Sunteți pe pagina 1din 381

{

IBLIOGRAFIA
woli
so....e.. ROMAYEASCA
VECHE
1508-1830
DE

SI DAN SIMONESCU
IOAN BIANU
t 13 Febr. 1935

8
TOM. IV

AD.A.OGIRI i INDREPTXRI

EDITRTNEA ACADEMIEI ROMA.NE

b)7}0-79---4
el

BUCURESTI
ATELIERELE GRAFICE SOCEC & Co., SOC. ANONIMA ROMANA
1944

www.dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIA ROWEASCA VECHE

www.dacoromanica.ro
IBLIOGRAFIA
ROMANEASCÁ
VECHE
1508 1830
DE

IOAN BIANU DAN SIMONESCU


f 13 Febr. 1935

TOM. IV

ADAOGIRI r INDREPTXRI

EDITIUNEA ACADEMIEI ROMANE

`7,P4-9'
BIBLIOTECA.
0/0 son TIM °$
BUCURESTI
ATELIERELE GRAFICE SOCEC & Co., SOC. ANONIMA ROMANA
1944

www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA
ACADEMIEI R. S. ROM 'ANIA
Donatie

www.dacoromanica.ro
PREFATA
Bibliografia Româneascn Veche se datore$te
regretatului loan Bianu, cnruia i-a los dat ca, in colaborare
Cu decedatul Nerva Hodo$, sï publice, pnnn la data incetárii
sale din viatn, volumul I $i II precum i fascicolele 1 $i 2 din
volumul al III-lea.
C find am luat in primire, in luna Fenruarie 1935, sarcina
de conductor al Bibliotecii .Academiei Romine, se incepuse
incn dela 24 Noemvrie 1934 tipnrirea restului fascicolelor din
volumul al Ill-lea, sub ingrijirea d-lui Dan Simonescu. Aceasta
s'a urmat pfing. la 30 lulie 1936, cnnd volumul al 111-lea, care
incheia lucrarea pan la anul 1830, a ie$it de sub upar.
Intre timp, pe mnsurn ce volumele se redaciau $i se iipg-
reau, $i aci este locul sg. amintim cn vol. I a apá'rut In 1905
iar al 11-lea in 1910, ie$eau la ivealá cárti, bro$uri $i foi
volante necunoscute incn, astfel cá de pe atunci se inireznrea
necesilatea de a se intocmi, când lucrarea va fi sfiir$itg., un
volum intregitor care sn cuprindá, pe de o parte, descrierea
chrtilor descoperite mi tbrziu, iar pe de alta completnri
corectnri pentru cnrtile bibliografiate numai dupg, indicaitiile
altora, dar care intre timp fusesern descoperite $i cercetate
dupn original.
In dorinta de a continua c de a desnvâr$i opera initiatn
de loan Bianu c ca un orna giu pentru amintirea su, am propus
$i Academia a admis, sn se alcntuiascá, $i acest volum, in care
scop s'au de pus sfortäri sá se procure, fie in original, fie in
copii folografice, c 'a mai multe din aceste cgrti necunoscute
sau putin cunoscute redactorilor anteriori, cgrfi aflate at& in
biblioteci sau colectii publice i particulare din tarn, cât $i din
slráinát ate.
Lucraren acestui volum, al IV-lea, s'a isprávit in 1942,
cuprinzfind descrierea a 491 cgrti necunoscule $i corectgri $i
iniregiri la 341 cnrti bibliografiale in volumele anterioare.
Pentru a i se asigura unitalea de lucru, redactaren $i acestui

www.dacoromanica.ro
VIII

de-al IV-lea volum a fost incredintatg deasemenea d-lui Dan


Simonescu.
Ne-am adresat pentru tipgrire la diferite institutii grafice
mari. Unele au refuzat, pentrucg aveau prea multe alte lucrani
sau nu aveau litera potrivitg . 0 alta tipografie a primit lucra-
rea, a tinut-o aproape un an f grit' sg facg nimic, dupg care ne-a
fnapoiat-o.
Tiparul i hfirtia intre timp s'au scumpit, iar Academia
nu mai putea face f afg cheltuelilor de imprimare.
Odatg fondurile obtinute, multurnitg deosebitei intele-
geri a unui bun romitn, care pi-a dat searna de importan (a
acestei lucrgri, atiii de bine apreciatä in lumea Invglatilor
nwtri f i a celor strgini, am incredintat lucrarea tipo-
grafiei Socec & Co., S. A. R., care imprimase primele trei vo-
lume 0 care deci, aviind litera necesarg i personalul tehnic
specializat, putea asigura lucrgrii i o continuitate graficg .
Lucrarea in tipografie a acestui volum a inceput la 6 Sep-
temorie 1943 0 de0 ea a mers destul de repede, nu se trecuse
la tipgrire la 4 Aprilie a. c., cfind au inceput bombardamentele
aeriene asupra Bucureftilor, am cg tipgrirea s' a fg cut sub
bombardament, cu toate neajunsurile aduse de acesta.
Meritul este at:it al tipografiei1) cfit fi al d-lui Dan Simo-
nescu, cgrora le adresez pe aceastä cale multumiri.

General RADU ROSETTI

9 0 mentiune deosebitfi merila d-1 Socraie Soiiriadis, din personalul iipografiei,


care a argiat multif pricepere fi un mare devotament penlru iipdrirea oolumului in
cele mai bune condifiuni.

www.dacoromanica.ro
LAMURIRI

Dupä o munca de mai multi ani, necesari nu numai redactärii, dar


mai ales adunarii fn Biblioteca Academiei Romäne, a majoritätii cartilor
(in original sau fn cbpii fotografice), apare volumul al IV din Bibliografia
romäneased veche, cu descrieri a 832 opere alcätuite de Romani 0 tiparite
la noi sau in sträinatate, fntre anii 1508-1830.
Volumul are cloua parti: in prima parte sunt studiate bibliografic 491
carti necunoscute autorilor Bibliografiei. ... 0, deci, nedescrise in cele trei
volume anterioare. A doua parte cuprinde descrierea a 341 carti, inregistrate
In cele trei volume ale Bibliografiei. Unele dintre ele nu erau cunoscute de
visu, ci numai din relatärile altora; altele erau incomplet sau gre§it descrise,
pentruca exemplarele väzute erau defectoase. De aci, nevoia ca sà impärtim
lucrarea In: Addogiri ,si Indreptäri.
Campul de cercetare nu s'a marginit numai la colectiile Bibliotecii
Academiei Romane, ci 0 la biblioteci sträine, publice sau particulare, din
tail sau sträinätate (vezi Indicele, sub cuvantul Biblioteca. De altfel, la sfär§itul
fiecarei descrieri, am aratat depozitul fn care se afla cartea). Intregirea
fondului cartilor romäne§ti vechi, cu celpii fotografice sau cu originalele ins5.0,
ne-a fost un pretios ajutor, fara de care volumul de fag s'ar fi fnfati§at
uneori cu lipsuri, alteori cu descrieri 0 semnalari prea generale.
Ca.nd n'am avut cartea la fndemana, am tinut sea,ma de contributiile
pe care le-au adus, fn domeniul cunoa§terii cärtii romane§ti vechi, atatia
cercetatori, cum de pilda: preotul profesor N. M. Popescu, I. Roy, A. Filimon,
C. Lacea, Dr. Gh. Bran, Onisifor Ghibu, Damian P. Bogdan, P. Constantinescu-
Ia§i, Paul Mihailovici, Al. David, Th. Balan, Andrei Veress, C. Tagliavini
0 altii, ale caror studii au fost aratate dupa fiecare descriere in parte (vezi
0 Indicele). Când cartea, cunoscuta de ace§ti cercetatori, s'a aflat 0. In
Biblioteca Academiei Romäne, n'am mai folosit studiile lor, care au fost
totu§i mentionate, uneori chiar corectate sau completate, pentru interesul
lor bibliografic. .
La redactare am folosit uneori 0 fi§ele diferitilor bibliografi, fo§ti sau
actuali functionari ai Bibliotecii Academiei Romane. Astfel, In neoranduitul
material predat noug la 1 Martie 1931 de regretatul Ion Bianu (vez! Lämu-
ririle noastre la tomul III, fasc. III-VIII din Bibl. rum. veche, Bucure§ti 1.936),
am gäsit fi§e scrise de prof. N. Cartojan (37, 44, 50, 100, 1.18, 1.34 0 151),
de Nerva Hodo§ (nr. 15, 84, 1.43) 0 de Al. T. Dumitrescu (m. 206, 225, 273
toate din Adeiogiri).

www.dacoromanica.ro
X

Pentru textele serse In limba slavä, am folosit, odata (nr. 52, Indreptetri)
fnsemnarile lui Ion Bogdan; altä data (nr. 68, Add ogiri), o traducere a d-lui
P. P. Panaitescu; pentru o carte bulgara (nr. 1203, Indrepteiri), traducerea
d-lui Al. Iordan si de cele mai multe ori, traducerile d-lui Damian P. Bogdan.
Pentru unele texte grecesti am cerut colaborarea d-lui Al. Elian (v. Indicele).
Mai trebue sä amintesc pretiosul ajutor dat de d. Dr. Sabin Muresan,
prim-bibliotecar al Bibliotecii Universitätii din Cluj-Sibiu, care ne-a trimis
fnsemnäri pentru urmatoarele cOrti: 114a, 177, 180, 182, 283, 284, 298, 308a,
341, 346, 374, 451. si 486, toate din Addogiri (v. p. 161-162).
Cu toate straduintele noastre, au ramas totusi multe cärti dintre cele
fnregistrate In acest volum, neväzute de noi, cum, de pildä, cele semnalate
de d. Sabin Muresan, sau cele semnalate de Dr. Gh. Bran In Graiul Mara-
muremlui, nr. 94 din 30 Mai 1.935, elate In bibliotecile bisericilor din
Maramures. Evenimentele din ultimii ani ne-au fmpiedicat de a avea, sau
mäcar de a vedea, aceste cärti, pe care Academia Romanä, le-a cerut
totusi la timp.
Aceste completäri pentru cärtile sumar semnalate, cat i viitoarele des-
coperiri de alte carti romanesti vechi, vor fndreptäti si de acum fnainte ac-
tualitatea mereu vie a asa ziselor contributii la Bibliografia romaneased veche,
cad doara spiritualitatea romaneasca n'a produs fntre anii 1508-1830 numai
1526 opere tiparite, cate erau cunoscute In 1936, and se termina tipa-
rirea tomului III, nici 2017 cate se cunosc azi, cand terminä'm acest volum
Cu addogiri. Dar In once caz, acest numar reprezint'ä un material cul-
tural foarte impunator, fixat in forma tiparului.

o bibliografie este, In general, o operä, de consultare, de informare, iar


nu de cetit. Datorita insa planului ingenios fixat de Ion Bianu, plan pe care
1-am urmat fntocmai, Bibliografia romeineascei veche este, In acelasi timp, nu
numai opera de consultat, in sensul strict bibliografic, dar si de cetit.
Infatisand In mod sistematic, prin reproducerea predosloviilor, epilo-
gurilor si a tuturor notitelor de insemnätate culturala, toate elementele de
cultura romaneasca pang la 1830, In masura in care ele s'au arätat In haina
tiparului, ea va rAmane dupä cum prevedea Ion Bianu Inca din 28 Fe-
bruarie 1895, In raportul lui cetit In sedinta Academiei Romane «cea mai
pretioasei colectiune de material de documente pentru istoria vechei noastre li-
teraturi pentru istoria artei tipografice la noi» (vezi raportul reprodus In
prefata Bibl. rom. vechi, Bucuresti 1903, tom. I, p. VII-VIII).
Nu e cazul sa facem o exemplificare a celor spuse mai sus, analizand
toate cärtile volumului de fag, totusi gasesc folositor a atrage atentia asupra
catorva fapte culturale ,si literare, desvaluite In pretioasele predoslovii si epi-
loguri vechi, pentruca aceste exemple, care se pot fnmulti, arata ciar cä
interesul strans bibliografic este cu mult depasit in aceastä opera

