Les maladies karmiques..: Les reconnaitre, les comprendre, les dépasser Copyright © 2013 by Daniel Meurois Originally published in 2013 by Editions Le Passe-Monde Copyright © 2006, 2017 EDITURA FOR YOU Toate drepturile asupra versiunii in limba romind apartin Editurii For You. Reproducerea integrala sau partial, sub orice forma, a textului din aceasta carte este posibila numai cu acordul prealabil al Editurii For You Redactare: Alexandru Buican DIP: Prosperity Exprim (Felicia Drigusin) Design coperta: Andrea Nastac Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei MEUROIS-GIVAUDAN, DANIEL, Bolile karmice : cum si le recunoastem, si le infelegem si si le vindeedm / Daniel Meurois-Givaudan ; trad. din Ib. franceza de Monica Vigan. - Ed. reviz.. - Bucuresti : For You, 2018 ISBN 978-606-639-256-3 I. Vigan, Monica (trad.) 159.9 Editura For You Tel./fax. 021/665.62.23 Mobil: 0724.212.695; 0724.212.691 E-mail: comenzi@editura-foryou.r0 Website: www.editura-foryou.r0 Facebook: Editura-For-You Instagram: @edituraforyou! ‘Twitter: @EdituraForYou Printed in Romani: ISBN 978-606-639-256-3, DANIEL MEUROIS-GIVAUDAN BOLILE KARMICE Cum sa le recunoastem, sé le infelegem sis le vindecam Editie revizuita Traducere din limba franceza de Monica Visan Editura For You BucurestiDante. Mevrots-Givaupan intruct germenii anumitor tulburdri de sindtate, care s-au manifestat deja ori sunt pe cale si 0 facd, pot fi reperati aici, sub forma unor dare luminoase specifice. in general, culoarea sa, de obicei de un galben electric, este vizibilé pana la o distanta de 180 de centimetri de corp. 4) Aura cauzala — Este cea care constituie tema acestei carti. Ea reprezinté banca noastra central de date, emanafia memoriei profunde, care ne urmeazi de la 0 via(a la alta si care, uneori, ne conditioneaza. Ansamblul celor patru aure constituie oul auric de baza al oricdrei persoane adulte. Prin urmare, el este prin structura sa generala, prin functionarea si prin detali- ile pe care le oferai — cel care se ia in calcul pentru o citire completi a aurei. Asta nu inseamni si credem c& posibila emanatie subtild a fiinfei umane se opreste aici. Exista in noi sialte dimensiuni, alte spafii de constiinta si de viata, adica alte aure in devenire. Din pacate, nu le gasim exprimate aici, pe Pamént, decat la foarte putine persoane, care au atins acea forma de control. Incontestabil, e caracteristica celor mai mult decat infelepfi... a fiintelor implinite, adic’, la urma urmei, @ adevaratelor fiinfe umane. Pentru mai multe informatii referitoare la structura energeticd a corpului uman, precum gi la perceptia aure- lor, consulta si lucrarile Valurile de lumina, de A. si D. Meurois-Givaudan, si Cititul aurelor si metode eseniene de vindecare, de A. Meurois-Givaudan. Cuprins Inainte de orice altceva..... Capitolul 1. O prima abordate .......00 Capitolul 2. De la fizic la psihologic .. Capitolul 3. Mecanismele memoriei Capitolul 4, Fobiile Capitolul 5. Blocaje si niveluri de constiinta Capitolul 6. Cazuri speciale si povesti in doi. Capitolul 7. Derapaje... Capitolul 8. Cauzalul cauzeaza inca Capitolul 9. Despre karma .. Capitolul 10. De la a consola la a vindeca ~ princip si exercitii 11 121 135 . 