Sunteți pe pagina 1din 97

l-

I ,w. 751,94 6
o?d, {13390
I

t;
' SruDrr DE Tsor,ocrr Brsrrc;.

. ERMrNELrrrcAomouoxi,grcreoccpevlaLA

SEMNIflCATIA NqTIUNILOR NAUOTOGICE ALE NOULUI TESIFJVIEMT

j*fiue/{./q
dfutl.*
"
Or-L-Lva
T*,1**r?:
A

$i &fdu,
COLECTIA; BTBLToTHBcA OBcuMENTcA NR. 2 UNrvsnsrmrEA BaBE$-Botv61f:'li''=**
Facur-mruA DE TEor.ocrE ORToDox;'
CBurnur, DE SruDrr EcuurNrcE gI INTERRELTGToAsE

TrrrNon rolcransr Nrcor,A,s KEREKES Pr : _.a.,

Copenre: Detu KEREKES


Prof. Dr. Konstantin Nikolakopodlgs,
LscruRAr Pnor. Dn. MrncsA, BASARAB
Asrsr, Roorc.n -GBoncBrl, LEB

Srunrr DE TEoLocrE Brnrrci.


Descrierea CIP a Bibliotecii Nat'onale a Rominiei

NIKOLAKOP OULOS, KONSTANTIN ERMINEUTICA ORTODOXA 9I CEA OCCIDENIALA


Studii de teologie biblici i ermineutica ortodoxi gi
cea occidentali l semnificagia nogiunilor imnologice ale SEMNIFICAIIA NOTIIJNILOR MNOLOGICE ALE NOULUI TESTAMENT
NouluiTestament /prof. da Konstantin Nikolakopoulos ;
trad.: pr. prof. dr. Ioan Vasile Leb, drd. Ilie Ursa. - Cluj-
Napoca : Renagterea, 2008
ISBN 978-973 -t7 1.4-49 -3 Traducere de Pr. Prof. Dr' Ioan Vasile Leb
qi Drd. Ilie Ursa
I. Leb, Ioan Vasile (trad.)
IL Ursa,Ilie (uad.)
TipS.rit cu binecuv intarealnaltpreasfingitului PS.rinte
22.08 Bartolorneu,
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului 9i Clujului 9i
Mitropolit 3.1 (11',i,, L,'i- A lh.i--Crisa nei si Maramureqului
Editura Renagterea Tel.lfax:02641599649
Piala Avram Iancu, nr. L8 www.renasterea-cluj.ro BCU Cluj-l{apoca
400117 Cluj-Napoca editura_renasterea@yahoo.com i rllltilrlltrurmrHmiililliltIr

tillxlilffiHlflilillffiililil_
ISBN 97 8 -97 3 -L7 L4-49 -3 :. TEoRT 2009 00001 .,,, . 1(,

: Yj," Eitifura Renagt'erea'" '"':r-'


@ Editura Renagterea 2008 pentru prezenta versiune C1uj-NaPoca, 2008
I

-'-t.;::'..?{r
ji: -

CUPRINS

Nototraducdtorilor'-- - -7
Pn Ioan Chirili, Cfrntul / ormonio m&rtwiei slitheice""" "" " ^9
Ob s eru olii intr o du*tiv e cu prie ir e la terminolo gie " " "'' " -
1 """""" " "2

0.1. Despre noliunile de ,,exegezi" gi ,,interpretare'1"" "'-"" "" ""' "21


O.2.Termenul ,,ermineuticd'""""""""""""" "":"" ' " "''
23
I. Principiile dcbazd $preniselc ermineuticii ofiodoxe" 25
1.L. Caracterul eclesial al ermineuticii ortodoxe """ ""25
1..2. Dimensiunea pnerrmaticl a Sfintei Scripturi "'- """"'""-*"-"-27
1,.3. Persoana exegetului ca premisd a interpretiri|""""""""""""""""" 29
1.4. Caracterul bisericesc-liturgic al exegezei" " """""33

7"gn1 5.'1a
L.5. Aserfiunile ermineutice ale tradiliei in exegeza patristici-""34
1.6. Interpretarea filologico-istorici gi cea alegorico-tipologici in

IlErmineutico gi exegezatinBisericile din apus"' ' 49


2.l. Interpretarea Scripturii ilr Evul Mediu:" "-- " "'-'.."'-49

2.2, lnterpretarea biblicd reformatoare gi postreformatoare (secole-


le aI XVI-lea - aI XVI[-lea]" -'- """ - "" " "" 53
2.3. Formarea metodei istorico-critice in secolul al XX-lea ' '50

1n:*:i:'l*:":*:o:'*":"'::.:o::-o*'::-i:'*-lou:T;
2.5. trventarieri in secolul al XX-lea - recePtarea lor in exegeza ro-
mano-catolici"""""" -"'- " "; " ",,-".*"" """ "" " " """" "'68
2.6. Probleme desctrise din perspectiva teologi€i bcidentale "'-" - '77
2.7. Consecin{e exegetice ale metodei aplicate "" - """" "" " "" "-"" 81
Paor, DR. KoNsreurrN NrKoLAKopouLos
.

III. Rd.sfrrit gi apust otttitezd sou sintezd? - g4


3.1.Conceptulgtiinfificdiferenliatincontextulteologic..................g4
3.2.Compararea metodicii bccidentale cu cea rds6riteanh..... . . .....-g6
3.2.1 Reticenle reciproce din partea teologilor occidentari gi r6sdri-

t-
3.2.2. Cele douE ermineutici ink-o perspectivd sint'etici . ll2
NOTA TRADUCATONTTOII. .' "':. .I
3.3 Apreciere final&...... .....-115
S emnificoli a nogiunilor imnolo gi c e ole N o ului Testam ent,
Considero{ii rcferitoare la cultul ortodox.--.-.........:...................... --.7L9 Lucrarea de fali se inscrie in proiectul nostru de a pu-
I. Noul Tedtament gi Biserica yrfimqrfr..,...- blica studii, conferinfe sau cerfi ale unora dintre profesorii
llg care ne-au vizitat facultatea linAnd cursuri gi seminarii in
L1. Preliminarii/ Considerafii introductive ......-.......*..-11g
I.2. Noul Testament gi aspectele sale imnologice gi liturgic e..--..726 cadrul programelor de colaborare bilateralH pe care le de-
I.3. Terminologia pauline............. . ........ ... 131 rulim. inceputul l-am fdcut cu traducerea flrrsurilor Dom-
nului profesor Theodor Nikolaou de Ia Miinchen, publica-
I.3.1. Psalmos - rpaApr6g - ....'.....,..................... .......,,...,...-.^--.......1.42
te sub titlul: Teologie gi culturd, Editura LIMES, Cluj, 200L
I.3.1.1.Aspecteetimologicesiliterare.... ...........-..--.-...1.42
1.3.1,.2. Domeniul creqtin... -... . ... ...... ....154
(impreund cu Ioana Velica Adina Paraschiv Ei Vasile Cris-
tescu).
I.3.2. Imnos - ,,*Y:tyog" ...:...............................-.--1.62
Acelagi lucru l-am realizat gi cu unele din referatele
I.3.2.1-. Aspecteetimologice gi literare ......- . ....... ...1,62
L3.2.2. in domeniul cregtin ......: ........-.....-..-770
susfinute de Domnul Profesor Konstantinos Nikolakopou-
I.3.3. Odele duhovnicegh - [Iveuparrcq edrl ...-
los care ne-a vizitatin mai multe rAndurf susfln6nd cursuri
177
I.3.3.1. Aspecte etimologice pi literare ... .....-. -..-.-..- -177
s,i seminarii in fala studenlilor nogtri. inceputul traducerii

I.3.3.2 Domeniul creqtin.. ...... ... ... ......... .-.1g6


l-au fdcut drd. Maria Jucan gi drd. Radu Buda, ins[, intru-
cAt era nevoie de o mai mare precizie, am purces la o revi-
zuire a materialului existent, continuAnd apoi cu traduce-
ra a ceea ce doream sd apardi:r limba romAnH. Pentru aceas-
ta ne-am finut mai ales de textele publicate de citre pro{.
K. Nikolakopoulos sub titlul: Die ,,unbekannten" Hymnen
des Neuen Testaments (Imnele ,,necunoscute" ale Noului
Testament), Shaker Verlag Aachen 2000. in felul acesta spe-
rim ca traducerea noashe s[ aibd unitatea care te cere unei
lucriri academice. Pentru cititorul roman am tradus. gi no-
tele, multe din ele fiind irneogreach iiileleasd de pufini din-
tre concetilenii noqtri. De aSemenea, drn folosit teithenul
er minie- ermin eutic in loc de herminie-hermeneutic, propus
l

Notn rn,tpucitonrron
{*,i

mai nou de cHtre exegegii contemporani. Sperim, ins5, ca


efortul nostru sH fie benefic celor interesali de problemati-
ca abordati de c5tre autorul textelor traduse.
Pentru sprijinul acordat tr demersul nostru, mu$umim
autorului pentru cd ne-a pus la dispozifie originalul dupX --.-*i/,.-

care am rcahzattraducerea, Pdrintelui Prof. Dr. Mircea Ba- CANTUT / ARMONIA MARTURIEI ALITHEICE1
'1,
sarab pentru lectura de specialitate qi Doamnei Rodica- .-

Georgeta Leb pentru corectura din punct de vedere filolo-


gic, precum gi PHrintelui Decan Ioan Chirild pentru concur- Despre fericirea martyriei. Exista tr vechime un suflu
sul dat i:r vederea aparifiei acestei cirfi. Nu tr ultimul rand, duhovnicesc car€:i cuprindea pe cei ce se impirt5geau de
mulgumim inaltpreasfinfitului Plrinie Arhiepiscop gi Mi baia sAngelui, un suflu hristic din care reverbera zicerea
tropolit Bartolomeu pentru arhiereasca binecuvAntare gi apostolic[: cum sd t[cem dacd am vdzut, cum sI nu rostim
pentru acceptarea de a publica lucrarea de fald la Editura ceba ce noi am auzil...?! ...de la Domnul, 9i din acesta se
Renagterea, precum gi tuturor celor care ne-au sprijinit ftr deschidea larg poarta n[dejdii vegnice cd se indreaptE spre
demersul nostru. Sperilm ca efortul nostru sd fie de folos ir plinirea doxolog-icH a mirturiei. in zilele noastre, egti ten-
primul rAnd studenfilor, dar qi celor interesafi de exegeza tat de multe ori si crezi gi si #irmi ci acest suflu s-a stins,
biblicH sau de semnificafia imnelor biblice. s-a luat de la noi. Este un fapt care s-a intAmplat gi cu mine
p6n6 in clipa intAlnirii fericite cu aceasti scriere a fratelui
nostru m5rturisitor Konstantin Nikolakopoulos. Am recep-
tat chiar in teologia romAneascd tendinfe centrifuge eviden-
tei:r cAmpul exegeticii, amintAhritmulte laudatio f6cute pdr-
lilor tr defrimentul totului. Scriau mulfi despre cAt este de
important si reconstruim mediul cultural gi istoric al tim-
purilor de redactare a scrierilor bibliee, cAt de mult trebuie
si revivificim lexicul, morfologia gi sintaxa acelor perioa-
de lingvistice, cAt de miiestrit trebuie si vedem gi si expri-
mim sinteza generatd de intdlnirea culturilor gi civilizafii-
lor, dar, pe lAng6 acestea, 9i asta m-4-uimit mereu, cAt de
pulin se mai vgrbegte despre aspectul revelat, despre inspi-
rafia scrierilor, despre forla motrice a puhului care anim5
luoarea sau sivArgirea soteriolggrc[ ggpiectivq. a fieciruia
!i*
dintre noi spre rcalizareano'i3trai., Biseric[ Ca Biseric[, ca
,,templu al Duhului Sfant'. Aceste simldminte, unite cu sfa-
tr

i
9

il
I
Pn, IoaN Cxrnrri
CANTuL / enuoNr,l uinruarBr ALrrHErcE

tul unor colegi din sfera sfudiilor biblice m-au determinat


ne, inifial,,mono-od os", iat maiapoi,,diii-odos",' o fi ezen-
sd incep munca de redactare a unei scrieri menite
si evi- tare pertinentH gi nepolemic5. De aici putem furvHla cd zile-
denlieze spiritul gcorii exegetice romanegti, degi titrur
era le noastre trebuie s[ fie caracterizate de suflu rnartiric Ai nu
incdrcat de un anume scepticism: $coalabibricd romfrneascd,
de focul polemizHrilor. Ceea ceimi refine atenli!.in.chip de-
tncotro? Am ezitat insd sH o ftnarizez, era ceva care-mi
spu- osebit este faptul ci domnia sa incearcd se harisdfite; din-
nea ci nu se cuvine sd fac aceasti partifie, era luc.area
pe_ colo de rezumarea isagogic istoricd, unitatea desbns a Rg-
rintelui Constantin Coman, ErminiaDuhuluigi acum lucia-
vela$.ei gi, de aici, implicit a exegezei. Nu voi insera aici el3-
rea lui Nikolakopoulos care-mi spuneau: exegeza romA_
mentele concrete din cuprins, v[ las fericirea de a Ie infele-
neasc5. este romAneascH numai prin vegmAntut
sau hngvis_ ge gi de a le recepta euharistic din 1ectur6., voi spune doar
este o exegezd pnevmaticd, o continuare a exejezei
I"l "l este
hristice,
cH exegeza ar trebui si fie intotdeauna sinodie ir:r sau prin
o manifestare in Duhul a Eclesiei, deci eiesi-
care mintea se unegte cu inima vdzdtoare de Dumnezeu. Cu
ologicd, ea este o mlddild a Liturghiei. Toate acestea au ajuns
toate acestea, Biserica rdsHriteani a acordat un spafiu mai
Ia mine in chip sistematizat prin extrem de varoroasa
scri- mare aqtiunii divine in istorig astfel incAt hermeneutica pa-
ere_teoreticd gi practicE a distinsurui coleg de ra Munchen,
tristicH tradifionali a Ortodoxiei nu consideri misterul se-
de la Institutul de Teologie ortodoxi al universitdtii Lu-
parat de cercetarea raSonalH. ln Biserica occidentald s-a im-
dwig-Maximilian, intiturati:,,studii de Teorogie Biblicall,
pus metoda istorico-criticd, bazatd.pe o puternici examina-
care este mHrturia vie a exegezei rlsHritene in mijlocul
1l in re istoricH, avAnd un instrument exegetic corespunz6.torl,
i inima Occidentului gi de aceea o numesc ,,paradigmi a mar_
fapt care a determinat di-odosia. $i totugi, ,,convergenfa ce-
,l tyriei risiritene in occident". E importani sH reriarc mo-
ai lor dou6 exegeze nu numai ci este posibill dar este gi ab-
dul in care aceastE scriere s-a ndsclt. Ea este rodur schim-
burilor interuniversitare socrates-Erasmus. ce frumos solut indispensabild unei inlelegeri globale a Sfintei
$i Scripturi"2.
rod!Dau slavd lui Dumnezeu pentru el.
Despre: drumuri sau sinodie? De multe ori egti tentat Despre: caracteristicile exegezei risiritene. Domnia
si crezi cd cel mai frumos gi mai bun rucru este cel ar veci- sa vorbegte despre raportul antitetic, aparent, existent intre
nului, dar in aceasti ipostazd egti stipAnit de ideea de pro_ cele doud moduri de exegezff, dar este, gi chiar mirturiseg-
prietate gi egti foarte lumesc ai cizut. posibila .or".tii iti te acest fapt, vorba despre necesitatea comunicirii gi com-
poate veni de la incercarea deliberatd de a te reageza in,r"- plementaruzlni celoi dou5, in acest fapt consist6nd,,siho-
ra continuumului martiric al revelafiei naturale, adicH in
re-
dia" exegetici. De aceea noi ne vom rezuma la a sublinia
ceptarea gi infelegerea agrHirii ceruilalt ca manifestare
epi- cAteva'dintre caracteristicile exegezei rHsHritene, caracteris-
fanic martiricd, ca impirtigire iconic liturgici, ca dar al ie- tici care ne aratd faptul ci,,Tradifia" gi regu.rsul la Tradifie,
velirii binelui. De aceea md bucur in.chip deosebit s6 re_ la memoria vie a Bisericii, nu este un lutru destiet, ci o abor-
marc partea lucrdrii p1of. Konstgqgn.Nikolakopoulos in l Konstantin NIKOLAKOPOULOS, Studii de Talogie Bibliad, p.3.
care ne prezintS istoricul dezvoltarii Hermeneuticii cregti- zlbidem, p.4.
3lbidem,p.5.
CANtur, / enmowu uintun'rgr ALrrHBrcB

Forma duali a Scripturii ar trebui receptati'ca strictE


formelor de accedere a intelighenfiei tim-
a
siinultan imanent 9i transcendent a1 ade- structurd formal6, deoarece mesajul este unic ai revelator
al unitHfii Treimice a autorului q5incipal gi unic al revell-
Nu este vorba despre preluarea literali a paradig-
riis. Cred ci aici autorul insistd asupra faptului c[ atenlia
rcl* gi ipostazierilor exegetice patristice azi, ci despre re- noastrH ar trebui sI fie marcati de unitatea $fi4tei.Scripturi
ceptarea modeluluii:r dinamisul prop$u P"l t3*.,u1ifu1'
gi nu de determinaliile secundare induse de secularul'nus1g
trinscend epocile istorice gi prin aieasta tealizeazh istoria
Biblia,nume care vine delaTaBiblia 9i genereazd ideea undi
ca mediu de lrcrare, de manifestare 9i a Diviirultii, nu nu-
mai a umanului. intr-adevdr, condifiile socio-istorice 9i cui- sume de scrieri, ideea de Biblioteca, pe cdnd Scripfura, ea in-
turale au impus un criteriu subiectiv de realizare a trans- s6gi, e un trup viu deoarece este menit6 sd cond-uc6 la rea-
punerii orale gi scrise a Revelafiei. Despre acest fapt vorbim lizareaunui trup viu, unic qi mistic tuup al lui Hristos -in-
gi noi atunci cAnd spunem c[ ne lovim de ,,elementul for- trupat gi inviat, nu doar intrupat. De aceea lecturdm Scrip-
mal subiectiv numit receptor primar", dar el, textul scrip- tura spre intruparea de cdtre noi a CuvAntului vegnic, dar
turistic, are gi o laturd dinamicd, adici este qi suflare a Du- gi spre invierea noastriin CuvAntul lui Dumnezelr, fir Cu-
hului, fiindcd este un text revelat, gi de aceea el trebuie sH v6ntul cel vegnic.
griiasci afunci gi astHzi, iat exegezase face nu pentru afunci Dimensiunea eclesiall a exegezei nu trebuie inleleasd
ci pentru astdzi. Nivelul cultural-religios de inlelegere, ca-
in sensul dat astdzi conceptului gi care in sine este reduc-
drul dogmatic existent,'inspirafia - limbaj simbolic - con-
servH tocrnai aceasti latur6 dinamicH a mesajului 9i face ca CuvAntul lui Dumnezeu slujegte scopul lui Dumnezeu Pentru mAntu-
textul sh fie receptat prin transgresie temporalhla timpuri- irea lumii, interpretarea lui este propriu-zis eclesiala, slujind misiunii
le noastre ca un text griitor, ca un mesaj posibil de inter- Bisericii. Exegeza are ca lel ultim impartSgirea cunoagterii mantuitoare
preta! ca subiect hermeneutig susceptibil il:I cazul Vedriu- a lui Dumnezeu, prin urmare scopul ei este esenlial soteriologic' 5'
Scriptura, inspiratd gi investiti cu putere de la Duhul SfAnL este canonul
lui Testament, gi unei ,,lectura drristiana", ,,lecfrJtachristo-
,urr r,or*u ce determinS Tradifia autentica. SfAnta Soipturi nu conflne
logica" (Lc.24,27), aici autorul nostru fiind foarte apropi
intreaga Tradilie, insl nirnic din ce contrazice scripturile canonice sau
at de reperele formale identificate de pirintele ]ohn este incompatibil cu ele nu face parte din Tradi{ia autenticl. 6. Vechiul
Brecka. Testament trebuie interpretat tipologic, iar tipologia autentici implicx
o dublI migcare: din trecut spre viitor. (de la tip la antitip) gi de aseme-
aiohn BRECK, Sffrnta Scripturd tn tradilia Bisericii, Ed. Patmos, 2003. nea dinspre viitor spre trecut (antitipul este, in mod prevestitor, Prezent
Autorul identifici opt principii exegetice patristice care guverneazi in h tip). 7. in con{ormitate cu viziunea patristicH, Scriptura este integral
tradilia ortodox6 lectura Sfintei Scripturi: L. referentul uldm al sintagmei gi uniform inspirata de Duhul sfant. Agadar,-poate fi interpretati dupa

,,cuvAntul lui Dumnezeu" nu este nici textul biblic, nici interpretarea iegea reciprocitegi exegetice. S. tn final pentru a interpreta corect Scrip-
lui; ci este persoana Logosului etem, a Doua Persoand a $fintei Treimi. tuiile, exegetul trebuie sX le interpreteze din interiq.l insugindq-gr
2. Prin urmare, Scriptura trebuie inleleasd dintr-o perspectivd treimici. modul de via!6 prescris de ele - ,,Hristos in noi", in term-enii Apostolu-
3. Ca realitate teandric5, Scriptura conflne elemente condi$onate istorig lui, p.69-70. Acestea ar fi, in viziunea"p3rintelui Iohn BRECK reperele
cultural gi lingvistic. Agadar, trebuie reinterpretatH in fiecare noud ge- pentru o ,,lectura christiana" a Sfintei Scripturi'
sKonstantin NIKOLAKOPOTiLOS, op. cit., p.lQ.
neralie din viafa Bisericii, sub ciliuzirea inspirati a Duhului Sfant. 4.
li
t3
I2
Pa.. fo.n N Csrnrr,.i
Cirvrul / .n nrrtouu"uiRTURrEr ALTTHEIcE

fionist, nu frebuie sd receptdm Eclesia ca topos ci ca gi co_ lt ,.,*.f

munitate.a credinciogilor care are ca datorie sfantx 1ecfura-


in actul exegetic, persoana umand trebuie sX se realize-
rea scripturii, deoarece chiar lecturarea este o etapd a her-
ze cafdpturl deschisH unui e'ieriirnent de dscez5, actul her-
rneneuticii. Lecturarea scripturii te realize azd sau te face
meneuticii biblice dupi I Cor.2,7: ,,Cipropoyiduini infe-
sd te redescoperi ca fiinld eclesialX, nu,{g_ar ca un lector
al lepciunea de tainH a lui Dumnezeu, ascungd, pe care:Dirm-
unui eveniment istoric, este vorba d€ lecturd qi cumineca-
nezeu a rAnduit-o mai inainte de veci, spre slava noaiirY:,
re a cuvantului, cflt de'frumos! potrivit acestei lecturi,
exis- fiind un act de accedere la inlelepciunea cea tainicX a hii
td o altd caracteristici a hermeneuticii risdritene, o alte
di- Dumnezeu, iar scopul exegezei este gi unul eshatologic, de
mensiune:
aceea trebuie sI fim pe deplin conqtienfi de faptul cd aceas-
Dimensiunea pnevmatici - comunicarea Duhului _ tH dimensiune nu poate fi recunoscuti doar prin spiritul
texfuI este o realizare, o prezenfH gi o impHrtHgire a Duhu_ uman. Din aceasta decurgAnd gi caracterul eclesio-liturgic
lui, scriptura se realizeazd astfel ca gi cale de introducere al exegezei risdritene, iar acesta conduce la aspectul de
ill
i:r sfera de acfionare a Duhurur sra.,t ir, istorie afunci qi azi, ,,daxa",la preamirire, gi implicit la Liturghie. Reiese astfel
ea este o cHliuzire inspre realizarea cunoagterii rui importanf a tradifiei patristice pentru exegeza contempora-
L"
,l: Dumne-
tri[ ,
zeu gi a mdrfurisirii acestui adevdr vegnic. in dimensiunea ni, necesitatea realizdrii continuitdlii de mirturisitori, iar
ti,
p_nevmatici a exegezei rezidd forla generatoare a act,lui in acest cazttuvorbim despre o concordanli formal6, ci de
de
dobAndire a ,,gAndului lui Hristo r,; Cor. Z, L6), a iraintd_ tncercarea noastri deplin congtient[ de a ne incadra in ,,in-
1I
rii noastre spre deplindtatea varstei iui Hristos. ori ,."ur- tenlia hermeneuticl autentici a Sfinfilor PHrinli".
ta nu este altceva decat nagtere din Duhur, plinirea
in noi a
chipului lui Hristos, adici desivargirea chipurui nostn-r in- Iati de ce imi face o deosebiti pldcere sd lansez citito-
tru asemdnarea lui Hristos care ne spur,e, ele, Scripfurile, rilor acestei cHrfi de excepfie indemnul de a-gi aduce amin-
vorbesc despre Mine. Dar aceastd renagtere spirituali te cH unii dintre ancestorii nogtri au scris cAteva dintre prin-
in_
semneaz[ o altoire a noastrd in trupul mistic ,il,ri H.irto+ cipiile hermeneutice ale Bisericii nedezbinate, cum ar fi: Sf.
deoarece numai rHmanerea in unitatea trupurui mistic Ioan Casian care vorbegte despre ,,littera gesta docet" - in-
ar
lui Hristos te face apt primirii Duhurui. Cdriuzirea Duhu- terpretarea literald; despre ,,euis credas allegoriae" - inter-
lui este necesarH ir, uciut exegetic deoarece insugi corifeul pretarea alegoricd; despre ,,moralis quid agas" - interpre-
Apostolilor ziceacX,,nici o pr-oorocie a Scriptur.ii"";; Ai_ tarea tropologicd, morald; sau despre,,si quo tendas analo-
cuiepte dupd socotinla fiecdruia, (II pt. L, rO). tn viziunea gia" - cea analogicH, ori tipologicd- dupd cum o numegte
ortodoxd interpretarea nu este vizuti numai ca o munci a Sava Agouridis. Iati numai cAteva dintre argumentele care
raliunii umane, ci ca Reveralia unicd gi reard a adevdrurui te imbie sd gugti din acest rod, fruct al mHrturiei exegetic
intem al mesajelor biblice, adevXr care/ ca atarq este auten_ academice rdsdritene, gi-mj vq9 pp-buzq.numele luciirii
tic qi mAntuitor{. lui N. Milescu Sp5taru, gi rp"..e piin-aceastH lu.crare ,,Stel-
la orientalis lucet in Occialntei".
i ''- '" '''- -' : ! n
6lbitlem, p.15.

t4
Pn.IolN Cntnrr,.i,

Partea a doua a lucririi este un veritabil act de ,,matty-


ria exegetica orientalia in occidente". Sunt conferifllele zus-
linute Ia Aachen in 2000, reunite sub titlul: ,,Semnificafia
noliunilor imnologice ale Noului Testament",Dag pentru
c[ m-am rezumat la a evidenlia caracteristicile herminiei
rdsiritene, nu voi sPune despre aceasti parte decAt cH ea MuIt stimali colegr, dragi studen,ti, doamnelor gi dom- i
este mdrturie gi doxologle. Autorul identific6 aspectul doxo- nilo+
logic al Reveiafiei gi-i imbie pe ascultitori spre sfera redes-
coperirii manifest6rii liturgice a actului exegetic'
Noi, ortodocgii, suntem cu tofli congtienli de imensa
A fost o bucurie gi un katarsis pentru mine lecfurarea
importanlE a contactelor interortodoxe gi a legdturilor fa-
acestei mXrturii, nu-mi rdm6ne decAt si dau slavi lui Dum-
miliare dintre Bisericile noastre ortodoxe din rdsdrit. FirH
nezeu pentru faptul c[ ne-a aritat inci o datl ,,ce este bun
irdoial5, la aceasta contribuie de asemenea gi astfel de in-
gi ce este frumos decAt numai a locui fraFi impreun[" (Ps.
tAlniri academice, care au devenit posibile datoritX Progra-
132, 1). Manifest6rile martiric-exegetice sunt distincte, dar
mului european,,Erasmus"' Ag dori s5-mi exprim aici pro-
nu distante, i:rsd nu se intAlnesc decAt atunci cAnd se regi-
fundele mele mul;umiri p6rintelui decan Precum gi tutu-
sesc in exegeza lui Hristos, intAiul gi unicul exeget desdvAr-
ror colegilor de la Facultatea de Teologie Ortodoxi din Cluj-
git al Revelafiei Treimii.
Napoca pentru invitafie gi pentru realizarea acestui proiect
Pr. Ioan ChirilH, ph.d,
mult promis.l
Decanul FacultHtii de Teologie Ortodoxi,
Doamnelor gi Domnilor,
Universitatea,,Babeg -Bolyai" Cluj-Napoca
Cu siguranld, suntem congtienfi cu tofii de importanla
qi de marea insemnHtate pe care a avut-o interpretarea Bi-
bliei in cregtinism, dar nu mai pulin 9i pentru cH stridanii-
le"de inlelegere a Vedriului gi a Noului Testament au repre-
zentato problemi serioasi pentru Biserica Veche inc[ din
timpurile cregtinismului primar.
Creptinii vidftr Bib1ie fundament al credin[ei 1or. Dupi
fllm se gtie, Ia unii dinte cregtinii occidentali, ea reprezinti
-sursa
exclusivH a creqtinismu|gu in timp ce la nqi ortodoc-
qii, ea este priviffi eadiin*unffHintre srrsele de iniportan-

lTextul de fat6 a fost susfinut Ia Facultatea de Teologie ortodoxi din clui in


cadrul unei conferinle de teologie biblicd in data de 10.14.2000'

r7
t
Pnon Dn, Kor.rsTANTrN NrroLerop our.os
Stuorr oB Tsolocrs BrsI.rc;.
td primar,. Cu toate acestea, de-a lungul veacurilor, Biblia
Aga cum am aritat mai sus, m--domeriiul interpretHrii
a ocupat un loc ?nsemnat in procesul credinfei, atAt in apus
cat gi ftr rHsHrit. Ea este prnctor de plecare gi nru
Sfintei Scripturi s--au. dezvoltat doud. direclii diferite de infe-
' pentru director legere gtiin.unce. ln biserica occidentaia J-u #i;mn"ioa,
credinciosul crejtin, pentru propovEduirea credin_
istorico-cr iticil, b azat6 pe o puternicH examinare i5toti-c*
fei de citre Biserici, precum gi pent*tear,iit."- teologiei.
avAnd un instrument ekegetic corespun zdtor, Bi6e_-riti lde
, in diferitele scrieri ae vea,,iuiui gi Noului restament, Dum- rdsdrit a acordat, insi, un spafiu,mai mdre ailiunii&ivme
nezeu Se descoper6 in CuvAnt, acesta fiind mai apoi
fixat in istorie, dstfel incAt ermineutica patristicH tradilional6 h
in scris de cdtre oameni. 1n riuiia scris6, dumnezeilscul
in- Ortodoxiei nu considerd misterul ca fiind separat de'ierce-
tAlnegte umanul. Condilionat5 de spaliu gi timp,
SfAnta tarea rafionald.
scripturd necesitd pernianent o noud-iniurp""trr" ir, t,r*i-
Este vorba de doud modalitHli diferite de contemplare
lr na mereu schimbdtoarei inlelegeri a omului gi
a lumii, pen_ gi cercetare . Reprezintd, oare, aceste doud direclii exegetice, doud
+
tru a putea fi astfel transmisd generafiilor viitoare gi a co_
'i dimensiuni ce nu se mai pot pune de acord ?
ri respunde lumii modeme.
DupH p6rerea mea, convergenla acestor douH exegeze
ln primele secole ale cregtinismului, in mod special la
sfin,tii PHrinfi, interpretarea alegoricd a sfintei scripturi nu numai cd e posibild dar e gi absolut indispensabil5 pen-
t a
d: fost predominanti. La inceputuiepocii modeme _
tru a avea o ftrlelegere globald a Scrierilor Sfinte. apusul ar
#ui ,t", trebui sd devind ceva mai ,,tradifionaL" iai rdsdritul ceva
fl. datoriti reformatorilor - s-a treziiinteresul pentru sensur
#
literal al cuvAntului precum gi pentru textul l.igir,rt. mai ,,modern". Numai i:r acest fel se va putea obfine gi o
ir,."_ apropiere ecumenicd la nivel academic.
f,i pand cu perioada iluministd, o aatX cu formure"a congtiin_
!' In prezent, meritele exegezei istorico-critice in ldmuri-
t, fei istorice moderne, s-a dezvortat gi metoda istorico-criti-
ca, cristalizatH in cursur secorurui ar XX-rea care
rea textelor biblice sunt incontestabile, chiar gi pentru er-
a preluat mineutica ortodoxH. Totuqi, acestei interpretHri istorico-cri-
fl
i:rcercarea de a face accesibile textere bibrice in stra'nsH
re- tice i se repropeazd tot mai frecvent faptul c5 impreund cu
fl gifuri cu istoria nagterii gi transmiterii lor.
K
ipotezele gi metodele sale temeinice, ar conduce cititorul la
t Nu e deloc erona! ci mai degrabi indicat, ca in cadrul
o nesiguranfi cu privire la ceea ce rHmAne demn de crezut
trl
I
intalnirilor dintre diferitere confesiuni cregtine fie la niver
pa1?ryal [turgic, sau acad.emic, sX se refl".i"r"urrpru din afirmafiile biblice, care reprezintd un adevir conferit de
*p_ revelafia divin6. in afar6 de iceasta existl pericolul ca me-
furii dintre Biserica de risdrit gi cea de apus, *pto.e
sajul Bibliei, exprimat in mod diferit prin imagini si simbo-
s-a produs oficial in anul 1054. Fiecare din cele "u."
ioux Bise-
i rici a p6gitpe drumul ei propriu dupd aceastd schismi luri, sd fie pierdut din vedere
care Pe acest fundal sunt puse ?n joc modalit[gile tradifiona-
a contrastat puternic cu stridaniile ecumenice
de apropie_ le ale interpretHrii biblice precum gi cele noi, cu ajutorul
rcbazatape incredere, ce au avut loc in ultimele decenii
ate lingvisticii gi' a psihologiei s-gpco3gllentului. . .:' -. .
secolului nostru. Aceastd,separare f marcat puternic
pAnd Cred cd meritH chiar foarte mult ga, iq"1adrql acestei
in prezent toate domeniile vielii bisericegti gi are gtiinlei
te- conferinfe, sH discutdm o serie de probleme ientiale pen-
ologice, printre altele gi Teologia Biblicd.
tru credinfI, legate de interpretarea Sfintei Scripturi. La
r8
Pnon Dn. Koxsraurru Nrroleropour,os

aceasta mai trebuie si ar6tim qi qansele gi granifele diver-


selor cii de inlelegere a textelor biblice gi totodatH sH evi-
denliem importanfa Bibliei qi a interpret5rii biblice pentru
credin!5 gi teologie. Explicarea etapelor metodice cu ajuto-
rul planului acestei conferinfe: Ermeneutica ortodox6 gi cea
i,
occidental5:
oB SERVAIII INTRODUCTIVE
CU PRIVIRE LA TERMINOLOGIE

0.7. Detpre no$iunilc de ,,exegezd" gi oirtetyttetare"

indetetricirea cu ermineutica implicH automat alte doud


nofiuni, care apar Permanent in acelagi context: exegeza gi
interpretarea.
Vechiul verb grecesc tfrlydopra; in forma sa ne-activi
gi echivalentul siu ilnyta din greaca modernd i:rseamnd
a conduce in afard, a explica, a t5lmici, a descrie sau a Po-
vesti. inc[ de timpuriu acest termen impreunH cu derivalii
sIi a fost folosit in diverse domenii gtiinlifice (literatur5,
drept, religie) ca un fel de terminus technicus pentru expli-
.rr"u gi comentarea diverselor texte. in combinalie cu
6gprlver5co care aparline aceluiagi cAmp semantic, la care
capacitatea de expresie sti in prim plan, el are aspectul lui
,,a traduce". Ambii termeni se regisesc fir echivalentul la-
tinesc interpres, interpretatio, interpreto' Folosirea moder-
nd a limbii diferenfiazi semnificaliile corespunzitoare a cu-
vintelor imprumutate:,,interpretarea" reprezinti astHzi o
nofiune generald superioar6 de t[lmHcire, in timp ce ,,exe-
geza" se limiteazl cu precidere la domeniul teologic al ex-
pliciriiBibiiei. Cimpul semantic este completet-,9, nofi-uni -

.*" re refereau inifial la forma literar[ i interpretdrii, ca de


exemplu: ,,a comenta" respectiv ,,comentaiiul'' !g cadrul
teologiei existl, referitor la exegezd, doui iltilizHff lingvis-
tice: una mai ampld, care definegte i:rtreaga gtiinfh biblic[

2T
Nrror,n ropour,os Sruorr on TBoLocra Brar,rci

$.a.m.d. din Vechiul, respec- gez[ considerd drept primi sarcine, scoaterea ineyiden]d
!)fn raport cu alte discipline teologice gi a acestor semnificafii, cel pulin pentru timpul gi mediul in
care se referi la interpretarea orientati care au fost compuse. Cercetarea biblicil glli5rpftre,a existat
modalitatea de inlelegere a textelor bibtice. din cele mai vectri timpuri; dar abia in perioadr,,itrrr,inis-
Bibliei de a fi mesaj divin hansmis de 15."am devenit congtienti de metoda apiicatd gi ar4 incercat
oameni gi Revelafie a lui Dumnezeu, rezulta ci exege zatre-
s-o rafin6m, mai ales cu inten$a de aheseoperi ,,ig s-a iln-
buie si_ lucreze pe de o parte riterar-gtiinfific istiric, iar
ai tAmplat cu adev5rat", adicl sub aspect pur istoric. Acest llr-
pe de alt6 parte trebuie sd aprecieze in modJust
factorui in- cru a condus la metoda istorico-criticH practicatd gi azi de
spirafie. Ea este chematX sd combine, dupd
mdsur*.."Ji_ citre gtiinla biblici occidentald, dar pusd mereu la incerca-
n5, metodele filologice umane qi revelalia
di"i"r. i";#; re de o ,,noui critici".
ce/ cea dintal adicd metoda literar-gtiinfific,
se rearizeai'
cuprec5dere pomind de la textul particuiar,
cea de_a ao"u, 2. Tet m enul,,
0, et mineuti c d"
:*l_rflrul conditionat de inspiralie e# ;;;"[s;i;
mai ?n lumina unitdfii 9i totalitHlii Sfintei S".ip;;;
CAnd vorbim ast6,zi de exegezd biblica Acestui concept ii sti la bazd cuvAntul grecesc
ne referim la
- cercetarea gtiinfficH
a textelor biblice dupl principiile gi
,,'Egprqveh' respectiv verbrrl grecesc,,'Eqplveria./'.'Eqpqveh
cri_ = substantiv din verbul Egpr;veuc.r (= a tilmHci, a explica, a
teriile prcipuse de ermineuticI. putem
"bru*,
,t.i.til;;_ contribui la infelegere). CuvAntul €qprqve[a furseamni ac-
fiul teologic grec corespunzitoare ,,iEiiA;;
se utiiizeazi deloc."ory":1
Se folosegt" dou, ocazional cuvAntul
tul explicHrii adici interpretarea pur gi simplu a unui text.
'Eqprlveutrrcr] = adjectiv substantlizat, care indicd proce-
,,ilqyqrwrl" el nefi:rsemnAnd direct interpretarea unui text
biblic concref ci se referd mai mult Ia teoria sul exegezei; agadar echivalent al ermineuticii.
despre meto_
dele de interpretare. TermenuL Ermineutica biblicX este teoria interpretdrii Scripturii.
,,iEqTqrncq,, este foforit"gu_
dar ca echivalent al termenului ,ennineuticd,. Ea reflecteaz6.nunumai asupra aplicdrii textelor biblice, ci
Deoarece in
t. in,telegerea profundd a sensului textelor gi asupra sarcinilor, premiselor, principiilor inlelegerii, ca-
ri
bibiice este vorba
rl: li.
de o gtiinfd umanistd, capacitatea de empatie tegoriilor precum qi asupra responsabilitH$i exegezei.
gi agteptdrile
il personale ale exegetuhliioace un rol apreciat Aici ag vrea si m[ concentrez asupra a doud comparti-
ii, ar*ft pozittv, mente problematice debazl ale ermineuticii biblice, care
atAta timp cAt exegeful rdmAne conqtient
ll d"
inlelegere". Necesitatea acestei qtiinte rezultH"."rrta ,,pru_ au fost luate foarte in serios gi amplu discutate atAt in rdsH-
i', pe de;;";
te din caracterul lingvistic al documentelor rit cAt gi in apus. Ne este clar tuturor, cd exegeza biblicd de
i
fiUlice #pe la inceputuri gi pAni i::r prezent, a fost marcatd de doud con-
de altd parte din marea distanfd temporal_culturali
exis_ stelalii problematice importante. Pe de o parte dominH o
tent, intre manuscris gi cititorul actual. De fapt
de str,daniile indrept,lite ale omului "r; ";;;
d" , ili.l;;;.;;;
anumitX tensiune intre exigenla caporyc{ asfintei Scripturi,
mesajul revelaliei divine gi de a gi-l insugi. legatd de Revelafia divind gi forma. ei literar5, istoric-con-
intmcat semni-
ficafiile unui text nu ne mai sunt la firdemAn5, tingentd a scrierilor biblice. Prin aceasta exJgEel biblice i
actuala exe_
se ridicX intrebarea i:r legiturd cu relatia dintre metoda fi-

23
Pnor. Dn. KoNSTANTTN Ntror,nropour.os

lologic[ gi cea teologicH precum gi dintre amintirea istoricd


gi interpretareanorrnativH contemporanH. Pe de alti parte,
Vechiul Testament al cregtindtdfii este unica gi fi:rtreaga Bi-
blie a evreilor. Acest lucru ridici nu numai problema legi- . , r_..a

timitifii unei interpretatio christiana a Vechiului Testament,


ci gi intrebarea despre unitatea Sfinteiscd.Pturi in dualita- ' .4.i, -

tea celor douh pirfi. Aceastd problemd este rezolvati, de I. PRINCIPIILE DE BAZA
fapt, prin Noul Testament gi prin atitudinea sa fa![ de Ve- $I PREMISELE ERMINEUTICII ORTODOXE
chiul Testament precum qi prin modelul corespunzitor,fd-
giduin!5-implinire' al exegezei cregtine. I

in acest context final ag dori sH redau un citat al SfAn- 7.7. Coru&erul eclesial ol ermineuticii oftodoxe
tului Pdrinte Ioan Hrisostom: ,,Vechiul Testament il intAm-
pinn pe cel Nou, iar Noul Testamentil interpreteazd pe cel Un prim aspect important in cadrul interpretirii bibli-
Vechi. De mai multe ori am accentuat faptul cd cele douH ce ortodoxe se referH la terenul sau spafiul pe care, resPec-
testamente reprezintd doui fiice gi doui surori care servesc tiv in care, a fost intreprinsd interpretarea cuvAntului lui
aceluiagi st6pAn. Domnul a fost vestit prin prooroci; Hris- Dumnezeu. O cunoscutd. fuazd, a teologiei ortodoxe sunl
astfel: ,,Interpretarea, ca ftrcercare de a p[trunde in profun-
tos e predicat in NouI Testamen! Noul Testament este cu
zimea sensului textului pentru a-li:rfelege pe deplin, este
atAt mai mult nou, cu cAt cel Vechi i-a venit in intAmpina-
o funcfie, o datorie gi un dar in Bisericd"z. Numai Biserica
re. Cel Vechi, ins5, nu gi-a pierdut valoarea. Mai mult, el
i::rdrumatH de Duhul sfAnt posedd autoritatea deplinl3 de
este interpretat in cel Nou." (P.G.50,796)
a interpreta adevHrul divin revelat gi de a-I face folositor
mAntuirii credinciogilo#. De aceasta se leagi un alt princi-
2
G. Galitis, Historisch-kritische Bibelwissenschaft und orthodoxe Theologie,
(=$tiinfa biblicd istorico-criticd gi teologia o*odoxa) Etudes the6hgiques de cham-
besy a $98A) 114 und 115; Idem., Offenbarung, Inspiration und Sctriftauslegung
nach orthodoxem Verstiindnis, (=Revelafia, inspiralia gi interpretarea Scriplurii
conformin,telegerii ortodoxe),llnaSancta2(1980) 128. De mentionat ar fi aici 9i
lucrarea lui M . Basarab,De Kirche als verKinderin und Auslegerin der Heiligen
schift, (=Biserica - propovdduitoare gi interpreti a sfintei scriphrri), orthodoxes
Eorum2 (L988) 43-49.
3A se vedea P. Eodokimoo, Principes de l'herm6neutique orthodoxe, (=Prinapti. *
. *i"
"1'

.- ,tl ale ermineuticii ortodoxe) Contacts 138 (1987) 135-


:-a
aA se vedea dezbaterile acestor teme la M. Siofls, Die,Ekklesiblogie als Grundla-
ge der neutestamentlichen Auslegung in der griechisch-orthodoxe4 Kirche
i=Eclesiologia ca fundament al interpretigiNoului Tei*ament in Biqerica
Or-
todoxi Greacd), @eoloy'a 37 (1960) 516 ff. A se;iedea mai deparie cuvantul fer.
Augustin: ,,N-ag putea crede ceea ce e scri-s.) {aci nu m-ar fi indrumat autori-

25
i
Paor. Dn. Kor.rstA.Nrrl.r Nrxor,c.ropouLos
Sruprr os Tnolocre BraI,rci.
piu foarte cunoscut: <Extra Ecclesiam nulla veritas>. Man- lui de-al doilea canonT al aceluiagi sinoti (Ni caenumfr)) sta-
fuirea gi adevirul care-i servesc acesteia, sunt proprietHfi diul gi interpretarea Bibliei aparlin iiidatoririlor specifice
esenfiale ale Bisericii lui Hristos care, dupe mhrturia Nou- ale clerului (gi in speciai ale episcopah-rtui), altfel spus: ier-
lui Testament, este ,,0eo0 yeogyLov rcal olrcobopri,, (ogorul arhia bisericeasci poarte rdspunderea pentru' interpreJarea
gi zidirea lui Dumnezeu,I Cor. 3, 9), ,,xaroucrlrr;qrrov ro0
normativH a Scripturii prezentat[ permanent pop.orulu! Jui
0€o0" (locag al lui Dumnezeu, Efes 2,22),,,o[rcog 0eo0 Dumnezeu spre imbogdfirea sa spirituald, spre iiitdrireF
-ot0Aoq rcal €bqaio,rpa mlg d,)q9etaq" (casa lui Dumne- credinlei sale gi i:r cele din urm6 spre mAntuire. !
zeu-stAlp gi temelie a adevirului, I Tim. 9,1,5).,,Singurd
Biserica, in virtutea SfAntului Duh ce locuiegte in ea, este 1-,2, Dimersiunea pnetmaticd a Sfintei Scripturi
nu numai pHstrHtoarea irrfailibilH ci gi autenticul invdfdtor,
Biblia inspiratd, exprimAnd tainica inlelepciune a lui
judecdtor gi interpret al revelaliei divine cuprinsH atat in
Dumnezeus, igi are ,,sediul inviald", in sAnul comunitlfii
Tradifie cAt giin scrierile canonului Noului Testament,,s, d€d
cregtine. Aici trebuie sH evidenliem grija speciald a Biseri-
cum a formulat profesorul de teologie al Noului Testamen!
cii Ortodoxe de a pdstra unitatea dlntre Bisericd gi Scriptu-
atenianul Evanghelos Antoniadis, in anii 30 ai secolului nos-
ri. ,,Scripfura gi Biserica se afli i::rtr-o relalie organici una
tru. Biserica reprezintd agadar vlistarul din care pornesc fafX de cealaltH, pentru cH autorul ambelor este firsugi Du-
mai apoi toate mlidifele viefii creqtine. Petros Vassiliadis
hul SfAnt care a griit prin prooroci" gi care a inspirat pe
din Tesalonic exprimd acest lucru astfel: ,,[...] it is general-
,,autorii sfinli la redactarea Bibliei"e. in viziunea oitoaoie,
ly acknowleged the proper place of the Bible is the Chur- este accentuat clar calacterul divino-uman al Sfintei Scrip-
ctu for it existed long before the formation of Scripture. (Este
turi, ca urmare a inspirafiei venite de la Duhul Sfant. Aceas-
in general cunoscut locul Bibliei in Bisericd, care existi ina-
td inspiralie trebuie inleleasH numai in domeniul sensului
inte de formarea Scripfurii)"0.
7A se vedea texhrl grecesc in: G. Rhalles - M. Potles Vol 2, Atena 1&52 (ND: 1965),
Bineinleles, cunoagterea Bibliei care poate rezulta nu-
pag. 560-551. Livrayya,rdrv Oek.ru rai. ieqtirv xav6vo:v, (=Sintagma sfintelor gi
mai dink-o interpretare luminatd, este o sarcini a fufuror dumnezeieEtilor canoane) Bd. Z Atena 1852 (ND: 1966),5.560-56j: <[...] Ev rois
credinciogilor congtienli de acest Iucru. UrmAnd hotHrAri- 6LrcaLcipao( oou peAerloc,r, o0rc en rirjoo;.raL t6rv /r6yl,llv oou. ndvtaq prtv
lor celui de-al VII-lea Sinod ecumenic, cunoagterea Scrip- Xqrotravo0g toOro QuAatterv <rcorrlqLov rcad i{aQetov 6€, coiq rr;v leqatrrcrlv
turii reprezinti o datorie a tuturor cregtinilor. Conform ce- ripneXoprevot4 a[hv. 1)0w 69 tloyet, navratdv nqoriyeo0ar pr6,A,l,wta ei6 tdv
tr;S inorcorqe pa0p6v [...] rivaywc^rorcew 6qeuw1tLrcri9 rai. ou naEro6eutuc<rrq
,rr1v 9er,av FgaQllv
[...] rcaoav [...] O0oia yriq rrlq KaO'qpa6 iegagXtag iotl ra
tatea Bisericii", (Contra Epistolam Manidraei 6 ;p.L.42, L26).
5
0eonagriDota Aoyu, iryow { tdrv 0eiarv lgafirrv drhO,*l intoqpr1." A se vedea
E. Antoniadis, Die orthodoxen hermerreutisdren Grundprinzipien und Methoden
alte informagii laTh. Nikolaou, Das Wirken des Heiligen Geistes in der predigt des
derAuslegung des Neuen Testaments und ihre theologischen voraussetzungen,
Evangeliums urd in der Feier der Sakramente (=Luqarea Duhulii Sf6nt in predi-
(=Principiile ermineutice ortodoxe de bazE gi metodele de interpretare a Noului
carea Evangheliei gi savArgirea tainelor) Orthodbxes Foruttt2 ll9BB,36-37
Testament gi premisele lor teologice) in: Procds-Verbaux du premier CongrEs 8. A
se vedea I Cor. 2, 7 ; Ef . 1, 77 ; 3, 70; Col. l, 26 f .i hA,*
de Theologie Orthodoxe, Atena 1939, pag.1,49. e
6P.Vassiliadis, ScripturaeAuthority .M. Basarab, Die Kirche als Verkii,nderin und Auglegerin der tleiligen Schrift
in Early Christian Hermeneutics, (=Autoa- (=Biserica-propov6duitoare gi interpreti a Slintei Saripturii Orthodoxes Forurn
tatea scripturii in Erminzutica cregtind primard) in: M.',4prt Festschri-ft fiir L E.
2 (L988) 45: ,,Scriptur4 Tradifia gi Biserica alcdtuiesc o unitate pentru cregtinii
Anastasiou, (=Edifie festivi pentru I. E. Anastasiou) Tesalonic 1992, pag. 106.
ortodocAi."

z6
27
I ' I llili.ilil'

Pnor. Dn, KoNSTANTTN Nrror,lropoulos Sruptr og Teorocre Brsrrci

si nu in forma literal textuald sau in formarea lingvistici a Acest pasaj din Noul TeStament, degi se refer6 la interpre-
textului. ,,Poate fi agadar vorba de o inspiralie coricepfuald tarea cregtind a Vechiului Testamenl, este Ia fel de valabil gi
gi nu de una verbalH sau de o dictare c,uvant cu cuvant pentru interpretarea intregii Scripturi. Capacitatea gi forla
din
partea SfAntului Duh"lo. intelectului uman nu sqnt suficiente pentru a ierceta gi ex-
P9 langi aceasta, contribufia patristicH in domeniul er- plica cuvAntul lui Dumnezeu. tn urm6torul verset (II Petru
mineutic este indispensabild; ca urmare a acestei contribu- 1,,21) autorul Noului Testament motiveazi axioma de m4i
lii scripfura nu este autonomd, ci existi numai in cadrur Bi sus: 7,ou yaq OeAt]patr avOqo:nou rlvCX0q nqoQqte ia noL,
sericii. scriptura provine din Bisericd gi se r"f&a la ea1r. pe d.A a 0no nveupraroq ayLou Qeq6pevor eAaArlo'av d,nd
baza dimensiunii pnevmatice a Bibliei gi prin aceasta gi a Oeo0 dvOqc,stro(' (=,,Pentru cd niciodati proorocia nu s-a
ermineuticii ortodoxe, exegetul poate sd irleleagH fdcut din voia omului, ci oamenii cei sfinfi ai 1ui Dumnezeu
-gAndul
lui Hristos" (I Cor. 2,']-,6) numai in cadrul Biserlcii,lurtE_ au grdit, purtali fiind de Duhul Sfant"). Un exeget care in-
toare de Duh, pentru ca mai apoi s6 interpreteze adevdrul cearcd sd interpreteze Scriptura in afara criteriilor biseri-
cregtin corect gi autentic. sfand Irineu referindu-se la aceas- cegti se expune pericolului unei interpretiri gregite; din ca-
ta scrie: ,,Exegeful care nu urmeazd Bisericii nu poate pri_ uza lipsei cunoaqterii divine autentice. De aceea, in viziu-
mi pe Duhul lui Dumnezeu,,t2. De aceea, Biserica devine nea ortodoxH, interpretarea nu e vizut6 numai ca o munci
chezdgia revelaliei adevdrate a lui Dumnezeu. a raliunii trm€u:le, ci ca ,,revelafia unici gi reali a adevEru-
Autorii Noului restament ne avertizeazi asupra unei lui intern al mesajelor biblice, adevHr care, ca atare, este au-
interpretiri independente a scripturii, in afara cad^rululbi tentic Ai mAnfuitor"7(.
sericesc.In a doua Epistold sobomiceascd a sfantuluiApos-
tol Petru, in care este accenfuat5, i:r generaf importanla Bi_ 7.3. Persoona exegetului cd premisd a interyretfuii
sericii gi a Tradifiei apostolice pentru interpretarea scriptu- Ermineutica autentic[ nu inseamni numai preofllpa-
rii, se afld o axiomi ermineuticl.debazd,,ifurongoeqreia rea teologului pentru literele izolate ale textului; aceasta nu
yqaQrtg L6[aq enr,l,rioElq o0 ylvetat, (=,,Nici o proorocire este, insd, exclusi dar este inleleasl numai ca parte gi in-
a Scripturii nu se tAlcuiegte dupd socotinla fiecHruia,,;ra.
strument pentru atingerea scopului principal al exegezei gi
* E' A"t ;rdioDi"
hermenzutischen Grundprinzipien und Metho- anume: inlelegerea corecti, aprofundati a planului divin
den der Auslegung des"rthodoxen
Neuen Testaments und ihre theotgischen voraussetzu-
ngerr (=Principiile ermineutice ortodoxe debazdgi metod-'ele
de interpretare a che neutestamentliche Exegese zwischen Vaticanum I und Vaticanum II, (=Exe-
Noului restament gi premisere ror teorogice), iniprocds-verbaux
de premier geza catolici a Noului Testament intre Vatican I gi Vatican tr), ir: M . Weitflauff*P.
de Theologie Orthodoxe, Atena1939, pag.1,56.
!11qrds
u
Neuner, Fiir zudr Bisdrof - mit euch Christ. Festsduiftfii,r FriedrichlhrdinalWet-
P. Vassiliadis, Egprlveh tarv Euayye.4hru (@eoAcryri€g ral roroqrrceerAoAoyucig ter a)tr-70. Geburtstag (=Pentru voi episcop - impreuni cu voi cregti4 lucrare
ngoUno0doerg rcaOci4 rcar egprlveutrrcdq nqoo.eyyloe6
ma tdooega Euayye,Aral aniversard pentru cardinalul Wetter la a Thazide 51. 961!ia 1998, p.
(=Interpretarea evengheliilor (premise teologice qi istoric-filologice -na{tgrg),
precum Eii
I
lborddri
exegetice a celor patru Evenghelii)), Tesaionic 1.!/SO,pa{.5A.- la
lohn P aiagopoulos Tb 0eoAoyxdv ng6pArlpa n1s.6qQo06fou'Eqtrr4yeutrcqq,
12
Adversus haeresis III, 24, L: p.G. 7, 966c-967 A.
Sonderdruck aus: E torlyrloe tq A' OA0o66{,ori'Eq[qvefi Lrco0 Euve6g(ou (=Pr6
$i tr pet'u 3 , 'r,6-17, unde este vorba despre pericolul
1l A se vedea II Pet'u L, 20
blema teologicd in exegeza ortodoxd. Edilie speciald din: Prelegeri ale Primei
falsificdrii sensului texturui. A se vedea de asemenea H. -E. Krauckbieiatholis-
Conferinle Ortodoxe), At"sla 1973, pag. 7

28

il
#r
t
Pn on Dr.. KovsreNrru NrroLAKopour,os . . . Sruorr pB Tsor,octs Brsr.rc.l

de mAnfuire. De aceea, atitudinea personale a exegefului sari a exegetului fald de sfinfenie: ;,Fentiu sitfoul'gi frrlj" , ^, ,rir+
falH de trupul Bisericii lui Hristos joacd un rol hotdrAtor: E legetea auierrtica a Scripturii ;t; ";d#;.; btii;, 'o
interesant de remarcat cd in teologia ortodoxd viala exege- ".,."oti
o inimi curatS, de virtute intru Hristoi, pentru ca pe aceas-
tului bineplEcuti lui Dumnezeu a devenit premisals unei tH cale spiritul sH ajungX la ceea ce nizuiegte gi ia-Iintelea-
interpretdri credibile, i:r timp ce ermineutica nu este doar gd intr-atA! cAt naturii umane ii poate fi accesibili iufroag-
o ,,metodX seace" , ci este legat[ strAns de viafa intru credin- . terea lui Dumnezeu Logosul. lntrucAt fere ga;dul i:ur gi
15.lntr-una din cele aproximativ 2000 de scrisori exegetice fdrH imitafia viefilor sfinfilor, nimeni nu poate infelege lint-
rdmase de la pdrintele bisericesc Isidor din Pelousion (n[s- bajul sfinfl.or"l7. Este vorba de asceza ermineuticiibiblice, care
cut i:r jurul anului 350 in Alexandria decedat i:r jurul anu-
-
lui 435), aceste criterii bisericegti pentru exegeti sunt clar
este tocmai premisa acesteia.ls
Faptul cH printr-o metodd de interpretare pur filologi-
formulate: ,,Cel ce se dedicd acestei probleme importante cd gi intelectualH nu se ajunge la o interpretare corectE a
gi incearcH sH interpreteze sensul Sfintelor Scripturi trebu- Scripturii reiese din urmHtorul verset I Cor 2,7. Conform
ie sd aibi limbajul clar gi cuviincios iar pe de alti parte tre- acestor cuvinte, mesajul interpretativ al Sfintei Scripturi re-
buie sd fie pios gi cu fricd de Dumnezeu. EI trebuie s[ ur- prezinti:,,0ro0 ooQlav tv ;ruo, r;grp u1v anorceKeuppdvnv,
meze Scripfurilor gi nu sd le anticipeze sau deformeze sen- r]v nqoo-rqloev 6 Oeoq nqo t6v alc^:vc.rv eig 66fav i4ilu"
sul dupd bunul siu plac. Pentru ci cel ce indrdznegte sH le (cuvintele Scripturii, sunt agadar: ,,inlelepciunea cea de tai-
falsifice sau sH le interpreteze gregit igi pune tr pericol su- nI a lui Dumnezeu, ascunsi, pe care Dumnezeu a rAndu.
fletul insuqi16. it-o mai inainte de veci, spre slava noastri"). in acest verset
Textele patristice, care ne-au dat indicafii gi sfaturi pen- din Noul Testament sunt exprimate corespunzltor atAt obiec-
fru interpretarea constructivd a Scripturii, presupun atAt tuI cAt gi scopul eshatologic al ermineuticii cregtine. lnplep-
credinld adeviratd (oq0o6o{ia) in invilitura Bisericii, in ciunea tainic5 a lui DumnezetJre, care duce labola, nu poa-
principal in dogma trinitarS, cAt gi personalitatea capabili te fi explicati prin metode subiective. in legdturh cu acest
de asimilare a exegetului care poate convielui spiritual cu verset, Apostolul Pavel rispunde la problema adevHratei
autorii Bibliei. Renumitul teolog gi episcop alexandrin, Sf. interpretHri a Bibliei prin indicaliile asupra sprijinului Di-
Atanasie cel Mare, descrie foarte potrirrit atifudinea nece- vin necesar: (I Cor. 2,10),rlprv 6i anerdAu{.rev 6 Oedq Ola
t7
Atanasie cel Mare, De lrcamatione Verbi 57: BEP 30 121. Textul german din:
15
A se vedea Athanasie cel Mare, Oratio de Incamatione Verbi 57: p.G. 25, 196 A. Stegmann (trad). Des Heiligen Athanasius Schrifteru @ibliothek der Kirchen-
C. viiter 31).(=$61ierile SfAntului Atanasie, (Biblioteca Sfinlilor Perinfl;31), Kemp-
l6lsidor de Pelousion, Epistolarum Lib. III,
292: p.G. TB,965 D:,,Tov i,apnqag ten19L7, pag. 155.
dnr6pevov itno9ioeog, rcal tdv voOv tclv leqr..rv lqaQrirv 6qprlve0oar \s
loh. Panagopor,dos, H €gprlveia tqg Aryra.q fgaQqg o$]v 'Er-cKAl1g(a trirv llatipr<w.
neLgcbprevov, XQrl rrlv pev TA6ttav dXe Lv oe pvr]v te rcai rgavr;v, triv 6t Oitqeig nqdr@rairiveg xai.r! drne[av6gLvr1 iElfntrrri naqit6oorl da tov'n{rnto
yvcirprlv etoeprl te rcaI eOay(, arcoAou0eiv te an)tai6, rcai pr{ riyeio0aL, p10i airirva 1= Interpretarea Sfintelor Scriptirri in Biserica dia perioada patristici.
nqog to oireiov po0Arlpo tov ircelvc.rv voirv Lrprh(eo1at-Tor.6 yaq naganouiv Primele trei secole gi tradiSa exegetici alexandrid pani in secolul ?rl V-lea.), vol.
rcai. naqaq;.rrlveriew toApcooL, rclv6uvog enrlqqtar pdyrotoq eig autilv crlv L Atena L991, pag. 50.
QuXqv BAdnc,-rv." reA se vedea '16,25 f; I Cor. 10
9i Rom. 11: Ef. 3, 4 f; Col. 1, 26 gi urmitoarele.

3o
1r
.- StuPrr Ps Tnor.ocrs Brsr.rci
Pnon Dn, KoNsTANTTN Nrrornropouros li,o
7,4. Carodterul biseriiescafftut al exegezei
rou rcveripatog' to yaq rcve0pa motwro- tqauv4, rcalta pd0r1
glc

ro0 Oeo0" (= ,,Iar noud ni le-a descoperit Dumnezeu prin


l',r
Duhul SHu, fiindc6 Duhul toate le cerceteazi, chiar gi adAn- O interpretare binepldcutd lui Durnnezeu necesitd mai
lllr.

curile Lui Dumne zeu"), O trcercare, din partea exegetului, i:rtAi desdv6rgirea omului ir:r viala sacramental[ .a"3iSericji,
ril
rl,i de inlelegere independentH a intelepciunii lui Dumnezeu, adica in Liturghie. Cu alte cuvinte: ,,Revelafia misterului
transmisA tr scris, ar fi o Prea mare indrHzneal[. Contexful Logosului Divin, adici interpretarea e-ste un acJ litutgrr"- ul
larg al acestui fragment al Sf6ntuluiApostol Pavel accentu- Bislricii"z. PistrAnd adevirul Dumnezeiesc ili Liturgiea 9d
eazl, firi echivoc, suplimentul indispensabil strddaniei interpretandu-Iin acelagi timp spre mAntuirea oamenilbr
urnane adici Duhul lui Dumnezeu (to rrve0pra to0 OeoO.-I gi lauda lui Dumnezeu (interpretarea liturgicd), numai Bi-
Cor.2,11). Sfantul Pavel subliniazd contribufia necesari a serica e aceea care poate s1.garartteze valabilitatea interpre-
Duhului lui Dumne zeu20 la cercetarea inlelepciunii divine tlrii exegetului condus de spiritul ei. Biserica e zugrivita
gi la recunoagterea darurilor lui Dumnezeu gi diferengiazH ca un fel de vas in care se pdstreazi adevdrul' In exegeza
strict acest Duh de duhul lumii (secularizat) (I Cor. 2, L2): ortodoxi suntem mereu avertizali asuPra unei interpretari
I ,,nyeTq 6i ou td nve0pra to0 rc6opou eAapopev aMa to a textelor biblice care au loc in afara trupului gi spiritului
r:veupc td irc to0 Oeo0, lva elD6-rprev r& rird to0 0eou Bisericii. Doar cadrul Bisericii lui Hristos ii acorda interpre-
tului, care se poate ingela ugor ca om de gtiinll indepen-
l...i

laqoOivtar\yiv" (=,,Iar noi n-am primit duhul lumii, ci


ril
Duhul cel de la Dumnezeu, ca si cunoagtem cele d[ruite dent, garanliiunei exegeze cregtine constructive 9i credi-
noud de Dumnezeu"). Rezultd agadar clar cd pentru Sfan- bile a textului.
tul Pavel conlinutul inv[{dturii pnevmatice, adici }r!elep- Acest lucru e accentuat in mod semnificativ de citre
ciunea lui Dumnezeu (ooQiat 0eo0 vezi I Cor. L,24) care a Enciclica patriarhilor orientali (cap.2) care comenteaza al
fost datH oamenilor nu este un simplu adevEr al lumii gi nu l9-leaCanon aI celui de-al$aselea Sinod ecumenic (Trulla-
poate fi recunoscutH doar prin spiritul uman. Prin aceasta num). Mai i:rtAi, un extras interesant din acest al l'9-1ea Ca-
in versetul I Cor. 2,1"L se aplicH principiul vechi platonic, non care se refere la finia exegetici credibil[ a sfinlilor PH-
neoplatonic dar gi stoic al,,Identicu1ui Pri.IdentiC' (,,5prorov
ThWNI, vol. 5 editat de G. Friedrich, Stuttgart 1990,pag' 442 9i urmitoarele'
61otr.p")" pentru a exprima insemnHtatea ajutorului divin. n oh P anagopoulos,.Td 0eoAoymdv ngopnqPa ris 6g0o66Eou'Egprlveutrrtle
I
1=nroUt"*u t otogici in exegeza ortodoxi. Edilie speciald din: Prelegeri ale Primei
rsfAntul Pavel ne face atenfl asupra SfAntul Duh trimis noui de citre Dumne- Lonferinle OrbJoxe), (extras din: Elorlylloeq A Oq0o66€ou'Eqprlveutrroo
zeu in I Tes. 48. Ewe6qtoq Atena 7973), pag.9 f. Vezi pe aceeaqi pagind nota 1O in care versetul
21I Cor. 2, 1,1
,,rrsyaq ol6ev av0qr6nc^ru ta tou avOgcirnou eL pr1 td rrveipa toO Ewei 1, 1 ff. este definit drept,,programul ermineuticii Noului Testamen/''
avgq,cinou rc iv aitQ; or5m:q ral ta toO 0eo0 ori6eiq E yvcorev el p{ ro nve0pa sYeziloh.Ponagopoulos,ToleoLoymov nqopAl;'ra rrlg oq0o0oEou'Egpqveurrrc{e
protlema te'oiogicd in exegeza ortodoxa. Edilie spgei_ala din: Prelegeri ale
ro0 0eo0" (=Cici cine dintre oameni gtie ale omului decAt duhul omului care (=
este in el? Aga gi cele ale lui Dumnezeu, nimeni nu le-a cunoscut decAt Duhul i.i*"i CooI"tit l" 6rtodoxe), (extras din: Eioqyrioetg A' Og0obd[ou'EqFrlv€Y:
lui Dumnezeu"). Despre vechiul principiu filosofic ir:r cadrul interpretdrii aces- rrxoo Euveoglou, Atena; tdZi, p^g.18 unde se accenhreazx urmitorul luciir:
e o puri etezie." lezi
tui fragment a se vedea St. Conzebnann, Der erste Brief an die Korinther (KEK ,,in afara participirii liturgice (Kowc,rvia), interpietarea
gi p. Eodoihimor, pri.,"ip"r de Lihermeneutique orthodoxe (=Principiile ermi-
5. Abteilung - 11 Aufl') (=EPistola I citre Corinteni (KEK diviziunea 5, ed. a 11-a)
G6ttigen 1969, pag.84 gi urmitoarele. Vezi gi E. Schweizer, nveu;'rattr6g in: neuticii ortodoxe), Contacts 138 (1984 135.