www.dacoromanica.ro
XI
Astfel, problema fnlocuirii limbii slavone cu limba romanä In biseria,
s'a spus (Niculae Cartojan), a, a fost si o problema de muzicä bisericeascä,
fn sensul a noile texte romanesti trebuiau potrivite la antarea veche, pro-
prie, pang atunci, numai textelor slave. Inteadevär, In Psaltirea, Targoviste
1710 (nr. 46, p. 37-38), gdsim confirmarea acestei teorii, In urmdtorul pasagiu :
inadinsti am pus acesti doi psalmi [134 $i 135] sloveneste, pentru darea
indemlina dinteirii".
Insemndrile de pe cärtile romanesti aratd uneori circulatia lor fntinsd.,
nu numai In fntregul cuprins al tärii, dar $i in sud-estul si centrul Europei
(v. nr. 46 si 48 Add ogiri, nr. 2, 52, 969, lndrepteiri).
Un plecat rob" tipograf, Ieromonahul Gheorghe, spune simplu si mo-
dest, tipärind un Catavasier In 1713 (v. p. 40-41), cd, deoarece antecul este
o nevoe generald (copiii cei mici si plangdtori cu cantecele sant adormiti;
muerele cele tesdtoare $i alätorii si coräbiarii, osteneala care le vine din
lucruri, cu cantece o mangae"), a tiphrit aceastd articied a catavasiilor,
pentruca cei ce vor vrea sä, ante, sä nu cante antece curvesti si drdcesti,
si sd ante catavasii $i irmoasele aceste", cuvinte care aratà tablouri cob-
rate si vii din trecutul social romanesc.
Ieromanahul Filothei se adreseazd In 1714 norodului tdrii In cuvinte de
un avant patriotic putin obisnuit pe atunci si cu accente lince populare de
mireasmd eclesiastia, ce usor pot fi puse in versuri: Cantati, släviti, lhudati
pe Dumnezeu cel mare, cu dragoste, cu fried, a este fmpArat tare
(v. p. 41-42).
Versurile fnchinate stemelor domnesti, prefetele fndreptate voevozilor
sau ierarhilor sunt mici compozitii retorice, din care limba si stilul au as-
tigat, pregatind limba literar'ä de mai tarziu (v., de pildä, panegiricul adresat
domnitorului Nicolae Mavrocordat, In 1720, dela p. 43).
Cartea slavo-rusd IlipKoe trtl-HIE
i OTOOKWAVII, tipdrith," la Ramnicul- Valcea
In 1734 (v. nr. 68, p. 52-54) nu este altceva, decat opera teologului rus Theofan
Procopovici, care, In filele unui abecedar (Intaia Invataturd a copiilor) stre-
curase InvatAturi de coloratura' protestantd, periculoase ortodoxiei. Polemica,
lui D. Cantemir (Loca obscura in Catechisi quae... «Pervoe udenie otrolcom)) intitu-
lata est), contra teologului rus, n'a avut rdsunet in lumea cm todoxä, dovadd
ca, la noi, opera s'a tipdrit In slavoneste si In romane$te, de 3 ori (1726,
1727 si 1734).
In Acatistul, Mamie [1746] descoperim o lature nouä si necunoscutä In
activitatea literard a Stolnicului Const. Cantacuzino: el traducea rugdeiuni
din greceste, dandu-le inteo romaneasa armonioasä, plind de pietate, ru-
gdciuni, pe care urmasii lui le-au tiphrit In diferite arti bisericesti (p. 57-58).
Prin 1746 a existat la Iasi o tipografie arabd din teascurile areia au
esit cloud opere de polemied In limba arabä, pentru fntdrirea ortodoxiei In
fata propagandei misionarilor catolici (v. nr. 95, p. 61-67), fapt de mare In-
semndtate pentru prestigiul culturii nationale.
Surprinzdtoare $i noud sunt b'änuielile si cearta surdä dintre Unitii din
Transilvania si Ortodocsii din Principate, pe chestia preceptelor dogmatice,
fapt care a rdeut pe Meletie, Episcopul Romanului, sä conclamne In 1805,

www.dacoromanica.ro
XII

cartile bisericesti venite din Transilvania (v. nr. 300, p. 122-123) si la fel,
pe tipografii din Blaj, sa dea drept carp tipärite la Ramie, tipäriturile
blajene, aceasta numai pentru a castiga mai usor buna credinta a piosilor
(v. nr. 181, p. 96-97).
Trecand la partea a doua (Indreptä ri), se va vedea usor c tipa'ritUrile
din epoca lui Matei Basarab si Vasile Lupu, descrise pe temeiul unor exem-
plare complete §i noi, fnfatiseaza literatura epocii In lumini nouä nebänuit
de fnsemnate (v. predosloviile la Molitvenicul slay, Campulung 1 635, Imi-
tarea lui Christos, Manastirea Deal 1647, Rd spuns la Catehismul Calvinesc
din 1645).
0 carte de o deosebitä, fnsemnätate filo1ogic5, nu numai dogmatica,
este Catechizmusul din 1726, tiparit la Sambata-Mare, a carui prefata este
scrisa fntr'o limba cu numeroase particularitati vechi dialectale (v. p.
226-230). Pentru aceiasi insemnatate filologica, relev'äm cartea cu nr. 771
(p. 285-288) a Macedoneanului Gheorghe Roja. Cercetarile privitoare la
lexicografia limbii romane se fmbogatesc prin prezentarea proectelor de
dictionare ale lui Samuil Micu, din 1806 (v. p. 276 si facsimilele nr. 46-51).
Dintre cele 491 opere studiate fn Adel ogiri, 72 sunt Poi volante, adica publi-
catii sumare, deci cu putine pagini. CAM aveau, insa, un continut mai fntins,
pe multe pagini, atunci se brosau si luau infatisarea unor adevärate carti.
Prin ele. Domnitorul sau alte asezaminte publice aduceau la cunostinta ce-
tatenilor diferite masuri de ordin administrativ, economic, eclesiastic, cul-
tural, social, "etc., indeplinind, astfel, fndatoririle pe care azi le Implinesc
buletinele oficiale si presa. Ca si in volumele precedente, ele au fost puse la
sfarsitul fiecarui an in parte nr. 35, 52, 56, 83, 99, 104, 109, 11.6, 139-140,
147, 150, 161, 163-164, 170-172, 174, 177, 184-190, 192-195, 198-203,
207-211, 213-220, 227-232, r234-236, 238-239, 242-243, 246, 249 -250,
252-253, 256-257, 260 si 262.
Farb', sä, mai continuarn cu alte exemple asemanatoare, amintim numai
cä Bibliografia romdneascil veche, asa cum a fost conceputa de Ion Bianu, a
devenit de mult un izvor de nefnläturat In operele istoricilor nostri literari
si este destul a cita cazul regretatului N. Iorga, care, fn vol. VIII din
Istoria Romdnilor, cerceteaza cultura si literatura romaneasca dintre anii
1817-1830, numai pe baza Bibliografiei romelnesti vechi, tomul III, pe care-I
citeaza si-I foloseste, fncepand cu p. 163-374, la fiecare pagina de cate
trei-patru ori.
konografia volumului de fata cuprinde 55 reproduc,eri fotografice de
pe titluri, pagini i alte ornamente tipografice. Cele mai multe gravuri au
fost alese din cartile descoperite fn urma (Add ogiri). O privire sintetica a
lor se poate vedea In lista dela p. 347-348. Inregistrarea i studiul tuturor
gravurilor din cartile romanesti vechi nu intra fn domeniul Bibliografiei
noastre, decat in mäsura In care ele aratä, aspecte din evolutia artei tipo-
grafice romane. Pentru cei care vor sä adAnceasca problema §i sub
raportul artistic, trebue sä märturisim cä, cercetärile asupra ilustratiei
cärtii romäne%i vechi ne-au fost fnlesnite de precizärile pretioase asupra
felului gravurei (xilogravurä, säpatä Cu dältita, gravurä, In metal, cu apa

www.dacoromanica.ro
XIII

tare) tacute in ultimul timp de d-I Gh. Oprescu, Gramm in lemn ca orna-
ment de carte ilustratei in tei rile ro2nane, in perioada 1800-1807, studiu pu-
blicat in Viata romineascei, XXXII (1940) §i desvoltat, apoi, in Grafica romd-
neascei in secolul al XIX-lea, Bucure§ti 1942, vol. I, p. 119-211, 213-237.
In plan§ele volumului Grafica romeineascti (LIIILXXXVII, XCICI
cetitorii vor gasi reproduse numeroase gravuri caracteristice din cal-tile
noastre vechi.
Indicele volumului de fata ca§i al vol. III, este analitic §i mai bogat,
iar nu general i redus la strictul necesar, ca in volumele I §.1 H. Experienta
facutl la Sectia de carti romane§ti vechi din Biblioteca Academiei Romane,
ne-a determinat sa extragem din cartile studiate, cat mai multe nume pro-
prii. Dei numele acestea sunt uneori ale unor =hi lucrätori tipografi sau
gravori, totu§i ei alcatuesc o adevarata oaste de luptätori i creatori In
arta tiparului romanesc, lar serviciile lor au folosit vechei noastre culturi
literaturi. Pe de alta parte, numele lor, clutat in Indice, folose§te intotdeauna
la identiticarea cartilor, and acestora le lipse§te foaia cu titlu. Pentruca §tim
cat material se ascunde in Indice, ne permitem a-1 recomanda atentiei ce-
titorilor, cari vor folosi mai mult din cetirea, decat din consultarea lui din
fuga, cum s'ar putea face obi§nuit cu indicele altor carp.
Cu imprimarea acestui volum se fmpline§te o dorinta fierbinte, pe care
Ion Bianu a purtat-o in inima, pana la moartea lui.
15 August 1944.
kAN SIMONESCU

www.dacoromanica.ro
P ARTEA iNTAIA

ADAOGIRI

www.dacoromanica.ro
1. Molitvenic slavonese, seo. XVI. Cap de pagiak

SECOLUL XVI
1. Molitvenic slavonesc (Tara-Romaneascä ? Sec. XVI).
Exemplar defectuos, däruit de Dr. Valona Traían Frentiu, episeop unit la Oradea-
Mare,
Formatul 19X14 cm,, tiparit Cu cerneala neagra i rosie, Cu 21 randuri pe paging.;
nepaginat; 35 caete (quaterniuni) de cate 8 foi ; lipsesc f. 8 din caetul 34 si toile 1 si 8
din caetul 35. Caetele stint notate jos cu cirilica, pe primele 4 foi ale caetului, astfel : nu-
merotatia eirilicA, urmatil. de literele alfabetului latin (tipar gotic) si de numerotatia la-
Una (7 a,. a II, 7a III, o a MI; b, i b II, etc.).
Sunt cloud feluri de capote de pagina: unele care au spatii negre intro inflorituri
(Inciircate) i allele cu spatiile albe (curate). Toate acestea din urma au la mijloc
lele NO sau KO (fig. nr. 1), prescurtarea numelui cunoscutului tipograf Bojidar Vucovici
(f. 4r.c. 2, f. 4v. C. 11, f. 4r. C. 14, f. 3r. c. 21, f. 3r. C. 29 0 f. 3r. c. 30).
Initialele sunt mari, putin fmpodobite i Cu cernealit rosie. In doua locuri (f. 114 c.
20 si f. 6v, C. 20) initiala P (R cirilic) are deasupra o coronitA
domneasca Cu 5 raze (fig. nr. 2). In toatA cartea mai intalnim
Inca de 2 ori initiala P, dar fär6. coronitA (ff. 3 si 5 din caetul 20). viOg
Ca filigrane de hartie intalnim mai des o variatie a balan-
fei, (f. 3 c. 1, f. 2 c. 2 etc.) §i un cero ca stea trite° margine (f. 8 c.
5, f. 8 C. 5), ambele fiind =Ira ale fabricilor de hartie din Italia
sec. XIVXVI (C. M. Briquet, Les filigranes, I, p. 178-180 si 209).
Lipsind foile cu elemente sigure de datare i localizare,
sunt nevoit a le deduce dupti particularitAtile grafice i tehnice
descrise mai sus. Hartia, tiparul, numerotatia dubla a caetelor
cu litere cirilice i latine, cAt i prescurtarea numelui Boj idar ne 2. lifolítvenía slavonese,
area co. Molitvenicul este tiparit cu material si de tipografi din see. XVI.
scoala lui Bojidar (acesta a tipArit la Venetia, carti bisericesti in majneenlit, °rasa.
limba slavA, Intro anii 1519-19 Ian. 1538). S'ar putea ca elevi ai
lui calugarul Moise i Dimitrie Liubavici, nepot lui Bojidar, care au tiparit i alte
arti la noi (la 1545 si 1647), sA fi tiptirit si acest Molitvenic in Tara-RomAnea.scA. Astfel
s'ar explica §i initiaJa P cu coronitA, care ar fnsemna nu.mele unui doma Radu, probabil
Radu Paisie (1535-1545), sub a cArui domnie s'ar fi tiparit cartea.
Acestei ptireri a lui I. Bianu i se poate opune obiectia co. P cu coroanA se gaseste
si in cartile tiparite la Venetia (Liturghier, 1554, apud Karataev, Onneanie exaesuo-pyeesaxs
KHIll'73, I (1491-1652), Petersburg 1883, nr. 42, p. 120-122 0 in Evanghelia atribuita lui
Lorint (Brasov 1570), caetul 6 (-;), f. 6 V.; v. mai jos nr. 11). Se pare deci, co. acest P cu
coronitä, era un ornament obisnuit in cartile slavone tiparite la Venezia, transmis apoi
si tipografiilor roman&

www.dacoromanica.ro
2 MOLITVENIC, SEC. XVI

Anale, Desbateri, 44 (1923-1924), p. 34-35 (Ion Bianu prezintä cartea in °edinta din
25 ¡anuario 1924).
Bucuresti : Biblioteca Academiei RomAne (4 A).

2. Tetraevanghel (Moldova) 1546.Slavoneste, redactie medio-bulgarg.


Damian P. Bogdan, Contribuliuni la Bibliografia ronidneasca beche, Bucuresti 1938,
p. 3-6 (extras din revista Bis. ort. rom., 56 (1938), nr. 1-4) prezintä., cu toatä, bibliografia ne-
cesará, ultimul cuvAnt in jurul acestei arti.
Invatatul rus A. Petrov a väzut aceastä carte pe cand era in Biblioteca episcopaltt
din Ungvar. Azi ea se gäseste In Muzeul National din Budapesta. Bibliograful rus Karataev
a vhzut exemplar In Biblioteca publica din Petrograd. Descrierile color 2 111114E4i rusi se
completeadi una pe alta.
In-folio, 292 foi, in 37 caete de ale 8 foi, afarit de primul i ultimul caet care au
ale 6 foi; are 22 ränduri pe pagina, rare ori 20 ränduri.
Dona, feluri de vignete : vignete in negru, terminate sus cu o cruce si initialele
1-6 XO 11H KIl i altele pf:arate, terminate tot in cruce, Cu initiale, dar avänd In mijlocul
vignetei, ca stemd, douii sábii incrucisate cu vArfurile In jos, iar deasupra sAbiilor o co-
roana. Alte gravuri, chipurile evangheli°tilor, Cu inscriptii i chipul Md.ntuitorului. La f.
6v. din caetul 1, chipul Metntuitorului, are lemgä, genunchiul stm drept, tipiirite <OHAHEIFV1
AN)0AMIAHHHIL = Filip Moldoveanul). Acest nume mai este tipärit i In gravura cu chipul
Mlintuitorului, pe verso filei ca predoslovia.
F. 6r. din ultimul caet are Intrunite chipurile celor 4 evanghelisti, sub care este
stema Moldovei, capul de bour, avAnd In stemga semiluna. Aceastä, foaie, pe verso, este albä.
Cuprinsul : f. 1-2, caetul 1, tabla de materii a evangheliei lui Matei ; f. 3-4, pre-
doslovia aceleia°i evanghelii. F. 1-2, caetul 37, indicatii pentru citirea evangheliilor. F. 3,
caetul 37 urmiitoarea postfatA:

filCaigH,A,11,8 H Kit g*K111 g*KW(II) M1Hh 110110KI /1>K1 1111

Tp0HU,H... H tiSk (DHAHH6 lito(n)Aaa-kimilh noTp/Smi(x)c-k eltglIpWHTH gHHrH Chi (pe


verso) HAUHCAXii Cha ¡ÍÍI CflCHX IHHCN turraoposiirowkrrTf... TAMOKE Ciar. catTw(m)
osapicia H 6i-WO,OTTat g1.141111k
ES ATO sII,. W(T) pONC,LOCTILI Mi4 04MS 1418111 MIMAS Kí H

KOSSI 111,41/1H01 CAOKO Kosrk 4SIVkro,T H KK ASHOHHIMI% icpsse SAATO H

AHKTHOHk CSKIOUIHKO(M) KHHra CIa MEMA HIONTA ka ,a,H11.

