Sunteți pe pagina 1din 112

tradi]ie [i modernitate

BEREA

tradi]ie [i modernitate

Cu o prefa]` de Ben Vinken

Lucrare editatã de Asocia]ia „Berarii României“

BEREA tradi]ie [i modernitate Cu o prefa]` de Ben Vinken Lucrare editatã de Asocia]ia „Berarii României“

CUPRINS

Introducere

11

Capitolul IV:

31

 

Tipuri de bere

Capitolul I:

15

Istoria berii

„Lager“ [i „Ale“

31

Stiluri de bere

31

Dar divin

15

Ra]ia de bere, hrana zilnic`

15

Capitolul V:

34

Puterea Zei]ei

16

Arta servirii [i a degust`rii

Darul monahului

17

Apari]ia unei noi bresle: berarii

18

Gust`m [i savur`m S` descoperim personalitatea

34

Capitolul II:

21

berii

34

Patru ingrediente minune

Dantela paharului

36

Degustarea cu nasul

36

Capitolul III:

24

Procesul de fabricare

Capitolul VI:

39

Berea \n gastronomie

Coordonatorul procesului

24

Producerea mustului de bere

24

Meniu complet, cu bere

39

Multiplicarea celulei de drojdie

26

Felul I - Sup` cu bere

39

Fermentarea

27

Felul II - Pui cu bere

40

Filtrarea

28

Desert - Prajitur` de ciocolat`

Tancuri de lini[tire

28

cu bere

41

7

Capitolul VII:

43

Guinness

69

Beneficiile consumului

Harghita

71

moderat de bere

Ha]egana

73

Heineken

75

Parte din via]`

43

Holsten

77

Un pahar de s`n`tate

43

Leffe

79

Motive pentru care bei bere

44

Lowenbrau

81

 

Noroc

83

CAPITOLUL VIII:

47

Pilsner Urquell

85

Brandurile membrilor

Peroni

87

Asocia]iei „Berarii Rom#niei“

REDD’s

89

Scholossgold

91

Beck’s

49

Silva

93

Beck’s Green Lemon

51

Skol

95

Bergenbier

53

Stejar

97

Bucegi

55

Stella

99

Carlsberg

57

Timi[oreana

101

Ciuc

59

Tuborg

103

Ciuca[

61

Tuborg Strong

105

Gambrinus

63

Tuborg Christmas Brew 107

Golden Brau

65

URSUS

109

Gosser

67

ZIPFER

111

Gambrinus 63 Tuborg Christmas Brew 107 Golden Brau 65 URSUS 109 Gosser 67 ZIPFER 111 8

8

INTRODUCERE

Despre bere, cu respect [i venera]ie

Noi belgienii abord`m berea din punct de vedere gastronomic, pentru c` avem o varietate impre- sionant` de gusturi, culori [i tipuri de bere. |ncerc`m s` comunic`m aceast` idee [i altor ]`ri unde berea este pe val. {i, cu siguran]`, România, dac` ne uit`m la cifrele din ultimii zece ani, a devenit o ]ar` a iubitorilor de bere, con- sumul pe cap de locuitor fiind de 89 de litri \n 2007.

con- sumul pe cap de locuitor fiind de 89 de litri \n 2007. Cred c` românii

Cred c` românii ar trebui s` priveasc` aceast` b`utur` natu- ral` ca un plus de valoare în

dieta lor zilnic` [i s` o consume cu modera]ie. De asemenea, îi sf`tuiesc pe români s` priveasc` berea cu cel mai înalt respect.

Belgianul Ben Vinken este unul dintre cei mai faimo[i degust`tori de bere din întreaga lume.

Cât prive[te ritualul de degustare de bere, trebuie s` v` spun s` fi]i aten]i întotdeauna la condi]iile optime de consum, indiferent c` sunte]i acas` sau într-un bar: paharele s` fie curate, temperatura

11

potrivit`, metoda de turnare [i degustare trebuie s`-[i urmeze ritualul specific. Degust`m berea cu toate sim]urile: cu ochii, cu nasul… ba chiar [i cu urechea, atunci când ciocnim un pahar. Putem asorta berea cu orice tip de mâncare dorim! {i dac` m` uit la brandurile de bere din România, pot s` spun c` ave]i de unde alege!

De aproape 30 de ani, de când am devenit degust`tor de bere, spun urm`torul lucru: berea este mai mult decât o banal` b`utura popular`, a[a cum ar putea crede consumatorii din întreaga lume. Este o b`tur` natural`, s`n`toas`, r`coritoare, gustoas`, pe care o pute]i savura al`turi de orice fel de mâncare.

A[adar, consuma]i berea cu venera]ie!

Noroc!

Ben Vinken

pe care o pute]i savura al`turi de orice fel de mâncare. A[adar, consuma]i berea cu venera]ie!

12

13

13

CAPITOLUL I

Istoria berii

Dar divin

Povestea berii \ncepe acum 8.000 de ani \.C, c#nd palestinienii au descoperit aceast` b`utur` provenit` din fermentarea orzului. Re]eta era foarte simpl`: \nmuiau \n ap` orzul pr`jit \n cuptoare de lut [i asteptau p#n` se producea fermentarea. Arheologii americani care au descifrat relicve din anul 1935 au ar`tat c`, acum 6.000 de ani \.C, sumerienii au dezvoltat cel pu]in zece re]ete de bere - cunoscute sub numele de „Sikaru“.

Delta Nilului era deosebit de fertil`, asigur#ndu-i pe egipteni de recolte bogate de orz, ceea ce va duce, \n anul 3.500 \.C la o produc]ie de bere deosebit de r`sp#ndit`. La fel ca locuitorii din Sumeria [i Babilon, egiptenii credeau c` berea pe care o numeau „Zythum“ era un dar divin.

Cu aproape patru mii de ani \n urm`, chinezii produceau [i ei o b`utur` fermentat` limpede folosind culturile de mei.

Ra]ia de bere, hrana zilnic`

|n Babilon, Codul lui Hummrabi, considerat cel mai important docu- ment al antichit`]ii, includea o referire important` la bere.

Pentru c` beneficiile consumului de bere erau binecunoscute, fiind considerat` o b`utur` nutritiv`, Hummrabi decretase ca fiecare

15

babilonian s` beneficieze de o ra]ie zilnic`: doi litri de bere pentru muncitori, trei pentru

babilonian s` beneficieze de o ra]ie zilnic`: doi litri de bere pentru muncitori, trei pentru servitorii obi[nui]i [i cinci pentru administratori [i preo]ime.

De asemenea, Codul ar`ta c` de]in`torii de taverne erau aspru pedep- si]i dac` \ncercau s`-[i p`c`leasc` clien]ii, neacord#nd ra]ia zilnic`. Acest fragment poate fi considerat prima lege despre bere cu referire la protec]ia consumatorului.

Puterea Zei]ei

Primii berari ai Europei au fost grecii, romanii [i galii. „Cerevisia“ era denumirea pe care romanii au dat-o berii. Etimologia cuv#ntului arat` c` „Ceres“ era numele zei]ei agriculturii [i „vis“ \nsemna „pu- tere“. Cuv#ntul poate fi g`sit [i ast`zi \n limba spaniol` „cerveza“ sau \n portughez` „serveja“, denumind berea. C`tre sf#r[itul secolului patru, \mp`ratul roman Theodosius a de- cretat ca religia statal` s` fie cre[tinismul. Dup` asediul Romei din

16

anul 410 era noastr` [i colapsul formei de guvern`m#nt imperiale, biserica sub conducerea Papei Leo I a devenit protectoarea poporu- lui. Berea era b`utura universal` \n acea perioad`, iar monahii au devenit adev`ra]i arti[ti ai fabric`rii ei. {i cum existau perioade dese de post negru, c#nd m#ncarea nu era recomandat s` se con- sume, berea a devenit b`utura de toate zilele. Astfel c` monahii se \ntreceau s` fabrice o licoare pe c#t de pl`cut` la gust, pe at#t de hr`nitoare.

Tot monahii sunt cei care au descoperit faptul c`, m`rind gradul de

alcoolemie al berii, toate greut`]ile vie]ii \n aba]ii erau mai u[or tolerate. A[a s-a ajuns la un nivel uimitor de consum de bere \n m#n`stiri: c#te patru litri pe cap de c`lug`r pe zi!

bere \n m#n`stiri: c#te patru litri pe cap de c`lug`r pe zi! Darul monahului Pe l#ng`

Darul monahului

Pe l#ng` faptul c` pro- duceau berea pentru con- sumul propriu, c`lug`rii obi[nuiau s`-[i serveasc` musafirii cu aceast` b`utur`, ajung#nd la situa]ia \n care s` se laude fiecare cu cea mai calita- tiv` [i hr`nitoare bere. Mai t#rziu, v`z#nd c` din v#nzarea berii pot str#nge fonduri serioase, au \nceput

17

s` comercializeze berea \n hanuri numite „klosterschenken“. [i pentru a \ncuraja loialitatea fa]` de o

s` comercializeze berea \n hanuri numite „klosterschenken“. [i pentru a \ncuraja loialitatea fa]` de o marc` anume, fiecare bere purta numele sf#ntului care patrona m#n`stirea \n care se produsese b`utura.

Apari]ia unei noi bresle: berarii

Comer]ul cu bere a explodat \n secolul al XI-lea, concomitent cu apari]ia ora[elor \n toat` Europa. Astfel s-au format numeroase aso- cia]ii ale comercian]ilor, \n \ncercarea de a face fa]` puterii feudale sau guvernamentale. Aceste asocia]ii erau numite "bresle ale negus- torilor", ele devenind ulterior foarte influente \n comer]. Cum t#rgurile au dep`[it grani]ele ora[elor, unele bresle de acest tip au for- mat federa]ii. Cea mai important` organiza]ie profesional` era

18

„Federa]ia Hanseatic“ care cuprindea opt din cele mai importante ora[e ale Germaniei.

Organiza]iile negustorilor aveau ca membri [i „bresle ale meseria[ilor“, care, cu timpul, [i-au c#[tigat un loc \n administra]ia local` [i, datorit` acestei situa]ii, \ndr`zneau chiar s` opun` rezisten]a nobilimii, ba chiar regalit`]ilor.

Cea mai cunoscut` form` de rezisten]` \mpotriva legisla]iei cu privire la impunerea unor biruri, a fost formarea \n Brabant, pe timpul regelui Ioan I, a unei „bresle a negustorilor“ intitulat` „Cavalerii Furculi]ei Zdrobitoare“. La Londra, un grup de berari au format \n 1292 ordinul „Reginei poleite cu aur [i al martirului Sf. Thomas“.