,3
32
-

Pn or. Dn. KoNsTANTTN Nrrolaxopoulos Sruprr os Tpor,ocrs Brar,rci

rinfi: ,,in fiecare zi gi mai ales duminica intAistHtitorii Bise- : .,'_;:


xe. De aceer,'gUinfd biblic[ ortodctx&Eraia, cu Ve- ft$a+a
ricii trebuie sd invefe clerul gi poporul prin cuvintele pioa- chea BisericH gi pAnd la experienlabisericeadci actuald gi te-
se ale Sfintei Scripturi [...]. Dacd ar apdrea, insd, weo dis- ologia universitar626, o continuitate neintrerupte intr-o dis-
cufi.e contradictorie cu privire la un anumit pasaj din Scrip- continuitate de perioade.2T ."- :: .
,.
.i
tl
turi, ei nu ar trebui sH-l interpreteze altfel, ci interpretarea Interpretarea biblicd ortodoxi igi cAgfigd caraderul siu -
,

lor sd fie intocmai ca lumindtorii gi ftrvdfdtorii Bisericii, care tradiflonal prin aceea c6 ia drept factor eimineutic indispen-
l-au agtemut pe hArtie prin scrierile 1or"2a. Apoi texful ca- sabil tradiEia vie ca transrnitere a viefii bisericegti tn strAnsh
I
nonului este comentat gi explicat amplu: ,,Omul care vor- leg6turd cu SfAnta Scripturi 8. tn cadrul tradifiei, Scriptuia
;,
:
)
begte doar de la sine, poate gregi, se poate ingela sau inge- gi Biserica au fost vdzute dintotdeauna ca o unitate, cu atAt
la; Biserica ecumenic5, care n-a vorbit gi nici nu vorbeqte de mai mult cu cAt nogiunea de ,,tradifie" rr.1 descrie altceva de-
la sine, ci prin Duhul lui Dumnezeu (pe care iJ are gi-l va cAt fundamenflil temporal-istoric ce a'transmis credinla Bi-
avea mereu drept invdfdtor pAnH la sfArgitul veacurilor) nu sericii de-a lungql secolelor, incepAnd dinperioada aposto-
poate gregi, nu se poate ingela gi nici frrgela pe alfii nicioda- lici gi continuAnd de-a lungul diferitelor secole gi epoci is-
ti, ci dimpotrivd, ea este infailibila asemenea Sfintei Scrip- torice2e. StrAnsa legHturi a Scripturii gi Bisericii cu Tradilia
turi, gi nu-gi pierde niciodat6 importanfa inndscutH,,s. este foarte clarH mai ales sub urmHtorul aspect: ,,lnterpreta-
rea spirituall,bazatdpe experienle (in cadrul Bisericii) a re-
7,5, Aserliunile ermineutice ole tradigiei in exegeza pqffilticd velaFei este continuarea interpretdrii Scripturii d.e cHtre ,,fi:rar-
torii" lui Iisus, care ne-a fost transmisi prin Traditie'3o.
Tradifia neintreruptd, perceputH gi luati in considera-
re pAndin prezent, reprezinti in acelagi timp un principiu %
l oh. P anagop oulos,'H fv'E {nd6t pf ALrq imml prl 10tg Ka.i oi peqov ffi tiinfa
deosebit de important gi o premis5 a ermineuticii ortodo- biblici in Grecia ieri qi astazi.), Gregorios ho Palmnq$ 57 (L974)22-41,.
27A se vedea P. Andriopuolos,Tb rcelprevo rlg Karvqq Ala0{qq ri6 iqprqveurmr';
2aA se rigpl oto i[qptLro dgyo Icoctwou toO ]Quooor6pou (=Textul NouluiTestament
vedea Canonul al L9-lea al celui de-al 5{ea sinod ecumenic din palatul
ca principiu de interpretare in opera exegeticd a lui Ioan Gurd de Aur), exkas din
Trullan, Constantinopol in: G. Rhalles-M, potles, Luvraypa td.rv Oek;v rai
@eoloyia: vol 60, Atena 7989, pag.74.
leg6v rcav6vorv, (Sintagma sfintelor gi dumnezeiegtilor canoane) vol 2, Atena 28
A se vedea referitor la aceastd tematici, interesantul capitol cu titlul: ,,Die
1852 (ND:1965), pag.3a6-347. Fragmentul din canon care ne intereseazd: ,,"Orr
Uberwindung der'Zwei-Quellm-Theorie': wectrselseitige Transparenz der'ges-
6ei touq triv ercxAlor6v ngoeorri-rtag iv nrioql prtv l1pdq4, e[argEra4 6i tv duiebenen' und der'ungeschriebenen' apostolischen Uberlieferung" im Buch
raig Kuqrarcoilg, ndvta dv rcA{qov rcai.tov,traov er66dorcerv ror)g m1S eioepeiag des r6misch-katholisdren Os&irdrenhistorikers" (=DepeEirea teoriei celor doud
Loyorq [...] A,l,z\ri rcat elyqaQrrd,q avaxn40eQ A6yoe, pr1 d:Ma;q toirov €gpl-
surse: transparenla reciproci a transmiterii apostolice "scrise" gi ,,nescrise" in
veudtooav, rj cig ,nv oi. rqe Erx,l,rlokg eoorrlqeg rcai 6L6d.orcaAoL, 6ta triv cartea istpricilor romano-catolici din Biserica de risitrit), H. l. Schnlz, Bekennbris
:.
oirceiarv or.ryyqaypa',v naqrd0evto. rcai.;raMov tv ro0toq e06orcr;.re(tarav,
statt Dogma. Kriterien der Verbindli&keit kir&Iidrer Lehrg (=Mirturisire in loc
I
i
{ Aoyoug oirceloug ouvtarrovteg.', de dogrni. Criterii ale obligativitdlii'i:evdfiturii bisericegti), Freiburg-Basel-
l sAceastd noti din lucrarea episcopului gi
canonistului sArb N. Mitasch, ,,Ca- Yiena,1996, pag. 49 ff..
noanele Bisericii ortodoxe" (lb. romand) este indicatd in lucrarea lui M. Basarab, aA se vedeg Th. Nikolaou, Die Bedeutung d.er 1 Tradition'firr die
Die Kirdre als Verkiin{erin und Auslegerin der Heiligen Schrift (=Biserica-pro- {ft eoh5te ft*e FiFmreortanta kaditiei patristice Orthodo-
poviduitoare 9i interpretd a Sfintei Scripfuri),'Orthodoxes Forum,2 (199S) 4g xes Forum L (L98n P-14.
cu nota 10. 30
M. Basatab, Die Kirdre als Verkiinderin und Auslegerin der Heiliger Schrift,

34
15
SiuPrr oB Tsol,ocre Brar'rci
Pnoa Dn. KoNsrextrN NxolAKopoulos

TrecAnd peste inlelegerea generale a hadifiei, trebuie adevirate, nefalsificate. Mircea Basatab, cercetetor biblic
si lulm in considerare, in acest punct, rolul imens al con- ortodox,.scrie: ,,Lectura gi explicarea Bibliei se face Pentru
tribufiei patristice la ermineutici. Bognlia textelor exegeti- intirirea Bisericii ca trup tainic al lui Hristos. La aceast6
ce ale Sfinlilor Perin$, care ,,au valoarea unor martori vii ai concluzie ajungem daca urmarim exegeza sfinlilor Pnrtns
transmiterii apostolic.rrsT, tlr;. poate gi nu trebuie sd fie ne- gi omiliile primelor opt secole"s,'Ca uilIlare a:faptului cX
glijatd de Biserica ortodoxd. ifarrtu Scriptura nu se situeaz[ deasupra"pisericii ci este
Unprim punct care clarificHirsemnltatea gi importan- expresia autentica a firsagi Gedinlei 9i viefii acesteia, aflatil
!a interpretdrii patristice a Scripturii este faptul cd Sfinfii in relalie organic[ cu via]a gi credinla intregii Biserici de-a
Pflrinfi se considerd drept continuatori gi chiar parte inte- lungul seco1e1or35, operele patristice aPar ca legdturi vie, ca
grantH a vechii tradilii bisericeqti transmise. Ei s-au integrat ideitificare a Scripturii cu Tradilia gi ca purtitoare ale cre-
in fluxul tradifiei. Drept mirturie pentru aceasta stau in- dinlei gi viefii cregtine 36. tn disertalia ei (Tesalonic L992),
tenlia 1or ermineuticd gi ,,congtiinfa" generall a operelor Despo Lialiou, profesoare de teologie la Facultatea de Teo-
lor, din care ies in eviden![ pEstrarea, explicarea qi preda- logie din cadrul universitdlii din Tesalonic, prezintf, con-
rea mai departe a materialului textual al Sfintei Scripturi ."p1i,lui Grigore Teologul3T ("329130, t in jurul anului 390)
impreuni cu meditagiile lor critice asupra textului32. Sfintii qrreferire la acest lucru: ,,Sfantul Grigorie este clar: Sfanta
PHrinfi /,nu s-au gandit niciodati ci scrierile lor ar putea in- scriptur[ gi Tradilia se identifica pentru ci sunt identice
locui Evangheliile gi Epistolele Noului Testament. Pentru prin scop qi confinut; mai bine sPus: e tocmai credinla in
ei, Scripfura a rlmas mereu nu numai criteriul punctelor Dumnezeu cea care dup[ Vechiul 9i Noul Testament' uneg-
lor de vedere, ci gi tezaurul inepuizabil de inspirafie gi via- te viala Sfinfilor Pirinli, avand in centru acfiunea comuni
!H spirifuald"n, aga flrm a accentuat clar Sawas Agouridis,
intnr Duhul SfAnt"s.
cercetHtor al Noului Testament. vM. Basarab,Die Kirctre als verkiinderin und Auslegerin der Heiligen sdrrift
La tratarea textelor sfinte, Sfinlii Pdrinli, ca exegeli ai (=Biserica-propoviduitoare 9i interpreti a Sfintei Scripturi), Orthodoxes
Forum
Scripfurii, au avut mereu in vedere promovarea credingei 2(1e88) 47,
BsLa S. Agouridls, 'Eqprlveutrrc{ to:v [eqc,-rv rer*€vov (=Ermineutica textelor
(=Biserica-propoviduitoare qi interpretd a Sfintei Scripturi), Orttlodoxes Forum sfinte), Atena 1982, Pag. 52.
tematici unitari 9i importanla ei tn credinfa cregtini, a se
2 (1988) 47. " Despre aceastd Tradition. Festsd[ift
31
E. Antoniadis, Die orthodoxen hermeneutischen Grundprinzipien und Metho- vedea gi K. Backhaus - F. G. LlnteryalSmais (ed.) sd|rift und
den der Auslegung des Neuen Testaments und ihre theologisctren Voraussetzu- fw Tosef nrnst zum70. Geburtstap (=ScriPturi gi traditie' Lucrare omagiald
ngen, (=Principiile ermineutice ortodoxe de bazi gi metodele de interpretare a oentnt losef Ernstla a70-a zi de nagtere), Paderborn 1995'
Noului Testament 9i premisele lor teologice), in: ProcEs-Verbaux du premier
i'a r" ,ruit"" de exemplu Grigore Teologul, Ad Pentekostam' Oratio 4L:BEP 60'
L16 f: ,,To0to (sc. dbr Heilige Geist) tvqqY€L nq6tegov
pdv tv taLg ayyeAwaiq
Congrds de Theologie Orthodoxe, Atena 1939, pag. t71.
PA se vedea gi expunerile corespunzitoare ale luiJoh..Panagopoulos,ll iv xai otqavloq Duvapeor xal 6oar nqritat ptqrd @edv xai neq[ Qew :!^] Tnetta
iv roig ilatgdot rai dv toiq ngoQrltirLe [' ] T'nettoa Xetmo0 ;'raO1taiq
'EMd6t FfArrcl tntoqprl 10ts rcal dpeqov, ({tiinfa biblicE in Grecia ieri gi 1v 3o-a
:i
astdzi.) Gregorios Palamas 57(1974) 28. t...1."
BD. m4 otortyi" n*A'7iou lqqloqiou
B S. Lialiau,'H6qqvela {g Aryiag lqaQrie
Agouridis, 'Eqprlveutrrrl t6:v leq6rv reLpdvarv (= Ermineutica Sfintelor
toO @eoA6you (=InterPretarea Sfintei Scripturi in teologia Sf'
Grigore Teologul)'
Scripturi), Atena7982, pag. 52.

37
36
I

Pror. Dn. KoNsrANtrN Nrror,lxop orr'os Sruprr os TrorocrB Brsr,rci

Penku a evidenliainsemndtatea gi rolul Bisericii 9i tot- Sfinlii Pdrinli exegefi n-au'epuizritoriiin'tt*.S&ipturii; ei


odat6legltura indestructibili dintte Sfanta Scripturi gi Tra. au vHzut-o gi interpretat-o in mod excepgOnitsnsa numai
dilia eredinlei cregtine, profesorul ortodox 9i cunoscutul din unghiuri concrete care au definit necesitHfil€-epocii
Lo, l' u'. Intemretarea ortodox5 modernl incearci sd firfelea-
ecumenist Nikos Nissiotis, (mort i:etr-un accident in 198-6) a
scris: ,,Nici o grupare bisericeasci ierarhied sau specializa- gd gi sd-gi insugeascH nu propunerile izolate dg inJe.-rpreta-
td nu deline autoritatea in ceea ce privefte interpretareaBi. re ale diverselor pasaje biblice contretei, ci in gbneral inten-
bliei. in Biseric[ nu existi douh autoritilfi, care si se desfd- lia ermineutici autenticH a Sfinfilor P6rinfi cri care aceg*
goare paralel: Biblia gi Tradilia apar,tinunuiintreg mai mare, sfinfi purtdtori de Dumnezeu ai credinlei noastre au inter-
:
I
I Bisericii inseqi"3e
ji
Receptarea interpret[rii biblice patristice a avut parte
1
pAnH in zfuia de azi de mult6 atenlie din partea ermineuti- 7,6., Interpretareo filologico.i$ortcd Ei cea

cii ortodoxe, Nu trebuie si ne gandim doar.la o copiere sau in B k ertc a Ve cb e


ole gori c o - tip ologi c dt

repetare imitativa a textelor Sfinlilor Parinfi. Nu e vorba aici


de vreo concordanla a parerilor teoibgilor de azicu cele ale Marii exegefi bisericegti ai Sfintei Scripturi se evidenfi-
!^
azd.,in primul rAnd, nn prin interpretHrile lor filologice ,.ad
vreunui sfant Plrinte in ceea ce privegte problematica de
naturi gramaticalx sau,istorica a textuluibiblic. Ea se refe- literam", ci prin'strHdaniile lor permanente de,a delimita
credinfa adev6rati de erezie. Toqmai ftr aceasta rezid6 nu-
ri Ia concordanla textelor patristice cu credinla transmisi.
i:rgrd- cleul interpretXrii patristice iar'in acest punct Sfinlii Pdrinfi
,,Aceste texte nu trebuie sH inleleagd exegeza ca Pe o
inlocuiesc gandi- ar trebui sd ne fie deschiz[tori de drurnuri. Ansamblul ;,1i-
dire qi nici ca pe nigte fraze obligatorii ce
ter6-spirit" este de mare interes pentru interpretarea patris-
rea proprie, ci ca pe nigte pietre de incercare, cu ajutorul c[-
ticd a Bibliei. ;

rora aceasta poate s[ verifice, in ce mlsuri se afl6 in spiri-


Ea pornegte de la litera (Vqappa) textului pentru a tre-
tul Bisericii,,ao. stima fald de contribufa sfinlilor Pdrinfi nu
ce apoi la spiritul (nve0pa) textului scris. Sf. Maxim M[r-
trebuie sX ne conducd la concluzia exffemd cI interpretarea
turisitorul (*580, t662) spune: ,,Dacd litera nu e inleleasH
biblicd ortodoxa s-a epuizat odat[ cu aceste texte patristi- spiritual, ea dE impresia unei descrieri (nuneai) a ceea ce e
cea1. sawas Agouridis scrie foarte potrivit in acest sens: ,[.
..]
spus; astfel nu va scoate in evidenfH forla de expresie a ceea
Tesalonic 1992, Pag. 185. ce e scris, pentru a trece mai apoi Ia spirithatiune"4. intre
3eN. A. Nlssiofis, Die Einhelt von schrift und Traditioir - von einem cistlichortho-

doxen Standpunkt aus, (=Unitatea dintre Scripturd 9i Tradifie-din punct


de
vedere ortodox risdritean), Okumenische Rundschau 14 (1965) 29L' liilor (Premise teologice gi istoric-filologice precum gi abordiri exegetice a celor
& G. Galitis, Historisch-kritische Bibelwissenschaft und orthodoxe Ttieol0gie, patru Evenghelii); Tesalonic 1990, pag. 57, in care se accentueazH faptul cd in-
teologia ortodoxi), Etudes theologique de terpretarea patristicd nu epui4eaii c;riv6ntul biblic al lui Durnnezeu. -
(-gtiinla bibtici istorico-criticd9i
a S. Agouridis,EqprqveutLrtl to.rv i.egox
Chambesy 4 (L984), Pag. 116. 6erp€.vr,.r (=Errnirieiica Sfintelor Scrip-
A se vedea observalia corespunzatoare din P. vassiliadis, Eqprlveta rcov
a1 turi),AtenaL9%,pag.53. .,-,o-.- ":
Euayyelicov (@eoAoyucdg rcar. totogm64r.loAoyLrcdq nqoiinoodoe4 x,(gtisi rat
aa
Maxim Mdrlurisitorul, Capitol despre teologie, o sutd de maxirie 6,76:
tlo:rcalia, val 2, 152 (editia germani).
eq;r;veutLr€g ngooeyyioetq ma t€ooeqa Euayy€ALa) (=trrnterpretatea evmghe-
@

19
38
J
#a
1,1

Sruorr Ps TsoL6crr
'
Brsr.rci
Pn or. Da. KousuNrrN NrrolAKoPouros ., .g -'li'
,1 ,

yq,iplro qi rcve0pra Sfinfi Pirinli vfld o relafie dialectici 9i mineutica lorbisericeasci confofmd credinlei cregtine gi nu
,,i o radicald, care ar PresuPune' exact cain prollemele gr.amaticale s au- alte -P.?l]"*" practire de. in-
"orrtad.icfie
trad.ilia platonicianH, polaritatea dintre lumea materiali' ierpretare, bste cea care face din Sfinf,i Pirinf, adevirafl des-
sensiiffi gi spirituale, dintre credinlX qi cunoagtere' d,intre chizetori de drumuri. De aici putern trage'concliiiia:-,1;-
i"otiu ei p.u&"a. Exegelii Vechii Biserici nu au.1z911t litera feritor la autorul, perioada, variantele textuafe gi cgnditi]le
u*tt ftr care au apHrut cdrfi.le BibteL exegetul lmodeni) afe dei
ae spirig ae congnuttiprofund a] te{ului- 'r*it't1ti'"61it
gi-ar gE'si deplina plina libertale de cercetare qi libera alegere in fOlosirea'me-l
caa punctul de vederJal SfAntului Pavel
in- todelor de interPretare." s
valabilitate. Punctul principal al Scripturii il constituie
lucru cu ade- tln exemplu caracteristic ir istoria interpretarii cregti-
totdeauna adev[rulicripturii, care e acelagi
ne este ilustrat de divergenla gi multitudinea de opinii ale
virul credinlei cregtine'
sfinlilor Perinti gi de atentia acordatx credinlei transmise.
Sfinlii Pirinli au acordat atenlie perechii "yQd)V.o-
principiului Interpretarea mult contestatx a pasaiului din Evanghelia
nveislta;',Preculn 9i celor patru variante ale
Cassian a5 (in jurul anu- dupe Ioan 1.4,2L,,'O na'rr1q p'ei(uv pof totl"4 (=Tatil este
de interpretare transmis de la Ioan
orui *u." decat Mine) a fost determinat[ 9i influenfati in
lui 360-435): Litteta gesta docet (interpretare ad-literam)' cadrul exegezeiBisericii Vechi de factorul ,,adev[r-eroate" ,
qtuid credas aliegorialt*toau alegorici),
moralis quid agas (tn-
cu referire la invilitura greqita despre relafia Tati - Fiu, ce
terpretareaeti-ta;siquotendasanalog.ia(intelpretareaanalo-
Pirinli tra- ameninla adev6rata credinld. tn secolu1 IIL Celsus le-a re-
gica sau tipologicl)ni' Chiar 9i atunci c6nd Sfinpi
progat creqtinilor cd ur agezape Fiul deasupra Tatilui gi cH
ieazi,probl"*" secundare legate de Scripturd' la care apar s-ar ridicaimpotriva Tat[lui, avAndu-Ipe Fiul drept condu-
of ir,ii' d'iverse, ei subord'oneazE propunerile .1or
"*.getice Tocmai in c[tor (,,6orce-q totlv autorq rrle oraoec.:g AQxrlYt'rqe")nt'
de interpretare a credinlei autentice cregtine' Ca reacfie la reprogul lui Celsus, Tertulian gi Origen au in-
aceasta rezid[ spiritul ermineuticii 1or care
poate fi demare
terpretat acest ?ragment prin importanla acelui ,,subordi-
importanli qi aproape indispensabil exegefilor actuali' Er-
,,riio" al Fiului. Tertulian vorbeqte despre faptul cE Dum-
nezeu Tatdl reprezintX intreaga fiinla a Dumnezeirii, ir timp
eMai mult despre principiul ,,yqdppa-rrve0ga" in ermineutica pakisticfl' a se ." firrt urt" aour un elementaarte din intregso' tn acest con-
vedea la 10ft n niogrpouloi,Tltet tl"ii'" "tts
A'yhe rqafrfle eqv'Ercx,\1<rh t6v
xait c1ie[av6gwri iElyqtocti 134{on s M, Basarab,Die Kirche als verkiinderin und Auslegerin der Heiligen schrift
Ilat6q<ov. Oi. tgeiq nga"o, ali'ves
i:r Biserica (=Biserica-propoviduitoare interpretd a sfintei scripturi), orthodoxes Forum
Ai *i, ntgrwo-aithva(= lrterPretarea Sfintelor Scripturi $l Periou- 9i
exegetici alexandrind pani in secolul
i" p"t irtita. frimele trei secole qi tradilia
13:??1*" ta aceastd temi existi material dinbelgugin lucrarea de doctorat
al V-lea.), vol 1-, Atena 1997, pag' 480f'
ioopa i. Kleinhans,uxegese:Lat. Mittelalter (=Exegezl" Evul Mediu latin)' alur'stergios Sakkos,,,lOfla:tig pou fe(a:v po6 Emt''' vol 1: KqrcwipclLtlilou
LTHK vol 3, Freibur g1.!/le,coloana L285' autorul
acestui sens cvadruplu al rat 6qFriera, Tessiionic 196g; vol 2: IEQrDeq xal Erivo6or rata rd.,r 1p' aieiyo
Bibliei este cilugirul Nestorie (Secolul 4)'
turrio.ri. 1955. (,,Tat6l meu este mai mare decit mine", V. oI' L: Critica texiului
a6Detaliiasevedeala S.Agouidis,Ai.flatdqeqrqeErcrcArloiaqci4tqprqveutal qiinterpretare a.Yo1.2:Dispute9isi4oadeinsec' al XII-led') "'" --, -, - i;Ia;'i'
f'y1a9iou i, A se ,redea textele cofespunzitoare la Origen, Adversus Celsum 8, 72. 74: BEP
.e.7io lqaQ6v, in, eioqy(oea A'1)g0oO6[ou'Eqprqveuttro0
"at pr""i in calitate de exegefl ai Sfintelor Scripturi' iru Prelegeri ale Primei 10, 183. 185.
en"d, n Tertulian,Adversus Praxeam 9, 2 : P'L' 2, 175-220'
Lo*"ti"p deermineutici ortodox[) , Atena' 1973' pag93 f'
+7
40
L1
I
I

Pn or. Dn. KoNsrlNrrN Nrror.lxopour.os Sruprr og Tsor,ocrs Brurc.i,


' :
-a
text FiuI are/ pentru Origen, ,,o valoare mai redusd" decAt care s5. ne transmiti in principat.infoffii-ffi
t$todte. ega
Tat51.5i flrm spunea Hrisostom, SfAnta Scripturd nu este o
Sf. Ioan
in a doua jumitate a secolului il fV-lea, cAnd arianis- culegere de ,,simple litere"sa. Ea este o culegere de:scrieri
mul a dobAndit o importanfH mai mare, au apHrut gi alte in- religioase care certificd credinfa comunit[fii cregtine pri
terprbtdri ale acestui pasaj din Evanghelia dupl Ioan. Pen- mafe. , :, .: ,:, l',
'"
tru o grupd de exegefi, Dumnezeu Tat6l este ,,pe i(cov" ca ln special Noui Testament alcdtuiegte mesajul scris al
,,aytvtnroq"(neniscut) spre deosebire de Fiul Care este cregtinismului, propovdd uirea credinlei creqtine. E CuvArt-
n6scut (.yewqt6g"). Acest punct de vedere a fost susfinut tul lui Dumnezeu care are ca scop m6ntuirea oamenilor. tn
in contextul direct al polemicii impotriva arienilor de Sf. aceasti privin$ Sfinlii P[rinfi n-au fHcut o interpretare ad-
Vasile cel Mare, Sf. Atanasie cel Mare, Sf. Isidor din Pelou- literam, ci o interpretare alegoric5, tipologic6 sau anagogi-
sioru Sf. Chiril din Ierusalim gi Teofilact al Bulgariei. Pen- cdss. Alegoria, utilizati in principal de reprezentanlii gcolii
tru alte grupi de Sfinli Pdrinfi, Dumnezeu Tat[l este defi- alexandrine, dar gi de alti Sfinli Plrinfi, este definitd de J.
nit ca,,pe[(r,,v" datoritl infrupHrii ca om a Fiului. Aceastd Dani6lou drept o metodi de demitologizare-iar aceasta in
interpretare a fost reprezentati de Sf.Ilarie, Sf. Grigorie Te- cadrul trecerii de la Vechiul la Noul Testamenf6.
ologul, Didimos gi Sf. Chiril din Alexandria. SurprinzHtor Pentru metoda alegorici e citat un exemplu reprezen-
este faptul ci pentru acest fragment al Evangheliei, Sf. Gri- tativ de interpretare patristicd a Nouiui Testament. Mai in-
gore Teologul Oi Chiril din Alexandria preferH prima inter- tAi textui din Evanghelia dup6 loan L0, L: ,,Adevirat, ade-
pretare cAnd e vorba de arianism gi pe cea de-a doua in alte vHrat zic vou[: CeI ce nu intr[ pe ugd (6ki rng 06qag) in sta-
ocazti.,, Criteriul principiului ermineutic la toate interpre- ulul oilor, ci sare pe aiurea, acela este fur gi tAlhar". In cele
t6rile acestui fragment [...] a fost ,,rcavd"ry r''Lor.ecrsq" (regu- 1,00 de omilii ale sale, troan Hrisostom, cate ,,a explicat atAt
Ia fideis'z) a BiseriCii"s3. de temeinic Ai totodatdpracttc"sz Noul Testamen! interpre-
Pentru Sfintii Pdrinli gi in general pentru ermineutica
" Irr" Hrl*t"*D"Mutatione Nominum 2: P.G. 51, 726.
ortodoxH, Sf6nta Scripturd nu reprezintX o carte filologicH sAsevedeadetaliilecorespunzitoaredespre OrigmlaP.Andriopoulos,'H0d<iq
tori oaqrcco0dvtog A6you etg r4v €gpr1veutrcr1v tou tr)qr76vouq, in: Eloryrioeq
5t
Origen, Adversus Celsum 8, 12.t4: BEP L0, 183.185. Vezi mai ales acelagi A"Oq0o66[ou'Eqrprlveut rrcoD Ew ebg iou (=Importanfa Io gosului intrupat in
Adversus Celsum 8,15 : BEP 10, L86: ,,oaQaq yriq rlpeig [...] Qaptv tdv uldv ermineutica lui Origen, in: Prelegeri ale Primei Conferinfe de ermineutici or-
oirc ioXug6tegov tou natgdg o.A-L' itnobetorepw. rairoiro Adyopev aitQ todoxH), Atena 7973, pag. 204 ff.
sA se vedea gi Daniilau, Die Enfmythologisierung in der Alexandrinischen
nerg6prevor, etn6vrrt6"6 narr;q 6 n6prfaq ;re ge(alv ltou Lor[". l.
i. 52Mai exact despre ,,regula fidel" in Vechea Biserici gi importanfa ei interpre- Schule, (=Demitologizarea in gcoala alexandrind) VI/1, Hamburg 1963, pag.
l
tarea cregtinl a se vedea /oh. Panagopoulos, H Egprlveia rqq Ayiag lqaQrlg orqv 38-43, gi.observaliile corespunzdtoare din P. Andriopoulos, TI 06orq ro0.
ril
'Ercxilo(a trirv flatdqcov (= lnterpretarea Sfintelor Scripturi irn Biserica din peri- oaqrcor0dvroq A6you e ig d;v 6qprlveuttrc{v rcO f,)qtyCvoug (= Importanfa Lo-
oada patristicd.), vol 1, Atena1990, pag. t79fl. gosului intrupat in ermineutica lui Origen, in: Prelegeri ale PLimei Conferinle
sLaS. Agourid.is,OiIlat6qeg r1g'ErcrcAqohq @,; €gpqverxairiivArylcdv lqa+d,v de Ermineutici ;Egprrlveutrrori
Ortodoxi), in: EioqlqoeLg A' Dqgo66[3i
(=Sfintiiperin$caqiexegegiaiSfintelorScripturi,iru PrelegerialeprimeiCorLferinle Euve6qrlou, Atena1973, pag.205, nota 100.
sTldentic laB. Altaner-A. Stuiber, Patrologie.'Leberu Schriften und Lehre der
de ermjneutici ortodoxd), irt Etolyrloeq A Oq0oOo{ou 'Eqpqveutuco0 Euve6qiou,
Atena1973,pag.89, unde se gdsesc Ai alte detalii cu privire la problematica de Kircl:renviter (=Patrologia. Viafa, scrierile $i invalehrrile Sfinlilor Pnrinfi), Frei-
interpretare a fragmentului din Evanghelia dupi loan L4, 28. burg, L980, pag.324.

43
I
Sluorr oqTnolocre Brsuci
:
Pn on Dn' KoNsrrNtrx NrxoLAKoPout.os
astfel: a tan$i acestei gcoli se numHri: Diodor djn Tars, in timpul ci-
teazd.fragmentul de mai sus in mod alegoric "El ruia gcoala a atins perioada sa de ir:florire, Sf' Teofil al An-
drept uqH (Ouqav)'
d,enumit foarte potrivit Scrierile Sfinte tiohiei, Meletie al Antiohiei, Eusebiu de Emessa Eustaliu
gi ne reveleazi
Pentru cH acestea ne conduc la Dumnezeu al Antiohiei, Teodor de Mopsuestia 9i sf. Efrem sirul. Aceas-
cunoagterea Lui. Acestea ne transformi
in miel ne apdri gi
tH direcfie exegeticH a fost urmate de Teodoret din Cyr pre-
siguri'
,,,, fur'a lupii sI pitrund6 iniuntru' Exact cao.ug[ cum gi de Nestorie. i
gf ne mijlocegte cu-
Scriptura tloctreaza accesul ereticilor Platonisrrmlmijlociu qi mai ales filosoful evreu Filon arh
tuturor lucruriior care sunt de interes pentru
nol
rl.oui constituit fundalul pentru gandirea teologica 9i interpreta-
"r"" Interesant e faptul
intrucAt ea nu ne lasl s[ ne inqe16m"5s. rea biblic[ a gcolii exegetice din Alexandria al[turi de cei
a SfAntului Ioan Hrisostom
cH aceast[ interpretare alegoricd mai importanfi qi cunoscufi teologi 9i exegeli alexandrini ai
concreti a textului ci
$(Ana intuit nu numai interpretarea a Sfintei Bibliei: Clement gi Origen, mai pot fi mentionali aici 9i Am-
gi pozilia ?nsemnatS. 9i totoiati ind'ispensabili moniu, Dionisie din Alexandri4 Teognost, Pieriu 9i Hesi-
Scripturi in credinla cregtini' chiu. Degi aIV-lea Sinod Ecumenic nu a considerat invi!6-
gcolii exe-
h *or"rt cH Sf.IoanHrisostom a aparfinut tura lui origen ca fiind in acord cu credinla ortodoxd, ori-
getice antiohiene, renumitl pentru interpretarea-istorici
9i
gen a in domeniul exegetic, o influenfa imensX
mai sus el folosegte "*"r.itut,
iii Hlologica ad-literam. i:n exemplul dat dezvoltirii interpretHrii biblice creqtine'
gcolii alexandrine - un ""rptu
iil iotogi"*utoda alegoricl - atribuiti Clement Alexandrinul (t in juruI anului 215) este pri-
sernn sinrbolic aliaptului c[ exegelii
Bisericii Vechi erau
lri
mul care a aparat sistematic exe}ezaalegorici. tn lucrarea
t, cunoscute atunci'
desc)eigi tuturor metodelor de interpretare sa ,,Stromat;- ryL 124,6) el scrie c[intreaga Scripturi vor-
Dup[ cum sPune Sawas Agouridis' acest lucru "foarte
e
f,l begte intr-o limbi tainici, plind de simboluri. Caracteristic
care caracteri-
tr didactic in ceea ce privegte Lnilateralitatea pentru aceasta este semnificafia filosofica sau psihologicd
ll zeazd.in mod. oUignuit piincipiile
ermineutice (ale gtiinlei
5e' p" .ur" el o atribuie anumitor texte sau Perso€me din_sfan-
occidentale) incepAnd' cu secolul al XVIII-Iea" ia Scripturf,: de exemplu, dup5 el tablele Legii din Cartea
Antiohia a fost i:rtemeiatl de Luki-
il1

$coala exegetici din Exoduiui simbolizeazdintteaga lume, in timp ce numele


!l
i.
ai Noului Tes-
1l u.,o" 1+ 312), uiul dintre primii comentatori ,,Sara" qi ,,Agar" introduse in ,,Epistola cHhe
Galateni" din
iI tament'o.tn afarX de Sf. Ioan Hrisostom' printre rePrezen- Noul Testament ne arat[ adevarata in]elepciune qi filosofia
'
expuneri-
- f."" Hrl*t,"* lfomilia ad Ioanem 59 : P'G' 59' 324',{ se vedea 9i
lir
pngAne.
Au0qrcqe 6q egprlveutrrrl aqXq
leinP. Andrioprrfrr, t*.i1r.'o rfie Kawrle
;I
(=Textul Noului Testament ca
o"J Urfyq"d Eqyo k';dwou toO iquooog6pou in:F.MGyoss-STalmon(ed),QumranandtheHistoryoftheBiblicalText
1l
principiu de interpretare i" op"" t"i Ioan Guri de Aur)' extras din (=Qurrnan qi istoria texh.rluibiblic), CambridgeJ Londra 1975,pag'293:395 y
I
"*tgt':"i
pag'77',^
^
failiaspeaata:@ioloyia,vol'60,Atena1989'
-G-igirofi .i.-.-^-. ,p".iur despre ,,ipoteza celor ZLtt<.lar{', , aparuti gi mult discutatd i:r ultimele
rl zur
ir,oin"*ceuq"qeTlrcxh1,olo.qo,sriqpqveutaltolAyircllrqlQciv aeceniu a se Iredeu opera lui R. Lorenz, Arius judaizans?.uiiiersuchungen
'll ({fintii PtuinS * qi *"ffa ifit'ta* Soipt"i' *' Prelegeri ale Primei Conferinle''
dogmengeschichtlichen Eino.r{4yng des Arius, (=Arie iudaizans? Cercetiri
!'l
de Ermineuti"a o*o[o*aj, in: Etorlyr]oetG
A"oq0o66Eou'Eqprqveutrro0 usripra tJcutqi ocupat de Arius inirtori, dog-elor), Gottingen 1979,
pag.2.9t.,
;i

ebqiou, Atena 197 3, P ag' 9 4' *i" ," pune si ,,[."] Ar trebui sd diferen]iem martirul
Iw date puline
gi discuti intrebarea:
@cu referire Iu p".ro"r,u l,riLukianos, d,espre care ni s-au hansmis de invilitorul lui Arie".
ll Proto-Lucian'
E' Too' Lucian 9i
gi neclare, 9i activitatea sa exegetici u 'u '"d"u
I
1r
.Ft

4+
L . e-.
l
Pnon Dn ; KoNSTANTTN Nrrorlropour,os Sruorr os Tsor,ocrBBrgr.rci

-
Ofigeflrcare simlea multe dragoste gi dHruire falH de rialul exegetic filoiofic gi istoric cd stit6a aturiciia"a ispozi-
credinla ortodoxH, a fost influenfat puternic de trihotomia fia Sfinfilor Pdrinfi era inferior materialului de care dispu-
ontologic6 a Platonisrnului. De aceea, elra propagat tripla nem azi. -$tim (astdzi) cu siguranld mult mai bine, ce s-a
exegezi a Sfintei Scripturi: intAmplat la Roma sau tr Corint atunci cAnd Sf. Pavelqi-a
L) Irrterpretarea materiald sau ad literam,sau istorico-gra- redactat epistolele sale despre aceste biserici" 6?. Multe in-
maticald. Prin aceasta el nu se refer[ la metoda istorico-filo* terpret6ri patristice ,,mistice'1 dau alegorice ale io"*ii6rfi-
iogicd a antiohienilor, ci la simpla inlelegere ad-literam a blice conciete par azi deneconceput-mai alesce d.iversefb
celor spuse (de exemplu: Grddina Edenului-Dumnezeu a cunogtinle filologice, istorice, arheologice'sau religioase ale
plantat Raiul g.a.m.d.) gtiinfei biblice modeme s.au inmullit enorm. Dar Sfinlii P5-
2) Interpreta rea psihicd sau eticd, de care se folosegte rinfi n-au afirmat niciodatH cH una sau alta dintre interpre-
taL tirile lor ar fi cea definitivd gi norrnativi pentru exegeza
3) Interpretarea pnevmaticd sau alegoricd sasmisticd, rc' cregtinH63, lucru pe care vesful l-a reprogat uneori esfuIui.
alizati prin inlelegerea anagogicd. Sf. Grigorie de Nissa (*335 +394) spune foarte clar: ,,Nu
Ar fi de observat aici cE Origen igi sprijini afirmafiiIe transformim ceeh ce e spus in dogma ca sd nu dim ocazii
sale fur legdtur5 cu posibilitifile variate de interpretare ale calomniatorilor; dimpotriv5, admitem ci prin aceste gAn-
1l

l textelor bibtice pe dou[ locuri biblice: a) flaqoq-rtay'Prover- duri ne-am exersat doar spiritul propriu, fdr}- a dori s5lH-
be 22, 20 (,,rcal crU bi an6yqatp at otrir.a oeauccp tqtoo6q e r.g sim viitorilor (exegefi) o teorie exegetic6"6a.
pouAr;v rcaLyv6;o'w erci ro "lLaroq rr;s rcaqbhg oou" ftn- Pentru noi, exegeza patristici rimAne astdzitotugi foar-
sugegte-fi aceste cuvinte in trei feluri gi explicd-fi-le spre vo- te valoroas5 qi indrumHtoare, intr-atAt incAt chiar ii anali-
infa gi cunoagterea in adAncul inimii tale), b) II Corinteni 3, za lingvistici a textului ea nu rdmAne doar la nivelul lite-
6 ,,rb y,iq yq,lpya artotcriwer, td 6i nve0pa eaonoteT' rei, ci ne aratd gi sensul eclesiastic proftrnd bisericesc Ai con-
lr (Litera ucide iar duhul face viu); ceea ce gi Apostolul Pavel form cu credinfa cregtind, al celor scrise. Exegefii Bisericii
a:uh.lizat, dar in alt context.
62Yezi S. Agouridis, 'Egpqveutrcil cr^rv leqrirv rcerp6vcw (=Ermineutica Sfintelor
Fird indoiald cH Sfinfii Phrinli s:au shdduit sd dea r6s-
Scripturi), Atena7992,pag.54.P. Andriopoulos,Tbrceiyevo rrlg KaLvqg Aragriqs
punsuri la problemele ermineutice ale timpului 1or.:Bine- cif €qpryeutmrl riglq otd e[qyr1tLrco {q7o I<,.rd.wou tou Xqu<rom6pou (:[rter-
irrleles c6. astdzidefinem informafii istorice gi filologice mult pretarea Sfintei Scripturi i:r teologia Sf. Grigore Teologul), Extras dtn: @eohoy'n
mai bune gi mai demne de incredere in ceea ce privegte epo- vol. 60, Atena 1989, pag. SIf.
c A se vedea giloh. Panagopoulos:Tl6gprlveia tr1e Ayhg IgaQrlS oqv Ercxr\r;-
ca redactdrii scrierilor Noului Testament. De exemplq nag-
l

oia rCoy flatdqa;v. Oi tgeiq ngc.rtor aic.rveq rcai. 11 ctAe[avbqll Etqyqtrcrl


terea gi dezvoltarea traditiei apostolice aga cum o vedem naqdDooq digrcr't ntur:.no akbva (=t:rterpretarea Sfintelor Scripturi in Biserica
noi astizi i-a fost necunoscuti Sf. Ioan Hrisostom6i. Mate- din perioada patristicd. Primele trei secole pi tradifia exegetici alexandrini p6nd'
in secolul al V-lea.), vol 1, Atheni 1991, pag.;S$ .'
a Grigore deNisa,,,Ad Petlum frafrem de hexafreror 5: BEP 65, 528f.: "oi 7iq
I
vedea, mai mult, in: P. Andriopoulos, Td rcelp.evo rqq Kar1q ALa01rcr1g riq
51A se

6ErpqveutLr<{ aqpl ord i[r1yqtLrcd 6qyo l6dwou toO Xquooot6pou (=Textul 6d'ypa rov A6yov nororipre0a, drore riQogpqv 6o0vattotg 6rapaAAovow.a7Ut'
Noului Testament ca principiu de interpretare i:r opera exegeticd a Sf. Ioan Gurf, 6poAoyo0pev e'yyupvd(erv p6vov 6aurrirv rrlv Oravotav roig nqoxetprCvorg
de Aur), extras din edi$a speciali: @eohoyia, vol. 5O Atena 1989, pag. 15; vol;paoLv, ori 66aorcai,hv ifr;yqtLrrlv toig iQe[rtg dnorL9ec.9an,,

+6 47
+i;
$lr
Pnor. Dn. KoNsTANTIN Nxor-lropoulos

Vechi,,nu au fost simpli comentatori ai textelor sfinte' Ca


interprefi, ei au rela$onat intotdeauna interpretarea Serip-
turii cu teologia biblicd gi cu teologia Bisericii"6'
Dupi Sf. Ioan Hrisostom scopul centrai al exegelului
este nu numai simpla i:rlelegere a textului, ci gi ,,folosul eti-
co-moral al acestui text pe cire il au ascult[i or{'66'Sfin,d Pe- II. ERMINEUTICA 9I EXEGEZA I
rinli n-au refuzatsub nici o formi cercetarea,filologica, is- in usnnICILE DIN APUS
toric6 gi critici a Scripturii. Este un fapt cunoscut cd Sf. Ioan
Hrisoslom se sprijin& pe interpretarea ad-literam; in Proce-
2.L,Interpretored Scripturii tn Eeul Medisr
sul de interpretare el se bazeazd'cAteodati - cu ajutorul tra-
ducerilot'T' gi pe originalul in limba ebraic66. Prin aceasta,
Referitor la tematica acestui caPitol trebuie sd menfio-
Ia interpretarea sa se iau in considerare gi factorii istorici,
n5m i:r prealabil cd, in timp ce t:r aPus existd un numHr mare
deqi acegtia nu reprezintd pure elemente creqtine'6e -
de lucriri pe aceast6 temi, in rdsdrit bibliografia despre
aceaste perioadd prezintd lipsuri insemnate.
Nici in risdrit gi nici iIr aPus exegeza biblic6 a Evului
Mediu nu se afle in prim ptan. in special in perioada Evq-
lui Mediu timpuriu (ir principal pAni in secolul aI XII-lea)
teologii nu s-au preocupat de interyretarea personaH bibli-
65
S. Agouridis,Oi nat6qeg .grlq 'ErcrArlohe rig Eqprlveutai. tdrv Arylr^N fqaQd,v,
iru Eicn;yqo'eq A 'Og0o66fou'Eg;rqveutrrco0 Euve6g[ou (= Sfinli pHrinfi ca
qi ci. in aceastd perioadd se poate vorbi doar in mod izolat de
ifir,t"lor scripturi, in: Prelegeri ale Primei Conferinle de Ermineutici o exegezH gtiinfificH. Se evidenfiaz6' doud' caracteristici ale
"*"ge1i "i
ftodoxd), Atena1973, pag.100 gi urmdtoarele. ermineuticii medievale :
64. se vedea p. Andriopouloi,Td rcefrwo rig Kawrle Ac0r;rr1e <ir Egprlveutrcrl . - separarea dintre intelpretarea unui text concret gi te-
agm mo ttqyr;tuco €gyo Ioxiwou to0 Xgwoot6pou (=Textul Noului Testament
.u frir,Apiu a" interpretare in opera exegetici a Sf. Ioan Guri de Aur), extras din
ologia legati de acesta;
edifia specialdt @eohoyia, vol. 60, Atena 1989, pag' 46 cu nota 80' - lipsa de productivitate independenti a teologilor gi a
"in legiture * """uriu a se vedea interesantul articol qi Sfinfi Pirinfl greci),
alluillias Oilconomou,Tl unei metode formalizate Pentru comentarea Sfintei Scrip-
Epqa'iirj yAriooa r.oi o1 El.,\veg nar6qeq (- Biblia ebraicn
turi, legati de aceastaTo.
A e lr io B tp )"Lrclxt M e Ler 6o 23 (1994), vol. 13, pag' 29 -47'
68AsevedeaP Andrianopoulos,TorceipevotfleKaLvrle Ara0rircqecjXEQFrlveucrcrl tn timp ce pAnX tr secolul al V-lea aPrecierea teologic[
&q1q mb ifuypLxo tgyo Ioawou rcO Xguooot6Fou (=Texhil Noului Testament a textelor era feqlte in cadrul interpretirii 1or, in Evul Me-
ca principiu de interpretare in opera exegeticd a Sf. Ioan Gurd de Aur), extras diu lipsesc comentariile independente sau omiliild biblice'
din: @eo\oyia, vol. 50, Atena7989, pag.46.
A fost coqsideratH ca fiind multumitoare strAnggre.Sgi trans-
6e
A se vedea mai departe P, Andriopoulos, To rceipevo rrle Karvrle Araorircqg cirg
Sqprlveutrril riqfl otd Efr1lqtrcd €q1o l<,.rdwou to0 Xguooot6pou(-Textul ;it6r,tr" arlhrulteihformalii,
ruorriui testammt ca principiu de interpretare in opera exegetic[ a Sf' Ioan Guri
' a se vedba expunerile lui $.'dgoilfi;dir,'Eqpr1r.u-
nota rrrci1 rdrv ieqdrv rceLpiva;v (=Ermineutica Sfintelor Scripturi), Atena L982, pag.
de Aur), extras din edifia specialX: @eoloyia vol.5Q Atena 1989 , pag'20 cu
L47 ff..
47.,

ili;
I ,,1

hi
I
l
I

Sruorr or Tagr.ocra BrsI.rci


Pnor. Dn. KorsmNrrN NrKor-AKoP oulos
'-itl.uu unor personaHteti importante. De menlionaf, este. gi celebra
titatelbr Sfinfilor Pirinli care se refeie i:r mod exe-
operd,,Epistola Dogmatica" a lui Leon iel Mare,'ur*care au
getic Ia d.iferite texte biblice. Astfel a luat nagtere o noua
fost strAnse mai multe opinii cu autoritate ale Sfinfllor PH-
Iorm6 de interpretare a Bibliei ap6rutH prin apa numitele
rinlf cu privire la probleme dogmatice.T3 -... ,*- t;;.
,,calefle" (gr: ierqal sau'ErcAoYal sau'ErcAova6ta)' Este Una dintre cele mai i:rsemnate ocazipentnr cqfegiirea
vorba agad.ir de ,,serii" (oeqat) in care textul biblic este fi-
unor astfel de Eklogai (catene) a fost agadar lupta Bisericii
xat in versuri sau Pe coloane, iar pe margine, in jurul tex-
cu falgii invdfitori, astfel incAt aceste ,,seri7" au.primit ufrr
tului au fost scrise diverse citate exegetice ale sfinfilor Pd-
caracter dogmatic. Pe lAngH acestea mai existau gi antolo-
rinfi.71
giile care serveau mai degrabd unor scopuri didactice gi care
Acestui fel de exegezH ii lipsegte aprecierea criticl per-
demonstrau astfel un caracter moral-ascetic.Ta O a treia ca-
sonalX precum gi pozilia teologului, care nu furtreprinde o
tegorie a acestor crrlegeri eta reprezentatd de catenele er-
trleiegere profundd proprie a textului. De altfel trebuie s5
mineutice care, aga cttm Eun spus anterior, apar sistematic
u.""r,toe* aici faptul c5, din vechime, i:r Biserica 9i in lite- fir Evul Mediu, atAtir:r rHsHrit cAt gi i:r apus.
ratura profana s-a i:rregistrat obiceiul colecfionarii de frag-
tn terminologia de specialitate se:uiliz"urd gi notiunea
mente patristice, sau de altH nafur5, importante' Premergd-
de,,scolie" (comentarii) care definegte culegerea de scurte
toarele acestor ,,setli" au fost aga numitele ,,antologii" (flo-
observalii comentatoare ale Sfinfilor Pirinli asupra unor
rilegii) care au reprezentat un fel de culegere de pareri ale
fragmente dificile din Biblie, observalii ce pot fi considera-
diverselor personalitHfi. Acest gen de scrieri a ap[rut mai
te premergitoarele catenelor sistematice de mai tArziu. in
mult in confruntirile vechilor teologi cregtini cu ereticii ace-
biserica de rdslrit aceste ,,scolii" au primif in perioada bi-
lor timpuri.
z4nttnd., numele de,,'ErcAoyaij' fiind cunoscute spre sfArgi-
un exemplu caracteristic in cadrul Bisericii de rasirit
tul epocii drept,,Errqrai". Cunoscufi autori de seirai (seiro-
este opera lui Teodoret din Cir cu impresionantul titlu: ,,Eta-
grafe) au fost in est Nikitas din Herakleia (sec. 11), Euthy-
nistes-sau Polymorphus".z Este vorba de o creafie scrisi i:r
mios Zigabenos (i:rceputul sec. L2), Prokopios din Gaza (sec.
formi de dialog a lui Teodoretiri care atrage atenfia asuPra
15) 9i Teofilact ai Bulgariei (sec. 15).
cAtorva pireri mai importante ale Sfinlilor Pdrinli culese de
in perioada medievald,Ts vestul inregistrea zd o dezvol-
el. Acelagi fenomen se ftrtAlnegte gi in Biserica de apus' Un
tare a exegezei bibtrice asemdnitoare cu cea din est, care,
exemplu impresionantil constituie Ioan casian care, in lu-
firsd, se va dezvolta pe cHi proprii ftr secolele urmHtoare. In
sa ,,Ctlationes" a strAns diverse zicale 9i cuvinte ale
".ur"" timp ce tr scolastica timpurie s-a accentuat inspirafia divi-
71Pe marginea acestui text, weau Sd atrag atenfia aspra urmStorului volum: K. EAceasth tematici este abordati detaliat gi cu mai multe exemple in cartea lui
Aland (ei.), Die alten Ubersetzungen des Neuen Testaments, die Kirchenviiter- S. Agouidb,Eqprlvewrrcq div i.eqow rceLpwcrv (=Ermineutica Sfintelor Scriphrri),
(=Vechi
zitate und Lektionare, (Arbeitm zur neutestamentlichen Texfforschung 5)
traduceri ale Noului Testament, citatele Sfinlilor Parinfi si lectionarele (Lucriri
7aA se vedea culegerile vechi publicate pAni in ziua 4e azi, ca de exemplu:
prinvind cercetarea Noului Testament 5)), Berlin, New-York 1972'
L Lr.ru.uu cu titlul ,,Eranistei seu Polimorphus "care se gisegte in P'G ' 83' 27
TsEvuI Mediu occidental poatgj_lglpeffl{I,_.trei perioade: L. Scolastica timpu-
gi urmatoarele este impHrlitd in trei dialoSuri cu subtitlurile: ,,Imutabilis:
Dia-
III"' rie (sec. 8-11) 2. Scolastiqrl(SflC, _{2;13) gi.3iS-co'lirstica t6rzie (sec. 14-15).
iogus 1", ,,Inconfusus: Dialogus II" gi,,Impatibilis: Dialogus
:
...,:1,

, ,,51
,,t,
5o !\.. tr
I
l

Sruorr Tror-o11 Brnr.rci


Pnor. Dn. KoNstlNur NmoLAKoPoulos
.: 1s

nH a textuIui biblic Ai dependenfa exegezei de Sfinlii Perinti gloselor o constituie,,Quaestiones" c,ale au deschis unnou
competenfi (de ex.: Sf. Ambrozie, fet. Augustin, Sf. Grigo- drr* pentru exegezacregtind a Evu1ui Mediu' 78 E-ste vor-
rie cel Mare, fer. Ieronim, Sf. Ilarie din Poitier), d;r. secolul ba de comentarii previzute cu texte interogativ€ (,,Erota-
ai XII-lea studiul Sfintei Scripturi a inceput si cAgtige tot pokriseis-ul bizantin -'Eq)6)tarcorcq loe rg" ) qare au caracte-
mai mult, un caracter qtiinlific o. dat[ cu lucrdrile exegetice iul unei controverse, orientata critic cu texte bibliCe. Aces-
proprii ale teologilor acelui ti*ir.In istoria exegezei bibli- te,,Quaestiones" s-au dezvoltat cu timpul, cu precddere
ce sunt cunoscute aga numiteLe ,;glose"76 care, in ciuda ci- i:r vest, in metoda discufiei scolastico-acadgmice. In sco{
tatelor din interpretarea patristic6 igi arati clar tendinla de lastica tdrzie a apirut un nou fel de interpretare/ sunoscu-
a se constitui in opere exegetice de sine stdtdtoare. Glosele tE sub numele de ,,postiIe". Este vorba de incercarea exe-
au ?:rregistrat o dezvoltare structuralH cu diverse forme (g1o- getica de a-i conferi sensului literal, in cazul gloselor ne-
-gtiiut,locul
si interliniari, glos[ marginalH); punctul lor culminant il siu bine meritat (postilare = a exPlica)' Una
reprezintH, irsl, ,,Glossa ordinaria" a lui Anselm din Laon Iir,tr" cele mai importante culegeri de interpretdri a1e aces-
(cca 1050- 1117), o ampli operi exegetici cu referire la Psal- tui timp, care a completat ,glosele", a f-ost,,Postillae per-
mii Vechiului Testament gi la Epistolele Sf. Apostol Pavel. petuae in Vetus et Novum Testamentum" a lui Nicolaus
tn tratatele exegetice ale Evului Mediu (sec. al Xltr'lea- din Lyra (+1349).n
al XV-lea) domini o diferenfiere clari intre sensul literal 9i ' in cadrul exegezei medievale nu s-a putut dezvolta pe
cel spiritual al textului biblic. Acest principiu targ aplicat deplin o configuralie gtiinlifica in totalitate independenti a
i:r scolastic[ provine din principiul ,,Littera gesta docet" aga exegezei biblice. Aceast[ perioada se_distinge prin orienta-
cum a fost el transmis de Sf. Ioan Cassian.z ,uulu cltre autoritdf,le trecutului, agadai prin arhaismul slu.
Operele exegetice ale secolelor aI XIII-lea al XIV-lea un alt element caracteristic al exegezei medievale este, in
prezintd o anumiti autonomie. Se foloseqte in continuare mare, o indepartare metodici de la litera textului 9i nuanla-
citarea Sfinfilor Pnrinlu insd, in acelagi timp este folositd gi rea alegoricl, eticd gi analogicd a comentariilor exegetice'
SfAnta Scripturd, astfel fircAt aceasta si se poati explica sin-
gurd in anumite fragmente. IJn exemplu caracteristic al 2,2, Interpr etdtea biblicdt refotmato ate 9i po {lt eiotmotoat e
acestei categorii de comentarii il constituie ,,Catena aurea" (secolele ol)ffl'leo - alWilI'lea)
de Thomas de Aquino (t D7$ care oferi diferite note co-
mentatoare la Evanghelii. O forml mai larg prelucrati a inceputurile noii epoci sunt caracterizate,de curente 9i
schimbiii importante din punct de vedere istoric gi spiri-
76
Despre uglose" gi dezvolatarea lor a se vedea Chr' de Hamel, The Production
and Circulation of Glossed Books oI the Bible (= Producerea 9i circulafia gloselor
tual: Lii acestea au contribuit in mod hotarAtor Renaqterea
cdrglor biblice), Oxlord1978. in afare de aceasta a se vede a A. Keinhans,Exegese: gi Umanismuf care i*e."*"tlnt identice cu Reforma con-
Lat. Mittelalter (=Exegeza:.EvulMe$r[atin), LThK, vol3, Freiburg 1959, coloana
1284 9i urmitoarele. ,*rn,i***"r*iE r*"e;,u) ;t,K BdI13, Freiburg u'a'
z A se vedea expunerea pe aceasta temd in capitolul nr. 1..5 al acestei lucriri cu 31995, coloana 1091.

titlul ,,Interpretarea biblici, filologico-istoricl gi allegorico-tipologici in Bise- DA se vedea detaliile in articolul Roloff, Bibelexe$es6:atreues Testamenf
luil.
rica Veche". (=Exegeza biblici: Noul Testamenl), EKL, vol' 1, coloana 456'

53
52
I
Pn or. Dn. KoNsraNtrN NrcolAKopoulos tuorr os TsoLocrs Brar,rc;,

temporand lor80 dar care au avut un anumit rol premergd- prin studii filologice intensive, atAt tradticbrEd ibxtelor bi-
tor pentru aceasta din urmd. Astfel, in perioada Umanis- blice in limbile vii ale diverselor nafiuni, cAtgi redactarea
mului s-a hezit interesul pentru limba biblicl gi pentru tex- comentariilor asupra cIrlilor Bibliei.
tul original al Scripturii. Aici ar fi de menlionat edifia pro- tncepAnd cu Reforma s-a pus problema ermineuticii ca
movati in vest la textus receptus al Noului Testament gre- temhautonomiinteologiaoccidentalH.Teologiiprotest'iirrJgi
cesc impreunH cu o traducere in latini fHcutH in L5L6 de au proclamat principiul suficienlei Sfintei Scripturi (sola
Erasmus din Rotterdam (1469-1536). Pe acest text s-a ba- scriptura)P,in timp ce principiile de interpr€tare ale Biserl-
zat traducerea lui Luther (1483-1546) din 1522.Pe lAngd cii romano-catolice au fost puse la indoiali. Ca un pol opus
aceasta ar mai fi de mengionat a patra edilie a Noului Tes- pirerilor catolice despre rolul tradiEiei al5turi de SfAnta
tament, ficutt de Henricus Stephanus in L551. Pe lAngi im- Scripturl gi despre funcfia magisteriului in interpretarea ei,
pdrfirea in capitole care s-a impus in secolul XI[-Iea, s-a in- ir:r secolele al XVI-lea gi al XV[-Iea s-au impus urm[toare-
clus in aceasti edilie gi implrfirea in versete, aflatH inuz le principii ,,ale ortodoxiei protestante vechi": sufficientia
pAnd in ziua de azi. (SfAnta Scripturi ca suficient6 sursd de revelafie) auctoritas
Odati cu izbucnirea Reformei in secolul al XVI-lei a (pe b azainspirafiei verbale) perspicuitas (inlelegerea nemij-
crescut gi interesul falH de ScripturH gi interpretarea ei.s1 tn lociti) gi fficacia (nemijlocirea semnificafiei actuale).
interpretarea reformatoare a Scripturii sunt din nou core- Luther ia in considerare numai sensul literal al Sfintei
l.i: late cele doud dimensiuni: ,,exegez6. gi teologie", intrucAt Scripturi, care are/ ca atarg relevanfd spiritual6 qi profeti-
I Reforma gi-a sprijinit toatd polemica impotriva Catolicis- ci. Prin aceasta s-a contestat sd:rema medievali a principiu-
i:
mului pe SfAnta ScripturA. Aceastl mutare, din partea Re- lui cvadruplu. Acest lucru trebuie v6zut ca o reaclie puter-
formei, a centrului de greutate pe Biblia insfrgi gi pe exege- nici la exegeza alegoricH a Evului Mediu, chiar daci unii
l,:'
u,t,' za ei nu poate fi inleleasd fdrH intoarcerea la limba origina- teologi medievali romano-catolici, ca de exemplu, Thomas
ri a textului biblic Ai Ia factorii lingvistici diferili, care re- de Aquino, au reliefat gi sensul literal al Scripturii. Opinii-
I
lr. prezentau atunci unele din cele mai importante puncte de le protestante ale acestei noi perioade se evidenfiazd prin
t,: vedere ale interpretlrii biblice. ln aceastd perioadl au fost
ir, dou6 principii debaz6:
folosite sistematic editiile biblice ebraice gi grecegti, intr-o - Scriptura devine singura autoritate a credinfei;
aga mHsuri incAt munca filologici gi gramaticald rezultatd - Scriptura se interpreteazd. ea insdgi, singurd (Scriptu-
de aici s-a cristalizat treptat ir:rtr-un factor ermineutic abso- ra Scripturae interpres).83
lut necesar. Pe lAngd asta, in cadrul Reformei s-a practicat
eO pozifie ortodoxi detahati cu referire Ia aceast{ tematicd se intilnegte la E.
mA se vedea gi urmitoarele expunerile ale lui 5. AgouTidis, Eq;qveurrr{ r6v Antoniadis:,,Die orthodoxen hermenzutisdren Grundprinzipien und Methoden'
leqo'rv rcetprdvcov (=Ermineutica Sfintelor Scripturi), Atena 1.982, pag. 152 9i ur- der Auslegung des Neuen Testaments und ihre theologisdren Voraussetzungi:n,
mitoarele. (--Principiile ermingutice ortodoxe de bazi 9i mdtodglq de interpretare a Noului -.
l
81Ase vedea mai multe '." ;x.
i: i
informatii la H. /. Genthe, ,,Kleine Gesdridrte derneute- Testament gi premisele lor teologice", in: Proces-Veibaatdir premie:i corigres
,:
,i:i stamentlidren Wissensdraft (=Scurti istorie a gfiintei nou-testamentare)", Gdt- de Teologie Orthodoxe, Atena 1939, pag. 148.
ts
1;r r
tii filngenl977,pag.13 ff.. Expuneri explicative pe aceasta temd se gdsesc la W,G. Kilmmel, Das Neue
trii
lfl! i

11.. 54 ,5

$;;
f
I

,1
il

i!,
'( 1

'
I
r Pnor, Dn. KoNsTANTTN Nmor,eropour.os Sruort os TEoloctn Brsr,rci

Aqa cum a ar6tatluther in,,Prefa!6la Nioul Testament" portanla Urnanismului gi a teologipi reformate. Atat din
(1522) principiul autorit6fii unice a Sfintei Scripturi merge punct de vedere lingvistic gi filologrc cAt 9i din cel ermine-
mind in mini cu caracterul propovdduitor al acesteia. Me- utic s-au pus aici noi baze&. Degi importanfa tradifiei Sfin-
sajul biblic produce credinta care, irr mod exclusiv are func- lilor Pirinli a scizut Pentru Reform5, aceasta ml a renun-
fle mAntuitoare (sola fidae). Experienla personald a credin- fat la mogtenirea Vechii Biserici, prin'strAnsa legdt.uri din-
ciosului are importanlH esbnfiali pentru infelegerea Bibli- tre observaliile de naturhlingvistici gi cele legate de conlii
ei. La aceasta, un rol important il joaci gi m-erturia Sfantu- nut. in afard de aceast4 teologia s-a dezvoltatin str6nsd coJ
lui Duh (testimonium Spiritus Sancti) care ajuti omul s[-gi relafie ctr exegeza, ceea ce abia mai tdtziu a condus la sepa-
deschidd odrii spirituali gi s6-gi intireasci credinla. rarea gi individu ahizarcacelor doud'
Caracteristicd pentru inlelegerea reformatoare a Bibli- Primele sernne ale formirii rrnei interpretiri biblice mo-
ei este interpretarea consecvent hristologico-soteriologicd. derne dateaz|din secolul aI XVI-lea. La aceasta, un rol im-
Iisus FIristos, Cel ce S-a r6stignit gi a inviat, este prin actul portant l-a jucat interesul faf6 de textul original, dar 9i pro-
SEU mAntuitor adevHratul centru alBibliei (solus Christus). blema legati de confinutul autentic^al Bibliei spre deosebi-
Pentru Luther teoria justificirii era, ca expresie a necondi- re de lunga tradilie de interpretare. In aceasti perioadd pro-
fionirii milei lui Dumnezeu (sola gratia), mlsura unei in- blemele istorice gi geografice au cAqtigat gi ele o importan-
!d crescfinde. Mai mult, existi o irclinafie sPre o critici a Bi
terpretlri corecte a Scripturii. Aceastd agezare in centru a
lui Hristos reprezenta contragreutatea la o inlelegere a Scrip- bliei, aga cum se aratd din modul de apreciere a Epistolei
turii pe mai multe nivele, aga cum s-a obignuitin Evul Me- Sf. Iacob de cHtre Luther. Dorind si indice necanonicitatea
diu. in perioada postreformatoare concentrarea asupra Bi- gi aga-zisa pseudonimie a epistolei lui Sf. Iacob, Luther a
bliei a condus la impunerea unor tendinfe de interpretare numit-o,,epistol6 de paie" (apqdvr,a EnrotoAr]), o p[rere
in parte subiective, fte cadrul conflictului cu interpretarea la care exegefii protestanfi au renunfat deja.
r1 biblici autoritari a bisericii romano-catolicg qi astfel nu a DacH problemele rafionale ale Evului Mediu au fost le-
r,l
mai putut fi evitati aparifia unui individualism putemic in gate de dezvoltarea invdliturii bisericeqti, arrtaliza rafiona-
interpretarea biblicd. li, in perioada Reformei, s-a concentrat mai puternic -asu-
Cu privire la incepututile interpretHrii biblice din noua
pra transmiterii tradifiei biblice. Prin aceasta s-au prefigu-
perioadl, alHfuri de efectul tradifiei medievale in dome- rat premisele nagterii Iluminismului, demn de menlionat
r

niul romano-catolig se poate face trimitere mai ales la im- pentru dezvoltarea cercetlrii biblice moderne, construiti
rrl
Testament. Gesddchte derErforschungseinerProbleme (SammlungOrbis) (=Noul pe o bazd istorico-criticd.
i Testament. Istoria cercetdrii problemelor lui: (Colectia Orbis)), Freiburg-Mti,nctren Legat de critica asprH ia adresa tutelei 9i inv[f[turii bi-
21970, pag. L2 gi urmitoarele.
A se vedea indicagia speciali despre ,,recunoaE-
sericegti, reprezentanlii lluminismului (secolel1 a| XVIIJea
terea reformati debaz6, cum cd Sfanta Scripturd este sursa unici gi ultimi de
revelafie pentru cregtin gi de aceea se explici de Ia sine". (pag.12). A se vedea, &A se vedea G. Ebeting,,,Die Bedeutung der historisi:h-kritiJchen Methode ftir
de asemenea, gi alte expuneri ale lui S. Agouridis, 'Egprlveurrrc{ tolv ieq6v die protestantisctre Theologie und Kirche (=ImPortania rhetodei istorico-critice
rcerprdvc,rv (=Ermineutica Sfintelor Scripturi), Atena 1982, pag. 153 9i urmEtoa- pentru teologia gi Biserica protestanti)", 1950, in: acelagi,,Wort und Glaube
re1e. (=CuvAnt 9i Credin!d)", Tiibingen 7960, pag. L-49.

