UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL TIMIŞOARA

Specializare Economia Comerțului, Turismului și Servicilor

LUCRARE DE LICENȚĂ

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC, ABSOLVENT,

Conf. Dr. Sava Cipriana Șerban Cristina

Timişoara,
2017
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL TIMIŞOARA

POTENȚIALUL TURISTIC AL JUDEȚULUI

HUNEDOARA

ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC, ABSOLVENT,

Conf. Dr. Sava Cipriana Șerban Cristina

Timişoara,
2017

1
 CUPRINS

INTRODUCERE.................................................................................3

CAPITOLUL 1.......................................................................................................2
1.1. STAȚIUNEA GEOAGIU-BĂI – PREZENTARE GENERALA...............4
1.2 DESCRIEREA HOTELULUI GERMISARA RESORT & SPA................8
1.3 PERSONALUL HOTELULUI GERMISARA RESORT & SPA.............10
1.4. TARIFELE PRACTICATE ȘI PACHETELE OFERITE ÎN CADRUL
HOTELULUI..................................................................................................11
1.5. EVOLUȚIA PRINCIPALILOR INDICATORI AI ACTIVITĂȚII TURISTICE LA
HOTELUL GERMISARA............................................................................13

CAPITOLUL 2.....................................................................................................14
2.1. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL...................................................15
2.2. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC.................................................16
2.3. PROFILUL TURIȘTILOR..........................................................................17
2.4. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ............................................................18

CAPITOLUL 3....................................................................................................20
3.1. SCURT ISTORIC.........................................................................................21
3.2. GENERALITĂȚI PRIVIND JUDEȚUL HUNEDOARA........................22
3.3. FORME DE TURISM PRACTICATE ÎN JUDEȚUL HUNEDOARA..23
3.4. ANALIZA SWOT.........................................................................................25

CONCLUZII ȘI PROPUNERI...........................................................................26

2
 INTRODUCERE

Deşi în prezent judeţul Hunedoara nu este perceput ca o zonã emanemente turisticã, marcantã
rãmănând imaginea sa industrialã, acestuia îi sunt caracteristice forme de turism tradiţionale (în
sensul vechimii practicãrii acestora) turism balneoclimateric, turism religios, turismul montan
(drumeţii şi practicarea sporturilor de iarnã), turism speologic (vizitarea peşterilor). Se remarcã
faptul cã în ultimii ani, în noul context economic marcat de procesul de restructurare economicã,
orientarea mai multor unitãţi administrativ teritoriale din limitele judeţului spre valorificarea unor
resurse turistice neexploatate anterior, a condus la valorificarea formelor de turism (turism
arheologic, rural) şi la creşterea în unele areale (mai ales a celor care prezintã elemente de
identitate localã) a circulaţiei turistice.
Specificul judeţului este dat de dualitatea dintre brandurile turistice consacrate şi zone
identitare/etnografice care înglobeazã o varietate importantã de elemente de patrimoniu material şi
imaterial. Astfel, identitatea turisticã a judeţului trebuie construitã pornind de la obiectivele
existente şi vizibile cum ar fi Georparcul Dinozaurilor, cetãţile romane şi dacice, castelul
Huniazilor sau staţiunea Geoagiu Bãi, în paralel cu promovarea zonelor identitare care compun
judeţul: Ţară Haţegului, Ţinutul Pãdurenilor, Valea Mureşului, Ţară Zarandului, Zona Orãştie,
sistemul urban Deva – Hunedoara – Simeria – Cãlan şi Valea Jiului.
Este de remarcat cã aceste zone includ obiective turistice care prezintã câte un segment din
fiecare perioadã esenţialã pentru evoluţia istoricã a României (perioada Dinozaurilor – Georparcul
din Haţeg şi dinozaurii pitici, perioada vechii Dacii – Cetãţile Dacice din munţii Orãstiei, perioada
provinciei romane – Cetãţile romane din Ţara Haţegului, perioada medievalã – Castelul
Huniazilor şi perioada dezvoltãrii industriale, şi în special a dezvoltãrii mineritului, cu care Valea
Jiului este identificatã şi astãzi.
Studiul de faţă a fost structurat în 3 capitole. Primul capitol prezintă studiul de caz al hotelului
Germisara aflat în staţiunea Geoagiu Băi din judeţul Hunedoara, cel de-al doilea capitol reprezintă
o serie de informaţii cu caracter general (poziţie geografică, istoric, indicatori, etc), dar şi o
evaluare a circulaţiei turistice din municipiului Hunedoara. Cel de-al treilea capitol face referire la
potenţialul turistic şi la strategiile de dezvoltare ale judeţului nivel naţional şi zonal. În funcţie de
tipurile de turism practicate în judeţ şi a strategiilor de dezvoltare este prezentată şi o analiză
SWOT.
Lucrarea se spijină atât surse bibliografice cât şi pe o serie de date furnizate de website-uri cu
statistici în ceea ce priveşte turismul din aceast judeţ.
Pentru realizarea acestei lucrări doresc să mulţumesc în mod special doamnei Conf. Dr. Sava
Cipriana pentru îndrumarea acordată pe toată perioada studiului.

3
 CAPITOLUL 1
HOTELUL GERMISARA RESORT & SPA din Staţiunea Geoagiu Băi,
judeţul Hunedoara

1.1. Staţiunea Geoagiu Băi- prezentare generală

• Scurt istoric
În repertoriul bogăţiilor şi frumuseţilor naturale rânduite în decorul Munţilor Apuseni,
staţiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi apare că un adevărat mărgăritar. Denumirea ce i se
atribuie, de “dar al Metaliferilor”, poate fi interpretată fie că simbol al varietăţii de bogaţii
minerale cuprinse în adâncurile pământului, fie că expresie a multiplelor calităţi dietetice-curative
ale apelor sale minerale, asociate cu frumuseţile odihnitoare ale peisajului natural, ce răsplătesc cu
prisosinţă pe oricine vine pe aici.
Băile Geoagiu sunt cunoscute sub numele de Thermae Germisara încă de pe vremea
românilor. La locul numit "Cetatea Urşilor", pe dealul Pedeapsa, se află o aşezare civilă
dezvoltată în jurul băilor.Relicvele şi urmele arheologice găsite în incinta băilor demonstrează o
exploatare intensă şi permanentă în perioada română.
Datele ştiinţifice cele mai bogate privitoare la existenţa unei aşezări la hotarul actualei
localităţi Geoagiu şi învecinatul Cigmău, care în antichitate îngloba în sine şi aşezarea balneară, le
avem în special din perioada română a Daciei. Învăţaţi, istorici şi filozofi sunt de acord cu
originea traco-dacică a acestei denumiri topice, formată prin asocierea a două cuvinte: germi
(cald), sară (apă).
Sub stăpânire română, băile cu izvoare calde, că cele de la Germisara (Geoagiu-Băi) erau mult
cercetate, şi prevăzute cu instalaţii adecvate, cu sanctuare unde se venerau anumite zeităţi
protectoare ale acestor ape tămăduitoare.
Amintim un monument găsit în 1939 pe locul bazinului mare, ce conţine un altar cu o inscripţie
şi o statuetă, dedicate zeilor Aesculap şi Hygeea de către P. Furius Saturninus, guvernator al
Daciei pe la 161 e.n., că mulţumire pentru însănătoşirea să. Folosirea apelor termale de la Geoagiu
Băi a continuat, ele fiind amintite în 1531 când regele Ioan Zapolya secularizează Geoagiu "că
avere mănăstirească împreună cu cele 18 sate şi băile". În urmă Unirii Transilvaniei cu România
staţiunea ia o mare extindere, în 1935 construindu-se bazinul mic, iar în 1939 bazinul mare,
apărând numeroase hoteluri, magazine şi restaurante.
 Aşezare
Staţiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi este situată la 12 Km nord de oraşul Orăştie, zona
deluroasă ce nu depăşeşte altitudinea de 600 m, într-o depresiune formată din ultimele ramificaţii
ale Munţilor Metaliferi.
Geoagiu–Băi se află situat într-un bazinet depresionar sculptat în partea de sud–est a Munţilor
Sacaramb. De o parte şi de altă a staţiunii se desfăşoară o ramă de culmi împădurite cu fag,
gorunete şi brad, când mai pronunţate când mai domoale împinse din Măgura Boiului înspre
Valea Mureşului. În nordul localităţii Geoagiu–Băi domină dealul cu vârful Ceretul (550 m ), iar
la sud–vest Cornetul Cigmaului cu culmile Piscul şi Pleşul, care nu întrec 500 m înălţime.
Prefacerile scoarţei terestre suferite de-a lungul timpului sunt trădate şi de aspectul exterior
frământat, de numeroase abateri de la orientarea generală a prelungirilor muntoase spre Valea
Mureşului de pantele versanţilor pe alocuri mai abrupte sau mai domoale.
O privire de orizont lasă, în general, impresia unor coline împădurite având platouri cu păşuni,
fanate şi chiar locuri cultivate cu grâu, secară, ori cu pomi fructiferi. Între înălţimile acestor
dealuri, staţiunea pare strânsă că într-o căldare de unde se poate ieşi pe o singură poartă, aceea
străbătută dinspre est de şoseaua asfaltată şi Valea Băilor ce traversează staţiunea.
 Căi de acces:
Auto