156 Anexa.Capitolul 1 O prima abordare Cathy tocmai trecuse pragul camerei mele de lucru, in jur de 40 de ani, foarte ingrijita; din privirea ei stral tea, totusi, un fel de tristele sau oboseald. Ne intélneam pentru prima oar. Nu stiam nimic despre ea, in afard de cea ce-mi marturisise intr-o scrisoare, »De la doudzeci de ani“, imi scrisese ea, .am niste crize ingrozitoare de astm. in afara cétorva scurte perioade de pauza, toati viata mea a fost marcati de manifestiri per- manenie ale acestei boli. Nimic nu ajutd. Dupa cum va pu- teti imagina, am incercat totul, am inghifit tot ce se putea, am urmat toate tratamentele posibile. Desigur, au existat momente de acalmie, chiar de usoara ameliorare, cind am crezut c& pot scipa, dar, invariabil, crizele au revenit si acum mi aflu tot in punetul din care am plecat*. Povestea lui Cathy, cel putin din ceea ce stiam, era una clasicd: un post de secretara a directorului unei mici intreprinderi, un sof cu care spunea c& este fericita si trei copii, dintre care unul intrase la facultate. in aceste con- ditii, demersul care 0 aducea la mine era mai putin obis- nuit, Deschisa la ideea ca fiina umana este mult mai mult, decat ceea ce scot in evident’ biologia si microscoapele iDani Mevrois-Givaupan ei, ea venise sa imi ceard sf ii citesc aura — ca un ultim de- mers, spunea ea ~ in incerearea de a-si recdpita sndtatea. Chiar dincolo de speranta ca ar putea avea din nou o viaté normala, adicd fara mers de urgenta la spital si ffrd si i se mai pompeze cortizon, voia macar sa infeleaga, atat cat era posibil, cauza acestui handicap. Citirea aurei a debutat, deci, intr-un mod foarte con- ventional’, Cu ajutorul unui variator de lumina, am creat penumbra in incdpere si Cathy s-a agezat in fata mea, ou spatele rezemat de un perete alb. Dar, dupa céteva mi- nute consacrate perceptici si studierii primelor radiatii sau manifestari luminoase ale corpului siu, activitatea mea a capatat o cu totul alti directie. Nu mai erau refelele de energie subtild, care parcurgeau diferitele straturi ale au- rei sale, cele care voiau sa se manifeste. Silueta lui Cathy s-a sters din cémpul meu vizual. Un val de lumina alba, ca un ecran laptos, i-a luat locul dintr-odatd, intr-o fractiune de secunda, estompand, in acelasi timp, si ambianta camerei mele de lucru. Stiind ce avea si urmeze, m-am Lisat in voia acestei stiri de fapt. Aproape imediat, pe acel ecran liptos a aparut 0 scend, © scena in miscare, in culori, cu sunete, cu reliefuri. in- treaga mea fiintd era proiectata nu doar intr-un simplu de- cor, ci intr-o actiune. Cerul era alb, o atmosfera umed, si ,,noi" ne aflam intr-o curte urias, ce parea si fie a unei uzine parasite. La una dintre extremitati erau niste cladiri scunde, din cdramid, acoperite cu tabla. Pe jos era noroi. Baltoace de apa peste tot... Erau multe femei in acea curte. Mergeau * Vezi A. si D. Meurois-Givaudan, Les Robes de Lumiére, Editura Amrita, 1987. (n, aut.) 12 Bolile karmice sau, mai degraba, se térau, incolonate spre nu stiu unde, supravegheate de niste scldati cu mi- traliere in mana. Atmosfera era infricosatoare si am inteles imediat in ce trecut in‘iorator ma purta aceasté viziune. Au urmat alte scene, aproape toate Ia fel. Privirea mea era cdnd exterioara scenei, ca un aparat de filmat im- personal, cénd era privirea unei tinere femei, in jur de do- uazeci de ani, complet epuizate. Stiam c& era a unei tinere femei, Nu ag fi putut spune de ce, dar era o certitudine adanc inradacinata in mine. In sfarsit, decorul s-a schimbat radical. Fe- meile, care fusesera dezbracate, erau impinse intr-o incdpere. ,,Aparatul meu de fotografiat" era printre ele, atent la ceea ce traiau ele, perce- pandu-le umilinta, frigul indurat si spaima. S-au auzit strigatele unor soldati, s-au inchis niste usi, apoi inc un rand de usiin urma lor. Era un intu- neric total si c&teva femei au tipat cénd au ince- put sa se auds niste zgomote, ca niste suieraturi, Gazul... Nu am putut sd-i spun lui Cathy ce a urmat. Teroa- rea, trupurile care se zbateau zadamic, sufocarea, Era prea mult, Brusc, vilul care servea drept ecran pentru aceast sinistr proiectie prea si se descompuna. Cathy era din nou in fafa mea. Avea ochii inchisi si lacrimi mari fi cur- geau pe obraji. Cititul aurei se terminase. Acum, trebuiau adunate toate franturile acelui puzzle, trebuiau intelese, apoi... tilmacite. Am stat de vorba aproape o ora. imi amintese si acum prima intrebare pe care mi-a pus-o: ,,De ce toat aceasta emotie? De ce toate lacrimile astea? Nu sunt tristd, dar ceva in mine a fost rascolit..."