿i 50 de ani, care, cel de alcool sau a medica¡iei sedative înainte de cul-
mai adesea este obez ¿i care sforåie mult (19,20). care, renun¡area la fumat (în absen¡a nicotinei se
Sforåitul define¿te o succesiune de sunete de evitå colabarea musculaturii ce men¡ine deschis
frecven¡å joaså, aspre ¿i stridente, cauzate de limi- cåile respiratorii în timpul somnului), corectarea
tarea filierei respiratorii ¿i a vibra¡iilor pere¡ilor pozi¡iei capului fa¡å de trunchi (o înål¡ime corectå
faringieni, mergând de la severitate scåzutå pânå a pernei va fi de ajutor, înså mai eficientå este
la a¿a-numitul sforåit „eroic“ sau „olimpic“. Guinness cre¿terea diferen¡ei planului capului fa¡å de cel al
Book aratå cå sforåitul cel mai puternic a måsurat trunchiului de la 10 la 15 cm, prin plasarea unor
87,5 decibeli, echivalent cu zgomotul produs într-o
cåråmizi sub picioarele de la capul patului), trata-
intersec¡ie aglomeratå. Ikematsu (1960) a fost
mentul afec¡iunilor respiratorii (precum obstruc¡ia
primul care a demonstrat utilitatea tratamentului
cauzatå de råceli sau alergii, cu ajutorul deconges-
chirurgical al sforåitului, iar în 1978, Quesada ¿i
tionantelor nazale) (25,26).
Perello au propus rezec¡ia chirurgicalå a vålului
În prezent, sunt aprobate ¿i comercializate peste
palatin la un pacient cu apnee nocturnå ¿i sforåit
(21,22). Studiile imagistice au demonstrat faptul 300 de dispozitive anti-sforåit doar în Statele Unite.
cå la pacientul normal, axul major al cåilor respi- De multe ori, aceste dispozitive ¿i aparate sunt greu
ratorii este orizontal, spre deosebire de cel apneic de tolerat în cursul nop¡ii (ca de exemplu tricoul
la care devine vertical (23). cu proeminen¡e, care nu permite dormitul pe spate).
Tratamentul ini¡ial al apneei de somn obstruc- Unele dispozitive emit sunete când pacientul
tive este reprezentat fie de schimbarea stilului de sforåie, practic men¡inându-l treaz (ca de exemplu
via¡å, fie de utilizarea unor dispozitive de respirat Anti-Snoring Device Snore Stopper). Alte dis-
(24). pozitive se introduc în fosele nazale, pentru a le
Schimbarea stilului de via¡å include scåderea men¡ine necolabate în timpul somnului (de exemplu
în greutate (studiile au eviden¡iat faptul cå scåderea Snoreclipse). Existå ¿i sisteme de men¡inere prin
206 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007

lipire în pozi¡ie închiså a cavitå¡ii bucale ¿i a bu- tetice fixe ¿i pacien¡ii bruxomani necesitå utilizarea
zelor (Snore Calm® Chin-Up Strips) (27,28). de dispozitive interocluzale speciale, din materiale
Dispozitivele interocluzale prezintå unele deza- flexibile. Dispozitivele interocluzale pentru pa-
vantaje, inducând modificåri ale pozi¡iei din¡ilor, cien¡ii edenta¡i total au altå formå ¿i sunt confec-
saliva¡ie crescutå ¿i blocaje ale articula¡iei temporo- ¡ionate din materiale mai plastice (30).
mandibulare. Contraindica¡iile generale ale dispo-
zitivelor interocluzale sunt în referin¡å cu existen¡a CONCLUZII
de restauråri protetice fixe ceramice sau metalo-
ceramice, respectiv a restaurårilor mobile ¿i mobi- • Terapia nocturnå a sindromulului de apnee
lizabile, apari¡ia durerii la nivelul articula¡iei tem- în somn ¿i sforåit cu dispozitive interoclu-
poro-mandibulare, ocluzie instabilå prin existen¡a zale fabricate a avut rezultate mai bune decât
de mai pu¡in de 10 din¡i pe arcadele dentare, res- ale celor confec¡ionate manufactural
pectiv vârsta pacientului de sub 18 ani. Ele sunt • Ambele terapii au fost benefice pacien¡ilor
contraindicate ¿i la pacien¡ii cu epilepsie ¿i greutate ¿i ¿i-au dovedit eficacitatea.
corporalå de peste 150% din valoarea normalå (29). • Terapia nocturnå a sindromulului de apnee
De men¡ionat faptul cå dispozitivele utilizate în somn cu sforåit prin intermediul dispo-
în studiu se folosesc doar la pacien¡ii cu arcade zitivelor interocluzale este mult mai simplå
integre sau la cei care nu prezintå restauråri pro- ¿i comodå pentru pacient decât cea prin te-
tetice metalo-ceramice. Pacien¡ii cu restauråri pro- rapie cu aparatura C.P.A.P.

