Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
tradi]ie [i modernitate
BEREA
tradi]ie [i modernitate
Cu o prefa]` de
Ben Vinken
Lucrare editatã de
Asocia]ia „Berarii României“
CUPRINS
7
Capitolul VII: ........................... 43 Guinness ..................................... 69
Beneficiile consumului Harghita .......................................71
moderat de bere Ha]egana ......................................73
Heineken ..................................... 75
Parte din via]` ........................... 43 Holsten ........................................77
Un pahar de s`n`tate ................. 43 Leffe ............................. 79
Motive pentru care bei bere ....... 44 Lowenbrau .................................. 81
Noroc ......................................... 83
CAPITOLUL VIII: .................. 47 Pilsner Urquell............................. 85
Brandurile membrilor Peroni .......................................... 87
Asocia]iei „Berarii Rom#niei“ REDD’s....................................... 89
Scholossgold ............................... 91
Beck’s ......................................... 49 Silva ............................................ 93
Beck’s Green Lemon .................. 51 Skol ............................................. 95
Bergenbier ...................................53 Stejar ........................................... 97
Bucegi ......................................... 55 Stella ........................................... 99
Carlsberg .................................... 57 Timi[oreana .............................. 101
Ciuc ............................................ 59 Tuborg ........ ............................. 103
Ciuca[ ..........................................61 Tuborg Strong............................ 105
Gambrinus .................................. 63 Tuborg Christmas Brew.............107
Golden Brau ............................... 65 URSUS .................................... 109
Gosser ................................. ........67 ZIPFER ..................................... 111
8
INTRODUCERE
Despre bere,
cu respect [i venera]ie
11
potrivit`, metoda de turnare [i degustare trebuie s`-[i urmeze ritualul
specific. Degust`m berea cu toate sim]urile: cu ochii, cu nasul… ba
chiar [i cu urechea, atunci când ciocnim un pahar. Putem asorta berea
cu orice tip de mâncare dorim! {i dac` m` uit la brandurile de bere
din România, pot s` spun c` ave]i de unde alege!
Noroc!
Ben Vinken
12
13
CAPITOLUL I
Istoria berii
Dar divin
15
babilonian s` beneficieze de o ra]ie zilnic`: doi litri de bere pentru
muncitori, trei pentru servitorii obi[nui]i [i cinci pentru administratori
[i preo]ime.
Puterea Zei]ei
Tot monahii sunt cei care au descoperit faptul c`, m`rind gradul de
alcoolemie al berii, toate
greut`]ile vie]ii \n aba]ii
erau mai u[or tolerate.
A[a s-a ajuns la un nivel
uimitor de consum de bere
\n m#n`stiri: c#te patru
litri pe cap de c`lug`r pe
zi!
Darul monahului
17
s` comercializeze berea \n hanuri numite „klosterschenken“. [i pentru
a \ncuraja loialitatea fa]` de o marc` anume, fiecare bere purta numele
sf#ntului care patrona m#n`stirea \n care se produsese b`utura.
18
„Federa]ia Hanseatic“ care cuprindea opt din cele mai importante
ora[e ale Germaniei.
{tia]i c`...?
19
CAPITOLUL II
Aproximativ 90% din compozi]ia unei beri este ap`. Ea trebuie s` fie
pur`, f`r` nici o urm` de bacterii. Acest lucru este esen]ial, ]in#nd
cont de faptul c` apa este cea care permite celorlalte ingrediente s`-[i
elibereze toate aromele. Compozi]ia chimic` a apei poate influen]a
procesul de producere a berii, rezult#nd \ntr-un final o bere fie u[oar`,
fie mai tare sau una dulce.
Drojdia este cea care transform` zah`rul din must \n alcool [i dioxid
de carbon. Tipul de drojdie care se folose[te \n acest proces variaz`
\n func]ie de tipul de bere.
21
{tia]i c`...?
22
CAPITOLUL III
Procesul de fabricare
Coordonatorul procesului
24
nite, \n intervale de timp
exacte, astfel \nc#t, ami-
donul din mal] este trans-
format \n zaharuri cu mo-
lecule mai u[or metaboli-
zabile de c`tre drojdie.
|n cazanul de filtrare se
realizeaz` separarea fazei
lichide de cojile r`mase
din boabele mal]ului.
Echipamentul este pre-
v`zut cu un sistem de site
fine cu ajutorul c`rora se
realizeaz` filtrarea pl`-
mezii.
26
condi]ii speciale de temperatur` [i presiune \n alte vase sterile. Ea se
refolose[te pentru o nou` [arj`. Zilnic, se verific` condi]iile microbi-
ologice ale drojdiei [i viabilitatea celulelor.