56
I
l

Pnor. Da. Kor'rsTANTrN Nrror.aropour.os Stuorr os Tgolocrn Brsrrci

gi aI XVI[-Iea) au proclamat independenla rafiunii umane, Socinianismul s-a evidenfiat aiadar prin atitudinea sa
ceea ce a dus la separarea filosofiei de teologie. Exemple re- rafionalistd, piin critica la adresa TrinitHlii gi a hristologiei,
prezentative ale acestei tendinle sunt: John Locke (+ L7O4) prin pledoaria sa pentru ideea toleranfei.qi prifiqitica Ia
gi Thomas Hobbes (+ 1651) i:r Anglia encidopedigtii tr Fran- adresa societdfii gi a statuhii. DatoritH acestui fap! acEst cu-
.!a de ex: D. Diderot gi Voltaire (+ 1778), precum gi Benedic- rent ar putea fi considerat precursorul Iluminismulu!in is-
tus de Spinoza (1-632-1,67n i:rlHrile delos. MigcHrile ilumi- toria spiritual-cultura1d europeand- "'
:'' ''l
.,

niste gi diferitele curente ralionale din Europa s-au stridu- in cadrul acestei premise spiritual-istorice trebuie mert-
it s6 aduci in prim-plan un ,,cregtinism logic". lionat gi Deismul englez, lrarrcezgi german, adicH filosofia
Dintre aceste migcdri europene putemic ralionaliste ne religioasd a Iluminismului, care a pretins egalizarea Bibli-
vom ocupa aici, pe scurt, de socinienl. Acest curent s-a dez- ei cu oricare alti scriere a spiritului uman. Deismul a pus
voltat la inceput in Polonia, dup5 ce in L564,,ecclesia mi- in evidenfi kansformarea antropocentricd a religiei fald de
nor" s-a separat de unitatea reformatH. Aderenlii,,ecclesi- cea teocentricd din Evul Medi.r. ir, curul Deismului este
ei minor" au fost denumifi antitrinitari, unitarieni, arieni gi vorba de sistemul unei religii naturale, care se apreciazd, ca
socinieni. Ei ingigi igi spuneau cristiani sau Fratii Polonezi. fiind parametrul critic pentru orice religie strict pozitivi gi
Denumirea de socinieni a luat nagtere abia in secolul XVII care tocmai de aceea arefuzatsistematic revelafiair:r sensul
gi provine de la inv6ldturile lui Lelio Sozzini (*1525 Siena, slrict al cre gtinismului.
+1562 Ziiri&) gi ale nepotului sHu, Fausto Sozziris ("L537139 Pane in prezent concepfiile iluministe au marcat i:r vest,
Sierta +L604 la Cracovia). intr-o mdsuri. importantl dezvoltarea spiritului uman gi ca
Cele mai importante aspecte ale invdgHturii sociniane urmare gi interpretarea biblic6. Omul ar fi, dup[ fuarrcezii
se rezumd astfel: Voltaire gi Rousseau, o fiinte pur rafionali. De aceea, rafi-
Sursa invdlHturii cregtine este SfAnta ScripturE, in spe- unea ar trebui s{ cAgtige supremalia in toate activitdfile.
cial Noul Testament. Cregtinul igi insugeqte adev5rul dum* Dupi Descartes, aceste premise filosofice gi-au gisit punc-
nezeiesc cu ajutorul raliunii Sale. Trinitatea este respinsd ca tul culminant, in special, la Immanuel Kant (1724-1,804),
fiind absurd6. Dumnezeu TatHl este vdzut ca singurul gi uni- care a marcat perioada respectivd ca unul dintre cei maii:r-
cul Dumnezeu. DupH natura Sa, Hristos este om, iar ca re- semnali reprezentanfi ai acestui spirit ralionalist. Centrul
prezentant al lui Dumnezeu este demn de adorafie. Moar- gAndirii nu mai era Dumnezelt, ci omul, iar acest lucru a
tea lui Iisus nu e jertfd spre mAntuire. Dumnezeu L-a i:rvi- dat teologiei gi exegezei biblice un putemic impuls antro-
at gi I-a dat nemurirea. Pdcatul originar, mAntuirea gi nece- pocentric.
sitatea milei (harului) au fost negate. indreptarea (ind.rep- Binei:rleles nu toate cercurile bisericegti hu fost de acord
tdlirea n. tr.) se obline prin credinfi. Tainele Botezului qi cu noul spirit iluminist. Unii teologi'tatolici gi protestanli
Comuniunii sunt denumite doar simple ieremonii. De ase- s-au opus polemic acestui spirit. Au exigtgt,.rne+, Si a\ii care
l
menea sunt refuzate invierea din morli a trupului $i pe- s-au adaptat gi au practicat o,,teologie? acomodlrii". O a
deapsa vegnicH. treia grupd de teologi a preferat calea de mijloc printr-o ,,te-

58
Pnor, Dn. KoNsTANTTN Nxollropour,os Sruorr oe T_norggt1P.lryrci

ologie a mijlocirii", pentru cE noul spirit se impusese deja pus in aplicare principiile interpretHrii istorico-LrftiLe: in
foarte puternic. speciallzarea cresc6ndi a domeniilor de activitate, in mA-
nuirea precisd a tradifionalei istorii a limbii, i criticii textu-
2.3. Forrnarca metod.ei ittorico'titice in secolul oIXIX'lee Iui gi a celei literale gi in descoperirea unor noi problema-
tici gi metode (considerafii istorice consecvente, istori.gqre-
tn secolul al XIX-lea, una dintre epocile importante din ligioase, istorico-tradiEionale gi istorico-formiid;'".s5
istoria omenirii, s-a evid.enfiat un imens progres il cunog-
" irr' *d*l unei teoiogii biblice emancipate in raport ct[
tinlelor umane. in cadrul qtiinlei teologice se inregistreazl Dogmatica a luat nagtere critica istorico-filologicd sistema-
un avAnt puternic mai ales in domeniul cercetHrii biblice. ticX a textelor Sfintei Scripturi, care rePrezinti o adevHratH
in primul rAnd se lucreaz6 clar gi constructiv la textul ori- reaLizare a interpretHrii biblice a secolului al XIX-lea. Din
ginal al Sfintei Scripturi. in aceasti perioadS- remarcHm tran- punct de vedere filologic Ai istoric, cercetarea s-a dedicat
zifia de la textus receptus Ia edifiile critice ale Noului Testa- scriitorilorbiblici individuali, problemelor de aparifie a scri-
ment cu apparatus criticus. Diversele metode filologice 9i erilor gi a relafiei lor cu contextul istoric concret din acel mo-
descoperirea unor manuscrise valoroase au contribuit la in- ment, un procedeu cEue a dat roade in ermineuticn. tn aceas-
toarcerea Ia text, aga cum a iegit el din mAinile sfin!ilor au- td perioadi, critica biblici a ridicat mai multe probleme:
tori.ss De amintit ar fiaici, cele mai importante edilii critice Aga numita ,,problemi sinopticd'l, adicdintrebarea cu
ale textului original grecesc al Noului Testament, editate de privire la leg[tura literarf, dintre primele trei Evanghelii si-
I
K. Tischendofi. (81869172),F.]. A. Hort si B. F. Westcott (Noul noptice, a fost discutatH pe deplin gi clarificat6 i:r mare prin
l

,1 Testament in originalul grecesc/ 1881). ,,teoria celor dou[ surse" (K. Lachmann, Fr. Weipe, H.J.
De asemene4 i:t acest secol nu putem trece cu vederea Holtzmarur). Corespunzitor acestei teorii, autorii Evanghe-
lt,i
dezvoltarea rapidH a diverselor gtiinfe teoretice, cum ar fi liilor lui'Luca gi Matei ar fi utilizat drept surse scrise texte-
Ie Evangheliei dupi Marcu gi ,,sursa numiti Logia" Q (o
il

de exemplu geografia, istoria, arheologia, filologia sau is-


ri
::
toria religiilor, dezvoltare care a condus la un furtunos Pro- culegere de cuvinte ale lui Iisus).87 O alt[ problemd serioa-
ces de acumulare de noi cunogtinle .Pebazaacestor schim- si, pe care a tratat-o critica interpretirii secolului aI XIX-
bdri y:au pus bazele construcliei sistematice a metodei is- lea, afost valoarea gi'credibilitatea informafiei istbrice din
torico-critice a interpretlrii biblice. Evanghelia dup[ Ioan. Pe baza rtnor criterii filologice s-a
i ,,Prin consecvenla impundtoare, o anumitl desconsi- relativizat valoarea istorici a celei de a patra Evanghelii,
rl deialie a dogmaticii precum gi prin asPra autocritici, dez- care nu ar putea si ne furnizeze cunoaqterea sigurH a lui
I

L voltarea gtiinlei biblice a Noului gi Vechiului Testament a

85De mare ajutor pentru informatii detaliate asuPra criticii textului Noului a6G. Ebeling,Hermeneutik (=Errnineutica), RGG vol,3, Tiibingen, coloana 255.
I

l:l
Testament este tratatul lui llarkos Siotis,Eioayary\ere eiv Kqrcucnv toi rceqrrhrou YImportanti din punct de vedere ortodox este dizertafia lui Petros Vasiliadis, T1
I
rqq KaLvrle Ara0rjrcq6 (= Lrtroducere in critica de text a Noului TestamenQ, Te- neq( cqe nrlyrlg tclv Aoylcov Oecoq[a. KqLtrrcri Oecirqrlorg tc,.rv ourTxg6vcov
Qr,AoAoyLrcbv rcar 0eoAoyrruirv nqopAqpdtorv qq llrpaig to.r
salonic 1951. A se vedea gi K. Aland'&. Aland,Der Text des Neuen Testamentes, Aoykw (= Teoria
I
(=Texhrl Noului Testament), Stuttgart 1989. Q. Abordare criticX a problemelor filologice gi teologice in Q.), Ata'aL977.

6o 6a
l
1,

;
1i

i',

Pnop. Dn. KoNsteNtrN Nrror.l,ropoulos


. Sruorr os Tsor,ocrn Brsr,rci

in contextul discutdrii problemelor sinoptice la granila La sfArgitui secoiului aI XIX-lea gi trceputiri secolului
1

n dintre secolele al XV[I-lea gi al XD(-iea se afl6 gi inceputul aI XX-lea teologii biblici au devenit congtienli de faptU ca
cercetdrii viefii lui lisus, o schimbare radicalH gtiintifice, ce acea ceutare aimaginii istorice a lui Ilsus era legatE de pre-
s.a ocupat cu descoperirea istoricitdfii lui Iisus qi ,,care a mise false..Nu numai aga numitele rhotive mitologice ale re-
miqcat tot secolul aI XIX-1ea".88 Deja inperioada iluministi prezenterii lui Iisus (D. F. Strauss) dar qi condiflonirp-A-Ere-
(secolele al XV[I-Iea gi aI XIX-lea ) gisim pi primele semne dinlei Evangheliilor (W.Wrede) propagate cu hotefeie, aal
ale diferenfierii intre acel ,,Iisus al istoriei" gi ,,Iisus al condus la imaginea omuluilisus care se afli departe de f6rh-
credinfei".8e Cercetarea asuPra viefii lui Iisus a fost continu- dul s6u transcendent. s tn aceste conditii nu e surprinzdtor
atd fHriincetare tr secolul L9 gi a scos la lumind multe date faptul cI in acest moment a apdrut i:rtrebarea privind rela-
interesante despre interpretarea biblici.e0 Aceastl metodd lia dintre acel ,,Iisus al istoriei" gi ,,Iisus al credinfei". Ca-
de cercetare a condus totugi gi la nenumirate cii firi iegi- racteristic pentm aceasta este lucrarea lui Martin Kiihler din
re, aga sum a ar[tat Albert Schweitzer in concluziile cHrfii 1953 ,,Der sogenannte historische Jesus und der geschicht-
sale.?1impreunH cu Erich Grdper putem impdrtdgi pdrerea liche, biblische Christus (=Aga numitul Iisus Istoric Ai Hris-
c[: ,,Cercetirii istorico-critice ii dator6m, daci nu rezolva- tos istorico-biblic)", (edifie noui in Editura Teologicd Z Mtin-
rea totuqi concretizarea problemei istorice despre Iisus'"e2 chen 1953). Prin aceasta s-au fumizat premisele ,,teologiei
kerigmatice" care s-a impus dup6 primul rdzbaimo:rdial gi
Ell Gnilka,
Jesus von Nazaret - eine Skizze, (=Iisus din Nazaret-o schi]E), OFo 6 alc[rei reprezentant principal este Rudolf Bultrnann. Ho-
(1992) 1,. A se vedea aceeagi observafie in cartea lui / Gzilka Iesus von Nazaret
tHrAtor din punct de vedere teologic este vestirea lui Hris-
- eine Skizze, (=Iisus din Nazaret, Mesaj gi istorie), (HThK - suplimmt la vol
III), Freiburgu.a.2L990, pag. 11.
tos dupd Pagti; de aceea,'ce putem cunoagte despre Iisus di-
8e
Agouridis,'Egpqveutrcrl tdrv leqr^rv rcerpCvarv (= gt-lrr"rrtica Sfintelor Scrip-
S. nainte de Pagti este dupi Bultrnann practic nesemnificativ.
turi), Atma 1982,pag.219-22O.De menfionat ar fi aici Ei expunerile htrl Gnilka, Problema lui Iisus istoric gi a relevanfei ei teologice a
|esus von Nazaret - eine Skizze, (=Iisus din Nazaret, Mesaj 9i istorie) (HThK - fost reluati in perioada de dup[ al doilea rdzboi mondial,
supliment la vol III), Freiburg t.a. 2!990, pag. 1,2 care specificd mult mai clar
relalia dintre Iluminism gi cercetarea viefii lui Iisus: ,A inceput cu cercetarea
mai ales cd importantul aspect al istoricitif,i lui Iisus in ca-
vielii lui Iisus. Ea este un copil al Iluminismului gi s-a niscut sub o stea neno- drul exegezei biblice n-a fost uitat niciodatd. Prelegerea lui
rocoasi. Separarea intreprinsd de ea intre Iisus 9i Evanghelii nu a rezultat din Emst Kdsemarur despre,,Problema lui Iisus Cel istoric" din
congtientizarea gtiinfifico-metodologici a faptului ci Evangheliile sunt scrieri
L953e4 a reprezentat firul director al acestei reluiri a discu-
lir ale credinlei cate se doresc citite ca atate, ci din binuiala ci Iisus aga cum este
El ilustrat in Evanghelii, nu ar fi acelagi cu Iisus CeI istoric."
mA se vedea observatia profesorului de Noul Testament S' Agoutidis,'Eqgryttu- kritisdre Methode leistet, (=lv1s1eda istorico-criticH, sprijin pentru inlelegere.

trx{ triv leqd-rv rceqr6vr,-rv (=Ermineutica Sfintelor Scripturi), Atena 1982, pag. Exemplu: Cercetarea vielii lui Iisus), in : A. Rffilt (ed.) intAlnirea cu Iisus? Ce
218, unde cercetarea lui Iisus Cel istoric a fost definiti drept,,epicd spirituaH"'
realizeazd metoda istorico-critic5, Diisseldorf 199L, pag. St.
el
A. Schweitzer, Geschichte der Leben-]esu-Forschung, (=Istoria cercetarii vietii
e3
A se vedea expunerile ltti G. Galitis,'Eoprlveutrrcri lrrlq K-aqvrle Ata0r|rcqe
lui lisus), Tribingen, 1950, pag. 631-642. Aiqeste vorba despre omul istoric lisus, (=Probleme de interpretare ale NouluiTestament), Tesaloiid 79&,pag.127, carc
care a trecut pe lAngn epoca noastri gi S-a intors in epoca Sa. Aceastd imagine vorbegte despre "Iisus Cel istoric" al Neoprotestantismului, golit de orice kans-
explicl egecul cercetdrii de atunci asupra persoanei istorice a lui lisus. cenden{d. ("ano{.rrAo0ivra nayr6q,bneqQuorrco0").
qO imagine scurti, inJormative asupra cercetirii vietii lui Iisus in noua epoci
nE. GriiJler, Die historisctr-kritisdre Methode als Verstehenshilfe, Beispiel Die
se poate gisi in lucrarealuiH.-W. Kuhn,Werwar Jesus aus Nazareth?, Nachri-
Leben-Iezu-Forsdung m A. Raffit (Hg.), Begegnung mit |esus? Was die historisdr-

53
6L
I_
1!

-
*. orJnolocre BrsrrsA
fi. ....Stuorr
-:':-4''- ' :'
Pnon D*. KoNsTANTTN NIKoLAKopouLos tl--"' :: -
.
in,,Biserica universali" (secblul al ll-lea) ategrezentat in-
liilor pe aceaste temd.es Aceastd a doua f.azd' a cerceterilor
cheierep schemei lui.Hege! (sintezi). A.firmafiile de mai sus
despre Iisus a fost introdush cu denumirea de ,,noua pro-
au avut gi alte consecinfe in tadrul exegeiei nou-testamen-
blemi" cu privire la Iisus Cel istorig denumire dath de te-
tare gi a teologiei. Acele cdrfi aleNoului Testament'in care
ologul americanJames M. Robinsonin L959.
teza sau antiteza sunt vizibile pot fi considerate drePt auten-
. ASa curn arn ardtat in cele de mai sus, Pr-eocuParea Pen- tice. CHr[iie caracterizate de ,,sintezd" apa$rnunei perioade
tru problema exegetici a Sfintei Scripturi in secolul aI XIX-
mai tArzii a Bisericii gi nu trebuie considerate autentice".e$
lea se evidenfiaz[ printr-o clar6 i::rtoarcere la criteriile de
in ciuda existenlei unor puncte slabe, contribuFa lui Ba-
interpretare istorice gi filologice. La cristalizatea exegezei
uer gi a $colii sale a fost de mare importanld pentru dezvol-
istorico-filologice, care a dominat secolul eurterior fiind una
tarea ulterioari a exegezei biblice. Critica pozlf:rv6, gi nega-
d.intre cele mai importante etaPe iri formarea metodei isto-
tiv6 din a doua jumHtate a secolului al XIX-lea cu privire la
rico-critice, au contribuit urmitorii factori:
opera lui Bauer a dus la stabilirea unor criterii esenfiale pen-
- dezvoltarea imPresionantl a gtiinlelor istorice qi filo- tru exegeza istorico-critici a secolului al XX-lea ca de exem-
iogice;
plu, inlelegerea textelor Noului Testament in contextul 1or
- cercetareaintreprinsH sub influenfa Iluminismului gi istoric specific dar gi in cadrul unei perspective istorice'
descrierea exegeticl a Persoanei lui Iisus, a cHrui existenlH
Sub influenla teologiei liberale gi a exegezei istorico-fi-
istoric[ a fost respinsi de unele cercuri bisericeqti;
lologice stabilite, s-a dezvoltat atunci .gcoala religios-
- aparifia unei teologii liberale, marcati de idealism; istorict"eT. Aparilia acestei gcoli, renumitd mai ales la ince-
- tendinla cltre o accentuare uneori exageratE a indi- putul secolului aI XX-lea, a dorit s[ explice fenomenul creg-
vidualismului in protestantism.
in cercetarea exegetic5 de la jumitatea secolului al XIX-
iinismului timpuriu in contextul istorico-religios gi sH lu-
mineze leg6tura profundd a cregtinismului timpuriu cu ele-
lea este vorba de o,,critich de tendinfd" care se aflX sub in-
nismul, cu lumea roman[ 9i cu apocaliptica evreiasci.
fluenla idealisti, mai ales in cazul lui Ferdinand Christian
BNar (1792-1860) qi a $colii sale din Ttibingen. El 9i gcoala sa
2.4. Metodo i{lorico' titicd itt ermineuticd biblicrtt
au cercetat gi'reconstruit cauzele nagterii Preflrrn 9i istoria
principii d.ebazfr
Cregtinismului timpurira prin,,critica de tendinfd", pebaza
filosofiei istoriei, a lui Hegel. Baur aplic6 principiul dialec-
Cadrul filologic gi istoric constant al ermineuticii mo-
tic al lui Hegel (tez6-antitez6-sintezd) pentru a conveni in
derne i:r curs de dezvoltare ca gtiinfd generalf, a fost luatin
mod dialectic asupra surselor Bisericii timpurii: In cregti-
nism au existat partida lui Petru (tezd), partida lui Pavel (an-
%A se vedea observaliile corespunzitoare ale lui G. Galitis, 'Eqprlveutxd cqe
titezi) iar prin fuzionarea ulterioari a acestor doul partide
KarvqS Ata€r]ro6 (=Probleme de interpretare ale NiiuluiTestament), Tesalonic
,,1 l

Ba+,pag.125'giurmitoarele. , ,.:t--
.
chtm der Eaang.-Luth. Kirche in Bayern (=Qv1s a fost Iisus din Nazaret?, tn: $tirile -r=..,.,t.
,rpentru-mai multe injormafii a se vedea in: G. Lildeniana, M: Schriider -
(ed.) ,,Die
bisericii evanghelice{utherane din Bavaria) 5218 (1997), pag. ?32-235. istorico-ieligioasi de la
rl Religionsgeschictrtliche schule in Gcittingerl (--$coaia
sPublicat in: E. Kiisemann, Exegetische Verzudre und Besirrnungen Bd. 1, (=tr-
1987. ' : :

il ceciri gi reflecfii exegetice, vol. 1), G6ttingen 196O pag.787-274.


Gtittingen)", G<iftingen
I
t;
65
I
6+

$i
&fi.
frr1l

'l
i$:i
l
ffi'
.1l i Pnon Dn. KoNstlulrN Nxor.eropour,os
illi
Sruorr on Tpor.ocrs Brslrc;,
w
lfl.i considerare in mod foarte serios. Metoda istorico-criticd
I condifiile uriei epoci trecute'/.101 PelA4gH aeeasta, un loc im-
{ cristalizatHes a fost aplicatH impreuni cu toate ramurile sale portant il ocup6 gi elementirl critic al procedeielor de cer-
fli) gi la gtiinla teologici, impunAndu-se mai intAi in teologia
cetare ale acestei rietode. Ea se doregte ,,criim'iri sensul
ffi
protestantd. Teologia romEu:ro-catolicd gi-a insugit aceastd
11l
cuvAntului .6recdsi kiinein, adicilpentru a putea.diferenfia
I metodi abia incepAnd cu anii 50 ai acestui secol.ee
il trtre premisele generale ale textelor antice gi'Cgl6_i$--ffiee
li, Metoda istorico-criticd privegte toate cele patru dome-
textelor biblice [.. .], intre diversele pd4i $irscrieri Ale"Bibli-
ti nii (biblic, istoric, sistematic Ai practic) stabilite in gtiinla te-
il
ei, pentru a le puteiinlelege fir specificitatea 1or.1@ 'l
ologicH din motive sistematice gi didactice.loo U|n roi speci-
Utilizarea unor factori pur qtiinfifici, care izvoresc din
al ii revine, totugi, gtiinlei biblice care are drept sarcini in-
datele filologice gi istorice ii atribuie interpretdrii istorico-
terpretarea uneia dintre mdrturiile literare cele mai impor-
critice un caracter rafional neindoiehric. Scrierile biblice se
tante ale credinlei noastre, SfAnta ScripturH.
doresc inlelese dintr-un context istoric care e strAns legat
Din denumirea sa propriu-zisi rezultd doui principii
de Ratio. Prin aceasta, cregtinismul e tratat ca o dimensiu-
de bazi ale acestei metode ermineutice. Factorul istoric este
ne istoric[lG ce aratE o dezvoltare nafuralH imanentH.l@ Sunt
hotdrAtor pentru rezultatul scontat. ,,Aceastd metodd tre-
angajate toate capacitHfile gi posibilitifile raliunii, cu sco-
buie si procedeze 'istoric', tocmai pentru ci textele biblice
pul de a face accesibil cadrul istoric al Sfintei Scripturi gi de
au luat nagtere intr-o perioadi de timp tndepdrtatd gi in
a se apropia pe cAt posibil de mdrturia inifialH a credinfei
e8A se vedea lucrarea pe aceasti temi a lt,i G. Galitis, Historisch-kritische in mesajul cregtin.
Bibelwissenschaft und orthodoxe Theologie, (=$tiinfa biblici istorico-criticd gi Fundamentele istorice gi in principal filologice ale noii
teologia ortodoxi), Etudes the1logiques ile Chamblsy 4 (1gg4) 109-125. A se vedea
qi G, Ebeling, Die Bedeutung der historisch-kritischen Methode fiir die prote-
ermineutici au oferit mai multe posibilitef de tratare a tex-
stantische Theologie und Kirche (=Importanfa metodei istorico-critice pentru telor biblice. Ca urmare a acestui fapt, in cadrul metodei is-
teologia gi Biserica protestantn) (1950), in: acelagi'Wort und Glaube, (=-uv6nt
t01F. Hahn, Der Erha$ der historisch-kritischen Bibelauslegung
gi credin{d)', Tiibingen 1960, pag. l-49; H. Zimmermann, Neutestamentliche ftir den Glauben
Methodenlehre. Darstellung der historisch-kritischen Methode, neu bearb. von
und die Kirdre, in: S. Rffilt (Hg.), Begegnung mit ]esus? Was die historisch-
K. Kliesch, (=Teoria metodei noutestamentare. prezentare a metodei istorico- kritisdre Methode lgistet, 1=Bs..ficiul interpretarii istorico-critice pentru cre-
critice, prelucrati de K. Kiesch), Stuttgart 1982. O imagine generald, de ansam_
dinld gi Biserici, iri: A. Raffelt (ed;, intAlnlre cu Iisus? Ce realizeazd metoda
istorico-criticd, Diisseldorf 1991., pag. 68.
blu, asupra metodelor modeme in Occident existd gi laW. Egger,Methodenle-
102F. Hahn, Der Ertrag der historisch-kritisdren Bibelauslegung fiir den
hre zum Neuen Testament. Einf'r;hrung in linguistische undhistorisch-kritische Glauben
Methoden (=Teoria metodei pentru Noul restament. Introducere in metodele und die Kirdre, n: A. Raffelt (Hg.), Begegnung mit Jesus? Was die historisdr-
lingvistice gi istorico-critice), Freiburg, 1987. De remarcat la aceastd carte este kritisdre Methode leistet, (=Ssnsficiul interpretHrii istorico-critice pentru cre-
bibliografia despre gtinfa biblicH, pag. 228 9i urmitoarele. dinfi gi Biserici), in: A. Raffett (ed.), (=intAlnire cu lisus? Ce realizeazd metoda
eeA se vedea A. vdgfle, istorico-criticd), Diisseldorf 199t, pag. 68.
Das Neue Testament und die neuere katholisc)re Exegese,
(=Noul Testament gi noua exegezi catolicd), Freiburg i. Br. 1966.
103A
se vedea G. Ebeling, Die Bedeufung der historisch-kritischen Methode fiir
1mA se vedea die prolestantische Theologie und Kirche (1950), in: Dars., Wort und Glaube,
expuaerile analitice ale lui G, Ebeling, Die Bedeuhrng der historis-
(=Importanfa metodei istorico-critice pent4+ teologia gi Biserica protestantd)
dr-kritisdren Methode fiir die protestantische Theologie und KircJre (=Importan-
(1950), in: acelagl (=Cuv6nt 9i credinl{),Tiibingere 195Q pag, 13g,,Cregtinismu1
!a metodei istorico-critice pentru teologia gi Biserica protestanti),, (1950), in:
se mentine 9i cade prin legHtura cu originea sa istorici urric6."
acelagi, 'Wort und Glaube (=Cuv6nt gi invE!6turi)', Tiibingen 1960, pag. 12
9i 10aA se vedea G. Galitis, EgprlveucLrd rrlg Kaw{s Au0rjxqe (= Probleme de
urmdtoarele.
interpretare ale Noului Testament), Tesalonic 7984, pag. 727.

66
67
Pnor. DB,. KoNS?ANTIN Nrror.lropouros
i, TJo"o"r, Brsl.rc;.
Sruprr
:. 1

torico-critice in exege zabiblicd occidentald s-au stabilit me- Reprezentan$i principali ai,,$colii istorico-reliBioase",ror
tode de cercetare demne de menfi.onat, ca de exemplu $coa- care au contribuit hotdrAtor la promovarea cunoagterii is-
la istorico-re1igioasd,los istoria formei,lffi istoria redacthrii.loT torice, filologice gi comParativ-religioase/ au fost Hermarm
Cu acestea s-a putut realiza din plin tratarea Sfintei Scrip- Gunke1,110.Wilhelm Bousset gi Hogo Gressmao.lll De acum
turi sub diverse aspecte. inainte textele Sfintei Scripturi erau tratafe rur ruirnqi.in lu-
mina med.iului gi apocalipticii eweiegti, ci gi luAndu'.se Pu-
2,5. Inuentorieri in secolul al XX.leo - rcceptar'ea lor in temic in considerare literatura gi cultura Sreco-romanX' D6-
exegezo t om an o - c atolic fr terminant pentru exPlorarea mediului elenistic a fost Paul
Wendland.112
prima jumHtate a secolului al XX-lea cercetarea isto-
i:n trn cadrul acestei gcoli au fost scoase la iveal5 analogii
rico-critici a Sfintei Scripturi este o dimensiune deja fixati qi relafii intre textele Noului Testament gi alte tradilii Para'
in cercurile teologiei protestante. Dezvoltarea acestei me- lele din mediul religios. Cercetarea Snostice a avut, de ase-
tode ermineutice se bazeazd pe luttLizarea diverselor disci- menea un rol important, intmcatincePand cu Richard Rei-
pline gtiinfi.fice stabilite sau'se exprimdi:r cadrul .gcolilor" tzensteinll3 s-a vorbit de o gnoseologie precregtini gi de o
exegetice concrete. influen!{ a ei asupra cregtinismului timpuriu.ll4 Prin desco-
Un prim moment de seamd ftr istoria interpretirii bi-
18 O prezentare interesantd a acestei gcoli din punct de vedere ortodox a se
blice a secolului nostru o reprezinti mai sus numita ,,gcoa-
vedea la P. Bratsiotis,ll Leyoper4 @qqorceoAoyrrcil EXoAri (=fua-numita gcoali
16 istorico-religioasH" care iese in evidenlH prin,,ftralta cri-
religios-istorici), Atena 1920. A se vedea gi nota 96 de mai sus.
ticl filologi c|" .lM Unul dintre cei mai de seamX rePrezen- 1r0H. Gw*el, Zurr religionsgeschiclrtlichen VerstHndnis des Neuen Testaments,

tanfi ai criticii filologice, care abordeazi in mod filologic (=Pentru intelegerea istorico-religioasd a Noului Testament), Gdttingen 1903.
111W. Bousset - H. Gressmann, Die Religion des Iudentums im spAthellenistisdren
textele biblice ca monumente literare qi religios-istorice, este
Zeitalter, (Handbud:r zum NT 21), (=Religia Iudaismului in perioada elenisti
Julius Wellhausen (+1918), care nu aparfine ins5, ,,$colii is- tArzis (Manual al Noului Testament I/2)), Tiibingen 1912.
torico-religioase". 112
A se vedea spre exemplu . P. Wendland, Die hellenistisdr-r6mische Kultur in
losA se vedea C. Colpe, Die religionsgeschidrtlidre Sdrule' Darstellung und Kritik ihrer Beziehung zu ]udentum und Christentu:ru (Handbudr zum NT V2), (=CuI-
tura greco-romani in relalia sa cu Iudaismul gi Cregtinismul (Manual aI Noului
ihres Bildes vom gnostischen Erldsermythos, (-$coala istorico-religioasi. Pre-
1

'
Testament I/2)), Tiibingen 31912.
,,1

ri
zentare gi criticl la adresa imaginii despre mitul Snostic al unui mAntuitor); 1t3in acest context trebuie citate urmitoarele lucriri: R. Reitzenstein, Historia
(FRLANI, NR 60), Giittingen 1961.
I
lffiA se vedea E. Fascher, Die formgesdridrtliche Methode Gigssen 1924; M. Di- Monadrorum und Historia Lausiaca. Eine Sfudie zur Gesdrichte des M6ndrtums
rI und der friihdristlichen Begriffe Gnostiker und Prteumatiker, (FRLAN[, NF A,
belius, Die Formgeschichte des Evangeliums, (=15161ia formei Evangheliei),
.,1
(=Historia Monachorum und Historia Lausiaca.-studii despre istoria monaha-
|,] Tiibingen 7971,; K. Koch,Was ist Formgesdrichte? Methoden der Bibelexegese,
'il
(=Ce e este istoria formei? Metode ale exegezei biblice), Neukitchenl9T4; K.
l[ 9i despre nofiunile cregtine timpurii de gnostic Ai.pneumatic) (FRLANT NF
7), G<itQrgen 1975; acela1i, Die hellenistisdren Mysterieaieligionen nadr ihren
Berger,Formg*chichte des NeuenTestameng 1=15toria formei Noului Testamerrt),
Grundgedanken und Wirkungen, (=Religia ellenistici a misteretror"in funcEie de
Heidelberg 1984.
lrMai mult despre aceastd temH la /. Rohde, Die Redaktionsgesdridrtlidre Me-
concepliile gr efucele sale), Darmstadt 1956; acelagd Povestiri elenistice fantastice'i
.
thode, (=l\4sLda istorico-redacflonald), Hamburg 1966.
Darmstadt 1974. *, '' . rL-
. r :'i i " "r"
+

llaReprez.entativi pentru aceastH teml este opera deja menfionatd a lui C. Colpe,
1mA se vedea G. Galitis, 'Egpqveutmri t{s Karvfie An0rircqe (= Probleme de
Die religionsgeschichtliche Schule. Darstellung und Kritik ihres Bildes vom
interpretare ale Noului Testameni), Tesalonic 7984,pag.127 9i urmitoarele.

rl
Pnoa Dn. Kor.IsrANTrN Nxor,arcopouros
Sruou-os Tnor,ocrs Brerrc.tr
peririle de la Nag-Hammadih Egrpt s-au dobAnditinlg4il46
,,Comentariu Ia Epistola cltre Romani"'apiruti frr 19L& a
noi cunostinfe cu privire la gnoseologia postcregtine.$i mai stabilit principiile,,teologiei sale dialectice". Barth tl sepu-
importante pentru exegeza Noului Testament au devenit
ri pe Dumnezeu,,,marele Necunciscuf', de oni, etemitatea
scrierile de la Qumran, descoperite in 1942, intrucAt este de timp, Eonul viitor de cel actual. Omul nu-lpo-St$intal-
vorba de texte dar precregtine ale unei grupHri evreiegti. ni pe Dumnezeu, care e acel ,,.Altulu,niciir:r {xpbrtg4ffper-
in ciuda noilor cunogtinle dobAnditJpin aceste desco- sonali nici in istorie. Prin dialectica sa intern^5 dintre timp
periri, pe care "$coala istorico-religioasd,, Ie-a pus in leg[- gi etemitate, Barth trece cuvederea (ignor6nd pe deplin) is-l
turd, din punctul de vedere al cregtinismului, cu religille toria. tntemeietorul teologiei dialectice nu respingu in r,i.i
anticg nu s-au putut evita unele exageriri ale acestei me- un caz metoda de interpretare istorico-criticX; pentru el,
tode (ca de exemplu impletirea arbitrar5 a teologiei cregti-
trsH, aceastH metodH nu ar fi un scop in sine, ci un mijloc Ai
ne cu datele sincretice). Trei reprezentanli importanfi ai
o premisd, pentru ca exegetul sd poati ajunge, in cele din
acestor tendinle de interpretare ale $colii au fosiAdolf von
urm6, la spiritul Sfintei Scripturi. Barth cautH in textele bi-
Hamack, Wilhelm Bousset menfionat deja mai sus, gi E. Tro- blice Cuv6ntul, Logosul lui Dumnezeu. Biblia ascunde in
eltsch. Ultimul a fost un luptdtor infocat impotriva trans-
ea speranla eshatologicd a revenirii lui Dumnezeu. Datori-
cendentului in creqtinism gi a format conceptul de ,,anti- t[ acestui lucru, teologia dialecticE a lui Barth se numea gi
supranafuralism//11s' La aceste exager6ri au reacfionat atAt
,,teologia speranfei"
teologi protestanfi (Heinrich), cAt gi romano-catolici (La-
Stdruinfa lui Barth asupra factorilor credinfei gi ai ele-
grange, Meinertz). Aceste reacfi nu reprezentau cazuriizo-
mentului etern in cregtinism a dus la reacfii violente din
hte. tn specialin spafiul teologiei protestante a existat, dupH
partea altor teologi dialectici.116 Cei mai renumifi au fost
primul rdzboimondial, o opozilie impotriva liberalismului Fr.Gogarterg E. Brururer qi R. Bultmann. Acegtia au ripos-
qi rafionalismului care s-au impus in procesul de dezvolta-
tat in special impotriva trecerii cu vederea a factorului is-
re a interpretHrii biblice occidentale.
toric. Teologia dialecticd se afla, insE in cadrul problemati-
IncX din anii 20 ai secolului nostru, fir ermineutica bi-
cii de atunci cu privire la ermineutic[. Metoda istorico-cri-
blici s-a schilat o schimbare de direcfie perceptibild ce se tic[ nu este respinsH ci doar redusH la pregltire pentru ftr-
i:rdrepta tot mai mult spre interpretarea teologici a Sfintei
lelegerea textului. Aceasta din urmi a fost rezolvatd de Barth
Scripturi. Exegeza occidentald ii datoreazd aceastX noui ca- in cursul,, dezvoltirii conlinutului dogma frcii" .117
racteristici a studiului biblic ce n-a rimas ignoratf teolo-
gului protestant Karl Barth (+1965) care, prin lucrarea sa Despre fenomenul teologiei dialectice a lui K. Barth s-a scris foarte mult.
115

I
Trimitem la urmitoarele prezentdri din perspectiva ortodoxi: N, Berdiajat,
Orient und Occident, (=Odent und Occident) ,1929; acelagi, Anfdnge der dialektis-
gnostischen Erkisermythos (=$coala istorico-religioasi. prezentare gi critici la
ctren Theologie h$g. vonl. Moltmann,!d.7 (=tnceputurile ieologiei dialectice),
adresa imaginii ei despre mitul gnostic al unui mantuitor), (FRLAM NR 60),
editat de /. Moltm.ann, vo1.L1962, voLn1963, P. Brnfsiods,Tl6ra,l.erctrrcq @eoAo;yh
Gcittingen 1961.
tou K. Barth ral tr,.rv neqi aut6v 1=Lo1oru Oialectici a lui K. Earth qi a discipo-
11sMai multe informafii despre aceasta teme a se vedea la G. Garitis, 'Eqpqveu-
1931.
lilor sii), Atena '.''F:r '- '
' ?'-
KaLvrls AtaOriicqs (=Probleme de interpretare ale Noului restimeng,
l*d ".lg 1984 pag.
Tesalonic
117
G. Ebeling, Hermeneutik, RGG 8d.3, (=Ermineutica), RGG, vol. 3, Tiibingen
128 9i urmitoarele.
L959, coloana255.

7o
77
t
I

"t
Pn Trolocre Brslrci
oa Dn. KoNsTANTIN Nrxor,lropour,os
. ft_"j"
I Pn
i

Paralel cu teologia dialecticd a lui K. Barth a irceput si Ior corespunzhtoare'viefii 9i limbii lui Iisus.ul Stanton spri-
se dezvolte gi sE se impuni la inceputul secolului al XX-lea jini istoria formei, a cirei utilizare atentH poate servi i:r mul-
o nouH metodH de cercetare a surselor. Este vorba de,,isto- te privinle gtiinlei. El o consid-eri totuqi doq{-9 unealtduti-
ria formei" (respectiv critica formei) care a fost pusl in mig- li, ce cu greu ar putea fi inlocuiti. $i totugi, aceAsta este doar
care de H. Gunkel, i:r timp ce fondatorii ei sunt considerafi o unealtl tocitd, care ar avea nevoie si fie pscufiti-lz . -
K. L. Schmidt, Martin Dibelius gi Rtrdolf Bultmann. in interpretarea biblici occidentald de duph ce1 de-41
Istoria formei este acea metodi de lucru, care cercetda- doilea rilfuoimondial s-au stabilit treptat 9i a$ifactori exd-
zd.rnaiintAi originea, istoria evoluflei gi continutul afirma- getici ai Sfintei Scripturi, care au contribuit la dezvoltarea
flilor materialului textual al Evangheliilor. Mai corect sPus, metodei istorico-critice.
aceastE metodd aralizeazl. formele multiple ale textelor bi- Pe de o parte aPare tendinla unei cercetiri socio-gtiinfi-
blice legate metodic de tradiiiile preliterare. Este agadar fice airceputurilor cregtine care se sprijinn pe analaa,,struc-
fundamental ca pebaza acestor forme si-gi facl aparilia tural6- gi,,semanticd" a textului- Structuralismul,l' care rej
anumite genuri literare (ca de exernplu: povestiri,logii, im- cunoagte limbiipubstanla ei ontologici proprie, indepen-
nuri, aforisme, indicafii, avertismen\ istorii fantastice, mi- dentd de om, reprezintd acea metodH analitich strAns lega-
turi etc.), care ar putea fi de ajutor pehtru ftrlelegerea tex- ti de lingvistic6 qi care ia i:r considerare ,,structurile" unui
tului. La tratarea formelor se iau in considerare atAt trans- text nu numai confinutul lui semantic. ,,Semantica"L24 face
miterea paraleli avAnd caracteristici formale asemAndtoa- aluzie la acea critici literara a Bibliei care, pe baza filosofiei
re, cAt gi contextul socio-cultural (locul in viald) al nagterii lingvistice generale, cerceteazi funcfionalitatea gi raportul
qi funcfiei lor (cuIt, predicd, catehism, vestire misionari). dintre fiecare formi filologicl 9i condifiile aparifiei ei'
Istoria formei a demonstrat cAteva posibilitdli de rezol- Pe de altl parte, i:rcepAnd ctr anii'50, s-a dezvoltat,,is-
vare a problemelor legate de introducerea in Noului Testa- toria redactdrii"ln care are ca premise 9i totodatd duce mai
ment. Existd, insH, o ampld literaturi despre rezultatele po- 121Ibidem, pag.23: ,,Dezbatereaprivind criteriile folosite pentru a stabfi tradiliiI€
zlhve dar gi despre punctele ei slabe.118 in acest punct ar fi autentice iaritat cit de absurdi este menf,nerea ideii conform c6reia singurele
de menlionat ca exemplu, atitudinea englezului Graham tradifii indubitabil autentice sunt acelea care nu au paralele nici in iudaismul
contemporan nici tn Biserica primari."
StantorLlle care a discutat cAteva aspecte de revizuire ale aces- 1r,Ibid;, pag. 24:,,Critica formei este o unealtd deosebit de folositoare; este
tei metode. Dup[ el, raportul dintre forma gi conf,nutul unui puln probibilca vreodati si se gdseascl uri inlocuitor adecvat. Dar este o uneal-
text trebuie ircd o datH verificat.lzo Formele paralele in iuda- ia care necesiti o ascu$re urgentH. (..'),"
"ruta
123Literaturi reprezentativi desPre ac€asta: D. Patte,whatis structural Exegesisf
ism gi in Biserica Veche nu pot exclude autenticitatea forme-
(=Ce este"exegeza structurald), Philadelphia 1976. D, Va,Kerygma and C-omedy
118Ase vedea E, Giittgonanns, Offene Fragen zurFormgesdrichte des Evangeliums,. in tr," N.* Testament - A Structuralist Approach to Hermeneutic (=Kerigura qi
(=Probleme deschise cu privire la istoria formei Evangheliei), Miinchen797L. comedie in Noul Testament - o abordare structuralistd a ermineuticii), Philadel-
1leG. Stanton, Form Criticism Revisited, in: M. Hooker
-.C. Hickling (ed.), What ptna7975. 'i'"'"
About the New Testament? Essays in Honour of Christophu Ezans (=(qst .1- izn4r" rr"4uu rrcrarea luiA. Wilder,TheLarrguage of thg Gospel Early-Christian
m6ne cu Noul Testament? Eseuri in onoarcaluiChristopher Eoans),Londra7975, Rhetoric (=Limbajut Evengheliei: Rettrith creqtin[ primari), New York 1964'
pag.13-27. 15A se vedea N. Perrin, lry'hat is Redaction criticism (=ce insemani criticismul
uolbidem, pag. 20 gi urmdtoarele redacfional?), Phiiadelphia 1959. A se vedea qi nota 98 de mai sus'

72
t-
l

Paon Dn. KousrANTrN Ntrouropouros Stuorr Dn Tsor.ocrs Brar,rci

departe rezultatele gtiinf,fice ale criticii formei gi ale celei li- Teza fundamental[ a lui Bulhnarfn de'iefer{la diferen-
terare. Ea vrea sd ordoneze fiecare unitate lingvistici a tex- !a profundi dintre imaginea lumii biblice gi a celei moder-
tuluii:rimaginea redacfionalH definitivd a scrierii de atunci, ne. In ceea ce priveste imaginea lumii, Biblia participi la re-
astfel incAt redactorul si poatH exprima mai bine scopul con- prezentdrile mediului. Caracteristice pentrF .a"gi,s!i a sunt
finutului. Din i:rtreaga gtiinld a interpretErii biblice a rezul- elementele mitologice, cdrora le apar,tine gi fanthsliorl, Ast-
tat cH fiecare evanghelist a fost nu numai un simplu colecfi- fel de modele de g6ndire nu sunt comprehensibile pentm'
onar de materiale existente deja ci gi un teolog independent omul prezentului. Este vorba de a recungagte gi'a articulA
cu o gandire autonomi. Astfel,,istoria redactdrii" se ocupe motivele teologice hotdrAtoare care se intrepdtrund cu cele
cu selectarea, forma primarH precum gi cu redactarea text€- mitologice. Astfel de elemente care aduc Noului Testament
ior evanghelice, pentru a se ajunge mai apoi ia aprecierea o imagine mitologicd a lumii, nu ar trebui gterse din Biblie,
generald a intenliei teologice proprii fiecdrei Evanghelii. aga cum pretindea teologia liberali timpurie, ci interpreta-
Dupi ce istoria formei a dizolvat textele Noului Testa- te antropologrc adicd existenf,al. Nu e vorba, agadar, de eli-
ment (in primul rAnd Evangheliile) in unitifi mai mici co- minarea reprezentHrilor mitologice, ci de interpretarea 1or.
respunzdtoare formei 1or, tratate apoi analitii gi corelate in Determinantd este aici inlelegerea existenliald umani. Prin
istoria redactHrii, a urmat la rAnd metoda opusi. Aceasta mesajul biblic, omul trebuie sH fie condus la o noui infele-
pornegte, mai intAi, de Ia textul integral al Noului Testa- gere a lui insugi.
ment gi cauti sd includd definitiv fiecare unitate in imagi- Teoria demitologizilrii a avut nu numai prieteni, care
nea teologicH generalX gi in cea de confinut a ultimului re- in calitate de urmagi ai lui Bultmann au perfeclionat con-
dactor, $i aceastX metodE, care s-a bucurat de mare apreci- ceptul de,,noua ermineuticd", cigi mulli dugmani. O con-
ere pAnH astdzi, s-a dovedit de mare ajutor pentru exegeza troversH detaliat5 a ermineuticii ortodoxel2T ct) demitologi-
istorico-criticH a Sfintei Scripturi, atAt in probleme filologi- zarea va urma in partea a treia a acestei prelegeri, care se
ce cAt gi in cele teologice. ocupd de tratarea comparativd a metodicii occidentale gi r[-
in cadrul dezvoltHrii metodelor de interpretare istorico- sdritene.
critice ar mai fi de men$onat problema ,,demitologqzdri" in-
trodusi de Rudolf Bu1tmarur,126 teolog protestant gi profesor Biserica Romano-Catolici
?:r Marburg (1921,-1950), care in anii iO u variate tur- Problema teologicd a ermineuticii gi controversele gti-
bulenle in teologia ermineuticX. Ca unul dintue"uurutprimii repre-
infifice aferente pe aceastH temH, care pe baza tezelor lui
zentanfi importanli ai istoriei forme, Bultmann qi-a schifat Buitmann au dus la,,demitoLogizate", au ficut caexegeza
programul siu de demitologizarepe baza concepliei poziti- vesticH-si ajungX, mai mult sau mai putin, iptr-o fundetu-
viste contemporane despre ,,mit" . La aceasta s-au mai adSu- ri. Bineinleles, metodele de interpretare cristalizate qu'tim-
gat la interpretare gi concepf,ile filosofice ale iui Heidegger. puf care au fost preluate treptat de intreaga qtiinlibiblicd
126Aici este
menfionati lucrarea lui R. Bultmann, Das Neue Testament und die Psuplimentar ar fi studiul lui G. Galitis,EtryXqovftEqpqveuiil<aiTdoe6 K.aioi
Mythologie (=Noul Testament $i Mitologia), Hamburg 7957, careconline teze- Tgeig'Ieqdqxat (=Tendinfe modeme de interpretare la Sfin$i Trei Ierarhi), Tesalo:
le programatice despre demitologizare. nic 197L, in care se gisegte o replici foarte dard la demitologizarea occidentalX.
I

t1

fli {
ff TgolocIr Brslrci
Pnoa Dn. KoNsTANTTN Nrrorlropoul,os
Hi
, "lt"-"t':r
Spiritu",paPa Pius al XII-lea a fdcut posibil un nou inceput
'6i:

i:r veqt gi kr est, au accelerat studiile biblice gi i:e general pe


cele teologice. in exegeza Bisericii romano-catolice. Prin 3ce.39ta, ea a in-
$tiinfa biblici romano-catolicfl nu a Preluat principiul registrat o desdridere mai putemiqd fali de rlrqtodele mo-
t.l ,,sola scriptura", reprezentat de teologii protestanfi, princi- deme de interpretare,lsftr timp ce, parflaf s-a Persistat, to-
,1-l piu dupX care ,,scriptura sui ipsius interpres" . ProclamHrii va- tugi, in exegeza tradifionali. AtAt. prin encicliclqgntiona-
labilitHfli unice a cuvAntului scris (Biblia).gi a refuzului tra- ti mai sus cat gi prin ;,Initructio de historica Eoangheliorut.n
I diliei ca principii de pornire intr-o exegezi istorico-critic5, oeri.tate" din1964gi constituirea lui ,,Dei Verbum" la Vah'l-
aga cum acestea au fost reprezentate de teologii protestan$L can II (1955) a aplrut i:r prim p1an, un mod clar de i:n1ele-
1

li s-au opus din partea Bisericii romano-catolice, prin con- gere istorici gi literari a exegezei romano-catolice' Rezul-
ciliul Tridentin (1545-1562) elemente strAns legate de tradi- tatele filologice, istorice gi arheologice ale gtiinfelor moder-
!ie. Aceasta din urmi era deja din secolul aI XVII-lea i: con- ne au fost preferate de atunci, cu scopul, de a lumina texte-
,1

tactlB cu cercetarea istorico-criticd, insi s-a separat clat,la Ie biblice in cadrul unei critici biblice modeme' AstEzi nu
sfArgitul secolului aI XIX-lea gi inceputul secolului al XX- se mai poate vorbi despre o exegezd condifionat[ de confe-
l lea (antimodemism),12e Astfel, pe bazaunor rezerve serioa- siune in vest, intrucAt atAt gtiinla biblici Protestant6 cAt gi
se, ea s-a distanfat, pAni la mijlocul secolului al XX-lea de cea romano-catolici sunt de pirere ci metoda istorico-cri-
dezvoltarea exegezei din cercurile protestante. ticH e indispensabil[ pentru inlelegerea Sfintei Scripturi'
inci din 1893 papa Leon XIII s-a indrepta! in Enciclica
sa ,,Proaidentissimus Deus", impotriva unui studiu al Bibli- 2,6, Probleme deschise din pe$le[tiua teologiei ocidentale
ei, ficut in mod arbitrar gi liberaf fdrd a fine seama de Bi-
serica mam6. (In aceasta constau argumentele principale Pane in in care s-au discrrtat diverse pro-
ztJelenoastre,
ale enciclicii). Acest lucru s-a accentuat sub PaPa Pius X. bleme, folosirea irevocabild a criticii istorice a Bibliei nu a
Abia in septembrie 1943, prin Enciclica sa ,,Diuino afflante
fola deschid.erea, nu firi reserve gi rezistenli, a exegezei romano-catolice fafh
r8A se vedea, referitor la aceasta, preoful romano-catolic Richard Simon (sec. de metodele modeme, se referd H. - l.Kauck,Diekatholisdre neutestamentlidre
al XYII-lea) care, dupd Chr. Domen, Exegezq LThK,vol.3 Freiburg 1995, coloana Exegese zwischen Vaticanum I und Vaticanum II, in: M. Weitlauff - P' Neuner
1093, a fi:rceput aga-numita cercetare istorico-critic5, ce s-a impus rapid i:r teo- (Hgg.), ftireuch Bischof - mit euch Christ. Festsdrrift lijit Friedrich lGrdinal
logia evangeliti gi a continuat apoi sd se dezvolte. Wetter zum70. Geburtstap (=Exegeza catolicd a Noului Testamentintre Vatican
12eAse vedea
9iS. Agouidis, Eqpqveutrrcq t6v legdrv rceLprdvow (=Ermineutica I gi Vatican II) , in M. Weitlauff - P. Neuner (ed.); (=Pentru voi episcop -impreund
Sfintelor Scripturi), Atena L982, pag.2L6, u;rde aceastd dezvoltare a fost legati cu voi cregtin, Edise aniversari pentru Friedrich lardinalwettet a,t ocazia celei
de numele preotului Alfred Loisy. Alte expuneri pe aceastd temH a se vedea la de a 7O-a.aniversare a ziiei de nagtere), St. Ottilien L998t, pag' 97, 9i urmdtoare-
H.-1, Klaudc, Die katholische neutestamentlidre Exegese zwisdren Vaticanum I le, prin folosirea unui limbaj plastic impresionant: ,, UgaPe fusese mult timp
und Vaticanum II, in: M. Weitlauff- P.Neuner (Hgg), Fiir eudl Bischof - mit eudr baricadatd, dar care sub atacurile indreptalite incepuse sd sc6r!Aie,. a fost des-
Christ. Festsdrift fur Friedrich krdinal Wetter ztm. 70. Geburtstag (=Exegeza chisi prin Dioino afflante spiritu - mai mult decat o crip6tur6, poate un sfert.
catolici a Noului Testament inhe Vatican I gi Vatican tr), in: M. Weitlauff; P Ne- Nu putem sE le-o iuim exegeEilor c-atolici in numg d9 1-Iu-d1.ce in gurAnd vor
uner (ed.),Pxtruvoi episcop - impreuni cu voi cregtin, Edi$ie aniversari pentru descide uga larg gi vor face din ea eclirz5. Acest lucru"#a produs nu fari rezis-
Friedich lGrdinal Wetter qr ocazia celei de a 70-a aniversare a zilei de nagtere, St' tenli, dar cu o dinamica enormi in cele doui decenii cafe au trecut pani la
Ottilien 1998, pag. 95 9i urmitoarele. irceputul celui de-al doilea conciliu de la Vatican."

76
l
Pnor. Dn. KoNS?ANTTN Nrxor,*xopour,os Sruorr pB Teot.ocrs Brrlrci
fostin stare sd dea impresia convingdtoare cI ar fi garanfia clar gi rezultate demne de ircredere prln iiltas{H ryetde.,::-'
unic6 pentru o inlelegere satisfi.cdtoare a Bibliei. Nucieul Discufia intensd despre problema ermineutic[ in ieo.'
problemelor supuse discufiilor s-a localizat cu precildere ir logia occidentalH se reduie fara i::rdoiali h 6se4li-mgikris-
problematica acordului indoiehric gi a discrepanfei eviden- mului care-i apare omului raSonal dreptgn pSradofor0ri-
te dintre principiul istorico-gtiinlific al met_odelor exegeti- ginii istorice a Cregtinismului i se afribuie carictefde.fevg..
ce moderne gi caracterul revelat al Bibliei. ,,DupH marile lafle. Prin aceasta el este sustras oricHrei relativiziri sau efe-
succese ale exegezei istorico-critice din prima jumHtate a meritdfi a trtAmpl[rii istorice.l3s Chiar gi atunci cAhd c[ile!
acestui secol gi dupd avAntul plin de speranfd al migcdrii bi- rafionale de interpretare filologic6 gi istoricH a textelor bi-
blice in perioada interbelicd pAni la cel de-al doilea conci- blice nu pot se se apropie in mod consecvent gi credibii de
i, liu de la Vatican, inziuade azientuziasmulir:rlelegerii Soip- principiul revelafiei, acest lucru are valoarea unei sarcini
turii pare epuizat gi fragmentat in opfiuni contrarii."131 necesare gi urgente a gtiinlei biblice contemporane, gi anu-
Chiar daci exegeza occidentalX nu poate renunla Ia me- me sarcina de a regAndi relevanla recunoscutei gi susfinu-
i toda istorico-critici -gi asta pe buni dreptate-pe de altd tei metode istorico-critice de interpretare biblicd.
parte, ea a devenit congtientE, ir ultimele patru decenii, de intAlnirea teologicului cu filologico-istoricul trebuie sH
,+j'

nesiguranfa evidentd i:r ceea ce privegte rezultatele ermine- se afle in prim planul discufiei. F. Hahn descrie corespunzH-
it
( utice.132 Cum poate fi garantati o veridicitate unanim accep- tor aceastl corelalie gi totodatH nagterea problematicii lega-
\.1

itr
tati a rezultatelor prin acel complex de metode care e cu- tI de ea: ,,Ea (metoda istorico-criticH) este legatH printr-un fir
ir noscut sub numele de ,,metoda istorico-criticX" gi care cu- subfire de un anumit cadru teologic determinat, fHrH ca aceas-
,l
rii
prinde o serie de aspecte metodice, filologice gi istorice?133 ta s5 se risfrAng[ asupra metodei insegi, ea trebuie si ser-
i:
veasc5, in cadrul exegezei, numai la acordarea unui spaliu
i! In acest sens interesantd este p6rerea cardinalului Joseph
ti
liber, necesar modului de lucru istorico-critic. Tocmai utili-
Ratzinger, care ir:rtreprinde o apreciere global6 a metodei cri-
i,,
zareanesupuse reflexiei este ceea ce ingreuneazi tot mai mult
tice modeme, si constatd cd nu se poate ajunge la un progres
munca exegeticH gi o infuoduceinnenumdrate aporii."136
r3rE. GriiJler, Die historisdr-kritisdre Methode als Verstehenshilfe. Beispiet Die l9l. Ratzinger, Sdriftauslegung im Widerstreit. Zur Frage nadr Grundlagen und
Leberr-lesu-Fors chwrg trr:, A. Raffelt (Hg.) Begegnung mit Jezus? Was die historisctr Weg der Exegese heutg in: Dars. (Ag.), Sdriftauslegung im Widerstreit (=Interpre-
kritisdre Methode leistet, (=\4s1sda istorico-critici, sprijin pentru inlelegere. tarea biblicd i:r conflict. La problema principiilor gi drumului exegezei de astizi
: Exemplu: Cercetarea viefii lui lisus, in: A Raffell (ed.), intAlnire cu Iisus? Ce i:r: acelagi (ed.), Intelpretarea biblici in conflict), Freiburg 1989, pag.24: ,,Dupd.
I

Diisseldorf 1991, pag. 29.


reaTizeazd, metoda istorico-criticd?) aproape 200 de ani de munci istorico-criticd la texte, nu mai putem citi rezulta-
132,4
expunerile care abordeazH o _qerie de probleme hermineuticg de
se vedea tele doar superflciat trebuie sd le vedemin perspectivd, in contexhrl propriei lor
lohn Bwd.en, Great Expectations? The New Testament Critic and his Audience, istorii. Atrfnci se va vedea cE aceastd istorie nu va fi pur gi simplu numai o istorie
in: M. Hooker - C. Hickling (ed.),rNhat About the New Testament?, Essays in a progresului de la rezultatele irtexacte Ia cele ex4cte gi obiective."
Honour of. Christopher Eaans, (=(11s, rimAne cu Noul Testament? Eseuri in ln G. Ebeling, Die Bedeutung der historisdr-kritischen Methode fiir die protes-
onoarea lui Christopher Eaarzs) Lonfua 1975,pag.1.-L2. tantische Theologie und Kirche (1950) iir: Das.,Wsrtund C'laube, (=Importanfa
1sA se vedea informafiile introductive ale lui W. Eggar, Methodenlehre zum
metodei istorico-critice pentru teologia gi biserica proteitanti, in:.alg1.agi, Cuv6nt
Neu6itTestaftent. EinI'rihrung in linguistisc.he und historisdr-kritische Methoden, 9i credinfi), Ti.ibingen t960, pag.14.
(=Teoria metodelor privind Noul Testament. lntroducere in metodele lingvis- 136F.
Hahn, Probleme historisdrer Kritik 1=pro61u*e ale criticii istorice), ZNW
tice gi istorico-critice), Freiburg 1987 , pag.20 gi urmitoarele. 63 (1972) L.

78
I

.
il Pnon Dn. KoNstlllrtu NrroLAKopouI,os I
Sruorr or Tsor,ocre Brsrrci
. .:. ..
cale apar aici nu sunt ugor
- lei cregtine, totu$i dificultafilg,
-iii*J
Cu privire la.premisele metodei istorice chemate pen-
tru a reactualiza datele Noului Testament, ar trebui s[ ob- de rezolvat."l$
servim cH imaginea despre lume gi raportul falX de istorie tn ciuda posibilitHlilor gtiinlifice diferite gi a un-ui alt
ale omului modern sunt diferite de cele ale secolelor trecu-
mod de infel.egere tn comparatie cu Perioada modqiii$ Bi-
te. ,,Congtiinfa modificatl a noii epoci s-a ind.rePtat la ince- serica Veche ai putea da exemple de aplicare a catepi6nilor
put impotriva oricHrei legituri cu tradilia bisericeascl, dez- istorice gi supranaturale. Problemele deschise alg teolO!'i-
voltatH de-a lungul secolelor, pe care a puilo la indoialS in- ei occidentale, aga cum le-a formulat 9i enumerat G. Ebe- i
tr-o mfrsurd considerablle".,.37 Bineirnfeles, trebuie ca raPor- ling in 1,950, abor deaz6. direct nucleui conJuziilor ermine-
tul fali de tradifie sE fie acum regAndit, fir[ ca sH aplicirr"r uticii moderne: intervenlia Dumnezeirii in istoria omeni-
aici o noui formd, extremH, a unei ermineutica saffa. rii. G. Ebeling scrie: ,, De aici rezultd Pe de o parte proble-
Discu$ile ultimelor decenii cu referire la problema er- mele interpr"terii ontologice a fenomenului revelafiei, iar
pe de alti parte cele ale concePfiei despre atestarea acestei
mineutici ar trebui sd se indrepte sPre conexiunea dintre
istoricitate gi transcendenlH, dintre rafional 9i suprgnatural,
revelalii, uai"a d"espre sfanta scriptura; in al treilea rAnd
astfelirrc6t sH poati fi atenuatX problema arzdtoarc dinvest, sunt problemele reactualizlrii revelafiei' Apare, insi, 9i o a
a echivalenlei reciproce intre metoda istorici gi credinld.1s
patra problemi, gi anume cea a istoricitdfii reactualizlrii
revelaliei."1al
Perechea ,;istoricitate" -,,credinfd" alcHtuiegte un punct de
vedere foarte important al problematicii actuale.l3e Chiar
2.7. Consecinle exegetice ale metodei oplicate
daci, in acest sens mai larg, se dovedegte ca fiind corect fap-
tul cX metoda istorico-criticd nu zdruncini adev[rulcredin-
Metoda istorico-critici aplicatd dup6 criterii strict gti-
r37
F. Hahn,Der Erfrag der historisdr-kritischen Bibelauslegung fiir den Glauben inlifice in cadrul exegezei occidentale a dus in prezent la
trnd die Kirdre, n: A. Rffilt (Hg.), Begegnung mit ]esus? Was die historisch-kri- stabilirea principiilor exegetice concrete, care Par a fi indis-
tisdre Methode leiste0 (=Beneficiul interpretdrii istorico-critice pentru credinfi
pensabile-pentru un num6r insemnat de noutestamentari
$i biserici, in: A. Raffelt 1ed.; intAlnire cu Iisus? Ce realizeazi metoda istorico-
critici), Diisseldorf L99T, pag. 68. Lccidentali. Urm6toarele premise, care au fost luate la cu-
l3sDeterminantd pentru aceasta a fost discu$a din cadrul interviului profeso- nogtiinlai:rtre timp gi de ermineutica ortodoxi, sunti:e exe-
rului de teologie evanghelici Hans Htibner, care, la reproqul cum cH ,,cercetarea geza o^ccidentali ceva de la sine inleles:
istorico-critici ar distruge credinfa", a rispuns: ,,Dacd neg cercetarea istoricd _ in exegeza Evangheliilor se diferen(iaza exact intre
privitoare la Iisus, la Vedriul gi Noul Testament, aceasta inseamni in cele din
urmd, cd nu iau in serios intruparea lui Dumnezeu. fl hs pe Dumnezzu in lumea tradigiile dinainte de tnviere gi integrargA'f.ar$nsirii cre-
Lui de dincolo, astfel incAt imi este imposibil Si-I infeleg drumul SHu din dinlei dupl inviere. Accentuarea acestei diferenfieri, care
aceasti lume" (Rheinischer Merkur, Nr. 5? 26.12.1997, pag.26).
..'.r.r
13 ln mod caracteristic a accentuat
/. Ratzinger , Schriftauslegung im Widerstreit' lN G, Ebeling, Die Bedeutr+ng der historisch-kritischen Methodg ft!
die protes-
Zur Frage nach Grundlagen und Weg der Exegese hzute, in: Dars. fAg.) Scttdftaus- (1950), in: Ders., Woii un4 Glaubq (7lmp_ortan-
tantisdre Theologie und KtuIhe
legung im Widerstreit (=Interpretarea biblici in conflict. Despre problema teologia 9i Biserica p.rot6etantH (1950)' in
principiilor gi drumului exegezei de astizi, i:r acelaqi: (ed.) Interpretarea bibli- !a metodei istorico-critice Pentru
acelagi: CuvAnt 9i credinfi), Tiibingen L950,pag'28'29'
.cH in conflict), Freiburg 1989, pag.15: ,,Astdzi a devenit aProaPe un truism sE ullbidem pag.23.
vorbegti depre criza metodei istorico-critice."

rl
iirl

I
l
r
I

Pnor, Dn. KoNsTANTTN Ntrol*ropout os


STuprr ps Tsolocrs
*";a* Brsr,rc.i.
luati ir esenre ar putea fi de folos ob{inerii rezultatelor exe-
re intre textele de inceput ale Noului Tdstament (de exem-
getice practice, este evitatl de teologii ortodocAi, din
mofi_ plu, cuvintele probabil autentice ale lui Iisus) care stau in
ve de ordin teologic. ca urmare a principiutuiae mai
sus continuitate cu modul de gAndire evreiesc qi receptarea lor
exegeza occidentali nu aprobd fol0sirea nereflectatd
a tex- in perioada ulterioard, aflatdi:r zona de influenJe g5trBmr-
telor de dupH lnviere pentru perioada viefii gi activitfrfii
lui
Iisus. Acest lucru e valabil pentru fvanghetiite sinoptile, gi
irtr-o mEsuri mai mare penhu cea a lui loan.
* ln cadrul cercet5rii intemagon"t"
u.t ra* u Nouiui res-
tament, reprezinti o banalitate gi corespunzdtor trebuie
- sE
se porneascE de la ea-faptul cE.hadigii mai vechi
au fost
prelucrate gi menf,onate secundar i:r Faptele Apostolilor.
In ceea ce privegte epistolele Noului Testament tre_
ii!,: buie sd se verifice, dacd acestea sunt autentice sau nu. (Aici
;i, 'treb,ie observat cE, referitor ra aceastd probremH nu existH
t
it un consens inke gtiinla occidentald gi cea rislritean6). Deja
ii, tn cazul epistolelor considerate drept autentice e important
iti
xs si clarificdm ir ce mHsurd a fost preiuat materiar crejtin pri-
TJ

il
mar. Acest lucru ar insemna un important pas inainie inin-
terpretare. in cazul epistoreror coisiderate neautentice
1[ in
yt:.d" exemplu epistolele pastorale din perioada pospa_
kebuie si pornim de la faptul ci eie u, pr"l,rut t.u_
{ip
difiile apostoluluiin al cdrui nume au fost scrisi; ere reflec-
ta h? i:r acelagi timp problemele teologiei timpului lor.
- In metoda de interpretare criticd moaerna, atAt a er_
mineuticii evanghelice cat gi, in ultimere decenii din ce in
ce mai mult gi a celei romano-catolice, exist5,
mai clar de_
9at
in exegeza tradilionari atat esticd cat vestic5, o ten-
Ei
dinfH motivatd de diferenfiere intre intenfia iniliali
a afir-
ma,tiilor Noului restament gi inleiegerea lor in Biserica ve-
che.14 Ar fi de ardtat,in acest context, diferenla
hotirAtoa_
line.1a1q1ea expunerii
acestui princpiu ar fi de mengionat interesantui indi_
au alluilohn Bawden, Great Expectatitns? The New Testament
uriinonoarea lurChristopher Erars) London 1975, pag.9: ,, Deoarece Noul Tes-
Audience, im: M, Hooker - C. Hickling (ed.),rVhat About
Critic and his tament nu este doar o simpli carte de istoriti, a alffi" irlftr*+'.ia sotciti
the New Testament?, mai mult decAt o infelegere skict istoricS, este important ca criticul Noului Tes-
Essays in Honour of Christopher Eoans, (=Cum rimAne cu Noul Testament?
Ese_ tament si fie desctris penku folosirea ulterioari a acestuia in Biseric6.-

8z
83
ffi
./l
,tr

#
' Sruorr pa Tsor,ocrs Brnr.rci
$i
:8\
't|,

lrl
sivl a istoricitifii
sE facl sH disparE reacfualizarea necesa-
l, I
rd a intAmpldrilor istorice.l4
fi
vi
Toli factorii importanti, carq au influenfat dezvoltarea
teologiei gtiinlifice in vest, ca de exemplu, variatele curen-
te spiritual-istbrice ale noii epoci (Umanismuf 'Renagterea,
tl1. nAsARrr gr APUS: Reforma, Iluminismul) qi aparif,a gtiinlei filologice, istori;
ANTITEZA SAU-STNTEZA? ce gi arheologice au contribuit la formarea u""l.ri
gtiinlific, ce acordi supremalia cuceririlor umane"or,"upf qi lasd
pulin spaliu intrerii Dumnezeirii in istorie. Fald de aceas-
3, 1-.C ooc eyttul gtiinEific difercnliat ta, gtiinla teologicd i:r domeniul ortodox s-a exercitat intr-
in contextul teologic.
un mod diferit. Aici supranaturalul, minunea, nu au fost
Este adevirat ci de-a lungul secolelor, teologia occiden_ excluse din viafa de zi cu zi. Motivul rezidfl in faptul ci te-
tali qi cea rdsdriteand n-au fost pe deprin legatei:na de cea- ologia ortodoxd recunoagte caracterul de unicitate gi ire-
laltr' Motivul principar a fost petabilitate a istoriei sfinte fur cadrul istoriei umane.las Ac-
gtiinEific dezvortat
"L,."ptot
in mod diferitin rdsirit giftr apus, care rarandul sdu, a fost liunile lui Dumnezeu in istorie (prin lucrErile Sale) repre-
marcat de perechea de nofiuni aflate in conflict
'zint[, o convingere puternici a credinlei ortodoxe. Prin
,,istorie,,_ aceasta a luat nagtere, in risdril o tradilie teologici diferi-
,,revelafie". 1n apus, teologia gtiinfificd a pus accentul mai
mult pe formarea istoricitdfii cregtinism,ilrri,r* in timp ce ti a cdrei neunitate flr cea a apusului s-a fHcut sim(itd pAni
estul nu a separat aspectul misterului divin de cercetarea in prezent.
rafionali. Este vorba aici de doui infelegeri qtiinfifice dife- Daci dorim, in cele din urm[, sH caracterizim in gene-
rite, care prezintl puncte tari gi slabe gi care, ir mod ral conceptul gtiinfific diferit din est gi vest, o putem face
con_
secvent nu pot avea pretenfia la definerea unui adevir astfel: in mare, cercetarea istorico-criticH occidentalI lucrea-
ab.
solut, pentru cd aceasta are doud pirli (una istoric_umand, 26. analitic, ir:r timp ce interpretarea biblic[ rdsiriteand are

cealaltd supranaturald-dumnezeiiscd). un caracter mai mult sintetic.


ri*p ce persistenla teologiei risiritene asupra facto_
- 1"
rului revelaliei poate ignora gi trece cu ved.erea datere isto- 14Ceva aseminitor formuleazd, K. Papapetrou, Ilgog prhv vdav'Eqpr1veutrc1v
rice concrete, ir vest apare pericolul ca accenfuarea nCqra to0 loroqroFof rcal ro0 TnaqEropro0 (= Despre o noui ermineuticl refe-
exclu_ ritoare la istorisrr gi existmSalism), in: acelagi., Ilgoopaoaq. hytlyoraAroiorlq-
rccaracteristic pentru trrcrls @eozloyiaq rai QrioooQrrcrtg rcsnucnq toO rca(roi Faq (=Abord5ri. Teme
aceasta este observafia lui I4z G. Kilmmer,Das
Neue ale teologiei apologetice.gi ale criticii filosofice din timpuriie actuale.), Atena
Testament. Geschichte der Erforschung seiner probleme 1.979,

(=Noul restament, Istoria cercetirii proLlemeror lsammiurgoriisl pag. 15Q nota. 5:"'H imoqmoQ4oAoyu<{ F60o6og, negoqreofrlqrSqi. tEavrlou-
sare (culegerea orbiJ)). Frei
pag.-266:,,[...]L stabilit privrl e( rrlv yvrlol rorl na)totoi, rinox.il.qfuLor5tc.r xad aqplv -ro0A4Xrotov
f"p;tut"1.n"n1970, ca 9i Cregtitlmui .;;;-"nO. ;;
toric,,trebuie investigat dupi aceeagi metodi ca intreaga istorie eig rqv neqroflv rnq_eQaeUoVnq qq - qv br;pLouq'yhv to0 vioqr'.,,
9i gi *;i;; 16,4, se vedea referitor la aceasta elpq4elilg
inceputul siu trebuie i:ngeles ca o dezvoltare sistematicd l.u:i G. Galitis, 'Eq;rlveutrrcd r{S
rezultati din multitu_
dinea de factori ai viefii religioase gi sociale a popoarelor KaLvqe Ac0rircqg (=Probleme d'e interpretare ale Noului Testament), Tesalonic
de atunci,,. 6 L984, pag. L49
9i urmdtoarele.