4
- 37 km de la Deva pe DJ Simeria – Rapolt – Geoagiu
Tren
- Gara Orăştie – 18 km de Geoagiu-Băi (tren accelerat sau personal), de aici circulă
autobuze regulat, cam din ora în ora, în intervalul 7.00 – 9.00
- Haltă Geoagiu – 12 km de Geoagiu-Băi (tren personal), aceleaşi autobuze că şi cele cu
plecare din Orăştie.
Avion
- Aeroportul Sibiu - la 90 Km - autobuze Sibiu - Timişoara
sau tren Sibiu - Timişoara
- Aeroportul Internaţional Timişoara
- la 200 km - autobuze Timişoara - Sibiu,
Timişoara - Tg. Mureş sau tren Timişoara - Galaţi,
Timişoara - Bucureşti, Timişoara - Iaşi.
- Aeroportul Internaţional Arad - la 190 Km - tren Arad-Bucureşti.
 Resurse turistice:
Resurse naturale
Staţiunea Geoagiu Băi este vizitată în primul rând datorită apelor ”tămăduitoare” care se găsesc
în această zona.
Apele minerale sunt principalul factor terapeutic şi sunt indicate în cură inerna şi externă. În
prezent, în împrejurimile staţiunii Geoagiu Băi, sunt cunoscute 6 izvoare cu apă termominerală
care au un debit de 2000 m3 în 24 ore.
În funcţie de compoziţia chimică apele izvoarelor termominerale din zona Geoagiu Băi se
clasifică în:
1. izvoare clorosodice, bicarbonate, slab sulfuroase. Aceste izvoare au:
- mineralizare totală de 500-2600 mg/l (săruri predominante: clorură de sodiu, sulfat de calciu,
bicarbonat de calciu)
- grad mare de radioactivitate (22 mμc/l)
- conţinut redus de acid sulfhidric (4-5mg/l)
2. izvoare clorosodice, bicarbonate, calcice. Aceste izvoare se caracterizează prin:
- absenţa acidului sulfhidric
- mineralizare to- conţinut de acid sulfhidric 15-44mg/l tală de 600-35000 mg/l (săruri
predominante: cloruri, sulfati de calciu şi magneziu (80mg/l), bicarbonati de calciu şi magneziu)
3. izvoare clorosodice, bromoiodurate, slab sulfuroase. Aceste izvoare au:
- mineralizare totală de 2800 mg/l (săruri predominante: cloruri de sodiu şi potasiu (1500mg/l),
sulfati de calciu şi magneziu (110mg/l), bromuri şi ioduri (1-3mg/l))
Această particulariatate a apelor termale, deosebită de cea a altor ape termale sulfuroase, prin
efectul lor biologic şi al acţiunii lor intense şi complexe asupra organismului a adus faima staţiunii
Geoagiu Băi.
Staţiunea Geoagiu Băi oferă de asemenea celor care o vizitează, peisaje rupte parcă dintr-o altă
lume - o lume în care timpul stagnează. Turistul venit la odihnă sau la cură balneară se poate
relaxa făcând scurte excursii şi drumeţii în punctele extreme ale localităţii, deoarece staţiunea
Geoagiu Băi oferă această posibilitate.
Resurse istorice
Castrul Român:Castru de unitate auxiliară şi aşezare civilă, localizate la sud de satul Cigmău, în
imediată apropiere de Geoagiu, într-un punct cu ruine antice române ce nu a fost determinat cu
certitudine absolută, din lipsa de cercetări arheologice destul de atente şi de săpături sistematice.
Din teritoriul Cigmaului, cele mai importante puncte arheologice române se află pe:
1. Turiac (Turrak, Torokvar, adică ,,cetatea turcească"), platou lung de aproximativ 2.000
paşi, lat de câteva sute de paşi, la sud de sat distanţă de un sfert de milă, înconjurat de un val cu
şanţ adânc, zidurile vizibile peste tot la mijlocul veacului al XIX-lea, ruine din ziduri de piatră,
material tegular (ţigle etc.), ceramică română, tuburi de conducta din lut s.a.

5
 2. Pogradie la est de Cigmău, spre Geoagiu, platou vast acoperit cu ruine de clădiri, multe
piese şi fragmente tegulare, de construcţii şi pavaj-padiment.
Resurse religioase
Biserica de Tip “Rotonda”
Biserica este alcătuită dintr-o nava circulară cu diametrul interior de 5,5 m, continuată spre răsărit
cu o absidă semicirculară lungă de 2 m şi care are o deschidere înspre nava de 3 m. Lungimea
construcţiei pe axa E - V este de 7 m în interior şi de 9 m în exterior. Intrarea în rotonda se face
prin partea de SV, printr-un portal introdus în zidărie într-o faza mai târzie; portalul este format
din doi usciori de piatră cu muchiile exterioare teşite, ambii fiind prevăzuţi la părţile superioare cu
câte un capitel cubic. Rotonda este prevăzută cu un număr de şase ferestre: una în partea estică a
absidei şi restul în nava, câte două pe părţile de N şi de S, iar ultima la V; în afară de fereastră
vestică care este rotundă, toate celelalte sunt dreptunghiulare cu închideri semicirculare la partea
superioară.
Prin poziţia să comună Geoagiu se încadrează într-un climat temperat îndulcit, că urmare a
dispoziţiei reţelei de apă, creându-se un microclimat deosebit de favorabil culturii pomilor şi chiar
a unor specii pretenţioase – migdalul, castanul comestibil, etc.
Situată la o altitudine de 350 m, într-o zona de un impresionant zbucium geologic care explică
formarea izvoarelor mezotermale (cca. 30°C). Temperatura medie anuală 9,8 grade C.
Activităţi turistice în staţiune:
- Cheile Madei - 12 Km
Dacă ar fi să alegem un final potrivit pentru periplul nostru prin zona carstică din bazinul văii
Geoagiu, cred că el ar putea proveni din vizitarea Cheilor Madei, adică a îngustării situată la
extremitatea vestică a Culmii Pleşa Mare ( 712 m ). Importantă peisagistică a fierastruirii în cauza
rezultă din particularităţile sale morfogenetice şi fizionomice inedite, din desfăşurarea să spaţială
care întrece, atât în lungime, cât şi prin energia de relief a versanţilor pe toate celelalte.
- Cheile Ardeului - 12 Km
În despicătură spectaculoasă desfăşurată aval de localitatea Ardeu, unde “atracţia” exercitată de
calcarele intens litoclazate asupra apelor este mai ilustrativă că oriunde, răul Ardeu, la fel de
viguros că Cibul, parcurge cel de-al doilea sector de chei ale sale, lung de 500 m.
- Cheile Bacaiei - 14 Km
Aval de cheile Cibului, într-o fâşie de marne şi gresii cretacice, valea se lărgeşte, caracterul de
cheie dispare, relieful îşi atenuează declivitatea şi asperităţile. Un antract, desigur, între două acte,
o sincopă peisagistică având rol de-a separă cele două sectoare de chei modelate în lungă să
evoluţie de către Cib. Dar, fâşia tampon nu măsoară decât un kilometru, ea extinzându-se până la
intrarea, dinspre amonte, în cheile Bacaiei.
- Cheile Cibului - 15 Km
Situate în partea de est a Culmii Pleaşă Ardeului, Cheille Cibului se desfăşoară pe 1,4 km
lungime, aval de localitatea Cib ( gospodării răzleţe aparţinând acestei aşezări regăsim şi în
perimetrul cheilor, în zonele de lărgire ale luncii ).
- Cheile Glodului - 12 Km
Cine urcă, pe poteci şerpuitoare, pornite din chiar inima Cheilor Cibului, spre vârful crestei Pleaşă
Ardeului, în intenţia de a o străbate de la est la vest, are surpriză, că după nici 2 km, să sosească
deasupra altui sector de chei.
- Peştera Cigmaului - 2 ore de mers
- Cascadă - 15 minute
- Peştera Geoagiu - Băi - 10 minute
 Agrement
Ştrandul staţiunii stă la dispoziţia turiştilor cu dotări de ultima ora, precum pe lângă bazinele cu
apă normală sunt amenajate bazine cu apă termală. Se pot efectua plimbări în jurul staţiunii pentru
a vizită obiectivele turistice din zona sau pentru a admira frumuseţile naturii. În mod organizat,
periodic, din staţiune se efectuează excursi la obiective turistice din judeţ sau din judeţele
limitrofe. De asemenea din staţiune se pot închiria atb-uri şi biciclete petru efectuarea de plinbari
6
în împrejurimile staţiunii Geoagiu Băi. Pentru cei împătimiţi de pescuit sportiv există în apropiere
câteva lacuri şi bălţi special amenajate, şi deasemenea îşi pot încerca măiestria în răul Mureş.
 Pensiuni, Hoteluri şi Restaurante
În staţiunea Geoagiu Băi există nenumărate posibilităţi de cazare şi localuri pentru servit masă
(pensiuni agroturistice, hoteluri şi restaurante) Mai jos găsiţi un mic director web cu adresele web
a câtorva dintre ele.
Pensiuni agroturistice
Pensiunea Costea
Pensiunea Costea - are în dotare un număr de 5 camere în total 13 locuri. Telefon: 0254.249.096,
Fax: 0254.214.203 Vizite 12213
Pensiunea Aura Geoagiu Băi
Adresa: Geoagiu Băi , str. Pinului nr. 18 Loc. Geoagiu Băi, Judeţ Hunedoara România Telefon:
0254 249091 Vizite 4786
Vila Sanda
Vila Sanda din Geoagiu Băi este clasificată la 2* şi dispune de 62 locuri de cazare. 0254 249111
0254 249175 Vizite 3514
Vila Briliant
Vila Briliant dispune de 46 locuri de cazare. Geoagiu Băi , str. Germisara nr. 14 0254 249059
Vizite 2636
Hoteluri
Hotel Diana
Hotelul nostru dispune de 158 locuri de cazare structurate în 74 camere duble, 2 camere single şi
4 apartamente. Camerele sunt dotate cu telefon şi televizor. Vizite 9909
Hotel Ceres
Amplasat într-o zona parcă ruptă din răi Hotel Ceres este acum mai pregătit decât oricând să-şi
întâmpine oaspeţii care vor să-i treacă pragul. Vizite 7590
Hotel Germisara
Cu o amplasare privilegiat, în staciunea balneo-climaterică Geoagiu Băi, GERMISARA Hotel
Resort & SPA**** asigura tot confortul necesar pentru odihnă şi afaceri. Vizite 9874
Alexandra
Hotel de trei stele, renovat în 2006, o locaţie unde curăţenia şi ospitalitatea sunt la ele acasă.
Hotelul are un restaurant rafinat, o terasă pe măsură. sala de conferinţe, şi piscină out-door. Vizite
6762
Restaurante
Restaurant - Hotel Germisara
Elegant şi rafinat, cu o capacitate de 200 de locuri, amenajat în notă distincţiei şi a bunului gust,
restaurantul noastru va oferă într-o ambianţa selecta o gama diversă de preparate din bucătăria
tradiţională românească şi internaţională pregătite.