Intru totul vgzatorului i prea bunului in vecii vecilor amin. Pentrucg


cel in Treime si eu Filip Moldoveanu m'am trudit a savarsi aceastg
carte, am scris aceastä, carte Tetravanghel, mAntuitoare pentru suflet ... acolo
deci Cu aceastá luming i faptá bina s'a luminat, amin.
In anul 7054, dela Nasterea lui Hristos 1546, crugul soarelui 28 si In
crugul soarelui litera duminicalg 3, crugul lunei 19 §i in crugul lunii numgrul
de aur indictionul 4, s'a sfarsit aceastg carte, in luna Iunie 22 zile.
Locul de tipärire, cum se vede din postfatà, nu este aratat. Stemele repetate ale
Moldovei, provenienta moldoveanh a tipografului Filip, cât i folosirea unui element de
cronologie obisnuit In Apus (litera dominicalä), par a arata existenta unei tipografii slave
prin partile Moldovei, In legiiturd cu Apusul. Acest centru de activitate cärturäreasa, In
legälurä cu Apusul, nu poate fi deal Mänästirea St Mihail din Peri (Maramures), unde
adeptii husitismului au putut aduce °i teascuri tipografice. Unii cercetätori pomenesc o

www.dacoromanica.ro
OCTOIH MIC, 1557 3

Bucoavnd §i un Penticostar ca tiparite aici (cfr. Z. Paclisanu, Cdteva contributii la istoria


Mdndstirii din Perii Maramureplui, In lnchinare lui Nicolae Iorga, Cluj 1931, p. 333-335).
A Petrov a fäcut aceasta descriere, lilted In "Hypoais Moonneporoa HapoAaaro IIpocrt-
MUIR (1891), p. 209-215; al doilea, In 3anacag licTopnao-onaoaorineceoro (DaayrbTeTa Hone-
psropcoars C.-IleTep6pprcicoro YaxaepcirreTa, anexa la fascicola LXXXI (1906), p. 66-71.

3. Octoih ?nit, tipärit de Oprea logorátul i diaconul Coresi, Brasov 7065


(1557). Slavoneste.

3. Octoiit mic, Bralov 1557. - Cap de paging.

Exemplar necomplet. In-folio, de vreo 164 foi nenumerotate, tipar negru gi rou.
Caiete de cede 8 foi semnate pe prima si ultima pagina: din c. 1 §i 2 avem numai 6 foi,
ultimul caet (21) are 5 foi.
Ornamente §i initiale ornate numeroase, imitand tipariturile lui Macarie.
Frontispiciu mare cu vulturul mare §i crucea (fig. nr. 3): c. 10, f. 2: c. 13 f. 1; C. 16,
1. 1. Frontispiciu mic: c. 11, f. 4 v.; c. 14, f. 5, c. 17, f. 5.
Ornament impletit, mai mare decal coloana textului: c. 9, f. 8 v. Ornament Impletit:
c. 8, f. 7 v; c. 14, f. 4; c. 17, f. 4; c. 18, f. 8; c. 20, f. 6.

www.dacoromanica.ro
4 OCTOIH MIC, 1557

Ornamente fmpletite mai mid, la inceputul celorlalte capitole.


Epilogul (fig. nr. 4):

Exciglimo A nrks7trom8 fiEt CAARA ,A,AAILIOMS C7KItWHTH RIC*K0


A*A0 EXPO rfiKilV HA'IAHAEME.1,0 Cithita H Al3S/RAKA 111t 11*ICIA R*KOM
110HiNSI ilia RS TpoiIto IlOKAAH*MH gh. EíirOHSHO1111 11,¡1-KOIlk CflOf ACI1A1011-1TH
PASAINHHMH ICHArAMH HS CAAKOCAófiTE A IIOAH26 npotarramtpumk, Giro pA,A,11 H

HOMAN KAII6W6 R*PHEIIK, coirAgg spawiRcicomoir, E.'It3pERHOIKAKk HOCII*1111111EAM ciTo


Aga. H nfli KS ENITIIIIHFIMIt A C'fhIlIMI1 11,13gRANI11, A HAIIACArk CIR AillfCrICHARii%
KHAPE eVCMOMIACHHICk. RS HCHASHillii ClIAKOCA6111IO TpHeAlliiIHAr0 R'h floc-
AtlirkiAltWO alT114. NIX/A NCI CIRSapACTIITI H CTtp1. 4kTdRIIItH 'AAA

AAA DI1LHNLIJf. AlógIrk XIft pAAH H flAKYkTH. HACK »11 okC1311,1k,H0 HOVKIVAELIIHr-
CA HA di A4110 EARA*TH. AA ZillóH CVLI,A H3 HerOME Kite*, cria ¡NM ESC*
,fa ciTo tt, Himmi lurk sAi OVA8'lHNII1 ClIMIIIIÉHIE A AllATh TAMOMI Cif CH*TWM
OSApAA1 CA' Eill'OA4T110
H EIZICTIL TorAA HS TO KAMA 11-11 oirrrp-kocce SiALI/S. K0111144 3A6MA, 1.1 ciik
o el1111WIt KPAAk AMA& CH6 EMAKAr0 15111aW11 Eptitlak.
H RS RAAWKOH 3iNIA/A E1JCTIt, IIITOAWKO 110ÉROAA.
HK MOAA6ECK010 SÉMA/6 RIZICTh. SAIfiAHApla HOiROÀ.
110111A*HTEMIL icSI1Hk X'AH6Wk sirutok coVAu,ov glIAIHIRCKOMS. 2ún1 fti fikk. Ono*
ntíTo*rrk. I ATAKWH ICOICH. Tp8Alik CRI Cti CiMk. H csinicaxwm at KHArH. E. A*TO.
Ch CII KHArkl. MCIVA I. AIt. Arkiirkwiiine CR MIA routhipig.
Alilt. git rpari, cpumeKk.

A tot tiutorului i prea bunului Dumnezeu slavä, i mdrire, Lui celui ce


face sä, se implineasch fiece lucru bun care se incepe inteinsul. Lui (se cuvine)
slava 0 puterea in vecii vecilor, amin.
Fiindc In Treime slavitul Dumnezeu (slavitul Dumnezeu celui ce In
Treime ne inchindm) a binevoit sä, desAvareasca biserica sa prin felurite
cäxti, prin lauda §i folosul celor ce le citesc, deaceea i eu upanul Hani
I3egner, judetul Brwvului, (m'am silit) am rAvnit, cu ajutorul Sfantului
Duh i din dragoste pentru dumnezee0i1e i sfintele biserici, §i am tipdrit
aceastä, carte de suflete mantuitoare, Octoih, spre implinirea laudei Dumne-
zeirei skivite in unitate, ca trei son. M rog deci de tineri i de barbati
(literal: de cei crescuti) §i de bbitrá.' ni, de cei ce vor ceti sau cânta sau vor
copia pentru dragostea lui Hristos, sä, ne indrepte pe noi, cari cu osar-
die am ingrijit de acest lucru, i sà ne blagosloveascg, ca amandoi
slävind pe Taal din care toate (s'au fAcut), pe Fiul prin care toate (s'au facut)
0 pe Sfantul Duh, in jurul cdruia toate (s'au facut), sä, capäthrn aici pace 0
bunätate (milostenie), lar acolo sä, strälucim, in lumina binefacerii, amin.
$i era atunci, pe vremea aceea, in tara Ungureasca craeasa Isabela,
fiul ei Iana§, craiul cel Tânär, fiul marelui Ian4 craiul.
$i in Tara Romaneasca era Petrwo Voevod. $i in tara Moldovei era
Alexandru Voevod.
Din porunca jupAnului Hani Begner, judel,u1 Bra.5ovului, eu, robul lui
Hristos, Oprea logoMtul i diaconul Coresi ne-am trudit cu aceasta, 0 am

www.dacoromanica.ro
OCTOIH MIC, 1557 5

E sciBilA0tirts7iromXEXaSgailHatilite aAtro
PAX caRpiwaviezetKoAtiloro cflH-
4,44g*T6A&XCA4844AfaMiEUBZBIKLIBIKti,ihillHL:
rl ottit4wEga-iogipirioriAorgcmHEL sIroil3E6-Ati
triOntgOE ilalnitiliTHMAti9titiMaKtifif4MH 21(Ad
80 cA6EliE lino45AviponiiTamTH ma C iropam!
pinint strtuph co(riviXEpaniEcKomor
A3Eati0Eip, noctitwiNiFm6CTr0AXa 11/10E6
EÏEiME KSSITEEtiliML 11CTEIHM6 qiiKedm.L Htidnii
Cap, ek1,171E ciicruyA tunirX CJCM0 IrA4Ctifili1 nil
CAiRecildflito
notoutiitmdroal-THJ MRA:fif rOnif ,iicaEa34c1t
IiiE iicT4ple liTiMpfH 11,6 Bienificietykii,
wmg idoErt Xisit PAttlieripititATH tidttAKE
cíAHO 1101-44biguitlethH4CViA0 gatEALTH 014
660ti Cufainpf C...14-4A3titroptiE fact, Cii4HMfEz
c1, API CTf0 WHIMXE azct 3,000 '111Miti CzMI-5
pi14E AMA-T1) TiiMOWF C(ECR1T e-3atAaal ErtiO
A zit fio dmitirr:. HEti1CTI TOr.ToR1Mi f3x
oirrisatKoE3imAA e ROAtilici 34E7EA4 ACJIL 6'0
LiNlawls lipÍAt Ad4 etli, SmiKaro tiLILL,NHAT
H EIRAAWKOH3iMAAN 6i1c11 nerodwKo R0630440
H EZMOAA6M0:03FikidA G6It6
T 4i4E-j4NAil, Coefii3
n OE E A t lEML a; X1141% ximum sump, colirAor
15/1411fifiClioNt'S I X pin Ciapt A6ro4en
ilAidhUtiE KopfCH TeX,46)ftii1 WetML Awl-lc,'
2(6 Cu tailifH gATO ;3- n orfiWEVA
CÍE Klifirtl mZqa toirtift El ftI ikzEpauJi
umth AtC6/4 TIFIXdpi& ;As, i amid spautini
4. Octoth mic, Bralov 1567. 41100.

www.dacoromanica.ro
6 OCTOIH M1C, 1557

tiparit (literal: am scris) aceste carti In anul 7065 (1557). S'au inceput aceste
cArti, In luna lui Iunie in 1.2 zile, s'au sfâr§it In luna lui Ianuarie 1.4 zile, In
cetatea Bra§ovului.
Caetul 17, f. 3 v. are aceastä notita,' manuscrisd:
Arrua 4.1(i)CMA KOOTI 841CtW5A nx.Tp5 ri, O pipo', WH CkM 4W1 AdTA rrepx K010 4H 4 HICXT
(cest sat) nowu,e (sic).
Anatele Acad. Rom., Desbateri, XXXII, (1909-1910), p. 17-18.
Bucure§ti : Biblioteca Academiei Romäne (9 A).