Fermentarea
27
Filtrarea
Tancuri de lini[tire
Berea filtrat` este depozitat` \n rezervoare uria[e unde are loc proce-
sul de lini[tire [i maturare. Dup` efectuarea analizelor obligatorii,
berea poate fi trimis` c`tre \mbuteliere: la sticl`, cutie sau butoi.
{tia]i c`...?
28
CAPITOLUL IV
Tipuri de bere
„Lager“ [i „Ale“
Exist` sute de tipuri diferite de bere peste tot \n lume, \ns` ele pot fi
u[or clasificate \n dou` categorii: „lager“ [i „ale“.
Berile „lager“ sunt cele mai populare. Pot fi definite prin fermentarea
la temperaturi sc`zute - 5-9 grade Celsius, ba chiar unele ajung#nd
p#n` la 0 grade Celsius. |n general, aceste beri sunt u[oare, de culoare
galben deschis, de[i se pot \nt#lni [i tipuri brune \n aceast` categorie.
Stiluri de bere
32
pu]in` aciditate. De asemenea, belgienii fabric` un tip de bere alb`
rezultat dintr-o cantitate \nsemnat` de gr#u nem`l]uit.
{tia]i c`...?
33
CAPITOLUL V
Gust`m [i savur`m
34
spune c` \l putem detecta la o concentra]ie de o parte \n dou` mi-
lioane de p`r]i. Papilele gustative „responsabile“ de identificarea
acestui gust sunt situate la baza limbii, de aceea, spre deosebire de
tehnica aplicat` la degustarea vinului, pentru aprecierea corect` a
intensit`]ii [i calit`]ii am`relii, degust`torul trebuie s` \nghit` o mic`
cantitate de bere. Hameiul este ingredientul care confer` am`reala
specific` berii.
Dantela paharului
Ori de cate ori savur`m o bere, suntem aten]i la spuma care dezv`luie de
multe ori calitatea b`uturii. Spuma trebuie s` fie alb`, dens`, cu \n`l]imea
de 30-40 mm, persistent` timp de minim 3 minute, \nso]it` de perlaj con-
stant. Dup` dispari]ie, las` pe pahar o urm` alb`, ca o dantelat`.
Degustarea cu nasul
36
Berarii din \ntrega lume au agreat o terminologie comun` pentru
descrierea aromelor specifice diverselor tipuri de bere, „limbajul
berii“ fiind format din 122 de termeni. Aceast` abordare unitar` per-
mite aplicarea unor criterii similare de evaluare.
{tia]i c`...?
37
CAPITOLUL VI
Berea \n gastronomie
Arta culinar` f`r` bere este ca p#inea f`r` sare. Suntem obi[nui]i s`
privim berea ca pe o b`utur` cu o slab` concentra]ie de alcool sau
chiar un aliment nutritiv, dar c#]i dintre noi o folosim ca ingredient
minune \n ale g`titului?
Berea poate transforma cea mai banal` m#ncare \ntr-o delicates` gas-
tronomic`. Fr`geze[te orice tip de carne, paste sau fructe de mare,
conferindu-le o savoare care \]i capteaz` sim]urile definitiv. Folosit`
\n diferite tipuri de sosuri, berea \[i pierde din alcoolemie prin fier-
bere, l`s#ndu-le acestora o arom` foarte fin`. Ca ingredient \n alua-
turi, berea d` un gust delicat cl`titelor [i produselor de patiserie,
f`c#ndu-le mai pufoase.
Ingrediente:
2 linguri unt, 2 linguri f`in`, 1 litru bere blond`, 1 g`lbenu[ de ou, 1
can` de sm#nt#n`, sare [i piper.
Mod de preparare
Se amestec` untul cu f`ina p#n` ce se ob]ine o past` omogen`.
Se adaug` treptat litrul de bere [i compozi]ia rezultat` se pune la fiert.
39
Separat, \ntr-un bol special de sup`, se bate g`lbenu[ul cu sm#nt#n`,
iar deasupra se toarn` berea fiart`. Se pune sare [i piper dup` gust [i
supa este gata! Se serve[te cu p#ine pr`jit`.
Ingrediente:
Pulpe de pui, foi de dafin, sare, piper, bere blond`, coriandru, ro[ii
„cherry“, suc de mere, l`m#ie sau lime, unt.
Mod de preparare
Se iau ni[te pulpe grase de pui, care se por]ioneaz` sau se dezoseaz`.