84
85

I
Pnon Dn. KoNsrlNrrx Nxoraropour,os
Sruorr oB Tporocrs Brarrci
3,2,comptrd,ea ffietodicii occidentare cu cea
rdsdriteond mesajul misterului, nu.are voie s6 fie depose_
Pentru a compara cele doud direcfii dat de caracterul sdu ".ugtir,ir-rl
lumesc, bisericegggi biblico_i;i;"
de interpretare este Exact in acest punct apare importanlu J.il.ii
lua"rTTTt faptul cd, fir vest critica moderni r" .o,l*_ irto.i"" ---'*o_
td anaritic direct cu textur sfintei derne care ia fu: serios litera gilstoria. .,;.j;. g:
s".ipt"ri
prealabil, o imagine referitoare la,,misterui
ra.i,iu"*i r" gtiin{a biblicd ortodox5 ia in consid€rd-re
iJto-
aceasta. Exegezar5siriteanE are
.;<p}il", p.r" rico-critic5, dar nu vdzutd,ca un unic crite,oa-ui6ai rr,terp.eia-
ca punct ae pornire,,i.,ir_
terul".atestat prin textele sfinte. rii biblice. Ne str5duim ca rezurtatere obfinute ai"
CeIe doud pJrfpip"i'#" *Jto-hu-
numai parfial rezultate reugite de Ie modeme de interpretare sd fie puse in
interpretare, pentru ci slujba
ambele sunt amenintate de plricole
inerente metodei
tristice risiritene. "*g;;;t;;-
cru' Critica anaritic, 0ccidentald igi concentreazd de lu_ .. Nici Sfinlii Pirinfi gi nici interpretarea biblicl ortodo-
uneori ftr mod exclusiv, asupra elementelo, atentia, xi generalr nu au pus niciodatH la ir:rdoiali valoarea cerce-
torice qi rimane Ia acest nivel. Cercetarea
dG;;;1r_ tirii gtiinfifice a sfintei scripturi. La intrebarea, in
anaritici a diver- ce misu-
sel0r forme de text poate sd aibd rd ermineutica ortodoxH are un caracter qtiinfific,
rezurtate limitate numai Nikos Nis-
la fragmente concrete, care nu siotis a dat urmdtorul rdspuns: ,,Biserica de rdsXrit
servesc Ia des,varqirea intre- u u"""p_
gului sens al textului. Strddani4 interpret5rii tat critica teologici practic de Ia inceputur epocii
ortoaoxe fa_ cregtine in
tristice se epuizea zd,, in schimb, in toate domeniile gtiinlei biblice tradigiei bisericegti.
ingelegerea misteru,lui 9i Murte
textului. prin aceasta datele importanie intrebdri, pe care gtiinla biblic[ occidentalH le_u pus,
ce sunt neglijate ilt favoarea
nf"f"Sr""ii;*t discutate de cHtre sfinfii pHrinli din est. Diferenfa
au fost
nivelului pnevmatic. rezid.6,,
Textele biblice sunt produse istorice frrs5, i:r modul in care a fost utilizatd teologia
(punctul esenlial crifocn in est
g-i vest
in apus) carq insd, doreic re -cel pulin in unele cercuri_gi in niotivet" u,
terul adevirului divin (punctul "*p.i*" .t*p;i;
in acelagi dus Ia ua"ug1a.z'1a6 "u."
esenfial in r,sdrit)..l,;ri"
j:1r: :"la supuse principiilor scrierii istoriel dar nu au fost ,,Folosirea aga-numitei metode istorico-critice la inter-
reoactate pentru a descrie rearitatea pretarea Sfintei Scripturi in apus, in special la cea gtiinfifi_
istorici a unei p"riou- co-religioas5, istorico-formari gi firorogicd a dus
de concrete, ci servesc la aceea cd la mai mur-
confer, acestei realititi te rezultate pozitive care flr sigurangi, au
alt.sens mai profund. increderea
h r;;..* ;;;#r; avansatinlelege_
teriologic gi familiarizareacu el pot
fi atinse de cregtinii din l*Nikos A' Nissiotis,
toate timpurile fdrd o apreciere Die Theologie der ostkirche im okumenischen Dial0g.
completi , a"p""i""g"iu Kirche und Welt in orthodoxer Sicht
istorice' Pentru teolo gii orto dox,, 1=Tg.1.ria Bisericii a" .arariifr,-affi
colmunitatea euharistici ecumenic. Biserica gi lumea din perspectiva ortodoxi),
Stuttgart :flee, p^g,i).
garanfia continudrii vii a trecutuIui.
^reprezintl insH,
inseamnH
A.;;;;; A se vedea gi expunerile in lucrarea-sa: Die Einheit
von schiiftind rradiuoi- von
nici o garanlie i*fotri.,ru unei eventuale einem cistlidr-orthodoxen Standpunkt au+ Okum.enische
Rtmdschnui+ 1=Ur,i u*,
erori filologice gi istorice. De'aceeJmetoda dinle gi Tradifie - din punct de vedeie ortodgl
istorico-criticd lclnturn risiritu*y, t ,, Ot,r-
Rundscl:rau 14 (1965) pag. 291: ,,Este binerurrosistJaptulti 1t"ofo6u
este considerati drept un ajutor ,1.e1ische
metodic suplimentariu iol biblicicriricd) exista in est din secolul 2 ci *ui uru, snnli
terpretarea patristic, spirituali. 9i raringi i"
r#ua
oricat de importar,, u, n greacd au fost aceia care au tratat textur bibric
in murte cazuri prea .riu. gi arru
au propus cele mai variate exegeze.,,

86
;
,ii
w,
r[," Pnos, Dn. KoNsrlNrrN Nrrol,q,ropouros ' -" Stuirri us T'Eorocre Brsr.rci
.-1 t- t r
-;,.:'. "
1

" .'.,
ri, - -;'
rea texteloJ sfinls'r.t+z Tofugi, teologii ortodocgi nu conside-
,ti r
de ,,moderne" au fost ffrsonalitnflle Bisericii Veari' E de-
rH aceast[ metod5 pe deplin satisflcdtoare, deoarece, in
fil terminant faptul ci ,,marii pirinli au fost exegefi"'lso Ceea
esen,tA ea indicH putemica tendinlH a cercetdrii analitice ori- ce trebuie si le rbcunoa€tem este faPtLrl c[ ei s-au Preocu-
entate spre detalii ale textelor, astfel incAt exegetul se aflH
pat pe ile o parte de detaliile g1Tuti:'le, iar Pe de alti par-
in pericolul de a se pierde in probleme textuale particulare ^t.
dL,u.rrui profund al teitelor Scripturii. Ei au rcu$it se
gi de a nu surprinde mesajul uniti{ii textuale.rs La acest
combine clr succes metoda,,analiticii' a gtiinlei modeme fll'
drum eronat al metodelor de interpretare modernd contri- metoda ,,trad.ifionald" sinteticd.lsl Fere a treie cu vedereai
buie diverse prer4ise care stau uneori chiar la baza acestor
metod.abiblica analitici, ei au pornitin interpretarea 1or de
metode, ca de ex{mplu: convingerea personali a exegetu-
la sensul insugi al textului biblic; aqadar au luat in conside-
lui, date ideologicd; sociologice, psihologice gi filosofice care
rare dimensiunile teologice ale textului biblic propriu'152
intervin in calitate de criterii modeme ale metodelor de in- ParereaconformcireiaSfintiiPirinlinuarfiavutni-
terpretare. Astfel de premise, care i::r ermineutica occiden-
mic d.e a face cu metodele gtiinlifice de interpretare a sfin-
tald au cel mai adesea un rol primar, pot conduce la inter-
tei Scripturi este nefondatd gi nu poate fi susflnutH' Dimpo-
pretdriunilaterale, care nu prezintd un grad ridicat de co- triv[, u., ."r"utat gi comentat textele biblice detaliat, in
rectitudine. Nikos Nissiotis spune referitor la aceasta: ,,in "i feluri gi au folosit toate rpijloacele, informafiile
mai multe
teologia biblicd gtiinlificd actual5, ortodocAii inregistreazl
gi metodele de lucru gtiinlifice care le stSteau la dispozilie
o unilateralitate, care nu accentueazd nici istorismul biblic inter-
io. u..u perioadd. Ar fi de observat c[ aproape fiecare
gi nici existenfialismul individual.'/1ae Aceast[ concluzie pu- este
pretare proPuse de interprefii contemporani, Pre-zen-
blicatd in anul 1"965 este relativH, in ceea ce privegte situa- 'te
indirec! la Sfinlii Pirinli'"ls3 De
a"ja i:r mod direct seiu
lia actual[ din vest. Ea nu prezinti nici o apreciere general acee& in cazul ermineuticii patristice nu e vorba de o gtiin-
valabili a exegezei occidentale actuale.
Dacd studiem atent miile de pagini exegetice ale Sfin- *A," Grerlifis, Historisch-kritische Bibelwissenschaft und orthod'oxe
""d=, a {=$tii!a biblica istorico-critich 9i
m.riogl;, Er"ari tlrrdtogqu$ de Chambisy
[ilor Pirinfi, putem stabili cAt de tradifionale gi totodati cAt teologif o*odoxi), EtuJes theologiques de Chambesy 4 (1984)' pag' 117 '
(=Ermineutica
ls "'6 rs vs6sa S, Agouridis, Eg|rrlveutLrcrl tc'rv [eq6v rcetpEvc'.rv
loh. Parugopoulos,'H dv'En luiOr pfAml intoqprl 10ig rcai ollpeEov ffitiinla
biblici in Grecia de ieri gi de astdzi.), Gregorios palamas 57 (1974) AL. Sfintelor Scripturi), Atena 1982, pag' 55'
14Aici trebuie menlionat principiul hermineuticii 1524 se vedea P. Andriopoulos,To rcelprevo ris Katvqg Alao4rcrlq 6q tq|rqveutucil
cregtine: [...] a descoperi
spiritul inhegului din individual gi a inlelege individualul prin intreg.,, La E. riqfl oto tEqyqttrcrt Egyo koawou toO X(uooot6Fou (=Textul Noului Testa-
Antoniadis, Die orthodoxen hermeneufisdren Grundprinzipien und Methoden *"nt ." principiu de interpretare in opera exegeticd a lui Ioan Guri de Aur)'
€qp1veutrrcr1 rcou
der Auslegung des Neuen Testaments und ihre theologisctrcn voraussetzungen, ediSe extr.as din: @eokoyiavol. 50, Atena 1989, pag'74:"Mta
(=Principiile ermineutice ortodoxe de bazd.9i metodele de interpretare a Noului
Exet rig Aqd to i6Lo t6 rce(pevo tr1e K'A', ["'] 6xr-p6vo
inng6ner' aMa rcai
Testament gi premisele lor teologice), in: Proces-Verbaux du premier Congres
ttlv iotoqucorcqLttrq pr60o6o, { 6noia ouvo6er}ovtag d1 OeoAo"yLrcq
arcaLter
de Theologie Orthodoxg Atena L939, pag.169.
€qprlveh ra0otd 6raQavtq td rceipevo ["']'" . '. '' ,' -' .
lae
Nikos A. Nissiotis,,, Die Einheit von sdrift und rradition - von einem <istlictr- ,JA se vedea
-.. .

referitor la acest Punct G. Galifls, tfis(irisdi'kritisehe Bibelwissen:


orthodoxen Standpunkt aus, Okumenische Rundschau 14 1=gr.ri ut., dintre Scrip- de chamb€sy 4 (=$tiinta bi-
schaft und orthodoxe Theologie, Etudes the6lofiiriltb{
.l
turi gi Traditie din punct de vedere ortodox gi risdritean),,, Okumenische
blici istorico-critici gi teologia ortodoxi), Etudes th6ologique de Chamb6sy
Rundschau 1.4 (1965), pag. 29L.
(Le?A), Pag.?A.
,{
,llj
88

il
I
Pnoa Dn. KoNsmNrrN NrroLAKopoulos Srvorr os TBor.ocrs Brsrrci

biblicH i:rvechiti, care n-ar mai avea nimic de spus omu-


$H ci oamenilor le este imposibild orice afirmalie despre fiin-
lui modern. Diferenla dintre exegeza occidentalfi gi cea pa- lui Dumnezeu, agadar despre Dumnezeu insuqi. Perintii
!a
tristicH rezide, insd, in faptul cd Sfinfii pirinli nu confii:rnd exegefi ai Bisericii Vechi nu vorbesc de o limbH miticd a Bi-
caracterul absolut, gtiinfific ai academic al qtiinfei biblice, ci bliei, ci trimit la expresii antroponiorfice"gi aptro,pgpa _tide
ii atribuie un rol eshatologig soteriorogic. $tiinla biblici aca- ale fiinqei umane finite, care trebuie sd facf, ace* luini]d<jar
demici este pentru sfinfii Parinfi a ,,contrailictio tn adjects,,tst din lipsa altor mijloace mulpmitoaie. . . : -' - i
i:r cadrul teologiei ca tot unitar. tn cadrul expresiilor amintite'mai sus gi cu referire la
Degi sfinFi Perinli au interpretat sfintele texte altfer de- expresia Noului Testament,,irc Oef r.rv ro0 0eoO"ly (la dreap-
cat gtiinla biblici modemS, exegeza lor nu se afld intr-o con-
ta TatHIui) Clement Aiexandrinul (mort trainte de 215) scrie:
tradicfie ireconciliabild cu ermineutica actuald. un exemplu
,,O hgud., o migcare, un scaun/ un tron sau un log la dreap-
tipic de apropiere gi in acelagi timp pentru modul diferiide ta sau la stAng+ toate acestea nu pot fi imaginate in cazul
g6ndire in interpretarea biblicx moderni gi patristicH se ob- iui Dumnezeu, Tat5l atotfiitorul degi acest lticru e scris (in
servH la interpretarea aga-numitei,,limbi mitice,, a Bibliei
ScripturH)"ue. DupH Bultmann expresia,,la dreapta Tat6lui" -
(corespunzdtor cu terminorogia lui Rudorf Bultmann gi cu
este o reprezentare ce nu poate fi acceptati de omul cu ac-
psihologia religioasd): Este vorba de asffel de expresii gi.o- tuala imagine despre lume; ea este un mit. Vedem, irs5, clar
vinte ca,,tronul lui Dumneze1J,,7ss,,,a gedea,,ls, sau cd aceastH reprezentare nu putea fi acceptati nici de omul
,,avedea
pe DumnezelJ" , aciror irlelegere literali a reprezentirii lui
secolelor al ll-lea gi al III-lea, in ciuda imaginii mitice des-
Dumnezeu, adaugd,, cu siguranlH gi elemente mitice. pre lume, iar acest lucru se intAmpla doar din motive pur
Ceea ce l-a deranjattr secolul nostru pe Rudolf Burtnann
teologice."1se Indic6nd expresiile antropomorfice gi repre-
gi I-a determinat si cearH ,,demitologizarea,,a fost un
lucru zentirile Sfintei Scripfuri, Clement concluzioneazd:,,Aqa-
actual in perioada sfinfitor pHrinli gi un obiect serios aI me-
dar prima temelie nu se afld iretr-un loc, ci deasupra oricd-
ditagiilor lor teologico-exegetice. sfinFi perinti s-au diferen-
rui loc, ti*p, nume sau concept".l6o
fiat totugi de exegelii moderni prin faptur cd luau in consi- La interpretarea unor astfel de expresii antropomorfi-
derare la interpretarea textelor unele categorii de gandire ce, apofatismul Sfinfilor Plrinfi, care folosegte metoda teo-
ce s-au transmis continuu in teologia ortodoxi, printre care
logicd a aferezei (riQaiqeo'rg), adicd a abstracfiei, sublinia-
ar fi de evidenfiat, caracteristicile de bazd ale,,a-pofatismu_
zi continuu inacpesibilitatea lui Dumnezeu. Cu aceasta ne
lui" respectiv teologia apofaticd gi diferenlierea intre fiinla referim la un topos teologic transmis gi mogtenit de Ia Bi-
gi energia lui Dumnezeu. De la bun inceput pentru Sfinfii
serica Veche Ia Biserica ortodoxH, care face deosebire irtre
Pdrinli axioma teologici a fost constituitx prictic de faptul
raA se vedea 157
Mt.'L6,t9. E. A., 2,33; 7,55; Rom 8,34 etc.
loh. Panagopoulos,'H Ev EAi,d.br FlFAtrc1 inor{pr1 10Ag rcai
ollpeqov (=gtiinfa biblici ?n Grecia de ieri 9i de astizi) cregorios palafusz (Lg74) le G. Galits, Historisch-kritische Bibelwissenschaft und orthodoxe Theologie,

ls A se vedea spre Etudes thedtogiques dc Chambdsy 4 (=$tiinfa biblici istorico-critici gi teologia or-
exemplu: Mt. S, 34; Evr. 4, L6; Apoc. L,4; 3,21,; 4,2; L2,5.
1s
todoxi), Etudes the6logiques de Cramb6sy 4 (1954) pag.120.
A se vedea spre exemplu: Mt. 22, 44; 2g,22; Marcu !4,62, Luca 22,69. 1@
Clement din Alexandria, Stromata 5, P. G.9, L2L AB.

9o
I
I
L

t,"Ei
''i]"lit).

:i:;i,'l

:rl;il

, t] Paor. Dn. KoNsTANTTN Nrrolercopour,os Sr"'l o" t"o"oo" Brel.rci

1i,
fiinfa gi energia lui Dumnezeu. AceastH diferenfiere la preaslEvirea
.t { Si despre Dumnezeu) la ,,doxologie" edi".a
:ii l
cute ca 66ypa Oeo/':oyiaEgi puorrlqrov oircovotrtlotqtll ".rnos-
ac- slavei-Sale. Un tropar din canonul-trqimic it gtaiului al cil-
i:,1
centureaze pe de o pafte inaccesibilitatea fiingei lui Dumne- cilea bisericgsc -{esqr!e posibilitatea expigsiei iimane astfe-l:
zeu in raport cu rafiunea uman5, iar pe de altd parte acfiu_ ,,Vocile pHmAntegtt i. flu ppsibilitatea Si te laude pe Tine,
nea de experiere a lui Dumnezeu in cadrul istoriei.. Cel f6ri de inceput. tndriznind, ins6,"prin credin!5, ne va
inkucAt inlelegerea gi descrierea fi1n19i lui Dumnezeu fi cu putin![ sa-fl aducem slavi gi laudi fie, Dumnezeule
nu este posibil5" ne mulfumim cu expresii apofatice gi an_ Treime pe aceiagi tron." Sau intr-un imn de Crf,ciun: ,,O taiL
tropomorfice.162 Sf. Grigore Teologul exemplifici:
,,Dupd ni uimitoare gi deosebita vid ochii mei: iadul drept cer, fe-
Scriptur5, Dumnezeu doarme gi vegheazd Ciumbta iar he_ cioara drept tron heruvimig ieslea drept loeul in care fuse-
ruvimul ii servegte drept tron. Dar cand L-a surprins vreo- se agezat Cel Necuprins, Hristos Dumnezeul pe care il prea-
dat6 ceva? $i cAnd ai auzitci Dumnezeu are trup?Aga ceva slivim prin imnuri.. Aici kebuie si menfion[m cH sfargitul
nu existi, doar noi am ndscocit acest lucru denumind ceea d.oxologic, de altfel ca gi inceputul, este o caracteristici de
ce ii aparline lui Dumnezeu prin acfiuni din propria noas_ baz1 airrururilor ortodoxe, astfel incAt Ortodoxia este in!e-
trd experienld, aga cum ne era posibil.,/15s leasi, dup6 dubtul sens al cuvantului 66Ea, gi ca adev6ra-
. Este clar ci apofatismul accentueazi imposibilitatea
oricHrei afirmafii despre Dumnezeu. El nu,,A*us necu_
ta ,,preaslXvire" a lui Dumnezeu/ nu numai ca adevXrata
,,inve1eturi". Doxa ca invdliturI e de nedespdrfit de doxa
noscutin vest, doar cd apofatismul estic, spre deosebire de ca preasl[vire. lntreaga teologie ortodoxh cainvildturh des-
cel vestic, are doud caracteristici esentiale: pre Dt mt ezeu trece prin apofatism-adic[ prin recunoag-
- ln primul rAnd: El nu este o simpli negaEie in pericol ierea cH Dumnezeu este pe deplin inexprimabil-la doxo-
permanent de a deveni nihilism sau panteism. SfArgitul afe_ logie, la preaslivirea lui Dumnezeu. Astfel ea trece de la
rezei, adici al abstracfiei este congtientizarea imposibilita- upofrtir- la catafatism, adic[ nu rHmAne Ia nivelul abstrac-
lii unei cunoagteri desdvargite a lui Dumnezeu, congtienti- unica po-
liei gi al negafiei, ci prin ea se dobandeqte pozifla,
zare ce duce de La,,alogie,,(imposibilitatea oricdrei afirma_ zilie posibile h relafia dintre Dumnezeu gi om'
- A doua caracteristicX a apofatismului estic este aceea
i

151A
se vedea diferenfi.erea clar5 dintre ),Theologia,, und
cd el se bazeazdpe diferenlierea intre ,,fiin!a" qi ,,energia"
,,Oikonomi a,, laTheodo-
rw Studites, Epistula [, 158: pG.99, 7493Df.:,,Kata piv ro r{q OeoAoyraq Doypra
note0erv eig rlatdga, rairi6v, rai.dyrov flvzupra
[...] rcata 6t ro rnq oirovopraq,
lui Dumnezeu. Prin (iv€gyerat) energiile Sale, Dumnezeu
naliu nsreterv, 6116 Adyog odq6 dy€veto.{youv 6^etq rls y'5.7tctqTqu6og e revelat gi cunoscut, fiinta (oOoh) Sa rimAne, insi, necu-
eyewrl0q irc tfrq navalqavtou nag0Cvog Maqhg,,, In afard de aceasta
v1{e-a
a se noscuti gi inaccesibilH, Inaccesibilul 9i incomprehensibikrl
alte mErturii patristice: Gregorie Tiologut, Oratio 3g,g: BEp 60, 6Z; Vasile
il
cel Mare, Adversus Eunomium 2,3: BEp 52,lgg. lui Dufnnezeu sunt punctele de plecare, obiectu|,1i telirl
152A
se vedea expunerile aminunfite despre aceasti tematicd importanti
pentru apo{atismului. ' "-r: ;'i'j;"-
i teologia ortodoxd in studiur rui rh. Nikolaou, Die
lggentheoroft: ak Ausdruck Acolo und.e traditia teologicl se depdrteazd de aPgfa-
:l einer konsequenten Christijlogie bei Theodoros StudiEes (=Teolofia
i
icoanelor ca
expresie a unei hristologii consecvente la Teod.or studitul), in: orthodoxes
tism, teologia se transfornn[intr-un fel de fi1gtOfie religioa-
Forum 7 (7993)38-44. sI, h timp ce eu ajutorul apofatismuliiiiteologia ar putea
iil
'llll
1&
Grigore Teologul, Orario 31, Theologia 5: p.G. 3C 152 C. evita muti pagi gregili. Bineinleles nu toate problemele se
',*:
,6i
r'ii
9a 93

fii
#ii

)
-

Pn on Dn. KoNsreNrrN NrrolAKopour.os


Stuorr os Tgot,ocrs Brsrrc;,
prin apofatism, dar prin er se infroduce o.noux di-
rezol'rrd
dumnezeirii, daci nu folosim imagini fcirrne gi sirnboluri".
mensiune in gandirea teorogicd. Modur i:r care aceastd
di- Astfel de imagini, folme gi simboluri, care a9 fost inlelese
mensiune poate sd acfioneze asupra problemelor exegetice
similar de Sfinlii Pdrinfl sunt exptesii frecurq"ioiag Si pu-
qi teologico-biblice rezurtdain urmdtoarere
expuneri. Ee in- tere", prin".care e inleleasE puterea lui Dumaqafu-i.;,i_,
cearc5 mereu sd se inldture elemente mitice dirr."p."rur,_
George Galitis spune urmdtoarele: ,, |vletoda erinindu-
tarea lui Dumnezeu. Aceste eremente ar fi mitice cu^adevi-
tici a Sfinfilor Pdrinfi rdsdriteni nu are valoate tiumai perl-
ratnumai dacd ar fi luateir:r sens textuar. sfintii p6rinfi, insd,
tru reprezentarea lui Dumnezeu. Ea se i:rtinde 1a un num*
nu le interpreteazd.textual. intrucit omul _spun ei_nu poa_
mare de istorisiri biblice. Sfinlii Pdrinfi cred ci ir:r foarte mul-
te vorbi altfel despre Dumnezeu, el folosegte expresii
an_ te istorisiri, Biblia f.ace uz de un asemenea limbaj simbolic
tropopatice gi antropornorfice, adicd expresii ce cbrespund
condifiilor gi categoriilor de gandire uman6 gi care rrr,t u.- [...]. Acest limbaj simbolic este vHzut de Sfinlii PHrinli qi fir
activitatea Bisericii. Bultmann spune ci omul actual nu in-
cesib_ile capacitdfii umane de infeiegere.
sfintii Pirinli considerd de exempru, pan5 gi istorisirea lelege cum e curHlat de picat prin apa botezului. Aceasta
ar i:rsemna gAndire miticd. $i intr-adev5r ar fi gAndire mi-
biblicd despre facerea lumji gi a omuiui diept antropopafi_
tic6, daci cineva ar presupune cd purificarea prin apd ar
cd: Dumnezeu luAnd ,,!dr6nH din pdmAnt ui5*t
fl. p" o*,, gi urma imediat gi in mod magic. Sf. Dionisie Areopagitul
;iilii
a suflatin fala lui ,,Euflare deviaid,,rasau cd
ffii Durinezeu ,,a scrie: Prin purificarea fuzicd., prin apd este reprezentatS, 'in
i6rl
s6dit o grXdind in EderU spre rdsdrit,l6s, g.a.m.d. DupA
tr;:
ifrri
pe_ simboluri', adicH'printr-o oglindi nafural5, corespunzHtoa-
:i rerea sfin,tilor Pdrinfi, scriptura are nevoie de astfel
deLx- re omu1ui"56, purificarea spiritualH. in acest mod demitolo-
f presii in mod metaforic, din cauz5 neajunsuril0r noastre.
gSzeazS. Sfintii Perinti. 167'
'il.,
it La fel considerd sfinlii pdtinli gi expresiile din Biblie
con- Referitor la importanla gi trsemnXtatea interpretXrii pa-
fli;: form cirora Dumnezeu ,,vedea,,, ,,si supdr a,,,
,,igischimba tristice pentru gtiinla biblicd occidentalX, teologul noutes-
pdrerea" ,,,ameninfa,, (pHcitogii),
fri ,,sdldgluiegte ir noi,, sau tamentar Johannes Panagopoulos, decedatin 1997, intro-
ll.rl propozilii ca: ,,Vorbegte fiilor lui Israel, poate aud gi se vor
l
liil duce cAteva propuneri de comparare gi corelare: ,,DupI cum
pocdi".
li se gtie, dacH se face abstractie de realizHrile reduse in pro-
1,'
Sf. Ioan Damaschinul merge chiar mai departe:
irl ,,intuu_ bleme metodologice gi istorice, gtiinla biblicd se afld astdzi
l!r, cAt Dumnezeurr-a dorit ca cele farX de trup ii
ne rimAn5 intr-o tragicd funddturd. Dupi pdrerea mea motivul aces-
fi total necunoscute, Ie-a tnconjurat cu forme, figuri qi ima_
Iti'
tui lucru rezidd atAt in principiile teologice, confesionale,
gini, (runoug rcai. e irc6vaq), ce corespund naturilnourt
fi_ cAt gi intr-o pre-infelegere gtiinfific[ unilateral5, ca urmare
guri trupegti ce potfi vdzute prin plterea imateriald a ", rati_ r66Dionisie Areopagitul,
unii". Acelagi spune de asemen""i,g.ubrie sH gtim cdnoud ,,Despreierarhia bisericeasca,, 2: P.G. 3,397 AB: "Quorxoig
rcai avOqcononqen6ow do6ntqo6",
oamenilor cu trup inSensibil, ne este imposibil iI i,gul"g"* lil G. Galitis, Historisch-kritische Bibilwissenschaft und orthodoxgTheslo.gie,
gi sd exprimdm energiile divine, preai:ralte Etudes thedlogiques de Chambdsy 4 (=$tiinta biblich istorico.critici gi.teologia
__---------.---- 9i imateiialf aie
LeGen.2,7. ortodoxi), Etuaes thi\toglques de Chambdsy A (SfAl 122; a se vedea de asemenea
15sGen.2,8. gi pag. 119 gi urmitoarele, unde pot fi gdsite gi alte fragmente patristice pe aceas-
tE temi.

94
95
@utaawviua.uo&
Sttrplr on Teolocrs BraLrcA
,P, rtiDn. I(oNsraNtrN NrxoLAKoPouLos
1[ a reflectat unele date intelectuale qi social€"ale vielii 9i
a.Reformei gi IluminismuluL care se refere doar la sensul
gAndirii occid.entale. }n spaliul bisericesc r6siritean se Jac
istorico-filologic al cuvfintului biblic. [. . . ] Aceste principii
ale ermeniuticii dominate din vest sunt centrate tradilional
referiri Ia modul de gAndire gi Ia ati.1-r.rdinea ortodoxd fal6
fafa
irrtr-o ,,regula tn regulae", care reprezintH ori teoria irrdrep- de via![, dou6lucruri care sb dlstanteazd cbnsiderabil
tHfirii ori opozifia lege-Evanghelie sau con$tiinta [.,.] uma- de cele ale cregtinilor din vest. Interesa4ti este.. opservalia
ni. Cdutarea nesfArqitd de noi principiiermineutice, [...] a lui Christos Yarutaras, un'sociolog 9i teolog Srec contemPo-
dus la accentuarea structurii gi func(iei euvAntului scris ran, d.upa care urmetoarele ,,elemente debazd" defines6
,,mod.ui de gAnd"ire al omului occidental 9i
atitudinea lui
(noua ermineuticd semanticd a limbii, structuralismul); in
ultimul timp, se afirmE, in afari de interpretarea marxistd fale de lume gi fald de istorie,' elemente ce nu Pot fi recon-
(sociald) a Scripturii, gi una feministl.lG Toate acestea repre- ciliate cu sPiritul ortodox:
zinti aspecte interesante ale interpret5rii biblice, dintre care - intaietatea Iluminismului intelectualin fala adeviru-

unele apar ocazional i:r interpret6rile patristice. Totulince- lui revelat.


pe si devini problematic, aga cum a accenfuatJohannes Pa- - comPleta seParare intre transcendent 9i imanent'
nagopoulos, atunci cAnd aceste cdi ajutdtoare ale interpre- - voinla de a stdpAni natura 9i istoria'
tirii moderne sunt vHzute ca autarhi.ce gi izolate de spiritul -exilarealuiDumnezeuintr-undomeniuinaccesibil
Scripturii gi al Bisericii.fte ln acest caz, pentru exegefii actu- experienlei Personale''
' _ ruprruiea religiei de via{[ gi limitarea ei la simboluri.
a1i, ermineutica patristicX ar putea fi de un real folos.
Folosirea exagerat absolutizatl a metodei istorico-cri- - neutralizarea ontologiei, adic[ a dogmelor Prin mo-
tice condilionatI rafionaf in exegeza gi teologia occidenta- ral5.17o

168loh. Panagopoulos, 'H Egpr;veia rrlg Ayhg lqaQ.tg otrlv'ErcxAr1o(a tc.rv


DiferenladintrePunctLrldevederealestuluigicelal
vestului este ilustrati intr-un exemplu din Noul Testament'
Ilardqr.ru. Oi. rgeig nq6;tor ai.6veg rai t a,\e[av6gw{ uEqyq"r*q nqqa6ooq
rhe r6v ntpnro aic,-rva (= lnlsrpretarea Sfintelor Scriptrri in Biserica din perioa-
careseleag6deaga-numita,,disputdactual6"iscatiinul-
da patristicd. Primele trei secole qi traditia exegeticd alexandrind p6nd in secolul timele decenii. Este vorba de problema istoricitifii invie-
al VJea.), vol. I, Atena 199L, pag.51 9i urmitoarele. rii lui Iisus Hristos.
1@Interpretarea biblicd individuali, extrem de uni.lateral5, in totali dependen-
Aga-numita,,disputiactuali"pentruistoricitatealnvi-
fi de tradifia pi practica Bisericii Vechi poate fi stabiliti i:r mod surprinzltor cu erii lui Iisus, i:r,teleasi textual in spaliu 9i timp 9i r[sp6ndi-
ajutorul rezultatelor exegtirtice noi ale teologului evanghelic Gerd Lildemann.
Gtez doar un raport achral pe aceastH temd: Cregtini astizi 47 (1997) ?-fi: ,,Confonn t6pelarginultimavremeexclusivpet6rAmuiteologieiv-es-
noilor cercetiri ale teologului noutestamentar evanghelic Liidemarr; Maria ar fi tutui"r ri, * trebui sH ating[ teologia gi 5g'todul de gAndire
fost violat6. Teza lui se bazeazA pe un amplu studiu aI textelor cregtine timpurii
gi indude tradilii evreiegti anticreqtine. Liidemann gi-a publicat rezultatele cer- ;C1". wg"d;Beilage zum'Boten Deutschen
Orthodoxie u"a
cetdrilor sale ink-o carte: 'Nagterea fecioarei? Adevarata istorie a Mariei gi fiului "r""-* "
Russischen ortnoao*en rcr&re.l$ Ausland (=ortodoxia
-dei
gi vesf.ul"'
Diozese der
sdu, Iisus' (Editura Radius). Indicii cu referire la nagterea nelegitimi a lui Iisus se
gisesc, de exemplq in injur{tura eweiasc5, lisus ar fi copilul Mariei. in Iudaism,
tate), firi an, pag. 8' :' '.".- "
'"pu"'""*laMesageruldiocezeigeimaneaBisericii.or(odoxerusedinstrEin6.
t'
copilul legitim este numit dupi tat5, nu dupi mami. Criticii ii reprogeazd lui
gi determinanti este aici menfionarea,;fenorhmelor contempora-
lzsuficienti
Liidemarur cH teza lui n-ar fi noud gi ci nu a rezistat p6nd acum nici unei cercetdri teze progresiviste ale primu-
gtiinlifice. " ne Drewermann gi Liidemann" . Pinae numeroasele

96
w
hN[

fi#.
,
l
l#i*at
ffiir,

Pn op. Dn. KoNsTANTTN NrKoLAKopouLos


w
.. Sruprr os Tsolocrs Brar,rcA
ffi ortodox. Degi in domeniul Bisericii de risirit nu s-a pus gi
doxe a fost dintotdea'ufla caraettsrizatH de lnvierea Mantu-
'fi",

#i:
nici nu se agteapte o astfel de intrebare, care aproape
*tt
mr:'
'
gi istoricitatea invierii lui Iisus, Ortodoxia nu rEm^6ne un
nea_ itorului trimis de Dumnezeu gi care a avut loc nu numai in
tli
"1.1 lumea vizionarl gi fantasticf,lz a Bisericii cregtine- in con-
ii simplu spectator in fafa acestei probreme. Biserica ortodo-
tradicfie cu particularit5lile rnodului occidental de gAndi-
.
,t:
xd nu poate gi nici nu are voie sH se opund doar
ijlll
tr;
cu pura te_ re gi viali, spiritul ortodox acordd ur-r 19-c importtififReve-
orie gi spEiulalie acestei intrebtrri indoielnice, ci.u
it!l r,rr r,r_ lafiei divine gi in gengral prezenlei Duinnezeirii in istoria
!:ii
[.: mai ci se referi la nucleul teologiei, d.ar zguduie gi perspec-
lumii. ln teologia Bisericii de rdsirit, Dumnezeril transceni
n
tivele mAnfuirii eshatologice a tuturor oamenilo.. O"
il
ea, in urmHtoarele expuneri dorim o disputd
a""_ dentin cursul istoriei cosmice joacd un rol fundamental, in
in ceea ce pri_ timp ce planul divin de m6ntuire cuprinde lumea, in toate
vegte afirmafiile gi rezurtatele interectuaie ale gtiinlei
uiuti- dimensiunile ei.
ce vestice.
Caracteristic pentru ermineutica ortodoxd este faptul
Partea ortodoxi vede in,,acfuala disputi,, pentru
isto_ c5, folosind toate metodele gtiinfifice cttnoscute, ea ftrcear-
ricitatea lnvierii lui Iisus ca fiind o
"or,ruiir,H
al mentalitHfii iluministe gi al conceptului
giun prod.us ci sH se apropie de persoana lui Iisus, luAnd ir considera-
gtiinfific o."id".,- re gi credinla transirisd de Bisericd.173 E un lucru de la sine
tal inleles rafionalist. Dupd opinia ortodoxe, aceastd
pro_ i:r1eles faptul cd, exegeza ortodoxi, luati in esenld, poate fi
blematicd pune, cu siguranfH, ia indoialH fundamentuf g
m realizatinumaiin cadrul Bisericii gii:r concordanli cu con-
general substanfa Bisericii. credinfa gi viala
Bisericii orto- qtiinla bisericeasc[.
lui, care, in publicafiile sale numeroasC
Ai_a propus un fel de,,demitol og1zare,, 12Aceast{ tezd (a lumii vizionare gi fantastice) este reprezentati de fondatorul
in forma lui Bultmarur, a confinuturilo. ..uiti.,i
se gisegte 9i indoialak pri- istoriei formei, MDibelius,le*s, Berlin 1939, pag.122:,,Evident, maiintdi Petru,
vire la adevdrata inviere din morfi a rui.Iisus. A apoi gi ceilalfi apostoli gi mai apoi 9i a1!i discipoli ai lui Iisus, pAnd 9i fratele
se vedea E. Drezpermann - E.
weldres Cred o? ,hg. vonM; Ahus ({are credo? Ed.
Btser, Iacob, pAnI atunci necredincios, cu tofii au vizutin viziuni pe Domnul viu gi-n
de M. Albus), Freiburg-
Basel-wien L993, pag.224.in acest context este interesantd
recenzia c,r,tii mens- slava cereascd." tn legituri cu aceasta, a se vedea F.Wetter, Erkennen des
onate mai sus a lui E. D. Theodorott tn:, Theologia
64 (lgg3) gS2-S55, care il contra_ Auferstandenen, in: ders., Teilhabe am Schicksal Chrisfl (=Recunoagterea celui
zice pe E. Drewermann: ,,... r.ot dvaprQo.pqrritou inviag, in: idem,,(=Participarea ia soarta lui Hristos)", Miinchen L992,pag.15'
[otoquco0 yeyovdtog r6v
tegamiarv rinag EwwN perapo*an .oiw aixqrwdn 22; ,,Acele intAlniri n-au fost doar propria lor nHscocire (a apostolilor) 9i nici
paqcuqov rc' ineqreucrrcoir
rai naga66[,ou yeyovdtog t{s Avaotdoec,rg, 6ra toO 6noiou proiecfia dorutui lor, nici produsul fanteziei, ci Cel inviat a venit la ei (pag.
QarrreovraL ro 7s)."
rr1q rind toO EuppdAou,r{s fl(orerog nqopa,tr{opdvrlg
leyovoe 0neqQuorrcrls 173,4'
se vedea gi E. Egger,Methoderdehre zum Neuen Testament (=Teoria meto-
drc trls llaq'ivou f ewrloeoq ro0 Kuqrlou
ra. nd.oq.tai. ,negpaivo voan rd. delor in Noul Testament), Freiburg-Basel-Wien 1987, pag.212 gi urm6toarele:
rivOqarnwa pdrqra noXairqg Oaupracru{g imoqncrls
noqeiaq ntg Ccurtg xaitoO ,,Considegarea unei transmiteri bisericegti vii" hotdrAtoare pentru dezvoltarea
anozlutgcrrLrco, 6qyou to, Kugiou" (pag. g54). istoricd a credinlei sunt lucririle hti A. Meyer,,, Diq Auferstehung Christi. Die
ii
La sf,rgit este inkodusd cartea
,tl lur Gcrd Lildemann,Die Auferctehung
Jesu _ Historie, Erfaluung; Theologie 1=i;_ Berichte iiber Auferstehung, Himmelfatut und Pfingsten, ihre Entstehung ifu
:i vierea lui Iizus, istorie, experien{i, teologie), Gcittingen geschiclrtlictrer Hintprgrund und ihre reli$<ise Bedeutung (=invierea lui Hristos.
rl, 1994, clrte prorJ.utou.u
iiI penku sensibilitatea ortodoxi, in care istoricitatea Relatiri despre invierg inelprea l5'cer 9i Rusalil aparilia, contbxtul istoric q!
invierii rui Iisus a fost pur si
fi, simplu exclusr. A se vddea gi contribufia lui rr. Ruth,invierea importanfa lor religioasi)", Tiibihgen 19059i ahl;-U.Wlckms,',;'Auferstehung.
r)
contestati, Herder Oas biUtiscne auferstehungszeugrris historisch untersucht und erkldrt (=invierea.
' i:$i: I
Korespondenz 48 (1994) ZlZ -ZLg.
iffi
Mirturia bilici a lnvierii cercetati gi explicati istoric), 1988."
,ffi.1
ift:
*\
W1 |
98

ffiir
ffi
I

Pnon Dn,. KoNsreNTrN Nrrollroroulgs srqerr *ro1o;3.ul"r*,

La intrebarea despie'isioricitatei inwierii lui Iisus, doi (iconomia) qi alc[tuiegte prin asta o cont-rnuare'iiosmla'*
factori stau fafH in fal6 (spus in mare): pe de o parte conain- cu siguranlx cu dimensiuni mai largi-a intrupirii, activi-
gerea apostolilor Ei a altor credinciogi transmisi deja Ia cAteva t6$i gi patimii lui Iisus Ffuistos. Crr alte cuvinte prezenla ce-
zile de Ia moartea lui Iisus precum gi credinla neintreruptd a fei ae u do*ru Persoane a Sfintei Treimiin istoriS pp,ani nu
Bisericii de-a lungul secolelor qi panAia prezent, iar, pe de inceteazd cu moartea trupeascH. De aceea Xiul lui Durnne-
alt6 parte metoda istoricl modernH, dezveiltatffi sistema- zeu nu poate gi nu are voie sI hevdzrttseparat de Iisus ce1
trzat1,in ultimele decenil care ftrcear'ci si se afirme eu aju- istoric. Ortodoxia nu vorbegte separat de un Iisus inainte gtr
torul unor pretinse noi descoperiri istorice. dupa Pagti in sensul teologiei occidentale. Hristos ca Fiul
La prezentarea exegezei patristice s-a subliniat deja fap- lui Dumnezeu preexistent, furtrupa! omorAt gi apoi agez.at
tul cH NouI Testament nu este o relatare pur istoricH a tim- cu slavi de-a dreapta Tatalui, dovedegte o continuitate is-
pului trecut gi, ca atare, hu descrie evenimente pur istorice. toricd in planul de m6ntuire al lui Dumnezeu'
Chiar gi atunci cAnd folosegte alte metode, ermineutica or- De fapt nu se poate 9i nu trebuie si se vorbeasci de in-
todoxi ia in considerare atAt aspectul revelafiei divine cAt cetarea prezenlei divine in istoria omenirii de dup6 Pagti
gi elementul supranatural aliregtinismului, prin care se de- dacd denumim intruparea lui Hristos drept inceput al aces-
limiteazi puternic de celelalte religii ale lumii. De aceea aju- tei perioade.
-d"
Aparifli Logosului divin in lume este legata
torul dat de aga-numita metodl istorico-critic5 a vestului, rr, evenimente mediatoare, ci de fapte fundamental di-
care vede cregtinismul ca pe o ,,dezvoltare imanentd", este vine, pline de mistere. Atat fecioria Mariei 9i nagterea lui Ii-
redus sau chiar inexistent. Pdtrunderea lui Dumnezeu in ,r, pi"** gi moartea gi lnvierea Acestuia sunt mistere ale
lume gi de aici in istoria omenirii, lntruparea lui Iisus, a planului divin, iar acestea trebuie primite numai cu credin-
cate a suferit moartea
doua persoand a Sfintei Treimi, activitatea invdfdtoreascX gi ia. Sf. Ignatie, episcop de Antiohia,
minunile Sale pHm6ntegti, suferinla Sa p6nH la moarte qi mai martiricS, probabilin L17., scrieintr-o scrisoare adresata ce-
apoi Lrvierea Sa, toate acestea nu pot fi identificate cu sim- lor din Efes referitor la evenimentele divine de mAntuire:
istoria
pla istorie profand. Asta nu i:rseamn[ cd n-ar fi realitate sau ,,Mai bine si taci 9i si fii ...'175. Nu putem cuprinde
ci n-ar face dovada istoricitHfii. Este vorba pur gi simplu de ,rar,ta numai cu simpla raliune, cu experimente gtiinfifice
istoria mAntuirii, aqadar de o realitate pe care omul nu poa- sau flt cercetarea istoricH, ci trebuie sH rdspundem cu tlce-
te sd o abordeze doar pe baza rafiunii pure. Acest ,,mister re pioasd gi cu credin!5 existenfiallprofundi'
sfAnt nu e, cu siguran!5, un mit, ci un fapt istotic'tl7(t ce re- Exegezaortodoxl nu privegte invierea lui Iisus ca Pe
al
prezinti o premisd importanti pentru mAntuirea noastr6. ceva d.e sine st[tltor, ci o ageazlin contextul hristologic
Evenimenful real, acel Cum alinvierii lui Iisus nu a fost planului de mAntuire a lui Dumnezeu' Venirea 9i 11r:,1u'uu
obiectul descrierii Noului Testament. Cu toate acestea, ei ioi Iirr* pe p6mAnt construiesc o,nitate indestry,ctibili; un
aparline fdrH discutie, intregului plan divin de mAntuire fapt care atinge gi influenleazi in acefaqi.timp.ii:itrebarea cu
privire la istoricitatea tnvierii Fiului Omului'
LzaW. Kampe, Ostem - Fest der Okumene (=Pagiile - Sdtbitoarea ecumenicului). lnlgnatie,Cehe Efeseni, 15,1, Pdrinfli apostolici, ed' De ]' A' Fisdrer' Darmstadt
KatholischeNachrichten Agentur - Off, Nr. 76117 (15. Apr1l1992),pag.2. O{0, pag.155: "Aperv6v iottv ou.rrcdv rcai' elvar"' (in greceqte la pag' 154)'

IOI
ro0
l
Pnon Dn, KoNrstA,NrrN Nrrolrq.ropouros
. Stuog on TBor,ocre Brsr.rc;,

Aga cum am aretat mai sus, modul invierii lui Iisus a :.-, -.-
'baieiazlnumai pe pura rafiune, aparif.iile istoricelTe adevd-
r5.mas un mister incomparabir cu raliunea umanH trecHtoa-
rate dle Celui tnviat nu mai lasi loc pentru speculaqii Ei re'
re gi nu a devenit obiect descriptiv aI NouiiiiTestament.
zerve. in acest punct Biserica Veche a rimas constanti:
Din acest context cunoagtem doun lucrurilT6: mai tntfr.i, cd.
Aceasta este credinla noastrd, credinga Apostohlor,- cr.e{11-
mormAnful lui Iisus Hristos fusese gHsit gol, apoi, cdsldvi_
.ul Domn cel inviat s-a arHtat nu nuLai uiruia ci mai mur- !a tuturor pirinfilor: siguran{a gi certitudinea Invie;r5-[t
baza acestei certitudini mii de martiri au mers la moarte cu
tora. Morml*l g!1, aga cum este zugrlvitin Evanghelie, bucurie qi abnegalie.l8o FdrH adevirata inviere, Noul Testa-!
este un indiciu al invierii. El este imbordur gi mouiut de
ment nu ar fi putut rXmAne in picioare, iar firi ea nagterea
incurajare pentru primii vestitori ai invierii, femeile
prrae_ cregtinismului ar fi doar un,,balon de sHpun" firi sens gi
toare de mir gi Apostolii. Dar adevHrata dovadi
a invierii dimensiuni soteriologice.lsl DupH convingerea ortodoxi,
este Domnul viu, intors din moarte, care s_a
aritat multor credinfa cregtind veche qi credinfa Bisericii detin cuvAntul
credinciogi disperati, inspdimAntali gi deznddijduifi.
Sf. hotXrAtor - poate cel mai hotirAtor - la cercetarea filologi-
Apostol Pavel ne-a dat in prima parte a capitoruiui rb
ain cH gi ermineuticS, istorico-criticH a cuv6ntului biblic.
Epistola I cHtre Corintenilz'z o risti un text h"rpr"
aparifii- Dacd ne indoim de istoricitatea invierii, atunci aproa-
le lui lisus, care adeveregte tradifia gi credinla ve"rrii
Bise- pe negdm Dumnezeirea adevirat5 a omului istoric Iisus.
rici din primele decenii cregtine gi care probabii, ca docu_
ment dinainte formurat, a servit la redeclarea materialurui
Dupi credinla ortodoxi, aceasta din urmH este baza i:rtru-
p6rii gi garanf,a mAntuirii promise. Convingerea Vechii Bi-
Paulinic.tza
serici, i:rcH nescindate, este clari fir aceastd direcfie. Punc-
La metodele ei de interpretare, ermineutica ortodoxd
a tul central aI teologiei Sf. Pavel, aqa cum a fost ea redacta-
luat ir:r considerare tocmai aceasti credinld constant5
sericii primare, care prinsese deja ridicini gi-gi gisise
a Bi- ti in epistolele Apostolului, este, fir[ indoial5, accentuarea
o ex_
presie inconfundabilH ?n mdrturiile Noului resiui,ent. 17eUn fragment inconfunbabil ne-a fost transmis de ceffeNikolae Cnbasila,Inter
chiar pretarea Sfintei Lihrghii g in:P.G.150,377B: ,,EweQriyol.tevyaq raloweniopev
dacd mormAntul gol nu ar spune prea multe
celor care se awcir, prerri d1v &vama<rw neql toi Xqurro0 o[ an6oroAor tAeyov, lva 6e[[,coorv
rT6Referitor la flruCt'slurcaclixdv e16ov". Ase vedea gi argummtarea pe aceasti am6,,laFr.Wetter,
aceste doui Iucruri
a se vedea interesantel€ expuneri ale lui B.
Stogiannos,'H dtaoraoltdru verqdrv, in: .Egpr;veutma Mez\etrlpata (BtpAmrj Erkennen des Auferstandenery in: ders., Teilhabe am Schicksal Christi 1-11scu-
BtpALo0rlxrl 4; ldnvierea mor;i.lor, in: studii exegetice), noagtereainvierii", tr idem,,Participarea la soarta lui llristos"), Miinchen 1992,
Tesalonic uae, pug.
499 gi umrdtoarele. pag.7*21.
ieA se vedea fragmentul impresionant allui lgnatie, Epistola cdtre Smirneni,
'n L Co* 15,3-8; a se vedea mai departe Luca 25, L5.34.36;Ioan2.J.,14; Marcu
16,9.72.14. 4,2: PirinSi apostolici, ed. de /. A. Fischer, Darmstadt 1986, pag. 206-207.
18r
G, Galitist'Eggrlveutucd r{g Kawrlg Ata0rpqe (=Probleme de intelpretare ale
',' tciv verqrriv, in: .Eqrprqveutrrcri MeAer;pata
(=hvrerea morfilor,"1":*T
rr-:-.tr^t:r::::r:.I in: Studii exegetice), Tesalonic l9gg, pag. SOO. C. iaUtfs,
NouluiTestament), Tesa1onic'31980,pag.352. Asevedea gi D,Kalezic,DerMens&t
in der Sicht der Auferstehung Christi, in: ,,Orthodoxe Orientierung. ZehnJalre
_Ee1.r"."1,""
t{s Kaw{e Ata0rlqg 1*robleme de interprltar. ruo,rfri
Testament),
ufu Orthodoxe Fratemitiit in Deutschland,, (=Omul, din perspectivaigrvierii lui
Tesalonic 319g0, pag. 35'e unde aceastE listd este
Oenumita drept Hrjsto+ in: ,,Orientarea ortodoxi. Zece ani de fratemitate ortodg.xd in Germania"),
,aqaanlrarw odprpoAov,,. U.biUrtiw,Jesus, Berlin 1939, pag. tZZ,
primit hadilia (, . ) conform careia Hristos a fost ridicat ,,i^uii K61n 1989, pag.48-%:,,invierea estetdrhelia'importanti a credinlei gi vie$i cteg-
din mo4i"a Ueia .i,arpa^
Scripturi, 9i S-a aritat lui Kefa gi apoi celor 12 Apostoli. tine. FHrH inviere drept bazH, n-ar exista nici Cregtinismul gi nici Noul Testament."
(lCor 1i,451." (aici, pag.53).

ro3
Paor. Dn. KoNsmr.rrrN Nrror.AKopout,os . o Sruon oaTaolocru B.tltci
Dumhezeirii Logosului lui Dumnezeu expresii ca,,Cel fll soluti gi totodati ca Parametru pbntru tot, pune Ia indoial
peste toate Dumnezeta" sau ,,taina lui Dumnezeu gi a lui li evenimentul fundamental al istoriei mantuilii" eI se ii=
Hristos."l8z :
doiegte prin aceasta de intregul cregtinism 9i ca urmare' de
Capitolul L5 al Epistolei I citre Corinteni a Sf. Apostol propria sa identitate. Nimeni nu Poate-nega fintul. ce;dtunci
Pavel lm rernane una dintre dovezile cele mai proeminente cand unei case i se ia piatra de temelie, aceasta .esle con-
a1e credingei Bisericii Vechi giin acelagi.tihf.una dinke cele damnati Ia Prdbuqire.
mai de seamH preaslXviri teologice ale invierii lui Iisus. Pu- invierea definitivd 9i sigurd a omului inseamnH o "'u'L
tem afirma fdr6,rezewe cd intueaga teologie a Apostolului tnsuflelire a naturii" (=,,av&Ktuouq,,), o ,/regenerate" '
Lq o
Pavel e formulatd in urmitorul vers: ,,$i dacd Hristos n-a (=,, dv a.r.VctoLq" ), eine Apokatastasis/A fiono-rdoao'o
irrviat, zadarnicl,este afunci propovEduirea noastr d, zadar- restabilire, o ,,1'to:u6" crealie a omului, aga cum au interPre-
nicd gi credinfa noastr5" (I Cor 15,L4; vezi gi 1.5,17). Cregti- tat divergii sfinti Perinli consecintele indispensabile teolo-
.l
nismul cu dimensiunile sale eshatologice, aga cum l-ainfe- gice gi antropologice ale invierii lui lisus.ls.Agadar, trebu-
les gi trdit Ortodoxia, s-a constituit pe invierea lui Hristos, Ie s6lu5m in selios acest eveniment de importanlH mondi-
care in cadrul intregii istorii a mAntuirii reprezint[ ,,actul ali, care nu s-a petrecut nici in fantezia noastre, nici in qi
4 cel mai important pentru aparilia sa"l&. Daci omul actual, pentru sine sau accidental in cadrul istoriei. tnvierea nu e
chiar gi cregtinul, considerAnd rafiunea sa limitati dreptab- Ln act dumnezeiesc ce a avut loc independent depozifia
9,5; Col 2,2; a se vedea gi Efes. 45; ZTes. L,L2;TltZ,l3; Filip. 2,5-11.
omului in crealie. Dimpotriva: ea este exempluli86Invierii
'olto*
tBin legdturd cu teologia paulind a invierii se fac himiteri la urmdtoarele lucriri: ; Sl*r* dl" T"rt Despre Taine 41: P'G' 155, 180 f': "O6tog' lva ral teAe[ouq
K. Fezer, Totenauferstehung. Bibetkurs iiber L. Korinther 15 (=lnvierea morlilor. "tc, r}v
ratacrq'oq, Eti rcal rivaonloel ano0v{orcovraq' rcai' geO'
{pag org EnAaoe
Curs biblic despre L Corinteni 15) Stuttgart 1933; K. Stiirmer, Auferstehtrng und tirjoap,ev xoi Enolrrzuoapeba rktorcataotrloer oar;.rdtc.rv ... or-i6i rcata.i,ef{eL
Erwiihlung. Die doppette Ausridrtung der paulinisdren Verkiindigung (=ir,rriere tf p.L iv d Qooq+ ... oapl aaprfl.peta rpuple AoyLr<{g te rai voeqae'
"O "afr"
qi Alegere. Dubla implinire a propovHduirii lui Pavel) Giitersloh l9S3; K khman, iia ... xai ta oa,lFo* aqe"qlbq &pra rca[ riyuor;1"' A se vedea si B' Stogiannos'
Auferweckt am dritten Tag nadr der sctrdft. Friiheste Cfuistologie, Bekennhris- 'H avamaoq rfov vercqorv (=invierea morlilor' tn: Studii exegetice)' in: idem"
bildung und Sduiftauslegung im Lichte von 1. Kor 1,5,3-4 (=tnviat a treia zi dupi Eqprpeuttrd. Meienipata, Tesalonic 1988, pag' 505; G' Metallinos'
f11z -.Stet-
(=Cruce-Ivloarte-In-
Scripturi. Hristologia timpurie, formarea mirturisirii gi interpreatarea Scriptu- bei - Auferstehung in der Sicht eines orthodoxen Christen
rii tn lumina L Cor. 15, 3-4), Freiburg 1968. A se vedea in cele din urmd Fr. viere din perspectiia cregtinului ortodox), Mii rchen 1989' pag' 173'
Mus6ner, Die Auferstehung ]esu (=lnvierea lui Iisus), Miinchen 1969; I. Kremer, ,86O axio;e p;triviti ci tmpurile i:rviate ale oame-
acestei teologii este faptul
,t
Das iilteste Zeugnis von der Auferstehung christi. Eine bibeltheologische studie nilorvorfiprecumtrupulinviatqipreaslivitatDomnului,agacumaaretat
,1, zur Aussage und Bedeutung von 1. Kor L5, 1-11 1=g.u mai veche mdrturie a |ohannesChrysostomos,,,Defufuraevitaedeliciis,,6P.G.'51',352.Asevedeaqi
fi,1
Invierii lui Hristos. un studiu teologic biblic al afirmafiei gi importanfei 1 cor. cuvinteled'e-inceputtairrvierealuiLaz6r,undecuocaziaacesleiminunifdcute
de Iisus, este enticipati qi confirmatd certitudinea fivierii
It 15, 1-11), Stuttgart 1970. A se vedea tezele pe aceaste temi ale lui W. Pannenberg, tuturor oamenilor:
tu Iisusg Dumnezeul nostru, Pe
Gott regiert das Universum (=Dumnezeu conduce universul), Rheinischer Mer- ,,Confirm6nd invierea tuturor inainte de Pagti,
i
i+
kur Nr. 28,15.07.1994, pag. 25, in care argumentafia paulini std la baza credin- Laz6r din mo4i l-ai inviat." Triodion, ed' de AnootoAt1ll-*"::q EKIAI-
fll giA' SdtmemarEl'GreatLent'
lei cregtine gi a dimensiunilor eschatologice ale viefli noastre, oiag trlg'EM;6oq,Atena 1960, pag' 342; a
$e
fe"dea
1uG. Galitis, Eqprlveutmd rrte KaLvqt was 'to conlirm tlre
. ui
-i8
!t, Au0rjrcqg (= Probleme de interpretare Crestwoo4 NY 1974, pag,82: u..' ti-tu ttt*ttction of Lazarus
pnvierea lui Lazir avea s[ corrfitme
)\
ale Noului Testament), Tesalonic 1980, pag.346: ,,Aveu rfiS dvaorao,ec.rg 6€v universal ressureeion (U'oparion of the day)
irqqle intaiul ndscut
l1 0a XqLotlavrop6q -ilavaoraog eivaLrl <rqpavtrxo.x€qa zqd[tq 6ui invierea universali]>'; B' Karagiannis,Ilgr^rtotorog r!rc verqo'rv' 1=
tr]v y6veoLv airoi". Baquapoe 53 (1994) 2L3-224'inmod special pag' 220'
dintre morfi) An6otoAog
$l
Vl
ffii
LO+
t]
$l

fl
l
Pnor. Dn. KoNs?ANTIN Nrxol.a.ropour.os
Stuorr oi Teor.oors Brerrc.f
definitive a tuturor oamerdror gi sigitiur vointei rui Dumne-
dem din vedere intregul gi substanlialul iar treptat vom
zeu de a oferi omului sarvarea. sf. irineu a accentuat
aceas- pierde gi baza credinlei.
td convingere a Vechii Biserici gi a fufuror
ortodocgilo r: ,,Ii- Invierea Fiului lui Dumnezeu se leag[ de intreaga hris-
sus Hristos i:r care credem noi, este acela
pe C"r"brr*rr"_ tologie, ca.atare, istoricitatea, adici realitatea ei, se ledgd
zeuL-a?nviat pentru ca prin Ei sd m6ntuilscd
oameriii.ulvz strAns de realitatea lui Hristos insugi gi a acfiunii.Sale mAn-
Propoviduirea credinfei noastre, care se sprijinn irr
rp"_ tuitoare pe p6mAnt. Ca apHrHtoare fideli anefalsificatgicre.-
cial pe invierea lui Iisus Hristos, este in mod
exclusiv mAn_ dinfe vechi cregtine in H'ristos, Unul nXscut, Fiul lui Du#
fuirea noastr6. De aceea, i:rtrebarea referitoare
la istoricita_ nezeu, Biserica ortodoxX, Biserica i:rvierii, crede ir istorici-
tea lnvierii lui Iisus privegte identitatea noastrd
ca oameni tatea invierii lui Iisus, pentru cd numai astfel sunt realiza-
ce pot sau nu pot fi salvafi
Ei nu tema dacd Iisus a inviat cu te gi asigurate condifiile salvHrii omului slab qi pdc5tos. Am
trupul s,u biologic sau dac6 domneqte in ceruri in mod
real putea folosi qi astizi cuvintele Bisericii Vechi din scrisoarea
ori doar simbolic. Aceste urtime intrebiri aparfin intregii
intAi cdtre Corinteni a Sf. Clement Romanul, pentru a rXs-
soteriologice gi constituie vorbdrie goali specl-
.tem1lici 9i punde hristologic Ia intrebarea noastrfl ,,acfrJald": ,,Iubite,
lativd, atunci cand sunt analizate doar pentru ere
iti,

i:i insele. acesta este drumul pe care ne vom gdsi mAnfuire4 pe Iisus
t: Dacd negdm parfial sau in intregime istoria
irl
iii,.
mAntuirii. aga Flristos, marele preot al jertfelor noastre, apiritorul gi aju-
cum se procedeazi mereu tr teologia vestici Is,
U;l
afunci pier_ torul sldbiciunii noastre. Prin El privim spre inaltul ceru-
ffir
"fl
187
lrineu, Gegen die Hiiresien lil, 12,4: Bibtiothek
der Kfuchenoiiter (=impotriva lui, prin El vedem ca intr-o oglindi Chipul cel sf6nt fdr6 de
,[i e,reziilor; Biblioteca sfilitor pdrinfi), ed. de O. Barilenheuter, p6,cat, prin EI ni se deschid ochii inimii, prin El iese la Iu-
fn Sri*iniorr, X.
W^eyman; Kempten gi Miinch en 1912, p ag. 250.
Hi
i!
188Destul
de instructiv este arfi,corul aesire creainla
mind gAndul incomprehensibil gi intunecat, prin aceasta
t. oeptinilor germani, care a Domnul ne-a l[sat si gustim din cunoagterea eteme"lg.
revista ,,Der Spiegel,, nr. 25 din 15 iunieL992.
fi "liy T
statistici au rezultat urmitoarere date cu privire
Dupd Jfectuarea unei
*: la invierea lui Iisus: 320lo dintre
i: protestanfi gi 43 % dintre catorici cred in adevirata 3.2.1 Reticenfe reciproce din partea teologilor occiden-
1'
dintre protestanfl 9i 38% dintre catolici crea .a
inviere r"i rriri""izy,
Il "
,,i""i"."u ;oJ;" i;;;;. tali gi risiriteni
i
I Iisus le-a ap[rut Apostori]or doar ca viziune.i'
29% dinttep.o***gr 9i ii;2"
dinke catolici cred cd ,,Iisus continui s6 trdiascd in
operere sale in acelagi mod
lii in care se poate spune gi despre Goethe" (pag.
41). urmetoarele date procen-
Drumul diferit urmat de interpretarea Scripfuriiin apus
i tuale prezintd inci interes. ,,pentru +g% tizus"a gi irr risirit trebuie vdzrtt paralel cu schisma dintre Biseri-
I.
om care lmi poate servi drept model; pentru
rort dour,r, o*, inra rr, **.
23% Iisus n-are nici o importanfd; ca de r[s[rit gi cea de apus. De atunci tr fiecare Bisericd s-a
,,} Ir
37o presupun ci Apostolii l-ar fi inventat (cE
n-ar fi trdit niciodatd ),, ipag. +t).
i Referitor Ia negarea totala sau parfalE a istoriei configurat un alt context bisericesc, teologic, cultural $i po-
m6ntuirii pe teritoriul occiden-
,!; i
lal ar mai fi de menponat,,fenomenele
Drewermarm 9i Ltidemann,,, pentru al Iitic, ce'a fost condifionat de diverse premise istorico-spiri-
doilea a se vedea E. zur Bonsen,war das Grab tuale (de exemplu: menfinerea tradiliei'gi exegezei patris-
wirklich re..z. eu*g"ure;. roi-
tice sau imperiul bizantin ca instan!5 religioasi inrlsirit-
scher stellt die Auferstehung
]esu in Frage, Siiddeutsche Z,eitung,Nr. /t,ZAnf wao
1994 (:A fost mormant,I cu adevarat
gol?) Cercetdtor evangheric pune la indo-
iald Invierea lui Iisus, in: Siiddeubche Zeih:ng -" -:';-*
nr. 7L,25l2iMiitz'Deli,l^g.l+ troverse teologice cu privire firvierea trupeasci? lui lisus).t '
sirelatareacorespuruitoaredinKathorisctrenNlchritenAgentur
3, cu
-oxlligTil,l'+l
titlul rheologisctre Kontroverse um die leibriche Auferstehung
lseEpisto1a I a Sf. Clement 35, 1-2: Pdrinfii apostolici, ed. de A. Fischer, Darm-
].
({#
Iesu stadt, 7986, pag. 7 0-7 1.