Tabel 1.1. Structura capacității de cazare clasificate a Stațiunii Geoagiu Bai:

Nr. Crt. Denumire Tipul societății de Nr. De locuri
cazare
1 Ceres Hotel** 245
2 Alexandra Hotel*** 240
3 Germisara Hotel**** 310
4 Termal Hotel*** 40
5 Diana Hotel** 158
6 Aida Hotel*** 54
7 Aquae Dacice Hotel*** 35
8 Dava Hotel*** 22
9 Costea Pensiune** 13
10 Sanda Vila** 186

7
 11 Centrul Tinerilor Creștini Centru 63
12 Corona Vila*** 32
13 Total 1398

1.2. Descrierea hotelului Germisara Resort & SPA 

În anul 2006 a fost complet renovat de către proprietarul S.C. Bere Mureş S.A. şi a primit numele
de Hotel Germisara Resort & SPA**** de către Ministerul Turismului. 
În momentul preluării SC Bere Mureş S.A. de către Heineken România, în luna aprilie 2008
proprietar al hoteluilui a devenit SC Complex Hotelier Germisara
S.R.L, al cărei unic acţionar este Gheorghe Grec,
unul dintre foştii asociaţi de la SC Bere Mureş SĂ. 
Hotelul Germisara****este situat în centrul staţiunii Geoagiu Băi. 
Hotelul Germisara a
fost, încă de la construcţie, perla staţiunii Geoagiu Băi, având cea mai mare capacitate de
cazare din localitate. Prin dotările specifice, Hotelul Germisara s-a impus pe piaţă turismului
balnear, de wellness şi SPA, iar în toţi aceşti ani de funcţionare, a devenit
o destinaţie preferată pentru turiştii care doresc să beneficieze de calitatea ridicată a
serviciilor dintr-o astfel de locaţie. 
Fiind conceput cu un centru de conferinţe compus din 4 săli, Hotel Germisara Resort & SPA a
devenit locul preferat de organizare de conferinţe, şedinţe, team-building
pentru multe companii importante din ţară şi străinătate. 
Camerele sunt decorate cu mult gust şi sunt dotate cu: baie proprie
(cabina de dus - în apartamente cabina de dus este dotată cu panou de hidromasaj), halate
de baie şi papuci, TV cablu, telefon şi acces la internet de mare viteză. Apartamentul pentru
persoanele cu disabilităţi are în dotare cadă. 
Alte facilităţi: două lifturi, safe, room service, detectoare de fum şi system de prevenire a
incendilor în toate zonele publice şi în camera, serviciu de lustruit pantofii pe fiecare etaj,
3 săli de conferinţă, system propriu de sonorizare, posibilitate de blackout, DVD, video, laptop,
produse papetărie personalizate), salon mic dejun, restaurant, două baruri, trei terase, spălătorie,
transport la / de la aeroport (la cerere), Centru de Wellnes & SPA, cabinet de masaj medical, de
relaxare I masaj reflex, sala multifuncţională, cabinet hidroterapie,
cabinet inhalatii, sala electroterapie) şi parcare. 
Restaurantul deţine o capacitate de 200 de locuri şi este amenajat în notă distincţiei şi a bunului
gust, oferind într-o ambianţa selecta, o gama diversă de
preparate din bucătăriatradiţională românească şi internaţională. 
Centrul oferă facilităţi diverse: împachetări cu parafină, piscine
cu apă mineral termală, înot therapeutic, masaj medical sau reflex, kinetoterapie, hidroterapie,
cabinet inhalatii – individuale şi de grup – electroterapie – terapie de înalta vrecventa,
magnetoterapie, laser therapeutic, ultrasunete, EKG, spirometrie, bilanţ articular şi muscular. 
Germisara Hotel Resort & SPA**** este un izvor de vitalitate şi defineşte un şi defineşte un
nou stil de viaţă prin facilităţile Wellnes oferite. Relaxare, încărcare deplină cu
energie şi răsfăţ pentru trup şi suflet, acesta este conceptual
cu care sunt întâmpinaţi turiştii în momentul când calcă pragul vestitului hotel. 
Compus din solar, coafor, masaj de relaxare, aromaterapie, piscine de agrement cu
hidromasaj, saună şi Oxygen-bar, centrul este dedicate celor pentru care sănătatea trupului şi a
sufletului contează. 
Aparatură de ultima generaţie, Enarf Nonius, serviciul impecabil al personalului calificat, atent
selectat, face din Germisara, locul renaşterii trupului turistului. 
Centrul de SPA este o seductive irezistibilă, prin oază de sănătate proprie. 
Cu o amplasare privilegiată, în staţiunea baneo-climaterică Geoagiu-Băi, Germisara Hotel Resort

8
& SPA**** asigura tot confortul necesar pentru odihnă, recreere, refacere şi afaceri, fiind un
hotel de lux din judeţul Hunedoara. 
Hotelul oferă utilităţile şi facilitatiile pe care oricine le aşteaptă de la o unitate de 4****:
minibar, legături telefonice internaţional directe, televiziune prin cablu, acces
internet, păstrarea obiectelor de valoare, spălătorie, birou de informaţii, schimb valutar, bar de zi,
terase de vara, room-service, rent-a-car, parcare, săli de conferinţe şi banchet. 
 Fie că se pregăteşte o sesiune de business, un training sau un seminar, cele trei săli de conferinţă:
Decebal (capacitate maximă: 100 de locuri), Traian (capacitate maximă: de 50 locuri), Burebista
(capacitate maximă: 25 de locuri), pot găzdui de la întâlniri mici, până la întâlniri la scară mare. 
Toate sălile sunt dotate cu: videoproiector, retroproiector, ecran de proiecţie, flipchart, system
propriu de sonorizare, laptop, aer condiţionat. 
În mod tradiţional conceptual de lux este asociat cu opulenţă. Oaspeţii hotelului,
au însă posibilitatea de a-şi “contura” luxul conform nevoilor şi dorinţelor proprii. Astfel,
luxul capătă un nou înţeles: Acela de confort. 
Germisara Hotel Resort & SPA**** dispune de: 
• Camere 
- 6 apartamente 
- 1 apartament pentru persoane cu disabilităţi 
- 78 camere cu pat matrimonial 
- 59 camere twin. 
• Restaurant: 
Cu o capacitate de 200 de locuri, amenajat în notă bunului gust,
restaurantul oferă o gama diversă de
preparate din bucătăria tradiţională românească şi internaţională. Bucătăriastă la dispoziţia clienţil
or pentru servicii de catering (nunţi, petreceri, cocktail-uri şi alte evenimente). 
• Wellness & SPA: 
Centrul Wellness a hotelului oferă: solar, coafor, masaj de relaxare, aromaterapie, piscină de
agrement cu hidromasaj, saună şi Oxygen-bar. 
Centrul SPA al hotelului, bazat pe calităţile curative ale apelor mineral-
termale, oferă facilităţi diverse: împachetări cu parafină, piscine
cu apă mineral termală, înot terapeutic, masaj medical sau reflex, kinetoterapie, hidroterapie,
cabinet inhalatii - individuale şi de grup - electroterapie - terapie de înalta frecvenţa,
magnetoterapie, laser terapeutic, ultrasunete, EKG, spirometrie, bilanţ articular şi muscular. 
• Centrul de conferinţe: 
- Decebal - capacitate maximă: 100 de locuri; 
- Traian - capacitate maximă: 50 de locuri; 
- Burebista - capacitate maximă: 25 de locuri. 
Toate sălile sunt dotate cu: videoproiector, retroproiector, ecran de proiecţie,
flipchart, sistem propriu de sonorizare, laptop, aer condiţionat. 
• Alte servicii: 
Hotelul oferă utilităţile şi facilităţile pe care oricine le aşteaptă de la această unitate de 4 stele:
minibar, legături telefonice internaţionale directe, televiziune prin cablu, acces
internet, păstrarea obiectelor de valoare, spălătorie, birou de informaţii, schimb valutar, bar de zi,
terase de vara, room-service, rent-a-car, parcare. 
Prezentată sintetic, capacitatea de cazare se prezintă după cum urmează: 

Tabel 1.2.Structura capacitatii de cazare a hotelului Germisara pe tipuri de spatii

Tip spatiu Numar spatiu Numar locuri
Apartamente 6 12
Apartamente persoane disabilitati 1 2
Camere pat matrimonial 78 156
Camere twin 59 118
Camere single 22 22
9
 Total 166 310

1.3. Personalul hotelului Germisara Resort & SPA

Ansamblul persoanelor şi subdiviziunilor orgranizatorice sunt astfel contruite să asigure

premisele realizării obiectivelor previzionate. Astfel am realizat o organigramă ce reprezintă
structura organizatorică a hotelului
Director

Administrator

Resurse Umane

Departamentul Departamentul
Alimentație Cazare

Bucătărie Restaurant Servicii Recepție

Etaj Servicii
tratament

Fig.1.1. Organigrama Hotelului Germisara

Tabel 1.3. Clasificare personal hotel Germisara

Indicatori Număr Vârsta medie Studii Repartiția pe Limbi straine
sexe cunoscute
Director 1 45 superioare masculin engleză,
franceză
Administrator 1 38 superioare masculin engleză,
germane
Resurse 2 29-45 superioare masculin engleză,
umane italiană
Departamentu 5 24-46 medii masculin, engleză,
l alimentație feminin italiană
Departamentu 5 22-40 medii masculin, engleză,
l cazare feminin italiană,
franceză
Departamentu 6 21-50 medii, masculin, engleză
l servicii postliceale feminin
suplimentare

10
1.4. Tarifele practicate și pachetele oferite în cadrul Hotelului Germisara Resort & SPA.

Tabel 1.4. Tarife cazare cu mic dejun – 2017

Cameră
Cameră Supliment
Perioada dublă Apartament
dublă Copil
cu balcon

05.03 - 44 EUR 50 EUR 81 EUR 5 EUR

29.04.201
7

30.04 - 50 EUR 57 EUR 91 EUR 7 EUR

15.07.201
7

16.07 - 57 EUR 64 EUR 106 EUR 8 EUR

26.08.201
7

27.08 - 44 EUR 50 EUR 81 EUR 5 EUR

23.12.201
7

 Copilul pana la vârsta de 7 ani (exclusiv) cazat împreună cu părinții beneficiază de

gratuitate la cazare fără pat suplimentar.
 Pentru un copil cu vârsta între 7ani (inclusiv) si 14 ani (exclusiv) cazat împreună cu
părinții, fără pat suplimentar, se achită un „Supliment copil”, conform grilei din tabel.
 Pentru apartamente o a treia persoana peste 14 ani se tarifeaza cu valoarea unui loc in
camera dubla conform grila.
 Tarifele nu includ taxa de parcare în cuantum de 10 lei/zi/autoturism.

Tabel 1.5. Pachet cazare cu tratament balnear și pensiune complete – 5 nopți – anul 2017
Loc în cameră Supliment Supliment Supliment
Perioada
dublă balcon apartament copil

05.03 - 171 EUR 35 EUR 189 EUR 41 EUR

29.04.201
7

30.04 - 187 EUR 35 EUR 200 EUR 46 EUR

15.07.201
7

11
 Loc în cameră Supliment Supliment Supliment
Perioada
dublă balcon apartament copil

16.07 - 198 EUR 35 EUR 245 EUR 48 EUR

26.08.201
7

27.08 - 171 EUR 35 EUR 189 EUR 41 EUR

23.12.201
7

Pachet cazare cu tratament balnear și pensiune complete – 5 nopți – anul 2017

 Cazare - 5 nopți / 6 zile în cameră dublă sau single – conform opțiuni
 Masă - 1 x cină (duminică), 4 x pensiune completă, 1 x mic dejun (vineri)
 Tratament - 3 proceduri / zi / persoană ( luni-vineri, începând cu orele 07:15 )
 Intrare
duminică (începând cu orele 14.00)
 Ieşire
vineri (până la orele 12.00)
Detalii “Tarife pachet cazare cu tratament balnear 5 nopti - anul 2017”:
Consultația medicală inițială este inclusă în pachet;
 Tratament:
– 3 proceduri / zi / persoană, la recomandarea medicului specialist, dintre  următoarele:
   hidrokinetoterapie de grup în piscina de tratament cu apă termală, aerosoli de grup (cu
efect de salină), electroterapie (curenți interferențiali, curenți diadinamici, curenți tens, curenți
trabert), magnetoterapie, laserterapie, unde scurte, ultrasunete, aplicații cu parafină;
 Masa: mic dejun – servit în sistem bufet, prânz şi cină – servire la farfurie “Meniul zilei” -
meniu prestabilit.
 O persoană cazată singură va achita locul în dublă plus suplimentul de single.
 Copilul până la vârsta de 7 ani (exclusiv) cazat împreună cu părinții fără pat suplimentar,
beneficiază de gratuitate la cazare şi mic dejun;
 Pentru un copil cu vârsta între 7 ani (inclusiv) şi 14 ani (exclusiv), cazat împreună cu
părinții fără pat suplimentar, se achită un „Supliment copil” conform grilei, beneficiind de masă
(jumătate de porţie), dar fără a beneficia de proceduri terapeutice.
 Pentru apartamente o a treia persoana peste 14 ani se tarifeaza cu valoarea unui loc in
camera dubla conform grila.
 Tariful este valabil doar pentru pachet de 5 nopţi (pachetul nu poate avea mai puțin de 5
nopți de cazare)sau mai mult;
 Tariful nu include taxa de parcare în cuantum de 10 lei/zi/autoturism
Facilităţi generale gratuite :
 Accesul la piscina de agrement cu apă termală având o temperatură între 34 – 36 ºC .
 Accesul la piscina de agrement cu apă dulce având o temperatură intre 25 – 28 ºC .
 Accesul la saună, umedă și uscată
 Accesul la sala fitness.
 Acces internet wireless, gratuit, cu parolă valabilă pe perioada sejurului.