BIBLIOGRAFIE
1. Information package available from the Sleep Disorders Dental Journal of Orthodontics and Dentofacial Orthopedics, 2004, vol 125,
Society, 220-10592 Perry Hwy., Wexford, PA 15090-9244, USA. pp 548-55.
2. Guidelines on snoring and sleep apnea. College of Dental Surgeons 15. Khoo M, See MD, et al – Risk factors associated with habitual
of British Columbia, 1996 snoring and sleep disordered breathing in a multi-ethnic Asian
3. Mihål¡an F – Sindromul de apnee în somn, Medicinå Internå, Bolile population: a population based study, Respiratory Medicine, 2004,
aparatului respirator ¿i reumatice, sub redac¡ia Gherasim, Ed. vol 98, pp 557-566
Medicalå, 2001:599-619 16. Uruma Y, et al – Obstructive Sleep Apnea Syndrome in Children,
4. Delange M, Castan P, Cadilhac J, Passouant P – Les divers Acta Otolaryngologica, 2003, supplement, 550: 6-10
stades du sommeil chez le nourrisson, Rev. Neurolog., Paris, 1962, 17. Laurikainen E, MD, et al – Sleep Apnea Syndrome in Children-
107, 271-276 Secondary to Adenotonsillar Hypertrophy? Otolaryngology
5. Andersson L & Brattstorm V – Cephalometric analysis of (Stockholm), 1992, Supplement, 492:38-41
permanently snoring patients with and without obstructive sleep 18. Marcus C – Obstructive Sleep Apnea Syndrome: Differences
apnoea, 1991, The International Journal of Oral and Maxillofacial Between Children and Adults, Sleep, 2000, vol. 23, supplement 4,
Surgery, 20, 159-162. pp S140-41
6. Boland L Don MD, et al – Sleep Disordered Breathing is not 19. Becker H, Brandenburg U, Peter JH, et al – Reversal of sinus
Associated with the Presence of Microvascular Abnormalities: The arrest and atrioventricular conduction block in patients with sleep
Sleep Heart Health Study, Sleep, 2004, vol. 27, No. 3, pp 467-73 apnea during nasal continuous positive airway pressure, Am J.
7. Meurice JC, Marc I, Series F – Efficeincy of auto-C.P.A.P. in the Respir Crit Care Med 1995;151(1):215-8
treatment of obstructive sleep apneea/hipopneea syndrome. Am J 20. Liao Yu-Fang, et al – Upper Airway and Its Surrounding Structures
Respir. Crit. Care Med. 1996; 153: 794-798 in Obese and Nonobese Patients With Sleep-Disordered Breathing,
8. Pack AI – Sleep Apnea Patogenesis, diagnostic and treatment, Laryngoscope, 2004, June, vol 114, pp 1052-1052-59
Lung Biology in Health and Diseases, vol. 166, 2002. 21. Young T, Palta M, Dempsey J, et al – The occurrence of sleep-
9. Sanders MH, Kern N – Treatment of obstructive sleep apnea by disordered breathing among middle-aged adults, N. Engl. J. Med.
using independently adjusted inspiratory and expiratory positive 1993;328(17):1230-5
pressure via nasal mask. Phisiologic and clinical implications. Chest. 22. Penzel T, Becker HF, Brandenburg U, et al – Arousal in patients
1990; 98:317-324 with gastro-oesophageal reflux and sleep apnea, Eur Respir J
10. Shamsuzzaman ASM, Gersh BJ, Somers V – Sindromul de 1999;14(6):1266-70
apnee în somn de tip obstructiv - Implica¡iile sale în bolile cardiace ¿i
23. Hoffstein V, Szalai JP – Predictive value of clinical features in
vasculare, JAMA, Ed. Româna, Vol. 2, 2004:37-46
diagnosing obstructive sleep apnea, Sleep 1993;16(2):118-22
11. Cistulli PA, et al – Treatment of Snoring and Obstructive Sleep
Apnea with Mandibular Repositioning Appliances, Sleep Medicine 24. Ambrogetti A, Olson LG, Saunders NA – Differences in the
Review, December 2004, vol 8, pp 443-57 symptoms of men and women with obstructive sleep apnea. Aust N
12. Eskafi M, et al – Use of mandibular advancement device in patients Z J Med 1991; 21: 863-6
with congestive heart failure and sleep apnea, Gerodontology, 2004, 25. Bearpark H, Elliott L, Grunstein R, et al – Snoring and sleep
vol 21, pp 100-107 apnea. A population study in Australian men, Am J Respir Crit Care
13. Lowe AA – Titratable oral appliance for the treatment of snoring Med 1995; 151: 1459-65
and obstructive sleep apnea. J Can Dent Assoc 1999; 65:571-4 26. Bixler EO, Vgontzas AN, Ten Have T, Tyson K, Kales A –
14. Tsuiki S, et al – Effects of an anteriorly titrated mandibular position Effects of age on sleep apnea in men: I. Prevalence and severity,
on awake airway and obstructive sleep apnea severity, American Am J Respir Crit Care Med 1998; 157: 144-8
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 207

27. Kato T – Sleep Bruxism and its Relation to Obstructive Sleep Apnea- 29. Eskafi M, et al – Use of mandibular advancement device in patients
Hypopnea Syndrome, Sleep and Biological Rhythms, Vol 2, pp 1-15 with congestive heart failure and sleep apnea, Gerodontology, 2004,
28. O’Sullivan RA, Hillman DR, Mateljan R, Pantin C, Finucane vol 21, pp 100-107
KE – Mandibular advancement splint: an appliance to treat snoring 30. Lowe AA – Titratable oral appliance for the treatment of snoring
and obstructive sleep apnea. Am J Respir Crit Care Med 1995; 151: and obstructive sleep apnea. J Can Dent Assoc 1999; 65:571-4
194-8
8 ISTORIA MEDICINEI

FILE DIN ISTORIA SOCIETźII ROMÂNE DE


STOMATOLOGIE (1940-1943)
Dr. Mihai Burliba¿a, Dr. Ileana Ionescu, Dr. Ruxandra Sfeatcu,
Dr. Corneliu Burliba¿a, Dr. Corina Tofan
Facultatea de Medicinå Dentarå, U.M.F. „Carol Davila“, Bucure¿ti

REZUMAT
Societatea Românå de Stomatologie reprezintå cea mai importantå societate cu profil ¿tiin¡ific ¿i profesional din România. Prin
intermediul SRS s-au exprimat toate marile personalitå¡i ale stomatologiei române¿ti contemporane. De aceea, în acest referat ne-am
propus så abordåm o perioadå extrem de importantå, dar ¿i extrem de interesantå (1940-1943) din existen¡a Societå¡ii Române de
Stomatologie.