Cu toate c` breslele au fost motorul cre[terii economice \n toat` Europa, ele au cunoscut un declin pe m`sur` ce comer]ul a dep`[it noi grani]e, \nt`rind astfel puterea regilor care favorizau anumi]i antre- prenori din afara breslelor. Pentru aceste organiza]ii a fost aproape imposibil s`-[i poat` p`stra nucleul de putere, mai ales c` nego]ul \ncepuse s` se dezvolte [i \n alte ora[e \n afara marilor capitale.

{tia]i c`

?

Sofocle, faimos scriitor grec, \ncuraja cump`tarea berii. Cum? |n scrierile sale, el sugera c` o diet` s`n`toas` complet` este compus` din „p#ine, carne, legume verzi [i zythos (bere)“. De asemenea, al]i scriitori greci timpurii, precum Herodot [i Xenofon, au men]ionat berea \n operele lor, \n contextul p`str`rii unei alimenta]ii corecte.

19

CAPITOLUL II

Patru ingrediente minune

Orz, hamei, ap` [i drojdie. O combina]ie armonioas` cu un rezultat uimitor: berea.

Orzul este ingredientul folosit \n procesul de fabricare al aproape tuturor berilor. Orzul poate atinge o \n`l]ime de 0,7 - 1,2 m. Fructul este un spic cu must`]i lungi. El trebuie s` treac` printr-un proces de mal]ificare, pentru c` mal]ul de orz este cel care d` berii culoarea ca- racteristic` [i gustul. Orzul este o important` surs` de proteine, lipi- de, vitamine (\n special cele de tip B) [i substan]e minerale.

Hameiul este o plant` c`]`r`toare peren` care poate cre[te p#n` la 6

m \n`l]ime. Datorit` importan]ei lui \n componen]a berii, hameiul este

supranumit [i „aurul verde“ sau „inima berii“. Este bogat \n r`[ini [i uleiuri esen]iale, atribute care \i pot da berii o anume t`rie, savoare [i arom`. Hameiul este, de asemenea, o important` surs` de antioxidan]i.

Aproximativ 90% din compozi]ia unei beri este ap`. Ea trebuie s` fie pur`, f`r` nici o urm` de bacterii. Acest lucru este esen]ial, ]in#nd cont de faptul c` apa este cea care permite celorlalte ingrediente s`-[i elibereze toate aromele. Compozi]ia chimic` a apei poate influen]a procesul de producere a berii, rezult#nd \ntr-un final o bere fie u[oar`, fie mai tare sau una dulce.

Drojdia este cea care transform` zah`rul din must \n alcool [i dioxid de carbon. Tipul de drojdie care se folose[te \n acest proces variaz`

\n func]ie de tipul de bere.

21

{tia]i c`

?

Tat`l lui William Shakespeare a fost degust`tor de bere - „conner“. Acesta avea o metod` neobi[nuit` de a testa berea pentru a constata dac` licoarea g`lbuie nu era pur` sau con]inea adaosuri de zah`r.

El turna o bun` parte din bere pe o banc`, a[ezandu-

se

apoi pe aceasta \n timp ce termina restul b`uturii.

O

bere imperfect`, care con]inea altceva dec#t cele

patru ingrediente naturale, \i f`cea pantalonii din piele s` se lipeasc` de banc` dup` jum`tate de or`.

dec#t cele patru ingrediente naturale, \i f`cea pantalonii din piele s` se lipeasc` de banc` dup`

22

CAPITOLUL III

Procesul de fabricare

Asa cum am v`zut \n capitolul despre istoria berii, procesul de fabri- care al acestei b`uturi naturale se bazeaz`, \nc` de pe vremea anti- cilor, pe un principiu simplu: fermentarea natural` a zaharurilor [i extrac]ia cerealelor mal]ificate cu ajutorul apei fierbin]i. |n zilele noastre, \ntreg procesul este complex, desf`[urat sub un control strict al standardelor de calitate.

Coordonatorul procesului

Procesul tehnologic de fabricare al berii se desf`[oar` \n sistem com- plet \nchis, folosind echipamente din inox. Acesta este complet auto- matizat, urm`rit [i comandat din „camera de comand` [i control“.

Calculatoarele de proces con]in toate programele conform c`rora se desf`[oar` tehnologia de fabricare a berii. Pe monitoare, se urm`resc to]i parametrii tehnologici. Orice abatere de la nivelele stabilite este semnalizat` at#t optic c#t [i sonor, astfel devine imposibil` omiterea sau ne\nregistrarea acesteia, \n vederea corect`rii imediate.

Toate informa]iile legate de desf`[urarea proceselor sunt \nregistrate [i p`strate, asigur#ndu-se o trasabilitate perfect`.

Producerea mustului de bere

Mal]ul este m`cinat printr-o moar` cu val]uri [i amestecat cu apa rezult#nd „pl`mada“. |n cazanul de pl`m`dire-zaharificare pl`mada este supus` unui proces de \nc`lzire la temperaturi foarte bine defi-

24

nite, \n intervale de timp exacte, astfel \nc#t, ami- donul din mal] este trans- format

nite, \n intervale de timp exacte, astfel \nc#t, ami- donul din mal] este trans- format \n zaharuri cu mo- lecule mai u[or metaboli- zabile de c`tre drojdie.

|n cazanul de filtrare se realizeaz` separarea fazei lichide de cojile r`mase din boabele mal]ului. Echipamentul este pre- v`zut cu un sistem de site fine cu ajutorul c`rora se realizeaz` filtrarea pl`- mezii.

Mustul limpede de mal] se colecteaz` \n cazanul de fierbere cu hamei. |n acest echipament este ad`ugat hameiul. Un rol important al acestui echipament este

acela de a steriliza mustul \nainte de \ns`m#n]area drojdiei. Prin r`citorul cu pl`ci, mustul fierbinte este r`cit la aprox 10 grade.

Multiplicarea celulei de drojdie

Fiecare sortiment de bere se realizeaz` cu o drojdie specific`. Celula pur` de drojdie este p`strat` \n condi]ii sterile [i se realizeaz` multi- plicarea ei p#n` la cantitatea necesar` unei [arje de bere. Dup` fer- mentare, drojdia se recupereaz` din fermentator, se p`streaz` \n

26

condi]ii speciale de temperatur` [i presiune \n alte vase sterile. Ea se refolose[te pentru o nou` [arj`. Zilnic, se verific` condi]iile microbi- ologice ale drojdiei [i viabilitatea celulelor.

Fermentarea

Pl`mada este fermentat` \n ni[te vase uria[e, complet \nchise, mustul transform#ndu-se \n bere pe parcursul a 14 - 21 zile. Fiecare fermen- tator este prev`zut cu 3 zone de r`cire, prin care se regleaz` \n mod automat temperatura conform prescrip]iilor tehnologice.

Dup` fermentare, drojdia se extrage prin partea inferioar` a fermen- tatorului. Acesta este prev`zut cu sistem automat de recuperare a dioxidului de carbon.

partea inferioar` a fermen- tatorului. Acesta este prev`zut cu sistem automat de recuperare a dioxidului de

27

Filtrarea

Toate resturile de celule de drojdie, resturi proteice aglutinate sau alte particule fine se \ndep`rteaz` din bere prin filtrare, ob]in#ndu-se berea limpede, str`lucitoare.

Filtrarea se realizeaz` \n filtrul cu sute de pl`ci orizontale. Berea este pompat` cu presiune prin acest strat filtrant care are rolul de a re]ine orice eventual` particul`.

Procesul este permanent controlat printr-un aparat care m`soar` gradul de limpiditate al produsului finit, permi]#nd trecerea berii numai dac` aceasta corespunde nivelului stabilit de puritate.

Tancuri de lini[tire

Berea filtrat` este depozitat` \n rezervoare uria[e unde are loc proce- sul de lini[tire [i maturare. Dup` efectuarea analizelor obligatorii, berea poate fi trimis` c`tre \mbuteliere: la sticl`, cutie sau butoi.

{tia]i c`

?

Regina Elisabeta I a Angliei era mare amatoare de bere. |n timpul c`l`toriilor sale prin ]ar`, trimitea \ntodeauna curieri \nainte pentru a degusta berea local`. Dac` aceasta nu se ridica la standardele necesare de puritate, din Londra se trimitea c`tre ea imediat o rezerv` de bere.

28

CAPITOLUL IV

Tipuri de bere

„Lager“ [i „Ale“

Exist` sute de tipuri diferite de bere peste tot \n lume, \ns` ele pot fi u[or clasificate \n dou` categorii: „lager“ [i „ale“.

Berile „lager“ sunt cele mai populare. Pot fi definite prin fermentarea la temperaturi sc`zute - 5-9 grade Celsius, ba chiar unele ajung#nd p#n` la 0 grade Celsius. |n general, aceste beri sunt u[oare, de culoare galben deschis, de[i se pot \nt#lni [i tipuri brune \n aceast` categorie.

Berile „ale“ sunt cele fabricate, \n mod tradi]ional, la temperaturi ridi- cate de 15-25 grade Celsius, ceea ce face ca drojdia s` se ridice la suprafa]`. |n tehnologia modern` \ns`, b`uturile „ale“ pot fi ob]inute [i prin depunerea drojdiei la baza vaselor de depozitare. Termenul „ale“ este \n mod frecvent \nt#lnit \n Marea Britanie, unde, \n multe regiuni, exist` stiluri diferite de beri cu fermentarea drojdiei \n stra- turile superioare.

Stiluri de bere

Alt - cuv#nt nem]esc care \nseamn` „tradi]ional“ sau „b`tr#n“. El define[te un stil de bere care se face \n Dusseldorf [i \n alte c#teva ora[e din nordul Germaniei. Este o bere neagr` sau pur- purie, fabricat` prin metoda fermenta]iei drojdiei \n straturile supe- rioare. Biere de Garde - este ob]inut` tot prin fermentarea la

31

suprafa]`. Acest tip de bere se \nt#lne[te \n nordul Fran]ei [i are un termen de

suprafa]`. Acest tip de bere se \nt#lne[te \n nordul Fran]ei [i are un termen de valabilitate mai lung \n compara]ie cu alte beri. Ini]ial, Biere de Garde era fabricat` doar \n gospod`rii, dar \n zilele noastre s-a ob]inut metoda de produc]ie [i \n marile fabrici de bere. Se p`streaz` \n ambalaje de sticl` cu dop. Cask conditioned ale - este un stil exclusiv anglican. Aceast` bere nu este pasteuri- zat` [i se comercializeaz` doar la draft. Stiluri asem`n`toare cu aceast` bere mai pot fi \nt#lnite \n Belgia, Fran]a sau Germania. Lambic - sunt berile unice \nt#lnite \n Belgia, produse

printr-un proces de fermentare spontan`. Infuzia de mal] se las` descoperit` \n aer liber, iar procesul de fermentare se \nt#mpl` cu ajutorul drojdiilor s`lbatice din aer. Pentru rafinarea gusturilor, se adaug`, de obicei, arome de fructe, mai ales de cire[e sau zmeur`.