Tabel 1.6. Pachet cazare cu tratament balnear și pensiune completa – 12 nopți – anul 2017

12
 Loc în
Supliment Supliment Supliment
Perioada camera
balcon apartament copil
dublă

05.03 - 370 EUR 82 EUR 453 EUR 103 EUR

29.04.2017

30.04 - 396 EUR 82 EUR 482 EUR 110 EUR

15.07.2017

16.07 - 412 EUR 82 EUR 588 EUR 114 EUR

26.08.2017

27.08 - 370 EUR 82 EUR 453 EUR 103 EUR

23.12.2017

Pachet cazare cu tratament balnear și pensiune complete – 12 nopți – anul 2017

 Cazare - 12 nopți / 13 zile în cameră dublă sau single – conform opțiunii
 Masă - 1 x cină (duminică), 11 x pensiune completă, 1 x mic dejun (vineri)
 Tratament - 3 proceduri / zi / persoană ( luni-vineri, începând cu ora 07:15 )
 Intrare - duminică (începând cu orele 14 .00)
 Ieşire - vineri (până la orele 12.00)
Detalile si facilitatile sunt aceleasi ca la pachetul de 5 nopti.

1.5. Evoluția principalilor indicatori ai activităţii turistice la hotelul Germisara

Elemente statistice foarte importante pentru analizele manageriale şi în special pentru deciziile
manageriale privind orientarea în cadrul pieţei şi exploatarea resurselor firmei turistice, cererea şi
în special structura cererii prezintă un tablou cu doză de realitate de 100% privind activitatea
trecută a hotelului, privind imaginea lui, gradul de fidelitate al clientului, gradul de ocupare
precum şi alte aspecte.
Cu privire la motivele voiajului şi sejurului ponderea o deţine din total, vacanţierii (49%) urmaţi
de cei care tranzitează regiunea şi manifestă interes pentru staţiune în general şi cu o pondere
destul de mare cei care vin în staţiune petru odihnă şi tratament (cură terapeutică), sejur scurt de
agrement şi repunere în formă (sportiv).
Astfel am facut un studiu pe durata a ultimilor 3 ani.

Tabel 1.7. Evoluţia principalilor indicatori ai activităţii turistice

13
 Nr.crt. Indicatori 2014 2015 2016

1 Nr.turiști (persoane) 800 920 1060

2 Nr.personal (persoane) 20 20 20

3 Nr.înnoptari 3200 2760 3180

4 Grad ocupare 40% 48% 61%

5 Sejurul mediu 4 3 3
(zile)

6 Venituri totale 126.000 € 139.080 € 156.200 €

7 Cheltuieli totale 96.000 € 101.080 € 120.200 €

8 Profit 30.000 € 38.000 € 36.000 €

9 Productivitatea muncii 6300 6954 7810

(euro/ angajat)

Numărul de turişti sosiţi

A fost în anul 2014 de 800 iar în 2016 de 1060, ceea ce demonstreaza o creștere destul de
semnificativa. Aceasta creștere aduce implicit o prognoza pozitiva și a celorlalți indicatori,
exceptand rata de profit din anul 2016, dat fiind faptul că cheltuielile cu reparatile au fost ceva
mai mari.

14
 Număr turiști sosiți
1200

1000

800

600

400

200

0
2014 2015 2016

2014 2015 2016

Fig.1.2. Grafic număr turisti sositi, anii 2014-2016

Gradul de ocupare
Din datele statistice rezultă că gradul de ocupare în anul 2014 a fost de 40 %; iar în anul 2016 a
fost de 61%.
Gradul de ocupare are o evoluţie ascendentă, prognoza pentru 2017 fiind de aproximativ 75%,
considerând această creştere urmarea firească a aplicării unor principii de marketing înţelepte
precum şi fixarea unor obiective calitative şi cantitative superioare, a unor elemente specifice
mix-ului de marketing ancorat mai mult în realizarea concretă a obiectivelor.
Contractele cu intermediarii români şi străini acoperă în acest an 50% din capacitatea de cazare a
hotelului, având ca motivaţie turismul de odihnă şi tratament, hotelul fiind deschis şi pentru
contracte având ca motivaţie sportul şi cantonamentele, precum şi pentru cazarea în tranzit sau
sosirile în scop de afaceri.
Încasări totale
Pentru anul 2014 Hotel Germisara a avut 126.000 euro încasări, din care din cazare 48.000
euro, iar în anul 2016 a avut 156.000 euro încasări, din care 74.000 euro din cazare.

15
 CAPITOLUL 2
POTENŢIALUL TURISTIC al MUNICIPIULUI HUNEDOARA.

 Aşezare şi limite.
Municipiul Hunedoara este situat în partea centrală a judeţului Hunedoara, la 220 – 270m
altitudine, pe valea Cernei, la poalele Munţilor Poiana Ruscă, la 19km de municipiul Deva,
ocupând o suprafaţă de 97km². În interiorul sau administrative sunt cuprinse localitatea Racastie şi
satele aparţinătoare Zlasti, Bos, Gros, Hasdat şi Pestisu Mare. Este străbătut de drumul european
E7, precum şi de drumuri judeţene care fac legătură între Hunedoara şi Călan, respective
Hunedoara şi Haţeg.
În ceea ce priveşte judeţul Hunedoara, acesta este aşezat în partea central vestică a ţării, între
coordonatele geografice de 46°16’ latitudine Nordică (Bulzesti) şi 45°19’ longitudine Estică în
Munţii Parâng. Acest judeţ face legătură între judeţele banatice din vest (Caraş-Severin, Timiş,
Arad) şi cele transilvănene (Albă, Sibiu), precum şi cu judeţele sudice Gorj şi Vâlcea.
Deşi zona este preponderent muntoasă, „porţile” naturale (defileul Jiului, Poartă de Fier a
Transilvaniei, defileul Mureşului, înşeuarea Holdea, Culoarul Orăştiei) permit trecerea unor
magistrale feroviare şi rutiere importante, înlesnind comunicarea cu regiunile învecinate.
Oraşul Hunedoara este aşezat la poalele munţilor Poiana Ruscă, munţi cu altitudine de sub 1400
m, dar masivi. Zona reprezintă o cale de acces spre cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (cetăţile
Blidaru şi Costeşti), spre Depresiunea Haţegului (Ulpia Traiana Sarmisegetuza) şi spre Geoagiu
Băi staţiune recunoscută naţional pentru apele termale şi minerale. În partea sudică a Munţilor
Metaliferi există izvoare de ape minerale la Trestia, Hartagani, Paulis, Boholt, Geoagiu, Bozes,
Bâcâia, Banpotoc, Chimindia, Rapolt, Cărpiniş etc.
Municipiul Hunedoara se află la o altitudine medie de 225 m, faţă de nivelul marii, habitatul
maxim (amplitudinea absolută între cea mai joasă casă ai acasă aflată la cea mai mare altitudine)
fiind de 80 m, iar habitatul mediu fiind de 49,75 m.
Spre sud se zăresc crestele, înzăpezite uneori şi vara, ale Munţilor Retezatului, cu vârful Retezat
având o altitudine de 2485m, vârful Peleaga cu 2509m altitudine, masiv în cuprinsul căruia se află
cele mai frumoase lacuri alpine din ţară, că şi splendidul Parc Naţional al Retezatului.
Spre est se zăresc meandrele Streiului şi linia întunecată a Munţilor Sebeşului.
Din punct de vedere al legăturilor cu localităţile din jur că şi cu principalele localităţi din ţară,
acestea sunt asigurate atât prin reţeaua drumurilor publice din care majoritatea sunt modernizate,
cât şi prin calea ferată Hunedoara-Simeria. Hunedoara se află la 5km faţă de Teliucul-Inferior, la
18km faţă de Deva şi 399km faţă de Bucureşti.

2.1 Potenţialul turistic natural.

 Relieful – suport al dezvoltării urbane.

Relieful judeţului Hunedoara, este predominant muntos, fapt ce are o însemnată influenţă asupra
răspândirii şi densităţii populaţiei, asupra grupării şi mărimii aşezărilor.
Privind relieful oraşului, Hunedoara se prezintă că o elipsă orientată pe direcţia nord-sud,
înconjurată de dealuri nu prea înalte, denivelarea dintre zona centrală construită şi media
înălţimilor din jur fiind de circa 150-180m, fapt care, alături de alţi factori, va influenţă, pe lângă
dezvoltarea generală a oraşului, şi climă localităţii.
Relieful municipiului Hunedoara este reprezentat prin dealuri şi glacisuri piemontane, cu
altitudini de 300 – 400 m la care se adaugă Valea Cernei cu lunci largi şi terase bine exprimate.
Municipiul este plasat într-o zona depresionară pe latura de est a Munţilor Poiana Ruscă ce ţine
de unitatea geo–morfologică numită Depresiunea Petroşani – Haţeg – Stre şi care a funcţionat că
golf al Depresiunii Transilvaniei.
Localitatea reprezintă o mare oportunitate de dezvoltare a bazei turismului montan, având acces
pe drumuri modernizate spre fiecare din statunile montane înconjurătoare unde se pot practică
toate sporturile montane (alpinism, ski etc.).
16
  Climă – factor favorizant pentru dezvoltarea activităţilor turistice.
Climă municipiului Hunedoara se integrează, în general, în climă părţii din bazinul Mureşului
cuprinsă în triunghiul Orăştia-Deva-Hunedoara şi aparţine climei de tip continental, temperată,
caracteristică judeţului, deşi unele particularităţi o deosebesc de restul judeţului, dând posibilitatea
evidentierii unui micro-climat al Hunedoarei, cu nuanţe banatice.
 Hidrografia.
Reţeaua hidrografică a municipiului Hunedoara este formată din răul Cerna şi afluenţii săi,
având un bazin de recepţie de 740 km². Izvoarele Cernei se află în Munţii Poiana Ruscă, răul
parcurgând pe masiv 65 km. Valea Cernei, de la izvoare până la lacul de acumulare Cinciş –
Cerna este strâmtă şi adâncă, formând adevărate chei şi defilee.
 Vegetaţia, fauna şi solurile.
Vegetaţia zonei municipiului Hunedoara prezintă o flora bogată şi viguroasă, presărată de
nenumărate elemete balcanice şi mediteraneene.
Fauna este bogat reprezentată, de la un numărul mare de insecte până la păsări şi mamifere
deosebit de variate.