ABSTRACT
Memories from the history of Romanian Society of Stomatology (1940-1943)
Romanian Society of Stomatology is the most important society with scientifical and professional profile in Romania. All the great
personalities of contemporary romanian stomatology had expressed trough Romanian Society of Stomatology. That is why, in this
paper we suggested to tackle a very important, but also very interesting period (1940-1943) from the existance of Romanian
Society of Stomatology.

Dupå cum foarte bine se cunoa¿te, Societatea perioadå în care prof. dr. Dan Theodorescu s-a
Românå de Stomatologie reprezintå cea mai im- impus ca un mare maestru, receptiv, îngåduitor,
portantå societate cu caracter ¿tiin¡ific ¿i profesional dispus la colaborarea ¿tiin¡ificå cu colegii din
din România secolului XX. Bucure¿ti ¿i din provincie.
Înfiin¡atå în anul 1938 de cåtre prof. dr. Dan În acea perioadå, SRS a ¡inut ¿edin¡e de comu-
Theodorescu (probabil cea mai proeminentå figurå nicåri ¿tiin¡ifice la Spitalul Col¡ea (aici se gåsea
a stomatologiei române¿ti contemporane), Socie- Institutul de Stomatologie) ¿i ulterior la Spitalul
tatea Românå de Stomatologie (SRS) a dominat Colentina (Institutul de Stomatologie s-a mutat
lumea stomatologicå româneascå atât înainte, cât ulterior în aceastå nouå loca¡ie), ¿edin¡e de dez-
¿i dupå cel de-al Doilea Råzboi Mondial. Astfel, bateri ¿tiin¡ifice adevårate, în cursul cårora medicii
prof. dr. Dan Theodorescu a fost primul pre¿edinte stomatologi din Bucure¿ti ¿i din ¡arå î¿i prezentau
al SRS, pre¿edinte de onoare fiind ales prof. dr. I.
cu curaj ¿i competen¡å experien¡a lor.
Iacobovici.
Totu¿i, dacå ne referim la anul 1940 care, dupå
Înfiin¡area SRS a fost precedatå, în anul 1937,
anul 1916 (în care România a fost ocupatå de
de apari¡ia „Revistei Române de Stomatologie“,
trupele germane, bulgare ¿i austro-ungare ¿i gu-
devenitå ulterior revista oficialå a Societå¡ii Ro-
mâne de Stomatologie. vernul a fost evacuat la Ia¿i), a fost anul în care
Sub patronajul Societå¡ii Române de Stomato- poporul român a fost cel mai greu încercat. Acest
logie (SRS) au comunicat, au publicat ¿i s-au an s-a caracterizat în mod special prin:
eviden¡iat toate marile personalitå¡i ale stomato- • Revizuirea grani¡elor;
logiei ¿i chirurgiei maxilo-faciale române¿ti, care • Abdicarea regelui Carol al II-lea ¿i înlocuirea
au profesat înainte ¿i dupå cel de-al Doilea Råzboi acestuia cu fiul såu Mihai;
Mondial (inclusiv perioada 1948-1989). Totu¿i, • Instaurarea guvernului militaro-fascist, condus
poate una dintre perioadele cele mai controversate de generalul Ion Antonescu;
din existen¡a Societå¡ii Române de Stomatologie, • Atrocitå¡ile legionare;
råmâne cea cuprinså între anii 1940-1943, • Cutremurul din 10 noiembrie 1940.