4. Intrebare cre,stineaset tiparità de diaconul Coresi (Bra§ov 1.559).


Fragment de 11 foi lipsesc dela inceput 1-2 foi ce s'a gtisit legat In sbornicul
descoperit de A. Bärseanu la preotul Artemiu Ardenco din comuna Jeud (Maramure), in
anul 1921. Sbornicul este acum in Biblioteca Academiei Romäne: ms. rom. 5032, iar frag-
mentul Upara ocupa f. 159-169.
Formatul 21X14,50 cm.; cerneald neagrd §i ro*ie; 15 ränduri pe pagina', cu exceptia
f. 2 r. (16 ränduri) §i a f. 5 r. §i 8 r. (cale 14 ränduri); f. 2 V. allá.
Cuprinde:
E. fragment (lipse§te inceputul) dintr'un prolog (f. 1-2 r.),
KOHIIHHtCKX (f. 3-11: indatoririle cre§tine§ti, in general (fig. nr. 5 ai 6);
2. 4rpeetipt
decalogul, Crezul, Tatill nostru; despre rugticiune ai datul de har, botez ai cuminectiturä).
Dupti prologul ctirtii, care seamaind cu cele din Evangheliarul (1561) ai Psaltirea
(1570) lui Coresi; dupti caracterele tipografice identice cu cele fntrebuintate In Evangheltiarul
(1561) §i in Psaltirea (1570); dupä miírturiile mai vechi (sec. XVIXVIII), cartea aceasta
este un Catehism, tiptirit de diaconul Coresi ai de Tudor diacul, la inceputul anului 1559,
probabil o reimprimare a Catehismului tipärit la Sibiu in 1544.
Prologul:
. . . . 4. 111/11111,M Ae.t. *ATA whikrm AntipTia. LIJA .I.Ksivr. VIATH 7111MiCIH 4 TOATM
F ,,.. p
"taima* Al Vi cnSi ;t'ATA AS fc. Kifi s'ice xc 411/1HAW. 11H111 Ka Kpim t'A CE KA 601131
iliTATIL HA 4111, tHilli 1101 Ild KpiAl Hille CE Ild 60TISA, Ilf(HITK Kil Vi. wii :for aAiCk.
f F
A. dItMICTH. M.t MIAU WilpeacKx 1101 AHSAga l'IlitIACKA A4t3 CKIMICK IVAT A. A-ktITIA

c4sAii,K nApimu,K. KActiMfe rpurópTe Tú,' 3/411rCTII, giTaHACIII Wil 11171111/111 4511/10Cti,11Sh. IDA
ni
f.tir. ¡II COKOTIII1A IBA CKOACII(JM Mi. KArrk rpethicKx upo MISA CIJKACKA I Acilm Aq'frA
Hilill KflillIHHH KOIrHH COKOTtipli mi cKoAcepx K..41T-k M.t. AtiM64 CpScicKx. [vi ANAASA

p8mx.K1cKm. K8 wilp* AmplIFK AS KII:w wii KS quip* ifiKnSASK cAKIFI 11,1kfiNsfh Oir4rS-
f
piwK. wii CK6AC.M1% C4HTA inif. HA Sitlf KSKANTI. 111A TATIOS HbCT03. Wii Kpf-
,.., p
AHHH,A aHAH/IW ClIt 414firkrA TO01H WIIMÉNTH 11H11106 IISAMHH Kfiill1HHH. KO(-MIL rfiNaaili

Illii c:ismuTtiAk intiKenk 26A1 11'11111AS KopHHTtHH Ai KAIIITIE 4 C2I.SIITA 6IC'hpfKk MAN

f. 2r. KIIHO i auxii g KISKAKTo KS 41MiCk M I KATIs. T. MIO MI KSKAIITI 111411,fACI 4 AHMEA

CTPTHHM. ASNA% Strklii KI p8rhmk T6U,H C4SHU,H nlpilKu,K Opo KAKAAtIH Ciflf iiilillfil
04111 niqw. 4 KilpOpti MAFIA Kit Keilk atl-kCT* K111311,H KpillIHHILIIH KOíriN11 MaiHTII CS

www.dacoromanica.ro
EVANGHELIAR SLAVON, 1565 7

tIET*CK/R HIHTIIHAk CI% HS MOVAI,11 C CIASIICKX Kt% HS I .+TpAHCIAI 2i1TI HI-


tli HSAAAH q1S 11p0110k1A817711 C4SHR1H aLH LUÙ C4IlLl,1H flhpIiHIH. wii .+KHHhMk

41:HICTI Wl ÇKSIIt c4suu,Iiii TAAI 211)C1it1IS h MHT110110AHT11 44IIM. IIJÙ KAAem Kit
KA 21Sil KS CAAPOCAOKÉHYI C4SHH,Te AS To x-G AMHTSHT01110 HISCTpS SMTH.

Editii:
Andreiu BArseanu, Catehismul luteran romelnesc, in Anal. Acad. Rom. lit., s. III t. I
(1924), p. 33-40. I. Bianu, Texte de limba din secolul XVI. I, Intrebare creftineasca, Bu-
curesti 1925 (paginatia facsimilelor gresitä).
Studii:
Alexandre Rosetti, Les catéchismes roumains du X Vie siècle, in Romania, 48 (1922),
p. 321-334. D. R. Mazilu, Diaconul Coresi. Contribufii, Ploiesti 1933, p. 17-42. N. &ilia,
Catehismele romelnefti din 1544 (Sibiu) i 1559 (Brapv). Precizari Cu privire la izvoarele lor,
In Anuarul liceului de baieti Al. Papiu "tartan" din Teirgu-Murq, pe anii 1932-1935,
TArgu-Mures 1936, p. 47-101. N. Dritganu, Histoire de la littérature roumaine de Tran-
sylvanie des origines à la fin du XVII le siécle, Bucarest 1938, p. 19-21.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano (ms. rom. 5032, f. 159-169).

5. Evangheliar slavon, tipärit de Cann diacul, Bra$ov 1565.


Singurul exemplar cunoscut Omit acum a fost pe larg descris de M. Korneeva
Petfulan, Slavia, V (1926-1927), p, 190-194, care a descoperit cartea in Muzeul de art.&
ukrainianä din Harcov, unde a fost adus In timpul revolutiei rusesti dintr'o bibliotecti din
Volifisc.
Voiu urma de aproape descrierea citatd:
Evangheliarul diacului Win este o reeditare a Evangheliarului lui Coresi, tipärit
Brasov, In 1562 (Bibl. rom. veche I, nr. 11, p. 46-49).
Are 239 foi (240 foi In ed. 1562), dintre care ultima albd.
Este format din 30 caete, de cdte 8 foi fiecare caet, gará de caetele 1, 9 si 23 care
au numai cdte 7 foi. Numerotatia caetelor se face In signaturä cirilicd, jos, pe trade si
ultima pagind a fiecidrui caet, afard de caetul Intii unde signatura 2 este pe foaia a 5-a;
de caetul al noulea, unde lipseste signatura finald (la fel in ed. din 1562) si de caetul 15,
unde lipseste de asemenea signatura initiald (la fel in ed. 1562).
Ornamentatiile sunt identice Cu cele din ed. anului 1562: caetul 10, f. 4 si 23 f. 4, fron-
tispicii mari, xilogravuri de o jumdtate pagind, cu stema Tdrii-Romdnesti avAnd in mijloc
vulturul mare. Acelas frontispiciu, cu vulturul mic, la fila 8 din caetul 1 si la f. 2 din
caetul 15. Sunt i alto frontispicii mai mici, simple: f. 4 si 5 caetul 1; f. 5 caetul 9; f. 4
caetul 29. Cea mai simplá formä de frontispiciu este la f. 6 caetul 19, f. 1 caetul 23, f. 5,
caetul 29 si f. 2 caetul 30.
Initialele sunt la fel cu cele din Evangheliarul dela 1562.
Continutul urmeaza In aceastä, ordine: sumarul evangheliei lui Matei, precuvAntarea
lui Teofilact si evanghelia lui Matei; sumarul, precuvantarea i evanghelia lui Marcu; su-
marul, precuvAntarea i ev. lui Luca; sumarul, precuvAntarea i ev. lui loan.
Pe ultima foae un epilog aserndndtor ca avezare tipograficti, cu ce! din 1562 (v.
Bibl, rom. veche, I, p. 48), din care reproducem finalul:

HOKIAHTIMI ISflaHk x.inkwk siniiim (sic) a3h f8 WK. KAAHHk MAKI& I kelt
Ch111:1CAKWM clfi KI1HrH. rhAtTO -g, ThiCt%416,
Â, fr11IHH11H TriOVAIVCRt COCiAilx If
noqi WI CA cla KHIrbJ. me.4.1 Ant ;Slf Arm. FICISKplsWHIHIC/A AaH,A CIHTIK911 E Afik :
IVAA spawish .

www.dacoromanica.ro
8 EVANGHELIAR SLAVON, 1566

Din porunca Jupanului Han4 Begner, eu robul lui Hristos,lin diacul


Cu cei 4 ucenici ai sâi, ne-am trudit de am scris aceasta carte, in anul
7073. S'a inceput aceastä, carte in luna lui Decemvrie 19 zile i s'a sfar.5it
In luna lui Septemvrie, 2 zile, in cetatea Bra. ov.

(LT ref pt EpEtpmrk trMt o 4


-
el\TPEEd*Pe t Epapfinh itpti, Ix
onViok E gifilNa, eta p 'Ecip E 6

f EdPEAEC írsmoír.ilk tpaptim. p


C TIC OCL " rXiblieffAL Epetpin
ifirmiqo
s
t
WH EY/331 CZNTL TO
EMT AE/IE AOÎÎXC CXEdiri
i:111111i 1171/1E Hpita,E 'efirivifout nit%
laTEllOpL Agild TdTLAL CCIIITL
III,Oí1MlIE3E011 EXiICE Ed itlfo
npc- etapEE41.1
ifilicre MHitCri
AcLa )--cc AVITELdrE
IiH 1-4,E

5. Comet, Intrebare ereftineaecd, Bralov 1559.

M. Korneeva-Petfulan, 3amtnca iÇb cTopia CIIaBSIIICICHX% eTaponegaTtibira RAMS (Notitrt


la istoria tipitriturilor vechi slavoneO), In Slavia, 5 (1926-1927), p. 190-194.
Harcov, Muzeul de artà ukrainianit.

www.dacoromanica.ro
OCTO1H, 1567 9

6. Octoih slavon, tiparit de Lorint, Brasov 7075 (1567).


Exemplar gitsit In Tara Oltului (Ardeal) ; 190 foi numerotate de unul din proprie-
tarii crirtii. Din descrierea i plansele prezentate de N. Iorga, rezultri, ca tiparul e negru
§i row; volumul are titluri de capitole i initiate impodobite, frontispicii cu impletituri

' ' r -, ., -7i


. ,
..I ,......"
. ... ii K .4# ... %.

1,eli1li. A 01/1 f N E:* rlief t E4 P t4 !.).;.5k:


- a sr- , y
^N.
.11.,,,......
. .....

I»;.
1CHAWL poirryiiifiirtip E. clitAtef,....:..,,
. .. ...

- : ,...--7,:,. i..*:; ..' ... - ..:. ..-,: .: - .:" -.' . ) . '-


' ' ' .4 TLAb ',IQ oTp ,-1.,,.4114 it)lepli
.,
Nit't..... '. Air E 116 iYiE 4E. 7 Z 1

; ItIET ,4N.rli.kpifiLfie:rra,dpl..E. otif?.. Ta

KOVNIII it\I 4 li;41". ma.


I.
ma n p Enifim&-
= ; .t.'
:. ; ....; . . ..
,,. ..,t -

T L. nH T cr-'1104. T
11t -irgapq, p,
I.':No etus f- r p E Wet /A E NE .1104, OT p-S.A.-1
'o
.
-
, s.,
"7,1. ,ss ,.:
N ' .r.-......,
,.. .), -

I
-..,.i.,..-, a 6 4 .*+: /. 6 \ 4. r ..&...t';'.
S , .. ,...- -, ,,0 ll ' * ." 44 ' ' -,11"47. - v .

k pTx.ivikinaliou ,;1-rpt [11144.1H '


r-Iill
, - .- 1. ... . .... .- , , .' :, ,.
r- i .1, , ..
,,..,.. :. ,,..., I liolpplu+.wli-liogiikAsoirl
.:, .: .... 8 ; E.., 't... ir
- r i - :.:- .--' " .. .-,;f.r4;4'.
i,
T t'llt11. 1-,.1:3VM.T.,1.1.,q T,1:.
........:.., .. _. ,. , .
,.....,..... ... .7...,i
.. .

y 1-1 T A t :1.0 trItZei 7...412. AB% pir. ,;.. f....0p.,ii.,..


..... 7 -; .'
.-
C'-',..;r: . ' ', - '1 ., "' , . - , .. '/?. ' -,' ", ..r. .21,,..

V.:;..
11 p-1-0.111-101eadinell E

8. Ruglieinnaa domnease.11, din Intrebare creftinectacd a hi Cored, Bralov 1559.

sterna Tárii-Rominesti : corbul (mare si mic) la mijloc cu crucea In cioc, indreptaa IA


partea sang&
Pe ultima paging' acest epilog (dupA, transcrierea lui N. forge.) :

www.dacoromanica.ro
10 OCTOIII 1567

HOHOKI HMI It rp01111,H HOKA4HiEMH 66 6111P0H3ROAH 11,-IiKORK CHOI aCillthHHTEI


NIBMILIHHMH KHHPAMH Kh CiltIKOCAOHTE H nonsm Hp0,1HT4MLIIHM.
KI3p1HHOliqh HOCIIIILIEHTEMEL rfro A. if IHOKÓRTE KR BrKeThHHHM Çt CfPhIHM
HAIIHCAKh CiM ;ti,LIJO cncridvai KHHPS OCMOPASCHHKh K7 ACHAKHIHTE CAASOCA6-
Rho TOHCAHNHAPO Ent EAHHI1CTIPk HOKAAWkIMAPO gNICTRA. MÁMME äurf. ticsghspwcriai
CTApif HSTMLIIIH AAA RRCErkiltiXtpiti A'AA HAWArallf. Alóggrk XÍikPAAH ACHPAHATIL
Ott OVCIMAHO HOTIENRWHXCM. AA Cif A'kA0 CAEATH, AA 6110H CAAHRHIll aqi,A A3
Hir0 KRA cÍia aHCI SIC* Afti CTIIPO C; HEM ?REltrk, SAr 0108qHM CIMHOHYI
MÁCTEh, TAMOMI CEE CIATWM WS113HM Ch6-ÁroA-krrifro AMHH11 :
11061AHUM HOSH4H11 110pHHU,ILt AifAtik EMHERCKOMS 11 VETHOH illiklk TOSAHK
CO CIA% ; if chmicaxwm CII KHHPH. RI A*TO Bí. novituicat CTE KHHP111. MI rifiaph E.
Ag h. H CSHORIBIEWECA MU,t1 IttoHTI. g. Agh. KR row. sparams.