* 13DANteL Meurois-Giyaupan Explicatia era simpli: plonjasem in memoria pro- funda a lui Cathy. Avusesem acces la una dintre amintirile memoriei sale cauzale, readusesem in constiinja sa imagi- nile dureroase care fi marcaserd una dintre existenfele an- terioare, respectiv pe ultima, dintr-un lagar de exterminare, Avusese parte, evident, de un sfarsit tragic, intr-o ca- meri de gazare, pe cénd era inc& tindrd. Sigur, nu pastrase nicio amintire constient& despre asta, in schimb sufletul ei nu uitase. El era cel care le transmisese celulelor din corpul ci actual amintirea sufocdrii. O amimtire care se manifesta sub forma unui astm, tot att de persistent pe cat de pu- temice erau, in adancul ei, amintirea profunda si spaima legate de asfixiere, 0 amintire ce fusese reactivati, ca din intimplare, de implinirea varstei de doudzeci de ani. Scenariul care pentru mine, ca observator, era deja foarte clar a devenit si mai evident cnd Cathy mi-a po- vestit detalii despre viata sa: soful sau era de origine ger- mana si I-a intalnit exact in perioada in care i-au apdrut primele crize de astm. in ceea ce o privea pe ea, parintii ei erau polonezi de religie iudaica, religie pe care, mi-a spus, a refuzat si 0 mai practice... tot cam pe la aceeasi varsta! inlantuirea cauzi-efect vorbea de la sine. Spaimele din memoria ei profiunda gasisera o cale de a se manifesta. Astmul era modalitatea, strigdtul lor de alarma si, in ace- lasi timp, o supapa de siguranfa a organismului. Sase luni mai tirziu, am primit o scrisoare de la Cathy. Imi marturisea ca, in zilele ce au urmat intélnirii noastre, plinsese foarte mult, far si o doara ceva anume si fara vreun motiv coneret. Cum spunea ea, parca un bu- zunar urias de lacrimi rejinute s-ar fi spart si ar fi vrut sa se goleasca de tot. De atunci, nu mai avusese nicio crizé de astm, ceea ce nu se mai intémplase pana atunci pentru © atat de lunga perioada de timp. 4 Bolile karmice Au trecut cativa ani de atunci si am revazut-o pe Cathy intamplitor, intr-una dintre cd perfect sandtoasa. Am ales si incep cu acest exemplu pentru cA situa- tia lui Cathy este deosebit de reprezentativa pentru ceea ce putem numi, ffrd nicio ezitare, un caz de maladie karmicd si pentru modul in care trebuie actionat intr-o astfel de situ- atic. Este un exemplu atat de tipic, incat aproape ca devine cliseu. Gasim aici toate elementele: tulburari de sindtate crora nu i se da de capat si care debuteazi, aparent, fara niciun motiv, intr-un moment anume, cu scoaterea in evi- dent a unei memorii profunde, un abces emotional ascuns care, odati incizat, last si-scape lacrimi ce nu mai pot fi st&pénite, dar care duce si la revelarea unor elemente din viata prezenti ce amintesc de unele particularititi dintr-o alta viata. In fine, avem o vindecare ce poate fi atribuita depasirii sau disparitici unui traumatism inconstient, Acestea fiind spuse, de multe ori tocmai tipicul sau, mergénd la extreme, tiparul este ceea ce permite progre- sul in analiza si apoi in infelegerea unui fenomen. Fireste, existd mii si mii de cazuri ca cel al lui Cathy. Pe unele le vei gisi mentionate in aceasta carte, tocmai pentru a putea infelege mai bine mecanismele subtile ale unuia dintre aspectele karmei si ale memoriei celulare. Avand permanent grija sd evit schematizatile, siste- matizarile