Universitatea Al. I.

Cuza

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Dezvoltarea copilului

Iași, 2021
Universitatea Al. I. Cuza

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

COPILUL ÎN FAMILIE
Printre mijloacele folosite în activitatea cu copilul, jucăria
ocupă un loc important, ea fiind necesară pentru a face
acţiunile copiilor reale: „şoferul” are nevoie de un
„ automobil” , „ aviatorul” – de un „ avion” . Toate
acestea sunt legate de o particularitate psihologică
interesantă şi anume aceea ca trăirile celor antrenaţi în joc
sunt întotdeauna adevărate, sincere, acţiunile lor sunt
reale. Menirea fundamentală a jucăriei este aceea de a
oferi copilului posibilitatea să acţioneze, exprimându-si
ideile şi sentimentele. Jucăriile reuşite îl stimulează pe
copil să gândească, ridică în faţa lui diferite probleme şi
acest fapt contribuie la dezvoltarea proceselor cognitive.
Copiii folosindu-se de cunoştinţele anterioare, tind în
acelaşi timp să obţină informaţii suplimentare, aşa se nasc
nenumăratele întrebări, ale căror răspunsuri copiii le
rezolvă prin explorare (care se realizează prin încercare şi
eroare şi implicarea tuturor simţurilor).

Iași, 2021
Universitatea Al. I. Cuza

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Educația și participanții

Explorarea presupune încercările şi tentativele copilului

de a cunoaşte şi de a descoperi lucruri noi. Este una din
acţiunile fundamentale ale dezvoltării copilului. Ea
permite cucerirea lumii înconjurătoare şi stimulează
motivaţia de a cunoaşte, oferind bazele dezvoltării
potenţialului psihofizic şi aptitudinal al copilului. De
pildă, o jucărie mecanică, demontată, spre disperarea
părinţilor, oferă un anumit răspuns în legătură cu
mecanismul unei maşini, cu modul ei de funcţionare. De
aceea, trebuie acordată o atenţie deosebită folosirii unei
mari varietăţi de jucării care au o însemnătate imensă în
dezvoltarea cognitivă a copilului, căruia îi stimulează
gândirea, îi face cunoscute calităţile şi însuşirile
diferitelor materiale, cunoscând-o prin simţurile sale. Deşi
jucăriile sunt necesare copiilor chiar şi la vârsta şcolară
mică, caracterul acestora trebuie să rămână specific
fiecărei vârste. În cazul copiilor mici, este important să
acţioneze ei înşişi, adică să se transforme în automobil sau
locomotivă, să alerge, să fluiere. Ei au nevoie de o maşină
pe care să o tragă cu o sfoară, să o încarce, să o descarce.

Iași, 2021
Universitatea Al. I. Cuza

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Pentru cei mai mari prezintă interes mai ales jucăriile care
conţin mecanisme.

Iași, 2021
Universitatea Al. I. Cuza

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

De exemplu, pentru vârsta 3-5 ani, în jocul „Straiele
împărăteşti” se pot pune la dispoziţia copiilor cartoane pe
care s-au desenat hăinuţe diferite, cu contururi diferite pe
care copiii şi le pot alege pentru a le decora. Cu ajutorul
unor confeti sau a altor bucatele de diferite texturi, fiecare
dintre straie se va transforma în hăinuţe cu model. Sau se
poate organiza o activitate de gospodărie, în cadrul cărora
copiii văd, miros, gustă, pipăie diverse fructe sau legume
şi pot identifica diferite calităţi ale lor şi pot afla despre
beneficiile lor în cadrul unui program sănătos de
alimentaţie. La grupe de 5-6/7 ani, rolul educatoarei este
şi acela de a antrena copilul să perceapă raporturi între
mărimi, greutăţi, volume, distanţe, poziţii şi direcţii şi
acela de a-l implica pe copil în rezolvarea de situaţii
problematice. Exemplu: se pot organiza experimente în
cadrul colţului de Nisip şi apă pentru a explora fenomenul
plutirii corpurilor. Astfel se pot realiza corelaţii între
greutate şi densitatea apei. Copiii pot realiza predicţii
privind unele obiecte dacă vor pluti sau nu, pot
experimenta şi înţelege ce se întâmplă cu cele care sunt
mai uşoare şi cu cele care sunt mai grele. Sau se pot
realiza experimente privind rostogolirea obiectelor pe
suprafeţe înclinate pentru a observa relaţia dintre greutate,
unghiul de înclinaţie şi distanţa parcursă prin rostogolire.