Pilsner - este berea cea mai r`sp#ndit` \n Europa.

Staut and porter - este stilul clasic de fabricare al berii din

mal] pr`jit pentru a da b`uturii o culoare neagr`.

Trappiest beer - este berea fabricat` \n aba]iile Chimay, Orval, Rochefort, Westmalle, Westvleteren din Belgia sau \n m`n`stirea Koningshoeven din Olanda.

gr#u.

Acest stil de bere este tipic \n sudul Germaniei. |n partea de nord g`sim berea alb`, caracterizat` printr-o slab` concentra]ie de alcool [i

Wheat beer - sunt berile fabricate cu cel putin 50%

32

pu]in` aciditate. De asemenea, belgienii fabric` un tip de bere alb` rezultat dintr-o cantitate \nsemnat` de gr#u nem`l]uit.

{tia]i c`

?

Celebrul diplomat, om de stiin]`, inventator, filozof, profesor [i om politic, Benjamin Franklin, care a tr`it \n Londra \ntre anii 1757-1774, a consemnat, \ntr- una din scrierile sale, consumul de bere dintr-o tipografie londonez` pe care a vizitat-o. Fiecare din- tre angaja]i consumau cinci halbe de bere pe zi: una \nainte de micul dejun, una \ntre mic dejun [i pr#nz, apoi alta la pr#nz, \nc` una la ora 6 [i ultima c#nd terminau lucrul.

de micul dejun, una \ntre mic dejun [i pr#nz, apoi alta la pr#nz, \nc` una la
de micul dejun, una \ntre mic dejun [i pr#nz, apoi alta la pr#nz, \nc` una la
de micul dejun, una \ntre mic dejun [i pr#nz, apoi alta la pr#nz, \nc` una la

33

CAPITOLUL V

Arta servirii [i a degust`rii

Gust`m [i savur`m

Temperatura optim` pentru a sim]i pe deplin savoarea berii este \ntre 8 [i 13 grade Celsius. Berile mai tari pot fi b`ute la temperaturi cu 2 - 3 grade mai mari, iar temperatura celor cu pu]in alcool poate cobor\ p#n` la 3 - 8 grade.

S` descoperim personalitatea berii

Degustarea berii \ncepe cu alegerea paharului potrivit: cel de tip lalea, cu diametrul superior mai \ngust, pentru men]inerea spumei, cel lun- guie], pentru berile pils, pentru a scoate \n eviden]` culoarea deschis` [i perlarea dioxidului de carbon, paharul de [ampanie, pentru berea [ampanizat`. Unii prefer` s` deguste berea direct din doz` metalic` sau din sticl`. Cei mai mul]i \ns` folosesc halba. Indiferent de paharul ales, acesta trebuie s` fie foarte curat [i s` nu con]in` urme de gr`sime, detergent sau agen]i de limpezire.

Degustarea este o adev`rat` art`, pentru c` aceasta b`utur` spumoas` are un profil senzorial complex. Spuma, culoarea, limpiditatea, con]inutul de bioxid de carbon, plin`tatea, gustul remanent, echilibrul aromelor sunt atribute care definesc [i pun \n valoare personalitatea fiec`rui stil de bere.

Degust`torii spun c` \n testarea unei beri exist` patru gusturi de baz`: dulce, amar, acru [i s`rat. Majoritatea dintre noi are cea mai mare sensibilitate la perceperea gustului amar, motiv pentru care se

34

spune c` \l putem detecta la o concentra]ie de o parte \n dou` mi- lioane de p`r]i. Papilele gustative „responsabile“ de identificarea acestui gust sunt situate la baza limbii, de aceea, spre deosebire de tehnica aplicat` la degustarea vinului, pentru aprecierea corect` a intensit`]ii [i calit`]ii am`relii, degust`torul trebuie s` \nghit` o mic` cantitate de bere. Hameiul este ingredientul care confer` am`reala specific` berii.

Dantela paharului

Ori de cate ori savur`m o bere, suntem aten]i la spuma care dezv`luie de multe ori calitatea b`uturii. Spuma trebuie s` fie alb`, dens`, cu \n`l]imea de 30-40 mm, persistent` timp de minim 3 minute, \nso]it` de perlaj con- stant. Dup` dispari]ie, las` pe pahar o urm` alb`, ca o dantelat`.

Dimensiunea spumei depinde [i de modul \n care berea este turnat` \n pahar. Pentru a ob]ine o spumare perfect`, berea se toarn` la mijlocul paharului \nclinat la 45 de grade.

Degustarea cu nasul

Atunci c#nd mirosim o bere, aproape 100 de substan]e de arom` ne invadeaza senzorii olfactivi. Aromele s-au format de-a lungul procesului de fabrica]ie, mal]ul, hameiul [i drojdia contribuind decisiv la definirea profilului aromatic al fiec`rei beri. Pentru identificarea aromelor este necesar` aplicarea unei tehnici speciale, durata de expunere a senzorilor olfactivi variind \n func]ie de grupa de arome analizat`.

Nu toate atributele senzoriale ale berii pot fi detectate cu ajutorul gus- tului [i mirosului. Plin`tatea, catifelarea, astringen]a, senza]ia cauzat` de prezen]a bioxidului de carbon sunt evaluate folosind senzorii tac- tili prezen]i \n cavitatea bucal`.

36

Berarii din \ntrega lume au agreat o terminologie comun` pentru descrierea aromelor specifice diverselor tipuri de bere, „limbajul berii“ fiind format din 122 de termeni. Aceast` abordare unitar` per- mite aplicarea unor criterii similare de evaluare.

{tia]i c`

?

Wolfgang Clement, fost ministru german al economiei [i muncii \n perioada 2002 - 2005, consider` c` berea este o b`utur` at#t de s`n`toas` \nc#t ar trebui recomandat` de autorit`]i. Ministrul, care poate s` termine o bere \n 1,5 secunde, a declarat c` nu se poate s`tura de aceast` b`utur`. „Oamenii ar trebui s` poat` primi recomandarea de a bea bere prin intermediul sistemului na]ional de s`n`tate“, a declarat oficialul.

s` poat` primi recomandarea de a bea bere prin intermediul sistemului na]ional de s`n`tate“, a declarat

37

CAPITOLUL VI

Berea \n gastronomie

Ingredientul spumos care face produsul gustos

Arta culinar` f`r` bere este ca p#inea f`r` sare. Suntem obi[nui]i s` privim berea ca pe o b`utur` cu o slab` concentra]ie de alcool sau chiar un aliment nutritiv, dar c#]i dintre noi o folosim ca ingredient minune \n ale g`titului?

Berea poate transforma cea mai banal` m#ncare \ntr-o delicates` gas- tronomic`. Fr`geze[te orice tip de carne, paste sau fructe de mare, conferindu-le o savoare care \]i capteaz` sim]urile definitiv. Folosit` \n diferite tipuri de sosuri, berea \[i pierde din alcoolemie prin fier- bere, l`s#ndu-le acestora o arom` foarte fin`. Ca ingredient \n alua- turi, berea d` un gust delicat cl`titelor [i produselor de patiserie, f`c#ndu-le mai pufoase.

Meniu complet, cu bere

FELUL I - Sup` cu bere

Ingrediente:

2 linguri unt, 2 linguri f`in`, 1 litru bere blond`, 1 g`lbenu[ de ou, 1 can` de sm#nt#n`, sare [i piper.

Mod de preparare Se amestec` untul cu f`ina p#n` ce se ob]ine o past` omogen`. Se adaug` treptat litrul de bere [i compozi]ia rezultat` se pune la fiert.

39

Separat, \ntr-un bol special de sup`, se bate g`lbenu[ul cu sm#nt#n`, iar deasupra se toarn` berea fiart`. Se pune sare [i piper dup` gust [i supa este gata! Se serve[te cu p#ine pr`jit`.

FELUL II - Pui cu bere

Ingrediente:

Pulpe de pui, foi de dafin, sare, piper, bere blond`, coriandru, ro[ii „cherry“, suc de mere, l`m#ie sau lime, unt.

Mod de preparare Se iau ni[te pulpe grase de pui, care se por]ioneaz` sau se dezoseaz`. Se pun buc`]ile \ntr-o pungu]` de plastic care se \nchide, se adaug`

de pui, care se por]ioneaz` sau se dezoseaz`. Se pun buc`]ile \ntr-o pungu]` de plastic care

40

sare [i piper, un pahar de bere blond` savuroas`, dou` foi de dafin, coriandru, ni[te ro[ii "cherry" mici [i gustoase [i o lingur` de suc de mere. Se pun \n frigider peste noapte sau se las` afar` dup` ce s-a \nchis punga, doar c#teva ore. |n plus, e nevoie de o felie - dou` de l`mai sau chiar lime. Se pun \n tigaie [i, cu pu]in unt, se rumenesc [i se \n`bu[` cu un capac. C#nd s-au f`cut, se adaug` ro[ioarele din pung` [i o felie sau dou` de lime, care se sting tot \n pu]in unt, stins la r#ndul lui cu o lingur` de bere blond`. Dup` ce s-au rumenit pulpele \n tigaie, se pune o lingur` din bai] [i se las` totul sub capac. C#nd dispare zeama, se pun ro[iile, feliile de l`m#ie [i un cub de unt. Imediat ce s-a topit, se pune o lingur` - dou` din acela[i sos din pung` [i se relev` arsura. S` fie doar rumenit, pen- tru c` de acolo iese gustul sosului.

DESERT - Pr`jitur` de ciocolat` cu bere

Ingrediente

1 can` cacao, 1 can` ap`, 1 can` bere, 1 lingur` o]et, 1 lingur` esen]`

de vanilie, 2/3 c`ni lapte concentrat, 1 can` margarin`, 1 can` zah`r,

2 ou`, 2 c`ni f`in`, pu]in` sare, 1 linguri]` praf de copt.