208 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007


REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 209

În acest context social plin de incertitudini ¿i provenite din rå¿ini sintetice: Paladon ¿i
pe alocuri plin de pericole, î¿i desfå¿urau activi- Palapont.
tatea, sub egida Societå¡ii Române de Stomato- Tot în cadrul aceleia¿i ¿edin¡e a fost ales ¿i noul
logie, cei care practicau stomatologia în România. comitet al Societå¡ii Române de Stomatologie. Dr.
Este vorba de medici absolven¡i ai facultå¡ilor de N. Du¡escu a dat citire cu ocazia acestui eveniment
medicinå generalå, dar care efectuaserå specia- „Raportului asupra activitå¡ii Societå¡ii Române de
litatea de stomatologie în ¡arå sau în stråinåtate. Stomatologie pe anul 1940-1941“, raport din care
De fapt, nucleul de cercetare pentru stomato- spicuim:
logie se afla în acea perioadå la Spitalul Col¡ea, „Domnule Pre¿edinte,
unde sub conducerea reputatului prof. dr. Dan Doamnelor ¿i Domnilor Colegi,
Theodorescu se gåsea Institutul de Stomatologie
(mutat un an mai târziu la Spitalul Colentina). Se împlinesc trei ani de când Societatea de
Printre colaboratorii extrem de apropia¡i ai prof. Stomatologie a luat fiin¡å. Din activitatea desfå-
dr. Valeriu Popescu, dr. Eugen Costa, dr. Marcel ¿uratå de societate în acest råstimp, s-a dovedit pe
Zambra, dr. ªtefan ºiculescu ¿i mul¡i al¡ii. deplin rostul ei de a fi, dându-ne seama cå noi
Fåcând totu¿i abstrac¡ie de situa¡ia politicå din a¿teptasem mult, pânå a vedea realizat un aseme-
România anului 1940, pe data de 29 noiembrie nea focar de culturå.
1940 (era într-o zi de vineri), la ora 9 seara, în Setea de a continua så ne instruim, så se îm-
Amfiteatrul Spitalului Col¡ea, a avut loc ¿edin¡a pårtå¿eascå to¡i colegii la noile aporturi ¿tiin¡ifice
¿tiin¡ificå a Societå¡ii Române de Stomatologie, cu în domeniul nostru profesional, a fost preocuparea
urmåtoarea ordine de zi: de cåpetenie a Societå¡ii noastre. Pentru aceste
• Prof. dr. Dan Theodorescu: Prezentåri de nobile scopuri, Clinica Stomatologicå a fost mereu
bolnavi; prezentå prin distinsul såu titular; Domnul prof.
• Dr. ªtefan Jianu: Un caz de cisticerozå a Dan Theodorescu ¿i valoro¿ii såi colaboratori.
fe¡ei; De asemenea, o mare contribu¡ie ¿i un aport
• Dr. N. Du¡escu: Turnarea aurului prin me- deosebit au adus D-nii Doctori Stroescu ¿i Gene-
toda de expansiune; ralul Constantinescu ca pre¿edin¡i ai societå¡ii, care
• Dr. M. Gugulide: O metodå practicå de împreunå cu prof. Dan Theodorescu ca primul
extrac¡ie a vârfurilor de rådåcini fracturate. pre¿edinte, au fåcut ca Societatea de Stomatologie
Pre¿edintele SRS din acea vreme a fost Medic så fie, în scurt timp, ridicatå la nivelul superior la
General dr. N. Constantinescu, secretar general a care se gåsesc celelalte societå¡i de specialitå¡i me-
fost dr. N. Du¡escu, iar secretar de ¿edin¡å a fost dicale mai vechi.
dr. M. Gugulide. În ultimul an, activitatea societå¡ii a fost mult
Vom face de fapt, doar o trecere succintå în reduså ¿i aceasta se datoreazå unui factor psiho-
revistå a mai multor ¿edin¡e ¿tiin¡ifice ale SRS des- logic: aten¡ia noastrå a fost acaparatå de marile
få¿urate în aceastå perioadå (1940-1943), spa¡iul pierderi, pe care a fost nevoitå så le sufere ¡ara
redus nepermi¡ându-ne så intråm în detalii, privind noastrå.
acurate¡ea ¿i profunzimea datelor ¿tiin¡ifice ex- ...........................
primate. Totu¿i, pentru nivelul anului 1940, temele Aståzi, când actualul comitet î¿i depune man-
¿tiin¡ifice exprimate erau extrem de avansate, multe datul, eu, în calitatea de secretar general fac mår-
dintre acestea fiind încå de actualitate ¿i în secolul turisirea de a må fi sim¡it onorat, de a fi fost cola-
XXI. boratorul unor atât de distin¿i colegi, care au con-
În cadrul ¿edin¡ei ¿tiin¡ifice a SRS, care a avut dus societatea în primii trei ani de existen¡å; iar
loc în ziua de 1 iunie 1941, în Amfiteatrul Spitalului pentru noii conducåtori fac urarea ca så conducå
Col¡ea, ordinea de zi a fost urmåtoarea: societatea cu aceea¿i spiritualitate ¿i înaltå ¡inutå,
• Prof. dr. Dan Theodorescu: Prezentåri de socotind cå eforturile noastre de aståzi vor fi pil-
cazuri; duitoare ¿i fructuoase pentru genera¡iile viitoare.“
• Dr. N. Du¡escu: Principiile lui Black în pre-
pararea cavitå¡ilor. Observa¡iuni asupra În urma consultului adunårii generale, în cadrul
punctului de contact; ¿edin¡ei desfå¿urate pe data de 1 iunie 1941 în
• Colonel dr. Pandele Saru: Tulburåri oculare Amfiteatrul Spitalului Col¡ea, a fost ales urmåtorul
de origine dentarå; comitet de conducere al Societå¡ii Române de Sto-
• Ing. Gottfried Roth, Frankfurt a/Main: matologie pe perioada 1940-1941:
Conferin¡å asupra materialelor protetice • Pre¿edintele: Lt-Col. dr. Saru Pandele;
210 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007