ro6
r .
Pnon De. KoNSTANTTN Nrror,*ropour.os Sruoir'os TeQlocrn Brs''rci

Umanismul, Reforma gi Iluminismulin apus) $i care a avut de bogati, dinamic[ 9i vie, care, congtient sau incongtient'
gi
$rept rtrmare nagterea a doud teologii diferite. tn timp ce a stre;etut gi continu6 si stribatl toate laturile teologiei
odati cu dezvoltarea gtiinfelor, ermineutica vesticd a inre- viefli bisericegti". le1
gistrat o evolufle istorici plind de schimbHri gi turbulenfe, Pe d.e altd Parte exist[ teologi ortodocgi, care;larandul
interpretarea biblici risiriteani a rimas fidel5 unei tradi- lor, referitor Ia qtiinla biblici ocaidental5, critic[ vehSment
fii vechi de secole, astfel incAt pAni la sfArgitul secolului al lipsa unor principii ermineutice importantu, :'.d: :I"*-
i
XIX-lea a ardtat o anumiti stabilitate (in exterior-cu efect plu: mod,ul de gAndire gi teblogia Sfinlilor Perinti ai Biseri-
conservator) fnrn confuzii. cii vechi, nedespirlite.l% Din partea ortodoxe se reProsea-
in ceea ce privegte stabilirea gi folosirea metodelor mo- zd gtiinlei biblice occidentale atat falsa orientare a cercete-
deme de interpretare proclamate de exegeza vestict, trebu- rii cat gia scopurilor acesteia. Determinanta este critica pro-
ie subliniatH aici ,,controversa ticutd.", in special la trcepu- fesorului atenian Markos Siotis: ,,["'] Cercetarea Sfintei
tul secolului nostru, trtre biserica occidentali gi cea orto- scripturi a devenit problema cea mai dificile a teologiei din
doxi, cireia i s-a reprogat, referitor la ermineutica sa, ,,con- momenfulincareea(teologia)aincetatsdmaiconsidere
servatorismul" Si metodele anti/ne - gtiinflfice. Teologii or- cercetarea diverselor probleme ale Sfintei scripturi ca Pe o
todocqi s-au apdrat mereu gi au dat socoteali tr diverse pu- chestiune a vietii Bisericii lui Hristos, vizind-o doar ca pe
blicalii pe aceasti temi; cu toate acestea persist6 in vest im- o problemd Pur intelectuali."le3
presialeo ci ortodocgii nu ar fi desehigi metodelor de inter- DacH ,u iu, ir:r considerare reProsurile reciproce ale ce-
pretare de provenienli vestici gi cd ar urma tot,,drumul lordoufldirecliiexegetice,atuncisepoatestabiliinmod
ior kadifional rigid". cert adevHrul parlial al fieclreia dintre ele, precum !1 ufit-
Mai sus men[ionatul teolog Johannes Panagopoulos mafia, in parte gregiti, a acestora' Cu toate avantajele er-
vorbegte despre reticenlele fundamentale gi judec6li1e uni-
laterale ale gtiinfei biblice contemporane (occidentale) fali ,t rn p*rt-*t q'H6qpqvela rqe AYtaq lqafrp onlv'ErcxArloh t&v [a1eqa'v
de tradilia ortodoxi de interpretare. ,,AceastH tacticd obig- 1=ir,t"rpr"6r". Sfinteloi Scripturi i:r Biserica din perioada patristici' Primele-hei
,u.ot ii t"uaiga exegeticd alexandrini p6nd in secolul al V-lea')' vol L Aiena
199O
nuiti in cercurile gtiinlifice intemafionale aratH o prejude-
catd nefondath gi o unilateralitate fald de o tradifie extrem Pag-6.
irA se vedea lucrarea lui Mc rkos Siotis,'H tv6rqe r{9 Anootoi'trr1S ErcxAloi-
Eioriy(oeq A'Og0o66[ou 'Egpt1-
ag rcal f; Egprlveia t6v Ayi<ov lgaQrirv, in:
lsAici este foarte instructivi pdrerea teologului noutestamentat evanghelic Sfintelor
veuttrcoO Euve6qrlou (=Unitatea Bisericii apostolice 9i intrepretarea
contemporan F. Hahn, DieBedeutung der historisdr-kritisdren Methode fiir die
Scripturi,in:PrelegerialePrimeiConferinledeExegezHOrtodoxl),Aterta.1973,
evangelisdre und die katholisdre Exegese, in: (lubildumsband) Theologie an der (sc' trlv €gptt1-
p^g.lO,"[...] lcoAaiverrat'oiotav rig ngog 'qv pdoLv tarlr4v
Universitit. Zr:m 525. Stiftungsfest der Ludwig-Maximilian*.Universitiit Mtindren
(=tmportanfa metodei istorico-critice pentru exegeza evanghelicd gi cea catoli- ,rrn,*r1" orcdrprv xai oeoAoTiav t6.ru I-latCg<''tv T'ig Ercrnrloias) 4ouYxQovog
I
cd tn: (volumul omagial) Teotogia in universitate. La a 525-a celebrare a inte- €noqpovLril Eqeuv4"lril Aytarv IqaQ<irv"
lssNfarkos Siotis,T|lv6"qi rie AnoocoALrcrlg'ErcxArlohg rcaLt'1 €g;.rr1ve ia t6v
meierfi Universitafii Ludwig-Maximilian din Mirnd:ren), Mli ncltener Thmlogische
rrco0 Euv e6q lou
Zeitschrift 48 (1997) 231,, unde se spune cd metoda istorico-critici,, este luatd in Ayic.ru lqaQ<,-rv, in: E lor;yrioe rq A' Oq0o66[ou Eq prqveut
scripturi, i::r: Prelegeri
considerare tot mai mult gi in interpretarea actuald a Scripturii realizati de Bise- (=unitatea Bisericii apostolice qi intrepretarea sfintelor
rica Ortodoxi." ale Primei Conferinle de ExegezH Ortodoxi), Atena
1973' pag' 57 '

ro8 ro9

,l
-

Pnor. Dn. KorvsrANTrN Nrror.lxopour,os


. . ; 'Sloorr oB TrolocrP Brar.rci
mineuticii ortodoxe, orientate tradifional gi
patristic, fapt timp principiile erminer,r-tieii ortodoxe,
cAt caracteristicile gi
care ar trebui luat mai mult ft:l considerare
este adev6rat cd Biserica de risirit
ie cdtre vest, care se bazeazl,pe interpretarea biblici a Bisericii Vechi,DT
s-a aflatinmta.ziere corespund pe deplin spiritului ortodox gihlefegerii ermi-
de vest) gi cH nu a avut o dezbatere, 1ra6
respectiv o aplicare su_ neutice a acestuia. Aceiste ultime doui punctL ierftide, care
ficreltd a.principiilor gtiinlifice are interpretdrii
vestice. in scot in evidenfE modul de inlelegere ortodox a.ermineutl-
acest context trebuie si accentudm
faptui cd teol0gia orto- cii, nu exclud, i:rsE, automat critica biblic6 istoiic[ili sens
doxd nu a rzmt sH aibd nimic de-a face
L acel occidental. tn cele din urml trebuie subliniat faplgl cE, ter-i
aoly,* dinprimele decenii a1e acestui,".of.ii "o.,aiEt uirr"r-
nui*i;;, menii,,revelafie", ,,istorie" gi ,,mAntuire" sunt strAns lega{i
yi fint nu.s-a putut dezvolta o controversi fructuoasH gi i:rtre ei. MAntuirea omenirii are loc in istorie 9i aqa trebuie
folo^sitoare in leg,tur, cu principiite
metoaei irirr."_"n, sd fie; este vorba de un Proces plin de mistere, care se spri-
ce. Ina.cea perioadd mai mulli
ieologi ortodocAi rezervafi jin6 pe revelalia Dumnezeirii. Misterul adevdrului cregtin
erau de pirere, cum cd in est nu exisil
necesitaieu,"1p".r_ indich o anumitH istorie ce trebuie privit6, bineinfeles, 9i
oasl a dezvoltXrii de noi metode de interpretare,re6
itAta prin prisma mijloacelor istorico-gtiinfifi ce.
"'n"f*i[, f, problemi a se vedea E. Fuchs,Zum hermeneutischen
:f Problem in d.er"..*td
Theologie., Di"
:|

"*ist"r,riui"
*i"frurunon (=Despre problema ritiit 1=gri1i.u 9i autoritatea Bisericii), in: Procds-Verbaux du premier
biblici
L :l,ii ermineutici a teologiei, Interpretarea existen;iali), Tiibingen 1959. CongrEs ..., pag. 135-143;Idem.,DieHer\ge Schrift in der griechisch-orthodoxen
les
Joh. P anagopoutos, T,b o11loVoo"
"qop,\ri Fa q; onr"uZg", inUrveutmiq, Kirclre (=$ffl6u Scripturn in biserica ortodoxi greacd), vol. I, ed. de P' Bratsiotis,
(extras din: E iolyrloers A, Og0o66[ou,rqilrur"oj Stuttgart 1959, pag.129 9i urmitoarcle; P, Bratsiotis, Ein Orthodoxer Beikag, in:
rr".un"J Ei,."oi**
tica teologicd a exegezei ortodoxe, Die Autotitiit der Bibel heute. Ein vom Weltkirdrenrat zusimunengestelltes Sym-
Edifie speciali din: cuvantiri are primei
conferinfe ortodoxe), Atena1973,pag. posium iiber ,,Die biblisde Autoriuit fur die soziale und politisdre Botschaft der
4. un rezumat critic al gtiintei biblice
vestice se gisegtelal, Karauidopoulos,Il.nrorqpovLrcrl Kirche heute" ({
contribu}ie ortodoxE, ir: Autoritatea bibliei astizi' Un simpo'
tqeuva rrle f. ac'4*lq
Ev tQ flqoteotavtrop(-l rcai te pcrprarorca0oAr*ope zion convocat de Consiliul Mondial al Bisericilor despre: ,,Autoritatea biblici
rata rr;v teAeuratav pentru mesajul social gi politic al Bisericii i:a prezent.") Ziiridr-Frankfurt fir6 an,
7r€v'rrlKov'r4€'r[av (=cercetarea gtiinfificd
a Noului restament in protestantism pag.LTtf.;Idem.,'H aiOevt(a qg BiFAou €{ en6rpeo-rq Oq0o66fou (=Autoritatea
gi catolicism din ultimii cinzeci
de ani), EEThsrh rL (1966) 475-5oo.A Bibliei in viziune ortodoxi), Atena L952; G, FbravslE, Offmbarung und Deutung,
se vedea
totodate gi lucrarea ,",
der katholischen Exegese, in: Die Autoritdt der Bibel heute ..' (=Revelafie 9i interpretare, in: Autoritatea
| ?!:r.lrn_burg,DerWeg
(=Drumul exegezei catolice), Biblische
Zii*cnri\, bibliei astizi...), pag.193 ff .: M. Siotis, 'Eqprlvera, Egprlveutmrl (=InterPretare,
i.r.2 (1958) 1,61._176.
':?.,** cele mai importantelucrdri di" p"""li" *dere ortodox despre prin- Ermineutic6), in: ThEE vol. 5, Atena L964, pag.847-858 und 858'867; K. Kallinilas,
cipiile 9i premisele ermineuticii
sunt de mengion,at: Chr. rapadopouros,
LrotTeuifirlq Die hermeneutischen Prinzipim der Orthodoxen Kirche, in: Wahrheit und Ver-
leqa'Eqprlveurrci (= Ermineutica sfAnti kiindigung. Festschrift fiir M. Schmaus (-Principiile ermineutice ale Bisericii or-
eiementari;, Jerusalim 1902; B. Anto_
niadis,EyyeqbLov Tegraq'Eqprr;v_eutm{q1=rvra""ar todoxe, i:rr,,Adevir gi propoviduire" Lucrare omagialH pentru M . Schmaus,Pa'
de ermineuticd sfAnti),
Constantinopol 1921.; p. Trempelor,;H @uorwJrrmA rr;g AViaS
lqaQrle (=Teopne_ derbom) 1967,pag.415428; S. Agouridis, Ai ptpAtral orou6ai' w n; CIq0o66[cp
@eoAoy(q(=Studiul biblic i::r teologia ortodoxi), in:. Idan.,BtpAuci Meierrlpata
f#.t*::::',:"*:1lj*"1.e38;E.Antoniadis,Enitoonqopi,i;;;;;'te
t qagrlq (=rJespre problematica Sfintei
^yutq, Scripturi),AtenaiSSg; Me*.,Oi" 1=Stuali UiUti.u) B', Tesalonic 1 971., pag.5-1.6; G. Galitis,'EqyrlveutLrd rie Karv{s
orthodoxen hermeneutischen Grundprinzipien 61984.
r-,ia Methoden a".errr"ffi Ar,aglpcrlg (=Probleme de interpretare ale Noului Testament), Tesalonic
des Neuen Testaments *d
*rejo$sJiei vorl,rrr"*geru (=principiite 1'A se vedea loh. Panagopoulos, To OeoAo"yLxQv 4q6pz!Fa t{q 6q0obo[ou
ermineutice ortodoxe de bazS.1F:
gi metoaie ae interpretare ale
Noului restament 'Egprlveurrcr;+ (e.xtas din: Eiorly4oe6 A 'OE0o66Eou'EQflr1'vsr-nirco0 Ei.rve6qbu)
gi premisele acestora), in: procds-Verb""*
orthodoxe' Aten a 1g3g, pag. L43'r74; B.
d;;;;;ier Congrds de The6logie (=Problematica teologicH a exegezei ortodoxe, Edifle speciali din: Cuvanteri ale
veras,iiu",.ritt und kirctrriche Auto- Primei Conferinle Ortodoxe) Atenal973 pag. 15 9i urmitoarele.

IIO
III
i-.t$r
-
:fl 1

ll, i
$n,
#rl
I
Peor. Dn. KoNsrAN?rN Nrroleropour.os Siuorr. oeJ"eotoc rr Brsrrci
w
:jln,
Din punctul de vedere aI mai multor teologi ortodocAi; exegeli biblici depngili, Phrerile lor se afl6 in eoncordanli
ltiinta exegedce occidentali impreuni cu rezrirtatele ei fi- cu cele ale mriltor teologi actuali, degi referitor la modul de
lologice-istorice serveqte in mai multe feluri exegezei interpretare al BibIieL pot fi constatate diferenfe furtre cele
bibli-
ce. Prin limitarea uneori extrem6,la cunoagterea
ralionald .doq6 categorii de exegefi. Chiar dacl trad.ifra patristicl-gi
,T*4 nu se poate garanta Biblieir cargrare qn caracter re_ gtiinfa (modemi; istorico-criticd schileazi doud imagrni di;
velat, o interpretare corespunzitoare. De aceea, in cercuri_ ferite ale textelor Bibliei, teologia acadernicd ar frebui sfl
le ortodoxe este vorba mereu de aspecte concretii aibH capacitatea de a sesiza unitatea ascnnsl tn aceste imal
arbitra-
re, subiectiv-speculative ale occidentale, care nu ginl.tre
"*"g"r"i Dupd acegti4
pot fi reconciliate cu factorii spirituali. Daci in considerare modul de inlelegere al inter-
se ia
Biblia
in calitate de cuvAnt inspirat al lui Dumnlr"r r,, poate n pretErii biblice in Ortodoxie precum gi faptul ci trebuie si
obiectul unei interpretHri subiectiv_teoretice. se !in[ cont de sensul intem al textelor biblice, atunci se
Binein,teles, de importanlH fundamentali este poate vedea ci Sfinlii Pnrinli sunt ast6zi inc6 foarte actuali.
interpre-
tarea biblicr fidelr kaditiei, exercitatd in cadrur tmpurui Principiile lor ermineutice,lee care coresPund spiritului Bi-
bi
sericesc. Aici nu trebuie sH pierdem din vedere istoricitatea sericii Vedri ,,catolice" nescindate, ar putea fi luate mai in
propriu-zisi a intrupErii lui Iisus Hristos, care poate fi cer_ serios de exegefii occidentali gi in general gi de toli teologii
cetat5 corespunzitor cu metode istorice. Numai celorlalte confesiuni. Pentru teologia ortodox6, aceasta re-
aga carac_
terul istoric al cregtinismurui va fi pe deplin confirmat. prezinti o premisH indispensabilfi pentru succesul incerc[-
Exe-
geza SfinFlor Pdrinfi a pus accentul mai mult pe rilor ecumenice de apropiere la nivel teologic. Este necesar
dimensi_
unile spirifuale ale texteror, deoarece acestea urmdresc de asemenea, il:r privinla unui dialog interconfesionaf ca gi
in
special scopuri etice gi dogmatice. Chestiunea istorici
re-
prezentatd la cei mai murfi sfinli pdrinfi - intrucat A se vedea 9i alte expuneri pe aceastH temi a lui S. Agouridis, Oi l-iatdgeg rrlg
probre- 1s

matica noii epoci a fost necunoscutd atAt in perioad, Errc.\qoiag 6q Egprlveutai. t6rv Aryic'rv fqaQ6v, in: ElcrqyqoeLg A'Og0o66tou
Snn_
lilor Pirinli cat gi in Evul Mediu-trebuie aplicati consec- 'Eqprlveuflrco0 Euveoglou (= Sfintii plrinfi ca exegefi ai Sfintelor Scripturi, in:
vent pe baza dezvoltdrii progresive a gtiinleior. tn Prelegeri ale Primei Conferinle de Ermineuticd Ortodoxi), AtenaL973, pag' 94
acest fer,
rezultatele subiectiv-teoretice, controlate qtiir,fin", gi urm6toarele.
are spi- leDespre ermineutica patristicd qi principiile ei a se vedea 5' Agouidis,Eplxyev-
ritului ar putea completa corespullzitor exegeza tra_
1*un
difionalS risdriteand
trcr1 triv leqriv rceLpdvorv (=Ermineutica Sfintelor Scrpturi), Atena 1982, pag'
113 gi urmHtoarele gi 328 gi urmdtoarele. M. Basarab, Der heilige Basilius als
Ausleger der Schdft (=Sfanfi'il Vasile ca interpret al Scriptut{), Otthodoxes Eorum
g.2.2. Cele doui ermineutici intr-o perspectivi 1, (L987) 19-32, de asemenea G. Galitis, Schrift und Tradition beim hl. Basilius,

sintetici in: Basilius, Heiliger der Einen Kirche, hrsg' von A. Rauch md P. Imhof, (=
Scripturi Tradifle la Sfantul Vasilein:'Vasile, SfAnt al Bisericii celei una edi-
gi
tati de A. Rauch tnd, P. Imhof)Mtidrchen L98L, pag. 14/'gi urmflioarele. R se
Cele spuse anterior ne conduc fHrH indoiateiu .o.,.ir- vedea suplimentar Th. Nil<olaou, Die Bedeutung der p.3$qtischqa fry{iti'on ftir
zia.cd sfinfii Pdrinfi ai Bisericii vechi nedespdr{ite, die Theoiogie heute (dnsemndtateaTiadigiei patfistice*iieritiil teologi" de azi),
nu tre- orthodoxes Forum 7 (1987) 1,4 f. (und erweitefi trt Katholische Nachrichten Agen-
buie considerafl ca fiind, pentru ermineuticu modem5,
drept tut - 0K152(18.12.1997)9 tr.).

TT2 II3
Pnor. DR. KoNsullrrw NrxolAKopoulos
Tuorr oe Tsorocrn Brslrci
ermineutica ortodoxe sH
cH dezvoltate ir:l vest.2oo
fin, cont de metoda istorico-criti- douH ermineutici, linia verticalH al re-
a caracte?ului rnistie
Exegeza sinteticd a Sfinfilor pHrinfi, velafiei se poate incruciga armonic cu linia orizontalE a is-
aga cum a fost ea
toriei gi a literei; prin aceasta se va putea consetv.-a acordul
l:HTHjH'"',.:ilH*[:!"*"Tnl**#,r""mt gi echilibrul celor doui dimensiuni ermineuti!3,,1,.*
.:.-
derni' pentru ortodocai, pr"i"-rffi _..-
pentru modur patristic
de interpretare,bazati;
ie sH
il;il;m
insemne respingei"r rroito,
al textelor, nu rrebu-
3.3 Apreciercfinola
l
ricii de apus' ortiao-xia
J"tode gtiinlifice ale Bise_
Toate principiile menfionate mai sus gi trisiturile ca-
sE ?:rvege din metoda
de interpretare a vesfului."rt" "',u*uia racteristice ale ermineuticii ortodoxe, ce definesc gi aplica-
ta, cregtinatatea apusean{
ie s,-gi insugeascd, pu trebu- rea lor modemS, nu ar trebui sd trezeascH suspiciunea unui
fa"ge *"ila"le exegetice gtiinfifice,
p" prr"rrrul mujtor r""otu conservatorism sau a unui tradigionalism. Ele nu exclud in
,i,9.:,:
ie rmportante
furrunoase gi aspecte_
nici un caz, caracterul lor gtiinlific. Interpretarea nu ince-
Ei nrincipiile ermineuticii rl;;";ffi"r, teazd a fi o prelucrare intelectualH, o cercetare sistematicd
.,i
:. i i:*TXt,:Ti;ir#*.'"'"H:ir,,J0"h.",il,i;,;;;, plind de responsabilitate gi o punere in valoare a textelor
L.l Prin sinteza armonici u'celo, biblice gi a contextelor 1or. AtAt timp cAt interpretarea se
ird do
$,i ririle
si d;ilh extreme lll:*::tici
exage- striduiegte sd dezvXluie sensul textual profund, gtiinla cu
4r

fi"r*,
:i
'ti!
""egetice
evitate.Artf ;i;;punctestaberrrr,il,0"1:"#r1i::jl,:
noscuti a interpretd^rii alegori."
jf toate formele sale (filologice, retoricg istorice, arheologice,
comparative, social-gtiinlifice, filosofice) va fi un ajutor gi
i qi-*irUce,, precum gi lu_
area insuficienti in consideru." un instrument pentru acest scop. Teologia ortodoxd nu se
u iatetor fil0iogice qi
&.

,$
i#
rice, iarin vest pierderea
imaginiiJJr*a*Ulu asupra isto- i:rdoiegte de valoarea metodelor gtiinlifice de cercetare a Bi-
i,i$
telor' cauzat, de izorarea tex_ bliei. Tradifia ermineuticH aga cum s-a dezvoltat ea in aga
:J[,
rfl
*;i,i.#fragmenteror textuare
tratate. Numai cu ajutorul numita,,interpretare liturgicd", nu exclude, ci ia drept pre-
:,fr
__=_ iof"ri,n. convergentea
i$
2@Acest
"""i celor misd cercetarea gtiinfifici. Caracteristici este mdrturia pe
fr
context este evidenfiat foarte
i::i
bine de cdtre p Wssiliad.is,Eqprrlvera aceastd tem5 a Sf. Ioan Hrisostom, care se referH Ia un text
J
Evayy eLLo,.t (@.oioy,*,:t,"*;"_*"ifi ** tc,.rv
] r.a r e Q Frlv€ur rrc6 g
npooeyy io e q. o ra
nqoUnoocoer s, tcatct:s biblic: ,,lntrucAt trebuie cercetat cine a fost autorul, cAnd gi
)t4'
evengheliilor (premise iro yy tAta)(=Interpretarea despre ce a scris gi din ce motiv citirea (textului) fusese f5-
,d;
teorogice "ior.qo
9i istoric-fitoioic"l
.r
;,":1o.
pu}Evengherii), r"ia.r,i. iiso,;;H* o** 9i abordiri exegetice cuti la acea sdrbdtoare."zM
'ul A se vedea interesanta
ff
'il f"u." au pori[#?i i. ,**ro"u, "H Metodele gtiinlifice de interpretare sunt o premisi ce
iil ,,Avaroir1,,, i1
i 5.'*?;li:tT:::tt*#,;e""eia,J.i{,ini'^;, nu trebuie ignoratH.2o3,,Exegetul cregtin nu se scufu4dd in-
tit

mi f,.H#ffi
1979,1=,,y6"5ritul,,,,,ap,sul,, *n.Jl.i;;#r#fi;:f;Ht
, fii q,
criii cii rlo;;;; liit*r,, fi:l: n2
lohannes Chrysostomos,In Scriptionem eidrir ui i" principium Actorum 1:
lirli

ff ,""t# ##H; :#,i )p ctu


122:,,rr.
a ar. ag.
&,*
f#', #;d::(ffi #:[H]#,?,11]"?;:,n:"T:::::ffi#n[fl P.G.5L,71.
mAse vedea B. Stefanidis, Aldqlai rqe rcqmmqq triv prpA{r,w c{e K. Ar,a0r{rcqg
ffi,,i,

fll il
; (= Principii ale criticii cdrlilor Noului Testament), @eoA"oyia 2 (1924) 226-254.
1l') Irr special marturia patristici aluilsidor oon Pelousion,Episl. 1.,24:P.G.78,797:
#t'
9ttl
II4
|'
flli!

f*
ki
II5
W
Paon Dn. KoNstANTTN Nxor,q,ropouros Szuorr- os Teor,ocru Brsr,rci

tr-o aknosferi aga-zis mistici, ir care totul igi dezvHluie clar gi de a Ie corela cu limba epocii noastre,.astfel incAt,ProPo-
gi convingdtor forlele interioare gi perspectivele sale.,,2u
Fird viduirea Evangheliei si poati fi exprimatd corect atAt in
?ndoiald, cd in interpretarea ortod.oxH contemporani se
line prezent cAt qi in viitor"2v, Ermineutica ortodoxi 5e eviden-
cont de rezultatele gtiinlei moderne in vest gi in est gi se fo-
losesc corespunzdtor metodele moderne menlionate mai
$azl, agadar prin legHtura eficace'intre tradi$onalitatea gi
canonicitatea sa tnfeleasd dinamic Ai consdivator (nu
sus. Cu aceasta, ins5, drumui interpreJariiortgdone este de_ gtiinlific. -?' 'r
conservativ)2o8 gi aspectul sdu
parte de a fi incheiat. Exegetul care particryulu viala litur-
Ag vrea sH inchei aici cu un citat important gi determi-
gicd a Bisericii gi respiri harul Duhuiui sfant, folosegte me-
nant al SfAntului Vasile cel Mare (cca329'379), unul dintre
todele drept instrument2,s qi este conqtient de faptui c6 nu
exegefii gi teologii cei mai importanli ai Bisericii Vechi, ne-
firtreprinde o interpretare personald, subiective, ci continud
scindate. Este vorba de o mHrturie patristicH valoroasi, care
tradilia ermineuticd a intregii Biserici. Ca urmare a acestui
indici adevdratei arte de interpretare a teologiei cregtine,
fapt unicul mod real al interpretirii biblice se aflI in fun_
cadrul obiectiv gi perspectivele sale adevdrate, corelAnd er-
dal: mirturia mantuitoare a lui Iisus206 gi receptarea ei rea-
mineutica gtiinfific5, critica necesarH cu dimensiuniie spiri-
ld de c5tre omul care tanjegte dupd tmpdri,tii rui Dumne..
tuale, eshatologice ale cunoagierii lui Dumneze*
zeu. Numai in acest context se poate inlelege ermineutica
,,intrucAt nu ascultarea superficialH a cuvintelor teolo-
cregtin5; adicd -[...] incercarea de a interpreti formele ting-
gice, ci ftrcercarea de a sesiza in fiecare cuvAnt gi silabi sen-
vistice ale trecutului conform unor principii bine definiL
sul ascuns reprezinti obiectul celor ce recunosc lelul che-
"'Eruotrlpovucag rqv @eiav lqaQflv civez\[ooew d$ei,l,erg, rcai. aurlg mirii noastre gi nu al acelora care lenevesc in piogenia 1or.
Ouvdperg vouveldrg avLXveriew, ral p{ x.anarokytdv "dq
anA6;g t6v a{rafmclv Iati ce ne este promis: sd devenim aseminitori lui Dumne-
pruotqqfu:v, riva[(o6 raOta leqroiv inwqixan.,,
111 1v_eQktr.rv
M
Ioh.P anagopoulos, Tb Oe9lot-rr1 nqdpAr;pa rrls'OQ0o66Eou Eqpqveutmis
zeu conJorm posibilitililoq naturii umane. Aseminarea nu
(extras din: EiorlTrjoeLg A''Oq0ob6Eou Egpr;veu,rrxo0
Euve6qbul=problema_ se produce fHrd cunoagtere, iar cunoagterea nu are loc fir6
tica teologici a exegezei ortodoxe, Ediliespecialf, din: Cuvdntdri
ale primei invilHturd. Limba reprezintH, ins6, inceputul invHfiturii,
Conferinfe Ortodoxe), Atena L973), pag. ZS.
2sIn acest context pHrfile limbii sunt silabele gi cuvintele. Agadar cercetarea
a se vedea expunerile rui E. Antoniadls, Die orthodoxen
meneutisdren Grundprinzipien und Methoden derAuslegung
her- silabelor nu Ee afliir afara scopului nostru. Chiar dacd uno-
des Neuen Tes-
ra Ii se par aceste probleme lipsite de importanti, ele nu tre-
I
taments und ihre theologisdren Voraussetzungen, in: procds-virbaux
du premi-
I et Congrds de The6logie Orthodoxe, Athen 195S, (=pri""ipiile
ermineutice orto_
doxe de bazi gi metodele de interpretare a Notrrui restament gi n7&as. P. Stogiannos, 'Egprlveutrrca preAerripata (=Studii exegetice), Tesalonic
premisere teo-
Ir logiie ale acestora), in: proces-verbaux du premier congrds de .ihdologie
ort- 1988, pag. 285 9i urmdtoarele.
fya3xe,.f,tenal?3?t.p?g.155 f. ,,Instrumentele ajutltoare folosite 2cExpresive sunt expunerile lui P. Vassitiadis, Scriptural.Autfreltf
ii pani acum i1Ea1lf
gi criteriile metodei filotogico-istorice, care igi gdiesc
utilizarea gi la explicarea Christian Hermeneutics (=Autoritatea Scripturii in ermineutica cr*tin[ prima-
celorlalte creafii scrise ale spirit'lui um*, ,rrrt.rr, *ijloc absolut
ne..ru, p"r,_ iE), in: Mvrjpq. Festschrift fur L E. Anastasiou, (Volum omagla!.pe1tru "[,,E
tru descoperirea gi fondarea oricirei comori dumnezeiegti, tumate pi
pn*unse Annstasiou),Tesalonic 1982, pag. !07, care se referd la'caracterul dinimic, nel
in vase de pim6nf dar aceste mijloace de ajutor nu sunt iri stare,
sinlure, si ne conservativ gi orientat spre trecut al hermineuticii Bisericii {e rislrit ,,Trecutul
ofere garanlia gi siguranla linigtitoare, ca putem stabiii gi
ap.ofu.iu pri" nu mai ,rp.i*a p."r*tul, ci este reinterpretat in mod diriffic pentru a da noi
sensul corect al fragmentelor izorate gi al scrierilor Nourui
restament..' "i"
206
sensud gi noi perspective pentru viitor. Tradifia patristicd a Bisericii universale
A se vedea Marco 16).5; Matei 2g,19; Apg..L,g.
primare a conceput aceasti importanti doctrini in mod potrivit."

rt6 fi7
l
Pnop. Dn. Korvs?ANTTN N*or,exopour.os

buie, si fie neglijate; ba mai.mut!


i:rtrucAt ele sunt greu de
dobAndit, adevHrul trebuie iuat
tn *r*a de noi tofi
ce neglijeallm]cile motivutii [...] in_
1""?a.""1 primare nu va atin_
ge niciodat6 motivafiile finale
ale infelepciunii.,,m

---i- : -.----- 1
SEMNIFICAIIA NOTIUNILOR IMNOLO GICE
ALE NOULUI TESTAMENT.
CONSIDERAIII REFERITOARE LA CULTUL OR.
TODOX

I. NOUL TESTAMENT $I BISERICA PRIMARA


.
I.7. Preliminarii / Considero;ii introduttiue
in mod neindoielnic, in toate Bisericile cregtine, NouI
Testamentnu reprezintl o carte cu confinut exclusiv imno-
logic. ln decursrrl istoriei bisericegti, Noul Testament nu a
fost niciodatd considerat drept o scriere cu caracter pur Ii-
turgic. Caracterul istoric, didactic ai, in acelagi timp, profe-
tic al Noului Testament nu ofer[ spaliu pentru astfel de spe-
culafli. Marele teolog sArb contemporan,Iustin Popovici, a
NVasile
ul Mare, De Spiritu_SanctoI, 2p,G,32,69:.To afirmati:r acest sens urmdtoarele: ,,Scriptura are sensul unei
yriq pr{ naqdqy<,-rg &rcori_
ew rri:v biografii a lui Dumnezeu in aceasta lume; In Sc.ipturH, Cel
Qc,.rvdv, riArl,a nerqd.oOo, iv €rcriot11 AC€er
'eoAoltrcciv
ird.oq ouMapll xal dv
rcercqru;rpCvov voOv dtrXre,i,e,v,"0,
o0rc aqyav elq euofpenv, Nedescris Se descrie El lnsugi. Scriptura Noului Testament
xnrloeo4 4u* *, ,,nu***, 4pii1,",- este biografia, descrierea viefii Dumnezeului intrupat (in
ffiXffi:f:ffi;:'r-"nov "'lq
aceasti lume).210 Coordonatele narativ (-istorice) gi didacti-
yvr.,oea4.46ryvaoq,;ffi?_xlffi
il":;::;r#fi?:iUH:;
rar A6{eLs' 'ctme otrc re, o*not,
co (-morale) ale cirlilor nou-testamentare ne lasd in mod
i'r#il;Ppai ydyove t6v cruMaparv evident impresia cd, in coleclia Noului Testdment, avem
,!u qv fuf ucqa,d4dv vp0o[a9 rri dg,rqgata
210lah. Manley (iditor), The Bible and the Holy Fathers. Fop_Orthodox. Daily
117;in;-i'["{i'iJo]*1st'r,^,ie.L,ffi;:ff iT-,iEfftrHi::i
r.4 ei.t6 tctv nEisran motlerarv'cl;g Scripture Readings and Commentary for Orth@o.5 Christian (=nmta 9i Slinfii
r?;d6",
oF*q(i,v
rqq ooQiag ted,lterat!, "oi["# i_ "ril; Perinti. Pentru citirea ortodoxi zilnici a Scripturii gi comentariu pentru cregti-
nii ortodocgi), Menlo Parc, Califomia 1990, pag.5.
rr8
II9
Pnor. Dn, KousrANTrN Nrror.eropour.os StuoII og Tp6locrr Brgr.rci

de-a face numai cu scried cu caracter istorico - narativ gi vedere faptul cfftoate textele liturgice sunt pitrunse de lim-
apologetic - doctrinar.zll Cu toate acestea, Noul Testament, bajul21a gi spiritul scripturii, Putem afirma fdr6 9ov6ial6 cX
ca de altfel intreaga Scripturd, este legat de viafa liturgic6 Biserica Ortodoxd este o,,Bisericdbiblice"2ls sau ce ea se de-
a Bisericii, printr-o relafie deosebiti, constitutivi: Este vor- finegte ca o Bisedc6 a Sfintei Scripturi.
ba despre o folosire, de nesubstitui!, a Noului Testament in Independent de faptui c[ NouI Testament este sau nu
decursul secolelor cregtine, in cadrul cultului comunitdlii frecvent citat in cadrul adunHrilor liturgice ortodoxe sau
bisericegti.2l2 Astfel, se scoate in evidenlH faptul cf, structu- constituie fundalul textual al multor aluzii biblice, acesth
ra slujbelor sdvArgite tr Biserica Ortodoxi este biblicS, re- este considerat f[r6 indoialH ca fiind una dintre comPonen-
spectiv, marcatH puternic de Noul Testament.a3 AvAnd in tele de bazl, ake credintei 9i vielii ortodoxe.216 Noul Testa-
ment, a cHrui funclie nu este de a fi deasupra Bisericii ci de
211in acestcontext de dispunere a Noului Testament conform speciei literare de a htnBiserici, este interPretat in cad'ruI trupuiui Biserieii2lT
care aparline, care nu poate fi abordat aici, ar fi de indicat urmHtoarele publi-
ca$i: D Dormeyer, Evangelium als literarische und theologische Gattung. (dvan- zr+1. Anironic Scriptural Wordplay in Byzantine Hymnography (=Un
S. Custer,
ghelia ca specie literari 9i teologici). (Contribufii la cercetare, vol. 253), Darm- ironic joc de cuvinte scripturistic in imnologia bizantini), st, wadimirs's Theo-
stadt 1989. Cu toate cd sfudiul se limiteazi la specia literari a Evangheliei, care togical Quarterly 37 (1993) 97: ,,i:r intreaga lor creativitate teologici 9i artd ver-
este o parte importanti a Noului Testament (lmpreuni cu epistolele apostolice bald imnografii se folosesc in mod tipic direct de limbajul scripturistic"
cu caracter parenetic-didactic), in cele ce urmeazd va fi aritati infreaga istorie, 21s
T. Ware, The Orthodox Church (=Biserica OrtodoxH), New York 1'983: ,,The
precum gi toate incercdrile de caracterizare a speciei literare a Evangheliei. Christian Church is a scriptural Church. .." (Biserica ortodoxd e o Biserici a
2uDoud exemple concludente ale acestei funclii a Noului Testament in cadrul scripturii) (s.207);,,orthodoxyregardsthebibleasaverbaliconof christ..."
slujbelor biserice$ti, sunt date in lucrdrile; G. Barois, Scripture Reading in Ort- (=oitodoxia privegte Biblia drept o icoana verbala a lui Hristos) (pag. 210). A
hodox Worship (=Citirea Scripturii in cultul ortodox), Crestwood - New York se vedea statistica interesanti care apartine lui P. Eodokimo", 'H OQ0o6oEia,
1977 und St, Athanasius Orthodox Akademy (Hg), The Orthodox Study Bible, traducere din limba francezd.de A.Mourtzopoulos, Tesalonik 1972, pag'lzL,nota
New Testament and Psalms (=Bilbia ortodoxi, edifie de studiq Noul Testament 95: ,,...it has been calculated that the Liturgy contains 98 quotation from the
gi Psatmii), Nashvill, Tennessee 1993, unde a intreprins o analizH teologicd gi old Testament and L1 from the New"(s-a calculat, ci Liturghia contine 98 de
descrie fondul epic al pericopelor evanghelice care sunt alese pentru anul bi- citasi din Vechiul Testament 9i 11 din Nout) (pag. 210). A se vedea mai depar-
sericesc. Ase vedeaE. Oikonomos, Bibel und Biblewissenschaft in der orthodo- te I . S . Custer , Anlronic Scriptural Wordplay in Bizantine Hymnography (=Un
xen Kirctre (=Biblia 9i $tiinfa biblici in Biserica Ortodoxi), Snfigart 1976,5.7'1., joc de cuvinte scriptural ironic i:n imnologia bizantina), St. Vladimir's Theological
cu observalia demni de mentionat: ,,ordinea de bazd a pericopelor provine din Quarterly3T Q993)97:,,imnografla ... este und material poetic alcetuit din cita-
Biserica Veche." A se vedea de asemenea expunerile clare, sintetice ale lui H. S. te gi aluzii biblice".
Alioisatos,Der Kultus der Kirdrq in: Die fthodoxe Kirc-he auf dem Balkan und a6 A se vedea E. D. Theodorou, Die orthodoxe gkklesiologische Heilsdimension

in Vorderasien. (-Cultut in Biserici, in: Biserica Ortodoxi in Balcani qi Asia im Hymnos akathistos gedeutet aus den Schriften (=pirnensiunea ecclesiologi-
Mici), ed. F. Siegmund - Schulze, (Ekklesia. Eine Sammlung von Selbstdarstel- ci oriodoxi a manturii in imnul acatis! explicati pebaza scrierilor), oeFo 16
lungen der christlichen Kirchen), (=Ekklesia O coleclie de descrieri proprii a (Lgg3) 69;,,Biblia insuflelegte liturghia gi conduce dezvoltarea ei. Elementul
bisericilor cregtine, vol X), Leipzig1939, pag.95 gi urmdtoarele. biblic constituie confinutul principi al formelor liturgice. De aceea rugiciuni-
213Demne de menlionat ar fi urm6toarele expuneri de referinli aluiD..I. IQn'
le gi imnele sunt o expresie treite a credinpi dogmaticp o+odoxe"i'1
stantelos, The Holy Scriptures in Greek Orthodox lVorqhip (=SfAnta Scripturd 217A se vedea G. Galiiis,Flistorisch-kritische Bib-elwissenschaft'Und cirihodoxe
in cultul grec ortodox), GOTR L2.1, (1966) 7. f.: "Punctul de plecare in fiecare Theologie (=$tiinfa bibligi istoricd-critici 9i teologia-orlodo;<!) Lesitudes theo'
slujbi este o fuazd din SfAnta Scriptur5 iar aproape fiecare liturghie, taini gi logiquei de Chambisy 4 (1984) 109-125. A se vedea K. Nikdti*opoulos, Rezenzie:
slujbi confine lecturi din Biblie. lntr-adevir se poate afirma ci Biserica Orto- ti". e. Stogtonos, ,,'EgpglveutLrca peAerripata", OFo 2 (1998)278:,,[rterpretarea
doxi este o BisericH ce sebazeazd foarte mult pe Scripturd." ca incercare de a pdtnrnde in adancimea sensului textului, pentru a-l cuprinde

120 t2r

I
f
Pnoa Dn, KoNsTANTTN
MKor,Ar<opour,os

$1 receptat liturgic pe . Sruurr pBTBor,ocre Brsr,rci


b.aza tradifiei Bisericii
spult parristic.zra U-na_ str'vechi, in
o"
dinrre ."ru *ui il;;#;#Lr"
Nouiii,l,;ff::T1^p:tt1
bunH transmitere a funcfiei sale teologico-"ioteniologice in
:1 a ne apropiu a" t,lserrca.
este,conf or*.o,i""pf ,;i;il;;",ffiT.t1"fr Ar mai fi de menfionat faptul c5, in decursul agestei lu-
ticii tifurgice. Aceasta este,,calea
principa* ,, ffi'J,irT.:
careaa mar_ crHri, nu va mai fi luat in consideralie nici un alt.dspect al
turie despre valoarea ri*rji.a
r"ffiil.ri T"rtr*en! apezat tematicii ,,Noul Testament gi imnologia" sari naai bine zis
,ry:XfrffiI"t sl ul beior bis
"i,
*u ei pr"p""a'a,l#
"
nu vor mai putea fi cercetate gi alte aspecte. Aici,.este.voq
ba de reliefarea contribuliei pe care au avut-o icrierile No]
In cadrul acestei lucriri,
ne vom s
apropi- ului Testamen! ca izvoareistorice, pentru realitatea liturgi-
a"noi u;;s," at Noului l'1ll'4
::
Tr*e
1" p €,, o cale
r"rru :"_
cuna ara.,, vlil'#:l:T;r:H?.H,
cH a Bisericii primare. FHr[ indoialH cH o cercetare mai amH-
se nunfiti a textelor nou-testamentare va aduce mai multi lu-
"*.rri J"#i;; ;J#: :T IT:y,
cris talizan du e _s
in a minE asupra viefii liturgice a primiior cre$tini."21e O aseme-
fia ortodoxa ti=r",i"a.
furgice ortodoxe, care gi_au
rr"r""Jr"r;Hiin?
ll ffiXt- nea cercetare insHzo nu face parte din sarcinile noastre, atA-
pa.o"iioualitatea
pAnd,azi, ta vreme cAt un asemenea studiu ar tine in principal de do-
;ili3;,:ffiffi';.'t"'i a"'f'u-"J;;" imnologici a No- meniul istoriei Liturghiei cregtine. batarra in strHdaniile
noastre ne va fi exclusiv imnografia ortodoxE, aga cum s-a
rea semnificatiei
semnificaliei sale -,,ffi;i,lol3'b9 de fapt,
centrale,li*.gia"*-
r;r"iJ"g"-
LayLt ta mlelege'
gi Precum la o niscut gi dezvoltat ea pAnd in zilele noastre precum qi cum
mai
urtu€
mai bine in intregime
este folosit6 azi. Agadar, bogdfia imnologici a Noului Tes-
xesrf,.#t**:"=i "ffi
sunt dezvottat e de v.
i$:ff :l:1*!:^uo1::!";56#..fl ill'Hiiffi:Til,#:::il:: tament, adicH expresiile imnologice gi mai cu seami acele
glrreselsii,lfri.ffi T[:H:,}'ff :];,"yi1,**rilGi,i';;;i;*,, fragmente de texte care au inspirat gi influenlat in felurite
riber insd in cadrurladifiei vii moduri imnografia bizantinH gi ulterior cea ortodoxH, con-
cercerare in sine ci
, il;*r. ;#"j:Ti::_n"".TI:.#::
sensui
luiP N. Simotas,To nori
.""r"""i", r" iuii!, stituie punctul efectiv de pomire al demersului nostru.
",
y:,t1;;ffi In cadrul acestei tematici vaste a textelor liturgice, ge-
;-Hsl;'lf (i:3,'m#*,:el+*ffi
matice
rai
yiziune
in ortodox
eis tov rop.a tqq ilro1arti"ii"<i6ni,in!,,,H oq066o{oq ot EBurro
f ilf neza gi conlinutul acestora ar necesita cAteva lHmuriri, mai
ales referitor la cele doui nofiuni de bazH ale subiectului
BfAxrls {r;;;;;'o"i}Buurr0n,drpLv
Si,,*i Ercr,tr;*amrrcr1" r.ogdOoo*,
tquf h, il.lio# "rq "ni uo_
t ra prevtma
nostru de lucru: ,,imnografie" qi.,,imnologie." Trebuie f[-
-13?t : "r-r,
aipa,,. at, .i,*l ;H;;*p*e eL
"1v cute aceste lHmuriri pentru a ne fi clar de la incepu! in ce
x# ^#!l* t'r;
J;kYKN'Iiffi
u*ru n-mi#,mn'..o9
tl''laa"r,orvruii#Fororthodox.Dairyscrin-
sens vor fi folosifi termenii sus menfionafi in contextul cdr-
[i noastre.
r""* f"_. orthodox Christians (=Bibtia
"r*!, Li;;;;TtY ;;r"*;r# 21e
K. Nikolakopoulos,Das Neue Testament als hymnoloiilsche Quelle in der
ao"srl, c"r,r"ri,;"r;;:;:*"t
a ftripturii si comentariu pesrtru crestinii Orthodoxen Kirche (=5or1 Testament ca sursi imnologicd in Biserica Ortodo-
orto-
Existi o singur, .u1u. @ Pytem .,oi ,a i"rio[;;il"::, xH), @eoloyia 61 (7990) 762.
o5;"11^:1 1o-:t
20Pentru mai multe infprmafii se face trimitere la lucrarea
ffi ril:*1*J*:iffi,F;ffi :kr:m*r#;*nltxn speciald alui l. M.
Nzelez, Gebet und Gottesdienst im Neuen Testament, Eine Studie zur biblischen
Liturgie und Ethik 1=11rt5.iune gi Liturghie in Nolul Testament. Un studiu cu
I22 privire la etica 9i Liturghia biblici), Freiburg 1937 (27963).

123
-. SruPrr Pr Tr"olo-orr Brar'rci
Pnor. Dn. KoNsraNrrN NrKolAKopouiLos

Dacd se ia i:r considerare redecina etimologici a cuvAn- Riddcina etimologici a no,tiunii de',,imnografie" este
tului,,imnograhe" (riirvog + yqdQc;), afunci se poate infe- d.estul de evidentd., dar cu toate acestea existe anumite ne-
lege ci acest termen se referi in mod clar pi direct Ia ,,alcd- Iimuriri Privitoare la relalia ei cu ,,imnologiar1' Combina-
tuirea imnelor".221 Mai mult decAt atAt, (in sens mai larg) se rea term;nilor ripvog + A6yog (A€yr.r) Poate insepna ltit
poate deduce ciimnografia (plecAnd delascrierea de imne) cAntarea imnelor cAt gi analizarea (ce1:elarea) r+rl9to1"qn
inseamnl de fapt doxologie, slHvirea prin imne.z2 Cu toate ultim inleles al termeriului de ,,imnologie".est€ acela de
,,noue ramuri interdisciplinara a gtiinfei teologice"z6
carb
c[ in ultimeie deceriii ale secolului nostru aceastd nofiune
a fost folositd gi in alte sensuri (suplimentare fafi de cel ini- se ocup6 cu cercetarea istoriei gi a surselor bibliografice ale

!iaI), in care este cuprinsd in acelagi timp intreaga dezvol- imnelor bisericegti precum 9i cu studielea Poefilor 9i melo-
tare istoricd din domeniul literaturii bisericegti (redactarea zilor -fScdtori de cint[ri. "D7 Acestultim inleles al nofiunii
textelor, imaginea de ansamblu asupra imnografilor), to- nu este i:lsa cuprins in struchlra cfulii de fa!i. Aici, va fi luat
tugi in lucrarea de fald va fi pdstrat doar sensul ei inifial.zg in consideraEie doar sensul primar al nofiunii de ,,imnolo-
Agadar, tr concepfia acestei lucrdrl termenul de,,imnogra- gie" adicd lucrarea de sl[vire: Nu este mai pufin adevHrat
fie" semnifici rezultatul scrierii de imne, adicd,,suma tu- Iapml cd aici avem de-a face cu o streveche terminologie
turor imnelor" (ca gi texte poetico-literare). Imnografia este crigtinH."as in acest sens, Sfantul loan Gurd de Aur a co-
fructul trtregii creafii poetice bisericegti2rn prir, care este sld- mentat desfagurarea slujbei de dimineala (Utreniei) in fe-
vit Dumnezeu i:r cadrul lucririlor cultice ale Bisericii Orto- lul urmdtor: 'lin imnologiile diminefii, David (Psalmii lui
doxe. tn acelagi fel, adjectivul ,,imnografic" se referd la struc- David) se aflA la inceput, la mijloc gi la sfArgit'"22e
tura de alcituire a cAntdrilor liturgico - biserice$ti singula- i,n lucrarea de fald termenul de ,,imnologie" este in!e-
re,la detalii gramaticale, de limbd etc.zx les gifolosit in aqa fel incat coincide ca sens cu cuvantLll il:t-
21A se vedea M eydlrlEt"lrlvtrcil'Eyrcurctr
rudit,,imnodie", noliune folositl de Euripide (Hel' L424)'?s0
onardela (=\421s, Enciclopedie Grea-
York 1985' pag'77Q'
Ienny, Hymnologie, TRE vol' 15, Berlin-New
M.
n6
cI), vol. 3, Atena fdri an, pag. 642: ,,tStvoyqaQia (t'1).ro v,i ygd,Qn trq rlprvouq.
,116 5sveiea mai departe expunerile pe aceastd temi ale lui H. aon Eskew,
" (=Imnografie; redactarea Imnelor).
2A se vedea nota in D. Dimitrakos,Miya Ae{,Lrcdv 6Aqg rrlg'EMr;vucqe lAcio- Hymnologie, EKL vol. 2, Giittingen 1989, col' 586-587'
oqg (=Marele dicfionar al limbii greceqti), vol. L4, Atena 1978, pag. Tlg1 i16(
dN. a. Timadakis,'H pu(avtrv{ lfprvo"yqaQia rcal nolr1otg (= Imnografia 9i
31993, pag' 45:,,'H 6goAoyia " ' iprvoAoyir'
r5prvc;v efriprvqoq, 6 iyrcc.rpLaopog poezia bizantinH), ND Tesalonic
;.rt ripvouq." vedea mai depar-
%A se vedea structura gi alcituirea lucririi lui N.
B, Tomadakis, H pu(avtLvrl LprvoA6Yoq, t;.rvoAoyia .. ' eivat aqla(a lqotuvm('" A se
'H. (Lexikon al limbii grecegti
'TpvoyqaQta rai no[r1orq (=Imnografia gi poezia bizantind) ND Tesalonic s1993 ," C. Lampe (editor), APatristik Greek
f,1Z Lexikon
(9i recenzia l:uri K. Nikolakopoulos, in OFo 8,]994, pag. 727 gi urm6toarele.) De patristice), Oxfotd'71984, pag. 1'437 (cuvAntul:-tprvoAoyh)'
asemenea N. B. Tomadakis, 'TpvoAo1rcoi.6qor ta_rv noqtriv [nn1v rou pa;pa-
b,\ohrn q, Chrysostotnos,belotentiatia:P'G' 64, t2: ,,Ett dq0qwarq 0yvoAoy[-
N'
voi;l, Enerqpig Eratp eiaE Bu(avrwcint Enou\cbv 29 1=1".*"* imnografici ai arq,<al Ttqatoi *ai piooe ,<al teAeutaioq 6 Aaui6'' A sevedea deisemnea
WrH
B. Tomadakis,'lfpvog, T\EE uol. 11, Atena L97 6, coloana 950; G :
poelilor [in afarE de Roman Melodul]) (1959) pag.34. "LamPe-
zaA se vedea capitolul (editor), APatnstik Greek Lexikon (Lerjkon al limbii greceg! patristice) oxior4
,,imnografia titurgici', in lucrarea.lui H.-G. Beck, Kirche
und theologische Literatur im byzantinischen Reich (=Biserica gi literatura te-
?1984,pag.743\. "ll..': .i1--.
BoA se ved.ed N . B. Tomadakis,Tl pu(avtrq TpveroaQia rcat nolr1otq (=Imno-
ologicd in imperiul bizantin), Miinchen 1959, pag. Z62-2G6.
2sO dovadi insemnati il contituie gi
studiul lui G. L Tsouknidas,TpvoygaQr grafia gi poezia bizantini), ND Tesatonic3799!,pag' 47' Mai multeinform4ii
referitoare la aceasti temi a se vedea in: R. Schl\tterer, Hymnodie, LlltKvol'
5,
rcaf naqat4 qr] oe tg (=Observa;ii imnologice), @ e il,oy ia 55 (19 g4) 533-535.

r24
-
I

Paoa Dn. KorvstANTrN Nrxor.AKopoulos


I SruDrr DE Tsorocrp Brslrci
atetin sensul de lucrare, cat
$i de rezultat(melodia) al c6n_
tdrii de slav{. in viala liturgice a Noului Testament cu imnografia'- tea?in urm6, prin cele
crugt.a primarl, termenii
TyvoLoyiotgi Tpvg6ta 20 de secole creqtine, nefiind determinati local gi temporal
;lorarea adusd lui Dum_
nezeu prin interm:dr:] ".p;;r;
imnelor, 11
' precum gi, ,".rr,og"ti1_rt, - poate fi luat{ in considerare in principal sub douI forme
credinciogilor fald d.e El. diferite: : '1
Degi terme"il d: ,,imnologie,, L) Noul Testament insugi conline fragmente irnnotogi-'
apare desttil de rar in
aceasti lucrare, adjectivul ce sau imnice, care p6streazd foarte probabil o.li${ture,
_im1Jtoglc,, este folosit in schimb
mult mai frecvent strAnsd cu imnografia Bisericii primare sau pot fi ordonatel
;rriil
l,- ri
r;; ;;;; ffi :',:? #ffi1 i:'#&:1m,Tr*:: acesteia.
i;;#;;il;
+
ft.i les - ei de imnorogia Biserieii. 2) Noul Testament a influenlat imnografia ulterioard a
eriiilil
tocmai pe descrierea semnificafiilor #;1, Bisericii. Diferite versbte biblice dovedesc faptul cd, cAnti-
riilti
'?,il;jir

rit$il mentarea teologici a textelor


i*rofogi"" ;r;";;_
1lllllir .rr" .," intereselzl $i p." rile liturgice au luat nagtere prin preluarca ad literam a unor
iii i lilll
Ie-am selectat din Noul
tr11
f"rtu*"r,t. ";r" texte noutestamentare sau cd versetele biblice au servit drept
. ,ir
modele pentru textele liturgice de mai tArziu.
' ti:i
1.2, Noul Tefroment gi a{peCtete
:;.,1;
::fi ,nl" imnologire giliturgice Chiar daci aceasta imp5rfire s-ar limita numai Ia confi-
nuful Noului Testament gi la mdrturiile sale scrise, folosirea
4
De multd vreme, tofi cregtinii textelor noutestamentare in viala liturgici cregtind ar stArni
i.lt
!
-faptul ci Noul
sunt foarte congtienfi de
.4,
Testament unut Jintre cele mai impor- un mare interes. De notat ar fi fapful ci textele Noului'Tes-
tante izvoare ale tradifiei "stl
*,
&
.,esti;.;
scris de o insemndtate deosebit5,
ftl;iilffi#uT, tament au fost folosite in culhrl liturgic, apdrAnd in felurite-
le slujbe ale Bisericii prirhare. Aici trebuie menfionat faptul
NouI Testament a influ_
enfat - firi trdoialH _ in mod
fl1,

rff;l ,emr,in.ufi" multe dintre do_ ce, in contextul lucrXrii de fa!6 se va acorda spectrului tem-
::!fi1

fii. meniile de manifestare ale viefii porq care va fi mereu luatin considerare, un sens destul de
.r"g*ir,". Imnografia bise_
,

rli
g, riceascd, cu toate formele larg. Irr cercetarea mea voi porni, desigur, av,6nd labazlun
ei isioricei" aerrrott"re,
domeniu care intriinr""ur*-uf"; este un
]f ;; influenfd obiect nou - testamentar, de la Biserica primar5. Aceastd pe-
4 Testament. Aceastd influenf, _ a Noului
*
IL. [i;J.* ?ntreaga impletire rioadd ,,timpurie", ,,striveche cregtind" sau ,,striveche bi-
lir.i
sericeasc5.", care cuprinde - ?n principiu - primele doui se-
i,j Freiburg 1960, col.565 gi urmEtoarele.
J
ar Aceasti cole cregtineB2, fr! trebuie sE fie interpretatH i:r mod izolat,
x importanlE de netdgiduit
a Noului Testanrent penku Biserica
ffi, formeazd centul .,r..",, J- -r^^--- r - , _
iiffi:T;::I* j:L:Ty,6,;;;;;ffi
Vectre,
{t,
w, "i #'';:i:;T-i,^;n:"Ei a2A se vedea A. M, Ritter, Die friihchristliche Gemeinde und ihre Bedeutung
4';
t,,"
ffiI:Iff
pTaf]. '.'H::i:xli:r:;*r;=diT"L1fl1i#;i:#^!iJ;
recepfion
La des ecrits neotestamentarrur'""tu*"tt
th cregtinitatea firr die heutigen Strukturen der Kirche (=Comunitatea cregtihi primard gi in-
*i: mit4 (=iiec"p,"i"'^-r..rJi"" h^r,+a6+^_^-1^,, dps Ie
christianisme pri- semnitatea ei pentru structura actuali a Bisericii), in: acelagi; Charisma und
At!

lilii ilI,y,5ff
theka_ .;i!:[i*H'::,:Ty::il;#r,;"ffi
Ephemeridum
^
Theologicaru;i;;;;;";;*Erusmu ffHATff#:
primar) (Biblio- Caritas. Aufsiitze zur Geschidrte der alten Kirche (=11a1smi gi Caritas. Studii
privind istoria Bisericii vechi), ed. o. A. Ddrfler-Dierlaei Of ah*-Qdttingen 1993,
** studiileLdto.r"";;;"roci a,-*;-^^:_ ___, m 86), Leuven 1989. Degi
W:i :f,*i:#Ti::11Trii::'*;;:;;"#;;#:,?'Tllll"l'j;.i.iir
jlii:[: j:::",::11::_X;r,""r"*,a["#:Hffiffi:,1:"f;,1T:-
pag. 197 :,,in limbajuL.gtiin-gific 1u s-:*4_putut impune (noliunea'de,,cregtinism
primar") ca o hofiune'pitvina peiioaiiirga (.*) mai muit din motive practice
flil I]ff
eaceprivegtereceptareaNouluir"rtu*""iirr;.:'dffiiii;rffi
fl
Wh
I decAt principiaie intenfionez in urmitoarele sa md limitez la primele doud se-
cole (...)" ?n acest context nu este necesar a se incerca periodiziri mai exacte. Ca
ffi
w rz6
ffi
tL7
ffi
I
ili
::rt
J1:
I

I
* Sruorr PsTsolocraBrsLrci
,l,l Pnor. Dn. KoNsTANTIN Nrrouxopoulos

ci trebuie luat[ in consideratie in cadrul general al dezvol- cirei lucrdri imnologice. lntonarea imneloi in cadrul ruge-
tdrii cregtine, adici in strAnsi legituri cu imnogra-fia. ciunii nu a fost streine niciodati de-adundrile bisericegti 9i
Referitor la confinutul istoric Ai cel didactic, Noul Tes- ea nu trebuie privite nici acum ca ficdnd abstraclie de in-
tament ne-a transmis, neirdoieLrig diverse elemente imni- trunirile liturgice. Aici, s-ar cuveni subliniatl in mod deo-
ce gi imnologice de interes deosebit. 233 Necesitatea de ne- sebit atitudinea pozitivH a Bisericii ptimare fa{n dq canta-
tHgHduit, a slHvirii prin intermediul cantdrii a fost eviden- rea liturgici,a6 aceastd atitudine avend fuhdamentare bibli-
ce. Mul1i autori ne amintesc de pilda Pe care ne-a-oferit-oi
liat6 chiar de la i:rcepu! o vedem in viala gi purtarea Man-
tuitorului gi a Apostolilor SIi. Astfel de texte imnologice MAntuitorul gi Apoqtolii care,,0 pvr]oavtsq e[qAeov e lg td
constituie nucleul Noului Testament degi termenul de ,,im- 6qog tr,-rv ihcttisv".237 Tot aga de temeinici qi clari este in-
nografie noutestamentard" s-a incetdfenit mai ales in rAn- formagia pe care ne-o ofere evanghelistul Luca mentionand
du1 filologilor cregtini qi al bizantinologilore. cI dupi inel1are, Apostolii lui Hristos obignuiau sd cAnte
Dupd flrm se gtie, rugdciunea gi ,,dHruirea de sine" tss Domnului lor ,,6u TTctvt6g"; deci putem afirma caintr-ade-
a omului credincios cdke Dumnezeu constituie temelia ori- vdr ,,Apostolii delin primul loc in psalmodia creqtini"238'
CAntarea doxologicH liturgico - bisericeasc[ trebuie privitH
exemplu, ar putea fi redat aici un citat corespunzitor: G. Galitis, Das Alte Tes-
tament in der urapostolischen Verkiindigung (=Vedriul Testament in propov6-
in strAns5 legHtur6 cu rugeciunea, formAnd impreund cu
duirea apostolic[ primar{), in: I]Ancient Testament dans l'dglise (Etudes theo- aceasta o linie orientativd comuni care strebate viala MAn-
logiques 8) (=Vechiul Testament in Biserici) Chamb6sy - Geneve 1988, pag. 67: tuitorului", 23e Care a particiPa t, fdrd indoial[, la serviciile
,,Cregtinismul primar cuprinde pe de o parte corzunitateaprimard, tn care a avut
NIoh, Quasten, Musik und Gesang in de Kulten der heidnischen Antike und
loc propoviduirea apostolicd primari, gi Biserica primard, care a avut ca punct
de plecare comunitatea primari. irr ri*p ce comunitatea primarH, care a existat ctristlichen Friihzeit (=Muzici gi c6ntare in cultele pigAne antice 9i in timpul
pAni aproximativ la anul 70 dupd Hristos, era caracterizat6 prin activitatea cregtin primar), Miinster, L930, pag.78: ,,Pentru caracterul inclinat spre cantare
harismaticilor gi prin agteptarea venirii parusiei, caracterisfica timpului cregtin al cregtinismului primar avem acum dovezi deja in timpul apostolic ..' Efes'
primar, care se intinde p6nn in a doua jum6tate a secolului doi, consta.in orga- 5,19 ... Col3,76;'
rizarea fiecirei comunitiEi tn parte precum 9i a slujbelor dumnezeiegti."
ts7A se vedea locurile asem5nitoare din Mt. 25,30 gil\fu'14,26'
BPrin nofiunea ,,imnic" sunt caracterizate acele texte, care i::r calitate de imne aB
S.Kopsaclreilis,Ta pu(xtrtta;rouorrca 6qyava (=lnstrumentele muzicale
l.
vechi au gisit mai mult sau mai pufin, un loc in liturghia Bisericii primare. bizantine), Paradosi (Okt.-Dez. 1993), Heft 4 (8), pag. 489' Este vorba despre
Despre aceasti notiune a se vedea K.-P. liirns, Das hymnische Evangelium. locul din Lrca24,53: ,,raLfioan 6ta ncvtoq Ev tQ iegQ [alvo0vteq raf]
Untersuc-hungen zu Aufbau, Funktion und Herkunft der hymnischen Sdicke eui.oyorivteg tdv 0e6v",la aceasta ar fi de notat, faphrl cinofunea,,aivoovree"
in der ]ohannesoffenbarung (=Evanghelia imnici. Cercetdri cu privire la skuc- nu poate fi inliturati din context, deoarece este cuprinsi in mai multe manus-
tura, funcfia gi provenien[a fragmentelor imnice in Apocalipsa lui Ioan), Gti- crise importante, cum ar fi spre exemplu A, C2,W, @, V, synh, ocupAnd in
tersloh 1971, pag. 17-18; ,,imnologic,, - cu aceasta ne vom ocupa amlnunfit - sunt- aceste manuscrise r:n loc de necontestat.
tseCu aceasta imi permit si md impotrivesc in mod hotSrat afirmaf,ei nefonda-
numite textele, care au seryit ca modele tn aparigia imnografiei bisericeEti rdsi-
ritene. te a lui M. Nietin, Gebet und Gottesdienst im Neuen Testament, Eine Studie
/.
eA se vedea spre exemplu K. Mitsakis, The Hymnography of the Greek Chur- zur biblischen Liturgie und Ethik (=Rugiciune qi slujb{ divinn irr Noul Testa-
ch in the Early Christian Centuries (=Imnografia bisedcii grecegti in primele ment. Un studiu cu privire la liturghia 9i etica biblisi), Freibrirg 1?37 \'119-6?)'
secolele cregtine), lahrbuch der Osterreichischen Byzantinistik20 (1971) 36, pag.25, cd Iisus t , ,,t-u rugat niciodat{ imprql$i,cu ucemcri'-iar locul biblic,
8s in acest
context oferi unele expuneri interesante A. Calioas, Reflections on menfionat mai sus, pare a fi ,,o excepfe de la aceasti regul6"' Pe ce argument'
rrii
- ficAnd abstractie de ,,Sursele", care ne oferi mereu o imagine goali a eveni-
the Divine Liturgy (:Reflecgii cu privire la dumnezeiasca Liturghie), GOTR21
mentelor - se poate sprijini pirere4 cd Iisus nu s-ar fi rugat niciodata, in timpul
I