Se pun buc`]ile \ntr-o pungu]` de plastic care se \nchide, se adaug`
40
sare [i piper, un pahar de bere blond` savuroas`, dou` foi de dafin,
coriandru, ni[te ro[ii "cherry" mici [i gustoase [i o lingur` de suc de
mere. Se pun \n frigider peste noapte sau se las` afar` dup` ce s-a
\nchis punga, doar c#teva ore. |n plus, e nevoie de o felie - dou` de
l`mai sau chiar lime. Se pun \n tigaie [i, cu pu]in unt, se rumenesc [i
se \n`bu[` cu un capac. C#nd s-au f`cut, se adaug` ro[ioarele din
pung` [i o felie sau dou` de lime, care se sting tot \n pu]in unt, stins
la r#ndul lui cu o lingur` de bere blond`.
Dup` ce s-au rumenit pulpele \n tigaie, se pune o lingur` din bai] [i
se las` totul sub capac. C#nd dispare zeama, se pun ro[iile, feliile de
l`m#ie [i un cub de unt. Imediat ce s-a topit, se pune o lingur` - dou`
din acela[i sos din pung` [i se relev` arsura. S` fie doar rumenit, pen-
tru c` de acolo iese gustul sosului.
Ingrediente
1 can` cacao, 1 can` ap`, 1 can` bere, 1 lingur` o]et, 1 lingur` esen]`
de vanilie, 2/3 c`ni lapte concentrat, 1 can` margarin`, 1 can` zah`r,
2 ou`, 2 c`ni f`in`, pu]in` sare, 1 linguri]` praf de copt.
Mod de preparare
Se fierbe apa [i se amestec` cu praful de cacao.
Apoi se adaug` berea [i se las` compozi]ia la r`cit. Separat, \ntr-un
vas, se amestec` laptele cu vanilie [i o]etul, iar \n altul margarina,
zah`rul, ou`le b`tute spuma, ¼ din cantitatea de f`in` [i praful de
copt. Peste aluatul rezultat se toarn` laptele, f`ina r`mas` [i
amestecul de cacao [i bere. Se a[eaz` compozi]ia \ntr-o tav` tapetat`
cu pu]in unt [i f`in` [i se las` la copt 45 de minute.
C#nd este gata, se toarn` deasupra [i o glazur` de ciocola` alb`, peste
care ad`ug`m un strat fin de cacao. Se serve[te al`turi de c#teva
feliu]e de fructe.
41
{tia]i c`...?
42
CAPITOLUL VII
Un pahar de s`n`tate
43
mal]ului, precum [i substan]ele antioxidante derivate din hamei [i
mal]. Astfel c` berea are implica]ii indiscutabile \n buna func]ionare
a organismului.
44
{tia]i c`...?
45
CAPITOLUL VIII
z Heineken Rom#nia
z InBev Rom#nia
z URBB
z URSUS Breweries
Beck’s Lowenbrau
Beck’s Green Lemon Noroc
Bergenbier Pilsner Urquell
Bucegi Peroni
Carlsberg REDD’s
Ciuc Scholossgold
Ciuca[ Silva
Gambrinus Skol
Golden Brau Stejar
Gosser Stella
Guinness Timi[oreana
Harghita Tuborg
Ha]egana Tuborg Strong
Heineken Tuborg Christmas Brew
Holsten URSUS
Leffe ZIPFER
47
48
Beck’s
Berea German` num`rul unu \n lume
Beck's este ast`zi berea german` cea mai bine vandut` \n lume, cu prezen]`
activ` \n peste 120 de ]`ri.
Caracteristicile, calitatea german` a Beck's [i asocierea cu spiritul t#n`r [i non-
conformist, fac ca aceast` bere s` fie foarte c`utat` de consumatori, care se
identific` cu valorile Beck's [i \[i doresc asocierea cu aceast` marc`.
Produs` \n strict` concordan]` cu Legea German` a Purit`]ii Berii
(Reinheitsgebot) [i ob]in#nd \ntocmai caracteristicile distincte ale berii, Beck's
garanteaz` calitatea unui produs 100% natural. Calitatea produsului [i
folosirea celor mai bune ingrediente sunt factorii cheie care stau \n spatele suc-
cesului mondial al m`rcii.
49
50
Beck’s Green Lemon
Spune NU statului \n cas`!
Indiferent de v#rst`, fie c` apar]ii unui sex sau celuilalt, Beck's Green
Lemon vrea s` te scoat` din cas`, vrea s`-]i arate c#t de bine este \n
aer liber: fierbin]eala verii poate fi domolit` de un r`coros [i recon-
fortant gust de l`m#ie verde.