• Vicepre¿edin¡i: dr. N. Du¡escu ¿i dr. N. prezentatå în cadrul ¿edin¡elor ¿tiin¡ifice ale SRS.
Poenaru; Råni¡i de råzboi erau reprezenta¡i nu doar de sol-
• Secretar general: dr. ºiculescu ªtefan; da¡i români, ci ¿i de solda¡i germani ¿i chiar ru¿i,
• Secretari de ¿edin¡å: dr. Victor Ionescu ¿i trata¡i cu doesebitå abnega¡ie ¿i profesionalism de
dr. Phleps Gerhard; cåtre personalul medical românesc, atât din spita-
• Casier: dr. C. Dimitriu. lele de campanie, cât ¿i din cadrul Institutului de
Dupå cum se observå, majoritatea celor care Stomatologie de la Spitalul Col¡ea, ¿i ulterior de la
au fost ale¿i în func¡ii de conducere ale SRS în Spitalul Colentina. Pânå în acel moment, singurii
anul de gra¡ie 1941, vor reprezenta cu cinste sto- råni¡i de råzboi trata¡i de cåtre personalul medical
matologia româneascå în deceniile care vor urma, românesc, au fost reprezenta¡i de cåtre refugia¡ii
mul¡i dintre ei devenind cadre didactice cu expe- de råzboi polonezi (odatå cu ocuparea Poloniei
rien¡å în noile facultå¡i de profil, înfiin¡ate dupå de cåtre trupele germane, aproximativ 100 000
anul 1948. de refugia¡i polonezi au tranzitat România, în
În încheierea acestei ¿edin¡e de o deosebitå im- drumul lor cåtre vest).
portan¡å pentru desfå¿urarea activitå¡ii Societå¡ii Între timp, în vara anului 1941, Basarabia a fost
Române de Stomatologie în anul 1941, proaspåtul recuceritå de cåtre trupele române ¿i germane. Cu
pre¿edinte ales, Lt-Col. Saru Pandele, a ¡inut urmå- aceastå ocazie, a crescut substan¡ial numårul mor-
toarea cuvântare, din care spicuim: ¡ilor ¿i al råni¡ilor de råzboi din rândul trupelor
române. În iarna anului 1941-1942, trupele ger-
„Iubi¡i colegi, mane au suferit prima înfrângere majorå din partea
ru¿ilor, ¿i anume, în fa¡a Moscovei.
Aståzi îndeplinesc pentru prima oarå func¡iunea
Pe acest fond, activitatea Societå¡ii Române de
de Pre¿edinte al Societå¡ii Române de Stoma-
Stomatologie ia amploare. Cu ocazia alegerilor
tologie, în urma bunåvoin¡ei Dv, a tuturor care
pentru SRS în perioada 1942-1943, func¡iile de
v-a¡i dat votul pentru alegerea mea cu atâta entu-
conducere au fost ocupate astfel:
ziasm.
• Pre¿edinte: dr. Nicolae Du¡escu;
Mi-a¡i fåcut o mare onoare aståzi, ¿i ocupând
• Vicepre¿edin¡i: dr. ªtefan ºiculescu; dr. Victor
acest fotoliu, pe care l-am ilustrat ani de-a rândul
cu atâta competen¡å o serie de eminen¡i ¿i distin¿i Ionescu
mae¿trii, primul meu cuvânt este acela de a vå • Secretar de ¿edin¡å: dr. Valerian Popescu
mul¡umi, iubi¡i colegi, pentru încrederea ¿i onoarea În toamna anului 1942 au avut loc douå ¿edin¡e
ce mi-a¡i mårturisit. ¿tiin¡ifice ale SRS, de astå datå în Amfiteatrul
Voi cåuta, iubi¡i colegi, ca în perioada aceasta Spitalului Colentina (Institutul de Stomatologie,
de un an de pre¿edin¡ie så dau un impuls ¿edin¡elor sub direc¡ia prof. dr. Dan Theodorescu se mutase
noastre, rugând pe fiecare în parte, så se sileascå între timp de la Spitalul Col¡ea la Spitalul Co-
a face un mic efort pe tårâmul ¿tiin¡ific sau practic, lentina).
aducând în ¿edin¡å comunicåri sau prezentåri de Prima ¿edin¡å s-a desfå¿urat pe data de 25
cazuri. octombrie 1942, ¿i a avut urmåtoarea ordine de zi:
Nu este nevoie ca aceste comunicåri så fie atât • Dr. Nicolae Du¡escu: Osteita (osteodistrofia)
de savante, încât så vå punå pe gânduri ¿i så nu fibroaså localizatå la maxilarul inferior;
ave¡i curajul de a le studia ¿i prezenta. Chestiuni • Dr. Petre Stroescu: Coroana dublu telescop
practice, de uzul curent al specialitå¡ii noastre, ¿i utilizarea ei în proteza de råzboi;
studiate ¿i puse la punct, vor fi un izvor de culturå • Dr. ªtefan ºiculescu: Un caz de nevralgie
pentru noi to¡i, tineri sau vechi în specialitate“. facialå simptomaticå;
• Dr. Nicolae Du¡escu: Canin inclus ¿i osteoita
Cu acest discurs ¿i-a început activitatea de pre- maxilarului superior.
¿edinte al SRS pe perioada 1941-1042 Lt-Col. dr. Cea de-a doua ¿edin¡å ¿tiin¡ificå din cadrul SRS
Saru Pandele. din toamna anului 1942, s-a desfå¿urat pe data de
Odatå cu intrarea României în cel de-al Doilea 29 noiembrie 1942, ordinea de zi fiind urmåtoarea:
Råzboi Mondial, alåturi de Germania Hitleristå ¿i • Dr. ªtefan ºiculescu ¿i maestrul tehnician
Italia Fascistå, precum ¿i invadarea URSS de cåtre A. Stroescu: Procedeu practic pentru redu-
trupele germane, alåturi de cele române¿ti din vara cerea în bunå pozi¡ie a fragmentelor ¿i luarea
anului 1941, s-a diversificat foarte mult cazuistica de amprente corecte în fractura maxilarului
cu plågi maxilo-faciale de råzboi, cazuisticå inferior cu pierdere mare de substan¡å osoaså;
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 211

• Dr. Gerhard Phleps: Reimplantarea din¡ilor; ¿i demonstra¡iuni practice de chirurgie maxilo-