2.2. Potenţialul turistic antropic.

 Potenţial turistic cultural.

Primele manifestări artistice ale spiritualităţii autohtone din această multimilenară vatra exprimă
dragostea de frumos a oamenilor, perenitatea geniului lor creator. Stau mărturie peste veacuri
însemnele de preţ ale unor civilizaţii înfloritoare, valorile create de strămoşii noştri.
 Bisericile.
Unele din cele mai importante monumente istorice ale Hunedoarei, şi nu numai, sunt bisericile,
aşa cum este vechea Biserica Ortodoxă, cu hramul Sfântului Nicolae, aşezată în partea de est a
oraşului vechi, faţă în faţă cu Castelul Corvineştilor.
O altă biserica importantă din punct de vedere arhitectural este Biserica Reformată. Ea este
amplasată astăzi în centrul vechi al Hunedoarei, în apropierea primăriei municipiului. Fiind o
biserica de tip sala, ea a fost construită în anul 1644, de Bethlen Peter şi soţia acestuia, proprietari
feudali ai castelului din Hunedoara. În interiorul acestui monument al istoriei se află amplasată o
impresionantă orgă, însă această datează din 1882.
Un alt lăcaş de cult din municipiul Hunedoara este Catedrala Ortodoxă din centrul vechi al
oraşului, catedrala cu hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Stilul bisericii este cel
bizantin, iar planul bisericii a fost întocmit de arhitectul Dumitru Berechet din Bucureşti şi
aprobat de Consiliul Arhiepiscopesc din Sibiu .
Biserica est zidită din cărămidă de Sântimbru şi plăci de piatră adusadin Bampotoc-Hunedoara,
acoperită cu tablă aramata, iar crucile sunt aurite cu aur de 14 carate. Candelabrul, sfestnicele,
usole şi măsuţele pentru consumul lumânărilor mărunte şi celelalte obiecte din fier forjat au fost
realizate de către maestrul Ioan Baras din Bucureşti.
Acesta măreaţă biserica a fost dată misiunii sale sfinte la dată de 14 octombrie 1947 de către
mitropolitul Ardealului dr. Nicolae, cu mare solemnitate. Încă din acest an, edificiul figurează
înscris pe lista monumentelor de artă .
 Castelul Huniazilor.
Unul dintre cele mai importante monumente de artă feudală gotică din Europa, Castelul
Huniazilor (numit uneori şi Castelul Corvineştilor) a fost construit în secolul XIV pe locul unui
vechi castru român, fiind castelul celui mai strălucit rege al Ungariei medievale, Matia Corvin.
Monumentul are un farmec aparte datorat stilurilor de construcţie diverse, a prezenţei unor
inovaţii în plan militar şi civil, precum şi vieţii tumultuase de curte care l-a animat vreme de
peste 400 de ani.
Pe baza „ancadramentelor”, istorici de artă, arhitecţi, arheologi au datat faze de construcţie ale
monumentului, având în vedere reperele de ordin stilistico-istoric pe care ancadramentele le
conţin.
17
  Curiozităţi.
Ce este foarte interesant şi mereu o tema interesantă de discuţie, o reprezintă „legendele”. În
această zona, foarte cunoscute sunt cele trei legende are Castelului Hunedoarei: Legendă
Corbului, Legendă Fântânii, Legendă construirii cetăţii din Hunedoara.
 Alte obiective turistice.
În municipiul Hunedoara, pe lângă vestitul castel al Huniazilor sau măreţele biserici ce
binecuvântează locul de sute de ani, mai pot fi admirate şi lucrări de artă plastică cu caracter
comemorativ precum statuile.
Între acestea se remarcă, în primul rând, monumentul lui „Iancu de Hunedoara” cel care i-a adus
Hunedoarei gloria în lumea creştină. Acesta are două statui: un bust, situat în faţă Primăriei
municipiului şi o statuie plasată în urmă cu aproximativ zece ani în sensul giratoriu, chiar în faţă
Hotelului Ruscă.
Un alt personaj important al istoriei Hunedoarei şi a neamului românesc este Avram Iancu, al
cărei monument este aşezat şi el lângă intrarea principala a Primăriei municipiului Hunedoara,
încă din anii ’90. Avram Iancu a fost unul dintre conducătorii Revoluţiei din 1848 din
Transilvania.
Regretaţii sportivi Maria Cioncan şi Michael Klein, cetăţeni de onoare ai Hunedoarei, au fiecare
câte o statuie în oraş.
Rămânând în cadrul obiectivelor turistice de importantă din municipiul Hunedoara, pe lângă
Muzeul Castelul Corvineştilor, care este de altfel şi „emblemă” oraşului, Muzeul Fierului îşi face
şi el loc printre monumente.
Dintre clădirile măreţe ale municipiului Hunedoara, care atrag turistul prin importantă, dar şi prin
arhitectură, se numără Casă de Cultură a Municipiului Hunedoara. Ea este ridicată din anul 1957
în Piaţă Teatrului. Monumentul beneficiază de o arhitectură deosebită, cu coloane şi portic la
intrare şi cu ornamente deosebit de estetice.

2.3. Profilul turiştilor

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurată în alte
sectoare cheie din economie. Activitatea turistică trebuie să fie foarte bine susţinută de un valoros
potenţial turistic natural-antropic, cum de altfel se poate regăsi şi pe teritoriul Hunedoarei.
Beneficiind de datele obţinute de la Primăria Municipiului Hunedoara, am putut constată faptul
că, în anul 2016, numărul turiştilor a fost de 350.000, un număr record pentru Municipiul
Hunedoara. Numărul de turişti ce au vizitat oraşul în acest an au fost împărţiţi în două categorii, şi
anume plătitorii şi neplatitorii. Primii au fost înregistraţi că fiind în număr de 344.000 turişti, din
care 47 % din ei au fost străini şi 53 % români.

Pondere categorii turiști

Romani Straini
Fig.2.1. Pondere categorii turiști

Din totalul de 344.000 turişti, aproximativ 35% au fost elevi şi studenţi ce au beneficiat de tarife
speciale.Din cea de-a două categorie, datele statistice ale Consiliului Municipal arată faptul că
6000 de turişti ce au vizitat Hunedoara cu programe speciale, fiind scutiţi de plata, sau beneficiind
de o reducere considerabilă.

18
 Sales

Elevi+Studenti Adulti
Fig.2.2. Pondere categorii turiști

2.4. Infrastructură turistică.

 Unităţi de cazare.
Municipiul Hunedoara beneficiază de o gama nu foarte largă de oferte de cazare, însă cu o
eficientă şi o organizare deosebită, turiştii beneficiind atât de hotel cât şi de pensiuni recent
construite sau renovate.
Cel mai mare hotel al municipiului Hunedoara este Hotel Ruscă. Acesta se încadrează în
categoria hotelurilor de trei stele.
Clădirea dispune de o sala de conferinţă cu capacitate de 40 de locuri, dotată cu aparatură tehnică
necesară. Pentru petrecerea cât mai plăcută a timpului liber, hotelul pune la dispoziţia turiştilor un
salon restaurant de 180 de locuri, bar de noapte cu 160 de locuri pe scaune şi 350 de locuri în
total, un salon de protocol plus grădina de vara cu 50 de locuri, dar şi un bar de zi cu 25 de locuri.
Hotelul dispune de 106 camere în care sunt încadrate camere single, matrimoniale single,
matrimonială, camera dublă, apartament cu două camere. Cazarea la Hotel Ruscă include micul
dejun, parcarea păzită, cablu tv, internet prin cablu, DVD, aer condiţionat şi fax (la cerere).
Preţurile practicate de Hotel Ruscă sunt încadrate între 50 euro pentru camera single şi 90 euro
pentru apartament.
Cel de-al doilea hotel al municipiului Hunedoara este Hotel Heaven, recent deschis în fosta
clădire a Restaurantului Corvinul. Acesta este un hotel de trei stele, ce oferă turiştilor un număr de
20 de camere şi un total de 42 locuri. Tarifele sunt încadrate între 120 lei camera single şi 140 lei
camera dublă, în preţ fiind inclus şi micul dejun.
În afară de aceste hoteluri, turişti care vin să viziteze regiunea Hunedoarei pot beneficia de cazare
şi în alte unităţi precum vilele. În această categorie se evidenţiază Vila Flamingo, cotată la trei
stele, situată chiar la intrarea dinspre Deva a oraşului Hunedoara. Vila Flamingo pune la
dispoziţia clientului 18 camere cu 36 locuri. Aceste camere sunt dotate cu grup sanitar propriu,
televizor şi cablu, iar micul dejun este inclus în preţ. Din cele 18 camere, opt sunt camere duble,
opt camere single şi două apartamente compuse dintr-un dormitor cu două paturi şi salon.
Vila Tiffany, este amplasată lângă Vila Flamingo, chiar la intrarea în municipiul Hunedoara.
Construită în anul 2004, vila oferă 16 camere, cu un total de 30 de locuri şi cu servicii încadrate
categoriei de trei stele. Din cele 16 camere, opt sunt camere duble, 4 camere duble cu pat
matrimonial, 2 camere single şi două apartamente cu un dormitor cu pat matrimonial şi salon.
Preţurile variază de la 35 euro la 40 euro pe noapte.

19
 Tabel 2.1. Capacitatea de cazare în unităţile turistice din municipiul Hunedoara
Denumire unitate Categorie Adresă Nr. cazare
de cazare ( nr.stele)
Hotel Rusca 3 Bulevardul Dacia, 206
10
Hotel Heaven 3 Strada Ion Luca 38
Caragiale, 1Bis
Hotel Best 4 Bulevardul Traian, 70
26
Vila HD 4 Strada Munteniei, 42
7A
Vila Tiffany 3 Bulevardul Dacia, 36
28B
Vila Flamingo 3 Bulevardul Dacia, 28
28

 Unităţi de alimentaţie.
Turiştii pot opta ori pentru o masă servită chiar în incinta hotelului la care sunt cazaţi, sau pentru o
masă la una din restaurantele, terasele sau pizzeriile din oraş care oferă un meniu diversificat.
Dintre restaurante putem enumera: Restaurantul Rustic, Corviniana cu specific internaţional. Se
mai regăsesc şi restaurantele Bulevard, Scorpion şi nu în ultimul rând restaurantul nou inaugurat
„Werk”, care se află în aproprierea castelului, iar dintre pizzerii se disting Pizzeria Roma, Galena,
Derna, Patru Colţuri, Patrick, Hot.