Fiindca cel in Treime Inchinat Dumnezeu a binevoit sä,* Inzestreze


biserica sa cu felurite cärti intru märirea §i folosul celor ce vor ceti,
ravnind cu ajutorul Sfântului Duh i Cu dragoste pentru dumnezeietele,
sfintelébiserici, am scris aceastä carte pentru mântuirea sufletului, Octoih
fntru implinirea märirii a Celei in trei fete in unitate inchinatei Dumne-
zeiri ; rugAm ca tinerii i vrastinicii i bätrânii citind-o, cAntAnd-o sau
scriind-o, intru dragostea lui Hristos, sä o indrepte.
Iar pe noi, cari cu osardie la aceastä treabd ne-am sträduit, sä, ne bi-
necuvinteze, ca prin ace§tia slävind pe TatAl 0 din El, Sfântul Fiu i Cu
El, pe Prea-sfântul Duh, dela care vine totul. Aici vom primi smerenie,
milä, iar acolo cu aceastä luminä ne vom lumina cu harul, amin.
Cu poruncä jupanul Lorint, diacul din Bra§ov i cei patru ucenici
s'au trudit intru aceasta *i au scris aceastä carte in anul 7075. S'a In-
ceput aceastä, carte in Ianuarie 20, i s'a isprävit in luna Iunie, in ziva de
20, in cetatea Brmov.
N. Iorga, Octoihul diacului Lorin!, in Anal. Acad. Rom., ist., s. III., t. XI (1931), p.
201-204+3 planse (o pag. cu frontispiciu, 2 pag. Cu stemele Tarii-Romdnesti).
Bucuresti : Biblioteca Prof. N. Iorga (Inst. de Istorie universala).

7. Carte de cantdri (psalmi), traducere româneasca (Cluj 1570).


Fragment de 8 pag., cunoscut In istoria literaturii romdnesti sub numele de «frag-
mentul Todorescu,, dupd numele posesorului, Dr. Iul. Todorescu, bibliofil romdn stabilit
la Budapesta.
Cuprinde cantdri din psalmi, versificate, scrise in limba romAnd, dar in ortografie
ungureascd (fig. nr. 7). Dupd cercetdrile de pAnd acum, opera este o traducere din Cartea
de cdntece a lui Francisc David, care s'a intemeiat pe un Graduale tipdrit In Oradea, la
1566 si mai ales pe Cartea de cdntece a lui Szegedi Gergely din 1569. S'a tipiirit pe la 1570,
sau la Oradea-Mare, sau in tipografia lui Gaspar Heltai din Cluj. Sunt mari asemdnari
tipografice intre operele HO:rite de G. Heltai la Cluj si Inire fragmentul Todorescu.
Aceastä carte este prima tiparitd In romdneste cu Mere latine, dar In ortografie
ungureascä.
Dr. Sztripszky Hiador si Dr. Alexics György, Szegedi Gergely énekeshönyve XVI szdzad-
belt romdn forditásban. Protestcins-hatdsog a hasai .Romcinsagra, Budapesta 1911 (232 pag.).

www.dacoromanica.ro
LITURGH1ER, 1568-1570 11

Tribuna, nr. 81, 10/23 April 1911, p, 19-20. Dr. N. Dráganu, in Transilvania, 43 (1912), p.
273-277 si In Dacoromania, 4, partea 1, (1924-1926), p. 87-88 (nota 5) si partea 2, p. 915.
Budapesta: Biblioteca Dr. Iuliu Todorescu.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano (copie In fototipie, cota 13 A).

8. Liturghier slavonesc tipärit de Coresi (?), Bra§ov 1568-1570.


Nu se cunostea pana acum un Liturghier slav Upara de Coresi. Exemplarul Aca-
demiei pe care-1 descriem este coresian, avand literele identice cu cele din tipäriturile
lui Coresi aparute pana, la 1570. Litere mari, Wat° cu elegantá, asezate drept frumos.
De altfel, Liturghierul romanesc apärut la 1570, trebuia sprijinit si de tipärirea lui in
limba slava, ao, cum a procedat Coresi i cu alle carti (Evanghelia Psaltirea).
Exemplarul Academiei (format 19)05 cm.) este defectuos, lipsit de foile cu date Id-
muritoare din prolog sau epilog. Are 26 caete, de cate 4 foi, numerotate in cirilica pe
prima si ultima foae a fiecarui caet. Lipsesc primele 3 foi din caetul 1, ultimele 3 foi din
caetul 2 si prima foae din caetul ultim, al 26-lea.
Pe scoartele legaturii sunt lipite, ca maculaturä, 2 pagini din Psallirea romaneasca

Diczériétec azWrat. &c.


laudatz pre domnul: tote nemzeturife: veff.
NVe
titz pre id tot fel de omen y: ke Párn en tharit ketre
noy: Mezerere Pamare: Domnuluy dereptatc: rema.
neua en uak.
Ferikacztmeputere: czinOte Lauderz
fye tateluy domnezeu: Sifiuluyalduir domnuluy feria
Chriaus Duhuluy puent domnezeu: Panen ueczie
Amen.

7. Pagina dtn Cartea de cdntdri calvine (Cluj 1570).

a lui Coresi, tiparitä la Brasov In 1570, fapt care ne intäreste mai mult credinta cts. Li-
turghierul este al lui Coresi.
Hartia are filigrana obisnuita In cartile coresiene: coroana, marca fabricei de
hartie din Brasov. Cerneala neagra i rosie, 15 randuri pe pagina. Ornamentatii sunt
putine, dar caracteristice si ele pentru identificarea cartii. De trei ori (f. 4 r. c. 1, f. 1 IN c.
19, f. 4 V. c. 22) Intalnim frontispiciul bogat in Impletituri frumoase al Liturghierului lui
Macarie Upara la 1508, dar rara initialele 1b X-6 E11 gil (v. facs. 1 din Bibl. rom. veche,
I, p. 2) si o singura data (f. 3 r. c. 3) frontispiciul simplu din Liturghierul lui Serban Co-
resi tip. la 1588 (v. facs. 92 din Bibl. rom. veche, I, p. 101) cat si din Liturghierul slav U-
para, nu se stie de cine, la Brasov, pela 1588 (BOL rom. veche, nr. 33, p. 101).
Comparand textul cu acola din Liturghierul lui Macarie (1508), am constatat de-
plinä. identitate In ce priveste limbasi cuprinsul, Coresi retiparind Liturghierul lui Macarie.
Exemplarul Academiei incepe (f. 4 r. c. 1) Cu 0L7CTifik EgteTRFITI enoipeGI
(Randuiala dumnezeestei slujbe i In ea a diaconilor).
La f. 3 r. c. 3 Incepe RNSTRI444 CA8J1M1 CTILK Cruli Hiuuro Td74HH SoirrOarCT4r0 A1XTR4

Hiloneummvm (Dumnezeiasca slujba dupä sfantul pärintele nostru loan Gura-de-aur. Ruga,
ciunea deasupra cadelnitei). Continua Liturghia Sf.-Vasile-cel-Mare (f. 1 V. c. 13) si slujba
dumnezeiasca inaintea sfintirei (f. 1 r. c. 19). Dupa acestea urmeaza (f. 4v c. 22): ItAXTICkl
AYLKOH6 144 AATHY (Rugaciunea pe care o zice diaconul la pogorlrea
vecerniei mari).

www.dacoromanica.ro
12 LITURGHIER, 1568-1570

Ultima rugä,ciune, care incepe dela f. 4 V. c. 25, este:


&Villa 'ANC. KliTh ApriipH, Hai AVIIIIHKk SA r1rkKh1 IIli CA 116AHh1X fl F1186-
AIMIX. Kli AIM KiliTIM fi 34KAHH4NTE fi SA Irk CtiCh rprkKii :-
(Rugä.ciunea pe care o zice Arhiereul sau duhovnicul pentru toate pdcatele vrute
si nevrute, toate jurämintele si afurisirile si pentru once pacat).
Din exemplarul Academiei lipsesc, deci, la Inceput 3-4 foi, cu poveituirea lui Vasile-
cel-Mare cdtre preoti, despre dumnezeiasca slujba si Impärtäsanie si 1-2 foi la urmä, cu
sfarsitul unei rugaciuni si epilogul.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne (cota 32 A).

9. Liturghier Diaconar tipti,"rit de Diaconul Coresi (Braov 1570).


N'am väzut exemplare. Profesorul N. Sulicä. din Targu-Mures posedä, un fragment
de 84 pagini, unicul cunoscut, farä sfetrsit; cuppinde numai liturghia Sf. Joan Gurä-de-Aur.
Formatul [in-49, cu 18 19 ränduri pe paginä. Nepaginata; se numeroteazä. In cirilicii
numai primul si ultimul caet. Härtia are drept filigrana stema cu coroana Brasovului.
Literele, limba textului sunt aceleasi din tipäriturile coresiene dela Brasov.
In ce priveste anul, stim ea' lute() scrisoare din 9 Decemvrie 1570, episcopul rometno-
calvin Pavel Tordasi amintea de aceasta carte, ca tiptirita de curänd, avänd pretul de
.32 denari".
S'a tipärit, probabil, in lunile Iunie-Iulie 1570.
Textul bleep° ell titlul:
Tocmeala slujbeei dumnezeïasca intru la §i dirac[o]stvele
N. Dräganu, Des pre ce Psaltire 0 Liturghie vorbefte Pavel Torda# la 1570? in
Dacoromania, IV, partea 2 (1924-1926), p. 913-915. Nicolae Sulicä, 0 noud publica fie
romdneascd din secolul al XVI-lea : Liturghierul diaconului Coresi, tipdrit la Brapv, in
1570, Tärgu-Mures 1927, in-80, 16 p. (extras din revista &imii, Mai-lunie 1927).

1 O. Pravila sfinfilor oteti, tipärità de diaconul Coresi (Brawv, 1570-1580).


Fragment de 12 foi, farä inceput fära sfärsit, legat Intr'un sbornic descoperit de
A. Bärseanu la preotul Artemiu Ardenco din comuna leud (Maramures), In anul 1921
Sbornicul, acum, este in Biblioteca Academiei Romäne: ms. rom, 5032; la f. 194-205 se
gä.sesc legate cele 12 foi (gresit ränduite foile 202 si 203).
Format 20 X 16,5 cm., 18 ränduri pe pagina, cerneala neagrä si rosie.
Literele seamä,nà cu acelea Intrebuintate In tipariturile coresiene dintre anii 1570-1580.
Aceastä asemanare si particularitatile do limbä sunt singurele argumente, pAna acum,
care ne fac sa atribuim diaconului Coresi aceastä tipariturä si sa admitem localitatea si
data probabile, Brasov 1570-1580:
Cuprinde:
fragment din canoanele lui loan Nesteutul (Pustnicul), al 4-lea pa -
triarh al Constantinopolului, mort in 619 (f. 1-6).
«Pravila sf(i)ntiloril o(te)ti dupä invätätura a marelui Vasilie». (f. 7-11r-
vezi fig. nr. 8).
«Tläcul Ev(an)gh(e)lie(i) dela judecata» (f. 11v- 12r- ).
Textul s'a publicat In facsimile de Ion Bianu, Academia Ronidnd. Texte de limbd din
secolul XVI. II. Pravila sfinfilor apostoli, Bucuresti 1925. C A. Spulber, Cea mai veche Pra-
vild romeineasca, Text. Transcriere. Studiu, Cernauti 1930. Al. Rosetti in Gral 0 suflet,
V (1931), p. 194-198.
I3ucuresti: Biblioteca Academiei Romans (ms. rom. 5032, f. 194-205).

www.dacoromanica.ro
EVANGHELlE SLAVONEASCÄ, 1570 13

11. Evanghelie slavoneascä, tipArita de Ieromonahul Lavrentie (Bra4ov,


circa 1570). Redactie mediobulgara.
Exemplarul vazut de noi este un in-folio, de 27 caete, de ale 8 foi fiecare, afarä
de caetul 26 (1t3), care are numai 6 foi (214 foi). Fiecare caet este numerotat pe prima si

twrott; 4
Plf
;Afi44pEA06,1 FACII
.0 1 veAd lE 0 illf,!,E XIV 07 Ai o gent !
AI e AA ? .E! Alm 7 ulHAR,Nik, E At
511 7 ehli gikba 11'61111 ; iin 7 ,/.13N 70- Kkqe4
60 `-'Z 7 A1TA '`W Ili OrlAiANis t r10
e

CZ eiVIENVIE chn4tpu o ;4;\, Kiinivirb 6


,:;43ii "-/ g t4 E g 4 1061i E 11 , 103 Elii At 0
r

g deliARE 474ti2AITL 7 140 H A, X.,Mi.