• Dr. Valerian Popescu ¿i int. Aurora facialå, de protezå, de terapie conservativå ¿i de
Marinescu: Angioamele fe¡ei. radiologie stomatologicå. Congresul a luat sfâr¿it
Anul 1943 a debutat dezastruos pentru trupele prin alegerea noului comitet, dupå care a urmat o
germane ¿i române: înfrângerile de la Cotul Do- maså colegialå.“
nului ¿i Stalingrad au complicat situa¡ia politicå ¿i În paralel, Societatea Românå de Stomatologie
militarå din România. A crescut aversiunea opiniei ¿i-a ¡inut ¿edin¡ele ¿tiin¡ifice cu regularitate, refe-
publice pentru guvernul condus de Mare¿alul Ion ratele prezentate fiind ulterior publicate în Revista
Antonescu ¿i fa¡å de prezen¡a trupelor române pe Românå de Stomatologie. Aceastå revistå a apårut
frontul de råsårit, alåturi de trupele germane. în mai multe numere pe tot parcursul anului 1943.
Între timp, la Bucure¿ti, sub egida Societå¡ii În tot acest interval, (1940-1943) Revista Românå
Române de Stomatologie, au avut loc lucrårile de Stomatologie a apårut sub direc¡ia prof. dr. Dan
Congresului Na¡ional de Stomatologie. Iatå cum Theodorescu ¿i a fost autorizatå prin „Ordonan¡a
a fost prezentatå cronica acestui congres în „Re- Preziden¡ialå No. 9790 din 11.6.1940 a Tribu-
vista Românå de Stomatologie“ (anul VII, nr. 2, nalului Ilfov, Dosar No. 1703/040, Cenzura
martie-aprilie 1942): Militarå No. 374 din 26.6.1940.
„Anul acesta a avut loc la Bucure¿ti, în zilele Iatå cum au fost etapizate aceste ¿edin¡e
¿tiin¡ifice ale SRS:
de 29 ¿i 30 mai, Congresul Na¡ional de Stomato-
1. pe data de 31 ianuarie 1943, s-a ¡inut ¿edin¡a
logie, la Clinica Stomatologicå de la Spitalul Co-
¿tiin¡ificå a SRS, cu urmåtoarea ordine de zi:
lentina. Scopul congresului a fost de a reuni laolaltå
• prof. dr. Dan Theodorescu, dr. Valerian
medicii stomatologi din întreaga ¡arå, pentru ca
Popescu: Complica¡iile supurative pulom-
realizårile fåcute în acest domeniu så poatå fi cât
niare în fracturile maxilarului inferior;
mai larg dezbåtute ¿i împårtå¿ite.
• dr. Victor Ionescu, dr. Alexandru Scårlåtescu:
Deschiderea congresului a coincis ¿i cu inaugu-
Asupra imobilizårii elastice pe atele metalice
rarea noului amfiteatru din localul Institului
în fracturile de mandibulå;
Clinico-Stomatologic. • dr. Alexandru Scårlåtescu: Prolpas labial
ªedin¡a solemnå de deschidere, prezidatå de operat (tehnicå ¿i rezultat).
domnul prof. dr. I. Iacobovici, a fost onoratå cu 2. pe data de 28 februarie 1943, ¿edin¡a ¿tiin-
prezen¡a domnului Ministru al Sånåtå¡ii, prod. dr. ¡ificå a SRS s-a ¡inut cu urmåtoarea ordine de zi:
Petre Tomescu, participând un mare numår de • prof. dr. Dan Theodorescu, dr. Valerian
medici din provincie ¿i capitalå, printre care au Popescu: Flegmon al orbitei, osteomielita
fost remarca¡i: domnul prof. V. Ciocâlteu, decanul necroticå ¿i sinuzita maxilarå de origine den-
facultå¡ii de medicinå, domnii profesori: Ionescu- tarå;
Sise¿ti, N. Lupu, Ni¡escu, ºe¡u, Ion Almean-Cluj, • dr. Petre Stroescu: Un caz de fracturå dublå,
Th. Vasiliu, Agregat dr. C. Dimitrescu, domnul orizontalå a maxilarului superior;
Efor dr. Burileanu, dl. insp. General Sanitar al Ar- • dr. Valerian Popescu: Reconstituirea plas-
matei General dr. Capitanovici, domnul general ticå a buzei inferioare;
dr. N. Constantinescu, domnii dr. Pandele Saru, • dr. Victor Ionescu, dr. Alexandru Scårlåtescu:
dr. Fågårå¿anu, dr. Albu Mircea Constantinescu, Douå rezultate în tratamentul plågilor
dr. Stroescu, dr. Patra¿, dr. Vasile Vasilescu, dr. I. maxilo-faciale de råzboi.
Niculescu, doamnele dr. V. Suhå¡eanu, O. 3. pe data de 28 martie 1943, s-a ¡inut ¿edin¡a
Dimåncescu, M. Jianu, Scor¡eanu, Dobrovici, ¿tiin¡ificå a SRS, având urmåtoarea ordine de zi:
Stroescu, Fotiade, Dumitrescu ¿i o delega¡ie de • dr. Valerian Popescu: Considera¡iuni asupra
medici stomatologi germani. fistulelor salivare glandulare;
Festivitatea a început printr-o slujbå religioaså, • dr. Victor Ionescu, dr. Alexandru Scårlåtescu:
dupå care a luat cuvântul domnul prof. dr. Dan Douå cazuri de neoplasm al buzei inferioare;
Theodorescu, Directorul Institutului Clinico- • dr. Nicolae Du¡escu: Paradontopatii ¿i
Stomatologic, domnul prof. dr. I. Iacobovici, diabet;
domnul prof. dr. N. Du¡escu, domnul prof. dr. • dr. ªtefan ºiculescu: Aplicarea acidului tri-
ºe¡u, domnul prof. dr. Almean, domnul prof. dr. cloracetic în tratamentul canalelor ¿i al fo-
Ciocâlteu, seria cuvântårilor fiind închiså de carelor apicale;
domnul Ministru al Sånåtå¡ii, prof. dr. P. Tomescu. • dr. Victor Ionescu, dr. Alexandru Scårlåtescu:
Dupå amiazå ¿i în ziua urmåtoare a urmat Douå opera¡iuni plastice în plågile maxilo-
desfå¿urarea programului ¿tiin¡ific de comunicåri facilare de råzboi.
212 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007

