Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conversiile numerice
1
− opţiunea ‘r’: sym(t,'r') returnează forma raţională a numărului 1/10 (aceasta este
setarea implicită a funcţiei sym)
− opţiunea ’e’: sym(t,'e')returnează forma raţională a lui t plus diferenţa între valoarea
raţională teoretică a lui t şi valoarea actuală în virgulă mobilă: ans = 1/10+eps/40
opţiunea ‘d’: sym(t,'d')returnează numărul t pe atâtea cifre zecimale câte specifică
instrucţiunea digits (valoarea implicită fiind de 32 de cifre)
digits(7)
sym(t,'d')
ans = .1000000
O utilizare importantă a funcţiei sym este conversia unei matrici din forma numerică în
forma simbolică. Daca avem următoarea matrice:
1.0000 0.5000 0.3333
A = 0.5000 0.3333 0.2500 , atunci instrucţiunea
0.3333 0.2500 0.2000
A = sym(A)
conduce la următorul rezultat
A =
[ 1, 1/2, 1/3]
[ 1/2, 1/3, 1/4]
[ 1/3, 1/4, 1/5]
Calcule simbolice
Calculul derivatei
Spre exemplu, pentru a calcula derivata simbolică a funcţiei sinus, cream expresia:
syms a x
f = sin(a*x)
după care, folosind funcţia diff, se calculează derivata acesteia în raport cu x:
diff(f)
ans = cos(a*x)*a
2
Se poate calcula derivata în raport cu variabila a cu comanda:
diff(f,a)
df
care returnează :
da
ans = cos(a*x)*x
Pentru a calcula derivata de ordinul 2, se utilizează următoarea comandă:
diff(f,x,2)
care returnează urmatorul rezultat:
ans = -sin(a*x)*a^2
Calculul integralei
Dacă f este o expresie simbolică, atunci comanda:
int(f,v)
determină integrala nedefinită a lui f în raport cu v. De asemenea, calculul integralei definite este
posibil folosind comanda:
int(f,v,a,b),
unde f este expresia ce trebuie integrată, v, variabila după care se face integrarea, iar a şi b sunt
limitele de integrare.
Calculul limitelor
Dacă f este o expresie simbolică, atunci comanda:
limit(f,x,a) sau limit(f,a)
calculează lim f ( x) .
x →a
3
Există câteva funcţii ce aplică o serie de identităţi algebrice şi trigonometrice pentru a
transforma o reprezentare a unei funcţii în alta, posibil mai simplă sau mai utilă. Aceste funcţii sunt:
collect, expand, horner, factor, simplify şi simple.
Funcţia collect grupează termenii polinomului în ordine descrescătoare a puterilor variabilei
simbolice:
Dacă f=(x-1)*(x-2)*(x-3)
collect(f) returnează x^3-6*x^2+11*x-6
Funcţia expand asigură distributivitatea înmulţirii faţă de adunare. Exemple:
f expand(f)
a*(x + y) a*x+a*y
(x-1)*(x-2)*(x-3) x^3-6*x^2+11*x-6
x*(x*(x-6)+11)-6 x^3-6*x^2+11*x-6
exp(a+b) exp(a)*exp(b)
cos(x+y) cos(x)*cos(y)-
sin(x)*sin(y)
Functia horner transformă un polinom în reprezentarea Horner a acestuia. Exemplu:
f= x^3-6*x^2+11*x-6
horner(f)
-6+(11+(-6+x)*x)*x
Funcţia factor exprimă un polinom cu coeficienţi raţionali în produs de polinoame de grad
minim:
f= x^3-6*x^2+11*x-6
factor(f)
(x-1)*(x-2)*(x-3)
Funcţia simplify poate fi utilizată pentru simplificarea unor expresii ce conţin identităţi
algebrice, puteri întregi sau fracţionale, funcţii trigonometrice, exponenţiale sau logaritmice şi
funcţii speciale.
f= x*(x*(x-6)+11)-6
simplify(f)
x^3-6*x^2+11*x-6
f=(1-x^2)/(1-x)
simplify(f)
x+1
Rezolvarea ecuaţiilor algebrice
Dacă S este o expresie simbolică, atunci solve(S) determină valorile variabilei simbolice
pentru care S este zero.
De exemplu, ecuaţia de gradul II se rezolvă astfel:
syms a b c x
S = a*x^2 + b*x + c;
solve(S)
ans =
[1/2/a*(-b+(b^2-4*a*c)^(1/2))]
[1/2/a*(-b-(b^2-4*a*c)^(1/2))]
Dacă se doreşte rezolvarea unei ecuaţii de forma f(x) = q(x), trebuie folosite şiruri de
caractere între apostroafe:
s = solve('cos(2*x)+sin(x)=1')
s =
[ 0] [ pi] [ 1/6*pi] [ 5/6*pi]
4
TEMĂ
4
2. Să se calculeze 2 y 2 sin y dy .
3
3. Să se rezolve ecuaţia 2 x3 − 6 x + 4 .