,i'vti it Kim A it-6,fly .. Ciii '
it Eili' itaaN6ir .' I _.
-0/74 7 ii\3Fi
e A. ot:it 13Aitili CH lei
Ciii Cd7 RACiAYEK -ax, ti (-i f notikawe
AtT4 -4Nittlit.AIKititi 6- ,4,311 1 [Ad `I.E1
s f
Ad KSPRII 14V140 0 t- LA g41 cittie AA 11.1 At
4-Air"s HO il jo(tiim14.07 IL-4 it atiivAlt-of iri t ;t,314

,vg ,
%pair 4E,csEgeilittioghytiiiii,,,,
- , -
,j
4,iit Holio,Aft4L, 7 a Alt # m -4, A fs 3RA,s
ACifiiHtt.KOVIVIEllEIC ihKiiii;A '-`-
t'l i44. jcc r p ci n 4 I): o r
8. Cores!, Pravila sfintilorpaírinÇi (Brapv 1570-80). Inceputul Pravilei.

ultima paging, In cirilick afarg de caetele 8, 11, 13 si 22, care n'au numtirul semnat.
Al 14-lea caet este gresit numerotat cu 16 (gi) §i aceasta gresalg de numerotatie continua
päng la sfarsit; astfel, ultimul caet, numerotat 29 (lb), in realitate este al 27-lea. De ase-
menea sunt gre§it numerotate foile 4 v. si 5 r. din c. 16, cu cifra 17 (§I).
Tiparul este cu cernealä neagrg i rosie (arättirile tipicului); 25 randuri pe paging.
Literile au märimea i Infätisarea literelor dintr'unele tipgrituri coresiene (Intrebare cres-

www.dacoromanica.ro
14 EVANGHELIE SLAVONEASCX, 1570

i filigranele ei sunt ase-


tineascli, Apostolul, Evanghelia romtl.neascä, Psaltirile). 1-1Artia
mändtoare tipäriturilor coresiene, roproducand stema cu coroanä, a fabricei de härtie
dela Brasov, din a doua jumätate a secolului al XVI. Filigranele (v. de pildä, pe cele
din f. 6, 7, 8 ale caetului 1) sunt aceleasi cu cele reproduse de I.A. Candrea, Psaltirea
Scheiand comparatd Cu celetalte psaltiri din sec. XVI t XVII, vol. I, Buc! 1916, la nr. 11
si 13 (stema cu coroang,).
Ca ornamentatii, Evanghelia are douä feluri de frontispicii: frontispiciu mare inflorat.
Din mijlocul infloriturilor se ridicä crucea cu Iisus Christos rästignit. La cele 4 capote ale
crucii se aflä medalioane rotunde cu simbolurile color 4 evanghelisti; printre bratele ei
gä,sim inscriptia 1-1-; X-G HEI Kil Ifg.
In partea de jos a frontispiciului este un medalion mare negru (vezi fila 1 r., 3 v. din
c. 1; f. 7 v., c. 22). In unele locuri (f. 6v. c. 8, unde fncepe textul evangheliei lui Marcu;
f. 4 r, c. 28, unde Incep explicatiile tipicului) pe acest medalion este tipdrit numele tipogra-
fului: t Iim6m0H4x AagpIHTu. Celdlalt frontispiciu este mai mic i reprezintit Impletituri
grupate In 4 desene ovale (f. 4r. c. 8; f. 1 r j 3v. c. 13; f. 5r. j V. c. 22. f. Ir. C. 29).
Niciunul din aceste frontispicii nu am mai intalnit In cärtile tipärite la noi in sec. XVI,
desi impletiturile prezintä. asemä,ndri In unii, Cu cele din primele tipä.rituri slavonesti ale
lui Macarie.
Succesiunea evangheliilor urmeazä, in ordinea Matei, Marcu, Luca si loan. Fieca re
este precedatä de o tabelä a cuprinsului, pe zaceale si areitänd concordantele filtre Evan-
ghelii, apoi predoslovia. Dela f. 3 r. c. 28 incepe explicatia tipicului, Impärtitä In cinci.
F. 3r. c. 28:
GICASAIITI 15KI Na 111%C4Kk AkIlk AA'10EfIlk IICT rAdrOAACA, CI ftrarrEATA HeAt-
kMK 1111C1r0 AtTa. K'k CHATAA u KIAHKA/A NEMA* HACK111.(Povestire despre evan-
gheliile ce trebue s se citeascd in fiecare zi, dupä saptarnânile anului fntreg ;
In sfânta si marea Duminicä. a Pastilor).
F. 4 r. c. 28:
Glta3.1101 HIAIMAAMEI likCfrO ATA qHCOeltdITIACKOI IllfarrIANCTOMIMK
HAATif. WT ic"1,01r Nao-MI-14AM H AO r CTAATk : (Povestire ce cuprinde
numarul evangheliilor pe anul intreg i succesiunea evangelistilor de unde
fncep i pana unde se opresc).
F. 1 r. c. 29:
WHHICI c soromk ÍIM*Cf11,144. 110ICaS8A mugid KoemSacm IlfarrIA110
(Sbornic de cele 12 durnne-
113EpaNHAk CliATKIMI% H Ilf143AHHKOMIL 1148AkItHlklMk.
zeesti luni. Se aratd capitolele fiecdrei evanghelii cu sfintii alesi i cu
bdtorile impardtesti).
F. 7 r. c. 29:
GISA3MITE KaK0 110A064ETh 06p-kT4TH 110HCIAIINIKHd evarreAlro. (Povestire cum
trebue sd se afle evangheliile zilnice).
F. 8v. c. 29 (ultima pagina):
01(1CM rAdCOHWAA IfirdITIATaMk 11-11CKIMCNHM H 4110CTOA8 Ilv4rrMí. (Ardtarea
glasurilor evangheliilor Invierii si a apostolului evangheliei).
Succesiunea zacealelor i redactarea indicatiilor tipiconale sunt ca In Evangheliarul
lui Coresi, 1560-1561. Aceastä identitate, precum i identitatea tiparului, a härtiei, cu
aceleasi elemente ale cArtilor coresiene, sunt argumente sigure pentru a considera Evan-
ghelia ca tipariturä fäcutä. la Brasov, In epoca lui Coresi. Ieromonahul Lavrentie, semnat

www.dacoromanica.ro
EVANGHEL1E, 1580 15

In cele 2 frontispicii amintite mai sus, nu poate fi de cat tipograful i gravorul care a
lucrat la aceasta opera.
Credinta lui N. Iorga, di Lavrentie e diacul Lorint, de pe tang& Coresi" este In-
dreptatita. In aceasta epoca, el a tipärit.mai multe carti (v. indicele).
In luna Oct. a anului 1562 Coresi terminase tiparirea Evangheliarului slavonesc, la
Brasov. Noua editie a Evangheliarului, nu o putea tipäri Lavrentie (Lorint), deer:It mire
1552-1570, cand ne putem 1nchipui epuizatá editia coresianä.
loan Rosu in Societatea de =line, 2 (1925), p. 112.N. Iorga, Cea dintai istorie uni-
versala, tiparita in Transilvania, In Anal. Acad. Rom., ist., s. III, t. IV (1925), p. 389.Eugen
Barbul, Biblioteca Universitafii Begele Ferdinand 1, din Cluj, Cluj 1935, p. 100-102.
Biblioteca Universitatii Cluj-Sibiu.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane, copie fotografica (16 A).

12. Psaltire 113rwv, 1577-1580]. Slavone%e.


Singurul exemplar cunoscut a fost studiat de Preotul V. Ursäcescu, proprietarul
Exemplarul este cu totul defectitos. Formatul 14,50)09 cm. (in 40 mic).
Are 53 caete, din cate 4 foi fiecare, dar si acestea cu lipsuri. Feint cum a fost legata
cartea Ingaduie sd se precizeze cá, completä, cuprindea 61 caete (244 foi). Sunt numerotate
numai caetele.
Numarul randurilor pe o paginä variaza dela 15-19; caetele 1-36 au elite 18
'randuri, caetele 37-01 eke 19 pe pagina. Cerneala neagra i rosie.
Literele sunt mici, unele noi, altele uzate. Le mai intalnim In carti contemporane,
ca Psaltirea 1574 si 1576 (facsimilele nr. 276-277 din Bibl. rom. veche, I, p. 526-527), Octoihul
1578 (Bibl. rom. veche, I, nr. 22, p. 70-73) si In Evanghelia lui Lorint 1579 ( Bibl. rom. veche, I,
nr. 24, p. 75). Cu aceste din urmä carti mai are comund i ornamentatia: unele litere
initiate (facs. nr. 9) si rrontispiciul de pe prima pagind a Sinaxarului; intr'un cadru de linii

9. Psaltire alavora (Bratlov 1577 1580). Initiale ornate.

flori este vulturul, stema Tdrii Romanesti, avand In ciocul intors spre stanga, crucea (facs.
nr. 10).
Filigrana hartiei este scutul oval jos, cu coroanä, sus, stema fabricei de hartie din
Brasov, pAnd pela 1580 (facs. nr. 11).
Numai aceste elemente de telinicá tipograficä, sunt argumentele ca sa sustinem ca
aceasta Psaltire s'a tiparit, de Coresi sau Lorint, In Ardeal (Brasov sau Alba Iulia),
intre 1577-1580.
Pr. V. Ursäcescu, Psallire slavona, (1577-1580), in Anal. Acad. Rom., lit, s. III, t. III
1927), p. 179-187.
Muzeul Pr. V. Ursacescu din Oltenesti (Falciu).

13. Evangheliar [Brwv, circa 1580, tipiirit de Coresi ?]. Slavonete §i


romanete.
In legatura Triodului slavon tipärit de Coresi la Brasov, In 1578 (Bibl. ron. veche,
nr. 21), exemplarul din biserica manastirii din Valenii-de-Munte, lorga a descoperit un
fragment de paginä. dintr'o Evanghdie slavo-romana.

www.dacoromanica.ro
is EVANGHEL1E, 1580

FaCEAthici 110 NclIZNILIE C &ITEM 4).14


xomdlia 3 111VCTel nplimitth , Troia:me if
witaaKE npo:34,N4Iit iitoptivirumb
[ado CAM g jE 2 iiMcin,171.41 71 Ajit,
"Irci i-iNdltiL 2 ki 11114M0
_ rs Atins.mqn nptno Asknaro
d id
MAW° CifME'clíNd CTAbliNfIlid i-lcilimeiNApiza
czNópE nptcYtti rtiri um-6 ctiNEA
40 fro fl4HItailAkt4 jjei'-1-17,-ip, 7(ii ASEUL

ci;ro ammcina Alcitiona , oilifirent


10. Psaltire slavonil (Brapv 1577-1580). PagnI cu frontisplclu.

11. Psaltire slavonli (Brapv 1577

www.dacoromanica.ro
PSALTIRE, 1588 1.7

Fragmentul, a.a cum este publicat de N. Iorga, ne indrepttite§te a constata ca el nu


face parte din Evangheliarul slavo-romän tipärit pe la 1580 (Bibl. rom. veche, nr. 25), cum
gre§it a crezut D. Mazilu, Diaconul Coresi, p. 47. Inteadevär, textul Evangheliarului fnre-
gistrat in Bibl. rom. veche la nr. 25, este pe 2 coloane, cátá vreme in Evangheliarul desco-
perit de N. Iorga textul e In continuare, versetul slay fiind urmat de versetul romän.
Este, deci, un nou Evangheliar slavo-romän din sec. XVI, pe care nu putem §ti sigur,
nici cine 1-a tipärit, niel unde. «Forma giu[decatä" gäsitä in fragment] ar dovedi cd
avem a face cu o traducere maramurd§aná neschimbatd de tipdritorul din veacul al
XVI-lea». N. Iorga o socote§te publicatie coresiand notiä.", bazat probabil pe tiparul
simtitor mai frumos" decät cel din Evangheliarul tip. pe la 1580. Particulariatile de
limbá aratd o tiptiriturd din Ardeal §i nu este exclusd o participare a lui Coresi, care,
cum ne-a dat Psaltirea, pe ränd, in romäne§te (1570), in slavone§te (1576) si in slavo-
romänete (1577), tot ma, sá fi executat i tipärirea Evangheliei: romänote (1560-1561),
slavone§te (1562, 1579 §i 1583) °i putin mai tärziu (poate 1580) slavo-romäne§te.
N. Iorga, Un exemplar romdnesc al utzei tiparituri coresiene 0 o publicafie coresiand
nouet, in Almanahul graficei romelne 1926, p. 28-30.

14. Psaltire (Brwv 1.588). Slavonete i romanete.


Biblioteca Academiei Romäne are 2 exemplare din aceastd, carte, ambele necom-
plete. Pe cel mai complet 1-a cumpärat dela Ilie CAmpeanu, protopop in Giurgeul-Sitn-
miclauplui.
Formatul 15, 50 X 19 cm., cu 15 ränduri pe paging., cernealä neagrä, chiar §i pentru
initial°, care sunt mai mari. Textul in continuare, un verset slay, urmat de traducerea
"->
lui in romänWe.
Exemplarul nostru are numai caetele 4-85, semnate numai In cirilicd, jos, pe prima
§1 ultima paginä; fiecare caet are 4 foi; caetul 45 este sdrit la numerotatie, care incepe
iar regulat de la caetul 48. Lipsesc f. 1 din c. 4, c. 37 intreg, f. 4 din c. 40, f. 1 din c. 63,
f. 4 din c. 84; din c. 85 existä numai prima foae.
Literele sunt acelea0 ca in Psoltirea romäneascd din 1570 §i ca In cea slavo-ro-
mäneascä. 1577, ceea ce aratd cd s'a tipdrit la Bra§ov. Primele 30 caete au ca filigrana'
mdrcile fabricilor de I-Artie din Sibiu, infiintatä in 1573 (cerc cu 2 diametre, f. 2 c. 7)
din Bra§ov (coroana, f. 3 c. 7, f. 3 c. 8, f. 1 c. 9, etc). Dela caetul 31 inainte coroana este
de alt desen, pe care-1 intAlnim pentru intdia carâ in anul 1588, in Liturghierul slay pe
care-1 tipä.rea Serban, fiul lui Coresi, la Brmov (Bibl. rom. veche. I, nr. 32).
I. A. Candrea, care a comparat limba acestei Psaltiri cu limba celor 2 editii core-
siene anterioare (1570 i 1577), ajunge la concluzia cá ea este «o retipärire modificatä a
aceleia din 1577».
I. A. Candrea, Psaltirea Scheiand comparatel Cu celelalle psaltiri din sec. XVI ;i XVII
traduse din slavonefle, vol. I, Introducerea, Bucure§ti 1915, p. LX-LXIII.
Bucure§ti Biblioteca Academiei Romäne (19 A).