4. pe data de 2 mai 1943, s-a ¡inut ¿edin¡a Au mai avut loc ¿edin¡e ¿tiin¡ifice ale SRS ¿i pe
¿tiin¡ificå a SRS, având urmåtoarea ordine de zi: datele de 28 noiembrie ¿i pe 17 decembrie 1943.
• dr. Alexandru Scårlåtescu: Pårul uman ca Tot sub patronajul SRS ¿i al Profesorului Dan
material de suturå în chirurgia esteticå; Theodorescu s-au deschis pe data de 1 noiembrie
• dr. Alexandru Scårlåtescu: trei rezultate ope- 1943 cursurile ¿colii de Tehnicieni Dentari.
ratorii în plågi de råzboi maxilo-faciale. Solemnitatea de deschidere a avut loc în Amfi-
5. pe data de 17 iulie 1943, s-a ¡inut ¿edin¡a teatrul Institutului Clinico-Stomatologic al Spita-
¿tiin¡ificå a SRS, având urmåtoarea ordine de zi: lului Colentina. A fost prima astfel de ¿coalå des-
• prof. dr. Dan Theodorescu, dr. Valerian chiså în România.
Popescu: Rezec¡ia de urgen¡å într-un caz de Astfel se încheia anul 1943, un an plin de eve-
tumorå malignå a mandibulei cu hemoragie; nimente, atât în sfera politico-militarå a României
• dr. Valerian Popescu, Ext. Cornelia Frå¡i- ¿i a alia¡ilor såi, cât ¿i în sfera ¿tiin¡ificå ¿i profe-
lescu: Fractura arcadei zigomato-malare sionalå a Societå¡ii Române de Stomatologie.
operatå dupå procedeul prof. dr. Dan Nu putem så nu remarcåm faptul cå, într-o
Theodorescu. perioadå atât de tulbure cum a fost intervalul 1940-
6. pe data de 29 septembrie 1943, s-a ¡inut 1943, Societatea Românå de Stomatologie a
¿edin¡a ¿tiin¡ificå a SRS, având urmåtoarea ordine func¡ionat, ¿edin¡ele ¿tiin¡ifice desfå¿urându-se cu
de zi: destul de multå regularitate. Este adevårat, a be-
• dr. Pandele Saru: Un caz de gingivo-stoma- neficiat ¿i de motorul såu principal, ¿i anume de
titå ulceroaså gravå (vindecat în cinci zile); aportul domnului profesor dr. Dan Theodorescu.
• dr. I. Th. Riga, dr. C. Dimitriu, dr. P. Societatea Românå de Stomatologie a func¡ionat
Stroescu, dr. V. Diaconescu: Tratamentul ¿i dupå anul 1944 (an extrem de haotic pentru
plågilor maxilo-faciale de råzboi; România: a fost bombardat Bucure¿tiul de cåtre
• dr. C. Dimitriu, dr. P. Stroescu, dr. I. Th. ala¡i ¿i de cåtre germani, a fost Insurec¡ia de la 23
Riga: Plastia primitivå în plågile maxilo- august, ¡ara a fost ocupatå de cåtre trupele so-
faciale cu lipså de substan¡å din pår¡ile moi. vietice etc.) dar ¿i dupå moartea prof. Dan
Theodorescu, în anul 1948.
7. pe data de 28 octombrie 1943, s-a ¡inut ¿e-
Odatå cu înfiin¡area facultå¡ilor de stomatologie
din¡a ¿tiin¡ificå a SRS, având urmåtoarea ordine
din România ¿i instaurarea regimului comunist,
de zi:
Societatea Românå de Stomatologie a råmas sin-
• dr. Valerian Popescu: Contribu¡iuni practice
gura societate profesionalå ¿i ¿tiin¡ificå de profil,
la tratamentul flegmonului difuz al plan-
prin intermediul cåreia speciali¿tii stomatologi ¿i
¿eului bucal;
chirurgii maxilo-faciali ¿i-au fåcut publice reali-
• dr. Nicolae Du¡escu, dr. Dan Gerota: Con- zårile profesionale ¿i ¿tiin¡ifice.
sidera¡iuni asupra unui caz de adamantinom
Societatea Românå de Stomatologie a rezistat
al maxilarului inferior;
cu succes sub trei dictaturi: dictatura regalå, dic-
• dr. C. Dimitriu, dr. I. Th. Riga: Epiteliom tatura antonescianå, regimul comunist; a supra-
spino-celular întins al buzei inferioare operat, vie¡uit unei revolu¡ii (revolu¡ia din decembrie
cu evitare ganglionarå ¿i keiloplastie dupå 1989), dar ¿i la 17 ani post-decembri¿ti de vremuri
procedeul Bruns; extrem de tulburi, în care s-a încercat în mai multe
• dr. P. Stroescu, dr. I. Th. Riga, dr. C. rânduri desfiin¡area ei. Se pune problema realå:
Dimitriu: Epiteliom gingivo-palatin stâng „ce o så se întâmple cu Societatea Românå de Sto-
bazocelular (rezec¡ie de maxilar); matologie dupå integrarea în Uniunea Europeanå:
• dr. P. Stroescu, dr. I. Th. Riga, dr. C. Dimitriu: va mai rezista sau nu?“
Considera¡iuni asupra constric¡iilor perma- Nu putem încheia acest referat, fårå a aminti faptul
nente ale maxilarelor; cå istoria Societå¡ii Române de Stomatologie se
• dr. ªtefan Popian: Considera¡iuni asupra confundå cu înså¿i istoria stomatologiei române¿ti
inflama¡iunilor perimandibulare de origine contemporane. Trebuie så recunoa¿tem cå fårå Socie-
dentarå, în campanie; tatea Românå de Stomatologie nu ar fi existat o
• dr. ªtefan Popian: Sutura canalului lui Stenon, comunicare realå între profesioni¿tii stomatologi, dar
consecutiv unei plågi de råzboi. ¿i chirurgii maxilo-faciale din România.
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 213

BIBLIOGRAFIE
1. Burliba¿a M – Stomatologia româneascå, în anul 1940. Rev. 7. Comitetul de redac¡ie – Informa¡iuni. Revista Românå de
Medicdentist.ro, nr. 2, dec. 2005. Stomatologie, anul VI, nr. 1, ian.-febr., 1942.
2. Burliba¿a M, Ispas D, Tånase G, Ionescu I, Caravela M – File 8. Comitetul de redac¡ie – Informa¡iuni. Revista Românå de
din istoria stomatologiei universale (sfâr¿itul sec. Al XIX-lea începutul Stomatologie, anul VI, nr. 6, noiembrie-decembrie, 1942.
sec. XX). Rev. Medicdentist.ro, nr. 6, noiembrie 2006. 9. Comitetul de redac¡ie – Informa¡iuni. Revista Românå de
3. Carabela M, Burliba¿a M, Ionescu I – Începuturile utilizårii Stomatologie, anul VII, nr. 2, martie-aprilie, 1943.
aliajelor inoxidabile (nenobile) în România. Rev. Medicdentist.ro, nr. 10. Comitetul de redac¡ie – Informa¡iuni. Revista Românå de
4, 2006. Stomatologie, anul VII, nr. 4, iul.-aug., 1943.
4. Comitetul de redac¡ie – Informa¡iuni. Buletinul Laboratoarelor. 11. Comitetul de redac¡ie – Informa¡iuni. Revista Românå de
Anul VII, nr. 1, ianuarie 1941. Stomatologie, anul VII, nr. 5-6, sept.-dec., 1943.
5. Comitetul de redac¡ie – Informa¡iuni. Revista Românå de 12. Constantinescu M, Daicoviciu C – Istoria României. Edit. III.
Stomatologie, anul V, nr. 1-2, ianuarie-aprilie, 1941. Edit. Didacticå ¿i Pedagogicå, Bucure¿ti, 1974.
6. Comitetul de redac¡ie – Informa¡iuni. Revista Românå de 13. Ursea N ¿i colab. – Enciclopedie medicalå româneascå. Sec. XX.
Stomatologie, anul V, nr. 4, iulie-aug., 1941. Funda¡ia Românå a rinichiului, Bucure¿ti, 2001.
9 REFERATE