';l (t983)213-219.
iil
rii
jl t29
rz8
flr1

)
Pnor. Dn. KoNste.urrv NrxoLA.Kopour.os - Sruprr on Tsor.ocrs Brar.rci
l

divine de la sinagogd,'o, viafa ucenicitor sri gi a Bisericii pri- meniul textelor prozaice, cAt gi in cel al imnologiei biseri-
mare, gi poate fi regHsitX gi i::r practica liturgicH din ziiele cegti bizantine.
noastre. DacE interpret6m gerrezq evolulia gi istoria dezvoltd-
tn Noul Testament exisd diferite mentiuni temeinice gi rii imnografiei cregtine de-a lungul secolelor - imnografia
multe relatHri despre practicarea rugHciunii, despre psalmr, risiriteantr, ortodoxl fiind strAns legat5'de'ea - ca o succe-
despre felurite cantdri de slavi, 2a1 care ne prezintd zestrea siune, atunci, putem desigur, sd ne imagindm sursa imne-
imnologicr a cregtindtdfii primare. Ni se ,t ugu atenfia asu- lor neo-testamentare ca fiind o adevdratd gi foartEirhporl
pra faptului ci Biserica primari era foarte acdvH d.in punct tantH perli. UrmHrind derularea istoriei creqtine se poate
de vedere imnologic. Privite dintr-o perspectivd literir-cri- remarca faptul cd, chiar de la inceput, in primul secol, in
tic5, vechile imne cregtine au slujit - in felul lor- ca surs5 de care s-a redactat Noul Testament, a existat o anumitH im-
inspirafie pentru realizdrile cregtine urterioarePe, atatin d.o- nologie. in aceastH perioad5, in care trebuie descoperite ir-
ceputurile cregtinismului2s se pot recunohqte cele mai vechi
viefii Sale pimintegti, impreuni cu alli oameni? O asemeneu pr.r.,p.r.*r"
vedegte o lipsd de valabilitate, mai ales dac5 ni-L
dovezi ale cAnt5rii cregtine. Pream6rirea prin imne a lui
inchipuim pe Iirr, irrdu, Dumnezeu aparlinea - i:rtr-un mod, de la sine tn,teles, acti-
credincios, Care participa la viafa religioasH din mediur sa.r.
t
",
t, trebuie sd
uitim deasemenea fapt*l ci Noul Testament este o colecfie
de texte selective, vitdlii religioase (a1cXtuirea de imne) gi practicii (aplicarea
ba chiar de scrieri ocazionale, care nu au pretentie de descriere cultici) oegtinilor.z#
istoricd com-
pletd' o contestare indirecti a tezei rui Ni"l"r, * luarea in
considerare a urti-
mului aspect menfionat de citre mine despre serectivitatea textelor
nou-testa-
mentare, oferd I4I Fenske, ,,lJndwernihr betet c6nd vi ruga$) ...- (Mt. 65).
L 3. Ter min ologi o p eulind
ffii
Gebete in der aarisdrcrurenschrichen Kommunikation der
Antike ars Ausdruck
der Frommigkeit 1=R turr* in comunicarea intre oamenii din antichitate ca Referitor ia viala de rugHciune gi Ia imnele din timpul
expresie a piogeniei), Gotfingen 1997, pag. 264:
,,O incadrare a lui Iisus in obi_ cregtin primar, se poate afirma ci nu exista o surs5 de in:
ceiurile de rugdciune tradigionale este pugin probabirlr, inaf,r6de
faptul ciie
ruga la masi gi ci Se ruga in general.
1...1 naptul cH Esus nu a fost iescris in
formalii mai siguri gi rnai temeinicH, care este aga de aproa-
legitur[ cu rugHciunile celor contemporani Lui este cauzat probabil de lipsa
necesitifii de a relata despre obiceiurile d.in viafa de zi cu zi.i'A
se vedea mai
expunerile lui E. Fr. von der Goltz,DasGebet in der iltesten christen- (=Odele lui Solomon (Introducere - Text - Interpretare )), Atena 1974, pag.16.
{eparte
heit. Eine geschichtliche Untersuchung (=Rug6ciunea in Cregtin{tatea 26 pentru aceaasta observaS alui E. Wellesz, A History of Byzan-
Este caracteristic
veche.
O analizi istoric6), Leipzig 1901, pag.l gi urmdtoarea. tine Music and Hymnography (=1s1q.ia muzicii gi a imnografiei bizantine),
2a,Pentru susfinerea
acestei teze, pusi tr discufie de unii exegefi, a se vedea,E Oxford 21961", pag.32 9i urmdtoarele: ,,Va trebui sd studiem diferitele forme ale
(Slujba divind): III. Neues Testamenf fRE, Bd. 14, cAntirilor bisericegti (...) va trebui si incerc{m si vedem cum ar putea fi clasifi-
!1hn,-Golte,sdienst Berlin _
New York 1985, pag. 30: ,,participarea lui Iisus la slujba de la cate diferitele tipuri in grupuri ale ciror dezvoltare este dependent5 de dezvol-
sinagogi este
menf,onatd in diferite r6nduri (spre exempru Marcu t,2r gi tarea Lituighiei rHs5ritene. Cercetarea ne duce la i:rceputurile Cregtinismului."
urmitoaiell; 1,39;
6,2 par.; Ioan 6,59 ; 78,20)., 2e
A se vedea expunerile lui /oh. Kroll, Die dristliche Hyrimtrdik bis zu Klemens
2a11,
M. Nielen, Gebet und Gottesdienst im Neuen Testamen! Eine studie von Alexandria (=Imnodica cregtind pAnd la Clement din Alexandria) in: Ver-
zur
biblischen Liturgie und Ethik 1=p11*5.i*re qi Uturghie in zeichnis der Vorlesungen an der Akademie zu Brausenberg im Sornmer 1921,
Nolul Testament. Un
studiu privire la etica gi Liturghia biblici),.Frgib urg L937 (ztg6g), p^g. ei _ Kdnigsberg 1922, pag. 13: ,,Suntem indreptiltli sd presupu,rrem c5,
1u de la bun
Ei
urmitoarele. inceput, a fost incetdltiniti in cregtinism, aceasti formi frumoasi de exprimare
2eB. Tsakonas,
Ai'Or6ai. EoAop6wog (Eloayayrl_ Ke lpevov _ Eqprqveia) a sentimentelor religioase."

r30 T3T
.,.
ff.
.,*
Pnor. Dn. KoNsreNttN Nrrorlropour.os
Sruorr oe' Tro-locre Brst,rci
ffi,l
{ffi, pe de aceasti perioadd veche, decAt scrierile pauline.2s SfSn-
.'J:1 gorie de texte, ea cuPrinde diferite descrieri ale tezaurului
tul Pavel a trdit in epoca apostolici gi a participat el firsugi
imnografic de atunci.
direct la adundrile liturgice ale Bisericii primare. Din aces- ---
,$i,
te motive, mdrturiile sale scrise despre cultul primar gi des-
irip.i"inla ultimului punc! mi se Pare foarte necesar
&,,j pre componentele sale liturgice, se evidenfiazI prin auten-
si prezint'o anumite merturie PauHne, care ocupe b Pp,zi-
lie centrali in lucrarea de fa!i. E:* Y?.Ib?de..1re1!ionaie.a
,i:iiiil

,,lr
ticitate qi corectitudine. j
concrete gi consecventd a trei noliuni lituigtco imnologt-
Numeroase gi cuprinz6toare sunt fragmentele pauline
ce248 care apar in acelaqi mod (la forma de plural 9i ir acd-
din Noul Testament, care ne infigigeazd aspecte interesan-
eagi succesiune) ir doud locuri din epistolele pauline, dife-
te ale imnografiei gi imnologiei. SfAntul Pavel ni se infdli-
geaz6. ca un martor deosebit al culfului Bisericii primare,
rite qi independente unul de altul: psalmii, imnele gi c6ntdri-
le duhooniceEti.Fragrnentul, din cadrul Epistolei cHtre Efe-
prin faptul cH el citeaz6, ir:r epistolele sale, texte liturgice, fir
seni, eare vafi artaltzat este urmdtorul: ,,...d/J.d. nArlqo0cr0e
mod integral sau patfi,al,za' sau descrie cadrul cultic al epo-
riv zw eri prar t, AaAoivt eq €autolq liv) tP a h p oi q rcaL ii pv o q
cii sale. De un interes deosebit pentru lucrarea de fali sunt
rcaL QSatq nv€upatLKatq, filovr^eq rcal {-rdAAovteq rn laq-
textele din prima categorie menfionati, care dovedesc noua
i* big. upuitv tQ rcuqlcp" 5, 18 - 19- Intr-un a1t context, acela aI
lk, aparilie de imne cregtine2aT, iar in ce privegte a doua cate-
riil:
Epistolei cdtre Coloseni, apar, fiind folosite ir:r acelaqi sens,
i#)
f,,i
26A se vedea expunerile
lui E. Fr. von der Goltz, Das Gebet in der altesten Chris- cele trei notiuni imnografice (Epistola cdtre Coloseni : 3/
rlli
tenheit. Eine geschichtlic-he Untersuchung (=Rugiciunea fir cregtindtatea veche. 16):
*O A6yog to0 Xqrcrto0 €vorrceltol iv ripw rtAovokl,q,
iii
fii
lii::
O analizi istorici), Letpzigl90l, pag.123, in care epistolele pauline sunt liu-
€v rca.on ooQi4 br6dorcovt€g Kal vou0eto0vrle tourouq,
date ca fiind cele mai vechi gi mai sigure surse: ,,Toate celelalte surse au apdrut,
Pahpoiq {pvotg ci:\atq rru€u4aalKaiq iv [r11] Xd.gttt {6ovteq
?,tl

i,'!l in forma in care existi acum, abia dupi acestea gi chiar daci nu in toate textele,
'#. se poate totugi presupune cd influenla sfantului pavel in situa{iite presupuse tv taig rcag6latg ilpr6v rQ )eQ" P,L6).
ffii din comunitate a fost activ prezenti.,, Bineinleles ci toate aceste trei categorii de imne, care
conform SfAntului Pavel degineau o pozilie clarA2ae ir adu-
r{, 2{5A se vedea deasemenea
O. Cullmann, Das Gebet im Neuen Testament. Zu-
! gleich versuch einer vom Neuen Testament aus zu erteilenden Antwort auf
heutige Fragen (=Rugiciunea i:r Noul restament. Totodati o incercare de a da
un rdspuns din Noul Testament la iriLtrebdrile actuale), Tiibingen !994, pag.93: apet&Qqaoro q, ESITyt p @ e, (= Imnografie creptind: Cuvint intraductibil) 45
"Rugiciunile fixate liturgic, pe care Apostolul pavel le-a preluat din comu]rita- (1996)247, cele douH locuri pauline menfionate ca,,aluzii" ("{snawtypo6q"\la
tea cregtini primard, se inmullesc mai ales la sfArgitul epistolelor sale: el gtie c6 existenla imnelor cregtine autonome.
28 G. Schille, Friihchristliche Hymnen (=Imnele cregtine primgre), Berlin 1965,
acestea sunt citite in cadrul adundrilor cregtine. Ei vede in duh comunitatea ca
fiind inaintea sa." pag.2l:,[orbire imnic6, postuleazi in aceeaqi misurir.atAt Epistola cetre Efe-
2a7
A. Dohmes, Der pneumatische Charakter des Kultgesangens nach frrihchrist- seri cat gi cea cdtre Coloseni."
ae Se inlelege de la sine, ci Apostolul Pavel se mi$c5, cu aceastd terminologie,
lichen Zeugnissen (=caracterul duhovnicesc al cantdrii cultice dupd mirturiile
cregtine primare), ir:r: A. Mayer - l, Quasten - B. Neunheuser (editon), vom ctrist- exclusiv in domeniu liturgic. Aici este vorba de notiuni, care'zunt consacrate
lichen Mysterium, Festschrilt fir Odo Casel (=Despte misterul cregtin, Edifie exslusiv cultic.$iliturgic. A se vedea Mouotrcdq $avDjlqlrg|=h 'Eo4Eqt-Ipg.'
festivd penfru Odo Casel), Diisseldorf 1957, pag.36: ,,Apostolul pavel ne este - An66eutvov, (=Pandecte muzicale, Vot, t Yecer4iq.- Rug?Hfinea {1 seai{)
martor mai'ales pentru noile cAntiri prezente deja in cultul Bisericii primare. AlelQorqe @eouoyaw fl nZcoi,, Atenaal977ipag. "y', unde citateJe"pauline Slai
5us menlionate se referH la sfanta imnod.ie (i.eg& 0prvrp6[a) 9i sunt legate
indi-
El introduce mereu citate din noile cAntiri (I Tim. 3,15; Efes. S,LA)., ln mod
interesant caracteizeazd.Th. Papatheodorou, Xqtotravwrl TpvoyqaQra: Adyog solubil una db alta. A se vedea mai departe E, Fr. Von der Goltz, Das Gebet in
der liltesten Christenheit. Eine geschidrtliche Untersuchung (=Rugxciunea i:r

r32
t33
Pnon Da. KoNSTANTTN Nrror,"lropour.os
Sruorr os Tsor.ocrs Brsrrci

ndrile cultice Bisericii primare, nu repreziiiie, cu


a1e
,,trr- i-a folosit ir contextul epistolelor shle flr o asbmenea sim-
meni tehnici", ceva cu tofgl nou pentru Noul
Legd*a"|. p" plitate qi nafuralefe, i:rcAt orice presupunere sau speculalie
baza folosirii lor generalizate in Noul Testamelt
," ;;;; cum cH ar fi vorba de figuri literare sau de stil ori expresii
trage concluzia cd cei trei telmerLi reprezentau
ceva deja cu_ retorice, nu.are temei. Aici este vgrla de fapt, de trei nofi'
noscut cregtinilor gi de mult Ump Jtabilits,
Sfantui irur"f uni, care se d.elimite azdunade alta, gi care au fos! Pretuti4:
Cregtinltatea veche. O uytla istorici), fdpffi deni prezente inc5 irr Vechiul Testament gi se referi, in cal
,H"j;# ji;"j3gli::1,1"ry13a,"{{.',*.,*dieEpheser(=Episto_
iele cihe Fitipeni, riu*oru coroseni
drul comunitelii cregtine primare, la manifestXrile culticei
rresent;ir6;:f;#
ei i,T;TU#ffi:; a1e poporului ales al lui Dumnezeu. tn viala Bisericii cres-
1974,pag.229.
Aici este necesar a fi menti.onqLfaptul tine, prin diferitele cAnthri liturgice, unde sunt insinuate
cd, pdrerea lui Joh. Kayser,Beitrige zur
Geschichte und Erkliirung der att"sten
Kir.iluJyrrrr,"., 1=€ontribufii la istoria
cele trei nofiuni, este exprimat cu putere CuvAntul cel plin
gi explicarea celor mai vechi
imne bisericegti), paierbom rf saf,
f"glii, ;:*h de Duh allui Dumnezeu.Tl. S-ar cuveni menlionat totoda-
trei nofiuni se referi la viafa extra-riturgici
a prim,or *.gtt"t'fi-:;a"
t5, degi el incearci sd atenueze ,rrr1irr"u."u ir"*r- tH faptul c[, acegti trei termeni apar pAnH in zilele noastre
,*::

practica liturgicd. EI scrie: ,,Apostorulnu


,lprirrar-o leg,turd indirecti cu
in viala liturgicil gi reprezintd trei dintre nof,unile debazd.
lt,,
a dat in cere dou, texte l.r,
o prevedere referitoare
numai o reguli pentru impreuna "a"i"viefuire"i.ra gi de neinlocuit ale imnografiei ortodoxe.r2
0i t:.l,,:
cregtinilor in afara Liturghiei, de aceea.,,
{i, *.,trta ,"*rin""Eiu .i p""* Expresiile ,,misterioase" ale SfAnfului Pavel au Preocu-
bisericeasci propriu-zisd,, (pag."rL19). iar in alt loc: ,,dup5 pirerea
:113."."
noastrd, referitor Ia aceste texte padinj pat intens deopotrivi Biserica primarS" dar qi exegeza mai
fr ni treiuie sa ne g6ndim nici micar la
o cAntare la slujbele divine,, noud gi au generat confruntiri exegetice.2s3 Renumif Perinfl
il:
r !\i1.rn.L g*.ra, ,,r, are nici un rost, in cadrul
infelegerii cregrine - ca dealtfet bisericegti flrm ar fi Origen, Vasile cel Mare, Augustin, Ioan
i3 viafa liturgicd de cea z,nic'-privati
q;.."J";,;Jirtri parrirrt. _ri," i.rp*.a
I 1e*t.a-titu.gici); a se vedea referitor ra
aceasta observafia hi
l. Ern-st, idem, pag. 329: ,,bemn de luat in seame este
I faptul ci interaga viaF pri"vat Jt gi prUtic, este influenfati de 61A se vedea deasemenea M . Woltet, Der Brief an die Kolosser - Der Brief an
]1 -agmeniut
bucuria eshatorogic,."Hotiratoare ilacest *".
.i
gi teza lui E. weresz, A Philemon (=Epistola cdtre Coloseni * epistola citre Filimon),Wirzbtsg1993,
I History of Byzantine tvtlic-1nd Hymnograpiy """ .r,uzicii
ilf.,o.i. gi a imnogra_ pag. 190: ,,V. 16c numegte deci c6ntarea epidictici a comunitifii ca loc al pre-
, fiei bizantine), oxford ,1.961., pa{. gs,
Epistola citre coloseni este evide;t
;ori;*, ain contextul citatului din zenlei,CuvAntului lui Dumnezeu'.'1
faptul ca sfanrul pavel se referi la un uz szTrebuie menlionate aici spre exemplu doui referiri reprezentative din dome-
care pentru cititorii epistolei era
I"*git
4hlelSerea "rno*.,, niul muzical gi liturgic S. Heitz, Lexikon der wichtigsten liturgisdren Begriffe
termenului deja cunoscu! poate s6 fie
sprijiniti de folosirea sa (dexion al celor maiimportante no$iuni liturgicg), in: MysteriumderAnbetunp
deasi in Nour restament' Nogiunea
testamentaxe cu acelaqi nume sau
,,4t"ayo<" *iintegatura cu cartea vecrri- G6ttliche Liturgie und Stundengebet der Orthodoxen Kirche (=Misteriul Ado-
independent - apare
de celedoud locuri pauline hatate gi
t
tota a" z"J o. x*a ririi, Liturghia dumnezeiascd gi rugdciunea ceasurilor a Bisericii Ortodoxe),
in-Luc aZO,qZiZs,M;p. A,.1.,20;13,33; K61n L986, pag.769-788; O. N. Totika, En(topto eyrcurcAon'atbtrc6 Aef trc6 trlq
1{26). Noliunea consacratd liturgic 1 Cor
,,0Fvog,,rp"r"-iu ,,rUrtantiv numai ?n locu_ Bu(avtrvrj-q Mouow(s qe avdT ov r6opo EMrlvoq06DoEqg EtocAqoiae (=Mic
rile mai sus menfionatr i".U, (,tt;.r;
26, 30 T lili".u
Marcu 14,26;F.A.76p.5;Ew..LL2l. ;,
;;"L*at"ffi#M, diclionar encidopedic de muzic6 bizantind a Bisericii Ortodoxe de pretutindeni),
ceva incetllenit gi in Apocalipsa_lui "+'irf "rt. i" ajara locurilor pauline Atena 1993.
Ioan 1ap"i, S,e, M,3;15,3).4 se vedea s3Caracteristic scrie G. l. Papadopoulos, EuppoAgl eLq trlv lotoqrlav tr1s naq'
departe lo.h. Kayser.,Beitrdge ztr mai
Geschichte r:nd Erkrdrung der liltesten r]piv'ErrcA4onottrcfle MouoLrcrle (= Contributii la i9tq1! muzicii noastre
hymnen (=contribufii ra istoria gi expricarea Kircrren_
celor mai vechi imne bisericegti), bisericegti), Atena 1890 (ND:1977), pag. 53: ,,Ttvaq 6prr,i($6cig 6w6eL 6 An6-
Paderbom 21887, pag.18:
,... pavel t._l *ru"qt i. pr^fri, imne gi canted spi- otoAoq rcaI.civa OcQoqav toueltat preta{u tcitv tqriv ei6riv t6v qoy&rav,
rituale ca de ceva cunoscut, care nu are
nerroi. d" alie adaosuri explicative.,, neql roritou tri noAr) flgtoav oi ooQoi" (cu nota L14).

t34
115
1-
l
....,i
:.)
.t;:i:

541
!ii
,t1
il: i
Pnor. Dn. KoNsrl,Ntru Nrxorlxopour.os .- .. - StuPrr os Tsor.ocrs Brarrci

Gurd de Aur sau Ieronim s-au exprimat2n in legdfur[ cu unele de altele"2sT deoarece ele nu fac parte d'in terminolo-
aceste texte pauline gi ne-au transmis indicalii de mare aju- gia folositi in mod consecvent, ci doar in m9d intamPletor
tor impreund cu opiniile lor. Semnificafia exactd a celor trei gi neclar. Pentru aceaste categorie de cercetHton/ care soco-
no$uni rimAne totugi insuficient ldmuriti in contextul No- iusc disputa in legHturi cu acegti terrneni nu Poate adu-
"A
ului Testament. Mai ales in ultimele decenii s-au ficut mul- ce nici ,t .agtig gl, ca urmare, nu intrH iir aceastdsonfrun-
te propuneri exegetice in ceea ce privegte ace+-std proble- tare de opinii, a"r h,,dificilca din datele imprec.isb s&Sd'dez-.
m5, darin cele dinurmd, daci se privegte chestiuneairimod volte o imnologie crestine primari"Es' Chestiunea acestori
global, propunerile acestea au adus mai mult5 nedaritate termeni ,,misteriog\"Ne aflaliintr-un context destul de ne-
decAt llmurire. Enumerarea celor trei termeni ,,psalmi, imne bulos nu poate fi indatd elucidatd. Incercarea de a face o
gi cintdri duhoanicegti", dupd cum apare ea ilr epistolele pa- distincfie intre acegti termeni ar fi chiar ,,neindicatil,260u Pen-
uline, mai degrabi pune noi intrebHri exegezei moderne tru a d.ezlega conlinutul acestui mister Putem s[ ne folosim
decAt oferl lSmuriri gi rispunsuri. de cel mai simplu rHspuns: Prin tofi acegti termeni asemfi-
Referitor la interpretarea terminologiei pauline, apar nitori ca gi confinut, Sfand Pavel a rrrr.t si indice, in gene-
doud ipoteze gtiinlifice principale: Unii reflrnosc numai o
folosire ,,lipsit[ de riscuri" (adic[ fdrd responsabilitate gi sTAstfel E. Lohse,Die Briefe an die Kolosser und an Philemon (=EPistola catre
ta1968, pag' 217 Aproape aceeagi
fdrd intenlii concrete ale autorului) gi sinonim.ici. Allii pro- Coloseni qi cea cHtre Filimon), Gdttingen '
modalitate de exprimare este preluatd de F. MuJ3ner, Der Breif an die Epheser
pun o diferenflere conqtientd intre cele trei noliuni"zss.
(=Epistota cdtre Efeseni), (6TK 10), Wiirzburg 1982, pag' 749: ,,a deosebi una
Nu putem trece cu vederea nici opinia unor cercetitori, de alta cele trei categorii mentionate'psalmi', 'imne'9i'c6nthri', nu este posibil"'
care nu se consideri in stare, sd deosebeasci cei trei ter- A se vedea mai departe E. Schuseizer, Der Brief an die Kolosser (=Epistola citre
meni, care apar in aceste douH versete pauline. Acegti cer- Coloseni), (Evang.Kath. Kommentar zum Neuen Testament), Ziirich 9i altele
cetdtori considerl ci doar cu anevoie se poate face o deo- lgT6,pag.l5T.Depre,,aProaPesinonime"vorbegtegiP.Pokorny,DerBriefdes
Paului ut diu Koiotter (=EPistola lui Pavel cdtre Coloseni), (Theologischer
sebires6 gi cd nofiunile de mai sus ,,nu pot fi delimitate clar Handkommentar zum Nzuen Testament 10/I), Berlin 1987, pag' L47 '
b8!. Ernst,Die Briefe an die Philipper, an Philemon, an die Kolosser, an die
eA se vedea E. Wellesz, A History of Byzantine Music and Hymnography Epheser (=Epistolele citre Filipeni, FilimorL coloseni gi Efeseni) (Regensburger
(=Istoria muzicii gi a imnografiei bizantine), Oxford 2L961.,pag.33. loh lhyser, N.t1, n"gensUwgL974,pag.379; a se vedea deasemenea Pat' 229 9i urmitoa-
Beitrdge zur Gesdrichte und Erkliirung der iiltesten Kirchenhlrmnen (=Contri- relei,,toale incercarile, de a delimita cele trei tipuri de cAntare spirituali 9i de
bulii la istoria gi explicarea celor mai vechi imne bisericeqti), Paderbom 21881, a afla originea formei gi conlinuhrlui lor, sunt anevoioase"'
pag. 1,6 gi urmdtoarele. 5e Caractlristic sunt expunerile lui /oh. Kayser, Beitriige zur Geschichte und
EA se vedea expunerile importante despre diversitatea pirerilorla B:G. Tsa- Erktirung der iiltesten Kirchenhymnen (=Contribulii'1a istoria 9i explicarea
konas,^hr61lr1pa eiq rr;v nqrog KoAoooaeig enrmoAqv ro0 Anoor6Aou Ifa0- ceior maivechi imne bisericegti), Paderborn21881, care se referi la aceasti
Aou (Eioayc;yr] - rcelprevov - €gplveh) (=Comentariu la Epistola citre Coloseni tendinfi de interpretare; ca urmare unii susfin ci 9e po,'t recunoa'lle ,,in tolte
a Sf, Apostol Pavel (Introducere - Text - Interpretare)), Atena 1974, pag. L63. cele trei nofiuni, care ar trebui si conlind numai o acumulare paulinica, exdu-
64. se vedea spre exemplu R. Schnackenburg, Der Brief an die Epheser (=Epis- siv astfel deagtePtHri"' -
tola cEtre Efeseni), Ziirich qi altele L982, pag.243. M. Wolter, Der Brief an die 2trAstfel mot-a -motl. Gnilka,Der Epheserbrief (=Epistoia ciAe Efeseni), (Herders
Kolosser - Der Brief an Philemon (=Epistola cdtre Coloseni - epistola cdtre Fi- Theologischer Kommentar zum Neuen Test4g1gnt, B4.Xt2), Freiburg Ei altele
Iimon), Wtirzburg 1993, pag. 190. A. Lindemann,Der Kolosserbrief (=Epistola 1g71., pag.270: ,,Awea si diferenliem cele trei feluri de canteli, este ceva
nePo-
citre Coloseni), (Ziiricher Bibelkkommentare: NT; 10), Ziiridr 1983, pag.63. trivit. Limbajul este pur informativ."

a37
U6
t-
I

Pn on Dn. KoNstr.NtrN NrrolAKopoulos


Stuorr oB TsolocrB Brarrci,

ral, "slivirea lui Dumnezeu."251 este de la sine inleles cd toli nificalie abstracti. Aceasti concepfie exegeticl "a6tabilit, pe
cei care au opinii de acest fei, nu sunt capabili sH pitrundH baza acestorwersete pauline, componerite ininografice sem-
mai adAnc realitHEile liturgico - imnologice din Bisericapri- nificative ale slujbelor Biseiicii primare. Lr pofida acestui
marl pentru a dobAndi o imagine mai clari despre funda- prim acord generaL exegetii se diqtanleaze unii de alfl.des-
lui cultic al cuvintelor SfAntului Pavel. In orice_ caz, simpla tulde mult, atunci cAhd este vorba d'e a explisd'di?i-amd-
inglobare a nofiunilor sus - menlionate in domeniul imno- nuntit semnificafia termenilor.z# FicAnd abitraqie de deot
grafic al Bisericii primare262 nu este suficienti pentru a Ie sebirea tipologicH dintre psa1m, imn gi <idd, se fac6 simfit&
clarifica pe deplin semnificafia. o nesigurahld considerabilH i:r clipa in care se i:rcearcd o de-
O mai mare gi interesanti diversitate de argumente gd- finire mai profundE a fiecHrei nofiuni. tn acest contex! este
sim, in schimb la o altd grupe de cercetdtori, care conside- foarte interesanti ,,Mirturisirea" lui Calvin, care a vorbit
rH ci SfAntul Pavel a menfionat gi rAnduit cele trei expresii
despre dificultatea reale a deosebirii precise a acestor trei
imnografice intr-un mod bine determinat. Fiecare termen termeni26s. Cea mai importantd intrebare care se pune, re-
posedH propria sa substanld sau,, individualitate." x3 Apos-
feritor la aceastd tematicE" prive$te o eventuali dependen-
tolul leagi acegti termeni de forme liturgice concrele ale
cregtinismului primar, care pentru el nu par se aibe o sem-
f[ dintre acegti termeni gi viala cultice iudaic[ sau chiar o
identificare cu formele corespunzdtoare ale poeziei iudai-
%lloh. Kroll, Die christliche ce; Aproape tofi cercetitorii acceptd, in generaf ideea influ-
Hymnodikbis zu Klemens vonAlexandria (=1r*to-
dica cregtind pAnE la Clement din Alexandria), Kdnigsberg 1921,, pag. 4-5: enlei psalmodiei iudaice gi a liricii profane asupra prime-
,,Aceasta este o controversS, care i:rcepAnd de la Ieronim gi pAnH in fimpul de lor imne cregtine 266.Dacd., in afard de aceasta, se mai ia ir:r
fali a fost mereu dezbitutl, f.6rd ca sd fi gisit o rezolvare definitivi. Fa16 de
acegti termeni legali intre ei suntem firi rispuns. Cel mai probabil este faptul 2e A se vedea deasemenea /oh. Kayser, Beitriige zur Geschichte und Erkldrung
c[, Apostolul Pavel nu a intenlionat deloc o diferenliere, cele trei nofiuni avAnd
der iiltesten Kirchenhymnen (=Contribufii la istoria gi explicarea celor mai vedri
pentru el acelagi sens gi anume preasl5virea lui Dumnezeu."
262A'
imne bisericegti), Paderbom'z1881, pag. 15.
se vedea K. Mitsakis, The Hymnography of the Greek Church in the Early 26loannis Calaini,In omnes Novi Testamenti epistolas commentarii, editat de
Christian Centuries (=Imnografia Bisericii grecegti i:r primele secole cregtine),
A. Tholuck, vol. tI, Halle 21834, pag.51: ,,Qtrid different hymni a psalmis, et quid
lahrbuch der Ost*reichischm Byzantinist*20 (1971)32:,,Faph:l ci termenii psalm, rursum psalmi a canticis, dfficile est certa definitione tradere."
ism $i canteri spirituale se referd la activitatea imnografici a primilor cregtini 266A se vedea B. G. Tsakonas, 'Tn6pv1pa e ig rilv nqog Ko,l.oooaeiq dnLotoAllv
este in afara oricirei irdoieli insi nu este inci clar dactr fiecare dinfre termeni
toO Anoot6Aou llauAou (ELoayc'ryl1-retpevov - 6gpqveia) (=Comentariu la
face referire la un anumit fel de imn sau ei sunt doar o figuri de stil iar cei trei
Epistola citre coloseni a Sf. Apostol Pavel (Introducere - Text - tnterpretare)),
termeni se referl la unul gi acelagi lucru." A se vedea mai departe idem.Buea-
Atena 1975, pag. L63 qi urmitoarele: ,,'H enl6qraoLg 8nL tdrv Xqrrotravtr6v
vtLv{ lfpvoyqaQh rino r{v Kaw{ Ara0rlrcq rir6 rrlv EircovopaXh (=Imnogra-
0pva.rv ro0 i0vLrcoi r6oprou rcal trle ioubaircqe \tan4qbioLe elvat nr9avrl." A
fia bizantini din perioada nou-testamentar6 pinX la iconoclagti), Atena L985,
se vedea mai departe E.Wellesz, a History of Byzantine Music and Hymnogr^a-
pag,39-40.
6 in mod caracteristic phy (-Istoria muzicii gi a imnografiei bizantine), bxford 2 7961, pag.35: ,,in
accentu eazA E . Wellesz, a History of Byzantine Music and
primele zile ale cregtinismului erau cAnta$ psalmi in felul obignuit sinagogilor."
Hymnography (=Istoria muzicii gi a imnografieibizantine), Oxford'?L96L, pag.
Foarte interesanti se aratE a fi observafia lui D. C. F.G.Hebtdcr, Der literarisdre
34: ,,Individualitatea psalmului, a imnului gi a canterii spirituale este evidentd
Character der neutestamentliihen Schriften (=C.aaacterul liteiar al scrierilor
cercetdtorilor lifurgicii comparative." A se vedea mai departe W. Christ - M,
nou-testamentare), Leipzig 1908, pag. fZZ: ,,Tiilitia copildriei la Luca pre(rm
Paranikas kditoril, Anthologia Graeca Carminum Christianorum, Lipsiae 1871.
gi Apocalipsa confin destule dovezi de astfel de cAntiri, care arati modul i:r
(ND: Hildesheim 1963), pag. XD(.
care poezia vechi-testamentari a acfionat asupra formei lor." A se vedea de

r38
r39
Pn or, Dn. KoNsTANTTN Nrror,lropouros . - - - .*
. ...: Sr0orroBTnol,ocreBrsr.rci

consideratie gi faptui cH psaimii iudaici s-au folosit, i:r mod decursul anilor s-au cristalizat multe opinii gi s-au formu-
neindoielnic, gi in stujbele Bisericii primare, este lesne de lat multe argumente, care au adus, in chestiqBgq.{e fa!d,
inleles cH la lHmurirea semnificafiilor acestor noliuni pau- lumina gi au-contribuit la prbgresul treptat a1ieriaffi. Pen-
line pot apdrea mari necla rite1.26z tru a ne apropia firsH in mod temeinic de semnificaf,#'pau-
In afari de aceastl chestiune controversatE, gi anume linH a acestor nofiuni, orice demers exegetic izolat in ton-
in ce mdsurd au depins acegti termeni de. mediul cultic iu- textul nou-testamentar aPare ca insuficient. Pen@ limu-
daic gi dacH au fost intr-adevir influenfafi de acesta, se pun rirea sen ,tnificafiilor acestor trei termmi trebuie luate iri con4
gi alte intrebiri, referitoare la substanfa diferenfierii cilor siderafie, \.rtr-o mdsurfl mai mare, datele gi totodatfi facto-
trei termeni. Faptul cd avem de a face foarte probabil cu trei rii legafi de viala liturgica gi teologica, Precum 9i experien-
forme poetice diferite cunoscute tuturor credlnciogilor din !a imnografico - muzicald a Bisericii primare.
Biserica primarS, determind punerea intrebdrii: dupd ce cri- Cdutarea semnificaliei originare a termenilorpaulini 9i
terii se face aceastH diferenfiere? Aici, intri i:r joc mai mul_ a sensului lor vechi cregtin cuprinde doud stadii: In primul
!i factori, cum ar fi spre exemplu, forma lirici a acestor trei rand, trebuie s6 rispundem la intrebarea daca cele trei de-
specii de cantare (poezie, configuralie liricd, misura silabe- numiri sunt i:rtr-adevir trei forme diferite ale poeziei litur-
lor), limbajul lor (dependenfa de Septuagint4 crealii intr_ gice de atunci sau dac[ Sfantul Pavel le-a folosit pur qi -sim-
un stil nou) tonalitatea gi prelucrarea muzicali sau locul pt "u sinonime, adicd fdt6' aface o diferenliere deosebitd'
concret al acestor trei forme de cantdri in randuiala biseri- bac6 va reiegi ci avem de a face cu trei categorii imnografi-
ceasci a slujbelor ce diferite, atunci ar trebui cailrtr-o a doua f.azd'safie limu-
Dupd flrn iun prezentat in cele de mai sus, nimeni nu rit feluli:r care d.ifer5 cele teri nosuni. ln plus ar trebui sd se
poate afirma, cd in zilele noastre s-a lHmurit intr_un mod f,ni cont gi de alfi factori cum ar fi de pi1d6, gradul de de-
mulEumitor gi exhaustiv problematica semnificaliilor celor pendenli fali de Vedriul Legdm6nt conotafla proprie a con-
trei termeni din vremea sf6ntului pavel. Cu siguranld ci i:r Einutului, forma textului la cAntdrile cultice
iruudite etc'
Unii exegeli sunt de p[rere cH iirtreaga problematici a
asemenea C. F. D. Moule,Worclip in the New Testament (=Adorarea
in Noul ajuns intr-un moment dificil, in care, de fapt, nu poate fi
Testament), Ridrmond L95L, pag. 69.
MCaracteristice sunt expunerile dati o semnificalie clara fiecSruia dintre cei trei termeni,
referitoare Ia aceastE temi ale w. christ M, zffi Tofug1 eu cred cH
Paranikas (editori), Anthologia Graeca carminum Chrisfianorum,
- care i:r mod evident, se intrep[tmnd'
Lipsiae Lg71
(ND: Hildesheim 1963), pag. XIX gi urmitoarele. Nu trebuie gi nu
este nevoie
ca rdspunsul definitiv in legituri cu semnificafia 64 se vedea spre exemplu C. F. D. Moule,Worship in the New Testament
,,psalmi1or,, plulni se se p,ne
intr-o relagie de dependenli fafi de influenla iudaici. prin aceasta ia (=Adorarga in Noul Testament), Richmond 7967,pag.69: ,,Psalmii 9i imnele
precum gi cintdrile spirituale, sunt probabil contopite unele in aitele, firi ca
nagtere o
viziune nereflectati asupra unei provenienle totale a curtului cregtin din
cer
iudaic-sinagogaf dupd cum este exprimat acest rucru de cdtre G, stathis,TL intotdeauna limitele dintre ele si fie kasate foarte clar intre sfArqitul citirii 9i
rcai rigyr] naqriOoorl rqg pu(avcrvqe r[.rantrrcr1g (=Traditia bizantini irnceputul creafiei libere." in mod interesant vorbe9te F.Iftihri G- ottqsdign-st
"A"oprl TRE Bd.14,.Be?lin"- New York,
a c6ntirii rapide gi a celei lente), in: El. Voulgarakis gi algii (editori),
A[kg rcal 1=Sf";Uu dumnezeiascH): III. Neues Testament,
noAttLopr6q (=valori gi civilizafie), Edifie festivi pentru prof. Dr. i. pag.34, in acest context, nu desPre,,suPraPrlnere", ci desffioo;,irirudire apro-
Theiod.orou,
Atena 1991., pag.385: ,,... t'1 nqr,:tolqrouavrrc{ Aarqeh py\re y.ioa
dn,::.rlv pia"ti" a termenilor: ,,indeaproape inrudili sunt'pdabnii, imnele 9i odele' (Col'
iou6arrcrj owayo:yrlrai Aatqeutrcrl ouvr]Oeu.,, lfi;Bt.5,19),IlLreca sd putem deosebii aceste specii mai precis"'

740 r41
Pnor. Dn. KoNsmrqrrx Nrror.aropour,os
Sruorr pp Tpor,ocrp Brsr,rci
exist6 posibilitatea de a contribui in mod
murtilaterar ra pro-
gresul cercetHrii gi de a aduce un aport cu
alte,,mici clrd_ ipsatrrir biufa ai tli
miz7" Ia edificarea unui r{spuns mai deplin. Israel. Penffu Grigore Teologul,,psalmodia" 4q-insemna
O folositoare cdlduzd cire sI ne aiute la cAntare de psalmi. Psalmii noi, cregtini, slujeau maimult
perceperea gi
limurirea terminologiei pe care o vom forosi ir, .or,tir,ruru sufletului. Ei se deosebeau puternic de cAntdrile s'gctaie,'in -
ar putea fr, pe de oparte, cuprinzdtoarea
literaturd patris- primul rAnd prin tonalitate qi prin confinut. Astfet el sgria
tic, a primelor secorg iar pe de altd partq imnografia urmdtoar e:,, Al aLapc.r p ev r5 pvouq avt I cu pr ndva-,v
Bise-
ricii primare gi respectiv a Bisericii (itodox tparprp6tav avtl rCov aloyqrc^rv Auyroparan *oii
qogarcov."u0 Prirt aceasta, el a vrut si evidenlieze".carac-
e, pJb,aza cere_
ia se poate ar5ta procesul ulterior de receptare
a acestora.
terul duhormicesc aI imnelor bisericegti timpurii, imne care
I.3.1. Psalmos - t[;a,l,pr6g presupuneau participarea personald a credinciogilor gi nu
trebuiau sa fie legate de vreun instrument mUlocitor.
Nu este absolut necesar gi de la sine inteles, de a Mai departe, aparilia gi impunerea, din punct de vede-
iden_
tifica cantdrile cultice ale Bisericii vectLi, desemnate re lingvistic, a substantivului ,,t]:al.rq;" trebuie vHzut5 ca
de sfan-
prin noliunea ,,psalm,,, cu psalmii davidici avAnd loc i:r perioada cregtind timpurie. Acest cuvAnt se re-
YlP-rd
chiului LegimAnt. Nu numai Sfantuipavel insugi,
ai Ve_
ferd pAnd i:r ziua de astdzt, i:r general, la cAntirepl bisericesc
ci gi tite_
ratura referitoare ra imnografia gi imnologia gi nu numai Ia persoana care recita psalmii davidici. Pokivit
periora"i f.i-
mare ne dau informalii temeinice referitoireia
noii psaimi unei informafii interesante, transmise de istoricului biseri-
cregtini, care ins5, pistreazd o legdfuri cesc Eusebiu de Cezaree*7l(+ 339), Sfand Iustin Martirul
strAnsd." pruf*ii
lui David"26e O cercetare mai ap"rofundati a termenului (+ cca. L65) ar fi alcituit b scriere intitulatH ,,VaLrnq" car.e
ne va ajuta si luim in consideragie si a," ins5, din picate, nu ni s-a p5skat gi care confinea, probabil,
Tpsalm'- ,rp".L
legate de aceasti nofiune. noi cAnt[ri de provenien]i cregtine272. Atathperioada apos-
tolic5, respectiv primari cregtini2re ca gi in cea bizantini, no-
L3.1.L. Aspecte etimologice si literare
mGrigorie Teologul, Oratio 5, 2,5: P.G. 35,70819. Interpretarea cuvAntului
,,Sal'pr,pbbn", pe carc loh. Quasten, in: Musik und Gesang in den Kulten der
. .Folosirea nofiunii ,,psalm,, in sens etimologic respec_
tiv istorico - lingvistic poate fi de mare ajutor pJntru
heidnishen Antike und christlichen Fnihzeit (=Muzici 9i c6ntare in cultele
plsut antichitdfii pdgAne 9i in timpul eregtin primar), MiiLnster 1930, pag.83, o intre-
urmitor al cercetirii noastre. Nr,r numai in greaca prinde, atunci cAnd redi cuvintul.rl.ral,prp6iav prin Psalmi" este neclard qi
*od"r_ destul de ambigui: ,,... in locul cAntirilor (ar fi) apErut psaknii."
na, ci gi i:r vechiul Iimbaj cregtin, cuvantul
,,psalm,, nu era m Eusebiu din Cezareea, Hist. Eccles. IV 18,5: "ini. toriT otg iSiyeygappdvov
r{z6.Lqq". '. -.:"
26e
A se vedea Ma x, Herzag sachsen, Erklrirung der psalmen und m{ @eoAolwa peAecrlprata, (= Sddii 6ologiee) Vol.
se vedea P. K. Christou,
-oan Cantica in
' ihrer'liturgischen verwendung 1=g1pu.^... pr-Jriaor gi h c6ntErilor ftr forosirea
' L "IlpvdltqaQuc4Tesalonic 1981,pag.29: ,,6 Touotlvoq ouvirafev anoAeo0tv
lor lifurgicl), Regensburg-R im tStq, pug. ouyyqaprpa pri tdv rlcAov Vahqe, ro 6noiov 6Aiyq ripQfoAh 0n&qXer 6tt
e,,,tn"a""*", *.af".;;#;;,
cdntate, dupi modul de cdntare a psj*ioc neqretlev 6pvouq."
.arrta"it. compuse de credinciogi
(lCot 74,26).', 2n A se vedea spre exemplu canonul 25 Apostolic ,,Triuv e( rntlqov nqooeA06-
vrr,w ay&yov rceAefoprev, pouAeuop6voug yaptiv, anay,'trboraq rai {d.ttag
r42
143
l

....",\

. .l. ii

,lii,lt
i,&!k'
'il1 Brsr.rci
l oB TBor-oors
.,.
' i1, Pnor, Dn, KoNsTANTTN NrKoLAKopouLos ' "l:"'
tii
9i chiar de la,,QaAV6q" '
278
,,QaApcp0h"*
' Qit,rAtrlg
liunea a putrat irtotdeauna,/sernnifi catia neogreceascH/'274 Semnificafia clasici din greaca veche a verbului ,,'+o'1'-
adici aceea de ,,cAntire! bisericesc.'Astfel prin canonul L5
Lo)" r:re indicH un factor care este omis mereu/'qi an'Y---------------m-e:

de la Sinodul local din Laodiceea (354 d. Hr.) s-a stabilit ir:r ;;"rrly;the sttings of musical insEuments, play,' itttfi-
mod oficial, instituirea de cAntXreli bisericegti: ,,fleql tot ptl
ged instrument witi the fingers, and.not with tne3tlctro1"
6eiv nA6ov t<jov rcavovLKdv Vd.lf,c^rV ti,-rv Erltov &ypova hruzicale,
dntapatrovra)v, rcai and 6rQ0€qag. rpaM6vtrov, €tdqroug [cei mai mulfi dintre cAnt[-relii la instrumentele
.anta la instrumentele cu corzi, cu degetele 9i hu cti
rrvag {dMew tv'Ercrz\rloiq'.* Fdrdi::rdoiald ci trebuie sE
plectronul).2D Prinurmare, avem aici legitura originale din-
se plece de la semnificagia generali a termenilor ,sfid,Afua"86
ire noliunea de ,,psa1m" gi muzica instrumentale'z8o Re1ie-
p6vov", G. A. Rallis - M. Potlis, Euvrayp,a tdv 0eicov rcai leq6v Kav6va.ry farea acestei legaturi, dovediti Prin argumente, dintre
(=Sintagma sfintelor gidumnezeieqtilor canoane), vol. 2, Atena 1852 [NeuDruck: ,,psdlrr{'9i muzica Profane sau/ mai concret sPus/ cu instm-
19661, pag.33).
zaA se vedea expunerea hi F. Salooni, Strumento musicale e culto cristiano rientele cu coardefsl este foarte util6 pentru contextul cer-
(=Instrumentul muzical gi cultul cregtin) (Col. 3,16, Ef. 5, 18-27), RBR 5 (1970) cetirii noastre, chiar dacS acest aspect depagegte domeniul
177: ,,Chiar gi in limba $eaci atat bizantini cAt Ei modemf verbul psallein liturgic. Biserica primarl (gi pane asteziBiserica ortodoxa)
semnificH irr mod exclusiv cAntare." nu a introdus, din felurite motive, instrumentez8z in s[vAr-
IIHAAAION, Atena eL98Z pag. 425. A se vedea deasemene a G. Th. Stathis,
'zEln:
,,,1 Vri,i,teg. Oi ao(yrFot rtrrtyeq rng Ercrclqoiag, in: A[ntu1a r1g ErcrcArloias TReferitor la noliunea ,,Psalmodie", a se vedea lucrarea htr Ath. voutlis, LoY-
rrlq'EnndOog (=,,Cicadele" neostenite ale Bisericii in: DipticeleBisericii Greci- dogmatic-etice
;.rattxoq0rral 6it,g ".le 6qgo66[ou rl.raA$cp0iaq-(=AsPectele
ei), Atena, 'J.989, pag. 8'; G. W. H, Larnpe (editor), A Patriitic Greek Lexicon ale Atenal994,mai.alespag.17-24, in care cu ajutorul unei
c6ntirii ortodoxe),
(=Lexicon al limbii grecegti patristice), Oxford 7 L984, pag.1540. mulfimi dovezi aruncd o lumine asupra etimologiei lor'
d.e
'6ln cazul verbului npsallo", se poate menfiona aici un text interesant din 278Despre nofiunea ,,psaltire" gi terininologia corespunzitoare de aceeagi ori-
psalmii davidici, in care Septuaginta (LXX) folosegte cuvAntul ,,psallo" cu gine a se vede a G. Stithis, Oi rivayqappratLopol rcal ta pa0-{pata
q e \vea'
sensul general de cAntare: ,fia)rLare tQ 6v6patr aritoO 6rL rcaA6v" (Ps. itrvqg pelonor.i"aq (=Anagramatisme'gi leclii de compozitie a muzicii bizanti-
t341135,3b).Inteiesant este aici sensul dublu al originalului ebraic n':nt (a se ,,e), (institut ae Musicologle Byzantine, Et*des 3), Atena 1979' pag' 29 9i urmi-
vedea lnt in: W, Genesius, Hebriiisctres und aramiiisches Wdrterbuch iiber das toarele.
AIte Testament (=Dictionar Ebraic Ai Aramaic al Ved:riului Testament), Berlin m H. G. Liddelt - R, (editori),A Greek-English Lexicon (=Lexicon al limbii
Scott
- Gcittigen - Heidelberg 1962, pag.201) a) a lduda gi b) a c6nta la un instrument greceqti patristice), Oxford
e1983, pag' 2018'
cu coarde; ambele posibilitifi de exprimare sunt luate in considerare in doui il e r" ,"a"" gi expunerile gi unele dovezi importantela F. Salztoni, Strumento
traduceri ale Bibliei: a) Traducerea lui Martin Luther (Stuftgart 1985): ,,CAntali musicale e culto cristiano (=Instmmentul muZical 9i cultul creqtin)
(Col' 3'16'
numelui Lui, cici El este bun" b) Tradueerea Unitari (Freiburg - Basel - Wien Iif.5,78-27),RBR 5 (1970) 175: ,, Substantivul psalm indic5. o cAntare acomPa-
1980): ,,CAntaS numelui Lui, cici El este bun". Dac{ se ia in considerare tradu- niati de un instrument muzical."
cerea greceasci a psalmilor (LXX), se poate recunoagte imediat interpretarea zard ss ygdss referitor Ia aceastS tem6 G. Delting, rr;rvoc, in: Tftl4llvT, vo1.,8,
verbului,,r[.rd,l,Aco" in forma imperativi, tr sensul de "cAntare de laud5.", ,,prea- pag.494.'
slivire". La aceasti formulare psalmic-davidici este vorba de o mirturie clari ioz[.1"61e1 16 acest aspect important a atitudinii ortodoxe liturgice a se vedea
pentru sensul general a lui,,psallo", care nu este neapdrht in legiturd str6nsi expunerile lui G. L Papadopoulos,'Imoqrrrl intorc6rqoq rngBu(awwqq
ErocAq-
eu psalmii vechi-testamentari. Alte exemple: Ps.7,17;72113 ,5;29130,4;46147,7;
o,ao"r*{e Mouorrcqe ano r6v anootoArcOv xqo"gl Fixe1toll rc10'{paq
65166,2;67168,33;707L08,3;1451146,2. in afard de aceasta, alegerea ficuti Ia (1-1900;r.X.),(=ExpunereistoricHamuziciibiseritegiibizantinedintimpurile
traducerea greceascl face, firi tndoiali, trimitere la desprinderea psalmilor gi ,po,toli..pa''ai',p..,.'.t(1.1900d.Hr)Atena1904(N.D.Katerini1990),p,
imnelor, tr cadrul Cregtinismului primar, ,,1a momentul potrivit" de instru- 72: *A77( oi. nare[eq rrle ErcrcArlohq t1€ortoan, rcat& to
nagd6et'ypa r1S
mentele muzicale.
il
I
iii 145

il
ffir
.rr.l
W
. $it:
Pn or, Dn, KoNsreNtrN Nxor,eropour,os Teorocrr Brarrcl
r diili,

iil,
4iii,
Sruotr oe

girea slujbei liturgice. Aceasta pozifie clard impotriva in-


{lr
Firi indoialH ci Sfand Grigore de Nyssa era co. n€tient de
I
I strumentelor, apare gi in numeroase opere ale Sfinlilor pd- aceast lucru, deoarece ire cadrul exegezei biblice Pe care o
[::
rinti283. Pentru semnificafia cregtinH primarE a cuvAntului
face terminologiei imnologice ia in consideralie gi semnifi-
i.'

,,psdLm", un rol fundamental l-a jucat cu siguranld ,,Veg-


a

{rl, cafia inifiali a substantivului ycrl,pog: ,,tpaAploq *eyf dA


mAntul" muzical precum gi configurafia textelor psaltice io'tw 116ta toO 6qrTdvou toO pouotrco0 preA<1.r6ra.'-',.?e:Qin-e-,
il'
l
(chiar daci se rimAne doar in domeniul muzicii vocale). inleles cH Grigore de Nyssa nu s-a limitat numai la'prezen-.
r
I
tarea semnificaliei profane a noflunii, ci a evidenliat insu-i
i {.ranp4;Oiag to0 Ea:t{gog {;rrirv rai rriv 0eic.rv Anoot6Acov, drcrog lqrlorg girea caracteristici a psalmului gi anume, caracterul de cAn-
yir,'r1tar iv rn ErcxnrloQ pdvov r{s Qa;vrltmrps
;-rouorr{g, €vera rrls euorrc6-
rrltoq rai rcopr[.r6rr1tog ro0 QarvqtLrco0 6gyrivou, ctrqy6qeuoav 6l aOorqpr,rq tare reiigios- bisericeasce,2ss care ajute cugetirii omene$ti se
rrlv 1gr10rv trlq dqyavKrle pouorrrl+ rie qeqoriorle 1aqarcr{qa xoopLrcdv xai se tnalte citre Dumneze1J.286
rl6ovrrc6v, rcai tv yiver cbq e1o$or1S m r;6r) riveu toO rbeeAlprou ... Tnd triv FirS trdoiali c[ aici nu avem de-a face c'tt vreo tradifie
natdqnrv ou p6vov rinsxi.e(o0r; rrle 'Ercrciqohq ri dqyavucrl pouorrcrl, d:Md
ralt'1 geta rne QcdvryKrtg ouvdvanq 6tv dnergrirq
mai tArzie gi ci de fapt nu a existat nici o perioadH in care
, 6ni,i,q yilrcataxArior;1 t';
6qyavm{ ,r4v bLdvoLav rriv preA<p6oupdvc,-rv qrlprcttarv, rcai pr1 Dratag &rw1rd. cAntdrile cultice au fost legate de foiosirea instrumenteleor
iv rQ vaQ 6reyeq6preva aio0r\p,ara." A se vedea mai departe argumentalia muzicale. Dovezile care ateste faptul cd toate cantHrile Bi-
luiK.Nikolakopoulos,Diebyzantinische Musik als Grundbestandteil des ortho-
sericii primare se intonau fird ajutorul instrumentelor, tri-
doxen Kultus (=Muzica bizantini ca parte constitutivi a cultului ortodox), oFo
3 (1989) 50 gi urmXtoarele: ,,Absenla instrumentelor musicale, respectiv a orgii
mit cdtre incep-uturi. ,,Psalms and hymns and spiritual songs'
bisericegti nu numai cd nu este-o lipsd, ci un fapt fundamentat teologic an- must have been heard on many occasions - and incidental-
ai
thropologig de la sine infeles. in tradiEa ortodoxd, vocea umand diruiti de Iy, they were probably uncompanied. Though the Temple
Dumnezeu de Ia nagterg este vdzutd drept cel mai perfect gi mai natural insku-
had elaborate droirs withinstrumental accomPaniment, the
ment pentru exprimarea'cuvantulur (...) sfinfii pdrinfi au exclus instrumente-
le din cadrul slujbelor bisericegti, pentru a face o diferenfi clard intre cregtinism
poor and frequently clandestine Christian assemblies can
gi iudaism pe de o parte gi intre'ortodoxie'qi sectele eretice pe de alti parte. hardly have boasted instruments" (,,Psalmii, imnele, pre-
Aici s-ar mai putea menfiona qi ua fapt care sprijind excluderea instrumentelor: cum Si cAntarile duhovnicegti s-au ficut auzite de multe ori
Este caracteristic faptul ci, in muzica bizantind, este posibili o impH4ire diver-
se a tonatteFlor bisericegti in intervale mai mici, astfel c{, aceaste bogitie de
- gi probabil cd i:rtAmpletor, nu erau acomPaniate. Cu toa-
intervale nu poate fi redati in mod autentic prin muzica instrumentali euro- te cH templul avea coruri sofisticate cu acomPaniament in-
peani care dispune numai de intervale principale.,, A se vedea deasemenea G, M Grigorie de Nis4 Inscriptiones Psalmorum, 2, 3; BEII 65,43,i)4. A se vedea mai
Stathis, TI rlrantmrl t61vr1 crc1v dq066o[r1 ,i,atqeh (=Arta cAntirii bisericegti
departe interpretarea asemindtoare a SfilntufuiVasile cel Mare, Homiliae super
in liturghia ortodoxi), EQr1ptptoE 32 (L953) 77.
283Marturii patristice importante Psalmos 29,1: P.G.29,305 vrd. BEII 52,54; ,,T)ore 6 rfaz\pdq oyog dorl ;rouoL-
pe aceastd remd: Eusebiu din cezareea, com-
16g,6tav eigri0ptorg rcatd. toug dqprovrrcouq A6youq riqdg td 6g"lavov rqou-
mentaria in Psalmos LXX: P.G. Z1,ZBBD; GrigorieTeologttl, Oratio V, Contra
ryau"
]ulianum Il P.G. 3t 709 B; lsidor aon Pelusion, Epistola 364: p.G. 79, 3gg D - 3g9 asA se vedea O. N. Totika, Enltopo eyrcurio*at6m6'Ae Eii6 rrlg Bu(,avtrvr15
A. A se vedea mai departe expunerile interesante ale lui F. salaoni, stmmento
MouoLrcrls r11e a\tdtov r<6opo EMqvog066o[$ ErcKrlqotas (= Mic dicfionar
musicale e culto cristiano (=Instrumentul muzical gi cultul cregtin) (Col. 3,16,
elciclopedic de muzici bizantini a Biggricii Ortodoxe de pretutindeni.), Atena
Bfl5, 18-27), RBR 5 (1970) 185: ,,Va ricordato che generalmente i padri ecclesi-
]9S3, pag. 454: ,,VaLp6E @qqorceutLr{'CfO4, tr**lqouotLrc-6.g Tpvoq."
astici ctLiamano gli strumenti musicali opera satanic, solo per il fatto che di essi especific pentru Grigorie de Nisa este interpretarea sa, caracterizati prin di-
se servivsno i pagani perla loro orgie e per i loro culti idolatrici, come ad esem-
mensiunea spirituali; a se vedea Grigorie deNisa, Inscriptiones Psalmorum,2,3;
i pio in quello orgiastico di Bacco."
BEn 66,42,14-17.

r46 r47
i

i:
Nrrollropouros Stti'orr or Teor,o.orn Blulrci
Pnor. Dn. KoxsraNrrr.t

strumental, sHracele gi adesea ilegalele adundri cregtine nu tuia se transform6 in cAntare plini de recunogtinle"o. in
putea sh aibH astfel de instrumente").287 Din absenla instru- acestmod, SfAntul Pavel exdude orice acompaniament su-
mentelor irn cAntarea psa1milorz88 gi altor imne ale Bisericii plimentar al rugiciunii comune..
-
cregtine, se poate deduce o anumiti distanlare a psalmilor in contextul celor enunfate'mai sus, trebuie preciZat
cregtini fafd de cei davidici, ca urmare, neputAnd fi vorba incd un element decisiv Pentru semnificatia telmenului"
de identitate intre aceste douH categorii de psalmi. psalm" gi anume: Noliunea are de a facein mod cert cu con- .