Tabel 2.2. Capacitatea unităţilor de alimentație din municipiul Hunedoara

Denumire unitate de Adresa Nr. capacitate
alimentatie
Rustic Strada Libertatii, 120
4
Corviniana Strada Constantin Bursan, 1 80
Bulevard Strada Romanilor. 90
42
Scorpion Bulevardul Dacia, 6E 60
Werk Strada Constantin Bursan, 3 150
Roma Strada George Enescu, 4 50

 Alte facilităţi pentru agrement.

Pentru petrecerea timpului liber, în afară de cel folosit pentru vizitarea monumentelor sau
realizarea diverselor activităţi pentru care turiştii se află în localitate, vizitatorii se pot relaxa şi în
parcul municipiului, Parcul Corvinul aşezat în centrul oraşului. Este cel mai mare parc al oraşului,
loc special amenajat pentru recreere într-un spaţiu verde.
Dacă turistul doreşte să îşi continue recreerea în cadrul natural, o poate face printr-o plimbare în
Pădurea Chizid situată pe Dealul Chizid. Această pădure de stejar este o rezervaţie botanică
naturală, important obiectiv al municipiului, de categoria a IV-a, cu o suprafaţă de 50ha. Chiar la
marginea Pădurii Chizid se află Grădina Zoologică a municipiului Hunedoara, ce are porţile
deschise zilnic între orele 9:00 şi 18:00. În incinta grădinii zoologice pot fi întâlnite diverse
animale sălbatice, dar şi domestice.
O altă importantă sursă de agrement poate fi considerat şi bazinul de înot, care îşi aşteaptă
oaspeţii cu o nouă şi modernă instalaţie de filtrare şi tratare a apei. Bazinul de înot vine în
întâmpinarea clienţilor cu două bazine moderne, unul de 25m, cu şase culoare şi o adâncime de
20
1,90m, destinat campionatelor naţionale şi internaţionale. De asemenea, există şi un bazin pentru
cei mici cu o lungime de 15m şi o adâncime de un metru. Că utilităţi, sunt puse la dispoziţie o sala
de fittnes, saună, solar, cabinet de masaj, cosmetică-coafor şi un bar, iar în sala bazinelor se poate
juca tenis de masă. Programul bazinului este de luni până duminică între orele 9:00 şi 22:00.
În funcţie de perioada în care turistul vizitează oraşul Hunedoara, poate participa la diverse
festivaluri sau aniversări care au loc anual. Dintre cele mai importante distingem: „Festivalul
Luminii” în perioada 19-20 mai, „Opera Night” în perioada 12-17 iulie, „Universitatea de Vara
Castelul Corvinilor” în perioada 11-24 iulie, „Festivalul S.O.S. Castelul” din perioada 25-29 iulie,
„Festivalul Berii” la începutul lunii septembrie, „Toamna Muzicală Hunedoreană” în perioada 18-
23 octombrie, şi mai ales „Zilele Municipiului Hunedoara” în perioada 14-16 octombrie, plus
multe alte evenimente gazduide de Castelul Corvinilor.

21
 Capitolul 3
PREZENTAREA JUDEŢULUI HUNEDOARA.

3.1.Scurt istoric

Istoria acestei regiuni este extrem de bogată în evenimente, din paleoliticul mijlociu, existând
dovezi ale aşezărilor umane din a două etapă a Epocii Fierului purtând amprenta civilizaţiei geto-
dacice şi apoi a civilizaţiei daco-române că şi a unirii în primul mileniu a organizărilor prestatale
de la Strei, Dobra şi Hunedoara. În secolul al XIII-lea, Hunedoara devine autoguvernanta. În
următoarele secole au fost scrise importante pagini de istorie: bătălia împotriva otomanilor
condusă de Iancu de Hunedoara (în secolul al XV-lea), răscoala iobagilor condusă de Horia,
Cloşca şi Crişan (1784), participarea la evenimentele revoluţiei din 1848-1849 sub conducerea lui
Avram Iancu, participarea masivă la creerea Statului Naţional Român (1 Decembrie 1918) şi
participarea la cele două războaie mondiale. Teritoriul judeţului Hunedoara este un adevărat loc
sacru al istoriei româneşti. Pe teritoriul judeţului s-a aflat capitală staului Dacia, condus de
Burebista şi Decebal, Cetaea Sarmizegetusa (în Munţii Orăştie) şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa
(în Ţară Haţegului), românii stabilindu-şi aici capitală provinciei după cucerirea Daciei. Nicolae
Olahus (secolul al XV-lea), Matei Corvin, Ioan Budai Deleanu, Aurel Vlaicu, Ovidiu Densuşianu,
Silviu Dragomir sunt câteva din personalităţile care s-au născut în acest judeţ. Toate vestigiile
istorice de pe întreg teritoriul judeţului sporesc potenţialul turistic al judeţului, judeţ aflat în
continuă dezvolare.
Stema judeţului Hunedoara se compune dintr-un scut tripartit în furcă răsturnată.
În primul cartier, pe roşu, este reprezentat un personaj stand în picioare, ţinând în mâna dreapta
un scut oval, cu mâna stânga sprijinind sabia, toate de argint, costumaţia, scutul şi armă fiind
specifice luptătorilor daci. În cel de-al doilea cartier, pe albastru, este reprezentat un personaj
purtând costum specific împăraţilor români, ţinând în mâna stânga un document în formă de sul,
totul de argint. Cele două personaje, Decebal şi Traian, vorbesc despre istoria antică, relevând
procesul de formare a poporului român. În cel de-al treilea cartier, pe aur, se află un corb negru
ţinând în cioc un inel de argint, cu piatră roşie şi stand pe o ramură verde de stejar. Corbul cu inel
în cioc, blazonul familiei Corvin, aminteşte rolul important pe care l-a avut în istoria neamului
nostru Iancu de Hunedoara.
Drumurile accesibile către zonele turistice şi istorice ale judeţului, hotelurile, motelurile, cabanele
montane, teleskuirile şi telecabinele din Munţii Parâng şi Vălcan (Straja) cât şi ospitalitatea
locuitorilor sunt numai câteva elemente de interes turistic. Călătorind în judeţul Hunedoara,
turistul poate să ia parte la petrecerile populare, care au loc aici şi pot să admire costumele,
cântecele şi dansurile populare şi v-or putea descoperii frumuseţea peisajului şi a sufletului
românesc.

3.2. Generalităţi privind judeţul Hunedoara

Aşezare geografică:
•Este situat în partea central-vestică a României şi este intersectat de paralelă 460 latitudine sudică
şi meridianul 230 longitudine estică.
•Se învecinează cu judeţele: Arad, Albă, Vâlcea, Gorj, Caraş-Severin, Timiş şi Bihor.
Suprafaţă:
•7 063 km²
Populaţie:
•418.565 locuitori (conform datelor finale ale recensământului din 2011)
•Populaţia urbană: 75%
•Populaţia rurală: 25%
Densitate:
22
•59,2 locuitori/km²
Principalele etnii:
•români 93,6%, maghiari 4,0%, romi 1,9%, germani 0,2%, s.a.
Reşedinţa de judeţ:
•Deva
Unităţi administrativ teritoriale:
•7 municipii (Deva, Hunedoara, Petroşani, Vulcan, Lupeni, Brad, Orăştie)
•7 oraşe (Călan, Haţeg, Petrila, Uricani, Aninoasa, Simeria, Geoagiu)
• 55 comune.
Clima:
Este temperat continentală, umedă şi răcoroasă, influenţată de altitudinile ridicate.
Temperaturile medii anuale variază între -2°C la munte şi 10°C în Lunca Mureşului, iar media
precipitaţiilor se încadrează în intervalul 540-600 mm/mp.
Relieful:
Este predominant muntos (68% din suprafaţă judeţului), fiind reprezentat prin unităţi ale
Carpaţilor Meridionali, care depăşesc frecvent 2.000 m altitudine (Munţii Şureanu cu vârful
Şureanu – 2.059 m, Parâng cu vârful Parângul Mare – 2.519 m, punctul cel mai înalt al judeţului,
Retezat cu vârful Peleaga – 2.509 m, Vîlcan, Godeanu, Tarcu) şi ale Carpaţilor Occidentali
(Munţii Poiana Ruscăi, Munţii Metaliferi, Munţii Bihor, ale căror înălţimi depăşesc rareori
1.400 m – vârful Găină în Munţii Bihor care atinge 1.486 m altitudine).
Depresiunile intramontane:
Depresiunea Petroşani, Depresiunea Haţegului, Depresiunea Strei - Cerna (a Hunedoarei sau a
Streiului Superior), Culoarul Orăştiei, Defileul Mureşului între Deva şi Zam, Depresiunea Brad)
formează treaptă de relief cea mai joasă din judeţ.
Reţeaua hidrografică:
Teritoriul judeţului este străbătut de următoarele râuri: Mureşul cu afluenţii săi Streiul şi Cerna,
în partea de sud a judeţului – Jiul, rezultat al unirii Jiului de Est cu Jiul de Vest şi Crişul Alb care
străbate partea nordică a judeţului.
Comunicaţii/transport:
Judeţul Hunedoara este străbătut de Culoarul 4 pan-european (drumul european E68 – DN7 şi
calea ferată) care face legătură între vestul României şi Bucureşti. La Simeria (lângă Deva
reşedinţa judeţului) există cel mai important nod de cale ferată din zona.
Reţeaua de drumuri însumează un total de 1.798 km:
Drumuri naţionale 383 km
Drumuri judeţene 1.415 km (cea mai lungă reţea de drumuri judeţene din România)
Cele mai apropiate aeroporturi internaţionale sunt Timişoara (150 km) şi Sibiu (120 km).
Alte caracteristici:
Are cel mai ridicat grad de urbanizare din România(75%), situându-se pe locul 2 în ţară, după
capitală Bucureşti;
Are pe cuprinsul sau numeroase monumente naturale şi istorice (cele mai importante fiind:
o Parcul Naţional Retezat
o Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina
o Geoparcul Dinozaurilor Ţară Haţegului
o Castelul Corvinilor
o Ruinele celor 2 capitale ale vechii Dacii: Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana
Sarmizegetusa, din acest punct de vedere constituind o puternică atracţie turistică.
Resursele naturale:
Minereurile auro-argintifere din Munţii Apuseni au fost exploatate încă de pe vremea românilor,
religioase (catolice, ortodoxe, reformate), numeroase vestigii istorice (române, medievale),
arhitectură centrului istoric, diferite instituţii de artă şi cultură, monumente (statui, busturi) etc.