51
52
Bergenbier
Prietenii [tiu de ce
Bergenbier este una dintre cele mai apreciate beri din ]ara noastr`; [i-a
construit popularitatea pe un atribut fundamental: o bere proasp`t` [i
savuroas`, care se bea \mpreun` cu prietenii. Bergenbier este o marc`
puternic asociat` cu lumea b`rba]ilor, care vorbe[te despre masculini-
tate [i complicitate masculin`.
|n comunicarea Bergenbier universul masculin al prietenilor \[i
reg`se[te valorile primordiale. Prin spoturile sale, Bergenbier le
vorbe[te b`rba]ilor \ntr-un limbaj numai de ei \n]eles, se creeaz` ast-
fel o leg`tur` str#ns`, o complicitate \ntre marc` [i universul mas-
culin.
53
54
Bucegi
|mpreun` la bine [i la r`u
Caracteristicile produsului
Bucegi este o bere blond` de larg consum, cu o concentra]ie de alcool
de 4,6% [i un extract primar de 10,5° P.
Istoric
Bucegi a fost fabricat` pentru prima dat` \n 1984 [i a devenit repede
una din cele mai apreciate [i mai puternice m`rci rom#ne[ti de bere.
Relansat` cu succes \n februarie 2002, Bucegi a ajuns, \ntr-un timp
relativ scurt, o marc` important` din portofoliul Heineken Rom#nia.
Bucegi s-a remarcat prin autenticitate [i relevan]` pentru consuma-
torii s`i. Recunoa[terea acestui fapt s-a confirmat [i prin numeroase-
le premii ob]inute \n cadrul unor renumite festivaluri de publicitate
din ]ar` (Ad'Or 2002 [i 2003, Effie 2007) [i din str`in`tate (Golden
Drum Portoroz 2002).
Profilul m`rcii
Bucegi este [i \[i dore[te s` r`m#n` o marc` simpl`, familiar`. Cel
mai important lucru pentru Bucegi este apropierea de consumatorii
s`i, l#ng` care dore[te s` fie [i la bine [i la r`u. Nu \n ultimul r#nd,
puterea de a face haz de necaz, at#t de caracteristic` rom#nilor, este o
valoare a m`rcii care \ncearc` s`-i ajute pe consumatori s` treac` mai
u[or peste problemele zilnice.
55
56
Carlsberg
Carlsberg, una dintre cele mai renumite m`rci de bere din lume, a fost
lansat` de compania URBB pe pia]a rom#neasc` \n luna mai a anului
2001. |nc` de la intrarea sa pe pia]a din Rom#nia, Carlsberg a devenit
sinonim cu inova]ia, fiind primul brand care a introdus capacele de
protec]ie speciale pentru doze, eticheta transparent` - No look Label,
[i sticla special` Carlsberg cu logo embosat [i un design modern care
eviden]iaz` valorile [i caracterul cosmoplit al m`rcii.
Istoric:
Carlsberg a fost fondat` \n 1847, la Copenhaga, de J.C. Jacobsen
(1811 - 1887). Cu o tradi]ie de peste 150 de ani, Carlsberg este una
dintre cele mai renumite [i mai bine v#ndute beri din lume.
57
58
Ciuc
Caracteristicile produsului
Ciuc Premium este o bere blond` superioar`, de tip Pils, cu o concen-
tra]ie de alcool de 5% [i un extract primar de 11.5° P.
Istoric
Fabricat` \nc` din 1975, la Miercurea Ciuc, aceast` bere s-a remarcat
imediat prin gustul unic conferit de puritatea apei din zona Harghita
[i de calitatea excelent` a mal]ului [i hameiului.
Gustul des`v#r[it al berii Ciuc Premium a r`mas acela[i dealungul
timpului. Ceea ce s-a schimbat este ambalajul care \n acest an a fost
aliniat la calitatea berii. Acesta este acum de un verde premium, are
o form` modern`, unic` pentru Rom#nia cu inscrip]ii \n relief [i
etichete cu un design atr`g`tor.
Profilul m`rcii
Ciuc Premium ofer` o prospe]ime inegalabil` oriunde este con-
sumat`. Este alegerea perfect` \n momentul \n care vrei s` te relaxezi
cu o bere r`coroas` \n fa]`, fie la munte, fie la mare sau pur [i simplu
la o teras` cu prietenii \ntr-o zi c`lduroas` de var`.
59
60
Ciuca[
Re]eta Ciuca[ dateaz` din 1892 [i poart` numele muntelui din care
izvor`[te ingredientul s`u vital, apa pur` de munte. |n 2004, marca a
fost integrat` \n portofoliul URSUS Breweries. Ciuca[ este distribuit`
la nivel na]ional din aprilie 2005. Anul acesta calitatea m`rcii a fost
recunoscut` la nivel interna]ional, fiind recompensat` cu: Medalia de
argint la Monde Selection-International Institute for Quality
Selections, Belgia [i Superior Taste Award o stea acordat` de
International Taste& Quality Institute, Brussel, Belgia.