Mod de preparare Se fierbe apa [i se amestec` cu praful de cacao. Apoi se adaug` berea [i se las` compozi]ia la r`cit. Separat, \ntr-un vas, se amestec` laptele cu vanilie [i o]etul, iar \n altul margarina, zah`rul, ou`le b`tute spuma, ¼ din cantitatea de f`in` [i praful de copt. Peste aluatul rezultat se toarn` laptele, f`ina r`mas` [i amestecul de cacao [i bere. Se a[eaz` compozi]ia \ntr-o tav` tapetat` cu pu]in unt [i f`in` [i se las` la copt 45 de minute. C#nd este gata, se toarn` deasupra [i o glazur` de ciocola` alb`, peste care ad`ug`m un strat fin de cacao. Se serve[te al`turi de c#teva feliu]e de fructe.

41

{tia]i c`

?

B`rba]ii de v#rst` mijlocie au acum o scuz` plauzi- bil` pentru ie[irile la o bere cu prietenii! O echip` de cercet`tori de la Colegiul Universitar din Londra au chestionat aproximativ 5.350 de func]ionari publici cu v#rsta \ntre 35 [i 55 de ani \n leg`tur` cu modul cum \[i petrec timpul liber. Concluzia studiului a fost c` activit`]ile sociale precum participarea la diverse jocuri, la o mas` savuroas` cu prietenii sau chiar mersul \ntr-un bar la o bere sunt activit`]i care pot contribui la men]inerea agilit`]ii min]ii.

cu prietenii sau chiar mersul \ntr-un bar la o bere sunt activit`]i care pot contribui la

42

CAPITOLUL VII

Beneficiile consumului moderat de bere

Parte din via]`

Cunoscut` ca fiind b`utura cu cel mai mic grad de alcoolemie din categoria b`uturilor fermentate, berea face parte din via]a noastr`. Pentru unii consumatori berea este pretext de socializare apropiindu-i de prieteni sau \nlesnind comunicarea, porne[te distrac]ia sau o men]ine mai mult timp, \n timp ce pentru al]ii este o b`utur` la mod`, pe care o savurezi cu pl`cere \ntr-o multitudine de ocazii.

Studii despre consumatorii de bere relev` faptul c` ace[tia spun despre produs c` le d` \ncredere \n ei \n[i[i, \i determin` s` se simt` plini de via]` [i totodat` confortabili, f`c#nd lucrurile mai u[oare.

Un pahar de s`n`tate

Berea este o b`utur` natural`, \n al c`rei con]inut se reg`sesc din bel[ug minerale, vitamine, fibre [i substan]e antioxidante. Con]inutul de minerale - Potasiu, Magneziu, Fosfor, Calciu, Sodiu, Seleniu, Fier, Zinc - acoper` o bun` parte din necesarul zilnic. Este binecunoscut faptul c` potasiul are o ac]iune benefic` \n profi- laxia infarctului [i, de asemenea, un efect diuretic, \n timp ce magne- ziul ajut` la sc`derea colesterolului din s#nge [i este favorabil activ- it`]ii cardiace. De asemenea, berea este o surs` excep]ional` de vita- mine, \n special cele de tip B. Berea mai con]ine acid folic, inozitol [i calin`. S` lu`m \n calcul [i fibrele solubile provenite din pere]ii celulari ai

43

mal]ului, precum [i substan]ele antioxidante derivate din hamei [i mal]. Astfel c` berea are implica]ii indiscutabile \n buna func]ionare a organismului.

Motive pentru care bei bere

Este r`coritoare, hr`nitoare, gustoas` [i relativ s`rac` \n calorii. Berea nu con]ine gr`simi [i zah`r.

Berea este o b`utur` natural`, cu aport mare de vitamine [i

minerale.

Este o surs` de fibre solubile. Un litru de bere con]ine aproxi- mativ 20% din cantitatea de fibre recomandat` zilnic, iar unele sor- turi con]in chiar p#n` la 60%. Acestea ajut` digestia [i absorb]ia hranei, reduc#nd nivelul de colesterol. Con]inutul moderat de alcool (4-5 grade) cre[te a[a-numitul colesterol bun [i ac]ioneaz` ca o bari- er` \mpotriva colesterolului r`u, reduc#nd riscul de infarct [i alte boli ale inimii. La femei, \nt#rzie instalarea menopauzei [i a efectelor acesteia - osteoporoza.

Consumul moderat de bere reduce stresul [i rata \mboln`vi-

rilor de inim`.

[i a efectelor acesteia - osteoporoza. Consumul moderat de bere reduce stresul [i rata \mboln`vi- rilor

44

{tia]i c` ? Berea nu \ngra[`! Consumat` cu modera]ie, aceast` licoare natural` ne poate men]ine

{tia]i c`

?

Berea nu \ngra[`! Consumat` cu modera]ie, aceast` licoare natural` ne poate men]ine silueta \n para- metrii dori]i. C#nd savur`m un pahar de bere, \ncepem s` num`r`m caloriile \n func]ie de canti- tatea pe care o bem. Comparat` cu alte b`uturi, berea ocup` un loc frunta[ \n topul celor cu con]inut caloric redus. Un pahar de 100 de mililitri de lapte con]ine 64 de calorii, unul de suc de mere ne\ndulcit 47 de calorii, unul de vin cu 12% alcoolemie 77 de calorii, iar unul de lichior cu 40% alcolemie 320 de calorii \n timp ce unul de bere cu 4,6% alcoolemie are 41 de calorii, iar berea non alcoolic` 15 calorii.Un pahar de lapte, iaurt sau suc de mere con]ine mai multe calorii dec#t unul cu bere. Consumat` zi de zi cu modera]ie, berea este parte a unei diete echilibrate!

45

CAPITOLUL VIII

Brandurile membrilor Asocia]iei „Berarii Rom#niei“

Heineken Rom#nia

InBev Rom#nia

URBB

URSUS Breweries

Beck’s Beck’s Green Lemon Bergenbier Bucegi Carlsberg Ciuc Ciuca[ Gambrinus Golden Brau Gosser Guinness Harghita Ha]egana Heineken Holsten Leffe

Lowenbrau Noroc Pilsner Urquell Peroni REDD’s Scholossgold Silva Skol Stejar Stella Timi[oreana Tuborg Tuborg Strong Tuborg Christmas Brew URSUS ZIPFER

47

48

Beck’s

Berea German` num`rul unu \n lume

|n anul 1873 Leder Rutenberg, antreprenor \n Bremen \mpreun` cu maestrul berar Heinrich Beck pun bazele companiei Kaiserbrauerei Beck & Co. A[a s-a n`scut marca Beck's (dup` numele p`rintelui s`u).

Succesul a sosit foarte devreme pentru Beck's. Fabricat` pentru prima dat` \n 1873 \n Bremen, berea Beck's a primit primul s`u premiu \n 1874 c#nd Heinrich Beck a primit medalia de aur pentru servicii excep]ionale de producere a berii de la fiul Kaiserului, prin]ul coroanei, mai t#rziu devenit KAISER FRIEDERICK III. Doi ani mai t#rziu, berea a primit o nou` recunoa[tere, marele premiu la Expozi]ia Mondial` din Philadelphia unde a fost recunoscut` ca cea mai bun` bere continental`.

Aceste medalii autentice \mpreun` cu scutul [i cheia ca simbol al ora[ului Bremen, sunt [i \n zilele noastre pe eticheta Beck's.

Beck's este ast`zi berea german` cea mai bine vandut` \n lume, cu prezen]` activ` \n peste 120 de ]`ri. Caracteristicile, calitatea german` a Beck's [i asocierea cu spiritul t#n`r [i non- conformist, fac ca aceast` bere s` fie foarte c`utat` de consumatori, care se identific` cu valorile Beck's [i \[i doresc asocierea cu aceast` marc`. Produs` \n strict` concordan]` cu Legea German` a Purit`]ii Berii (Reinheitsgebot) [i ob]in#nd \ntocmai caracteristicile distincte ale berii, Beck's garanteaz` calitatea unui produs 100% natural. Calitatea produsului [i folosirea celor mai bune ingrediente sunt factorii cheie care stau \n spatele suc- cesului mondial al m`rcii.

InBev Romania ocup` locul 5 in lume \n ceea ce prive[te v#nz`rile de Beck's. Conform studiului Brand Tracker Synovate 2007 Beck's este pe locul 1 \n topul preferin]elor consumatorilor cu v#rsta cuprins` \ntre 18 [i 24 de ani, este prima bere men]ionat` de tineri \n ceea ce prive[te notorietatea brandului [i obiceiuri de consum.

49

50

50

Beck’s Green Lemon

Spune NU statului \n cas`!

|ntr-o zi c`lduroas` de var`, nimic nu este mai pl`cut dec#t s` savurezi o b`utur` care s` te r`coreasc`. De aceea, Beck's a lansat pe pia]a din Rom#nia Beck's Green Lemon - o combina]ie unic` de bere premium cu gust discret [i r`coritor de l`m#ie.

Beck's Green Lemon este o bere care te men]ine „fresh“ pe dinu`untru [i „cool“ pe dinafar`, poate fi consumat` de to]i cei care caut` s` scape de c`ldur`, [i mai ales de cei c`rora lucrurile premium le fac cu ochiul.

Indiferent de v#rst`, fie c` apar]ii unui sex sau celuilalt, Beck's Green Lemon vrea s` te scoat` din cas`, vrea s`-]i arate c#t de bine este \n aer liber: fierbin]eala verii poate fi domolit` de un r`coros [i recon- fortant gust de l`m#ie verde.

Beck's Green Lemon este \mbuteliat` \ntr-o sticl` transparent` de culoare alb`, cu protec]ie \mpotriva razelor ultraviolete. Este o bere dedicat` \n primul r#nd consumului pe terase, plaje [i piscine. C#nd c`ldura ora[ului te mole[e[te sau ai practicat activit`]i sportive, te po]i destinde undeva \n aer liber cu un Beck's Green Lemon. Gustul de l`m#ie face aceast` bere [i mai r`coritoare [i, \n acela[i timp, te treze[te din toropeal`.

51

52

Bergenbier

Prietenii [tiu de ce

N`scut` \n anul 1995 la Blaj, Bergenbier este ast`zi marca de bere cu cea mai mare notorietate [i una dintre berile cu cele mai mari v#nz`ri de bere din Rom#nia.

„Prietenii [tiu de ce“ este sloganul num`rul 1 al industriei de bere din Rom#nia, slogan intrat deja \n „folclorul“ rom#nesc.

Bergenbier este una dintre cele mai apreciate beri din ]ara noastr`; [i-a construit popularitatea pe un atribut fundamental: o bere proasp`t` [i savuroas`, care se bea \mpreun` cu prietenii. Bergenbier este o marc` puternic asociat` cu lumea b`rba]ilor, care vorbe[te despre masculini- tate [i complicitate masculin`. |n comunicarea Bergenbier universul masculin al prietenilor \[i reg`se[te valorile primordiale. Prin spoturile sale, Bergenbier le vorbe[te b`rba]ilor \ntr-un limbaj numai de ei \n]eles, se creeaz` ast- fel o leg`tur` str#ns`, o complicitate \ntre marc` [i universul mas- culin.