23
3.3. Forme de turism practicate în județul Hunedoara

Turismul climacteric
Este o formă a turismului curativ şi este favorizat de existenţa unui climat montan cu atribute
curative (ionizare şi oxigenare puternică, radiaţie solară cu valori ridicate, umiditatea relativă
ridicată) prezent în zona montană, precum şi de condiţiile meteorologice deosebite ale judeţului
Hunedoara.
Turismul recreativ montan
Turismul recreativ montan se poate practică datorită varietăţii resurselor disponibile, care
determina posibilitatea practicării unor forme diverse de turism, şi anume: alpinismul, turismul
de drumeţie, turismul cinegetic şi de agrement piscicol.
Turismul de agrement hibernal
(pentru sporturi de iarnă- schi, bob, săniuţe, patinaj) beneficiază de posibilităţi de afirmare şi
diversificare în zona montană, îndeosebi în masivele Retezat, Vălcan, Şureanu şi Parâng, unde
durata zăpezii depăşeşte 5 luni anual. Amenajările în acest sens sunt însă puţine, slab
diversificate şi modeste calitativ. Se impune deci cu stringentă amenajarea altor părţii de schi
(inclusiv pentru schifond), bob şi săniuţe, cu grade diferite de dificultate, precum şi a
patinoarelor.
Alpinismul
Este o altă formă de turism recreativ montan ce se poate practică în mai multe areale din zona
muntoasă accesibilă. Se impune însă o dotare adecvată a traseelor, amenajarea arealelor de
escalada, edificarea unor baze turistice pentru găzduirea practicanţilor.
Turismul de drumeţie
Este stimulat în primul rând de valoarea morfopeisagistica a spaţiului montan unde
peisajul spectaculos şi variat morfologic se constituie într-o resursă atractivă majoră. Culmile
înalte şi prelungi din munţi, sectoarele de chei şi defileuri reprezintă repere vizate frecvent pentru
adepţii unei astfel de forme de practicare a turismului.
Turismul cinegetic
Este favorizat de existenţa unui patrimoniu cinegetic remarcabil, mai ales în privinţa faunei mari,
organizat şi gestionat în cadrul unor fonduri de vânătoare (incidenţa cea mai ridicată având-o
cele grefate pe masivele montane care au un grad mai ridicat de împădurire şi care sunt mai puţin
afectate de prezenţa altor activităţi umane (în primul rând exploatarea forestieră sau a resurselor
minerale), oferind astfel locaţii propice pentru practicarea acestei forme de agrement care are şi
rol complementar în diversificarea ofertei unor arealeDesi practicat de un număr mai redus de
persoane, dar cu venituri mari, turismul cinegetic este foarte eficient economic.
Turismul de agrement piscicol
Pescuitul sportiv sau de agrement dispune de condiţii propice de afirmare datorită existenţei unei
reţele hidrografice dense şi, mai ales, nepoluate, dar cu un regim de scurgere puternic afectat de
defrişările masive efectuate în ultimul secol şi accentuate în ultimele două decenii, repercutate
negativ şi asupra potenţialului biologic piscicol, mult diminuat. Acesta se poate practică de-a
lungul răului Cerna.
Turismul extrem
Zboruri cu parapanta sau deltaplanul, motocros, cicloturism, river rafting etc., îşi poate găsi
locuri de practicare favorabile în zona montană unde declivitatea pantelor, diferenţele de nivel pe
alocuri apreciabile sau fragmentarea terenului, coroborate cu aportul favorabil al componenţei
dinamice (curenţii de aer) sau de natură hidrografică sunt propice practicării unor astfel de
activităţi.
Turismul mixt sau polivalent
Turismul mixt rezultă din asocierea spaţială a două sau a tuturor tipurilor precedente în vederea
unei satisfacerii rapide şi complexe a nevoilor turiştilor. Frecvenţa este asocierea dintre turismul
recreativ şi cultural în cadrul turismului rural, devenit o formă cu impact în continuă creştere la

24
nivelul judeţului.
Alte forme de turism ce se pot practică cu succes la nivelul judeţului Hunedoara sunt:
Turismul ştiinţific
Prin organizarea periodică a unor manifestări cu participare internă şi internaţională, la nivelul
instituţiilor administrative, economice sau culturale cu prezente similare în domeniu. Un
exemplu în acest sens îl constituie lista vestigiilor arheologice descoperite pe teritoriul judeţului
Hunedoara, care poate reprezenta un punct de reper pentru continuarea şi intensificarea
cercetărilor arheologice în această zona.
Turismul cultural-ştiinţific
Specializat (inclusiv didacticeducativ) şi de vizitare (agrement) este favorizat de existenţa unor
obiective sau areale naturale (declarate că rezervaţii), cu valoare ştiinţifică sau culturală
semnificativă, care s-ar putea constitui (cu precădere în perioada sezonului estival), în puncte de
focalizare a unei cereri turistice motivate de studierea acestora în scop ştiinţific sau formative
didactic în diverse domenii, cum ar fi istorie-arheologie;
Ecoturismul
Poate reprezenta, de asemenea, o modalitate viabilă de practicare a turismului. La baza derulării
acestei forme de turism - care presupune conştientizarea ecologică şi activităţile legate de natură,
inclusiv observarea florei şi faunei - stau ariile naturale protejate, afirmarea să contribuind la
conservarea acestor areale şi aducând în acelaşi timp venituri pentru populaţi.
Turismul de afaceri, festivalier şi de evenimente
este o formă de (pseudo)turism care decurge din oportunităţile de afaceri multiple existente
pentru diferite categorii de oameni de afaceri care - în colaborare cu Camera de Comerţ şi
Industrie Hunedoara, dar şi Agenţia de Dezvoltare Vest sau cu numeroase alte organizaţii de
promovare economică sau firme private – să se organizeze diferite manifestări, expoziţii de
prezentare, demonstraţii, întâlniri, congrese, conferinţe, întâlniri de afaceri etc. pentru un public
din ce în ce mai larg.
De asemenea, municipiul Hunedoara poate fi promovat drept gazdă a unor manifestări de diverse
tipuri (culturale, artistice, expoziţii, târguri, manifestări sportive, concursuri de dansuri populare,
expoziţii de pictură şi prezentări de carte, festivaluri de muzică şi teatru etc.) prezente din ce în
ce în cadrul unor localităţi cu statut smilar. La acestea se pot adaugă o gama largă de sărbători
populare şi festivaluri, prin care să se valorifice resursele etnografice specifice diferitelor areale.
Turismul de tranzit
Este facilitat de traversarea municipiului pe DN 68B (Santuhalm – Hunedoara), drum judeţean
care face legătură cu drumul european E 68 (Arad – Deva – Orăştie – Sibiu – Braşov –
Bucureşti), conectând astfel localităţile judeţului pe toate direcţiile cu restul ţării. Totodată,
traversarea să de către magistrala feroviară Simeria - Hunedoara, cu conexiuni transfrontaliere,
facilitează o dată în plus tranzitul spre şi dinspre orice locaţie din ţară şi străinătate.
Turismul recreativ
Vizează deplasările de la sfârşit de săptămâna spre locurile aparţinând cadrului natural. Ne vom
referi din nou, şi pentru acest tip de turism, la oportunităţile oferite şi de zona adiacentă
Hunedoarei, Culoarul Depresionar Strei-Cerna-Orăştie, care au fost deja prezentate.
Pe lângă aceste forme tradiţionale de turism, analiză efectuată de specialiştii olandezi,
contractaţi de către Consiliul Judeţean Hunedoara pentru elaborarea Strategiei de Turism a
judeţului, s-au identificat următoarele forme de turism menite să contribuie la dezvoltarea zonei
prin valorificarea resurselor antropice din zonele monoindustriale ale regiunii: turismul voluntar,
turismul de film şi turismul industrial.
Turismul de film
În ultimii ani Castelul Corvinilor a fost gazdă şi subiectul a multor producţii prestigioase de
cinema care prezintă monumente faimoase ale României, istorie universală şi ficţiune. Până
acum această caracteristică specială nu a fost utilizată pentru a crea un nou tip de turism.
Avantajele producţiei de film în judeţul Hunedoara sunt multiple şi imediate. În mod direct,
această oferă beneficii financiare pentru castel. De asemenea, agenţii economici au beneficii prin

25
 oferirea de servicii de calitate pentru solicitările de cazare şi mese ale echipelor de filmare. În
mod indirect, vizionarea filmelor atrage turiştii care ar dori să vadă ei înşişi locurile.
Turismul voluntar
Combină muncă voluntară cu activităţile de turism; activităţile ar putea include ajutorul la
excavarea arheologică (Sarmizegetusa), paleontologică sau prezervarea vieţii sălbatice în Munţii
Retezat sau drumurile montane. Este o formă socială de turism care poate sublinia caracterul
social al unei zone şi o sursă de venit şi o creaţie de talent. Pe lângă această, el poate ajută la
dezvoltarea zonei însăşi, ar putea fi o bună combinaţie cu turismul rural.
Case de vacanţă
Proprietatea unei a două case este acum la un nivel scăzut în România. În judeţul Hunedoara,
câţiva români şi maghiari au o a două casă în zona de schi. Există puţine exemple de străini care
au o a două proprietate în zona rurală, proprietatea celei de-a două case ar putea aduce bani noi,
muncă şi creativitate. Un număr mare de europeni caută o posibilitate să cumpere o a două casă
undeva în Europa de Sud – Est. Asemenea activităţi ar trebui înlesnite de către autorităţile locale
pentru a stimula creşterea economică şi a preveni construcţia în peisajul judeţului fără o
planificare urbană potrivită.