61
62
Gambrinus
Pentru momente speciale
Caracteristicile produsului
Gambrinus este o bere blond` superioar` de larg consum, cu o con-
centra]ie de alcool de 4,5% [i cu un extract primar de 10,5°P.
Istoric
|n anul 2005 a fost relansat` cu succes prin intermediul unei campanii
de imagine ce a constat \n schimbarea etichetei [i \ntinerirea aspectu-
lui acesteia. Simbolul m`rcii, \ns`, a r`mas acela[i: regele berar
Gambrinus. Astfel, s-a demonstrat c` „tradi]ional“ nu trebuie s`
\nsemne [i „\nvechit“.
63
64
Golden Brau
Una bun` \mpreun`
Caracteristicile produsului
Golden Brau este o bere blond` cu aspect limpede [i cu gust pl`cut,
fin [i u[or am`rui. Concentra]ia de alcool este de 4,8% [i extractul
primar de 11°P.
Istoric
Lansat` \n 1998, Golden Brau a ajuns, \n numai doi ani, una dintre
cele mai v#ndute [i mai c`utate beri din Rom#nia. Secretul?
Identificarea ei cu un mod de viat` simplu, dar dinamic al consuma-
torilor de bere din Rom#nia.
Profilul m`rcii
Golden Brau este o marca inovatoare, care aduce \ntotdeauna ceva nou
[i relevant consumatorilor sai. Berea Golden Brau a fost prima din
Rom#nia care a lansat un PET cu o folie de protec]ie [i apoi a lansat
sistemul de \nchidere Oxigen Stop, care garanteaz` prospe]imea berii
pe o perioad` mai lung` de timp. Acum, Golden Brau aduce o form`
ergonomic` ambalajului s`u, fiind foarte u[or de manevrat.
65
66
Gosser
Caracteristicile produsului
Gosser este o bere blond` Premium de calitate superioar` cu o con-
centra]ie de alcool 5,3% [i un extract primar de 12,1° P.
Istoric
Povestea berii Gosser \ncepe \n 1860, cand Max Kober, un berar din
Graz, a cump`rat o parte a vechii m#n`stiri din Goss [i a construit o
ber`rie, „zu Goss“. |n 1893, Kober [i-a transformat ber`ria \ntr-o
societate comercial`, moment care marcheaz`, practic, na[terea a
ceea ce avea s` devin` legenda Gosser.
Gosser este [i ast`zi \n topul preferin]elor austriecilor, p`str#ndu-[i
ne[tirbit` aura legendar` de-a lungul timpului. Gosser este \n Austria
sinonim cu bere. Marca se bucur` de recunoa[tere [i apreciere nu
doar \n Austria, ci [i la nivel central european. |n Rom#nia, berea
Gosser a fost lansat` \n 2002 [i, \n numai doi ani, a reu[it s`-[i con-
solideze pozi]ia \n segmentul Premium.
Profilul m`rcii
Gosser este o bere str#ns legat` de natur`. R`d`cinile istorice din
feerica regiune Styr, leg`turile cu tradi]iile locului, puritatea naturii
precum [i calitatea de excep]ie a re]etei de fabrica]ie sunt elementele
centrale ale acestei m`rci.
Aten]ia m`rit` acordat` detaliilor scoate [i mai puternic \n eviden]`
calit`]ile excep]ionale ale m`rcii: sigiliul de pe g#tul sticlei sim-
bolizeaz` garan]ia grijii cu care sunt selec]ionate ingredientele, iar
verdele special [i embosul asimetric amintesc de formele naturale
sculptate de ap` \n natur`.
67
68
Guinness
69
70
Harghita
Caracteristicile produsului
Harghita este o bere blond` superioar` de larg consum, cu o concen-
tra]ie de alcool de 4,5% [i cu un extract primar de 10,5°P.
Istoric
Harghita este o bere de tradi]ie \n zona de unde provine, succesul de
care se bucur` fiind \n mare parte datorat calit`]ii superioare a apei
din care este fabricat`. |n anul 2006, marca Harghita a fost relansat`
prin \ntinerirea [i modernizarea etichetei precum [i prin introducerea
unei forme moderne [i novatoare a PET-ului.
71
72
Ha]egana
Caracteristicile produsului
Ha]egana este o bere blond` superioar` de larg consum, cu o concen-
tra]ie de alcool de 4,5% [i cu un extract primar de 10,5°P.
Istoric
Ha]egana a intrat \n portofoliul de m`rci al Heineken Rom#nia \n
anul 2000, odat` cu preluarea fabricii din Ha]eg. |n anul 2006, marca
Ha]egana a fost relansat` prin \ntinerirea [i modernizarea etichetei
precum [i prin introducerea unei forme moderne [i novatoare a PET-
ului.
