România între 1875-1878

După unirea principatelor, obținerea independenței a devenit obiectivul principal al luptei

naționale. În cercurile politice de la București toată lumea era de acord ca România să devină
stat independent însă difereau modalitățile de realizare a acestui fapt. Astfel în timp ce
liberalii își doreau o alianță cu Rusia, împăratul Imperiului Otoman, conservatorii mizau pe
obținerea sprijinului diplomatic din partea Germaniei.

Între 1875-1878 s-a desfășurat un nou episod al Crizei Orientale astfel în 1875, au izbucnit
mișcari antiotomane în Bosnia/Herțegovina, apoi în 1876 în Bulgaria, Serbia, Muntenegru.

Miscările au fost reprimate cu duritate de turci, fapt ce a constituit un bun pretext de a

unterueni în calitate de put. protectoare a crestinilor din Imperiul Otoman.

Între 1875-1877 au avut loc negocieri între Rusia și Austroungaria. Neutralitatea Vienei era
indispensabilă Rusiei în condițiile în care s-a hotarat sa abandoneze politica de intervenție.
Astfel în vara anului 1870 a avut loc la Reichstad o întâlnire a Imperiului Austroungar și
țarul Rusiei. Cu 2 s-au înteles ca în eventualul unui conflict militar Ruso-Turc, Austro-
Ungaria sa se declare nutră primind în schimb la finele finele sale Bosnia și Herțegovina.
Întelegerea a fost parafată printr-o Convenție secretă semnată la Budapesta în ianuarie 1877.

Decizia României de a se folosi de contextul internațional pentru a-și dobândi independența

a fost grabită de noua constituție otomană din 1876 care califica Romănia drept o provincie
privilegiată a Imperiului, independența nefiind deci recunoscută.

În condițiile în care regele ruso-turc devenea iminent, România a dus tratate directe cu
Rusia pentru a reglementa problema trecerii trupelor rusești pe drumul lor spre Balcani.
Aceste tratate s-au discutat la Leucadia, în Crimeea în actul 1876 și au fost finalizate la 4
aprilie 1877 prin Conu Ro-Rusă de la București, Rusia se obliga să respecte integritatea
actuală a României și dr. pol. ale statului român + se obilg. să suporte cheltuieli ce rezultau
prin trecerea trupelor ruse pe teritoriul țării noastre,iar traseul era furat în detaliu și ocolea
capitala.

În același timp,România lua măsuri de organizare militară a apărării :mobiliza armata care
avea 100 mii de militari din care forța operativă 58 de mii.Unit. mil. au fost despărțite în 5
țării pentru apărare.
 La 12 aprilie 1877,Rusia declanșa război Imperiului Otoman ,iar armatele sale au început
tranzitul prin România.Observând acest lucru,turcii au bombardat localitățile române de pe
malul stâng al Dunării :

 Calafat
 Giurgiu
 Bechet
 Islaz
 Corabia

Românii au ripostat bomb. Vedin la 26 aprilie.La 27 aprilie Poarta a suspendat leg. diplom.
cu 20.Practic răzbiul începuse.În acest context la 9 mai 1877 deputatul Nicolae Fleva a
adresat o interpelare guvernamentală prin care cerea explicații în legătură cu relația
România-Imperiul Otoman .În aceeași zi ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a adoptat
o rezoluție prin care proclama independența.După acest discurs parlamentar a adoptat o
moțiune prin care declara independența absolută a României .La 10/22 mai ,moțiunea a fost
prezentată domnitorului Carol care a semnat-o și a dat o proclamație către țară semnată de
toți min. Pe Dunăre mica flotilă a țării participa la neutralizare,se distrug monitoarele lor
turcești ,iar artileria română acoperea trecerea armatei ruse în Peninsula Balcanică.

În luna iunie 1877 armata rusă a trecut Dunărea+înaintând pe 3 direcții :

 S-Iarnovo-Sipka-Stara-Zagora(peste Balcani).
 V-Nicopole.
 E-Biala-Rusciuk.