Prin calitatea sa de sponsor principal al Echipei Na]ionale de Fotbal a Rom#niei, Bergenbier mai este cunoscut` [i ca „berea fotbalului rom#nesc“. Fie c` rezultatele \nregistrate de c`tre tricolori au adus suporterii pe culmi de fericire, fie c` acestea au fost sub a[tept`ri, Bergenbier a demonstrat fa]` de Echipa Na]ional` a Rom#niei, aceea[i loialitate [i un constant entuziasm. Pentru c` Bergenbier a crezut [i va crede \n fotbalul rom#nesc, va r`m#ne cel mai fidel suporter al Na]ionalei!

53

54

54

Bucegi

|mpreun` la bine [i la r`u

Caracteristicile produsului Bucegi este o bere blond` de larg consum, cu o concentra]ie de alcool de 4,6% [i un extract primar de 10,5° P.

Istoric Bucegi a fost fabricat` pentru prima dat` \n 1984 [i a devenit repede una din cele mai apreciate [i mai puternice m`rci rom#ne[ti de bere. Relansat` cu succes \n februarie 2002, Bucegi a ajuns, \ntr-un timp relativ scurt, o marc` important` din portofoliul Heineken Rom#nia. Bucegi s-a remarcat prin autenticitate [i relevan]` pentru consuma- torii s`i. Recunoa[terea acestui fapt s-a confirmat [i prin numeroase- le premii ob]inute \n cadrul unor renumite festivaluri de publicitate din ]ar` (Ad'Or 2002 [i 2003, Effie 2007) [i din str`in`tate (Golden Drum Portoroz 2002).

Profilul m`rcii Bucegi este [i \[i dore[te s` r`m#n` o marc` simpl`, familiar`. Cel mai important lucru pentru Bucegi este apropierea de consumatorii s`i, l#ng` care dore[te s` fie [i la bine [i la r`u. Nu \n ultimul r#nd, puterea de a face haz de necaz, at#t de caracteristic` rom#nilor, este o valoare a m`rcii care \ncearc` s`-i ajute pe consumatori s` treac` mai u[or peste problemele zilnice.

55

56

56

Carlsberg

Carlsberg, una dintre cele mai renumite m`rci de bere din lume, a fost lansat` de compania URBB pe pia]a rom#neasc` \n luna mai a anului 2001. |nc` de la intrarea sa pe pia]a din Rom#nia, Carlsberg a devenit sinonim cu inova]ia, fiind primul brand care a introdus capacele de protec]ie speciale pentru doze, eticheta transparent` - No look Label, [i sticla special` Carlsberg cu logo embosat [i un design modern care eviden]iaz` valorile [i caracterul cosmoplit al m`rcii.

Acest nou ambalaj, special conceput pentru pasiona]ii m`rcii Carlsberg, r`spunde cerin]elor acestui tip de consumator, foarte atent la detalii, care vrea s` fie diferit [i s`-[i exprime prin intermediul fiec`rui accesoriu personalitatea. O dat` \n plus, berea Carlsberg ofer` consumatorilor sentimentul apartenen]ei la o lume fascinant`, lumea Carlsberg.

{i pentru c` nimic nu se compar` cu momentele unice petrecute al`turi de prieteni [i de o bere de calitate, Carlsberg \]i ofer` ocazia s` cau]i tot ce este mai bun pentru tine, s` te bucuri de via]`, s` \mp`rt`[e[ti momentele de bucurie cu prietenii [i s` fii optimist.

Istoric:

Carlsberg a fost fondat` \n 1847, la Copenhaga, de J.C. Jacobsen (1811 - 1887). Cu o tradi]ie de peste 150 de ani, Carlsberg este una dintre cele mai renumite [i mai bine v#ndute beri din lume.

57

58

58

Ciuc

Caracteristicile produsului Ciuc Premium este o bere blond` superioar`, de tip Pils, cu o concen- tra]ie de alcool de 5% [i un extract primar de 11.5° P.

Istoric Fabricat` \nc` din 1975, la Miercurea Ciuc, aceast` bere s-a remarcat imediat prin gustul unic conferit de puritatea apei din zona Harghita [i de calitatea excelent` a mal]ului [i hameiului. Gustul des`v#r[it al berii Ciuc Premium a r`mas acela[i dealungul timpului. Ceea ce s-a schimbat este ambalajul care \n acest an a fost aliniat la calitatea berii. Acesta este acum de un verde premium, are

o form` modern`, unic` pentru Rom#nia cu inscrip]ii \n relief [i etichete cu un design atr`g`tor.

Profilul m`rcii Ciuc Premium ofer` o prospe]ime inegalabil` oriunde este con- sumat`. Este alegerea perfect` \n momentul \n care vrei s` te relaxezi

cu o bere r`coroas` \n fa]`, fie la munte, fie la mare sau pur [i simplu

la o teras` cu prietenii \ntr-o zi c`lduroas` de var`.

59

60

60

Ciuca[

Re]eta Ciuca[ dateaz` din 1892 [i poart` numele muntelui din care izvor`[te ingredientul s`u vital, apa pur` de munte. |n 2004, marca a fost integrat` \n portofoliul URSUS Breweries. Ciuca[ este distribuit` la nivel na]ional din aprilie 2005. Anul acesta calitatea m`rcii a fost recunoscut` la nivel interna]ional, fiind recompensat` cu: Medalia de argint la Monde Selection-International Institute for Quality Selections, Belgia [i Superior Taste Award o stea acordat` de International Taste& Quality Institute, Brussel, Belgia.

61

62

Gambrinus

Pentru momente speciale

Berea Gambrinus se bucur` de o tradi]ie puternic`, \nceputul con- sumului de bere \n Rom#nia fiind legat chiar de aceast` marc`. |ncep#nd cu anul 1869 [i p#n` cu pu]in timp \n urm` ea a fost produs` la Fabrica Grivi]a din Bucure[ti. Faima m`rcii se datoreaz` \n egal` m`sur` celebrei ber`rii omonime din centrul Capitalei, loc de \nt#lnire pentru arti[tii rom#ni ai \nceputului de secol XX.

Caracteristicile produsului Gambrinus este o bere blond` superioar` de larg consum, cu o con- centra]ie de alcool de 4,5% [i cu un extract primar de 10,5°P.

Istoric |n anul 2005 a fost relansat` cu succes prin intermediul unei campanii de imagine ce a constat \n schimbarea etichetei [i \ntinerirea aspectu- lui acesteia. Simbolul m`rcii, \ns`, a r`mas acela[i: regele berar Gambrinus. Astfel, s-a demonstrat c` „tradi]ional“ nu trebuie s` \nsemne [i „\nvechit“.

63

64

64

Golden Brau

Una bun` \mpreun`

Caracteristicile produsului Golden Brau este o bere blond` cu aspect limpede [i cu gust pl`cut, fin [i u[or am`rui. Concentra]ia de alcool este de 4,8% [i extractul primar de 11°P.

Istoric Lansat` \n 1998, Golden Brau a ajuns, \n numai doi ani, una dintre cele mai v#ndute [i mai c`utate beri din Rom#nia. Secretul? Identificarea ei cu un mod de viat` simplu, dar dinamic al consuma- torilor de bere din Rom#nia.

Profilul m`rcii Golden Brau este o marca inovatoare, care aduce \ntotdeauna ceva nou [i relevant consumatorilor sai. Berea Golden Brau a fost prima din Rom#nia care a lansat un PET cu o folie de protec]ie [i apoi a lansat sistemul de \nchidere Oxigen Stop, care garanteaz` prospe]imea berii pe o perioad` mai lung` de timp. Acum, Golden Brau aduce o form` ergonomic` ambalajului s`u, fiind foarte u[or de manevrat.

Inova]iile aduse p#n` acum la nivelul ambalajului Golden Brau au fost foarte bine primite de catre consumatori. Marca este una din cele mai apreciate de consumatorii rom#ni.

De asemenea, marca Golden Brau acord` \n mod constant aten]ie calit`]ii, care a fost premiat` de patru ori cu medalii de aur \n cadrul prestigioasei competi]ii Monde Selection, organizat` \n Belgia. Golden Brau a ob]inut din nou aprecierea juriului prin gustul s`u pl`cut, u[or am`rui, prospe]imea [i calitatea sa. Golden Brau a c#[tigat aceast` prestigioas` competi]ie \n 2008, 2007, 2006 [i 2003, dovedind c` poate concura cu cele mai puternice m`rci din lume.

65

66

66

Gosser

Caracteristicile produsului Gosser este o bere blond` Premium de calitate superioar` cu o con- centra]ie de alcool 5,3% [i un extract primar de 12,1° P.

Istoric Povestea berii Gosser \ncepe \n 1860, cand Max Kober, un berar din Graz, a cump`rat o parte a vechii m#n`stiri din Goss [i a construit o ber`rie, „zu Goss“. |n 1893, Kober [i-a transformat ber`ria \ntr-o societate comercial`, moment care marcheaz`, practic, na[terea a ceea ce avea s` devin` legenda Gosser. Gosser este [i ast`zi \n topul preferin]elor austriecilor, p`str#ndu-[i ne[tirbit` aura legendar` de-a lungul timpului. Gosser este \n Austria sinonim cu bere. Marca se bucur` de recunoa[tere [i apreciere nu doar \n Austria, ci [i la nivel central european. |n Rom#nia, berea Gosser a fost lansat` \n 2002 [i, \n numai doi ani, a reu[it s`-[i con- solideze pozi]ia \n segmentul Premium.

Profilul m`rcii Gosser este o bere str#ns legat` de natur`. R`d`cinile istorice din feerica regiune Styr, leg`turile cu tradi]iile locului, puritatea naturii precum [i calitatea de excep]ie a re]etei de fabrica]ie sunt elementele centrale ale acestei m`rci. Aten]ia m`rit` acordat` detaliilor scoate [i mai puternic \n eviden]` calit`]ile excep]ionale ale m`rcii: sigiliul de pe g#tul sticlei sim- bolizeaz` garan]ia grijii cu care sunt selec]ionate ingredientele, iar verdele special [i embosul asimetric amintesc de formele naturale sculptate de ap` \n natur`.