REVISTA REVISTELOR
ªef. Lucr. Dr. Despa Elena-Gabriela, Asis. Univ. Småtrea Oana

Începând cu acest numår, aducem în aten¡ia dentare. În cazul proceselor carioase, bacteriile din
cititorilor no¿tri, unele articole mai interesante, pu- placa bacterieanå metabolizeazå zahårul în aproxi-
blica¡ii din alte reviste de specialitate pe care le mativ o orå dupå consum, în timp ce în cazul ero-
prezentåm sub formå de referate ce con¡in datele ziunii capacitatea de tamponare a acizilor apare
esen¡iale ale problemelor analizate. în câteva minute. Diferen¡a între cele douå procese
aratå cå ¿i patogenia este diferitå. Perioadele de
ROLUL EROZIUNII DENTARE ÎN UZURA activitate ale acizilor ce determinå apari¡ia eroziunii
DINºILOR. ETIOLOGIE, PREVENºIE ªI sunt scurte. Suprafe¡ele dentare sunt într-o con-
MANAGEMENT tinuå schimbare pe måsurå ce acizii dizolvå stratul
extern de smal¡ sau dentinå, fåcând aceste straturi
David W Bartlett mai susceptibile la abraziune/atri¡ie.
Rev. International dental Journal, nr. 4/2005 Alte cauze dupå acest autor:
Bruxismul ¿i folosirea în exces a pastei de din¡i
Pentru început, autorul încearcå så defineascå sunt doi factori determinan¡i în apari¡ia uzurii
no¡iunile: uzurå, atri¡ie, eroziune, abraziune. dentare prin abraziune, principalele trei cauze la
Astfel, uzura dentarå care duce la pierderea eroziune sunt: regurgita¡ia, men¡inerea båuturilor
smal¡ului ¿i a dentinei au drept cauzå o combina¡ie carbogazoase în cavitatea oralå ¿i întârzierea în-
între eroziune, atri¡ie ¿i abraziune. ghi¡irii pulpei fructelor ¿i men¡inerea acesteia în
Eroziunea reprezintå dezintegrarea dintelui sub contact cu din¡ii. În general, aceste cauze nu apar
ac¡iunea acizilor, atri¡ia este uzura rezultatå în urma independent, ci se întâlne¿te frecvent o asociere
contactelor dento-dentare, iar abraziunea uzura între ele. De aceea, diagnosticarea proceselor care
sub ac¡iunea altor factori. au provocat uzurå poate deveni dificilå. Cu toate
Autorul aratå cå existå diferen¡e în modalitatea acestea, caracteristicile fiecårui tipar, permit o
de în¡elegere a uzurii dentare legate de interpre- diferen¡iere clarå.
tårile diferitelor ¿coli stomatologice (în special între Bruxismul, obiceiul vicios de strângere a din-
SUA ¿i Europa) ¿i descrie aspectele morfologice ¡ilor (contact dento-dentar când pacientul nu
întâlnite mai frecvent (aplatizarea suprafe¡ei månâncå) reprezintå principalul factor de uzurå
ocluzale în atri¡ie, dentina erodatå de acizi care prin abraziune. Cantitatea ¿i localizarea uzurii aratå
laså un rulou de smal¡ în jurul leziunii, în eroziunea cå pierderea substan¡ei dentare e mai accentuatå
palatinalå etc.). în partea anterioarå din cauza obiceiurilor create
În ceea ce prive¿te patologia, se men¡ioneazå de interferen¡e excentrice posterioare. Contactul
cå în Europa se considerå eroziunea drept prin- posterior devine punct fulcrum, în locul ATM-ului
cipala cauzå a uzurii dentare. care modificå sistemul de echilibru ¿i cre¿te for¡a
Sursa de acid poate fi gastricå, nu poate proveni aplicatå pe din¡ii anteriori. O excep¡ie de la aceastå
din dietå. regulå apare la pacien¡ii care în zona anterioarå
Men¡inerea alimentelor/båuturilor acide în gurå au ocluzie deschiså. Leziunile în cupå sau craterele
expunând astfel din¡ii la atacul acid, cre¿te riscul sunt des întâlnite la bruxomani, dar acestea pot
apari¡iei eroziunii. Saliva poate avea un rol pro- apårea ¿i din cauza folosirii în exces a pastei de
tector prin neutralizarea aciditå¡ii. Capacitatea sa- din¡i, ace¿ti pacien¡i aplicând în timpul periajului
livei de a neutraliza acizii proveni¡i din dietå este o for¡å egalå cu cea dezvoltatå în timpul episodului
mai importantå în eroziune decât în cazul cariei de bruxism.

214 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, A N 2007


REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 4, AN 2007 215

Pacien¡ii cu bruxism lua¡i în observa¡ie sunt Conformarea diagnosticului poate fi realizatå prin
indivizi stresa¡i, deoarece bruxismul e o para- recunoa¿terea tiparelor patognomonice de uzurå
func¡ie controlatå de sistemul nervos ¿i existå deci ¿i analiza fa¡etelor de abraziune pe model. (va
posibilitatea ca el så fie rezultatul stresului accentuat. urma)