La începutul lunii iulie înaintarea trupelor ruse a fost oprită la Plevna-cheia operațiuni
militare din Balcani .Cetatea Plevna avea o poziție strategică imp. fund. form. dintr-un
complex de fortificații cu 14 redute .

Primele asalturi ale rușilor au fost respinse cu mare pierdere .În aceste cond.
comandantul forțelor ruse din Balcani,marele duce Nicolae i-a trimis principelui Carol
I o telegramă prin care îi cerea ajutor militar urgent.Nu s-a încheiat o convenție militară
cu doar o înțelegere verbală.La 30 august 1877 armatele româno-ruse sub comanda
princepelui Carol ,au declanșat un atac general asupra Plevei.Cu mare pierdere a fost
cucerită reduta GrivițaI.Au murit aproximativ 1000 ostași români.A urmat un nou atac
prin încercuirea Plevei ,iar forțele române pentru a întări blocada au cucerit reduta
 Rahova la 9 noiembrie 1877.La 28 noiembrie 1877 Osman Pașa ,comandantul trupelor
otomane de la Pleva,s-a predat.

După capitularea Plevei Rusia a înaintat în direcția Sofia Adrianopol ,iar armata
română a cont. în direcția Uedin-Belogradcek.Turcii au fost înfrânți.Contribuția
armatelor române a fost esențială la obținerea victoriei.

În ultima partea a războiului ,Rusia a comunicat României că dorește să obțină cele 3

județe din Sudul Basarabiei(Cahul,Ismail și Bolgrad)atribuite României prin trupele de
la Paris 1856,oferind la schimb Dobrogea pe care Rusia o lua de la Imperiul Otoman ca
o parte din despăgubirile de război .Acest fapt a atras în ianuarie 1878 prostestul
parlamentar Român.

Tratatul de pace a fost semnat la San Stefano (lângă Istanbul)la 19 februarie/3 martie
1878 reprezentanții români nu au fost chemați la negocieri.

Prevederi:

 Se recunoștea independența-Serbia
-România
 Se recunoștea autonomia –Bosnia
-Herțegovina
 Se organizează Marele Principat al Bulgariei în care staționau trupele ruseși.
 Str. Bosfor și Dardanele deschid circulația tuturor navelor.
 România primea Dobrogea ,Delta Dunării și Insula Șerpilor ,dar ceda Rusiei
Sudul Basarabiei.=>Rusia nu respectă convenția din 4 aprilie 1877 prin care
garanta integritatea României.

Anglia era îngrijorată de consolidarea poziției Rusiei în Balcani în timp ce Austro-Ungaria

era nemulțumită că nu primea Bosnia și Herțegovina.

La inițiativă germană ,Rusia a acceptat să rămână la masa trat.=>nou tratat.

Lucrările Congresului de Pace de la Berlin s-au desfășurat între 1 iunie-iulie 1878.Influența

Rusiei în Europa de SE a fost micșorată-se recunoaște independența-Serbia,Muntenegru.

 Bosnia și Herțegovina intrau sub administrarea Austro-Ungariei.

 Principatul bulgar reduce teritoriul la Balcani-în S provincia autonomă Rumelia.
  Anglia primea Insula Cipru.
 Se recunoștea independența României condiționat:
 Modificarea articolului 7 din constituție în sensul acordării cetățeniei române
și loc. de alte religii decât cea creștină.
 Guv. Ro. trebuie să răscumpere act șoc Strasbourg (soc germ. Care constituise
căi ferate în România ).
 România trebuia să cedeze Sudul Basarabiei către Rusia –Dobrogea ,Delta
Dunării și Insula Șerpilor.

Pentru România importanța acestui tratat consta în recunoașterea independenței .Pe plan
intern a creat cond. întăririi reg. pol. și accelăririi modernizării ,iar pe plan extern România
devenea o țară suverană cu drepturi depline în relațiile internaționale .Cucerirea
independenței de stat –prsp. de dezvoltare a economiei române și a permis instituționalizarea
mecanismelor economice –administrative și juridice specifice modelului de dezvoltare
Occidental,lucru ce a permis o integrare rapidăși definitivă a economiei Române în circuitul
economiei europene.