Iași, 2021
Universitatea Al. I. Cuza

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Deşi ele reprezintă relaţii de ordin fizic foarte complexe,
pentru copil este foarte importantă stabilirea de relaţii de
cauzalitate între însuşirile obiectelor şi acţiunea efectuată,
de tipul „dacă...atunci...”. Acestea implică dezvoltarea
gândirii logice. Sau cu prilejul unei excursii în anotimpul
toamna se pot realiza grămezi de frunze mari şi grămezi
cu frunze mici. Desigur, se pot face şi alte variante de
clasificare: frunze mici şi simple, simple cu contur neted,
simple cu contur dinţat; frunze mici şi compuse, compuse
cu contur neted, compuse cu contur dinţat. Alte criterii:
alegerea anumitor frunze cu forme specifice: salcâm,
cireş, anin, alun, tei . Se vor face comparaţii cu formele
geometrice simple deja cunoscute de copii. Pentru
dezvoltarea gândirii divergente, copiilor li se pot prezenta
situaţii problematice pentru care trebuie să găsească
soluţii. Ele pot fi inspirate din poveşti, povestiri sau din
viaţa de zi cu zi. Spre exemplu, se pot formula probleme
de tipul: „Nu ştiu ce să mă fac, pentru că am plecat la
piaţă şi fără să-mi dau seama am cheltuit toţi banii, dar nu
am cumpărat mâncare pentru pisicuţa mea. Dacă mă duc
acasă şi mă întorc, se închide magazinul. Ce mă sfătuiţi să
fac?” Pentru studierea intensităţii se va juca un joc prin
care se cere copiilor să vorbească cu glas tare, să cânte
dând drumul glasului, să lovească cu putere în masă, să

Iași, 2021
Universitatea Al. I. Cuza

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

sune un clopoţel – cât mai tare cu putinţă, să vorbească cu
glas scăzut, să cânte în surdină, să sune un clopoţel cât se
poate de încet, să umble cu paşi uşori, să vorbească în
şoaptă. Pentru lateralizare şi structurarea unui spaţiu dat.
Exerciţii individuale: să enumerăm, arătându-le cu mâna
dreaptă, toate părţile drepte ale corpului nostru (ochi,
ureche, braţ, umăr, picior, gleznă, genunchi). Aceleaşi
serii de exerciţii, se pot desfăşura şi pentru părţile stângi
şi cunoaşterea mâinii stângi.

Iași, 2021
Universitatea Al. I. Cuza

Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației

Dezvoltarea senzaţiilor gustative se poate face şi prin
jocul „ De-a alimentara”. Copiii definesc unele gusturi şi
mirosuri: „Vanilia miroase frumos”, „Cafeaua este amară,
miroase a cafea”, „Zahărul este dulce, este bun, nu
miroase” . Pentru formarea noţiunii de neted – zgrunţuros
cu prilejul unei plimbări le putem propune copiilor să
exprime ce simt când pipăie coaja unui copac. Răspunsul
exprimat poate fi „mă zgârie, e tare”, sau „e fin, e neted” .
Pentru antrenarea tuturor analizatorilor se poate desfăşura
jocul: „De-a descoperitorii”. Acest joc obişnuieşte copiii
să sesizeze însuşirile obiectelor, chiar şi pe cele mai
ascunse privirii lor. Ca material se poate folosi o minge,
un iepuraş din melană, o bilă, un caiet. Jocul se poate
desfăşura frontal. Le spunem copiilor să privească cu
atenţie un obiect şi să spună tot ce văd şi simt la el.

Iași, 2021