Chiar gi cu cea mai mare bunivoinld, principiul profan hgr.utiu textului psaimului respectiv. Chiar dacH nu accep- i
al ,,instrumentahtatii" psalmilor nu poate fi intemeiat pe tdrln ad litter am caracterul instrumental al psalmului, acesta
versetele pauline pe care le-am tratat. Ilrtregul context ling- este totuqi dependent de nuanlarea lui muzicali (exclusiv
vistic Ai de conlinut al citatelor, atAt din Efeseni cAt 9i din vocalH) iar prin aceasta este strAns legat de forma iui con-
Coloseni, exclude orice legiturd intre cAntdrile cultice re- cretd, poeticd." 2e1.
spective gi instrumentele muzicale28e. SfAntul Pavel abor- Psalmii cei noi ai Bisericii creqtine au, bineinleles, mul-
deazd,in mod clar caracterul duhormicesc al activitdlii me- te in comun cu PSaImii bibligi ai lui David. Nu ar fi exage-
lodice a credinciogilor, atunci cAnd folosegte expresii ca rat daci s-ar afirma faphrl ci psalmii davidici au servit drept
modele2e sau,,strofe introductiv su i71 crearea noilor cAn-
ze3
,,rpaAAovreq tr;1 rcagbu7." (Efeseni 5,19) gi,,{6ovceg 6v taiq
r<;otqblalq" (Coloseni 3,'l'6).Tendinla clari a contextului pa-
2s Caracterul spiritual al cAntirii Pauline este exprimat i:r mod strilucit in: /.
ulinic este sI evidenlieze faptul c[ acest caracter duhovni- Ernst,DieBiefe an die Phitipper, an Philemon, an die Kolosser, an die Epheser
cesc izvorigte din inima credinciosului, iar prin glasul aces- (=Epistolele citre Filipeni, FilimorU Coloseni 9i Efeseni) (Regensburger N.T.),
it"g..,rtrrrg 7974: ,,Q astfel de cAntare cu gu.ra vine din inime gi conduce spre
*r11rr*itJ.ontinui." (pag. 230); ,,Preaslhvirea cu inima 9i gura reprezinti
2a7
C. F. D. Moule,Worship in the New Testament (=Adorarea in Noul Testament), numai un element suplimentar care se adaugi mulfumirii" (pag' 379)'
2elFoarte relevant pentru interPletarea structurii gi muzicatte$i textului,,psal-
Richmond 196l,pag.65.
aE A se vedea aici observalia hotdrAtoare in acest sens ah:i F. Salaoni, Strumen- mului" este constatarea lui G. Stathis, Oi avaygappat|opoi rcai td paoripata
to musicale e culto cristiano (=Instrumentul muzical 9i cultul cregtin)(Co1.3,16, 'qgpu(avttvrl€peAonoiia,g(=AnaSramatismegilecfiidecompozifeamuzicii
Ef..5, 78-21), RBR 5 (1970) 177, care de asemenea nu vede nici o dependenli a bizantine), lfnstitut de Musicologie Byzantine, Etudes 3), Atena 7979, pag' 24
,,... peArp6ra, rlanpc.-r6h, \baAp6q, *o7tVo., o0v0eo6 (lwoeitar prouoLrci)'
Etc
psalmilor cregtini primari fafd de muzica instrumentald: ,,Qui il'salmeggiare'
non include necessariamente lo strumento musicale, ma solo il canto o la sem- rorjtov o[ tCooaqeg nqr,;ror 6qot, ral itupoloylrdg dr6pr;, brlAo0v 6tt Ev
d66pevov rcoqtLrcdv rcel;'revov nqoQiqetat tr
toO ot6ptatog 6d Ptd'g nodg
plice recitazione modulate degli oriental."
u e A se vedea ir acest sens,
/, Gnilka, Der Kolosserbrief (=Epistola citre Efeseni), pouotrc{e dnevbricrec,rq. oi 6qot 6;ro4 aritoi ou11g6va:e 6r1Aor,rv rai.t6.riqt-
Freiburg 1980, pag. 201, care aprobi prin observatia sa: "Faptul ci psalmul este opivov norqrrKov re [pevov, td 6noiov riri6rceiraL eig rqv fouotrlv in6v6u-
o cAntare care se i6nti acompaniat de un instrument, nu se poate zus$ne." Acest oiv ri6deogov dv o[ 6qoL auroi peta.yev€oteqrov t7evuce601oav rai orlpra1-
fapt, fundamental pentru contextui de fafI, nu a fost clar (sau poate nu a fost
destul de clar subliniat) eviden$at de citre Calviru in incercarea sa, demnd de A se vedea observafia referitoare la aceasta, alui E. salz19!t+ strumento musi-
2e2

1aud5, in cadrul comentariului siu Ia Epistola cdtre Coloseni, de a deosebi cele cale e culto cristiano (=Instrumentul muzical 9i cultui crrigtin) (Col"3,76;Ef'
trei nofinni dar una de alta: /oannis Calvini,In omnes Novi Testamenti epistolas 5,1,8-27), RBR 5 (1970) 177-178:,,Possiamo'quindi concludere che'il termine
commentarii, editat Ec A, Thaluck, vol. II, Halle
21834, pag.159:
,,... ut Psalmus salmon el passo citato ai colossesi indicate la recitation (o il canto) di un'salmo'
sit in quo concinendo adhibetur musicum aliquod instrumenfum praeter lin- ispirato contenuto nel salterio biblico, o almeno compost sulla sua falsariga."
guam." afAcest lucru este subliniat de E. Preuschen, Ein altchristlicher Hymnus (=Un

.. r49
r48
t=

Pnon Dn. KoNSTANTTN Nrror,lropouros Sruprr or Tnor.oorn Brslrci

tiri cultice creqtine. lntr-o alti formulare: existd o tradilie b) psalmii cei noi, pe deplini creqtini, inchinafiLogosului
vechi-testamentard a psalmilor, cdreia i-au rimas fideli:gi dumnezeiesc intrupa! care ori au integrat anumite frag-
noii psalmi cregtini"2e4. Calitatea de modele a psalmilor Ve_ mente din psalmii Vechiului Testament, in textul lor nou,
chiului restament pentru noii psalmi de provenienfd creg- ori sunt legali parf,al de scrierile davidice. ln ageastX-'rdoua
tini se bazeazd,pe urmHtoarele aspecte: categorie se i:rcadrea 26. grupapsalmilor,,Anavatini."{$va-
a) Psalmii lui David au fost, chiar de la inceput, texte pa0proi.) 2e7 un exemplu excelent din imnografia BiEefieii de
folosite in cadrul cuttului; risHrit, care igi plstreazH pAni astizi locul lor qi actualitfr-
b)limbajul lor poetic - liric nu este ftrgrHdit de timp; de tea i:r cirlile liturgice ortodoxe.
aceea forma lor poate fi oricAnd preluati ca mod.el. zes
Faptul ci nu putem vorbi de o exclusivitate a psalmi-
In ceea ce privegte confinutul, atat al psalmilor vechi_ lor biblici este ardtat gi de existenla altor colegtii de psalmi
testamentari, cAt gi al noilor creafii de provenienlH cregtind, din acele vremuri. Aici se au in vedere .psalmii lui Solo-
se poate constata, referitor la caracterul hristologic al psal-
mor/', o grupi format[ din 18 psalmi iudaic,j, anteriori creg-
milor folosifi in cadrul adundrilor cregtine, doui categorii ti4ismuiui, care respectau i-nsd forma psalmului clasic, atAt
de psalmi: a) acei psalmi davidici al ciror conlinut Jost ca strucfuri cAt gi ca tematicd, respectiv poetic6 $i rihn"
zse.

interpretat drept aluzie la agteptata intrupare a lui Mesia86 Psalmii lui Solomon, aI c[ror autor nu este cunoscut, aqat-
imn vedri, creqtin), z^w 2 (r9ot) 7l:,,Dupd acegtia (psalmii Vectriului
restament)
lin genului literar al psalmilor davidici' In afarl de aceas-
s-au compus mai irtai creafiile poetice, pentru care Apostoiul pavel
9i foloseg- acegti psalmi, pentru a dovedi demninatea mesianici a MAntuitorului (..') Ca
te orvAntul r.[.rdd,l,eLv (I Cor 14,1,5).,,
zeaA
moment al acestei sctrimbEri este considerat sinodul dinJamnis, din jurul anu-
se vedea pe aceastE temr p pokorny, Der Brief des paulus an die
Kolosser, lui 100 d. Hr."
(Theologischer Handkommentar zum Neuen Testament 10[) (=Epistola 2eEste vorba despre o cantare psalmicS, scurtH, care de cele mai multe ori con-
SfAn_
ttrlui Apostol Pavel cifre coloseni), Berrtn 19gz , pag. 1.47,9i urmdtJarere:
,,psal- sta dintr-o singurd propozif,e a cdrei forml gi structuri se asemdna psalmilor
mii se afl5 i:r continuitatea tradiliei psalmilor vechitestamentari gi iudaici, insE
vechi-testamentari. Termenul ,,Avapa0ptoi" este preluat direct de la acei psalmi
acegtia sunt texte cregtine noi ca, spre exemplu in L Cor.14,
26,,, (L1g-13g), care sunt cunoscufi, in calitate de Cantica Graduum (r|6q trirv riva-
ns Relevante
pentru acest context, sunt expunere i\ehi Henning Graf Reoentlow, pa0p6v), cafiind unii dintre cei mai mari psalmi ai lui David. Acegtia se gisesg
F,Fodren der Bibleauslegung, vol. r.: vom Alten
Testament bisbrigenes 1=Epo- categorisifi dupi cele opt glasuri bisericegti, in cartea liturgic5: AAEE (ed'itor),
ci ale interpret5rii Bibliei, vol. r.: De la vechiul Testament pana-ta
origen), IlaqarcAqrtrc{ fl 'Orctcl.nloq { Me'ydAq (= Parakleteke, GroGes Octoichos),
Miinchen 1,990, pag. 1T: ,IexteLe cultice, ca spre exemplu p*t*ii (Vechiului Atena 21984 pag. L2, 63; lO9; 756-757 ; 205; 254; 302; 350. Ase vedea de asemenea
Testament), sunt caracterizate printr-un limbalformal gio mdsuri
mai mare de K. Nikotakopoulos, Hymnologisch-musikalische Terminologie der orthodoxie
atemporalitate, deoarece situafia in care cel care se roagd lui Dumnezeu,
adu- (Terminologia imnologic5-muzicali a Ortodoxiei): Ein Lexikoru OFo 9 (1995)
candu-I inainte pl6ngerea sa despre board gi alte nevoi, er4 in
mod fundamen- L90 gi urmitoarele.
tal, asem6nitoare."
2e5ln acest
n8 A se yedea observaSile corespunzitoare ale lui 5' Agguridis, Ta Ar6rcquQa
context, interesante sunt expunerile lui .4. Arens, Diepsalmen im
rrtq Ilaz\aur.g Araor]rqe (Keipeva - Eloa.yc^ryai.;i1X6Ara) (=Apocrifele vedri-
Gottesdienst des Alten Bundes, Eine untersuchung zur vorgeschichte
des testamentaxe (Texte - Introducere - Comentar) vol. II; Atefra,1979, p' 111':
christlichen Psalmengesang (=psalmii in stujba divind vechi-testamentarE.
o ,,Qvotrq,xaprpria o16ot 6tv EXouv olVaApoI autoi nqds.tsvlaorida Eo-
analizh' a preistoriei cantirr] cregtine a psalmilor), Trier 1961.,
pag. z02, care Aopdruta. Elouv 6p<.4 yevrrcrig owte0ei rcatd td rcaQcg<,-rp3vo rfaAgrco t0no
atestx folosirea psalmilor in Biserica primari gi face totodati
trirnitlre h inter- rcaf cig nq6q td. yevmriteqa 0-€prata,(0g1v-o5 , iLitba,0r6a'1q, alvog, €nirtrq-
pretarea cregtini a acestor psalmi: ,,probabil iudeii au renunlat
la folosirea ot6( ar;;oxor:cctmaoL rls a6trciaq, Od odTlrgav,'anedil rcatd triw ripaqtarfuiv
psaltirii in slujba de la sinagogi, atunci cand cregtinii s-au forosit mai ares
de rcalrin6oleorl ripofrle rrirv 6Lrcair^.rv) rcalcbg'nedqrnv noqtrrcflv 1rog+4."

r50 r51
i5\
I
$
lili

"1 I

1:i
Pnor. Dn. KoNstlr.rrrN NrxolAKopoulos Srtrprr' os Tsor.ocrs Brsr,rci

t4 psalmii lui Solomon contin multe indicii privitoare la fo- ratura Bisericii primare: Acest a;be;t hebuie sH fie firleles
losirea lor iiturgici gi la modalitatea de cAntare (a se vedea i:r doui moduri: a) Tr5s6tura PdnciPald este antifonia rea-
de ex. 8,L;17,30; 18, L0). lizatd,intre cAntdret gi popor: CAntdrepl recita stny=pl1]qf,
Faptul cH psalmii Vechiului Testamenf ai lui David, au poporul r[spundea prin rePetarea versetului final sau a
i constituit un model literar stilistic2s pentru noiipsalmi creq- unui alt refren la sfArgitul fiecirei stihiri. 303 b) Exista gc+;
tini, ai Bisericii primare, trebuie subliniat in mod deosebit. tare altemativ5, realizatiintre cei doi cahteref sau celd doue ,l
inrudirea gi dependenla psalmilor cregtini de cei davidici, corur'L care cantau fiecare, i:etr-o succesiune altemativd, cAte
care nu poate fi nicidecum trecutd cu vederea, are o mare un verset din psalmi3@.
importanlE ftr ceea ce privegte forma gi structura psalmilor Un ait element muzical foarte important gi plin de sem-
Bisericii; totodati se exlude irsd identitatea dintre cele doud nificafii pentru psalmii paulini, rczulte din diversitatea mo-
grupe de psalmi.m ln pofida confinutului aseminfrtor, tre- dului de cAntare antifonicss a acestor Psalmi str5vechi: rit-
buie evidenfiatds0l gi recitarea gi modul de intonare al aces- mul rapid gi sistematic al intonXrii altemative; adice recita-
tui gen literar in contextul cultului cregtin, aceasta fiind o rea muzicali rapidl a textelorin timp ce silabele textelor se
caracteristicd care nu poate fi atribuiti psalmilor vechi-tes- succed repede, unele dupd altele, trsolite de tonalitdli mu-
tamentari.soz Psalmilor liturgici le este caracteristic modul zicale corespunzf,toare. Astfel, textul psalmilor decurge des-
de cAntare antifonic, fapt care se regHsegte frecvent in lite-
s3Exemple convingitoare din primii ani ai cregtinismului primar, se pot gdsi
2eAceasti relafie-model trtre psalmii,,vedli" (adici davidici) gi cei,,noi" din abundeli in diferitele descrieri ale Litughiilor' A se vedea de asemenea Tft.
este
evidentiati de cdtre A. Thtocharis, Tlo QrAoAopdv nq6pArlpra tqg Ko.i.. L, L5-20 Schermann, Syrische Liturgien (diturghiile siriene), in: R. Sforl(traducitor),
ev q1 cruylq6vcp t[qyr1trrcd dge0vr;1 (=Problema filologici in Col. 1,15-20 in Griechische Liturgien (=lilurghiile grecegti), (BW, uol. 5), Kempten-Miinchen ,$

cercetarea exegeticd modemil, Ktrqpwo pia 23 (199L) 228 :,,Tprwevop€vor rcal 1912, pag.S: ,,Dupi aceea se cAnti un psalm al lui David" ale cirui vesuri fina- i$

ra0obrlyoriprevor ind ro0 Ayiou flvedpatog dnl,ol Xqrrotravoi. r]6r)vavto va le sunt repetate de poPor."
ouv0Coouv ripvoug euXaqothq xata rd ng6runov rcal rd 0Qog tdrv {ra,l,pAN 3eUrmitoarea mdrturie este demni de luatin seamd:Vasile cel Mare,Epist.207,
t1e ILA. rcai r6v r5pvc..rv ror)g 6noioug rjrcouov elg rdq AeLtouqryrrag owd- 3: P.G. 32, 7 64 ,,rca| vitv piv 0r1q 6 rave pr; 0 6vteg avurpdMouorv airlrlAotq,
Eerg. 6po0 piv rqv peAdqv t6v Aoylcov ivte00ev rgar6vovteg." A se vedea de
min mod clar seexprimd in cest context deasemnea E, Schweiz*,Theologische asemenea K. N ikalakopoulos, Hymnologisch-musikalische Terminologie der
Einleitung in das Neue Testament (=Intrcducere teologicd in Nout Testament), Orthodoxie (=Terminologia imnologic-muzicalH a Ortodoxiei): Ein Lexikon,
(NTD - Grundrisse zum Neuen Testament 2), Gcittingen L989, pag.33, ,,Depre OFo 9 (L95) pag. 19L 9i urmdtoarele.
cAntarea ficutd de comunitate vorbesc I Cot t4,26; Ef. 5,18-20; Col. 3,15. Ca sA se vedea cea mai importanti mdrturie vedre, din Constituliile Apostolice,la
modei au servit psalmii biblici gi cAntirile de laudE iudaice, cum ar fi, spre G. Stathis,Tlowtoprq rcalrigyq nagd6oorl rfie pu(avtwrle.taitrrcrle (=Tradifla
exemplu, cele de la Qumran." bizantind a cAntirii rapide 9i a celei lente), irt:El.Voulgarakrs, 9i allii (editori),
slAceste idei se pot deduce din expunerile lui C. F. D. Moule, Worship in the A6ieq Kai floAtttop6g (=Valori gi civilizafie). Festsduift fiir Prof' Dr' E' Theodo-
New Testament (=Adorarea in Noul Testament), Ridrmond 196L, pag.59: ,,Este rou, AtenaL99l, pag.385, cu nota 4 9i 5: ,,l[Cos rlriMovtav 6p'coq oi {,aApoi;
clar ci slujba cregtind era influenfati putemic de anumifi psalmi, iar faptul ci aqy&. fl 'owtopa; E€qou pe rqpAri1rq*ov 6t t rpaMovtav' rad avtL$o.rv [av''
credincioEii erau adesea capabili si improvizeze in manier6 asemlndtoare 'e"a aio 6i levo;rdvc.rv avaicocrprdt<,.rv, EteQ6q trg rgtg too Aaui6 rfaMdt<l
psalmilor este foarte probabil." I
ripvouq rai 6 Aaog ta arq6ottla 0rtorpaM€rr,l', ravovi(oi..ry o[ AnootoArrcdg
s2A se vedea argumentafia lui G. Papadopoulos, EuppoAai
e ig rilv ioroqhv tr1s A,wrayig. A0t6 elvat $tapaow6 orotleio 6tr o[{al;rot rfdMovtav o0vto-
maq'{piv ircxirloraotmrls prouoLrc{e (= Contributii cu privire la istoria muzi- po rt xaiowtopa,yat6. pmoqo0v o[ nrotoivd rf;d.l.louv rrlv d.nAq y.eAalO(a
cii noastre bisericegti), Atena 'z 1977 , pag. 53 . tri;v arcqomlg^rv."

152 r51
Pror. Dn. KoNsTANTTN Nrxorarop<luros r'":" "r":::*" Brsl,rci

ful de concis, ir antifonie, printr-un ritm rapid, corespun- legat[ reliefarea mai multor texte vechi testamentare prin
zdtor silabelor. cult, constituie un topos de neinlocuit.
' I.3.7.2. Domenisl
Liturghia cregtind, in centrul cireia se afl5 taina Paqti-
ueStitr
lor M6ntuitorului Hristos, nu gi-a pierdut niciodatilegitu-
Tezaurul vechi-testamentar davidic a fost folosit,.fdrd - ra cu tradifia iudaic6. Ca gi in cultul iudaic, ?ntA'lnimqi rn
indoiald, in cadrul slujbelor liturgice are Bisericii primare.ild
cel cregtin caracterul de jertfi,3oe caracter care, in dbmeniul
David este considerat gi de citre cregtini drept profet gi tot-
cregtin, este inleles numai ft: sens duhormicesb. in textele
odat5" tip al lui Hristos. tn viala cultici psalmii care-i sunt
vechi-testamentare (gi in mod special in psalmii davidici)
atribuili constituie ,,o punte de legiturE,, intre dumneze_
se remarcl o continuitate teologico-hristologici.,,Vechiul
iegtile fdgdduinfe gi implinirile lor creEtine, scrierii davidi-
Testament va fi irleles in interpretarea tipologicd a aghio-
ce fiindu'i atribuit caracterul de profelie biblici cu conota-
grafilor Noului Testament nu ca ceva trecitor, in raport cu
lie hristolo*cd"sot.Pozifia p" o ocupi in general Ve- Evangheli4 ci ca ceva ce constituie fundamentul acesteia"3lo.
chiul restament i:r cadrul Noului "*" LegHmant, elte indeob- Prin aceast4 psalmii biblici au primit incd din primele se-
gte cunoscut5; qterpretarea hristologic-tipologicH
a vechiu- cole creqtine un loc deosebiti:r cadrul Liturghiei Noului Le-
lui restament ss, in cadrul cregtiniti,tii, de caie este strans
gimAnt, loc care este justificat prin raportul ,,fHgHduin!6 -
sA se vedea deabemenea A, Arens, psalmen: Itr. In der Friihchristrichen Zeit
implinire." '

(=Psalmii III in perioada primari cregtini), LTLK vol. g,


Freiburg i.Br. 1968,
in timp, este cunoscut faptul ci primii cregtini
acelaqi
col. 8-58, dupd care psarmii ,,au fost preruafi in Biseric5, in calitateie mogteni- nu s-au mullumit doar cu materialul cultic existent, ci au
re a sinagogii." A se vedea mai departe K, Nikotakopoulos, Daswesen
ur,i die creat noi cAntiri creqtine pentru adunirile liturgice3ll. Psal-
Funktion der byzantninischen Musik (=Esenfa gi func1ia muzicii bizantine),
HermeneiaS (1992) 142.
sTun exemplu nimerit Bisericii --Mdrhrrisirea lui Hristos 9i Legim6ntul de pe Sinai), Freiburg1995,
in acest sens, il reprezinta sfudiul lui s. sakos,o rl.ranpdg pag.738-149.
rr,.tv ,,txrwayp6vorv". Einayoryuca ordv 125o r[.raAF6 (= psa]mul ffiA
,,de indltare,, se vedea pe aceasta temi observafia intersantd a lui P. F. Brailshnut, Gottes-
Inhoducere in psalmul 126.),in: Iestschrift (=Edi!ie festivil pentru
frof. Or.7o_ diensl IV. Alte Kirche 1=fi6rrrltia: IV. Biserica Vedre), TRE vo1. L4 Berlin - New-
hannes or. Kalogirou, Tesalonic 1992,pag.6ss-679.Despre
clloratura generald York 1985, pag.39:,,Rugdciunea gi mulpmirea neincetati a Bisericii a fost
tuistologic6 a psalmilor veddului restament a se vedea b. Braurik
o.s. i., ct-'is- perceputi drept irnplinirea jertfei'neincetate' (tamid), care era adusd in fiecare
tologisches Verstiindnis der psalmen imAlten Testament? 1=?npiegerea
- schon dimineafd qi infiecare seari la Templul iudaic'"
hristologici a psalmilor - deja ir:r vedriul restament?) in: K. Richter
(ediior), Christologie der Liturgie. Der Gottesdienst der Kirche
- B. Krari*nn 310unei atenfii speciale trebuie si fie supus studiul
lui K. Richtet, Christlicher
- christusbek- Gottesdienst zwischen sinaibund und christusbekenntnis (=Liturghia creqtind
erurtris und sinaibund (=Hristorogia Liturghiei. Litughia Bisericii
- Mirturisirea tntre LegimAnhrl de pe Sinai gi mirturisirea lui Hristos), in:. K' Richter - B,
lui Hristos gi Legim6nhrt de pe Sinai), Freibu rglgi, pag.57_g6. pe aceeagi
tem6 Kranemann (editor), Cfuistologie der Liturgie. Der Gottesdienst der Kirche -
a se vedea deasemenea M. peholt, psalmanim orthodoxen stund engebet (psalmii Christusbekeilttlis und Sinaibund (=llristologia Liturghiei. Liturghia Bisericii
in ceasloyu.l ortodox), arthodorie in du Gegerrutartl, (Lgg6)22_ZZ. -
ssDespre erririneutica - Mdrturisirea lui Hristos gi Legdm6nt-ul-de pe Sinai), Freihirg 1995, pag.ll-21
hristologici a scripturii a se vedea: K..Li)ning,Die Me- (citatul de la pag, 17.)
moria des Todes Jesu als Zugang zur Schrift im Urchristentum (IMemoria srrir., liturgici
*o4 interesant, ieg6tura dintre Co|. 3,16 gi practica g_Bisericii
morlii lui Iisus vizuti ca acces la scripturi, in cregtinismul primar), iniK.
Rl- vechi, este confirmata de citre E Hahn, Der urctristlidre Gottesdienst (=Liturghia
chter - B. Kranemann (editor), Christorogie der Liturgie. DeiGottesdienst
der cregtind primari), Stuttgart 1970, pa.g.68: ,,... i:r Coloseni 3,16 gi urmdtoarele
Kirche - ChristusbekenntrLis und Sinaibund (=Hristoligia Liturghiei.
Liturghia se gisegte chiar o indrumare speciali pentru sivArgirea slupei."

r54 r55
I m
ff
*
H

ifl
'{!
l
Pnor. Dr.. KoNsTANTTN Ntrolaropouros Stuorr or Tx9.r<]cl1 Srouci
:l
i4
mii vechi-testamentari, care o dati cu intruparea MAntuito- Qeioat tov A6lov to0 @eoO tov Xqrr-otov ipr,vooor"0EoAo-
i
rului nu au fost scogi din funqtiune sau anulafl au fost con- yois.treq" Pebazacelor enunlate anterior se Poate condu-
.315
:i
I
ziona cA este vorba de o productivitate imnografi-ci deorSe-
;

siderali totugi insuficienfi pentru a exprima noua dimensi- l


une soteriologicH. Psalmii lui David nu mai puteau acoperi biti chiar de Ia inceputurile Bisericii creg{re. tn ceea'ce pri- :

,,nevoia liturgicH' a creqtinilor din perioada prim"ar[.312 Deja veSte specia literard ,,Psakr{', este clar faptutc6 sldvirea lui
in timpul Noului Testament se poate stahili opioductivita" Dumnezeu, inchinarean5 lui Hristos Dumnezeu-Om nu'niai
te de noi psalmi hristologici, fiind menfionate de c[&b agi- putea fi atins6 suficient prin psalmii davidici qi de aceea s-au
ografi., in mod ocazional dar concret, versete din psalmi3l3. cteat noi psalmi genuini hristologici. Acest fapt rezultd din
lntruparea M6ntuitorului Hristos Pentru mAntuirea ome- nurneroase m[rfurii ale vechii literafuri cr€$tins."3rz
nirii gi lucrarea Sa pdm6nteasc[ (inv5fdfira,suferinfa moar- in acest loc este important de exemplificat printr-un
tea invierea) Persoanei Logosului divin au alcdtuit acum text imnografic al Bisericii de risdrit, care reprezinti in rnod
punctul central al noii creafii poetice cregtine, care nu Poa- indubitabil unul dintre psalmii autentic cregtini. Textul ur-
te sH fie subestimatd., atdt din punct de vedere calitativ cAt m[tor aparline marii colecqii de imne dedicate tnvierii lui
gi cantitativ.3la Foarte clar6 este mirfuria Pe care ne-o oferd Hristos, colecfie care se intifuleazi ,,Octoih" (,,Cartea celor
istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea (+ 339), care dato- 8 glasuri") sau,,Parakletike", care s-a constituit, din punct
riti faptului cH a trlit la scurtl vreme (i:r a doua jumdtate a de vedere liturgic i:rcepind cu secolul al fV- lea, apoi a fost
secolului aI III- lea) dupd epoca apostolici (sec. L), a remar- sistematizat[ in decursul secolelor, mai ales de cltre Ioan
cat semnificalia profundd a fragmentelor pauline: ,,VaAproi Damaschinul3ls:
bi 6oor rcal QbaL abeAQc^rv, an' aqple 6rcd nro'rr,.rv YQa-
315
Eusebiu, Hist. Eccles. Y,28, 5: BEII 19,345. Textul in traducere: (=Acei Psalnri
3124 se vedea gi p5lerea lui P. Th. Papatheodorou, XqrotLavttcrl lfprvoyqaQia : gi ode, care au Iost compuse de la bun inceput de fras credinciogi preasldvesc
A61o9 dpetdQqacrtog (=Imnografia: un cuv6nt netraductibil), EQrllttprce 4 LuvAntul lui Dumnezeu, Hristos, prin aceea cd s-au indeletnicit cu cele ale te-
(1996) 246:,,Oi lpqaircol 6pcog rSpvot 6iv {tav buvardv v& rcar\Jntouv yta ologiei.)
noAil tig Aarqeutucig atdyceqtrlc x.qottavrrrlg rcoLv6tqtag' " A se vedea de asemenea studiul interesant alti G. Lohfink, Gab es im Gottes-
3ffi

3r3
De asemenea trebuie amintiti gi constatarea interesantl a lui,'{. A. Hiiufiling, dienst der neutestamentlichen Gemeinden eine Anbetung crristi? (=A existat
Die Psalmen des Alten Testaments in der Litffgre des Neuen Bundes (=Psalmii in Liturghia nou-testamentari o adorare a lui Hristos?) Biblische Zeitschrift NF
Vedriului Testament in Liturghia Noului Legim6nt), in: K. Richter - B. Kranemann 18 (Lg74)l67,incare aatorul, pebaza citatului mai zus menfionat al lui EusebiU ri

kditori), Christologie der Liturgie. Der Gottesdienst der Kirche - Cfuistusbek- a pus in lumini, tn mod potrivif eistenfa unor urme ale adoririi Dumnezeirii t,

ri
ennkris und Sinaibund (=Hristolo#a Liturghiei. Liturghia Bisericii - Mirturi- lui Hristos in Biserica Veche iii
317A se vede& spre exemplu urmitoarea mirturie prelioasd aliiEusebiu,ota-
sirea cregtini qi legdm6nhrl de pe Sinai), Fr,eiburg gi altele 1995, pag.95, faPtul
ci ,,noi irr Noul Testament nu gisim nici o urmd de Psalterium cutens, irud in tio ad sancl coetum 12 (GCS Euseb. I l7L, Z. 19 Heikel), care ne oferi o ima- l

mod cert (...) siguranfa credinlei la anumili psalmi, mai exact: la o inlelegere gine clari despre imnografia creqtini primari: ,,Spvor 6q peta taOla 11i rl
il

rl.,aArrlqn raf eO$r1;riat rai nqbg cdv ndvcQv in6ntqv Enayvo+.'.3-111lgh'


'iil
mot-a-mot a afirmafiei psalmilor.,,
31{Ase vedea afirmalia lui A. E. Alygizakis,@igara irrcAqoraotrcfrc Quastin, Musik und Gesang in den Kulten der heidnisehen
Antike uhd christ-
;rouomq9
(=Teme ale muzicii bisericeqti), Tesalonic 1985, pag. 74, lapl,:1 cd productivitatea lichen Friihzeit (=Muzici 9i CAntare in cultele antice pigAne 9i in timpul cregtin

imnografici a Bisericii primare se caracterizeazdpfin autonomia sa: ,,... r{v primar), Miinster 1930, Pag. 232.)
nq<i.lqv ripvoyqaQrcriv nagayc,ryrlv rrlq'ErcKAqoiag laqarcrqqi(et pia nayla arD"rp.u ,,loxrrk1170g" Ei legitura lui cu Ioan Damaschin a se vedea lucrarea
attor€AeLa." interesanti a lui A.E.Atygizakis,H ortaqlh ocqv eMqvrrcri Aertouqyrc( u;rvo-

r57
a56
I

Pn on Dn. KoNSTANTTN Nrror,aropour.os Stuorr os Tnorocrn Bmrrc.i,

,,VaApoiq Kat lSpvorg Do{oAoyo0psv, XQrof,d, rior formulati. In privinfa versetelor pauline luate in dis-
r{v ir v€Ked)v oou Avd.sra'ol, culie (Efeseni 5, 18 - 19 gi Coloseni 3,1,5) dominS, ftr gene-
6/ tq 4Fas r;Aeu06qc.rootqrqqtuErawlDog ro0 Ar.6ou. ral, opinia exegelilor care susfin ci in cele dou5 locuri ale
rr,aLou,q @eog t6a-rqr]oa lanlv alc,.rvr.ov raito 1ttyaEheog.,,s1e. Nou1ui Testament, cuvAntul ,psalm" nu se refeiH lalpsal-
!lr Pebaza acestui imn din ciclul invierii, care ne prezin_ mii Vechiului Testament ,,pipAoe tpaAp6v']''. lppotliva
,il ti dovezi lega-te de inlelegerea imnologicd a primelor sec6- acestei opinii sti insd contextul versetelor menfion4te, con-,
le cregtine, se pot face douH remarci foarte iolositoare. tn text care are o marcantd semnifica,tie liturgicH. i
,):,

primul rAnd: Nofiunea de,,psalm,,, careeste folositH in ca_ Aceasti semnificalie unitarH gi continuH a termdnului
drul slivitei lnvieri a Domnului nostru, are un caracter creg- de,,psalm" este ilustrati aici prin doud mirfurii, care pro-
ri
tin evident gi prezintd in mod clar noile poezii-psalmi ale vin din dou6 epoci extrem de diferite, Lrna provenind din
Bisericii cregtine. in al doilea rand: contextul acestui imn Cregtinismul primar, iar cealaltl din secolul nostru. in ce
accentueazx fir mod limpede deosebirea dintre noliunile privegte alcHtuirea noilor psalmi in cadrul cregtinismului
imnologice,psalm" gi,,imn,,. primar, existd un canon caracteristic, care a fost redactat la
in cadrul tntregii literaturi cregtine Umpurii apare ca o mai sus menlionatul Sinod de la Laodiceea (in anul364 d
realitate neftrdoilenicd faptul cH, inci de la incepui s-au al-
Hr.). Acesta {ace referire,la ,,psalmii privaf,": ,,DrL ou Der
c5tuit.psalmi genuini cregtini, iar fragmente al celor mai ibrc,-rtrcouq t[.raAproug htyeo9atev rq1 'ErcxA1oiq, otJbi a'r.a.-
vechi psalmi pHstrafi se pot redescoperi deja in Noul Tes- v6vrora ptpLta, AAAa pr6vov rd rcavovrrc,i Kaw{g rcal
tament.32. De asemene4 fapful ci nu toate locurile nou-tes- "ng
TlaA,atd,q An0{rcr1s/'323. Este evident cH, termenul biblic
tamentare unde apare noflunea de ,,psalmo s,, ,,rlsaLy6q,, se
,ps&lm" a fost folosit iri sensul sHu nou-testamentar. Aici
refer6 la psalmii lui David32l ,,plediazi,, pentru teza ante_
este vorba, in mod indubitabil, de forme poetice cregtin pri-
yqaQh (=Cele opt glasuri in imnogafia liturgici greceasci), Tesalonic
19g5,
mare, care uneori erau folosite ca elemente liturgice, firH a
pag.94 9i urmitoarele; 111 gi urmitoarele; 171 gi urmitoarere. Degi avea uneori acordul Bisericii. Faptu1 cX gi aceste ,,poezlipi-
tradifia
populard il considerr pe Ioan Damasctrinul drept arcrtuitorul intregi
cotec1fi, vate" se numeau automat gi in mod de-la sine inleles tot
din punct de vedere gtiinlific este considerat drept fapt sigur cH, in cea
parte, avem de a face cu materiar imnologic mai vechi. Atygizakis
mai
mare
,,psdlmi", dovedegte ci ele se trrudeau, fir ceea ce privegte
accentueazA
aceasta in mod deosebit fHcAnd referire la
,,tov ,.uo.o"iorlro eoqrtotroyrrc6 forma exterioard (probabil referitor la conceptia 1iric6, struc-
rcrlrcAo trle Orra{1ou, nots ntlan(oq ta nLorsrL(era.r rrj.va
oroujr."o, 1ru locuri nou-testamentare.
rLq norrcl.l.eg rar noAuer6efu ouvOdoeq tou Aapraorc1vo0,,. PA
3rerextul original sevedea G. Delling, 'T;.rvog, in Thvll{T, vol. 8, pag. 503. Degi Delling nu se
ir:r: (editor),
AAEE rlagaxz\r;rxri r;tor orcr<irr11oe t'1 Meyritrr exprimi clar qi deschis, referitor la aceastd stare de fapt las6 si se inleleagi
(=Paraklete, adicd octoihul cel mare), Atena 219g4,
pag. 346.'Textul german totugi, dinexpunerile sale scurte, specificitatea celor doud locuri pauline im-
(respectiv traducerea in limba romin6) este: imne gi cantiri,
,,cu slevim Hris- preuni cu 1 Cor 1.4,26 . CAnd el, spre exemph:, prin folosirea cuvAntului ,psalm")
toase invierea Ta din mo1ti, prin care ne-ai eliberat din stipanirea iadului gi ca ageazi toate celelalte texte neo-testamentare gub ,,autorifatea Scripturii" Ve-
un Dumnezeu ne-ai diruit viali vegnici gi mare mili.,,
3204 se chiului Testamen! comenteazd locul biblic sus-menfionat aEtfel: ,,iri. afarn de
vedea E. Fr. oon der Gortz, Das Gebet in d.er dltesten christenheit.
Eine aceasta cuvdntul tqip6E este folosit-inNoul Testlgrlenlfu;ffi. 14,20; Cot.
Geschichtliche untersuchung (=Rug6ciunea in ciegtinitatea veche.
o analizE 3,L6;Ef.5,L9."
istorici), Lepzig 79AL pag.1,B4. 3tsKanonul 59 al Sinodului din Laodiceia,in: IIHAAAION Atena e1982, pag.
ulA se vedea de asemenea pag. 19, nota 4'1,, unde sunt indicaie toate aceste Mt.

r58
r59
Sru o1r Pn Trolocts.B, lu.1;i
Pnor. Dn. KoNsr,c,Nrrx NIKoLAKopouLos

tura recitdrii, modul de intonare antifonic gi repede) cu psal- daci vechii psalmi biblici gi-au pdstrat in continuaie vala-
mii biblici ai lui David. in acest sens a folosit aceleagi no!i- bilitatea gi valoarea liturgici in cadrul cre$tinismului, au
uni imnografice (de,,psalm" gi,,psaltire") gi un episcop or- aperut totugi noi Psalmi, de provenienld Pur cregtihH,:cu
conEinut nristologic Ai inspiragi de citre Sfantul Duh9ry'care
todox din epoca modemi, Sfand Nectarie din Pentapole
(trecut la cele veEnice in anul Dlq.Acesta gi-a intitulat ope- au dat mirturie du"pr" atmosfera duhovniceascd a Biseri-
ra poetico-liturgici,,VaAr{grov'/ 324 folosind aceaqtH noti- cii primare. Psalmii sinagogali, degi rlmagi in cullUl Prigrir{'"
une in epoca modernH i:r care triia. Prin aceste doui exem- aulicut locnoilor ,,creatii poefice spontane"sze ale cregtini-
ple se reliefeazd faptul cH termenul de,,psalm" gi-a pHstrat lor. De menfionat este 9i faptul de necontestat ci acegti.noi
semnifica$a unitard in mod neschimbat de-a lungul veacu- psalmi erau destinafi slujbelor gi adunirilor liturgice, faPt
rilor cregtine. accentuat de c6tre Apostolul Pavel prin folosirea termenu-
Mirturia SfAntului Pavel (din Epistola citre Corinteni) lui,,ouv6qrxqo1e". Cu ajutorul altor surse bibliografice Pu-
este foarte clari in privinla psalmilor din epoca primarl a
tem stabili cu siguranli modul in care au fost folosili psal-
Bisericii: ,,Ti o{sv, a6eAQoi; 6rav ouviqXqo9e, t:rca.o'c.oq mii in cadrul Bisericii primare. Prin combinarea diferitelor
surse bibliografice se confirm5 cu siguran![ locul pe care-I
rpaAtrrov tyet ,.. "3s Prin aceasta se demonstreazi. talentul
creator al unor credinciogi din Biserica locald a Corintului detineau atAt noii psalmi cAt gi imnele de provenienli creg-
gi de aici, de fapt, a credinciogilor din epoca apostolicd gi tini, nu numai in SfAnta Liturghie, ci 9i in celelate slujbe gi
primari cregtini.325 Este evident faptul ci terminologia pa- rAnduieli (,,Ako1uthien"330) bisericegti din Primele veacuri'
ulini referitoare la ,,psalmi", nu poate fi identificati cu ge- putem si ne dim seama pe baza celor mai vechi cAntece despre Hristos." *
i* ln c."^ ce privegte aspectul lucririi Duhului, a se vedea A. Sehlattet, Die
nul literar al psalmilor davidici vedri testamentari.32T Chiar
Briefe an die Galater, Epheser, Kolosser und Philemon (=f,pi516lele c6tre Gala-
teni, Efesenl Coloseni 9i Filimon), Stuttgart 1963, pag' 234: ,,"" in psalmii cei
... &tayye\in, dneuOrivet nqdg tlg povaliq 6'l3oLoq (sc. S.
32a,,Ilaqr6poLa
vechi ai scripturii, ca dealtfel gi in noile imne, pe care le aduce$ Duhului." De
rata rqv rinoneqoraoq ... it6qou 0pvoyqaQrco0 tou novripatoq,
Nektarios),
notat este faptul cd, cuvantul reliefat de mine ,,imne", in cadrul citatului mai
ro0 VaArrlqbu: 'Ta6T qv 'rr1v otryprlv ... @eo0 ouvegTrjoavtog eteAekooa td
sus menfionat, nu poate fi clasificat ca aparlinand categoriei pauline de imne
VaArrlqLov. \navraq totq r[.raipo0g autoO ivCtewov eiq p€tga aq1aia..
"', (spre deosebire de psalmi gi ode). Schlatter folosegte aici cuvantul tn inlelesul
in A. G. Chaldaiakis, A0o Xerq&yqaQa to0 @eororcag(ou ro0 Ayiou Nerctaq(ou
sdtr general gi anume referitor la psalmi'
(=Doui manuscrise teotokarion a SfAntului Nectarie) @eoloyia 65 (7994) 387- szs
4 ,u \r"4"u oe acesti temd expunerile corespunzitoafe a hi M. wolter, Det
388, nota 43.
wlCor14,26. Brief an die Kolosser - Der Brief an Philemon (=Epistola citre Coloseni - Epis-
tola cdtre Filimon), wiirzburg 1993, pag.190: ,,Din punct de vedere al con{inu-
vedea pe aceastH temi G. Floroosky, The Byzantine Fathers of the Sixth
3264' se
tului s-a tratat nu numai despre psalmii provenili de la sluibeleds la sinagogi,
to Eight Century (=Pirintii bizantini din secolul al gaselea Par^te in secolul al
ci mai ales d-espre cantece rroi 1u se vedea Apoc. 5,9; 14,3), cate, in calitate de
optuiea), (Collected Works IX), Belmont, MA21987, pag. 19: ,,tn timpuri mai
compuneri spontane , temaizeazd evenimentul Hrist91" Woltel exprimd aceas-
vechi improvizafia creativi ocupa un loc semnificativ in cadrul liturghiei...
Acesta era cazul chiar 9i ir secolele doi 9i trei, dupi cum mirturisesc Iustin
ti pirere in iegituri cu cele trei notiuni din Col. 3,16. Aici trebuie accentuati
in mod deosebit,,diferenlierea" psalmilor davidici..in orice iaz) il liroduce o
Martirul qi Tertulian. Acestea erau in primul rAnd imne gi psalmi - cAntece de
anumiti confuzie, necontribuind direct la explicarea acestor termeni, atunci
laudd gi mulpmire."
32in mod foarte clar daci nu mot ir mot nu aprobi caracterul iudaic, ci pe cAnd caracter izeazd inparanteza cAntiri.tre numite,,ode" din Apocalipsa lui
- - Ioan, drept substitut al psalmilor sinagogali'
cel cregtin al psalmilor E. Hahn, Der urchristliche Gottesdienst (=Liturghia 3s A se vedea in acest context mirturiile liturgice cregtine primare dtrt consti'
cregtini primari), Stuttgart 1970, pag.58: ,,Ce se poate inlelege prin Qaip6q,

t6r
r6o
ffi',
6
&
*s,,
fri

fr.i Pnon Dn. Kousr.lNrrN N*or.nropour.os Sruorr pr Trorocrs Brar.rci


{i
ll
O m5rturie in plus din Noul Testament vine si confir- te cd provine ca gi psalmii de la acelaqi verb tl.rdAAew, aces-
Ii me semnificafia noui, general5 a cuvAntului,,psalm,,. Este ta fiind folosit ca $i fuI cazul imnelor, inci din Perioda Pri-
vorba de Iacob 5,13,in care verbul ,,tQaMew,, este folosit mare cre$fine.H
i.
in sensul generic de a intona chntHri de laudi. tntregul con- tn ceea ce privegte semnificalia etirnologicH a cuvAntu','
.!
,1, text parenetic al epistolei ne indici faptul cH versetul con- lui,,imn" gi a verbului,,tlyvCo", tn comparafie cu no!.funile
'r fine anumite sfaturi practice gi pastorale. Autorul, care se de ,,psalm" respectiv ,,{dMci" , se pot remarea pfm{toare-.
rl
adresa, bineinfeles, cregtinilor din primul secol, a i:rcadrat le: in timp ce prin nof,unea ,,psallein' tf.rd,A.l'erv este dEsem-i
cAntarea imnelor de laudd in domeniul bucuriei duhovni- nat in principal cAntarea, verbul ,,0pv€1v" are o dimensiu-
cegti gi a credinlei cregtine practicate3al. Agadar, este clar cd, ne spirihlal[ mai extinsS, incluzAnd gi doxologia- Pentru
in Biserica primard noliunile de ,,rpaA;-r6q,' gi ,,tltc.AAEw,, SfAntul Ioan GurH de Aur, care a ficut o deosebire strictd 9i
nu aminteau neapdrat de psalmii davidici gi de modul spe- radicali intre cei doi termenii religiogi - cultici ,psalm" 9i
cific de a-i cAnta. Pebaza acestor temeiuri biblice, autono-
,,irr;rn", psalmul slujegte in61lirii sufletului omenesc,333 in
mia imnologicH a psalmilor cregtini va deveni cu siguranld timp ce imnul, i:r calitate de cAntare neincetatd a ir:rgerilor,
mai clarH. aparline sferelor divine/'.334 Bineinleles cI trebuie, in con-
textul de mai sus, sH accentuHm ideea cH, acest SfAnt Pdrin-
I.3.2. Imno s -,,"T1tv oq,,
te din secolul al fV-lea (+ 407), in interpretarea fragmentu-
lui paulinic menlionat (Coloseni 3,'J,6), a Plecat de la psal-
Spre deosebire de nofiunea ,,psdlm",semnificafia ter- mii davidici vechi testamentari,3ss pentru a evidenfia faptul
menului ,,irnrr" a cunoscut de-a lungul literafurii cregtine,
o interpretare unitari gi consecventi. in pofida istoriei co- 92
A se vedea modul de expresie caracteristic al l.ult M, Voutsinou-Kikilia, Sequen-
mune a imnului, care apare adesea alituri de,,psalmi,, gi tiae. EuppoA',i orq AarLvLrcrl Mecrauovrxrl Aoyotelvh (=Contribufie la litera-
,,ode"= cAntdri duhovnicegti" el a rdmas intotdeauna strAns tura medievald latind), Atena 7994, pag. 14: ,,o Ayoq Aulouotivog brqyeltat
legat de imnografia cregtind. r&ra an6 noreq ouvOr1rcaq yu nqcircrl Qoqd o Appq6oroq rcaqarcivqoe touq
nroto0q va $dlottu itpvooq" (eviden{ierea textului este facuth de autorul
studiului de fa!n.)
I.3,2,1., Aspecte etimologice gi literffe s3Ase vedea loan Gurdde Aur, Ad Colossenses homiliae 9,2: P.G.62,362:,,Ener6q
ln primul rAnd este caracteristic faptul ci nofiunea de f1 avd.7vc,.roLq Eler n6vov, rcal noAt td QoqtLrc6v, orirc iQ'iotoghg {yayev,

imn nu trebuie riAn' imi- rfaAporiq, iva 6po0 ral r6qnr;1e rqv r|'ufiv {6ruv, rcai Srcorifrcqls
sd fie confundatd cu cea de ,,psdLtn, cu toa-
cdv rc6vov."
salosn Gurd de Aur,idem:P.G.62,252 9i urmdtoarele: ,,Tig 6 ripvoq r6,tv &vo., rL
tutiones.Apostoloruriw 30,2 gi vlrr4z,l, care se referi la slujbele pentru cei. ACyeL taXeqoupipr, ioaorv o[ ntotol. T[ 6Aeyo:'r oi d'yyeAoL rarr."l; AdEa 9v
morfi; a se vedea de asemenea /oh, Quasten, Musik und Gesang in den Kulten {trpioroq @eE. Au ro0to prera rag rfaA;rc.lbiixg ripv6q &re teAet6teg6v tL
der heidnischen Antike und christlichen Friihzeit (=Muzici gi CAntare in cul-
nqaypa." A se vedea de.asemenea observafia intereslltl a lui Grigorie de Nisa,
tele antice pdgAne gi in timpul cregtin primar), MiiLnster.1930 , pag. Z3A-231: EtI 66,43,2932: .,,Totizo bi ioutron&ye rrlv ipilv
kscriptiones Psalmorum2,3l-B
,,CAntarea psalmilor gi a imnelor la slujbele cregtine de pomenire a mor$lor.,, rqiow, lflaoxr,nia,tilg{ riro tou rlpvou-yi-vclurcew. Mav€avoU.gv V&9 ftt
s1A se vedea alte expuneri gi observafii
la p. Andrl6/oulos, H enLotoAr] tou 6 0qnAoq p[o6 ral to td. &vco Qgoveiv rcai irc t6v ougav6v te rcal tneqrrceipd-
va,lv vorlpdto.rv Elew td flpriteqov 6qyavov to0to r5pvog 6mi toi 0eo0"
iarccopou crcr1v rcrtoq(a rcaL OeoAoyia rqe KaLvrls Ar,a0rir.ne (=Epistola lui Iacob
in cadrul istoriei gi teotogiei Noului Testament), Atena 1990, pig. 47, ssCaracteristici este afirmafia sa parenetici referitoare la aceaste teme: ,,Ltba'

t6z a63
.. .-t tr

Paor. Dn. KomsrANTrN Nrror.lropouros Swiri Pr Trorocrr Bral.rgi

ci imnele care se refereau la dumnezeirea Mdntuitorului, nul" qi ,,oda" aPar,m mai degrabl contextului litOtai,gre'
sunt considerate ca fiind mai desdvArpite gi mai dumneze- cesc. tn acest se^ns i" *ur" ajutor, se dovedegte opera filo-
iegti. in acest sens, el vede i:r expresia paulini din Col. 3,L6 zofului religios iudeu Filon f 20 - 15 i IIr')33e care in multe
o cregtere calitativd a tuturor acestor nofiuni imnologice.3s locuri din scrierile sale, sple deosebire de SfAntul Apostol
Spre deosebire de relafia dintre ,,irrrrr" gi ,,psalm", de- Pavel, care folosea cele trei nofiuni mai sus mbnfionatul* u
trimitarea dintre ,,imr{'gi,,od5" nu poatefi recunoscuti, in luatin considera$e numai cei doi termeni grecegtiH' U;dA-
domeniul profan grecesc, in mod cu totul clar. tn vechea li- toarele exemple vor incerca sE elucideze asuPra multitu-
teratura greceasc[ apare i:r schimb destul de clar o nuanfa- dinii combiniEiilor realizate cu termenii pe care ii studiem:
re: imnul se referd aproape exclusiv la crealiile poetice sa- ,,iv rSpvor.g rcal cf6aig" ( i:r Flaccum,122),,0pvelv' " 4)bq"
cral-religioase337, in timp ce despre ,,ode" nu se poate face (ln De AgracultutaTg - 82) ,,uprvr1oar" ' Qbriv,, (De Somni-
in toate cazurile o astfel de afirmafie. La acelagi rezultat ne is 2,268 giurmetoarele) ,,0pverv prr' r4bfie" (De virtuti-
duce gi analizarea originilor etimologice a ambelor verbe gi bus,72-75). Faptul cd nici la Filon imnul gi oda nu sunt si-
anume,imno" uprvcr-r g!,,ado" fl6c^:; in vreme ce verbul 0pvril nonime nu constituie obiectul unei analize deosebite a stu-
exprima in perioada greceasci precregtind adorarea zeilor, diului de fali. AtAt prepozifia de legiturH r,aL, cdt qi expre-
semizeilor gi a altor personalitdgi care trebuiau slivite338, sia prcpozifionalH,(uprveiv) yet' ci6r1q" la Filon aratd cH'
verbul {6co se folosea, in principal, ir viafa lumeascd (pen- intre cele doui no(iuni existi o distinqtie clari (in acest caz
tru s6rbitori, divertisment, teatru, etc). specificitatea odei fafi de tisugirile imnuiui)'
Dacd dorim s[ aqez6m comparativ, unul lAng[ altul, BazAndu-ne Pe aceaste tradif,e neintreruPtd a sensului,
toate aceste trei nofiuni, in cadrul istoriei literare universa- legati de semnificaliile termenului de ,,imtl", tradifie care
le, vom ajunge la urmdtoarea concluzie: in timp ce, pe de o pr-orirr" dintru irceputurile cultului cregtin, suntem in sta-
parte, ,,psalmul" posed6 o conotafie iudaicd putemicH, ,,im- re ca sd prezentim mai exact aceaste nofiune din punct de
vedere literar, imnologic qi muzicologic. Una dintre princi-
{ov autdv (tinerilor) r}.6ew r[.raApofg ... eiO6cog an' airrle trlg aQXng ro0 palele caracteristici ale imnelor este structura lor melodic-
pfAbu (bta yaq toOto rai €vte00ev flgfaro 6 llqoS{tqs, Ai.y<,rv. MarapLoq muzicologich, prin care acestea se deosebesc puternic de
attrTp " Ioan Gurd Aur, idem: P.G. 62,362.
de
ffi ln acest mo d f.ace loan Gurd de Aur, ibidem: P.G. 52,353, referire la cegterea
psalmi (atat daviaici, cat gi genuin cregtini alcatuifi ir epo-
calitativi: ,,Oi.rl.raApoi ndvra EXouoLv, o[ Di 6pvor nriArv oubtv av0qc.;nLvov. ca postbiblicH). ln vreme ce psalmii gi cAntlrile cultice de
6rav iv 1o-rg qraApoiq pra0q, t6re rcalrSprvoug eioeran, &te 0er6reqov ngaypa.
Aiyriq &vo-r Ouvdprerg 0;rvoOorv, ou QdAAouorv.On yap ritpatoq fryvoq tv seAici este folositi urmitoare a edife: Philonis Alexandrini, Opera Que Supersunt
o16 par q Qqo tv, alta pr u ),oA." edidrt Leopolf,us Cohn et P, Wenland, 7 vol', Berlin 1896-t?30'
s7A se vedea expunerile referitoare la cuvAntul ro A se vedea pe acesti temi R . sclmackenburg, Der Brief andie Ephesser (=Epis-
,,imn" in: Der Kleine Pauly, vol,
2 coloana 1258 gi urmitoarele, mai ales coloana 1268: Denumirea sinteticd a tola cdtre EGeni), Ztirich gi altele t982, pag.243 ,,Psalm1, imne 9i cAntlri
tufuror felurilor de poezie religioasd gi cAntare." umplute de dulu rlr...; aici ca gi in cele trei forme verbaJe) s9 arat6 preferinla
3s A se vedea pentru noliunile
,,imn" gi ,,ode" |. Gnilka, Der Kolosserbrief lingvisticd a autorului pentru triadH'" ' ';:i. ',

(=Epistola cdtre Coloseni), Freiburg 7980, pag.201, nota 43: ,,... ln fimba greacE 11i, se vedea I. Gnilka,Der Kolosserbrief (=Epistola citre Coloseni), Freiburg
1980, pag. 201, nota 43: ,,este caractersitc faptut ci, Filon nu
folosegte o triadd
nu existi aproape nici o diferenfi, in ceea ce priveqte uzul cuvintelor imn gi
cuin Cot S, 16-, ci numai doui noliuni''imne qi ode'' "
odi. Imnul este in general slivirea zeilor, a eroilor gi a invingitorilor." -
]-65
I.64
f

Pn on Dn. KoNSTANTTN Nrror.c<opouros gruirr ps Tsor,ocre Brsr.rci

tipul psalmilor se disting prin modul lor de cAntare rapid insi in sAnul iudaismului, iar primii cregtini au fost iudei.
gi antifonic, structurat pe silabe, imnele prezinti un ritm Astfel, au fost preluate numeroase elemrjnte iudaice care,
ceva mai lentw. Acest mod de cAntare specific imnului este ins6, nu au preiudiciat i:r vrelrn fel din Punct de vedere al
desemnat in terminologia gi teoria muzicali ca ,,incet-repe- con{inufului, ,,noua religie." in pofida elementelor cornu-'
de" (aqyoofvropog gu0p6q). Aici, este vorba de poezii au- ne ale cultului cregtin qi iudaic, nu se poate afirma ei [,itm'
tonome prin care se exprimau mXrfurisiri de credinlH gi care
au un conlinut legat de Persoana MAntuitorului, de SfAnta De necontestat este realitatea istorici gi dnume cE Bise. !
Treime sau de planul de mAntuire a1omului. Aceste imne rica cregtinf, cu toate ci a preluat numeroase elemente si-
erau cAntate in mod sHrbdtoresc la serviciile divine, nea- nagogale, a renunlat de la bun i:rceput Ia instrumentele mu-
vAnd un text impdrfit gi recitat in mod antifonic. zicale precum gi la dansurile rituale.344 Sfantul loan Gurd de
La fel ca gi specia literard psalm sau od5, nici imnul nu Aur afirmi despre aceasta in chip categoric urmetoarele:
este conceput, in cadrul practicii liturgice cregtine primare, ,,Atunci (adicd la iudei) existau instrumente, prin care se
pentru a fi insolit de muzica instrumentaH. tn Biserica Ve- cantau odele. Acum, ins6, in loc de instrumente ne folosim
che se intAlnea un principiu foarte fursemnat gi anume, de- de corp. Trebuie sa cAntdm chiar gi cu ochii, nu numai cu
osebirea gi diferenfierea vielii liturgice bisericegti de mani- Iimba, cu mAinile, cu picioarele precum gi cu auzulu.345 At:-
festirile rituale ale iudeilor, pigAnilor sau ereticilor. "Cu tudinea relinutI a Bisericii primare referitor la instrumen-
toatd mogtenirea considerabilH pe care tAnira Biserici a tele muzicale, precum gi folosirea acestui tip de muzici de
preluat-o de la slujbele iudaice; ea a refuzat insH sX preia c[tre grup[rile ereticee6, reiese gi din textele necanonice ale
slujirea ritual5.d" tip vechi-testamentar bazatdpe o bogatd
zestre cultici. tn consecinli, tAnira cregtindtate s-a vizut uFormularea clard gi argumentafia precisl a lui D. G. Panagiotopoulos,@euqia'

nevoitd sH ia o pozifie fermd, datoritd faptului cd muzica de rcai. nqd{,rq t{e Bu(avtw{g ErcrcAqoraotLrc{e Mouotrcrl€ (=Teoria gi practica
muzicii bisericegti bizantine), Atena 1947, pag.2Q sunt in acest context demne
atunci stdteainlegdtur6 strAnsd cu cultul pdgdn,,.3a3 Cregti-
de menfionat: ,,'EQ'6oov r1 vda Oqr1orceia avenrfXOr; rcar' &q11dq ei€ auto td
nismul cu toate ca era autonom gi independent s-a nHscut rc€vtqov to0 Ioubatopo0, o[ bi anoteAdoavteg tag nq<irtag XqLcrttavrrcag
ircrcA1oiag eiq r{v flatrarotivrlv {oav'Iou6a-tot nt0avcilta, ov elvat 6tt a0tol
eAcest ritun este descris i:r mod potrivit asdel: ,,imnele erau cAntate pe melodii etq raq Aatqeutrrcd.g tc.rv ouvd{e6 ilqrlorponoiouv rrlv yvcirqLpov eiq ariroug
de tip monosilabic p6nH la cintiri in care doui sau trei grupuri de note puteau ioubailrcrlv pouoLrcriv, anoQe0lovteq p6vov t& 6gyava rai toug 1ogor1g, td
fi cdntate pe o silabd de text..." E. Wellesz, AHystory of abyzantine Music and 6nora eu0tg it agxllg anCxAeLoev f1 xgtotlavLrcrl Erxir;oia."
Hymnography (=Istoria muzicii gi imnografiei bizantine), Oxford 2T96L, pag. sTexful original alluiloan Gurd de Aur, Expositio in Psalmum L43,4:P.C.55,
40). 4.62-463, din care o parte este citat, ca o mirturie potrivitS, ir:r cartea lui D, G.
s3Prin aceste cuvinte clare, descrie
loh. Quasten, Musik und Gesang in den @eoqia rai rcq aEw rig Bveavtrvtlq Erc<{otamrcr1e Mououc{e
P anagiotopoulos,
kulten der heidnischen Antike und christlichen Frtihzeit (=Muzica gi cAntarea (=Teoria gi practica muzicii bisericeEti bizantine), Atena L947, pag. 26-27, 4ota
in cultele pigAne din antichitate 9i din timpul cregtin primar), Miirrster L930, 9: ,,AMd r6re pw 6gyava {v, 6rj cbv rriq <}6aE riviQeqov' vuvl Et avti 6qyd-
pag.1., pozipa bisericilor cregtine timpurii fali de folosirea liturgici a instru- vc,ru rcelg{oOat 6crtr trp or,.rpatL, T'mt yrig rcai 6tl9Q0aA;.r6v fl6ew; oi 6u
mentelor. Unele texte, pe care el le citeazd la pag. 103 gi urmHtoarele gi care yAr.rtrqq p6vov, ral6ra Xeqciv, ral 6la rto6riv, rai.6ra atco{q."
pretind ci ar face referire la intrebuinlarea instrumentelor, in mod excepfional, s in acest context (insd mai mult fugitiv) ar trebui mentionati informatia inte-
nu au un sens clar - ar putea sa fie interpretate spirifual - insi cu toate acestea resantH a lni P. F. Brandschaw, Gottesdienst: IV Alte Kirche (Liturghia: W Bise-
confirmd pozilta Bisericii Vechi. rica Veche), TRE, Bd. 14, Berlin - New York 1985, pag. 4L, care se referi la alcX-

166 r67
I

Pnoa Dx.. KoNSTANTIN Nrxor,eropotrros SruPn oe T_eor'ocrx' Blsrrci

cregtinismului strHvedri. Un exemplu in acest sens existe in menlinut mai deParte, fHriirsi a-gi pXstra gi conlinutul ini-
de provenienlH
actele apocrife ale SfAntului Toma (6f.), care impreuni cu !ial; acestea au P;imit o nou6 semnificalie
Evanghelia dupi Toma ,,a fast probabil folositi sau chiar cregtinH. De aceea, vechile noliuni au remas doar ir calita-
Ca
alcituitX de cdtre manihei."szln aceastd scriere este vorba te de tipuri sau simboluri ale noii realitafl duhovnieegti.
despre o c6ntare de nunt5, pe care Toma tr fi,;jntonat-o in urmar;, int6tnim chiar 9i azi iniextele imnqgr3$ce. grtodo-
xe diferite menfiuni a mai multor instrumente cultice Pre- .
l
Faptul ci anumite elemente cultice provenite de la si- cum tobe, litere sau lire; dar toate acestea ipar dcum ca
gi du-
nagoga iudaici, atAt de la comunit6lile israelitg c6t gi de la avand. o semnificafie si ca exPrimand o realitate noue
cele ale iudeilor din diaspor4se s-au pdstratin slujbele creg- horrniceasce. sfantul Atanasie a reliefat aceasta interpreta-
tine, reprezinti un indiciu extern al continuitdlii relative a re duhorrnicea.sce a noliunilor de mai sus, care desemnea-
Vechiului LegHmAntin cadrul celui Nou. in cregtinism, toa- ze instrumente muzicale, intr-un mod deosebil, zicAnd: "KaL
te aceste elemente au primit irsi o alt5 semnificafie, de na- yaq to alveiv rov @edv iv rcuppaAoLg euriXoLg rcaLrctOdq4
furd duhovniceascd, rdmAnAnd ,,iudaice" doar cu numele. rcai 6erca16qbc r|;aArqqirp, ouppottov nahw {v rcal or1-
Influenla cuitului iudaic asupra vieqii liturgice cregtine pre- (IuYKeioeol. piv vopipraq ra pdAq to' ocir-
Fravtltcov oO
T

zintd doar un caracter morfologicaso. Vedd1e noliuni s-au paroq rirg xoq6dg, roug 6i Aoyrcr;.roug riq t|luxrtg coqrci1-
'paA,ay\veo}at, rcaL Aorrcov rn
{Xn rcaL tQ veriprart toO
tuirea de noi cAntdri (eretice), accentuAnd nevoia Bisericii de a le delimita pe
rcv €13 Fra.to
nan t aKtv elo0 a L KaL (fl v"3s1' Tot ire acest
q r.ctiu'c.a'
acestea de cAntdrile canonice, acceptate: ,,Ereticii folosesc des imne pentru
rispAndirea invildturilor gregite, iar aceasta a avut ca urmare faptul c{ textele spiritexegetic a talcuit noliunile de mai sus 9i sfantul loan
necanonice au fost privite cu reticenli tn timp ce psalmii canonici au fost pre- Cur[ de Aur, care a mers chiar mai departe cu interPreta-
fera[." rea lor duho-rniceasc[, astfel incat expunerile salepot
p5-
sZAstfel la E. Hennecke, Neutestamentliche Apokryphen in Biserica
deutscher Uberset-
zung, L vol. Evangelien (=Apocrife nou-testamentare in traducere germanl),
rea celor neiniliali uneori exagerate' fn opinia sa'

editat de W. Schneemelcher, Tiibingen 31959,pag.Z0O. primare a exclus din cadrul Liturghiei instrumentele din
e8
A se vedea gi G. Delling,
*Iprvos,
in: ThlNNT, vol. 8, 506. vremurile de odinioarH, inlocuindu-le cu truPul uman' il:r
sensul c6; ,,Dac6oricare membru al corpului omenesc face
ee Despre
fiinla sinagogii iudaice - in special din diaspora - gi contribufia sa la
risp6ndirea cregtinismului a se vedea studiul lui loh. L. Galanis, H ouppoArl
ceea ce lui Dumnezeu aduce slav[ 9i laudi, ")
(' dac[ auzul
tcrv ouva.ycryc.rv tqq rouOa'ircr{q OLaonoqdg orq 6rd.0ocrr1 rou XqoruvLopori cAntiri
mov e0vm6 r6opo (=qqnkiSufia sinagogilor diasporei iudaice Ia rdspAndirea este pregetit (corespunzitor) si recePteze psalmi 9i
cregtinismului irr lumea pigdnd),in: Aristoteles-unhtersitiit rhessaloniki (editor), duhovnlcegti (...), atunci membrele trupului sd intoneze'
KAIPOE. Festschrift frk (=Edi!ie omagiali) prof. D, A. Doikos, (EE@E@ Neue precumlirele 9i giterele - o noul cAntare (rcawr1v rirb{v) nu
Reihe, vol.4), Tesalonic 1994, pag.L25-148.
s0A se vedea pe aceasti temi articolul important al lui E. D, prin cuvinte, ci prin fapte (rcgalp'droot)"352'
Theodorou,TL
IIaAaLa Ata0rjrcq rcai louba'ira Aatqeutrxa otoLleia ev t{ Xqrouavrcfr Aa-
rq€[4 (= Ve&iul Testament qi elemenh:l cultic iudaic in cadrul liturghiei creqtine), o$ooroor' elq noAia i{coteq laqarcrrl g Lm uca lruoqbpata ra$rr1; "'"^ -
Lrca

in: Aristoteles-Unioersitiit Thessaloniki (editor), KAIPOE. (=Edilie omagial6) tt'4inn*i, cel Mare,Epistola ad Marcellium de interpret4tione
Psalmorum 29:
pentru Prof. D. A. Doikos, (EE@E@, Neue Reihe, vol. 4), Tesatornc 1.994, pag. gETT32,27,
iiifi"rit to* Gurd de Aur,Expositio in psalmum 143, 4: p.c.55, 462-463: ,,'ora.,t
619-528; ,,... a[ indgctoeLg rqg fiaAauiq Ara0qrcqe rcatrqe louOarrcr1e Aatqel-
ag 6ni fflv XqtotravLrc{v Aatgeiav eivar ... eiboAoyrrcal { proqQoAoymal, ya[ €rcao"ov to0tc.-rv tauta ngatql & tQ @eQ Qdget 66[av rcaI aivov '' ' 6tav

r69
r68
Pnor. Dn. KoNsraNtrN NrKoLAKopoulos Stuprtbs TBor,ocrn Brarrci

I.3.2"2. Ir domeiltrl a.egtin chiar de o cantare rAnduitd'pe un text poetic aicituit liber'sz
Faptul cd tn vedrea literaturi bisericeascE, patristicd in- Spre deosebire de ,,psalrrt" notiunea de,,imn" nu trebuia
tAinim mereu aldturi termenii de ,,psalm" gi ,,imrL" s3 in- neaperat s6,sebazeze, precum odele gi psalmiibiblici, pe o
seamni cd acegti termeni sunt de sine stitdtori gi inconfun- temelie biblicE vechi-testamentari"3ss. IJn exemplu caracte-
dabilie. Enumerarea acestora in Efeseni 5, 18 - 19 prin fo- ristic pentru epoca primare a pdrinfilor apostolici este iE-
losirea prepoziliei de 1egHtur6.rco.t= ,,Qi" ({.raApotE rcai. prezentat de un citat din opera SfAntului Iustin MartiruI (+
ripvorg) reprezintX un indiciu clar cd aici nu avem de-a face, cca. L65), pentm care cuvAnful,,imn'posedH o clard cono- 1

ir:r nici ttr. cazt cu doui nofiuni sinonime. Este un fapt do- talie hristologico - doxologicE. in Apologia sa a scris cd,
vedit gi incontestabil ci,,... inci in Biserica primari, imne- ,,cregtinii Ii mulfumesc Iui Dumnezeu prin cuvinte de ru-
le erau cAntate qi constituiau aldturi de psalmi o parte com- giciune (nopndq) 9i prinin6llarea de imne (fipvoug) pen-
+i ponenti a cultului dumnezeiesc ..."35s. tru cH ne-a creat gi se i:rgrijegte pentru de cele necesare Pen-
Ii De necontestat este gi faptul cX prin denumirea de,,imn" tru bundstarea noastre ..."ne. Din intregul context al acesfui
erau gi sunt desemnate acele cAntdri care se refer5 direct Ia fragment al Apologiei se poate deduce tn mod indirect ele-
nucleul doctrinei cregtine; adici la Sfinta Treime sau la Per- mentul nou, creqtin al acestei no{iuni. Dupd cum #irmd G.
i soana Lui Iisus Hristos. tn consecinlH, termenul de ,,imn" Delling ('Tpvog, ThVVI"IT vol. 8, p.505) aici, este vorba de
ill
:I semnificH inclusiv in cadrul cregtinismului primar, un text o folosire exclusiv in afara Vechiului Testament a termenu-
'i.:
lt:
poetic cu conlinut hristologic Ai doxologic3s5. Este vorba lui,,imn' (,,OutsJizare a termenului rSpvog seintAlnegte nu-
', nqoE rl.raAprirv rai nveu;,ratrrcdrv arcouopatov 0no6ofiv <bow al arcoal na-
mai la Sfand Iustin Martirul -,,Apologia" 13,2").
qreorceuaopdvat ... yivetarr[aArr]qLov ralrcLOd.qa ro0 orityaroqrd" pri\, rcal Faptul cH imnul se referd in mod nemijlocit la esenla
{6et rcawqv r}brlv, o0 rqv 6ui Qqprrito.lv, dMa qv 6ra nqayyarwv." crestinismului ne atrage atenfia asuPra caracterului s5u de
3sFolositoare in acest context este mefturia Fericitului Augusfin, Confessiones
l:
ii. 9,7:P.L.32,77A:,,Tunc hymni et psalmi ut canerentur secundum moren orien-
,,Mdrturisire de credinte'. in acest sens, Sfantul Grigore de
talium patrium, ne populusmoemoris toediocontabesceret, instifufum est." (A stil care este potrivit pentru continuhrl cuvintelor. lmnul este ln primul rAnd
se vedea de asemnea BI{/ 18, editat de A. Hoffmann, Kempten und Miinchen 1aud5, o cAntare de slavi lui Dumnezeu."
L914, pag.l98.) sTin importantul sEu comentar, E. Lohse, Die Briefe an die Kolosser und an
s Afirmagia nesuslinutd *Ipvog,
de o argumentare concreti lli G. Delling, in: Philemon (=Epistola cdtre Coloseni gi cea cdtre Filimon), Gdttingen 141968, pag'
TbWNT, vol. & pag. 502, ,,Faptul ce {aAp6q qi 6pvog s-ar referi la specii litera- 2L6, facereferiri biblice la specia,,imn": ,,ripvoq este cAntarea de laud{ festivd
re deosebite, nu este evident", nu mai poate fi valabild. Argumentul lui H. (LXXIes. 42,70;7 Makk 13,51; F. A.1,6,25;Evr.2,L2)...." Aceasti exPunere este
Schlier, care depinde de cel precedent, nu poate suslne pHrerea mai sus men- preluati aproape cuvAnt cu cuvAnt de citre F, MuJlner,DerBrief an die Epheser,
tionati a lui G. Delling, rir6ri, in: ibidem, vol. 1, pag. 64: ,,inNoul Testament (OTK 10), Wiirzburg 7982, pag. 1.49.
3s8A se vedqa expunerile lui O. N, Tolika, Enlropo eyrcurez\onaL6Lr6 i.e[tr6 1116
este, de asemene4 intre QOl1, {ot16q rSpvog puSn diferenfiat. ...,, Chiar dacd
{.
ili nu existd nici o diferenfiere literali, ea este ilustrati pebaza contextului gi a Bu(avtwqq Mouomrle u1e an& tov rc6opo EAArlvoq060oErlq ErcrArloiaq,
Y,t,,

]i,l
comparafiei speciilor literare i:r cadrul mediului literar al Noului Testament. Atena 1993, pag.396:,,0 {pvog 6urcqivetar an6 tov t"ip6 o1o 6tt <rtqQ(el-
i[; 55 Chr. Hannick, Hymnen: II. Orthodoxe Kirche (=1fimg IL Eiserica Ortodoxd), rar oErrorlrrK6 rce (;revo, yqappfvo er6rrcd yili ouyrcer<gipCrlr; neqlrtoor1,
TRE ool.1O Berlin pi altele 1985, pag. 762. Xc^4r( va eivat naqpr€vo at6-'rr1v ayia fqaQ{." - ' . :;
fli
s6Ase vedea spre exemplu, Nelustin, Apologia I, 13,2: BEII3,167: ,,... Erceivcp 6| euXaqloroug 6waq 6ta
N, /oh.I(roll,Die dristlidre Hymnodikbis zu I(emens
b,,
von Alexandria (=Imnodica cregtind pane la Clement din Alexandria), K6nigs- l6yov rtop.nag rcai $pvoug ndprieLv rizdq re toO Teyovdvat rai t6rv ei6
&t berg192')., pag. L0: ,,Stilul festiv mai inalt, este ceea ce caracteizeazd imnul, un eugorotlav n6qan nhvrav ..,"
#;

ffii

F,,i 170 UI
W
Sruorr pa Tsol,ocle BrBiii;,
Peor. Dn, KoNstlxtrN NrroLAKoPoulos

Nyssa a precizat foarte bine urmdtoarele: ,,Imnul este o Prea- Hristos") prin,,atvoug aQeAetq, rSprvoug atqerciig" (sme-
sllvire a lui Dumnezelr, pentru bundtifile prezente Pe care rite preasldviri gi imne adevirate)ffi.
le avem."3@ Aceasti mlrturie patristici, dovedeqte conota- benul literar ,,Irrtr{' prezintd,in decursul primelor se-
cole crestine, atatit:I domeniul poeziei profahe,,citgi in ce1
lia pur cregtini a termenului, pe care acesta a primit-o in
decursul primelor secole cregtine.Imnul cregfinqre ca cen- al poeziei bisericegti - liturgice o contingitate evidentl. De
tru de greutate elemente de baz6'a1e credinfef pe"ea€leeyi- asemenea, este neindoielnic faptul cd diir totdeauna, s:au.
de$azh'intr-un mod poetic, prin cuvinte de 1aud5, mulEu- creat imne din textg atAt cu ritmic cAt 9i prozaic.l '
"o.,lirrrrt Clement Alexandri-
mire sau prin doxologie.36l Agadar, se poate afirma f6r[ qo- tn afara exemplului oferit mai sus de
v6ial[ ,,ci imnul din perioada primari a fost, de fapt, o mir- nul se poate menfiona in acest contex! un alt text poetic ca-
turisire. Mdrturisirea PresuPune in primul rAnd sldvirea lui racteristic din secolul al IV--IeE care evidenfiazi creativita-
Dumnezeu, punerea publici in slujba celui Preasl*vi(' .362 tea poetici a cregtinilor. Este vorba despre aga - numitul
Din epoca primarX cregtini se pistreazi o mulfime de ,,Prosahymnus" care se afl5 la inceputul celei de a doua
mirturii scrise, care aratH productivitatea considerabili de cirfi a operei ,,De trinitate" a lui Didim cel Orb (313 - 398).
imne a acelui timp. Foarte pe scurt se va face referire aici la Imnul infiligeazi o importantd mirturisire de credinli le-
poeziaprofan - religioasi (Aoy(a nolr;oq) care, in comPa- gat[ de dogma Sfintei Treimi, accentuAnd homousia Sfan-
rafie cu lirica liturgicd, nu era destinatH cultului gi avea ca tului Duh gi combind intr-un mod remarcabil, intr-o form[
scop, in afar6 de slivirea lui Dumnezeu, binele gi educarea prozaic6., elemente ritmice qi retorice.35s
credinciogilor. 363 Un exemplu remarcabil din aceasta peri- DacH se cerceteazE izvoarele literare din secolul al IV -
oadd este un imn al scriitorului bisericesc Clement dinAle- lea cregtin, se pot gisi alte dovezi privitoare la existenfa no-
xandria (+215) conceput intr-o formi poeticd la sfArgitul ilor imne .tegtit - liturgice. EIe nu pot fi identificate cu psal-
operei sale intitulate ,,Pedagogul". In acest imn discipolii MClement din Alexandria, Pedagogul 3,12:aEil 7,233. Ase vedea de semenea
sal fl slSvesc in cor pe ,,r1yr]toqa Xqrrot6v" (,,CArmuitorul texhrl in edifia lui o. stiihlin, clement Alexandrinul. Erster Band (volumul intai)
Protrepticus und Pedagogus, Die grieehischen christlichen schriftsteller der
w Gigorie de Nissa,Inscriptiones Psalmorum 2,3: BEII 66, 42,6'7 .
"
ersten drei Jahrhunderte, Bd. 12 1=5..0,o cregtini greci din primele trei seco-
slAcest caracter, de slivire gi mulgumire, al imnelor este evidenliat de cltre le), Leipzig 1936,pag.291-292. Asevedea de asemenea lucrarea lui Th'Wolbergs'
Calvin tn comentarul sdu la Epistola cdtre Efeseni (Joannis caloini,In omnes Griechische religi$se Gedichte der ersten nachchristlichen ]ahrhunderte, Bd. 1:
Novi Testamenti epistoias commentarii, editat de A. Tholuck,vol.Il, HaIle'z1834, Psalmen und Hymnen der Gnosis und des friihen Christentums, (Beitrdge zur
pag.6l ,,hymnos, psalmos, laudes Dei, gratiarum actions." A se vedea de klassischen Philologie 40), Meisenheim am Glan 7971", mai ales pag' 10 9i ur-
asemenea pag. 159 ,,Hymnus proprie sit larrdis canticum, sive assa voce, sive mitoarele (=Poezia religioasi greceasci a prime"lor secole cregtiiie, vol' 1: Psal-
alite canatur." ) mii gi Imnele Gnozei gi ale cregtinismului.primar).
%zG. Schille, Friihctristlictre Hymnen (=Irnne cregtine primare), Berlin 1965, pag' s5Referitor la aceasta, a se vedea ediga criUc{a lui l. Seilet (editot gi lraducdtot),
20. Dydimus der Blinde. De tdnitate,-(=Pidim cel Orb. Despre-.SfAnt1 Treime),
s3A se vedea P. K. Christou, @eoAo-yrrcd. peAerrlptata, vol. L: TpvoygaQLrcd, cartea a II-a, capitolele 1-7, (Beikiige zur klassischen Phitgl=o6,ie, He{ljl, Uet-
Tesalonic 1981., pag.39: ,,'H Loyi.a.0gloreutLrc{ noiqoLg 6iv rcgoog(etat 6u} senheim am Glan 1975. A se vedea mai.ales prosahimnul de'Ia pag: VIII gi ur-
d1v ouAAoyrrcqv Aatqe[av' ircQqd(eL ta ngooontrd ciuvaLo0r]para roiu mitoarele precum gi nota interesanti: ;,Diaim unegte din punct de vedere
ouvo€tou tvcbnLov too oelou rcal irtoq TI1s boEoAoyrioec,4 a0ro0 inr.6rc.xer stylistic Kola ritmicd gi Retorica greaci (...) Aceastd stilizare are loc deja in
Entorle cqv t6gr[.rw ral bLbaorcallav toO avayvciotou fl arqoatoO'" formulare cregtine foarte timpurii, ca qi in Faptele Apostoliior (".)'"