Prestigiul țării a crescut ,fiind proclamată regat la 10 mai 1881.

 11 martie 1879-Adunarea Deputaților votează revizuire,art.7.

 5 octombrie 1878 –Rusia recunoaște independența României.
 6 decembrie 1879-Italia.
 20 februarie 1880-Germania,Anglia,Franța.
 13 februarie 1880-Grecia.

România între 1878-1920

Congresul de pace de la Berlin a recunoscut independența României însă condițiile impuse

îi limitau acesteia suveranitatea ,oblig. cercurile politice de la București la o percep. mai
lucidă a realității.În virtutea tradiților M.Put continua să ignore statutul de independență a
țării pentru a-și impune propriile interese.Pe de altă parte atitudinea Rusiei din 1878 a
determinat România să încerce aderarea la un sistem de alianțe menit să-i asigure securitatea.

Recunoașterea independenței României a fost rezultatul unor complicate demersuri

diplomatice legate mai ales de acordarea cetățeniei române evreilor+răscumpărarea afacerii
Strousberg privind constituirea de căi ferate.Ca urmare în 1879 i-a fost recunoscută lui Carol
I titlul de “Alteță Regală”,iar la 14/26 martie 1881 Parlamentul a votat transformarea
României în Regat ,iar la 10/22 mai 1881 Carol I +Elisabeta încoronați.În 1881 țara noastră
avea relații diplomatice cu 18 state și un prestigiu international în creștere.

Încă din 1879 a fost încheiată o alianță între Germania-Austro-Ungaria.În 1882 a aderat și
Italia rezultând astfel Tripla Alianță.Poziția Rusiei din 1878 a determinat România să încerce
să adere la această alianță.După îndelungi negocieri(7tensiuni majore România-Austro-
Ungaria în legătură cu navigația pe Dunăre și mai ales în legătură cu situația românilor aflați
sub administrație maghiară ,1864).România semna la 30 octombrie 1883 tratatul de aderare la
Tripla Alianță.

Trataul avea un caracter defensive,părțile își promiteau pace și că nu vor încheia alianțe
potrivnice.Se angajau să-și acorde ajutor reciproc “în limita intereselor lor”în cazul în care
una dintre ele ar fi fost atacată,în cazul unei agresiuni asupra uneia dintre ele ,celelalte urmau
să stabilească printr-o convenție specială măsuri militare necesare,părțile contractante se
angajau să nu încheie pace separate și să păstreze secretul asupra tratatului.Tratatul a avut
unele efecte

--favorabile :

 A scos Româniadin izolarea diplomatică.

 A asigurat unele avantaje pe piața Europei Centrale.

-nefavorabile:

 Alianța cu Puterile Centrale a stânjenit ajutorul acordat luptei românilor ardeleni,cu

toate că regele Carol a încercat în unele situații să obțină măsuri benefice pentru
românii de acolo.

În perspectivă istorică tratatul a mers contra intențiilor națiuni și împotriva dorinței majore
române ,de aceea el nu s-a aplicat .Relațiile cu Austro-Ungaria au continuat să se
îmbunătățească.Situația României de peste munte nu a cunoscut nicio îmbunătățire ,nici
relațiile economice nefuncț. normal.În 1908 Austro-Ungaria a anexat Bosnia și Herțegovina
în acest context Serbia a început să se apropie de Rusia ,iar Bulgaria de Austro-Ungaria.

Renașterea politică și militară a Franței +constituirea Triplei Înțelegeri i-au oferit României
o altă politică.
 Războaiele balcanice (1912-1913)au evidențiat rareori intrarea politică externă română
oferind României ocazia de a se afirma ca principal putere între tinerele state din zonă.