67

68

68

Guinness

Un singur om - Arthur Guinness. 246 ani de tradi]ie. 150 de ]`ri. Povestea brandului Guinness este o poveste plin` de inova]ie, credin]` [i pasiune. Istoria brandului este influen]at` \n mare m`sur` de istoria Irlandei, astfel \nc#t ast`zi berea este asociat` cu Ziua Sf. Patrick, Ziua Irlandei, s`rb`torit` prin parade [i valuri de bere Guinness pe tot globul.

Guinness este o bere unic`, de \nalt` calitate, cu o personalitate puternic`.

Prima fabric` de bere Guinness a fost facut` de Arthur Guinness, \n Dublin, \n 1759. |n momentul de fa]`, Guinness este produs` \n 50 de ]`ri [i v#ndut` \n mai mult de 150.

|ncep#nd din 1996, compania URBB import` brandul Guinness pen- tru iubitorii m`rcii din Rom#nia.

69

70

Harghita

Rece ca apele izvoarelor, proaspat` precum verdele colinelor [i la fel de pur` ca [i atmosfera naturii de unde provine, berea Harghita este \ntotdeauna gata pentru a fi savurat`.

Caracteristicile produsului Harghita este o bere blond` superioar` de larg consum, cu o concen- tra]ie de alcool de 4,5% [i cu un extract primar de 10,5°P.

Istoric Harghita este o bere de tradi]ie \n zona de unde provine, succesul de care se bucur` fiind \n mare parte datorat calit`]ii superioare a apei din care este fabricat`. |n anul 2006, marca Harghita a fost relansat` prin \ntinerirea [i modernizarea etichetei precum [i prin introducerea unei forme moderne [i novatoare a PET-ului.

71

72

Ha]egana

La fel ca o gur` de aer rece [i puternic din ]ara Ha]egului, berea Ha]egana te re\mprosp`teaz` [i te r`core[te, aduc#ndu-]i acea atin- gere a naturii care te umple de poft` de via]`.

Caracteristicile produsului Ha]egana este o bere blond` superioar` de larg consum, cu o concen- tra]ie de alcool de 4,5% [i cu un extract primar de 10,5°P.

Istoric Ha]egana a intrat \n portofoliul de m`rci al Heineken Rom#nia \n anul 2000, odat` cu preluarea fabricii din Ha]eg. |n anul 2006, marca Ha]egana a fost relansat` prin \ntinerirea [i modernizarea etichetei precum [i prin introducerea unei forme moderne [i novatoare a PET- ului.

73

74

74

Heineken

Caracteristicile produsului Heineken este o bere pilsener de culoare deschis`, de fermenta]ie inferioar`, cu un con]inut de alcool de 5% [i un extract primar de 11,4º P. Heineken este ob]inut` printr-un proces natural de brasaj, f`r` adaos de aditivi. Ingredientele folosite pentru producerea aces- tei beri sunt mal]ul din orz, apa, hameiul [i drojdia Heineken de tip A. Caracteristicile berii Heineken sunt aroma proasp`t` [i gustul u[or am`rui, care fac ca aceasta bere s` fie b`ut` cu placere.

Istoric Berea Heineken a fost savurat`, genera]ie dup` genera]ie, de la \nceputurile sale [i p#n` \n prezent. Istoria berii Heineken \ncepe cu mai bine de 135 de ani \n urm`, iar re]eta sa unic` este respectat` cu stricte]e [i ast`zi. Datorit` standardelor extrem de riguroase, calitatea excep]ional` a berii Heineken este aceea[i, pretutindeni in lume. Oriunde pe glob, sticla verde a ajuns s` reprezinte naturale]ea [i prospe]imea plin` de vitalitate a berii. Berea Heineken este astazi cea mai valoroas` marc` de bere premium la nivel interna]ional, fiind prezent` \n aproape fiecare ]ar` din lume. Eticheta transparent` de pe sticlele Heineken vine s` \nt`reasc` vizual calitatea premium a acestei beri. Heineken te inspir` [i \]i ofer` experien]e unice \n fiecare clip`. Heineken adreseaz` publicului invita]ia sa de a \mp`rt`[i o atitudine pozitiv` [i \ndr`znea]`, de a experimenta ceva nou [i diferit [i de a dep`[i grani]ele existen]ei lor obi[nuite de zi cu zi.

Profilul m`rcii Heineken este o marc` Super Premium, pozi]ionat` \n segmentul supe- rior al pie]ei. Ceea ce o diferen]iaz` de alte m`rci sunt caracteristicile sale unice: Heineken este pasionat` de calitate, are o perspectiv` glo- bal` [i o personalitate cosmopolit` foarte atr`g`toare. Heineken aduce bucurie [i pl`cere \n vie]ile a milioane de oameni, \n \ntreaga lume.

75

76

76

Holsten

Holsten este un produs premium recunoscut \n \ntreaga lume prin pris- ma calit`]ii sale, a re]etei originale, a gustului unic [i a purit`]ii sale. Produs` pentru prima dat` \n Hamburg - Germania, \n 1879, cu un con]inut de alcool de 5%, Holsten este o bere german` original` [i deosebit`, care a adus \n Rom#nia experien]a produc`torilor germani. Holsten este prezent` \n Rom#nia din anul 2005, rom#nii al`tur#ndu-se astfel consumatorilor din peste 80 de ]`ri din \ntreaga lume care apre- ciaz` aceast` bere.

Holsten este berea perfect` pentru a fi savurat` [i \mp`r]it` cu cei care aprecieaz` lucrurile bune \n via]`. Valorile m`rcii Holsten sunt: onesti- tate, „no show-off“, \ncredere \n sine, distrac]ie [i m`iestrie.

Istoric:

Holsten a fost produs` pentru prima dat` \n Hamburg - Germania, \n anul 1879. Numele acesteia provine de la denumirea unui trib germa- nic, Holsten, care a locuit \n partea sudic` a Germaniei \n secolul al XII-lea.

77

78

78

Leffe

Savour Life, Savour Leffe

Sloganul „Savour Life, Savour Leffe“ surprinde \ntreaga bog`]ie pe care

o ofer` berea Leffe. Conceptul de „savoare“ a fost selectat cu aten]ie

datorit` capacit`]ii sale de a reda intensitatea gustului berii Leffe.

Fondat` \nc` din 1152, m#n`stirea Notre Dame de Leffe, aflat` l#ng` Dinant, ora[ francofon din regiunea Valonia din Belgia, exist` [i ast`zi. |n 1240, c`lug`rii au cump`rat o fabric` de bere situat` aproape de m#n`stire [i au \nceput produc]ia de bere. M#n`stirea a

fost desfiin]at` \n timpul revolu]iei franceze, activit`]ile au fost sistate

\n totalitate \n anul 1809 [i reluate \n 1952, \n condi]ii financiare difi-

cile. M#n`stirea a \ncheiat un acord cu Albert Lootvoet pentru relansarea produc]iei, p`str#ndu-se \n acela[i timp bogata sa tradi]ie [i re]eta specific`.

|n 1977 fabrica lui Lootvoet a trecut \n portofoliul ber`riei Artois, ber`rie cu tradi]ie de peste 100 de ani.

Interbrew a luat fiin]` \n momentul \n care Artois [i Piedboeuf s-au unit, \n 1987, iar Leffe a \nceput s` se comercializeze \n peste 50 de ]`ri. De-a lungul istoriei, Leffe a continuat s` fie produs` dup` re]etele originale ale c`lug`rilor m#n`stirii Notre Dame.

Astazi, marca Leffe este prezent` \n peste 60 de]`ri, iar 96% din volu- mele de v#nz`ri se \nregistreaz` \n Europa de Vest, fiind principalul brand de specialit`]i pe pie]ele cele mai importante Vest: Belgia [i Fran]a.

|n prezent, Leffe cunoa[te o expansiune puternic` pe pie]ele din America de Nord, Europa Central` [i de Est [i regiunea Asia-Pacific, continu#nd s` fie o specialitate de bere super premium care trebuie savurat`.

79

80

80

Lowenbrau

Berea de la Oktoberfest

Tradus` literal, „Löwenbräu“ \nseamn` Berea Leului. Leul este sim- bolul tradi]ional al Bavariei, dar [i simbolul „Löwenbräu“. Ca urmare, leg`tura emo]ional` dintre marc` [i locuitorii Bavariei este lesne de ghicit. Löwenbräu este pentru bavarezi berea lor de suflet, bere iubit` [i apreciat` \n toat` Germania, unde se consum` volume impresionante \n fiecare an.

Istoria Löwenbräu Löwenbräu \[i are originile \nc` din secolul 14, \n anul 1383 c#nd este produs` pentru prima dat` la hanul „Zum Löwen“ din Germania. Actuala re]et` dateaz` din anul 1851, an \n care \ncepe produc]ia berii la Munchen, \n una dintre cele mai moderne fabrici din lume. La finalul secolului 19 fabrica Löwenbräu era una dintre cele mai mari din Europa. |n timpul r`zboiului, \n 1944, fabrica a fost complet dis- trus` iar dup` reconstruc]ie, marca [i-a reluat locul \n topul ierarhiei m`rcilor de bere germane [i a \nceput s` fie exportat`.

Löwenbräu este prima bere german` din Rom#nia \mbuteliat` \n ambalaj tip PET. Lowenbrau este o bere german` de tradi]ie, foarte apreciat` de consumatorii din Germania, unde este \n fiecare an vede- ta festivalului „Oktoberfest“ din Munchen.

Löwenbräu este o bere tipic german`, ale c`rei ingrediente respect` \ntocmai calitatea cerut` de rigorile germane. Produs` din ap`, mal] [i hamei selec]ionat, Löwenbräu are un gust autentic [i pregnant, o culoare [i o arom` distinctive.

Lowenbrau este o marc` foarte iubit` \n Rom#nia pentru c` de]ine re]eta succesului: este o bere german`, \mbuteliat` \n cel mai apreci- at ambalaj al momentului, la un pre] accesibil.

81

82

82

Noroc

Dupa munc` [i r`splat`

Nimic nu potole[te mai bine setea dup` o zi grea de munc` dec#t Noroc. Acesta este mesajul transmis de Noroc consumatorilor \ncep#nd din anul 2004. Av#nd sloganul „Dup` munc` [i r`splat`“, Noroc arat` \n campaniile sale satisfac]ia celor care la sf#r[itul unei zile de munc` sunt r`spl`ti]i de o bere bun`. Calitatea, cantitatea sa [i pre]ul convenabil o recomand` ie[irilor \n aer liber, \nt#lnirilor cu pri- etenii sau consumului ad-hoc cu colegii dup` terminarea serviciului. Pentru c` Noroc este berea care \]i aduce relaxarea bine meritat`.

|n anul 2006 Noroc a fost premiat` cu medalia de bronz la Australian Beer Awards (AIBA). Medaliile ob]inute la Australian Beer Awards sunt un simbol al excelen]ei \n produc]ia de bere. Desf`[urat \n fiecare an \n Melbourne, AIBA este un eveniment prestigios, un barometru al produc]iei de bere din \ntreaga lume. |n 2006, la Australian Beer Awards au fost \nscrise 974 de m`rci de bere din 31 de ]`ri.