173
17z
;l
Pa.or. Dn. KoNsTANTTN Nrrou.ropouros Sruprr os Tiolbcrs Brsrrci

mii (care erau deia pIrli componente ale Liturghiei cregti- texful grecesc, nu trebuie sH ne surprinde gi si ne conduc5
ne primare). IncepAnd cu mdrturiile timpului cregtin pri- neapdrat ia genul liric al psalmilor. in inttegul context este
mar, imnele Qi-au cristalizat propriile caracteristici, spre de- vorba, tr generaf de preasldvirea lui Dumnezeurcare tre-
osebire de cele davidice precum gi de psalmii cregtini. in buie sH corespundd gi aspectelor rafionale. Aceaiti inta;tigi-
vreme ce psalmii erau fie recitali tr chip melodios, fie cAn- bilitate a continutului doxologic, care este psahno{iaip.!ih
tali rapid gi alternativ,in cazul imnelor (hristologice) s-a imne, este limuriti de c[tre SfAntul GliSoqe de Nisda;'care
evidenfiat un mod aparte de cAntare, mai ingriji! care a ge- igi propune o interpretare gi expiicare a versetului paulinic I
nerat de fapt melodii concrete (Efimni/Responsoria)aeo. in de mai sus: ,,'O bi tv iipwoLE !)d.Lpoq elg rir{.'r;Aotdqav t'lpaq
cadrul acesfui context este de remarcat fapful cI, in timp ce ht ay et r<or.,dorao w, flv {6e r xal 6 0 eiog Arc6moAo q, :rcILOdq
ultima parte a unor versete concrete din psalmi se repetd rcQog KoE)Lv0[ouq Qrloiv, Eautdv v0v priv rQ vo'c. O0rcouv
inmod stereotip, fapt cunoscutinimnogr#ie sub denumi- rl Frdv tQ vcp ou1rtrlTvupdvrl rl.raAprp6[a tov ftE]oafto6oe6-
rea de ,,^(norPalua" (Hypopsalma), expresiile care s-au vra.7'oyov bqqpqved e(t .370
dezvoltat pentru imnele de sine-stit[toare, au fost denumi- In citatul de mai sus, formularea ,,6 Ev rSprvoLq .[raA-
te imne mai mari ,,'EQuynta" (Efimnia)a02.
V6q" , nu trebuie sd fie priviti doar in mod superficial gi
Referitor la semnificalia nofiunii de,,imn", trebuie sd confuz, ci ca o argumentalie de mare ajutor. Aici, 1u este
apeldm la un alt verset paulinic (I Cor. 14, \5) care atinge vorba in nici urL caz de vreun pialm davidic, ci de un imn
doar indirect esenfa imnului. Aici, este vorba despre imne- pur cregtin, care este desemnat de cHtre SfantuI Grigorie cu
le de preaslivire a lui Dumnezeu care trebuie aduse atdt ss, termenul de ,,psalm". Acest lucru este lHmurit gi prin adH-
duhul cit gi cu rafiunea;36E douX forme ale cAntirii, care par ugarea expresiei,, tv r5 p\ro rq". Prin cuv6ntul,,psalm" acest
sd aibi aceeagi va1oare36e. Verbul grecesc ,tl.,aLCo", folosii in SfAnt Pirinte infelege, in general, cAntarea cregtini, prin
366Mai multe informafii prelioase pentru acest secol se gHsesc in lucrarea lui Sf.
aceasta fiind inci o dati confirmatH dependenla terminolo-
Papadopoulos, flatqoAoyia, vol.2:'O riraqtog ai.otvag (AvaroArj rca( Ariorl) (= gic6 a psalmilor cregtini de cei iudaici, iar prin addugarea
Patrologia, volumul 2: Secolul 4 (rdsirit qi apus)), Atena 1990. A se vedea in ,,iv tiptvorg" este definita mai exact, ca aparfinAnd de do-
acest context pag.'J.69:,,'Enop€vc.rg f; rlrazltucll ngaEr11, trlv 6noh 6 BaoiAerog
nqoiircoOdrer rai,crlv 6nob Oecoqei rqatouoa. of 6i4 oXe66v tr1v Avaroirl,
meniul imnului. intreaga formulare de mai sus ar putea fi
nequl.appd.veq irct6g dn6 rry EppeArj rivd.yv<^xrq tdrv VaApriv, {t1wovg - redate in felul urmdtor: ,,CAntarea intonald care prezint[
tgorrigra ;.ri 6rarcergqrdvo €SripvLq 16 6rcoio Quotrcd {tav ouvto;.r6teqo caracteristici ale imnului" =,,CAntarea bisericeascd ce sti
to0 rcuqhrg rSpvou. " sub influenla imnului" =,,Imnul" . F drd, indoiald cd SfAntul
sTMai multe in-formafii in ceea ce privegte tris5turile
imnografice ale acestor
douH notiuni, a se vedea la K. Nikolakopoulos, Hym.nologisch-musikalische
Grigore de Nyssa a contribuit in mod semnificativ prin
Terminologie der Orthodoxie (=Terminologia imnologic-muzicald a Ortodoxi- aceasti reimarc[ finali la cercetarea semnificafiei acesteino-
ei): Ein Lexikon, OFo 9 (7995) 2L5.
ssTextul original al acestui citat este:
liuni imnografice. Prin aceasta se reliefedzilo altS.dimensi-
,,.ltaLa rQ rwedpatg r[.,aAqr 6i rcai te
voi" (1 Cor 14,15). Totodati o tncercare de a da un rdspuns din Noul Testament la intreberile ac-
36Foarte relevante sunt tr acest context observafiile
lui O. Cullminn,Das GJbet tuale), Tiibingen\994,pag. 103: ,,in urmitorul versei'(L Cor. 1415) ageazd el
im Neuen Testament. Zugleich ein Versuch einer vom Neuen Testament aus zu ambele forme ale rugdciunii in mod legitim una lAngd alta."
erteilenden Antwort auf heutige Fragen (=Rugiciunea in Noul Testament. sn Grigorie de Nissa,Inscriptiones Psalmorum 2,3: BEII 65,43,19-27.

174
175
I

' ' rr F 'Sruprr'ps.TEorocrr Bralrci


Pnop. De, KoNSTANTTN Nrrollropour.os
blice gi versuri de slavhsTa aparfin categoriei pai#hice a im-
une important[ a imnului, in calitate de cAntare de 1aud6,
nelor, degi aici ar fi trebuit incluse 9i alte cAntdri care n-au
gi element cultic al tsisericii Vechi: intetigibilitatea confinu-
mai putut fi cuprinse in tradilia scrisi, fiind pierdute:.--*
tului imnului. .::-
tn acest loc meriti menfionat un citat interesant din I.3.3. Odele duhorrnice gtt' Ilv eu par rcr1 ci:bq
"

scrierile SfAntului Ioan Hrisostom, care a reuqit sd cuprin- 'f i...:,.,,


.^ --"
di intr-o singuri formulare diferitele aspectg ale nofiunii: Cu toate cd.,,oda" a constituit o parte integrant{in tra-l
,,... oupQcbvaqdrrcavrzg ci)oneqr iE €vdg or6yaroq,fipvouq ditia iudaicl, ea afost folositd gi in literatura antica grec€as-
elg tdv triv 6Aarv {.6oucrr @e6v, yeqaiqovt tq re a'br6v
ci profani. in viala cuitici cregtin5 ea a primit ins6 o noui
in mijlocul acestui citat, avAnd in vedere contextul, formd. Nofiunii de ,,odd" care desemna in vechime doar
este reliefat in primul rAnd caracterul cregtin al imnelor din
forma literar - imnicx a cAntirilor, cregtinii i-au datun nou
perioada primarS, care ir
calitate de cAntHri doxologice erau
confinut. Numeroase izvoare dovedesc fapful ci odele creg-
indreptate c[tre Dumnezeu. Nu mai este vorba de imne tine erau prezente in slujbeie Bisericii primare' Nu numai
vechi-testamentare, ci de noi crealii poetice, care erau des-
Sfantul Pavel, ci gi alfi aghiografi neo - testamentari gi vechi
tinate in mod neindoielnic uzului liturgic. Sfanhil Ioan Hri-
scriitori cregtini, un exemplu impresionant fiind dat de cH-
sostomul exprim[ prin formularea de mai sus dimensiu- tre Evanghelistul Ioan i:r Apocalisa sa, ne dau dovezi vii in
nea duhovniceascd h imnelor, in cAntarea cirora intreaga
acest sens.37s
comunitate, unificatH spiritual, se roage, ca gi cu o gurH,lui
Dumnezeu prin aceasta imnul creAnd un cadru duhovni- L3,3,1, Asytecte etimologice { litetete
cesc - liturgic corespunz[tor rugiciunii. fn acest sens, tre- Substantivul ,,Odd", care provine de la verbul ,,5'6<D"
buie scoasi neapdrat in evidenld cAntarea vocali unisonH (a c6nta), semnificH in primul rind orice cAnteg in princi-
a muzicii din Biserica primar6. Astfel, prim imne ,,ftttrea- pal in domeniul profan (Si Pe urmi in cel religios)' In grea-
ga fiinfd omeneasci se (ridici) in atmosfera liturgicH de re- ca veche putea fi filtahitirr domeniul profan gi denumirea
cunogtinli gi doxologie, dlruindu-se pe sine lui Dum- ,,So1)a" ca sinonim al cuvAnfului,, Qbr1"; cu timpul terme-
nezelJ-".372 nul ,, riiDr]" a primit un caracter spirituaf delimitAndu-se
RecapitulAnd acest capitof trebuie menlionat mai intAi
faptul cd, noliunea paulinl de ,,imn" prezint[ caracteristici 37aA se vedea /oh. Ktyser, Beitriige zur Gesdrichte und Erkldrung der altesten
clare, original cregtine. intregul confinut imnologic3Ts care Kirctrenhymnen (=c;ntdbufii la istoria gi explicarea celpr.mai vechi imne bise-
ne-a fost transmis ir:r Noul Testament, este o mirturie de ne- ricegti), Paderbom 21881, Pag. 18.
619 ysdsn pe aceasta tema 0bservalia aon det Goltz, Das Gebet in
contestat in acest sens. Bineinteles cH toate aceste cAntdri bi- szs
!iE,
fr,
der dltesten ihrirt"oh"it. Eine geschichtliche untersuclnrng (=Rug6ciunea in'
Cregtinitatea veche. O analizi istoricd), Leipzig L901, pag' 13GL37:,,"'-Ode 9i
371
loan Gurd da Aur, Omilia 68 la Matei, P.G. 58, 6M. imne par a fi deja deshrl de timpuriu comPuse pentru Hristos, fiind folosite
mK. Nikolakopoulos,Das Wesen und die Funktion der byzantinischen Musik
chiar ir cadrul liturghiei. Pentnr aceasta aveiltun exemplu in Q6{ rcaLv1 pen-
(=Iiin!a qi funclia muzicii bizantine), Hermeneiag (1992)1.46. tru mielul din Apocalipse (5,9,10) (...) Prin denumirea de ri61 rcaw{ prima
iir 38A se vedea gi F, Hahn, Der urchristliche Gottesdienst (=Liturghia cregtind
cAntare de laudd pare a fi desemnati drept cAntare cregtini"'
primari), Stu.ttgart, L970 pag.67 gi urmitoarele qi77.
i
ltii r77
q, l
r.l6
il
i
xi
iir
#
,t;
#,
fr' Pnor. Dn. KoxsrANTrN Nrroreropour,os Srtlpu rir Tsor,oare Brsr,rci
L,
Xi,

astfel de ,, Qop.a". tn cadrul libertHfii de compozifie a cAn-


{elegerea greceasce insd, imnul gi oda nu pot fi folosite:ta
fr

tirilor cregtine primare375, pe lAngd psalmii creqtini gi imne- fiind identice. Acest lucru igi pretinde valabilitatea-atat drpl
Ie liturgice, cregtinii talentafl, au creat dupH un anumit mo- vechea cAt gi dupd noua uzarrld, a limbii greceqti.38o Denu-
del precregtin, alte c6ntiri, odele, care fir cadrul cultului Bi- mirile insHgi sunt indicii directe a structurii inelodi-eitihns-
i sericii Vechi au fost puse in legdturi cu aga numita -psal- mise, a textelor respective. Diferenla clari intre cele d.gpa
modie spiritualH". specii literare, imn gi odi, se poate recunoaqte,si:pe tiaza'
In contextul filologic primar, in care termenul ,,ode', desei combinagii a noliunilor (spre exemplu QOrl tr,.rvi
dupi cum s-a aritat, era folosit ca termen general pentru no-
QaApc-rvsl), care este folositd ca titlu al diferitelor grupe de
fiunea de cAntare, se referd fir mod special lapoezralirici.3z texte. Prin aceasta se poate vedea atit importanla etimolo-
Cu timpul oda a fost preluatd gi in domeniul religios. Prin gicd cAt gi cea semandce, precum gi funcfia odei in cadrul
aceasta ea a primit un caracter de laudi p.i.r care Dumne- modalitefli de cAntare.382
zeu qi faptele Sale iubitoare de oameni erau preamHrite.3Ts Conform acestei semnificafii, nofiunile de od[ gi psalm
In acest timp, in poezia profani, specia literar[ a odei nu pot fi confundate una cu alta. CAntarea de laudX (+6ll),
era incd puternic prezenti. Se poate face referire in acest care era de altfel" obignuitH in tradifia iudaicH, nu reprezin-
if
sens, la uzul verbal vechi grecesc, elenistic Ai roman din do- tI o cAntare psalmici propriu-zisi. Este vorba de o diferen-
meniul liricii vechi gi al teatruiui. Bineinleles c5,,Psalmu1"
$iere, care, dupl curn va ardta citaful urmitor, a fost, atAt in
i reprezinti un termen speeific biblic, in timp ce ,,Imnul" gi Vechiul Testament cAt gi in Biserica primar6, fHcutd in mod
,,Oda" provin din contexful gi culfura greceasc5.3D Dupd i:r- congtient. Justin Martirul gi Filosoful ( +165) se refere la cele
doui specii literare, prin preluarea unui text din profetlrl
376
Asevedealoh. Karaoidopoulos, -Eirrlrv @eo:D" :rcai,,xat' elrc6va" @eo! naga
tQ Anoot6Arp llariulqr (=.Chipul lui dumnezeu" qi,,dupi Chipul lui Dumne-
Amos (5,18-6,7): ,,an6orqoov arr'tpo0 nArl0og cfbd-rv oou
zeu" la Apostolul Pavel), Tesalonic 1964, pag. 50-51: ,, . . . elvar yvrootdv 6tL ri rcaL r.PaAFc,.lv"s3.
nEirrl XqrotLavucrl Korv6qs ouv60etev tAeu0€g<,lq ripvoug rcal nqooeuXa6 ffiDintr-o mirturie contemporanH a secolului nostru, reiese in mod dar o dife-
6ul t&q AeLtouqyrraq rrls ouvri{,eq..." renflere a odei faf{ de imn: ,,MrltgorioA[tou flevtan6AeugNemapiou, @eoto-
3zSpre exempluP. K. Christou,@eoLoytxh preAerrlprata,
vol. 1: lf;rvoygaQrrd rd.qrov, {cor. f,JGai rcai'TprvoL rcgog rqv ifneqayhv @eot6rcov xai Aernd.q0e-
(= Stuaii teologice, vol. L: teme imnografice), Tesalonic L981, pag.20: ,,qb6r1 6i
vov Maqtav (=Mitropolitul Nectarie al Pentapolei, teotokarion, adicd ode qi imne
dcrqpawe nd.v e[6oq d.op.aroq, cir,A,l,'ibicdq ave$Cqeto eig rqv Auqrrcrlv noir;- aduse Sfintei Fecioare gi NascXtoarei de Dumnezeu), Atena21907:,,"O0ev'yvar
ow." qi(co 0pw, 6rt tyqarf;a 103 06ds, 30 0prvoug ral 1.L Kalr6vqq" (=Vd impidngesc
ffiE. Lohse,Die Briefe an die Kolosser und an Philemon (=Epistola
citre Coloseni faptul ci run compus 103 ode 30 imne 9i 11 kanoane): citatul lal{. G. Chaldaiakis,
gi cdtre Filimon), Giittingen 1a1986, pag.206: ,,...Qbr\ cAntarea in care sunt prea-
Ado leq6yqaQa ro0 @eotoraq[ou to0 Aylou Nerctaqlou (=Doui manuscrise
mErite faptele lui Dumnezeu (Apoc. 5, 9;74+ 3;1.5,3)." A se vedea asem5narea a acatistului teotokarion a sfAntulrri Nectarie), @eoloyia 65 (1994) 387.
surprinzdtoare cu citatul lui F. Mufiner, Der Brief an die Epheser (=Epistola sr A se vedea importantele expuneri ale SfAnfului Vasile cel Mare, Homiliae
citre Efeseni), (OTK 10), Wtirzburg 1982, pag.149: ,,CAntiri, sunt poaie acele super Psalmos 29,1: P.G. 29, 305 und 8E1152,54.
cAntece, cu care sunt sl{vite in mod deosebit faptele mAntuitoare gi biniitoare mAici pot fi menfonate expunerile lui R. Sqfurackcnbu.rg,..D;\E{efan die Ephes-
ale lui Dumnezeu." A se vedea deasemenea gi (Apoc. 5,9;14, 3; LS,3).
ser (=Epistola cltre Efeseni), Ziirich 9i altel'e 1982 pag. 243, Nota 603: ,,...QbaL
3tsA se vedea despre aceasta
l. Gnilka, Der Kolosserbrief (=Epistola cdtre Colo- sunt la greci, cAntdri de toate tipurile, in LXX de.obicei hadus prin Qrirrp hebr
seni), Freiburg 1980, pag. 201: ,,Bineinleles ci psalmul este o noliune biblicd in titlurile psalmilor adesea impreuni cu rpaAp6g (cAntarea unui psalm)."
prin excelenld, i:r timp ce imnul gi oda sunt cunoscute grecilor."
lustin, Dialogul 22,3; BEII 3, 227.
38r

,ii'
I
iri
t78 179
#i
Sl,i
)
1l
tll
{1
ryr:u

hil Stuorr'*TnoloGIB Brsr.rci


P1 Pn on, Dn. KoNstnrtrlN NrrolAKopoulos
lri
Claritatea proPozitiei, (sintaxta paratactice cu cuvantul a cantarilor)".xe Deosebirea dintre ode qi psalntii davidici,
il este ir:r acest loc cu atat mai evident4 cu cAt cuvintele de le-
de tegdturi ,xa?) precum gi intregul context, trimit la doi
f;t
ti:, termeni originali cregtini, care nu Pot fi identificafi unul cu gXturd clasic grecesti ,,TE ,.. Ko((' se refere'la.dou-d eJemen-
ff altul. Existenla speciei poetice ,,ode" , independentd de ie ale propozifiei. ConJorm citatului demai sus.^odele erau,
psalm, poate fi urmdrit6 incepAnd o datH cu aparifia comu- in uzul liturgic din acest timp primar, o categorie 4dgpen-
-- '
ffi1
''
dent5, pe lAng[ psalmii davidici.
,ii1l

lr nitifii cregtine. Demn de luat in seamH, este 9i fqptul ci in


lii
rrdlr jurul anului 200 d. Hr., timp din care Provine cea mai ve- Pebazazurselor existente, se Poate constatli c5, noild
lil
rt.i che menliune despre folosirea liturgic[ a Psalmiior lui Da- ode cregtine,esT spre deosebire de psalmi gi imne, se carac-
li' vid in Biserica ffestine - nu existe nici o alti sursH referito- terizau printr-un proces de formare literari mai liber. Din
ii
r.,lrr
re la o pretinse folosire mai timPurie a psalmilor -384, ter- punct de vedere al confinutului, acestea nu s-au limitat la
lrl
i;ln menul ,,ode" nu a fost folosit ca echivalent pentru nofiunea formulHri hristologice sau trinitare dar definite ci avea chiar
{i de psalm. O dovadd de necontestat se gdsegte in cdrfile apo- un caracter didactic sau Parenetic.s88 Cu alte cuvintg ele std-
,l
crife, pHstrate fragmentar, numiteActele iui Pavel, care dupd teau in strAnsH legXturl cu un sPidt nou, inovativ 9i impu-
I
W. Schneemelcher, au fost scrise in perioada cuprinsi iretre nitor. Caracteristic pentru aceasta este denumirea genera-
il:
ll 185-195.3E5 tn legituri cu descrierea slvArgirii Euharistiei, 1[ a acestei specii literare, cate, fete a neglija contextLrl ei
l#,r
s-a pestrat urmetoarea expresie: ,,urrd aut6v r.f-raAp6v te din cadrul lexicului cultic iudaic Ai a practicii cultice iuda-
ice, eviden S.az\, caraclerul dinamic al imProvizdn| aProPi-
Jj1
#l AauL0 rcaL rlba;v (=printre cAntarea psalmilor lui David gi
trl at de muzica profane. Ca urmare, odei ii este atribuitd acea
fr,
eA se vedea referitor la acest context important P, K, Chrislou, @eoAoytta irsugire deosebitd, de a unifica i:r cel mai impresionant mod,
il I peAetr]pata, vol. 1: lfpvoygaQrxd (=Studii teologice, vol' L: teme imnografice), melod ia menismaticf, cu cuvAntul.3se
,:
Tesalonic 1981, pag. 45, care reugegte, in ceea ce privegte primele doui secole
#,i ffiTextul citat din Actele lui Pavel se gdsegte la pagina 7a papirusului grecesc
cregtine, sd articuleze in mod hotirAt acest fapt,: ,... pCvet tv revdv L50 neqlnou
ffi
6t6v, rcatd. to 6noiov 6iv eipreOa pdpatoL negi toO 6tt tr[;ri:Movto pLpAtrcoi. al bibliotecii universitare gi de stat din Hamburg (PH), care provine aproxima-
#{
ot;n
. r|.raAproi. r<ardrfu lqLotnvrrcd.q ouva0qoioetg''H orcn{ tdlv nrlyriv euvoei tiv din anul 300. A se vedea mai departe C. Schmidt,IIqd[,eLq llariAou, Acta
,[,
(qT rlpratog." Un fapt demn de luat in serios, este
pauli dupd papirusul bibliotecii universitare gi de stat din Hamburg, editatd cu
tqv riqvqtrc{v dnorpw toO
$1,
spre exemplu, tHcerea pe care lustin Martirul gi Iilosoful o pdslreazi in scrie- conlucrarea luiW, Schubart, Hamburg 1936,pag.50 9i urmdtoarele'
38TAsevedeaexpunerileluiE. Fr.vonilerGoltz,DasGebetinderaltestenchris-
f,1
rile sale, referitor la o eventuali folosire a psalmilor vechi - testamentari in
i';
tenheit. Eine geschichtliche Untersuchung, Leipzig 1901, S. 183. 1=t1,t5tt,""u
I

riii cultul creqtin prirnar. Cu toate cd acest martor vechi descrie in mod exhaustiv
* modul de desfigurare a sfintei Euharistii, nu face, in cadrul acestor expuneri in cregtinitatea veche. O analizi istorici, Leipzig 1901, pag. 183).
3s in mod caracteristic scria Calvin in comentaritil siu la Epistola c[he coloseni:
ffi1 (rcorvdq euXctg e0lagLothv, rinopvqpoveilprata tdrv dnoor6fur'sv, ou)'YQd$-
Joannis caloini,In omnes Novi Tdstamenti epistolas
commentarii, editat de /4.
;.rata ro.rv nqoQrpiru), nici o referire la psalmii lui David. (A se vedea Apologia
Hr
l, 65,67: BEII 3,197 9i urmdtoarele.) Thotuck,.vol. tr, Halle 21.834, pag.159: ,,Oda non laudes tantum contineat, sed
ffi,
&, s5Aprecierea concretd a lui W Schneemelcher, Paulusakten (=Actele lui Pavel), parai4eses at alia a-rgumenta.". ...., ,*r,r-,.*...d:'.1 eS
*perir,t"lubiru.4.oc,GrigonedeNyqa,Ilscl.pttongslsalmoruin2;3;BEn 6,42,4.5
* ffi,i
h;l in: E, Henneclce, Neqtestamentliche Apokryphen in deutsqher Ubersetzung, II.
grl
voI.:Apostolisches, Apokalypsen und Verwandtti, hrsg' von W. Schneemelcher, defineqte specia iiteiarl a odei astfel: ,,...4,6i 6d f1 6ta q:r6$41oe yLvopdvrl to0
$ii
H'
,
pdAouq pu"o trqdlqAa." Aici avem, binijinlples, incH un indi-
ffi, L971,5.241. (=Aroort"le nou.testamentare in traducere germand, II vol.; Texte "a, Qqpdtol
ciu in ceea ce privegte muzica vocald, firi acompanierea instrumentelor, a Bi-
apostolice, apocalipse gi alte texte inrudite, editat deW. Schneemelchcr),Ti.i.btn'
ffii
gera197'1, pag.241,. sericii Vechi, vocea omeneasci produsd prin intermediul gurii fiind considera-
ffil
ffi
ffi' r8r
ffi r8o

ffi
I
Pnon Dn. KoNsTANTTN Nrxor..cropouros Sruorr oE Tsorocre Brsrrci

Toate aceste caracteristici ale speciei ,,Odd", pot fi con- - mistica religioasise3 a conlinutului 1or, face:reftrire la
firmate pebaza o{_elor iudaic - biblice sau iudaic - cregti- ,,psatmodia spirituali" gi este direct legatH de aceasti spe-
ne, c6t gitr comparafe cu ,,cAntdrile de laudi" din Qumran. literari
Reprezentative sunt, spre exemplu, in acest context, cele 42
cie ., r.r

de ode ale,lui Solom3eo, care proveneau fIrI indoiall din


' O alte privire asupra cAntdrilor de laud5 ndcGgtine, gi
anume asupra celor care au fost g[site i:i prima pegftre-de
mediul iudaic-cregtin, gi care dau dovadH de influenle cla- la Qumran 1QH (Hodayoth), ne ajute la o infelegE?e.mai
re vechi-testamentare. Odele lui Solomon, in calitate de pro- profund6 a ceea ce este specia literari numiti ,,ode" gi a sem- '!

dus al lumii cregtine primare, se incadreazd, dupd,toati pro- nificafiei sale pentruApostolul Pavel. La fel ca gi odele creg-
babilitate4 in specfrul teologic al modului de inlelegere pa- tine canonice gi cele apocrife (spre exemplu, Odele lui Solo-
ulin. Trebuie stabiiite trei caracteristici ale Odelor lui Soto- mon), odele din Qumran au aceeagi structur5 a textului.3ea
morL care pentru cercetarea de fali prezinti un interes de- tn ele ,,se gesesc trtr-o misurd mai mare referiri la psalmi
osebit: gi la cirlile profetice ale Vechiului Testament, ca $i unele for-
- structura liricd liberd a textului, care caractefizeazil mule fixe."3esdsu*irlarea dinke Odele lui Solomon gi cAn-
dealtfel caracterul poetic liber al speciei;3e1 t6rile de lauda de la QumrarL au labazdin principal impru-
- refrenul biblic - psalmic ,,Allell1ia", care tedreie aproa- muturi3e6 din Vechiul respectiv Noul Testament. Evidenti
pe toate odele gi face trimitere la funcfia3e2lor liturgici; este spre exemplu introducerea odelor de la Qumran ,jle
ti drept cel mai perfect gi potrivit instrument, care poate unifica armonic mu-
laud pe Tine Doamne", care arati caraderul im:lic, de prea-
zica cu textul. 3e3A se vedea spre exemplu, ibidem, pag, t2.
ffiAsupra caracterul lor pur cregtin cAt gi a limbii grecegti ca limbi in care au 3ilin legXtur6 cu strucfura acestor cAntece ale comunitdfii de la Qumran este
fost redactate odele lui Solomo& a atras atenfla in mod convingltor B . Tsakonas, foarte interesanti observa$a lui H. -W. Kuhn, Enderwartung und gegenwiirtiges
Ai. r)6al LoAogdrvtoq (Etrrayary - Kelpevov -'Eqrprqveh) (=Odele lui Solomon Heil. Untersuchungen zu den Gemeindeliedem von Qumran mit einem Anhang .

(Introducere - text - interpretare)), Atena 1974, (a se vedea, printre altele, pat, iiber Eschatologie und Gegenwart in der Verkiindigung Jesus (=A"gteptarea
9 gi urmdtoarele; pag. 25 gi urmdtoarele.) Penku alte caracteristici ale odelor lui sf6rgitului gimAntuirea prezentl. Analize ale cAntecelor comunitifii din Qumran
Solomon a se vedea in; S, Ashbrook Harae!, Feminine Imagery for the Divine: cu o anexi despre eshatologie gi prezent in propoviduirea M6ntuitorului Efuis-
The HoIy Spirit, The Odes of Solomoru and Early Syriac Traditiory (=Imagistica tos.), Giittingen 1966, pag. 17, , ... pebaza paralelismului membrorum din
feminini a divinitdtii. Duhul SfAnt, Odele lui Solomon gi tradifia primari siri- Hodayot, forma poeticd iese clar la lumini ...".
aci) Sf. Wadimir's Theological Quarteily 37 (1993) 117-139, mai ales pag. 122 gi 3esAstfel la E, Lohse, Die Texte aus
Qumran - Hebriisch und Deutsch (=Textele
urmitoarele $ M, Lattke, Die Oden Salomns in ihrer Bedeutung fiir Neues de la Qumran, edifle ebraicd - germand), Darmstadt a1986, pag. 109.
Testament und Gnosis (=Odele lui Solomon in ilrsemnitatea lor pentru Noul sesMai mult laB. Tsakonas, A[ f)dal EoAop6vtog (Etnay<oyri Kelpevov -
-
Testament gi gnozi), (Orbis Biblicus et Orientalis2Sl3), vol. III, Gdttingen Egprlveia) (=Odele lui Solomon (I:rhoducere - text - interpretare)), Atena1974,
i 1986. pag. 23 9i qrmitoarele, de asemenea indicafia hi I. Carmignac, Les affinit6s
3etA se vedea mai departe Ath. P. Chastoupis, Abai.EoAo;.rc.rvtoq (=Odele lui qumrarurienes de la onzieme Ode de Salomon (=Afiniti!ile qumraniene din al
l,
Solomon), @eoloyia 5 (1984) 321,-334 mai ales pag. 330, dupi care odele se unsprezecelea Psalm al lui Solomon), Reaue de Qumrang (L951.-2) 7L-102. Punc-
fi caracteizeazdprin:,,...0rfrqA{g noqtLrcrle negrygaQ1e pg?eiag nqocronrcrlg te tematice comune pentru aceste specii lituigice ar fi sprp.exemplu mulpmirea
0qlorceut rrfie epneroiag. sau lauda, orm.accerrtuezlde altfel 9i R . Schnackenburg, Der prigf..'aa dig -Ephes-
fi 3PA se vedea B. Tsakonas, Ai. f,)tDai IoAoprirvtoq (Ei<iayr.lyrl
- Kelprevov - ser (=Epistola catre Ei6E&ffi Ziirich qi"aliele 1982, pag. i+z:,,AducdiEa de
'Egpn1veh) (=Odele lui Solomon (Introducere
fl'*,, -text - interpretare)), AtenaL974, mulpmire este strAns uniti cu preasldvirea dejain psalmii vechi-testamentari
:lr. , pag.26 gi32. in Hodayot (cAntece de laudi gi mulfumire) din Qumran."
9i

fii
182 r83
ffii
W:

)
Stuorr Pr Trolocrs Brslrci
Pnon Dn. KorssrANTIN Nrxor,.q'ropoulos

siEvire a acestor cAntece.3y Aceaste formH concrete de hudd extrabiblice din med.iul filosofic. i:n mod intdresant confrun-
a lui Dumnezeu apare in mod caracteristic, in mai multe ti Klaus Berger qi Carsten Colpeam citatele pauline menlio-
multe locuri ale odelor gi aminteqte direct de expresia de in- nate mai sus, cu un extras corespunzdtor ,,gnostici care
ceput a slavei: ,,M5regte suflete al meu pe Domnul."se8 provine din secolel e 2-4 d. Hr. din,,Corpus'Hermeticum" -' ln
^acest
De un deosebit interes in acest context, este structura text, este definiti mai exact nofiunea de ,,rrveu.p4itrcr1
confinutului scrierii Hodayot din Qumran*cAntdrile ionfi- ,irbi" (cAntarea de laudl tainici): Tat, fiul ltii Hermes Tris-.
nute putAnd fi caracterizate drept cAntiri doxologice sau megistos, ii spune tatSlui siu, descriind oda cereasci: ,,aceas- i
cAntdri imnice de m6rturisire. Referitor la eategorisirea sPe- ta tiezegte puteri in mine (..') de la tine am primit slivirea
ciei conform confinutului, H.-W Kuhn le descrie astfel: lui Aions ...". Dintr-un alt ioc reiese in mod evident conlu-
crarea corpului omenesc la cAntarea de laudi cereasca: ,jlu
,,Aproape toate aceste cAntdri confin un element al speciei
literare, care poate fi cel mai bine caracterizat drept ,mdr- egti Dumnezeu, omul Tiu cheamd aceasta prin foc, aer, pd'
turisire soteriologice' [...] Totodatd cAntecele mai prezintl mAnt, api, dufu prin fdpturi]e Tale'"401
gxiita mai multe mirturii din literatura biblici, dar 9i
un element a1 speciei literare, care din punct de vedere al
istoriei traditiei, sia ftr relalie cu ,doxologiile judecelii'in- din cea cregtine necanonice/ care prezinti caracterul de ne-
tAlnite in Vechiul Testament."3ee inlelegere al odelor spirituale, adica conlinutul lor, de cele
Legifura ,,odelor duhovnicegti" pauline cu elemenful mai multe ori de necuprins. DupX cum s-a exemplificat mai
duhovnicesc-ceresc - gi de aceea cu forma sa extatici de ne- sus d.in Corpus Hermeticum, odele duhovnicegti sunt vi
inlelegere - se poate deduce din comparalie cu alte texte zute in ,.erite fiteratur6, ca stAnd i:r legdturi, in mod pa-
radigmatic cu cAntdrile de laudi ceresti' Cu aceasta aPare
3e7A sevedea pe aceasti temi urmitoardle observafii ale lui H.-IM Kuhn,Ender gi elementul de ne-in1elegere, care in mod principial apar-
warhmg und gegenwlrtiges Heil. Untersuchungen zu den Gemeindeliedern line limbii ingerilor. O exceplie demni de luat in seamd,
von Qumran mit einem Anhang iiber Eschatologie und Gegenwart in der Ver- care ftrtdrepte regul4 se poate constata ir expunerile lui Kla-
kiindigung ]esus (=Agteptarea sfargitului gi mantuirea prezentd. Analize ale
cantecelor comunitifii din Qumran cu o anexi despre eshatologie 9i prezent in
us Berger gi Carsten colpe, care comenteazl.srrtext din Tes-
propoviduirea MAntuitorului Hristos), G6ttingen 1965, pag. 30: ,,Daci se plea- tamentul lui Iob (iudaic-elenistic, sec' l" t' sau d' Hr'), refe-
cd mai intAi, in mod, general de la cdntecele cu caracter poetic ai imnic ale co- ritor la cAntarea de imne a ingerilor: ,,Limba ingerilor nu
munitilii de la Qumran, atunci ele trebuie sd fie puse fra legituri cu lauda lui
este conceputi aici ca ceva de nein1e1es...".Nz
Dumnezerl laudd despre care aceste c6ntiri dau mereu mdrturie'"
3eBPentru o expunere aminunfiti, a se vedea: F' Zeilinger, Zum Lobpreis Seiner
@Pentrul tntregul extras de text din Corpus Hermeticus; a se vedea: K. Berger
Herrlichkeit. Exegetische Erschliessung der neutestamentlichen Cantica im
- c. Cotpe (qditori), Religionsgeschichtliches Textbuch zum Neuen Testament
Stundenbuch (=SPre lauda slavei Sale. Privire asuPra canticii nou-testamenta-
re fur cartea ceasurilor (Ceaslov n. tr.)), Viena-Freibug-Basel 1988, pag.23 9i
({ulegere de texte religios-istorice cu relevanfi pentru N99l Testament), (NTD,
Textreihe 1), Gcittingen und Ziidch L987, pag.284 (Text Nr' 5Y)'
urmitoarele. roi pourls ,eierrunt plntru in1eteg"rg, dbsewatia lui K'
}ssH.-W. Kuhn,F.nderwartung und gegenwhrtiges Heil. Untersudrwrgen zu dm 91a.ta u acestuiJgc-este
Berger -C.Colpe (editori) idem,-pag. i84: ,,Elemmtele,prin'cere omul cheam5'
Gemeindeliedem von Qumran mit einem Anhang iiber Eschatologie und Ge-
genwart in der Verki.indigung ]esus (=Agteptarea sfArgitului 9i mAntuirea prezen- sunt organele corpuliri s{w{'
* int,eirl extras coiirentat in: K. Bergu gi C. Colpe (edttoi), idem, pag' 251, (Iext
ti. Analize ale c6ntecelor comunitlHi din QuNan cu o anexi despre eshatologie
gi prezent in propoviduirea M6ntuitorului F{ristos.), G6ttingen\965, pag.17 .
Nr.455).

185
I
Pnor. Dn, Korvst c.NrrN NrrotAKopoulos .: Sruorr oBTsoiocts Brnr.rci

I.3.3,2 D omeniul xeStin De la bun inceput - aceasta este gi pirerea SfAntului


Nu numai mirturiile nou-testamentare variate, ci gi Apostol Pavel - oda a avut, in congtiinla Bisericii primare.,-
multele cantari extrabiblice $i necanonice cregtine, precum un caracter liturgic - duhovnicesc gi unul pigAn - profall
gi diversele mHrturii istorice, infirrne pirerea conform cHre- Acest lucru reiese nu numai din folosirea intenfionatd "4.qdr
i4 in Biserica primarH nu ar fi existat ode cregtine noi ca ele- jectivului i,TtvEr)ltoLrucq", cigi din confinutul textuiui {fe.,j'
mente liturgice. Existenla odelor gi psalmilor iudaici - vedri- ritelor imne care provin dintr-o perioadH mai IAfZ1F:,R.P-F ,
testamentari nu a pufut stopa, in mod cer! dezvoltarea no- vantit:r acest sens este urmHtorul tekt imnogiafic, care se re- t
ilor forme ale odelor.s3 Noile creafii cregtine imnografice,4a ferd la trgeri: ,yenifl si liud[um?:r ode pe irhangheli, cici
conlin in ele insele o continuitate cu tradi$a iudaici, i:rsH ei ca mai mari ai corurilor celor fdrd de trup, sunt numili
reprezintiin acelagi timp un saltinainte, prin aceea cd s-au mai mari gi arhangheli...'.40i
dedicat acum revelaliei biblice-cregtine. Elementul pur cre$- Adjectivul rcv€uparlKatq f.ace referire, in primul rand,
tin a relativizat de aceea inrudirea noilor cAntiri cu cultul la caracterut pur religiossT al speciei literare ,,odeu .in hge-
iudaic.4s turi cu notiunea paulin[ de ,,psalm", respectiv cu cea de
{03A se vedea afirmafia lui E Fr. Von der Goltz, Das Gebet in der dltesten Chris- ,,imn" , este de mentionat faptul cd nu existfi pericolul ca
tenheit. Eine geschichtliche Untersuchung (=Rugiciunea in cregtin6tatea pri- acestea sH fie confundate eventual cu cAnt6rile de cult pi-
mard. O anafizd istoricd), L.rpog I90L, pag. 183: "Faptul cd tn adundrile creg- gane. Deoarece la ,,ode" ar putea exista acest pericol, nu-
tine se cAntau psalmi qi ode reiese gi din Efes. 5,18; Col. 3,16; L Cor. L4, 15;26.
La fel de sigurl este gi folosirea psalmilor in sinagoga iudaicd (...) Totugi psalmii
mele este completat de cHtre SfAntul Pavel cu adjectivul
canonici ai lui David nu au fost limitali nici Ia sinagoga iudaici, nici la aduna- ,,duhovnicesC"ss, $i care de fapt nu se referd la cele dou5
rea cregtini." A se vedea mai departe F. Hahn, Goltedienst ltr, Neues Testament texte menflonate mai sus. Aceasti pdrere, care nu este im-
(=Liiurgfua), TRE, vol. 14 Berlin - New-York 1985, pag. 34:,,Prin 'psalmi' nu se pirt[giti de majoritatea exegelilor,u' sebazeazl. nu numai
inleleg numai psalmii Vechiului Testament, cum se arati in cele trei aga numi-
te Cantica (Luca 1, 45b -55,68-79;2,29-32).' {06,,Aeit€ tv Q6aig rweuparrraiE, rouq r.QoaQpyouq tci.ru Ayy€Ac-ru aveu-
aeAceasta o comenteazX O. Cullmann, Das Gebet im Neuen Testament. Zugle- Qqprlo'r,:pev. ndvrc^ru yag r.[4 nq6rcqrtoL, r6v aoc,rpd.t<^rv 1og6v, otqatr;yoL
ich Versuch einer vom Neuen Testament aus zu erteilenden Antwort auf heu- rai Aqld'yyeAoL, trnr]0qoav riprQo . .. ": Prosomoion pe glasul doi pentru
tige Fragen (=Rugiciunea in Noul Testament. Totodati o incercare de a da un ingerii cei firl de tmpuri, in:,4lEE (editor), IlaqarAltLr{ rjtor Orcto.rq1oe t';
rispuns din perspectiva Noului Testament la intrebdrile actuale), Ttibingen Meydnq (=Paradetele adicd Octoihul mare), Atena'z1984 pag. 58.
1994, pag.94: ,,O formd deosebiti primegte rugHciunea liturgici in imnele ryAstfel accentueazi H. Schlier, Tftl4IV? vol. 7, pag. L64.
Qbrl,in:
'duhovnicegti', care igi au originile iudaism gi in psalmii vechi-testamentari, a@A se vedea spre exemplu E. Schweizer, Der Brief an die Kolosser (=Epistola
dar care curpind gi creafii noi cregtine, unele dintre ele fiind preluate in Apo- cihe Coloseni), (Evang. - Kath. Kommentar zum Neuen Testament), Z;,irict.,
calisa lui Ioan." 1976, pag. 157: ,,Duhovnicegti'sunt numite numai spre deosebire de cintirile
a6A se vedea pe aceasti temi expunerile demne de luatin seami ale lui G. Del-
lumegti, fdri sd fie vorba in mod expres de o lucrare a Duhulut: "-
ling, Der Gottesdienst im Neuen Testament (=Liturghia in Noul Testament), @A se vedea spre exemplu E. Lohse, Der Brief an die Kolosser und Philemon
Giittingen, 1952,pa9.18: ,,Devierea fundamental5 a mogterririi iudaice a cultului (=Epistola c{tre Coloseni gi eca citre Filimon), Giittingen 141968, pag.212 Nota
iudaicinseamnl de asemenea o despirlire practici de confinuhrl acestora. Dacd -3. InteresAnt'dtdfaptul cd Gnitkil,iet Epheserbrief (=Epistola.cetre Efeseni),
/.
de preiau am5nunte din el, atunei aceasta dre loc prink-o sdrimbare interioari (Herders Theotogischer Kommentar zum Neuen Testament, vol'X/2), Freiburg
tn care accentele cregtine surrt celehotirAtoare. Numai ceea ce este esenfial in- 197L, pag.20 nota 5, se situeazd intre cele doul pozifii gi eviti si ia o pozitie
rudit este prelucrat gi in cregtinismul primar: este surprinzdtor cAt de pufine clard: ,,Atributul rcvaupatrxa4 se referd ori nurnai la Q6aig ori la cele trei
elemente ale cultului iudaic au putut sd treaci de filtrul Bisericii primare." noliuni. Notiunea rp6{, care desemneazd cAntarea in general, avea nevoie in

r86 r87
Pnop, Dn, KorssrANTrN Nrror.e,xopoulos SrrrDrr o*Teolo.1rc BrsI,rci

pe fofma feminini a adjectivului, ci mai ales pe contextul tului cre gtin vecfd. Substantivul -ode- ddiemneazd -

general lingvistic Ai pe folosirea bivalentl (bisericesc $i pro- "grdu.


in poezia culticE, crealiile poetice mai lente, melismatice gi
fan) a nofiunii, in mediul literar aI acelui timp. Apozilia eu un confinut spiritual, un fel de ,,spiritualis"a13, nu
-care
lingvisticl concret[,,duhovnicesc" pentru termenrrl,,ode", sunt identice cu aga numitele,,compozitii rafionalelt+l aLe
arati clar intenlia Apobtolului de a diferentia cele trei de- psalmilor gi altor imne.
numiri imnografice; cu alte cuvinte de a ie deosebi una de Ritmul lent, melismatic; al odelor liturgice gi:elemen-
alta gi a atribui fiecHreia substanla real6 proprie. tul mistic-spiritual care rezultd din aceste,I fori.,r.or*ti
in afari de aceasta, adjectivul ,,duhovnicesc" adaugi 9i Sfinlitor Pirin$. Atanasie cel Mare (+ 373), episcop al Ale-
noliunii de ,,odl" un element spiritual important. Colora- xandriei, comentAnd folosul cAntdrii psalmilor liturgici,
tura spirifuaiH, misticS, precum gi alte trisifuri extatice sunt scrie: ,,Toro0tog piv o0v to.rLrcal6 Xaqarctrlq elg rjeCAer-
comune tuturor odelor biblice pi extra biblice. Acest factor, av rolg avOqr.rnorq tr< rrlg pLpLou tdov rpaApa.rv ... Ata ti
in legiturH cu cunoscr.lful fenomen al ,,glosoLaliei", menfi- 6i perri pdAoug rcat Q0r1g ,ltaMovran o[ torc0tor A6yor
onat in scrierile pauline, ne conduce spre concluzia cH, spre ... cbQeAeiag Evercev rrlq rpuX{e ..."415 O atentie deosebitd
deosebire de psalmi gi imne, existau ftr Biserica vedre qi alte trebuie acordatH in acest context, expresiei prepozifionale
cAntlrf mai lungialo, odele, care erau foarte muzicale qi me- ,,pLera p.tLovq" (sau in.alt loc prer'cp6rtq), cdre se g5segte
lismatice, fiind totodati parfial nein1elese.all Folositor pen- adesea in literatura cregtinH primarX. AceastX denumire face
tru o privire mai tndeaproape a odei in perioada apostoli- referire in acelagi timp, la mai multe aspecte. in principaf
cd este intregul capitol 14 al Epistolei intAi citre Corinteni, ea se referi insi la modalitatea de cAntare ritmicd a unei
in contextul cireia (a se vedea spre exemplu versetele 4-5) c6ntlri bisericegti, avAnd in vedere in primul rAnd ritmul
au fost descrigi diferilii factori de neinfeles (yAo-roor;1 Aa- lent.a16 ln afari de aceasta, inceputul leni melismatic al cAn-
.\
Aeiv, nqoQrpef erv, Oreqpr;vefrrv, rcQoo€riXeo0aL)al2 ai cui-
ii
(=Studii teologice, vol. 1: teme imnografice), Tesalonic L9BL,pag.2L.
primul rAnd de o ldmurire." alsAstfel, expresia exact6 folositd de
P. K. Christou, @eoz\oyrca peAerjprato
410
A se vedea pe aceasti temd, E. Er. Von der Goltz, Das Gebet in der iiltesten vol. L: TpvoygaQrrca (- Studii teologice, vol. 1: teme imnografice), Tesalonic
Christenheit. Eine geschichtlidre Untersuchung (=Cea mai vedre rugiciune in 1981,,pag.21.
Cregtinitatea primari. O analizd istorici), Leipzig 1907, pag. 136: ,,Mai tArziu {1aA se vedea B.
G. Tsakonas, Tn6pvqpa e iq t{v nqdg KoAoocraeig inotoAilv
au apirut rugiciuni mai lungi care erau adresate MAntuitorului Hristog dupi T
oO Anoot6Aou IIafAou (Eloay<^.ryri - Kelptevov - EqprqveLa) (=Comentar la
sum se gdsesc in numir mare in Faptele Apostolilor apocrife." epistola cdtre coloseni a sfantului Apostol Pavel (Introducere - iext - interpre-
alllnteresanti este mdrturia lui G. L Papadoyoulos, EuprpoAal eiq trp lotoqhv
tare), Atena 7975, pag. L54: ,,'H OLaQoga Elrcertat elg td 6tr oi rfaApoi rcal ol
qe nag'lpriv ErcxArlouotrrc{q Mouorr{s (= Contribulii privitoare la istoria fprvot anoreAow Aoyrxag cruv0€oer9 ipnveuopre-va iy<.irpra rqe xqLmrav*qe
muzicii noastre bisericegti), Atena L890 (Edifie noui: 1977), pag.53, Nota 112: 'ErcxArloraq, dvQ a[ nveupatLrcai.
dOai ouvrorot.ijlouvO€beq Tevopdvag rirco
,,.,. Trvig tciv Koqrv0icuv Xqrotravd;v {gfavto cruvtaocrel bn taq i.eqag ng-o5.ro1-iiv<,-rv at6p<^;v ndgrf t<irv
;.reydia.ru yeyov6ralv rcaL gorv.dlq0euirv-.-
o'uva0qoloerq rir6aq dv fivagyfubooaLq' 6 6] An6moAoq yqd$eL airoig 6rt to6 EiayyeA[ou". '. .&
fv ErcrAqotqrd.n&.'tra 6iov va ouvteAriorv rcqog olxobop{v aurqe ...
r11 al5Atanasie cel Mare, Epistola
ad Marcellinum 27:p.G.27,j7 D.
66ov al tora0taL Qbai vd. pr{ tlcoor 1c,.rqav iv tfl 'Em<.1,r1oi4, aAX aLxaraful- a16A se vedea
observalia pertinenti alui Konstantinos Oikonomos, Ileqi rrls
nrai.rQ vot" (A'Koqrv9. rceS.IA' 15).( =)." yvtlolaq nqoQogag rqe tMqvucq g yAcl:ooqe pLpAiov (=Despre pronunfia co-
a12A se vedea P. K. Christou, @eoAoyrrca peAetr{pata, vol. L: lfpvoyqaQma
rectl a limbii grecegti), Petersburg 1830, pag. 559, care se referi la caracteriza-

r88 r89
Sruorr oP Tpor'ocrs BInr'tcI
Pnor. Dn, KoNsreNtrN Nrrouropoulos

tlriieste strAns legat de un anume caracter spirituaf care ii zenfamelodiilor lente in cadrul Liturghiei; a'::3t?tii-:'
este atribuit acesteia. timp in care, dezvoltarea structurii sdvArqirii Euhafistiel' . 1'*?

in cadrul comentariului siu Ia Epistola citre Efeseni, luale sfarqit dejain secolele precedente. Conform exgflgre-'
SfAntul loan Gurd de Aur (+407), evidenliazf ptit acorda- rii sfantului Maxim, cantecele melismatice (fl<rpata) au o
rea unei atenlii deosebite ftazei ,,tv tt^*tgxaqbta'tq",lucra- existenldfundamentalindrept[fitS,deoareceprincaracte''
rea spiritualE gi umplerea inimii cu Duhul Sfant h auzirea *t to, spiritua! indeamnf, pe cred;nciogi spre "bundtXlilt!
cAntHrii odei. De o importanld deosebitH este gi faptul cX cele netrecitoare gi dumnezeieqti"' - ...
Prin adiugarea intenlionat[ a adiectivului
Sfand Ioan Guti de Aur delimiteazi i::r mod dar odele creg- "nl1vryar't-
Kfrg" este diminuat mai mult sau mai pulin fondul
etimo-
tine de cele,,satanice" (cAntirile eretice ale acelui timp).al7
Pentru a ne face o imagine completX despre imnogra- togt 1ae nuan![ p6g6n-profanl) al odei'ale Dac[ am avea o
siirpfa ingiruiie (tittg"istica) a sensurilor r'pdMa;' 0pv6
qi
fia veche, respectiv ortodoxl din primele secole, se va lua evi-
ftr considerare, referitor la tema de falE, o mirturie literari riba: in aceeagi propozilie, ar fi o anume dizarmonie
suplimentari din prima jumHtate a secolului 7. Este vorba ienti. in timp cl pr-imele doul verbe se referf firflindoia-
15, la domerrirrl .eiigio s, fib:,d rdmAne
intr-o astfel de inqiru-
despre scrierea,,Mystagogia" a SfAntului Maxim Mirturi- nere-
sitorul (+662), care exPune amHnunlit desflgurarea exactd ire numai pentru uzul profan, lumesc' Exact aceastX
gularitate it', ittpl"g"re o depdgeqte SfAntul Pavel
prin in-
a Liturghiei dumnezeiegti 9i xrahzeazl' simbolic toate p5r-
el vrea
Lodrrcereu ad'aosului ',rLvev4ctrtKa:tg" ' Prin aceasta
lile ei liturgice gi imnografice. intr-un loc, deosebit de inte- la acelagi ni-
resant, (capitolul 24) tace referire Ia cAntecele lente, melis- sH ageze ,,frbetN" adic[ noliunea cultic[ ,']pbi"
aceasta se con-
matice:,,modulaliile dumnezeiegti ( peAtopata) ale cAnti- vel cu celelalte nofiuni folosite mai sus. Prin
rilor arati bucuria dumnezeiascd care pHtrunde tn suflete- ferl un echilibru ierminologic acestui context. Agadar ad-
le tufuror...."418. Prin acest citat este confirmatd mai intAi pre- jectivul, lcl El) Vctr.tKdg" indeplinegte o "misiune'f deose-
bite in coloratura sacralH a ,,od.e1or"4o, in timp ce,
celelalte

rea unei grupe conctrete ,,,..6rav rfriMc.row riqyrire ..., ci4 Adlopev, Ftta dou[ noliuni posedi aceasta coloratura deja ir:r ele insele.
acum vielii
p6Aoug." Toate ceie treisubstantive imnp grafi ce aparfin'
a17
Sfdntul loan Gurd de Aur,In Epistolam ad Ephesios 19,2: P.G. 62, 729: ,,Ma9e liturgice cregtine Primare'
rpririAerv, ral 6rf et toO nqa1patog tqv 16ovr1v' ol rfdMoweq'ydq Ilve0ptatog
niqqoOvtar riyiou, ciiorieq oi {6ovteg td.q cratavtxag rilbag nverlpatog arca- si
;A - ,.d." p" temd pdrerea asemdndtoare a lui Calvin, car6 vrea
"*asti de odd: loannis Caltti:ni' In omnes Novi
P*tT"ul."r", germanH a lucrdrii din:H. Ll;.aon Balthasar,Kosmische Liturgie. analizeze*"iirrd""proupu "o1i"t"" Tholuck' voLtr' Halg ? 1834 pag'
Das Weltbild bei Maximus des Bekenners (=Liturghia cosmici. Cosmologia la Testamenti epistolas commentari' editat de A'
quia ut plurimym publi-
Maxim Merturisitorul), Einsiedehr 2L967, pag.400. Textul grecesc complet este: 51: ,,Ephitetum Spiritualis ad' argumenhrm Pertinel
et nihili nugis comPo-
. -
usitatae cantiones eise vult' non ex frivolis
,,Ta 6t Oeia tdjv aoyarr'tv peAiq-rata rqv iyywopdvl raiq dnd.'trrilu rlruXats cae etwlgo
0eiav {6ovqv rcai tegnv6rqra, xa?' fiit pruotLrciog qrc,:wrlpevar t6rv ptv na- sitas". ;,* '--
qei06vrrov rrlg riqeqe tnr.davOdvovratn6vc,sv, nqdq 6t rrlv riv Aerrop€varv
IJR r. uua.u aeasemenea expunerifu l"i
^5,18-21),
i ialtsoni,Strumento musfpale'b culio
RBR 5 (1970) 1.80: "ficc'o.-1e voc.abolo,
Oeiarv rcai arcrlqd.trov riyaOdrv vea(,ouorv eitovov 6Seow" in: Ch, G. Sotiropo- cristiano (Co13,75; Efeseni ll
canzone iode)puo riferirsi aqualslasi canto' anch': profane vi si aggrunge
ulos,Tl\tlvorayoryh too Aryiou Maf iprou toO OpoAoyrlofl Atenaz !993, iag'
228. i"gg"oi"" ,piito"t" per indicare che i tratta di un canto sacro'"
i

I9I i
r90 ft
il
t!

l;r
rrt
' . SruouPsTeolocrsBrsr,rcf
Pn or. Dn. KoNsTANTTN Nrrol.e,ropour.os

Deoarece apozif:.a ,,Ttylulto(rLKciq" se refere exclusiv nele sunt ?nsiode dedicate lui Dumne z,eu.'@F*i* oarcea-
la,,odele" celor dou{ texte pauline, spre deosebire de cAn- re adaos perrtru clarificare, oda se referd Ia domeniul prg'
tdrile plgAne gi lumegti, redarea dcesteinoflunitr alte limbi fan. Referfuea sa speciald la psalmodia bisericeascitrelgie
trebuie sd ia in considerare acest sens. Agadar nu consider insd evidenliati in mod clai. I ' ; '" '"'r-
potrivit faptul ci noliunea de ,,nv€u yarttcc.iq" si fie tradu- Certitudinea cH adjectivul ,,duhovnicesc" se referE pe
sH de unii exegeli prin,,umpluti de duh".€l Mai mult de- buni dreptate exclusiv 1a ode, este susfinuti 9i tcitodat5 evi-
cAt atAt, termenul,,duhorrnicesc" pare a se potrivi mai bine dentiata de mirturia lui Filon: ,,... dM'alveotv rcai' r5prvoug
cu intenfia viditi a autorului de a-l diferenfia de domeniul r:aileonpenelgqbo.q" (LegumAllegor' 3,26)' In acest text'
profanului. ,,Plin de duh" este o fuaducere mai exactH a ori- care sti in mod surprinzator paralel fala de textele pauli-
ginalului, care surprinde aspectul spiritual specific cregtin. ne, se poate constata din nou o apozifie exclusivd pentru
Prin expresia,,plin de duh" se face trimitere doar la inspi- qbhq, care igi insugegte automat un caracter religios' Ad:
rafia liturgicd a SfAntului Duh; fapt care fHrdtrdoialH ar pu- jectivul ,,Oeonqt€rc zTq" 1= demn de Dumnezeu) ate puterea
tea fi tradus mai exact prin alte expresii ca de exemplu ,,nM- de a conferi termenului ,,ode" un sens sacral 9i de a-l intro-
er;S rcveripi aroq" (Luca 4,L; F. A. 6, 3,5; 7, 55; 1,1,, 24) sau duce astfel in triada ,,filonici".
,,lwEv4o(r,oQ6qog" purtitor de duh, (din literatura mai tAr-
zie). Bineinteles ci nu poate fi vorba, prin cuvAntul,,plin
de duh" de o traducere nepotriviti, tofugi pentru ca referi-
rea odei la apartenenla ei imograficH-bisericeascH sH apard
in prim plan, ar trebui in mod necesar sH se foloseascH ad-
jectivul,, duhovnicesc".
Contribu$a neindoiel:ric valoroasd a adjectivului,,zveu-
ltar.ucdq" referitor la ode este evidenfiat6 printr-o mdrtu-
rie interesantd a scriitorului bisericesc Clement dinAlexan-
dria (+215)/ care subliniazi totodati caracterul inilial pro-
{an al odei: ,,Ca bdd duhovniceascd'desemneazd Aposto-
lul (Pavel) cAntarea psalmilor (r.[.raApov folosit aici cu sen-
sul general, nu cu cel davidic) (...) La grecii vechi se cAnta
intimpul simpozioanelor o cAntare (fuoVa) (...); Ode (ril6ai)
au fost intr-adevdr numite gi cAntirile (profane) erotice; Im- eClement din Alexandria,Pedagogul 2,4:P'G'8 444Ct,'f,)Lbqv nveupattrcrlv'6
riaqd
An6otoAog eigrlrce t6v rfaApOv '.- AMa rcci ev to!9 rcalaroiS'pfn'qot
tag cruprcotLrc ie e'br.llxirte '. ' {o1-ra td rcaio01rgvo-y ecq}Lov*fr?'*.','"
Aii' ai
01A sS vedea spre-exemplu M . Wolter, Der Brief an die Kolosser 1rt, ipcl",**i plarqav Eqsdtcov Qbaf
ripvgt 61A.i<'ry **i0tgB#i *ul1l . 1,:"
- Der Brief an als hymnologrscne
Philemon (=Epistola cetre Coloseni - Epistola citre Filimon) Wvrzburg1993, vedea de asemenea K Nikolakopoulos,Das N6utsTestameffi
Kirche (=Noul Testament in calitate de izvor imnolo-
pag. 1901 ,,Prin urmare adjectivul care termind o ingiruire ,umplut de duh, se Quetle in aer orthodoien
gicin Biserica OrtodoxX), @eotroyta 61 (1990) pag;1'64'
referi la toate cele trei nofiuni."

r97
r92