În timpul primului război balcanic(1912)purtat de Serbia ,Muntenegru ,Bulgaria și Grecia

împotriva Turciei,România și-a proclamat neutralitatea.Tratatul de pace a fost semnat la
Londra însă Bulgaria a fost nemulțumită și în consecință ți-a atacat foștii aliați =>al doilea
război balcanic.Întărirea Bulgariei a fost percepută la București ca o amenințare pentru sec.
frontierei Dobrogei.Ca urmare ,guvernul de la București prezidat de Titu Maiorescu a decis
intervenția militară decretând mobilizarea .Războiul a fost rapid și cu pierderi
reduse.Impotriva Bulgariei s-au aflat Serbia,Muntenegru,Grecia,Turcia.Pentru a opei intrarea
armatei române în Sofia,Bulgaria a cerut pace.Tratatul semnat la București in1913 a oferit
României Cadrilaterul(jud.Dârstor și Caliacra).

Găzduirea acestui Congres de Pace ,la care pentru prima dată țările din SEEuropei în rez.
prlel. în absența M.Put. constituie un indiciu privind presigiul internațional al României.

Constituirea celor 2 alianțe politico-militare ,repetatele crize zonale aveau să ducă în cele
din urmă la izbugnirea primului război mondial.

Cauza reală a războiului a fost desigur lupta pentru reîmpărțirea lumii.Pretextul pentru
izbucnirea războiului la constituit asasinarea prințului moștenitor al Austro-Ungariei ,Hanz
Ferdinand la 15/28iunie 1914,la Sarajevo de un student sârb.

O lună mai târziu la 15/28iulie 1914 Austro-Ungaria declara război Serbiei .Cu puțin timp
înainte atât Puterile Centrale ,cât și Antanta au încercat să atragă România de partea lor
.Austro-Ungaria și Germania trimiteau la București noi miniștri plenipotențiali:Qttokar
Czernen și non Bussche.

Diplomația statelor din Antanta era mai activă.Însuși țarul Nicolae al II-lea +ministrul de
externe Sazonov wzelau Conslanta la 1/14 iunie 1914.În momentul izbucnirii războiului
,România era incontenstabil unul dintre centrele de interne ale dipomației europene.

6 zile după începerea războiului la 21 iulie /3 august 1914 a avut loc Consiliul de coroană de
la Sinaia.Regele Carol I a prezentat membrilor consiliului tratatul de alianță cu Puterile
Centrale și a creat intrarea României în război alăturide Puterile Centrale .Regatul nu a fost
susținut decât de P.P.Carp. majoritatea mambrilor consiliului decizând ca deocamdată
România să rămână neutră.
 În timpul celor doi ani de neutralitate (1914-1916)primul ministru Ionel Brătianu a pregătit
intrarea României în război urmărind ca revendicările țării noastre să facă obiectul unui
angajament ferm din partea aliaților ,iar situația de pe fronturi să implice sacrificii umane cât
mai mici.

La 18 septembrie /1 octombrie 1914 printr-un acord secret Rusia se angaja să apere

integritatea tritorială a României și îi recunoștea drepturi asupra teritroiului Austro-Ungar în
schimbul neutralității.

Și Puterile Centrale au încercat să atragă România recunoscându-i drepturile istorice ale țării
asupra Basarabiei.

Brătianu a negat îndelung clauzele viitorului tratat de alianțe cu Antanta.

În vara anului 1916 Antanta se confrunta cu pierderi grele atât pe frontul de V unde
presiunea era uriașă la Verdun ,dar și pe frontul de Est.În aceste condiții Antanta a adresat
României un ultimatum să intre în război “acum ori niciodată”.Guvernul semna așadar la
4/17 august 1916 convenșia militară și Tratatul de Alianțe cu Antanta ,iar 10 zile mai târziu
începeau “Marele război pentru reîntregimea neamului”.

După 1878 guvernul roman a urmărit apărarea independenței și desăvârșirea unității

naționale.

Alianța cu Puterile Centrale 1883 a coresp. int. țării după obținerea independenței.

Convenția militară 4/17 august 1916

1. România se oblige a mobiliza toate forțele sale de uscat și de apă și a ataca Austro-
Ungaria cel mai târziu la 15/17 august 1917.
2. Armata rusă se oblige să atace în chipul cel mai energic pe tot frontal austriac pentru a
ușura României aceste operațiuni.
3. Rusia se oblige să trimită în Dobrogea două divizii de infanterie și una de cavalerie
pentru a coopera cu armata română contra armatei bulgare.