sau generalizirile, cred totusi ci a sosit marea clipa de a vorbi deschis despre aceasta chestiune, adica in modul cel mai explicit si mai concret posibil, chiar dact asta inseamna o mare provocare intr-un domeniu intangi- bil, ce poate fi interpretat in atat de multe feluri si, de ce si nu o spunem, care este un subiect pe marginea cdruia se poate divaga mult, IsDaniel Meurots-Givaupan fn cdutarea unei notiuni Primele mele exercitii practice, regulate, de citire a aurei, precum gi studiile mele sistematice referitoare la diferitele manifestari ale aurei umane dateazi de mai bine de un sfert de veac. in cei patru sau cinci ani care au constituit ucenicia mea autodidacta, am considerat ca prezenfa in viata noastri umand a ceea ce se numeste ,,di- mensiune cauzala* tinea, din punetul meu de vedere, mai degraba de un concept decat de o realitate accesibila. Prin dimensiune cauzala* eu infeleg ansamblul de legi care se referd la notiunea de viata anterioara, adica un bagaj care exista in memoria noastra profunda gi ale cArui efecte se prelungesc de Ia 0 existenta la alta, in limbaj modern, s-ar putea spune cd un astfel de bagaj reprezinta banca de date completa a unei fiinfe, din momentul in care i-a fost dat Suflul viefi, la ineeputul Timpului. Chiar daca suntem de acord cu o astfel de abordare, ea nu rimane decat un prin- cipiu sau o teorie atéta vreme cat nu am trait noi ingine 0 experientd in acest domeniu. Primele mele perceptii in lumea aurei cauzale nu s-au manifestat decat atunci cdnd am reusit si stépanese suficient de bine apropierea de cele trei aure de bazii ete- rica, emotionala si mental." Castigind experienta, cémpul meu vizual s-a lirgit, ajungand sa descopere o lumina cu totul aparte si usor de sesizat in jurul corpului uman, la aproximativ 1,8 metri dis- tanta de acesta. Foarte repede, mi-am dat seama ca aceasta emanatie se intindea pana la aproape 3 metri de corp gi cd seména cu un trapez, cu baza mica in sus, peste care era o sfera, Am mai constatat ed perceptia acestui mare halo “A se vedea Anexa de la finele lucrarii, (n_ aut.) 16 Bolile karmice geometric era mult usuratd prin fixarea privirii in mijlocul pieptului persoanei care participa la experiment. Viziunea mea asupra aurei cauzale ar fi putut sa ra- mand in acel stadiu — aga cum se intémpla cu majoritatea celor care reusese si distingd contururile -, fara multi- plicarea spontand a unui anumit numér de imagini, care mi-au dat de gandit. intr-adevar, la ce servea perceperea unei influente cauzale dac& mu conducea spre o dimensi- une diferita a fiinfei? Aceasti emisie, de un alb laptos gi fra nici un alt element suplimentar, nu putea sa fie, prin ca insigi, de niciun folos. Primele experiente Prima mea incursiune in realitatea pe care 0 repre- zinta aura cauzala a fost cu o persoana care suferea de du- reri extrem de violente la ceaf’. Niciuna dintre aurele de bazi pe care le-am perceput nu oferea 0 explicatie satisfi- citoare. Prin urmare, mai era ceva, altundeva, ce trebuia cercetat. Or, a cerceta, in materie de citit aura, inseamna intotdeauna ,,a nu te crampona‘, a lasa deoparte orice do- rina personala de a vedea si de a infelege cu orice pret, Era un barbat care avea dureri la ceafi, si asta de ani de zile, Statea la 0 distanta cam de 4 metri de mine cand mi-a aparut aura lui cauzala. Foarte repede si in timp ce privirea mea nu s-a desprins de mijlocul cutiei lui toracice, suprafata aurei lui a inceput si se unduiascd. Parca ar fi fost strabatuta de mici valuri lente, care, aproape imediat, s-au transformat intr-un tremur mult mai rapid. Dupa ca- teva momente, in fata mea nu mai era decat ceva care te ducea cu géndul la 0 uriasa perdea