73
74
Heineken
Caracteristicile produsului
Heineken este o bere pilsener de culoare deschis`, de fermenta]ie
inferioar`, cu un con]inut de alcool de 5% [i un extract primar de
11,4º P. Heineken este ob]inut` printr-un proces natural de brasaj,
f`r` adaos de aditivi. Ingredientele folosite pentru producerea aces-
tei beri sunt mal]ul din orz, apa, hameiul [i drojdia Heineken de tip
A. Caracteristicile berii Heineken sunt aroma proasp`t` [i gustul
u[or am`rui, care fac ca aceasta bere s` fie b`ut` cu placere.
Istoric
Berea Heineken a fost savurat`, genera]ie dup` genera]ie, de la
\nceputurile sale [i p#n` \n prezent. Istoria berii Heineken \ncepe cu
mai bine de 135 de ani \n urm`, iar re]eta sa unic` este respectat` cu
stricte]e [i ast`zi. Datorit` standardelor extrem de riguroase, calitatea
excep]ional` a berii Heineken este aceea[i, pretutindeni in lume.
Oriunde pe glob, sticla verde a ajuns s` reprezinte naturale]ea [i
prospe]imea plin` de vitalitate a berii. Berea Heineken este astazi cea mai
valoroas` marc` de bere premium la nivel interna]ional, fiind prezent` \n
aproape fiecare ]ar` din lume. Eticheta transparent` de pe sticlele
Heineken vine s` \nt`reasc` vizual calitatea premium a acestei beri.
Heineken te inspir` [i \]i ofer` experien]e unice \n fiecare clip`.
Heineken adreseaz` publicului invita]ia sa de a \mp`rt`[i o atitudine
pozitiv` [i \ndr`znea]`, de a experimenta ceva nou [i diferit [i de a
dep`[i grani]ele existen]ei lor obi[nuite de zi cu zi.
Profilul m`rcii
Heineken este o marc` Super Premium, pozi]ionat` \n segmentul supe-
rior al pie]ei. Ceea ce o diferen]iaz` de alte m`rci sunt caracteristicile
sale unice: Heineken este pasionat` de calitate, are o perspectiv` glo-
bal` [i o personalitate cosmopolit` foarte atr`g`toare. Heineken aduce
bucurie [i pl`cere \n vie]ile a milioane de oameni, \n \ntreaga lume.
75
76
Holsten
Istoric:
Holsten a fost produs` pentru prima dat` \n Hamburg - Germania, \n
anul 1879. Numele acesteia provine de la denumirea unui trib germa-
nic, Holsten, care a locuit \n partea sudic` a Germaniei \n secolul al
XII-lea.
77
78
Leffe
Savour Life, Savour Leffe
Fondat` \nc` din 1152, m#n`stirea Notre Dame de Leffe, aflat` l#ng`
Dinant, ora[ francofon din regiunea Valonia din Belgia, exist` [i
ast`zi. |n 1240, c`lug`rii au cump`rat o fabric` de bere situat`
aproape de m#n`stire [i au \nceput produc]ia de bere. M#n`stirea a
fost desfiin]at` \n timpul revolu]iei franceze, activit`]ile au fost sistate
\n totalitate \n anul 1809 [i reluate \n 1952, \n condi]ii financiare difi-
cile. M#n`stirea a \ncheiat un acord cu Albert Lootvoet pentru
relansarea produc]iei, p`str#ndu-se \n acela[i timp bogata sa tradi]ie
[i re]eta specific`.
Astazi, marca Leffe este prezent` \n peste 60 de]`ri, iar 96% din volu-
mele de v#nz`ri se \nregistreaz` \n Europa de Vest, fiind principalul
brand de specialit`]i pe pie]ele cele mai importante Vest: Belgia [i Fran]a.
79
80
Lowenbrau
Berea de la Oktoberfest
Istoria Löwenbräu
Löwenbräu \[i are originile \nc` din secolul 14, \n anul 1383 c#nd este
produs` pentru prima dat` la hanul „Zum Löwen“ din Germania.
Actuala re]et` dateaz` din anul 1851, an \n care \ncepe produc]ia berii
la Munchen, \n una dintre cele mai moderne fabrici din lume. La
finalul secolului 19 fabrica Löwenbräu era una dintre cele mai mari
din Europa. |n timpul r`zboiului, \n 1944, fabrica a fost complet dis-
trus` iar dup` reconstruc]ie, marca [i-a reluat locul \n topul ierarhiei
m`rcilor de bere germane [i a \nceput s` fie exportat`.