Aliații se oblige a executa o hotărâre oferită prin armata lor de la Salonic cel mai târziu cu
opt zile înaintea de începerea atacului României în scopul de a ușura mobilizarea și
concentrarea armatei sale .

4.Rusia ,Franța,Anglia și Italia se oblige a furniza României muniție și material (300 t).
 Tratatul de alianță din 4/17 august 1916

1. Rusia,Franța ,Anglia și Italia garantează integritatea teritorială a regatului României

întinzând frontierele sale.
2. România se oblige să declare război și să atace Austro-Ungaria în condițiile stabilite
prin Convenția militară.
3. Rusia,Franța ,Anglia ,Italia recunosc României drepturile de a anexa teritoriul monarh
austro-ungar prevăzut și hotărât in articolul 4.
4. România se va bucura de aceleași drepturi ca și aliații săi în tot ce privește
preliminarele ,tratatul de pace ca și discutarea chestiunilor care vor fi supuse hotărârii
conf. de pace:

La 14/27 august 1916 Consiliul de coroană a aprobat official cele 2 documente și declară
răzbi Austro-Ungariei.În aceeași noapte armata română a pornit ofensiva pe toată lungimea
graniței cu Austro-Ungaria .Au fost eliberate orașele
:Brașov,Sf.Gheorghe,M.Ciuc,Gheorghieni,armata română înaintând până aproape de
Sibiu.Inaintarea avea să fie oprită însă de “ruperea”frontului din sud de trupele germano-
bulgare.Acestea au atacat în forță și au cucerit până la sfârșitul lui octombrie Turtucaia
,Silistra,Constanța și Cernavodă.

Dezastrul de la Dunăre a fost provocat în bună parte de nerespectarea angajamentului

asumat de Antanta prin convenția militară.

 Întârzierea ofensivei generale Sarail la Salonic care ar fi acoperit spatele armatei

române imobilizând forțele bulgare.
 Întârzierea ajutparelor în armată și muniție.
 Neinteresul armatei ruse în Dobrogea

Pe de altă parte planul de acțiune al armatei române a fost defectuos iar pregătirea și
dotarea ei lasă de dorit.Intrarea în luptă a trupelor germane comandate în nord de
generalul Eric von Falkenhayn și la sud de generalul Mackensen a creat o situație extrem
de critică pentru România .Sub deviza “pe aici nu se trece”general Ieremia Grigorescu a
câștigat “Bătălia trecătorilor”Carpaților Orientali.Concentrând însă 7 devizii contra unei
divizii române pe valea Jiului inamicul a reușit să treacă la sud de Carpați.

România a fost inundată pe valea Jiului si a Oltului.,nereușind să resolve.După bătălia

de pe Neaslov și Argeș 1-3 decembrie Bucureștiul ,părăsit de oficialități era
ocupat.Frontul s-a stability în sudul Moldovei pe linia Focșani –Nămoloasa-Galați ,iar
capital se mută temporar la Iași.2/3 din teritoriu national era ocupat de Puterile Centrale.

La Iași ,s-a constituit un govern de uniune națională condus de Ionel Brătianu .Tezaurul
României era trimis la Moscova pentru a fi pus în siguranță.

Între timp armata română a fost refăcută cu sprijinul Misiunii Militare Aliate comandată
de generalul Henri Berthelot .În vara anului 1917 începeau confruntările pe frontal din
Moldova .Generalul Al. Averescu declanșează ofensiva de la Mărășești,înaintând 20 km
dispozitivul inamic.La 14 iulie Makensen a contraatacat în zonele Focșani ,Mărășești
,Adjud ,dar armata I română comandată de generalul Ieremia Grigorescu a reușit să îi
oprească pe germani provocând pagube importante.La Oituz generalul Al.Averescu la ½
lunii august reușit să respingă o tentative inamică de a pătrunde la est de Carpați.