22681 3

www.dacoromanica.ro
SECOLUL XVII
15. Psaltire (Tara-RomAneasca, 1637-1650). Slavone%e i romane§te.
Bibliografiez dupä o notä rämastt dela Nerva Hodo, care a gäsit printre cartile
slavone ale Mänästiri Neamtului, 2 exemplare defecloase din aceastä carte. Un exemplar
cu foile numerotate, celälalt cu foile nenumerotate.
In-40, caetele de cäte 4 foi; 18 randuri pe pag. cu caractere mari §i 26 reinduri pe
pag. tipäritä Cu caractere mici.
Incepe cu cathisma 3 la fila 13v. Psalmii in pänä la f.152 verso. Dela f. 153r.-175v.
incep fn rorrane§te «Molitvele dupä cathisme». F. 176r.: ri+
-CH4 MWHCEI114 WT KCXÓM. rAlsa,
189 v.: «Polyeleu ce sä cäntä la Praznice Domne§ti».
Biblioteca MAnästirei Neamtului.
Bucure§ti : Biblioteca Academiei Romäne (2 foi). Cota 36 A.

1 6. Ceaslov, Govora 1638. Slavonete.


Cunoa§tem un exemplar din aceastä carte, din Biblioteca Seminarului greco-albanez
din Palermo, despre care Preotul Ciril Charon Karalevski din Roma ne-a dat pretioase
informatii.
In-160 mic (6X10 cm.), 5 foi nenumerotate 299 foi numerotate, unele numere nefiind
tipärite. Tipar negru i ro§u, cu 12-13 ränduri pe paginä.
Titlul lipsWe, dar cartea fncepe cu numele §i titulatura lui Matei Basarab:
itv ¡mom haCilpAga, SOTH110 EAdrOAATHO HtVIAAHHK% fl KOHIO,A, SfAMI) RiLIXTH
3411A4HiHCKTIA, fl Rcerò noASHAKTa H

Io Matei Basaraba, cu binecuvAntarea DumnezeeascA, Domn i Voevod


al Tärii Rorraneti Munteneti §i al tärmului intreg al Dunarii i celelalte.
Urmeazä tabla de materii §i o scurtä prefatä,, din care Pr. Ciril Karalevski ne-a
copiat fnceputul:
T-i111.illIEN ii gAHgÉHl rotehar attpat hi) 1114TOEH gacApAsa KoiK6Aki AH

grpOKAAXTHCKIIIM H3 el,611A3ri C-LH TIACJC10g, Kit er6Kon Tynorpi4IF4, H91 MOHACTklpil


rAeArkAt rórtopA, 1i4CKHI6M 1106CfilinHaf fipViiircona fV theASHila, MWTTIO MAO AIHT110-
noniiTa semA Sr KA H [OH grISAI0Eilfkm firHATTH HHU,KOM I incivSnrk CTÉ-
11SAIrk 683ECKO4' . T-i 141AHlfm MHIC Kti?0,5SWOM8 1111 NMI 10iTHOLI,fx ¿11fAiTit0 illaK,A,OHC-
KOMS, l[rtVIEHS 06WENSATI3HAO MOHÁTHIM rezOlia, DMA% oircniiife n0kifit sia. T*A1HCI
IO oircpelio MOR3EHO )H1 fi E-iirOilvapHO IlpTHM*TE fi OVCIIKAHO TZIpitlpHxCRt 14101111-

HTIO C110AgiaTf, A,I}K ii KK 110644 at 110AMEHrkWHw Kit CHX pa3,10HONI5 rill' (sic) OirmHO-
MiHIK) CTR63HT1, SApdriCTfitATf.

Cu fngrijirea i cheltuiala prea luminatului Domn I° Matei Basaraba,


Voevod al tdrii Ungrovlahiei, s'a cules (alcatuit) acest Ceaslov In tipografia

www.dacoromanica.ro
20 CEASLOV7 1638

lui, in mdndstirea zisii din Govora, cu binecuvAntarea preaosfintitului arhie-


piscop chir Teofil, din mila lui Dumnezeu, mitropolit al tdrii Ungrovlahiei si
pe vremea de Dumnezeu iubitorului episcop Ignatie de Karmic si a episco-
pului Stefan de Buzdu, cu osteneala mea, a celui mai mic intre ieromonahi
Meletie Macedoneanul, egumen al mdndstirii i chinoviei Cu hramul Ador-
mirei prea sfintei Ndscdtoare de Dumnezeu.
Deaceea dar, cu osa,rdie i cu dragoste i cu multumire sa o primiti;
i pe noi cei ce ne-am silit cu osArdie, de iertare sd ne invredniciti i, asttel,
mai dornici de alte felurite si mai multe lucruri \TA faceti [vrednicij.
sdnatosi.
Pe ultima foae recto, jos, se afla data:
45111-1 Alkt1

(1638 Luna Decemvrie 30 s'a sfArsit).


Pe ullima fat& :
110FIMIHIEM A ûi<Augiuie ucgkiro lìsIírotrTnitaro KiiSIA al ATeia
sacaptica, rria lì 80186,A,ttl, T8 WAHlem, lì HACTOANIV", W IlhMTht III4KIA6HCKA14
Tp8A1-1/ CRt :iss CM hpiMOHAx rri*afi fi HA 1114ATAXI Cit qACOCA6111%,

mritim CAN tIT8111E11 Ci, LIT6 HOrprkWlix AgOm KflOCT110 liIIttKttIâHT u H ntiottiFuIto
0103.6/16r1Tf.

Din porunca 1 Cu cheltueala prealuminatului si cucernicului (blago-


cestivului) Principe Io Matei Basaraba, Domn i Voevod, cu silinta i cu
stdruinta lui Meletie Macedoneanul, m'am trudit Cu aceasta eu, ieromo-
nahul Stefan din Ohrida si am tiparit acest Ceaslov.
rog de voi, cei cari veti citi, ca, dacd am gresit ceva, cu duhul
bldndetii sí indreptati i pe noi de iertare s ne invredniciti.
Palermo: Biblioteca Seminarului greco-albanez.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane, copie fotografica (37 A).

17. (Paraclisul Precistéi, Govora 1639). Romdneste i slavoneste.


Academia Romana neavand aceasta carte, pe care o numim Paraclisul Precistei,
dupa titlul primului text, care este si cel mai fntins, voiu folosi, in prezentarea ei, datele
pretioase publicate asupra-i de N. Draganu, Cea mai veche carte r(ildwzgand, In Anuarul
Institutului de istorie nationald, vol. I, Cluj, 1922, p. 161-278+4 tabele (cu bibliografie
completä).
Exemplarul defectuos din Biblioteca Dr. luliu Todorescu (Budapesta) este In 8° mic,
de 58 foi. 'Filigrana hartiei «infatiseaza marca Ardealului fmpreunata cu a familiei
Ráliòczy»,avand sub ea initialele G. R. (Georgius Ralinczy). Acest fapt a facut pe N. Dra-
ganu, la inceput sa o socoteasca tiparita la Alba Iulia, in 1639 (dupa Pascalie). Aceiasi
Were, cä s'a tiparit la Prisaca (unde era tipografia Balgradului), sustine iSt. Paca,
Cel mai vechiu Ceaslov romdnesc, Buc. 1939, p. 20, nota 3. Mai tarziu, N. Dräganu, Histoire
de la littérature roumaine de Transylvanie..., Bucarest 1938, p. 43, fi schimba parerea si o
socoteste tiparitä. la Govora 1639 (parere pe care o Imparlasim i noi), bazandu-se pe ur-
matoarele argumente :
ornamentatiile i caracterele tipografice sunt Intalnite in Pravila §i Evanghelia
invdfatoare, tipärite la Govora.
si hartia acestor 2 carti este tot din fabrica lui G. Rálcéczy.

www.dacoromanica.ro
CEASLOV, 1640 21

textul «apte taine» este ca la ortodocsi.


prezenta unor slavonisme gresit intrebuintate, care evoacti. titulaturi din Tara-
Romäneascä.
Cuprinde urnatoarele texte:
Paraclisti Precistei, pre limba runginescii, cine va citi s'a infélegei ce zice
(f. 1 r.-19 r.).
Molitve cändu te scoli deng somnù diminéla (f. 19 r.-20 r.).
Molitve canda veri sä. te culci spre noapte (f. 20 r.f. 21 r.).
Zéce porunci a legei vechi (f. 21 r.-22 v.).
Doao porunci a legei ce fntru Yale toatä legó i pror[ojcii razarnä,
(f. 23 r.).
Trei lucrure-s bune a b[o]gosloviei cu carele s[e] cinst4te Dumnezeu
fntre oameni (f. 23 r.).
Patru luerure bune de huna vestire (t. 23 r.-23 v.).
Sapte taine, säntil a legei noao (f. 23 v.).
$ap'e darure-s a d[u]hului *At* (f. 23 v.).
Noao rodure a d[u]hului omului de bunä, daré a d[u]hului spint'intru
elLi sä. nasca (f. 23v.).
$apte pdcate santii mai gréle (f. 23 v.-24 r.).
Sapte lucrure-s a m[i]llojstei (f. 24 r.).
Trei lucrure-s bune de a faceré bine (f. 24 r.).
Trei svéture-s a Domnului (f. 24 r.-24 v.).
Direptate fireei (f. 24 v.).
Direptate legeei (f. 24 v.).
Cinci fin sänt'a trupului (f. 24 v.).
Patru lucrure-s célle] mai de apoi (f. 24 v.).
Gromovnic (f. 25 r. - 37 v).
Acicé se tii preste anti cdte saptämälni santti dentitr-o zi mare, panä
fntealtitä, zi mare (f. 37 v.-38 v.).
Vedem acestä lucru cä. mari ispite i nä.p4ti au cdzut' pre sf[ä]ne
priolroc' i imparat' D[a]v[i]drt (f. 38 r.-39 v.).
GAMIOC116011 HA T01113* (f. 40 r.-42 r.).
Fragment de Sinaxar, tot in slavoneste (f. 42 v.-59 v).
Fragment dintr'o Pascálie, In slavonesie (f. 51 r.-52 v.; fragmentul cuprinde numai
2 ränduri, cu date din anul 1642 si anii 1643-1649.
Trepetanicti de semne omenesti (f. 53 r.-58
Budapesta,: Biblioteca Iuliu Todorescu.

18. Ceaslov (Govora 1640).


Volumul, pe care I-am väzut in copie fotograficd (originalul la Bibl. Universitatii
din Cluj-Sibiu), este in-80 (95 X 150 mm.), din 16 caete, de cAte 8 foi fiecare, numerotate In
cirilicä., cu gre.seli: B, r, A. 6, ;IC, 3, 3, II, I, K, A, M, H, 0, H, P. Sunt numerotate i foile,
exemplarul defectuos de la Cluj avand foile 17-145 (greseala de paginatie, f. 95-97). Pe
foae 13 rAnduri; unele din ele au initial° Inflorate (fig. nr. 12 si 13).
Caracterele tipografice, ornamentele ei, in parte filigranele hArtiei, sunt acelea ale
tiptiriturilor de la Govora §i anume In Psaltirea din 1637 si Pravila din 1640. Aceste fapte,

www.dacoromanica.ro
22 CEASLOV, 1640

cdt i atitudinea interesatä a tipografului Meletie de la Govora, fa. de ortodocsii din


Ardeal, dupá moartea mitropolitului Bálgradului, Ghenadie, al cärui loc urmiirea sä.-1
ocupe, au fäcut pe St. Paca, op. cit. mai jos, p. 20, sä afirme cd s'a tipdrit de Meletie la
Govora, «in cursul jumdta.tii a doua a lunii Septemvrie i in Octomvrie 1640».

12. Ceaslov (Govora 1640). Were initial° impodobite.

Cuprinde molitvele zilelor din sdptdmAnä, dupà utrenie, ceasuri i vecernie. Faptul
cd terminá cu tabla cuprinsului si o scurtà rugticiune de Incheiere, mä face a credo cd
Ceaslovul n'a avut multe foi dupd cea numerotatd 145.
$t. Paca, O tipdriturd munteand necunoscutd din al secolul XVII-lea: cel mai vechiu
Ceaslov romdnesc. Studiu istoric ¿iterar O. de limbd, Bucuresti 1939 (colectia Acad. Ilomdnd,

www.dacoromanica.ro
CATEHISM, 1642 23

Studii i cercetdri, XXXVI); la p. 97-121 transcrie textul. Part,ea care lipseste Ceaslovului
o completeazd, dupä, me. Acad. Rom. nr. 275, fondul rom., sec. XVII (p. 94-96).
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitätii.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rorrane, copie fotograficä, (38 A).

19. Catehism, I4 1642. Slavoneste.


Exemplare din aceastä, carte nu s'au gäsit pa.nä acum. Existenta ei ne este insä
atestatä In 2 manuscripte rusesti, descrise de V. I. Sreznevskij si Tb. I. Pocrovskij:

vt 4Tó:fri ,R811

, riaActp. 1.
im iffliArt ntrix tt
COTir twAtiq.
,/ e;.;-
fttiLyti
utr1 IC4 rt 11'71.11 ..
.0/ /V f 4g-A c
grito (III& ii5OiNT4il'.
lig nliptityrfAE:.,usti ti)? y J
itsimS Arrf16 rrAlf
6Arti C+1-9T%
titrrtlf ArOs'irc /
nVpgrf; A Ai
fr.,
.-.41IfMS A/4
roVitt-1 Ilth AA 4M111-111.
r TAN. ni kv:4 _ nrk fOs'f.A/T7.F. fix
JJ(10KAOritic/K
TH 14H0'Nrril0 M0f47, rilX,I,flrrtli AT ;F, (Iír?,
0A1,Aci fitliAfHTMAN-C% Mi / 4 , 7 It /
r0T6 i4 ti Itrfitiri.441
ftif TiiiiitA00'
4/,
1i , jt,fbit% "'L_
.