83

84

84

Peroni Nastro Azzurro

Gustul rafinat al berii premium sau Peroni Nastro Azzurro

Peroni Nastro Azzurro este berea super-premium italian` num`rul unu \n lume. Birra Peroni a demarat produc]ia de bere \n 1846, iar Nastro Azzurro a ap`rut la \nceputul anilor '60 \n Italia. Peroni Nastro Azzurro, cu noua imagine elegant` retro, a fost lansat` la nivel mon- dial la \nceputul anului 2005. Rom#nia este prima ]ar` din lume \n care a fost lansat` berea Peroni Nastro Azzurro, dup` relansarea din Marea Britanie.

Peroni Nastro Azzurro este o bere proasp`t`, care pune \n valoare latura italian` a personalit`]ii consumatorilor s`i. |n Peroni Nastro Azzurro se reg`sesc stilul, pasiunea [i spiritul italian. Brandul Peroni este destinat consumatorului modern, cel care apreci- az` \n egal` m`sur` calitatea produsului, dar [i imaginea acestuia. Inten]ia Peroni este de a schimba percep]ia asupra pie]ei berii, oferind o perspectiv` proasp`t` [i neconven]ional`.

Strategia de promovare a Peroni Nastro Azzurro pune accent pe comunicarea atipic`, \ndr`znea]` [i creativ` a stilului, pasiunii [i spiritului italian. De asemenea, se mizeaz` pe o publicitate ambien- tal` puternic`, pe expunerea brandului \n loca]ii \n care se reg`sesc din plin stilul [i spiritul italian sau \n spa]ii inedite unde consumatorul are pl`cuta supriz` de a se „\nt#lni“ cu produsul.

85

86

86

Pilsner Urquell

Pilsner Urquell - berea care a schimbat percep]ia omenirii despre bere

Povestea Pilsner Urquell - un moment remarcabil \n istorie, un pro- ces de fabricare unic, un produs de excep]ie [i recunoa[terea comu- nit`]ii de exper]i. Experien]a autentic` a gustului autentic.

Pilsner Urquell reprezint` punctul de referin]` al berilor blonde \n toat` lumea, fiind, a[a cum ii spune [i numele, „berea pilsner de la sursa original`“. Folosind \nc` re]eta original` din 1842, calitatea [i gustul de excep]ie dulce-am`rui au \nso]it lunga [i remarcabila isto- rie a m`rcii.

Pilsner Urquell a revolu]ionat chiar [i modul \n care se bea berea. Apari]ia sa a inspirat folosirea paharului, \n locul halbelor din cera- mic`, pentru c` Pilsner Urquell merit` s` fie [i v`zut`. Pre]uirea m`rcii vine din toat` lumea. The Wall Street Journal \n iunie 1995 afirma c` "exper]ii \n bere de la München la Chicago sunt \n consens c#nd recunosc Pilsner Urquell drept acel produs original ce st` \n fruntea tuturor m`rcilor de bere."

Dac` respectul de sine s-ar m`sura \n bere de calitate, s-ar m`sura \n Pilsner Urquell. Pentru c` Pilsner Urquell te recompenseaz` cu satis- fac]ia gustului pe care numai adev`rata bere original` poate s` o ofere.

87

88

88

REDD's

REDD's Fresh- prima bere cu arom` de fructe din Rom#nia

Caracteristicile Produsului:

REDD's Fresh este o bere de calitate superioar`, fin`, cu arom` natu- ral` de l`m#ie, cu un grad de alcoolizare normal (4.5%), mai pu]in amar` [i u[or acidulat`. REDD's Fresh este disponibil` la nivel na]ional \n sticle de 0.33l twist off nereturnabile, 0.5l sticl` retur- nabil` [i 0.5l cutie, at#t pentru consumatorii din baruri [i cluburi, c#t [i pentru cei ce doresc s` o achizi]ioneze din magazine.

Istoric:

URSUS Breweries, subsidiar` a SABMiller plc., a lansat la 1 martie 2008 prima bere cu arom` de fructe din Rom#nia, REDD's Fresh, extinz#ndu-[i astfel portofoliul de produse pe segmentul premium \ntr-o nou` categorie, „flavoured beers“.

Profilul M`rcii:

Inten]ia REDD's este de a aduce un plus pe pia]a berii din Rom#nia, prin calitatea [i originalitatea re]etei, prin gustul unic, precum [i prin posibilitatea pe care o ofer` consumatorilor de a-[i satisface nevoia de schimbare, de a fi parte dintr-un nou univers premium, special [i neconven]ional, plin de culoare [i veselie: universul REDD's. Noua marc` lansat` de URSUS Breweries se adreseaz` consumato- rilor moderni, consumatori deschi[i la noutate [i inova]ie, mereu tineri, \nconjura]i de prieteni, care apreciaz` în egal` m`sur` calitatea produsului, dar [i imaginea acestuia. |n lumea plin` de culoare REDD's se pot reg`si, a[adar, [i femeile, care vor aprecia cu siguran]` at#t gustul unic REDD's, c#t [i stilul cosmopolit [i contemporan al noii m`rci.

89

90

90

Scholossgold

Satisfac]ie f`r` alcool

Caracteristicile produsului Special`, at#t prin ingredientele de calitate folosite, c#t [i prin tipul ei aparte de b`utur` non-alcoolic`, Schlossgold ofer` savoarea [i gustul berii \ntr-o b`utur` care nu con]ine alcool. Schlossgold ofer` o solu]ie ve[nicei dileme \ntre pl`cerea de a savura o bere [i nevoia de a urca la volan.

Profilul m`rcii Schlossgold se adreseaz` unei categorii foarte largi de consumatori:

indiferent de sex, v#rst`, educa]ie sau venituri, atunci c#nd vrei s` savurezi o bere, dar [i s` evi]i consecin]ele consumului de alcool, Schlossgold este cea mai bun` solu]ie. |n cazul ambalajului Schlossgold, remarcabil` este zona termosensibil` de pe eticheta sti- clei: tip`rit cu o cerneal` special`, cuv#ntul „satisfac]ie“ apare doar atunci c#nd temperatura berii este \ntre 4 [i 6 grade C, aceasta fiind cea mai potrivit` pentru consum.

91

92

92

Silva

Recunoa[te valoarea

Caracteristicile produsului Silva are toate caracteristicile unei beri premium: culoare galben-aurie, gust aromat, datorit` concentra]iei mai ridicate de hamei, claritate, spum` bogat` [i prospe]ime de lung` durat` datorit` unei impregn`ri mai intense de dioxid de carbon. Silva se produce \n dou` sortimente: Silva Original Pils - bere blond`, cu o concentra]ie de alcool de 5.1%, cu un extract primar de 11,8° P [i Silva Strong Dark Beer - bere brun`, cu o concentra]ie de alcool de 7%, cu un extract primar de 16° P.

Istoric N`scut` \n inima Transilvaniei, Silva a mo[tenit ceva din atmosfera patri- arhal` a regiunii [i din reputa]ia de excelen]i me[te[ugari a oamenilor de aici. |nc` dinainte de 1989 numele acestei m`rci era asociat cu una din- tre cele mai bune beri din ]ar`. Silva a fost relansat` cu succes pe pia]a rom#neasc` \n 1991, fiind urmat` \n 1996 de Silva Dark, o bere special` produs` dup` o re]et` original` belgian`, f`r` coloran]i artificiali. |n 2007, ambalajul \ntregii game a fost modernizat [i actualizat, folosindu-se elemente moderne de design, dar [i idei atractive [i nova- toare pentru anumite tipuri de etichete cum ar fi cele de g#t.

Profilul m`rcii Marca Silva se pozi]ioneaz` \n segmentul Premium [i \[i trage seva din valorile autentice rom#ne[ti. Este o marca rom#neasc` cu tradi]ie, care inspir` elegan]`. Numele ei aminte[te de latinescul „silva“ care \mpru- mut` m`rcii atribute ce ]in de simbolistica p`durii - puritate, naturale]e, durat`. De aceea Silva \nseamn`, \nainte de toate, valori adev`rate care se mo[tenesc [i se transmit: rafinament, elegan]`, armonie.

93

94

94

Skol

Marca de bere Skol a fost lansat` \n Rom#nia de c`tre compania URBB \n luna mai a anului 1999. Skol [i-a consolidat permanent notorietatea \n r#ndul consumatorilor rom#ni, devenind una dintre cele mai apreci- ate m`rci din segmentul mainstream datorit` calit`]ii deosebite. V#nz`rile de bere Skol au crescut de 13 ori din momentul lans`rii p#n` \n prezent. Marca Skol este prezent` \n 31 de ]`ri [i ocup` locul 4 \n topul celor mai v#ndute beri din lume.

Valorile Skol:

Skol se adreseaz` persoanelor dinamice, \ncrez`toare, care apreciaz` voia bun` [i distrac]ia. Brandul Skol este unul tineresc [i dinamic, cu valori aproape palpabile, cu care se poate interac]iona. Skol este apre- ciat` ca fiind o bere „refreshing“ - care „alunec` u[or“.

95

96

96

Stejar

Dup` ce a cucerit segmentul berilor strong, Stejar lanseaz` \n 2008 Stejar Pilsner, o bere cu un caracter masculin [i gust intens. Noul Stejar Pislner are un con]inut de alcool de 5.5%, p`str#nd astfel avantajul unui gust intens [i oferind \n plus senza]ie de r`corire [i poft` de aventur`.

Noul Stejar Pilsner se plaseaz` \n segmental m`rcilor mainstream, al`turi de m`rci precum Timi[oreana, Bergenbier, Golden Brau [i Skol.

Stejar Pislner este o bere pentru oameni care vor mai mult, c`rora le place distrac]ia [i care \[i tr`iesc via]a intens.

97

98

98

Stella Artois

Pre]uie[te fiecare pahar!