Deși armata română obținuse victorii importante în vara anului 1917 ,după instaurarea
regatului bolșevic în Rusia (25octombrie/7 noiembrie 1917)continuarea rezistenței
devenise imposibilă.Trupele rusești care se retrăgeau de pe front amenințând să destabil.
Țara fapt ce a determinat guvernul de la Iași să ia măsuri pentru dezarmarea unități ruse
rebele.Acest fapt a provocat ruperea relațiilor diplomatice cu România în cee ace privește
Rusia+confiscarea tezaurului(13/26 ianuarie 1918).După încheierea tratatului de pace de
la Brest-Litovsk 18 februarie /3 martie 1918 România semna la rândul ei Tratatul de la
Buftea-București la 27 aprilie/7 mai .Prevederile erau extrem de grele:

 Austro-Ungaria anexa crestele Carpaților ,aproximativ 5000 km2 .

 Bulgaria anexa Dobrogea.
 Germania concesiona pe 90 de ani petrol ,cereal ,lemn de la românii.
 Armata română era demobilizată.
 Regele Ferdinand nu a promulgat legea pentru ratificarea tratatului de pace,care a
rămas nul din punct de vedere juridic.

Deși în luna mai situația părea favorabilă Puterilor Centrale,contraofensiva mareșalului

Foch a spart frontal de pe Somme în august ,iar în septembrie trupele conduse de Sarrrail
de la Salonic au străpins liniile bulgare.În noul context guvernantul Constantin Coandă a
decretat mobilizarea general și a ordonat armatei să treacă la alungarea trupelor inamice
din România .Sfârșitul războiului găsea România în tabăra învingătoare.
 Participarea la război având ca scop desăvârșirea unității naționale se încheia cu un
bilanț tragic pentru România :

 800000 morși,răniți,dispăruți.
 Enorme distrugeri.
 Pierderi materiale.

Regele reintră în București pe 18 noiembrie/1 decembrie 1918.

Unirea de la 1918(Marea Unire)

Primul război mondial a avut consecințe profunde asupra lumii provocând printre altele cele
mai profunde modificări de frontieră din secolul XX.Imperiile multinaționale au
dispărut(Rus,Austro-Ungar,German,Otoman)acest fapt ducând la apariția unor noi state.

Destrămarea Imperiilor multinaționale a oferit românilor șansa realizării Marii Uniri

.Astfel,pe lg. TR Bucovina ,România putea alipi și Basarabia ca urmare a dispariției
Imperiului Rus.Așadar,înfăptuirea Marii Uniri a fost rezultatul activităților române în
contextul internațional favorabil de la sfârșitul primului război mondial .În înfăptuirea unirii
distingem 3 etape prezente în fiecare provincie:

1. Autonomia.
2. Independența.
3. Unirea.
I. Basarabia anexată de Rusia în 1812 –în ciuda politicii de rusif. forțată românii au
continuat să reprezinte etnia majoritară.
În 1917 în contextul evenimentele politice haosul care se instalase la est de Prut
punea în pericol spațiul basarabean unde se aflau departamente ale armatei Române
și căi de comunicare prin care soseau muniție și materiale de război furnizate de
Antanta –martie 1917 se formează PNM care preia conducerea mișcării de
emancipare națională din Basarabia.
Marele Congres al ostașilor moldoveni întrunit la Chișinău 1-7 noiembrie 1917 a
proclamat autonomia Basarabiei+hotărăsc formarea unui organism reprezentativ al
populației Sfatul Țării.
Sfatul Țării a proclamat la 2 decembrie 1917 Republica Democratică Moldova
+numirea ca organism executiv Consiliul Directorilor.
 Forțele bolșevice amenințau să ia puterea la Chișinău ,iar trupele dezorganizate care
se retrăgeau de pe front puneau în pericol stabilitatea în zonă-ianuarie 1918
Consiliul Directorilor a acerut guvernului român sprijin militar 4 divizii ale
armatelor române au intervenit +restabilirea ordinii .Ca urmare a acestui fapt la 13
ianuarie 1918 guvernul Rusiei sovietice întrerupe relațiile diplomatice cu România
+sechestrează tezaurul.
La 24 ianuarie/6 februarie 1918 a fost proclamată independența României ,iar peste
2 luni Sfatul Țării a hotărât la 27 martie/9 aprilie 1918 unirea cu România.Primul
ministru al României Alexandru Margheloman,invitat la Chișinău de Sfatul Țării a
luat acțiunea în numele poporului român si a regelui Ferdinand de această decizie.
II. Bucovina(anexată de Imperiul Habsburgic în 1775).
În toamna anului 1918 Bucovina era aamenințată cu divizarea astfel Curtea de la
Viena urma să anexeze parteade nord a Bucovinei la Galiția ,iar Ucraina dorea să
anexeze întreaga provincie.În octombrie 1918 deputați români din parlamentul de la
Viena au constituit Consilul Național Român (CNR)la 9 octombrie 1918 deputați
români au cerut în numele națiunii dreptul autodeterminare și au exprimat dorința de
succesiune.
La 14 octombrie 1918 a avut loc o Adunarea Națională la Cernăuți.Aici s-a hotărât
unirea Bucovinei cu celelalte provinicii române din imperiu într-un stat național.
A fost ales a Consiliul Național Român condus de un Comitet Executiv constituit de
Iancu Hondor.În contextul în care Adunarea Ucraineană acționa pentru încorporarea
Bucovinei .Consiliul Nașional a cerut sprijinitul armatelor române ,care în
noiembrie 1918 a restabilit ordinea .
Guvernul Bucovinei constituit a convocat Congresul General al Bucovinei la care au
participat reprezentanți români și ai minorități naționale.La 15/28 noiembrie 1918
Congresul General al Bucovinei a votat unirea necondiționată a Bucovinei cu
Regatul României.
III. Transilvania
În Transilvania mișcarea pentru autodeterminare a românilor a avut un caracter
popular mai accentuat .Încă din toamna anului 1918 și-au reluat activitatea cele 2
partide politice române –Partidul Național Român(PNR) și Partidul Socialist
Democrat .
 La 29 septembrie 1918 a avut loc declarația de la Oradea ,la inițiativa PNR ,românii
cereau libertatea națională,separarea politică de Ungaria,asumarea suveranității
națiunii precum și organizarea unui plesbiscit.
La 18/31 octombrie 1918 la Arad s-a constituit Consiliul Național Român
Central,din 6 membri PNR și 6 membri PSD .Acesta a preluat condițiile luptei de
elite naționale și a cerut printr-o notă ultimativă adresată guvernului maghiar la 9
noiembrie 1918 întreaga putere de guvernare.
În zilele de 13/14 noiembrie 1918 la Arad au avut loc tratative cu reprezentanți
guvernamentali de la Budapesta ,dar acestea au eșuat întrucât Ungaria recunoștea
doar autonomia Transilvaniei.
În acest context Consiliul Național Român Central a publicat textul convenției la
Alba Iulia pentru data de 18 noiembrie/1 decembrie a unei mare adunări naționale.
La Marea Adunarea Națională de la Alba Iulia au participat 1228 de delegați aleși
de circumscripțiile electorale și de toate organizațiile române din Transilvania Banat
,Crișana și Maramureș.
Prezidată de Gheorghe Pop de Basești adunarea a asc. raportul politic prezentat de
Vasile Goldiș și a adoptat într-o atmosferă de entuziasm generală rezoluția de
unire.Erau prezenși peste 100000 oameni veniți din toate colțurile Transilvaniei.
Decizia de unirea a națiunii române care a profitat de condiția de la sfârșitul
războiului pentru a-și afirma drepturile la liberatate în interiorul acelorași
granițe.Forma de realizare a fost cea democratică .Participarea României la război
alături de Antanta a avut un rol hotărâtor în recunoașterea actelor de unire din 1918.

Marea Unirea a avut consecințe majore asupra avoluției statului român.România Mare avea
acum 295049 km2 și o populație mai mare de 18 milioane de locuitori(vechiul regat avea
137000 km2 ,iar azi Româniaare 238391 km2).În anii următori au fost adoptate mai multe
reforme precum și o nouă Constituție pentru a înfăptui unificarea politică și administrativă a
României.