81
82
Noroc
Dupa munc` [i r`splat`
83
84
Peroni Nastro Azzurro
Gustul rafinat al berii premium sau Peroni Nastro Azzurro
85
86
Pilsner Urquell
Pilsner Urquell - berea care a schimbat percep]ia omenirii
despre bere
87
88
REDD's
REDD's Fresh- prima bere cu arom` de fructe din Rom#nia
Caracteristicile Produsului:
REDD's Fresh este o bere de calitate superioar`, fin`, cu arom` natu-
ral` de l`m#ie, cu un grad de alcoolizare normal (4.5%), mai pu]in
amar` [i u[or acidulat`. REDD's Fresh este disponibil` la nivel
na]ional \n sticle de 0.33l twist off nereturnabile, 0.5l sticl` retur-
nabil` [i 0.5l cutie, at#t pentru consumatorii din baruri [i cluburi, c#t
[i pentru cei ce doresc s` o achizi]ioneze din magazine.
Istoric:
URSUS Breweries, subsidiar` a SABMiller plc., a lansat la 1 martie
2008 prima bere cu arom` de fructe din Rom#nia, REDD's Fresh,
extinz#ndu-[i astfel portofoliul de produse pe segmentul premium
\ntr-o nou` categorie, „flavoured beers“.
Profilul M`rcii:
Inten]ia REDD's este de a aduce un plus pe pia]a berii din Rom#nia,
prin calitatea [i originalitatea re]etei, prin gustul unic, precum [i prin
posibilitatea pe care o ofer` consumatorilor de a-[i satisface nevoia
de schimbare, de a fi parte dintr-un nou univers premium, special [i
neconven]ional, plin de culoare [i veselie: universul REDD's.
Noua marc` lansat` de URSUS Breweries se adreseaz` consumato-
rilor moderni, consumatori deschi[i la noutate [i inova]ie, mereu
tineri, \nconjura]i de prieteni, care apreciaz` în egal` m`sur` calitatea
produsului, dar [i imaginea acestuia. |n lumea plin` de culoare
REDD's se pot reg`si, a[adar, [i femeile, care vor aprecia cu siguran]`
at#t gustul unic REDD's, c#t [i stilul cosmopolit [i contemporan al
noii m`rci.
89
90
Scholossgold
Satisfac]ie f`r` alcool
Caracteristicile produsului
Special`, at#t prin ingredientele de calitate folosite, c#t [i prin tipul ei
aparte de b`utur` non-alcoolic`, Schlossgold ofer` savoarea [i gustul
berii \ntr-o b`utur` care nu con]ine alcool. Schlossgold ofer` o solu]ie
ve[nicei dileme \ntre pl`cerea de a savura o bere [i nevoia de a urca la
volan.
Profilul m`rcii
Schlossgold se adreseaz` unei categorii foarte largi de consumatori:
indiferent de sex, v#rst`, educa]ie sau venituri, atunci c#nd vrei s`
savurezi o bere, dar [i s` evi]i consecin]ele consumului de alcool,
Schlossgold este cea mai bun` solu]ie. |n cazul ambalajului
Schlossgold, remarcabil` este zona termosensibil` de pe eticheta sti-
clei: tip`rit cu o cerneal` special`, cuv#ntul „satisfac]ie“ apare doar
atunci c#nd temperatura berii este \ntre 4 [i 6 grade C, aceasta fiind cea
mai potrivit` pentru consum.
91
92
Silva
Recunoa[te valoarea
Caracteristicile produsului
Silva are toate caracteristicile unei beri premium: culoare galben-aurie,
gust aromat, datorit` concentra]iei mai ridicate de hamei, claritate,
spum` bogat` [i prospe]ime de lung` durat` datorit` unei impregn`ri
mai intense de dioxid de carbon.
Silva se produce \n dou` sortimente: Silva Original Pils - bere blond`,
cu o concentra]ie de alcool de 5.1%, cu un extract primar de 11,8° P [i
Silva Strong Dark Beer - bere brun`, cu o concentra]ie de alcool de 7%,
cu un extract primar de 16° P.
Istoric
N`scut` \n inima Transilvaniei, Silva a mo[tenit ceva din atmosfera patri-
arhal` a regiunii [i din reputa]ia de excelen]i me[te[ugari a oamenilor de
aici. |nc` dinainte de 1989 numele acestei m`rci era asociat cu una din-
tre cele mai bune beri din ]ar`. Silva a fost relansat` cu succes pe pia]a
rom#neasc` \n 1991, fiind urmat` \n 1996 de Silva Dark, o bere special`
produs` dup` o re]et` original` belgian`, f`r` coloran]i artificiali.
|n 2007, ambalajul \ntregii game a fost modernizat [i actualizat,
folosindu-se elemente moderne de design, dar [i idei atractive [i nova-
toare pentru anumite tipuri de etichete cum ar fi cele de g#t.