Cea mai v#ndut` bere belgian` din lume, 600 de ani de tradi]ie [i exce- len]` \n producerea berii. Primele „pic`turi“ istorice de Stella Artois dateaz` din anul 1366, din vre- murile c#nd \n Belgia, \n ora[ul Leuven, exista celebra ber`rie Den Horen (Cornul). Este ber`ria unde \n anul 1708 Sebastien Artois a fost numit maestru-berar, [i pe care, \n 1717 a cump`rat-o, pentru a produce prima sticl` de bere Artois. |n 1926, de Cr`ciun, lucr`torii de la fabrica din Leuven au preg`tit pentru locuitorii ora[ului o edi]ie special` a berii Artois. Datorit` succesului pe care l-a avut noua bere au hot`r#t s` o produc` \n continuare [i i-au spus Stella Artois (de la „Steaua Cr`ciunului“), \n cinstea stelelor care au ve- gheat la procesul apari]iei berii cu gust pl`cut amar [i prospe]ime intens`. De atunci, Stella Artois a devenit „Berea din ]ara Berii“, iar „miracolul“ a fost exportat \n 80 de ]`ri.

Stella Artois este prima bere super-premium produs` \n Rom#nia, prezent` pe pia]a local` din anul 1997. Stella Artois folose[te \n proce- sul de fabrica]ie cele mai fine ingrediente naturale [i reprezint` un punct de referin]` pentru cei care [tiu s` savureze experien]a unic` a unei beri de calitate.

Stella Artois \n cifre „miraculoase“ |n 2007 s-au produs 10 milioane de hectolitri de Stella Artois. Stella Artois are cel mai bun gust dac` e servit` la o temperatur` \ntre 3 - 5 0 C. Servirea perfect` a unui pahar de Stella Artois const` \ntr-un ritual alc`tuit din 9 pa[i. Anual, la fabrica din Leuven, Stella Artois orga- nizeaz` un concurs de excelen]` \n servirea berii la care particip` bar- mani din toate ]`rile. (Rom#nia este o prezen]` constant` \n final`, c#[tig#nd marele premiu \n 2006).

99

100

100

Timi[oreana

Povestea merge mai departe

Preparat` dup` o re]et` tradi]ional` \n prima fabric` de bere din Rom#nia, Timi[oreana aduce arta mae[trilor berari \n stilul de via]` contemporan. Berarii iscusi]i investesc toat` aten]ia \n crearea berii, a[a cum o demonstreaz` atenta selec]ionare a hameiului. Acest ingredient, \mbinat cu o selec]ie de hameiuri aromate [i spum` consistent`, \i con- fer` berii Timi[oreana toate calit`]ile berii draft.

Povestea \ncepe la 1718, odat` cu \nfiin]area primei fierb`torii de bere din Rom#nia. Dup` un incendiu devastator la fabric`, \n 1890, Timi[oreana a devenit berea oficial` a Casei Regale din Rom#nia. |n anii de glorie 1900-1920, fabrica a devenit una dintre cele mai moderne din Europa.

De cur#nd, Timi[oreana a devenit cea mai apreciat` bere \n Rom#nia, datorit` eforturilor Timi[oreana de a fi aproape de oameni ast`zi la fel cum era [i la 1718. Din 2006, Timi[oreana \mp`rt`[e[te frumuse]ea autentic` a fotbalului, sponsoriz#nd competi]ia tradi]ional` de fotbal Cupa Rom#niei Timi[oreana. Iar \n fiecare an, Timi[oreana s`rb`tore[te \nfiin]area primei fabrici de bere din Rom#nia prin turneul na]ional „Serb`rile Timi[oreana“, care aduc \n prezent o f`r#m` din spiritul s`rb`torilor medievale.

O poveste a[a de frumoas` merit` \mp`rt`[it`. Iar cei care f`uresc marca sunt hot`r#]i s` duc` povestea mai departe.

101

102

102

Tuborg

Tuborg este principala marc` din portofoliul URBB. Prima sticl` de Tuborg made in Romania a fost produs` la sf#r[itul lui 1997, marca adjudec#ndu-[i \n scurt timp pozi]ia de lider al pie]ei. Dup` 10 ani de prezen]` pe pia]a din Rom#nia, Tuborg este \nc` lider pe segmentul berilor premium produse sub licen]` [i are o notorietate de 98%.

Valorile Tuborg |ncep#nd din mai 2007, marca are un nou ambalaj, unic prin interme- diul a trei elemente - sticla verde, eticheta transparent` [i sistemul de deschidere tuby-cap, acest ambalaj exprim#nd cu acurate]e valorile principale ale m`rcii: libertatea - echivalent` cu provocarea schimb`rii, inova]ia - \ndr`zneala de a miza pe „nou“ [i calitatea - eviden]iat` de la \ntreg, la cel mai mic detaliu.

Brandul Tuborg are un target format din persoane dinamice, care nu numai c` nu se tem de schimb`ri, ci chiar le provoac`. Prin noul amba- laj, Tuborg nu face dec#t s` r`spund` a[tept`rilor iubitorilor m`rcii, aduc#nd un aer proasp`t [i inovator, care va reu[i s`-i elibereze de rutina zilnic`. Tuborg te ajut` s` fii liber. {i dac` tu e[ti liber, atunci \i eliberezi [i pe cei din jurul t`u - de prejudec`]i, inhibi]ii, de lucruri care complic` via]a. Tuborg este al`turi de consumatorii s`i \n toate momentele.

Istoric:

Tuborg a fost creat` \n 1895, \n Copenhaga. Ea a c#[tigat admira]ia consumatorilor din peste 100 de ]`ri. Numele de „Tuborg“ este o derivare lingvistic` de la Thuesborg, locul unde s-a \nfiin]at prima fa- bric` de bere Tuborg din Danemarca.

103

104

104

Tuborg Strong

Tuborg Strong este o bere blond` care se adreseaz` unui public puter- nic. Considerat` „etichet` a masculinit`]ii“, Tuborg Strong este o bere tare, care con]ine 7,2% alcool.

Av#nd un con]inut ridicat de alcool, Tuborg Strong a pus bazele unui nou segment de bere pe pia]a din Rom#nia, prin lansarea acesteia \n anul 2004.

Valorile Tuborg Strong:

Tuborg Strong este o bere cu personalitate, special conceput` pentru persoanele puternice, inteligente, care doresc s` se diferen]ieze.

105

106

106

Tuborg Christmas Brew

Tuborg Christmas Brew - o bere special` de Cr`ciun, este \nc` un brand de bere aflat \n portofoliul companiei URBB. Produs` pentru prima oar` \n Danemarca, \n urm` cu mai mult de 20 de ani, Tuborg Christmas Brew a fost lansat` pe pia]a din Rom#nia \n anul 2000. De atunci, \n fiecare an, \n prima zi de vineri a lunii noiembrie, la ora local` 23:59 a fiec`rei ]`ri \n care este prezent`, berea Tuborg Christmas Brew este pus` \n v#nzare. P#n` \n ajunul Anului Nou, iubitorii m`rcii pot savura gustul special al berii Tuborg Christmas Brew.

Pu]in mai tare [i mai aromat`, cu o culoare brun-ro[cat`, Tuborg Christmas Brew este berea special` cu gust de s`rb`tori, \n fiecare an ea d` tonul petrecerilor.

Valori Valorile care \nso]esc aceast` bere an de an sunt distrac]ia, spiritul de s`rb`toare [i bun` dispozi]ie, \nso]ite de culoarea definitorie a acestui brand special - albastrul.

107

108

108

URSUS

Povestea de success continu`

URSUS este una dintre berile rom#ne[ti cu tradi]ie, ap`rut` acum 130 de ani. Marca [i-a continuat ne\ntrerupt existen]a \n perioada comunist`, iar \n 1993 devine prima bere cu o reclam` televizat` la noi \n ]ar`, \ncep#ndu-[i astfel ascensiunea de la o simpl` marc` local`, la una na]ional`. Statutul berii URSUS s-a consolidat treptat, at#t prin calitatea pro- dusului, c#t [i printr-o serie de inova]ii pe pia]a rom#neasc`, cele mai importante fiind: adoptarea sticlelor de tip "Gold", folia metalic` ce acoper` g#tul sticlei [i lansarea sticlei de 330 ml cu capac twist off.

Eforturile de modernizare a m`rcii s-au dovedit un succes, URSUS p`r`sea cu pa[i siguri segmentul mainstream, migr#nd spre cel premi- um. Confirmarea eforturilor de repozi]ionare a venit apoi [i la nivel international prin c#[tigarea unor prestigioase competi]ii \n industrie, cel mai important trofeu venind \n acest an: medalia de aur la World Beer Cup, cunoscut` ca Olimpiada Berilor.

Procesul de repozi]ionare, \nceput \n 2006 cu lansarea pe pia]` a sti- clei verzi, a \nsemnat la nivelul comunic`rii trecerea la o nou` plat- form` ce f`cea din momentele de succes momente URSUS. Campanii precum „Dinastia campionilor“, „|nving`tori pentru Rom#nia“, programul „Colec]ia de Succese“ (ce a premiat valori rom#ne[ti din diverse domenii de activitate) sau sponsorizarea „Romanian Golden Team“ au urm`rit tocmai acest lucru, \nt`rind asocierea URSUS cu reu[itele unor rom#ni cu care ne putem m#ndri, fiind totodat` o \ncercare de consolidare a m`rcii. O \ncercare reusit`, ce demonstreaz` continuarea pove[tii de succes a m`rcii URSUS.

109

110

110

ZIPFER

Zipfer este o bere de înalt` calitate, fiind una dintre cele mai apreci- ate beri din Austria.

|n Zipf, situat la o or` distan]` de mers cu ma[ina de Salzburg, aceast` bere a fost produs` din anul 1858. Regiunea este recunoscut` pentru apa sa, care asigur` printe altele calitatea m`rcii Zipfer.

Zipfer combin` metodele tradi]ionale de producere a berii cu ingredi- ente excelente [i tehnologie modern`. Astfel, berea Zipfer are o cali- tate superioar`, recunoscut` at#t \n Austria c#t [i la nivel interna]ional.

{i cum o marc` de calitate necesit` [i un ambalaj de acelasi fel, sticla Zipfer are o forma distinct`.

Marca Zipfer este importat` de Heineken Rom#nia.

111

Fotografii:

Asso Birra Bayerischer Brauerbund Belgian Brewers Brasseurs de France The Brewers of Europe Brewers of Sweden Bridgeman Girondon British Beer & Pub Association Campaign for Real Ale Carlsberg Centraal Brouwerij Kantoor Cerveceros de Espana Czech Beer and Malt Association Daily Mail- Fiona Sims Danish Beer Association Danish Beer Academy- Claus Peuckert Heineken Anthony Holmes- Walker InBev Italian Brewers Association Panimoliitto SABMiller Societa Italiana di Ginecologia e Obstetricia Somogy Edition d`Art Alexander Von Buxhoeveden

112