3.4. Analiza SWOT a judeţului Hunedoara

Analiza SWOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea unei
viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea funcționează ca o radiografie a firmei sau a ideii de afaceri
și evaluează în același timp factorii de influență interni și externi ai unei organizații, precum și
poziția acesteia pe piață sau în raport cu ceilalți competitori cu scopul de a pune în lumină
punctele tari și slabe ale unei companii, în relație cu oportunitățile și amenințările existente la un
moment dat pe piață.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Existenţa unor obiective turistice renumite la nivel
naţional şi internaţional cum ar fi: Geoparcul Dinozaurilor
(sit Unesco), Băile Geoagiu, Castelul Huniazilor, Cetăţile
dacice şi romane, Mânăstirea Prislop sau Cetatea Deva.
Judeţul Hunedoara include una din cele 6 concentrări de
situri UNESCO la nivelul României.
Existenţa unor zone identitare la nivel etno-grafic cum
ar fi: „Ţinutul Pădurenilor, Ţăra Zarandului, Ţara
Haţegului, Valea Jiului (Momârlanii), Valea Mureşului
etc.
Gruparea de obiective turistice reprezentative pentru
majoritatea perioadelor istorice importante pentru
dezvoltarea teritoriului României (dinozaurii pitici din
Haţeg, cetăţile dacice şi romane, castelul Huniazilor,
patrimoniul industrial al perioadei comuniste).
Existenţa unor zone de cadru natural protejate deosebit
de valoroase cum ar fi: Parcul Natural Grădiștea
Muncelului-Cioclovin, Parcul Naţional Retezat, situri
Natura 2000 şi rezervaţii naturale.
Aproximativ 40% din suprafaţa judeţului este
reprezentată de zone naturale protejate. Potenţial ridicat
pentru turismul natural dat de prezenţa masivelor
montane (mai ales în partea sudică a judeţului).
Potenţial pentru turism speologic (ex. Cheile Barului,
peştera Tecuri).
Existenţa unui parc dendrologic în oraşul Simeria.
Existenţa unor staţiuni montane sau aşezări dotate cu
Un număr încă scăzut de unităţi de cazare
(înregistrate) în comparaţie cu potenţialul
turistic al judeţului (locul 20 la nivel naţional
după număr de locuri disponibile).
Există în continuare un număr însemnat de
unităţi de cazare informale care deservesc zone
cheie cum ar fi Parcul Natural Grădiștea
Muncelului Cioclovina.
Număr scăzut de înnoptări ale turiştilor străini
(6% din total).
Gradul ridicat de protecţie / conservare a
parcurilor naturale impune unele limitări în ceea
ce privește dezvoltarea economică, inclusiv cea
turistică.
Zone turistice cu un potențial deosebit nu sunt
deservite de infrastructură de transport adecvată
(ex. Parcul Natural Grădiștea Muncelului-
Cioclovin – cetăţile dacice sau zona Munţii
Poiana Ruscă).
Infrastructura de transport pe cablu învechită şi
degradată în staţiunea Parâng.
Decăderea staţiunii balneo-climaterice Vaţa de
Sus.
Promovarea insuficientă a resurselor turistice la
nivel judeţean.
Nu există o pagină web în care să fie cumulate
şi promovate toate obiectivele judeţului. Cea
26
infrastructură pe cablu pentru sporturi de iarnă şi nu mai mare vizibilitate o are o pagină de
numai (Parâng, Straja, Pasul Vulcan sau Râuşor). Facebook „Enjoy Hunedoara” car a reuşit să
Existenţa apelor termale în Vaţa de Sus şi Călan. adune peste 170.000 de aprecieri.
Existenţa mai multor zone cu o concentrare ridicată a
obiectivelor turistice: Haţeg, SantamariaOrlea şi Râu de
Mori pentru zona turistică Geoparcul Haţeg-Prislop-
Sarmizegetusa Ulpia Traiana; Orăştie şi Beriu pentru
zona cetăţilor Dacice; Deva- Hunedoara; Geoagiu
pentru Geoagiu Băi; Brad pentru obiectivele turistice
din ţara Zarandului; Petroşani, Petrila, Lupeni şi
Aninoasa pentru munţii Parâng şi Vâlcanului; Lupeni
pentru zona Retezat.
Brandurile turistice reprezentative pentru judeţ devin
din ce în ce mai vizibile în mediul online prin realizarea
unor videoclipuri de promovare (ex. Geoparcul
Dinozaurilor sau castelul Huniazilor).
OPORTUNITATI AMENINTARI
Programele operaționale pentru perioada 2014 – 2020 ce
oferă finanțare pentru dezvoltarea de proiecte județene
(de ex. drumuri județene) și de dezvoltare locală
(intervenții integrate în zonele urbane marginalizate,
dezvoltare urbană, mobilitate, eficiență energetică etc.)

27
 Concluzii și propuneri

Deşi Hunedoara este unul dintre judeţele cu un număr şi o varietate foarte ridicată a obiectivelor
turistice, infrastructura turistică, şi astfel implicit numărul de înoptări şi sosiri, se află mult sub
potenţialul existent. Totuşi, în contextul declinului activităţilor industriale, mai ales cele legate de
minerit, judeţul a început procesul de reconfigurare a economiei mizând din ce în ce mai mult pe
turism. Acest fapt este vizibil şi în creşterea ofertei turistice în anii 2015-2016, şi mai ales în
numărul sosirilor (locul doi la nivel naţional în ceea ce priveşte evoluţia sosirilor în intervalul
2014-2015).
Pornind de la aceste tendinţe favorabile, turismul judeţean are nevoie de un impuls suplimentar
din trei direcţii:
- modernizarea infrastructurii de transport care asigură accesibilitatea obiectivelor turistice de
interes national
- promovarea unei identităţi locale puternice, mizând pe zonele etnografice caracteristice
- (re)calificarea forţei de muncă către meserii care să susţină activităţile turistice.
În cadrul complexului Germisara există numeroase rezerve de îmbunătăţire a activităţii prin
costuri substanţial mai mici decât investiţia despre care vorbeam mai sus.
 În domeniul produsului turistic oferit:
Hotelul are nevoie totală de diversificare în cadrul serviciului cazare mai ales prin
individualizarea unor spaţii. De exemplu crearea unor spaţii de lucru (prin dotarea camerelor cu
birouri) ar duce la creşterea numărului oamenilor de afaceri care frecventează hotelul, a
delegaţiilor etc.
După părerea mea trebuie avute în vedere şi produsele oferite de compartimentul alimentaţie, este
nevoie de preparate noi tot timpul, de preparate tradiţionale dar şi de altele adresate anumitor
categorii de clienţi.Se urmăreşte excelenţă în serviciile oferite, cu răspunsuri imediate la orice
solicitare şi cu suficiente informaţii care să încurajeze turiştii să aleagă hotelul.
 În domeniul preţului
Strategiile în adoptarea tarifelor pot fi de următoarele tipuri:
 strategia tarifelor forfetare aplicate în special grupurilor;
 strategia tarifului scăzut de pătrundere pe piaţă ;
Diferenţierea tarifelor practicate pe tipuri de camere, pe categorii de clienţi, pe perioade de timp
generează sistemul de tarife.
 Promovarea vânzărilor
Programul de promovare va fi axat pe:
- Editarea de pliante, foi volante, afişe şi broşuri turistice de prezentare a diferitelor servicii
oferite: cazare, agrement, restauraţie, tratament;
- Anunţuri publicitare în presă;
Organizarea unor călătorii de informare personală pentru agenţiile de voiaj partenere în vederea
cunoaşterii la faţa locului a serviciilor pe care le vând.
- Oferirea de tarife speciale pentru clienţii fideli
- Organizarea şi participarea la evenimente speciale, târguri şi expoziţii de turism interne ;
 Propuneri de gratuităţi ce s-ar putea acorda:
28
- Oferirea unui cadou special sau a unui serviciu gratuit clientului cu numărul 100 sau 500 de la
începerea unui sezon;
- Cursuri gratuite pentru practicarea unor sporturi sau asigurarea gratuit a unor instructori în sălile
de fitness;
- Transferuri gratuite de la gară sau aeroport;
- Oferirea de excursii gratuite în împrejurimi la un sejur mai mare de 7 zile,
- Gratuităţi pentru copii sub 12 ani, pentru a stimula vacanţa în familie în staţiune;
- Gratuitate la 20 de persoane plătitoare, pentru a stimula organizarea de grupuri pentru consum.
Judeţul Hunedoara se caracterizează printr-o diversitate ridicată de resurse turistice, ce se
datorează factorilor naturali (forme de relief variate, determinate şi de o structură litologică
diversificată şi complexă, ape termale şi minerale, rezervaţii naturale ş.a.), istorici şi economici
favorabili.
Prioritatea la nivelul infrastructurii de transport este creşterea accesibilităţii în zona centăţilor
dacice din Munţii Orăştiei. În ceea ce priveşte promovarea turistică există deja zone care şi-au
conturat o identitate puternică (brand local) cum ar fi Geoparcul Dinozaurilor, Ţara Haţegului,
Ţinutul Pădurenilor sau Castelul Corvinilor. Totodată, obiectivele de patrimoniu natural și
construit din județ sunt promovate prin intermediul platformei online ”Enjoy Hunedoara”. O
provocare semnificativă la nivel județean și totodată un pas important pentru dezvoltarea
turismului constă în consolidarea identității județului Hunedoara, reunind și promovând sub o
marcă – umbrelă valorile și brand-urile individuale din teritoriu și totodată sprijinind dezvoltarea
acestora. Specificul judeţului este dat de dualitatea dintre brandurile turistice consacrate şi zone
identitare / etnografice care înglobează o varietate importantă de elemente de patrimoniu material
şi imaterial. Astfel, identitatea turistică a judeţului trebuie construită pornind de la obiectivele
existente si vizibile cum ar fi Geoparcul Dinozaurilor, cetăţile romane şi dacice, castelul
Huniazilor sau staţiunea Geoagiu Băi, în paralel cu promovarea zonelor identitare care compun
judeţul: Ţara Haţegului, Ţinutul Pădurenilor, Valea Mureşului, Ţara Zarandului, Zona Orăştie,
Sistemul urban Deva-Hunedoara-Simeri-Călan şi Valea Jiului.
Este de remarcat că aceste zone includ obiective turistice care prezintă câte un segment din
fiecare perioadă esenţială pentru evoluţia istorică a României (perioada Dinozaurilor – Geoparcul
din Haţeg şi dinozaurii pitici; perioada vechii Dacii – Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei; perioada
provinciei romane – Cetăţile Romane din Ţara Haţegului; perioada medievală – Castelul
Huniazilor şi perioada dezvoltării industriale, și în special a dezvoltării mineritului, cu care Valea
Jiului este identificată și astăzi.

29
 BIBLIOGRAFIE

1. România Potențial Turistic, Mihai Ielenicz, Laura Comanescu, Editura Universitară

2. Tehnologia Turismului, Cristina Ghinescu, Ioana Parjol, Ștefania Mihai, Editura Niculescu
3. Resurse și Destinații Turistice Interne și Internaționale, Nicolae Neacșu, Marcela Draghilă,
Editura Universitară
4. Gestiunea Activității de turism, Cipriana Sava, Editura de Vest
5. Economia Turismului, Daniela Turcu, Janeta Weisz, Editura Eurostampa
6. www.wikipedia.com
7. www.google.ro
8. www.scribd.ro
9. http://www.romanianmonasteries.org
10. http://turism.gov.ro
11. http://www.cjhunedoara.ro
12. https://www.primariahd.ro/
13. http://www.adrcentru.ro
14. http://hotelgermisara.ro
15. http://www.insse.ro/cms/
16. http://www.skytrip.ro

30
 ANEXE

Foto nr.1. Harta fizică județul Hunedoara

   Foto nr.2. Orașul Hunedoara, vedere de pe dealul Castelului Corvineștilor

31
Foto nr.3 Castelul Corvineștilor Hunedoara

Foto nr.4 Hotel Rusca

32
 Foto nr. 5 Ștrand Geoagiu-Băi Foto nr.6 Băile Romane

Foto nr. 7 Hotel Germisara Foto nr. 8 Restaurant Germisara

Foto nr. 9 Apartament Germisara

33
 Foto nr 11 Sală Fitness
Foto nr 12 Piscină Exterioara

Foto nr. 13Cele trei săli de conferința ale hotelului

34