alba. Aceasta s-a des- ficut la mijloc si asa am inceput sa citesc, pentru prima 7Danie: Meurois-Givaupan dat cu adevarat, 0 amintire din trecut. Ea mi-a revelat sfarsitul tragic al unui barbat care a fost dus la esafod, publica, in timpul Revolutiei Franceze, © scend dureroasa pe care am reusit totusi si i-o descriu xin direct persoanei in cauzi. Era evident c& trebuia f&- cutd legdtura intre durerile din ceafa si decapitare, a c&rei amintire, adinc inmagazinatf, iegea la iveala. Unul dintre cazurile cele mai spectaculoase din acea perioada de inceput a fost cel al unei femei care voia si-si explice teama, de-a dreptul bolnavicioas’, fafa de foc. in plus, persoana respectiva avea ceea ce in genere am numi © pata rosie pe una dintre timple. $i in aceasta situatie, aura cauzali a vorbit. Cu ajutorul unui mare numar de scene, ea a relatat povestea veche de cateva sute de ani a unei femei de origine mongol’, batuta sistematic de sotul alcoolic. Odati, cénd s-au certat mai tare ca de obicei, acesta, dupa ce a dat foc la casi, i-a provocat o arsur addnca la timpla cu o bucati de lemn incins. Astfel, aura a revelat imediat originea probabild a spaimelor ei, precum si pe cea a petei atat de urate pe care 0 avea. Mi-am dat seama repede ca fobia fajii de foc se ate- nuase considerabil. in cea ce priveste pata rosie, ar fi fost nevoie, din paicate, de mult mai mult decat de o simpli evocare a unui trecut indepartat pentru a o face sa dispard. Evident ca toate acestea ridicd niste semne de intre- bare. in primul rand, cet reprezintd, de fapt, acea emana- tie cauzala? Este vorba despre un corp in intregul sens al cuvantului? Putem recurge in mod sistematic la citirea ei pentru a invinge niste tulburari persistente sau inexplica- bile? Poate fi asta un fel de panaceu prin care sd rispun- dem la o serie de intrebari? in fine, asta da intotdeauna rezultate? lar acestea pot fi semnificative? 18 Bolile karmice O banca de date Si incercdm, intr-o prima faz, s4 infelegem ceva mai bine ceea ce reprezint& aceasti deosebité manifestare cauzalé, care apare in anumite imprejurari, Pentru cei care s-au aplecat deja asupra anatomiei subtile a fiintei umane, vreau si precizez faptul cA trebuie ficutd o distinctie foarte clara intre aura cauzala si corpul cu acelasi nume, in sensul c aura este intotdeauna emanafia, reflectarea sau prelungirea unui corp si nu trebuie confundaté cu acesta. Astfel, dupa numeroasele observatii pe care le-am efectuat, cu cat radianta cauzala este mai departata de cor- pul fizic, cu atat realitatea cauzalé, ca organism structurat, ii este interioard corpului fizic. Fiinfa cauzali este localizata in inima. Acum se poate infelege mai bine de ce am vorbit despre metoda ‘mea, care consti in a fixa cu privirea centrul cutiei toracice a persoanei pe care vreau sa 0 ajut. Zona inimii unei persoane este cea care ascunde se- cretul trecutului sau. Prin urmare, corpul cauzal isi are si- lagul in aceastd zona a organismului. Mai exact, se poate spune c& germenii si sunt localizati in ventriculul sting al inimii. La el m-am referit cénd am folosit, ceva mai de- vreme, expresia ,,banca de date“ a persoanei. in unele lu- crari este denumit ,,atom-germene“. Chiar dac termenul nu este prea elegant si este si destul de rece, as compara acest atom-germene cu un fel de ,,microcip* conectat la sufletul fiecdrei fiinte si care o urmeazi, furi gres, de la © viata la alta, Acest element subtil reprezinti memoria absoluti a fiintei respective, un fel de aparat de inregistrat, total, audio si video, conectat in permanenti la constiinté si care inmagazineaza tot ceea ce traieste acea fiinfa. Prin urmare, corpul cauzal si mai ales atomul-germen contin gi 19