Profilul m`rcii
Marca Silva se pozi]ioneaz` \n segmentul Premium [i \[i trage seva din
valorile autentice rom#ne[ti. Este o marca rom#neasc` cu tradi]ie, care
inspir` elegan]`. Numele ei aminte[te de latinescul „silva“ care \mpru-
mut` m`rcii atribute ce ]in de simbolistica p`durii - puritate, naturale]e,
durat`. De aceea Silva \nseamn`, \nainte de toate, valori adev`rate care
se mo[tenesc [i se transmit: rafinament, elegan]`, armonie.
93
94
Skol
Valorile Skol:
Skol se adreseaz` persoanelor dinamice, \ncrez`toare, care apreciaz`
voia bun` [i distrac]ia. Brandul Skol este unul tineresc [i dinamic, cu
valori aproape palpabile, cu care se poate interac]iona. Skol este apre-
ciat` ca fiind o bere „refreshing“ - care „alunec` u[or“.
95
96
Stejar
Stejar Pislner este o bere pentru oameni care vor mai mult, c`rora le
place distrac]ia [i care \[i tr`iesc via]a intens.
97
98
Stella Artois
Pre]uie[te fiecare pahar!
Cea mai v#ndut` bere belgian` din lume, 600 de ani de tradi]ie [i exce-
len]` \n producerea berii.
Primele „pic`turi“ istorice de Stella Artois dateaz` din anul 1366, din vre-
murile c#nd \n Belgia, \n ora[ul Leuven, exista celebra ber`rie Den Horen
(Cornul). Este ber`ria unde \n anul 1708 Sebastien Artois a fost numit
maestru-berar, [i pe care, \n 1717 a cump`rat-o, pentru a produce prima
sticl` de bere Artois.
|n 1926, de Cr`ciun, lucr`torii de la fabrica din Leuven au preg`tit pentru
locuitorii ora[ului o edi]ie special` a berii Artois. Datorit` succesului pe
care l-a avut noua bere au hot`r#t s` o produc` \n continuare [i i-au spus
Stella Artois (de la „Steaua Cr`ciunului“), \n cinstea stelelor care au ve-
gheat la procesul apari]iei berii cu gust pl`cut amar [i prospe]ime intens`.
De atunci, Stella Artois a devenit „Berea din ]ara Berii“, iar „miracolul“
a fost exportat \n 80 de ]`ri.
99
100
Timi[oreana
Povestea merge mai departe
101
102
Tuborg
Valorile Tuborg
|ncep#nd din mai 2007, marca are un nou ambalaj, unic prin interme-
diul a trei elemente - sticla verde, eticheta transparent` [i sistemul de
deschidere tuby-cap, acest ambalaj exprim#nd cu acurate]e valorile
principale ale m`rcii: libertatea - echivalent` cu provocarea schimb`rii,
inova]ia - \ndr`zneala de a miza pe „nou“ [i calitatea - eviden]iat` de la
\ntreg, la cel mai mic detaliu.
Istoric:
Tuborg a fost creat` \n 1895, \n Copenhaga. Ea a c#[tigat admira]ia
consumatorilor din peste 100 de ]`ri. Numele de „Tuborg“ este o
derivare lingvistic` de la Thuesborg, locul unde s-a \nfiin]at prima fa-
bric` de bere Tuborg din Danemarca.
103
104
Tuborg Strong
Tuborg Strong este o bere blond` care se adreseaz` unui public puter-
nic. Considerat` „etichet` a masculinit`]ii“, Tuborg Strong este o bere
tare, care con]ine 7,2% alcool.
105
106
Tuborg Christmas Brew
Valori
Valorile care \nso]esc aceast` bere an de an sunt distrac]ia, spiritul de
s`rb`toare [i bun` dispozi]ie, \nso]ite de culoarea definitorie a acestui
brand special - albastrul.
107
108
URSUS
Povestea de success continu`
109
110
ZIPFER
Zipfer este o bere de înalt` calitate, fiind una dintre cele mai apreci-
ate beri din Austria.
111
Fotografii:
Asso Birra
Bayerischer Brauerbund
Belgian Brewers
Brasseurs de France
The Brewers of Europe
Brewers of Sweden
Bridgeman Girondon
British Beer & Pub Association
Campaign for Real Ale
Carlsberg
Centraal Brouwerij Kantoor
Cerveceros de Espana
Czech Beer and Malt Association
Daily Mail- Fiona Sims
Danish Beer Association
Danish Beer Academy- Claus Peuckert
Heineken
Anthony Holmes- Walker
InBev
Italian Brewers Association
Panimoliitto
SABMiller
Societa Italiana di Ginecologia e Obstetricia
Somogy Edition d`Art
Alexander Von Buxhoeveden
112