13. Pagini din Ceaslovul tip. la Govora, 1640.

Orineame prtonHeeoro olut.neeisf 6116nioTeRH linfuepaTopeRoft AHaAemil Haya


(Descrierea sectiei manuscrise a Bibliatecii Academiei imperiale de §tiinte), vol. II, Petro-
grad (1915), p. 131, nr. 824 si p. 461-464, nr. 997.
In ms. nr. 824, copie din 1754, textul fncepe la f. 1, cu urmätorul titlu
O MapTliat loTept H EaJIBMIt (Despre Martin Luther i Calvin).
Textul acuzä pe luterani i calvini cä, n'au preoti si se lerminä astfel
HanegaTacs1 BO SICYff MOJI,ItaBOTt BT, MoHacTbipt Tpexf. CBRTHTOJIBEd
atTO 011, XpliCTO, 1642-e ,ItexekrepIa Bb 20 AeHh. (S'a tipärit In Ia0 Modovei
In ManAstirea Trei Ierarhi, In anul de la Christos al 1642-lea, Decembrie
In 20 zile).

www.dacoromanica.ro
24 CATEHISM, 1642

Cerálalt ms., nr. 997, din sec. XVIII, la f. 140 reproduce titlul unui Catehism contra
luterano-calvinilor, tipärit In Moldova, care nu poate fi altul deck cel tipä.rit la Ia§i 1642,
copiat In ms. 824, amintit mai sus. In versiunea manuscriptd, Intregul Catehism are 10 foi.
Titlul versiunei manuscripte:
EaTIIXIICRC'b npanocnambui Btpu R Haeomnectaft. columna orr. npaBocaa-
}loro EcnostAall'isi 113I1110 BT) Moianïi, eAttuo,tputit capasufiacsi rpevase R
poccïsme cyupontso JIy011p0-NaJIBIIHELOTOBT), 11 B1) 'Talla. B1, Boupocarb a OTBtTarb
nonozeHa, Tala, IITO BCHKOil me.naaii OTT) xplicViallT3 Hariumcsi, Rala, cyupomso
BbIIIIOHOMRHyThab JIyOlip0-EaJIBIIHRCTOB'b OTBUTBOBRIII, OT'L ce6e caHaro 6e31 maro
BOKIICHDI MOMOTT), ociloBaxna cynporrinso umontfiáirisr, 113,Aalma OTT) Roupa.va Oeo-
AopttEa ayeepana. (Catihisisul credintei ortodoxe i al bisericii catolice rasa-
ritene, alcätuit de märturisirea ortodoxa, tipärit in Moldova inteun comun
acord, de Grecii i FILOi adunati impotriva luterano-calvinitilor i cu
bàn i rdspunsuri pe scurt, wzate a4a, cà oricine dintre cretini, dorilor
a inväta, sä poatä a rdspunde de la sine, rärä nido alta carmuire, im-
potriva mai sus pomenitilor luterano-calviniti, intemeiat (catehisisul) im-
potriva märturisirei tiparità de luteranul Conrald Teodoric).
Damian P, Bogdan, Contribuliuni la Bibliografia romaneasca veche. Tiparituri dintre
anii 1546-1762 necunoscute la noi, Bucure§ti 1938, p. 7-8.

Penticostar (Tara Romäneasca) 1644.


Arhimandritul Leonid, Inteo recensie asupra cärtii bibliografice a lui Karataev,
semnaleazä ea' In Muzeul Academiei teologice din Chiev existä, un «Penticostar tipä.rit In
1644 din porunca doamnei Elena a lui Matei Basarab», cu 224 foi (?).
N'avem posibilitatea sá verificdm afirmatia cercetätorului rus: sä fie alt Penticostar
decät ce! Upara In 1649, la Tárgovite ? I (Bibl. rom. veche, vol. I §i IV, nr. 55).
Damian P. Bogdan, Contribuliuni la Bibl. rom. veche, Buc., 1938, p. 9, nota 2.

Evanghelie 1645 (locul ?).


Semnalata ca existand la biserica din Vi§eul de Mijloc (Maramure§), de Dr. Gh.
Bran, In Graiul Maramureplui, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr. 11 (prima lista).

Evanghelie armeneascä, Suceava 1649.


N'am vdzut exemplare, dar cartea este atestatá In 2 izvoare: inteo tabelä manu-
scrisä a eruditului pdrinte Egi§e (Elisée) Kaftanian, conduckorul Congregatiei Mechita-
ri§tilor din Viena §i In lucrarea capitalä a lui Teotie, Tip-u-tar. (Tipar i litera), Con-
stantinopol 1912.. Cartea s'ar fi tiparit In tipografia mitropolitanä. din Suceava.
H. Dj. Sirouni, Tipariturile armene§ti din Romania, In Revista istorica, XVII (1931),
p. 163-164.

Psaltire, Alba Iulia 1649.


Semnalatä, de Iosif E. Naghiu, Biblioteca Manastirii Neamlu, In Mitropolia Moldovei.
XVII (1941), p 83; anuntä §i un studiu pe care-1 pregä.te§te prof. I. Minea asupra acestei
cärti.
Biblioteca Mänästirii Neamtu.

www.dacoromanica.ro
MOLITVELE IN DUMINECA POGOHIREI SF. DUE, 1680 25

Bucoavnet, Ia4i 1651. Greceste.


N'am vdzut exemplare. Un exemplar a vitzut Inviitatul rus A. I. Iacimirskij In bi-
nlioteca preotului Theofil Ghepetchi, In Basarabia.
In-160, 34 foi, cu 17 retnduri pe pagind.
Al. David, Contributiuni la Bibliografia romdneasca veche, In Lumindtorul, 67 (1934), p.
784, nr. 7 (cu bibliografie).

Triod, 1664 (locul ?).


Semnalat de Dr. Gh. Bran In Graiul Maramureplui, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3
nr. 12 (prima ca existent la biserica din Cuhea (Maramures).

Spiitaral Nicolae Milescu, Enchiridion, Paris 1669. Latinete.


Enchiridion sive Stella Orientalis Occidentali splendens id est sensus
ecclesiae orientalis, scilicet graecae, de transsubstantione Domini aliisque
controversiis a Nicolao Spadario Moldavolaccone, barone ac ohm generali
Wallachiae, conscriptum Holmiae (Stockolm), mense Februarii.
Nicolae Milescu, la trecerea lui prin Stokholm, In 1668, a dat manuscrisul ambasa-
dorului francez Arnauld de Pomponne, care a tipitrit-o, impreun6. cu P. Nicole, In La perpe-
tuité de la foy de l'église catholique touchant l'Eucharistie, tomul II, Paris 1669, p. 50 sq.
(ed. II a apärut In aceeasi colectie, vol. IV (Anexes), Paris 1704, p. 50-54).
N. Draganu, Codicele pribeagului Gheorghe te fan, voevodul Moldovei, In Anuarul
Inst. de istorie nafionald, III (1924-25), Cluj, 1926, p. 187 188.
P. P. Panaitescu, Nicolas Spathar Milescu (1636-1708), In Mélanges de l'École roumaine
en Prance, Ière partie, Paris 1925, p. 60-63, 170.
N. Cartojan, Istoria literaturii romeine vechi, vol. II, Buc. 1942, p. 132.

Ceaslov, Blaj 1678 (?).


Semnalat de Dr. Gh. Bran In Graiul Maramurefului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3,
nr. 13 (prima list:a), ca existent la biserica din comuna Valea-Porcului (Maramures).

Octoih, Blaj 1678(?).


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graiul Maramurefului, nr. 94 din 30 Maiu 1935. p. 3,
nr. 14 (prima listd), ca existand la biserica din comuna Valea-Porcului (Maramures).

Molitvele n Dumineca Pogortrei Sf. Duh, Bucureti 7188 (1680). Sla-


vone§te i românete.
A1111fiNfKil 110rOpispeH kfild1811

N'am vazut cartea.


In-4°, 14 foi numerotate. Paginele au signaturti i jos : ti, E, RE, l', Tipar
negru l rosu, cu 21 rAnduri pe pagind.
In afar% de molitvele i ecteniile la slujba din ziva de Rusalii, cartea mai cuprinde
In tipic si multe nume de rugaciuni In slavoneste :
MI'OCAOHilfk fif"h HAWK, gpio IIHKI, GT1011 BA1, Roaramiide, MICW THOi
¡CM IJTKO, etc. (Binecuvântat este Dumnezeul nostru, imparate ceresc,
Doamne Sfinte, Strigare, CA, a Ta este impargtia
Pe ultima paginä, duptt cuvAntul Svarsituld" urmatoarea notd :

www.dacoromanica.ro
26 MOLITVELE IN DUMINECA POGORtREI SF. DUH, 1680

KfpTKb 60A:10114 TIfflOrpil.th WT GTOH MITT(IH flrn1u H CK IITICOAHMOA1 6(1A10-


114X0Mk, WT GTOrl MITTOH llpY.HKOIrkHH, 117. ailuTpononle S ESKSpitpH HBAAAE CIA
KTG 41111 iSì ii Arlh. (Chiriac ieromonah tipograf dela sfänta mändstire
Agapia i cu Nicodim ieromonahul, dela sfänta mänästire Bräncoveni, in
mitropolie s'a tipärit, la Bucureti, in anul 7188 Iulie 8 zile).
In atara de aceasta notä., frontispiciul i alta ornamente (la fel ca In Cheia inlele-
sului, Buc. 1678, facs. 102 si 185 din Bibl. rom. veche, I) dovedesc o tipeíriturit de la Bu-
curesti.
Intercalatá intr'un vechiu manuscris de Molitvelnic si descoper1tä de Gh. erban-
Cornil, O carie necunoscutd: «Molitvele la Pogorirea Duhului Sfeint», Bucurefti 1680, fn Re-
vista teologica, XXXI (Sibiu 1941), p. 305-312.

Calendar (Sibiu 1684).


Nu cunoastem exemplare; se stie, frisa, eh' Episcopul .5tefan al Retmnicului, printr'o
scrisoare din 12 Noemvrie 1681, cerea craibiritului din Sibiu: « . . ne rugeim metriei tale
sá ne trimeti vro 2 cOlindare de ceale ce au esit est timp, ca set mai putem sti trecutul
anului precum ar fi, precum i anii».
I. Lupas, Documente istorice transilvane, vol. I (1599-1699), Cluj 1940, p. 410.

Molitvenic, Migrad (Alba-Iulia) 1684.


Semnalat ca existent la biserica, din comuna Veileni (Maramures), de dr. Gh. Bran,
Graiul Maramurefului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr. 15 (prima listd).

Poveste de jale, trad. in versuri din grece§te, de logoraul Radu


Greceanu, [Snagov 1696-1699].
Parid acum cartea nu a fost descoperitd.. Continutul ei, referitor la uciderea postel-
nicului Const. Cantacuzino (20 Dec. 1663), se cunoaste numai dintr'o copie manuscrisd,
data.tit 4 Fevruarie 1735, din Biblioteca Centrald din Blaj (nr. 216, f. 104-113). Reproduc
notita din fruntea acestui manuscript, singurul izvor pentru cunoasterea tipariturii:
Poveaste de jale §i pre scurt asupra nedreptei morti a prea cinstitului
Costantin Cantacuzino, marelui postialnic al Tgrii Rumäne§tY.
Facutd d prea bun §i scumpu priratnic al silu, intru semnare a dra-
gostii i a ostenealii, tipgrindu-se cu a sa chelturalä, insä greceascg fiind. Si
acum pre limba rumâneasch scoasä, de Radul logotätul Greceanul, tot in
viersuri tocmitä, aseamene ca i cea greceascg.
Cu care mica §i nevriadnea, ostenealä, ca in loc de plecatä i smerità
slujbä, má inchin dumnfaei prea cinstitei jupâneasii Stancgi Cantacuzinei,
a acestuTa§ räposat C(ostandin) C<antacozino>, Tubitä fiIcA fiind i maicg
prea luminatului i prea cre§tinului stapanului nostru, loan Costandin
13<asarab> 13<räncoveanu> Voevod, domnului i obladuitoriului toatei räri
Rumgneti.
Leat 7243, mesita Fevruarie 4. Insg scoasä dupä tipar §i scrisä cu
mäna de Dumitru Logofät sinii Anastase Suf<r>agiul, In zilele prea lumi-
natului domnu lo Grigorie Ghica Voevod, trecand doi an<i> dän domnila
Mg-Mi Sale, la Pa§te.
Emil Vfrtosu, O povestire ineditd in versuri despre sfdrfilul Postelnicului Constan tin
Cantacuzino (-1- 1663), Bucuresti 1940, in-80, 23 p. (publica' i textul).

www.dacoromanica.ro
SECOLUL XVIII
33. Const. Cantacnzino, Stolnicul, Harta Munteniei, Padova 1700. Gre-
ceste si latineste. .
Titlul din stänga :
IIINAE PESHTA.44K0E I T HE TWHAOTATHE HITMONIAE OITITO-
BAAXIAE I et; AexunTec Ikv.x.ra arturv.évlç, xsvrec Tin) &11cpc6cop.61qv %am Tpxrpily Ital.
StaT6ntoatv i)1+ rsztívtsv 6 E6Telgazazoç iva(46ra.voq xv.i. aopinxtoç 'Apxow IT6XYMO;
K6ptoc K6pto; KQNZTANTINOE I KANTAKOTZHNOE, ETC0l21) TO5 Roxotecroo 'la-
TpoTcXoa6cpou K. K. IQANNOT KOMN1NOT. N6v I Tò Itp6.1zov T6notç `EXklyncoic
i'4806siq Itat sida664 'Acpteptuestc tcji FAMINOTATQKAI 0E0EEBEETATQ AT-
I

OENTEJ KAI HITMONI HAEHE OTITPOBAAXIAE KTPIQ KTPIQ MANNIJ I

KQNETANTINQ BAZEAPAB4 BOEBONAA Hap& XPTEANOOT ITpea6utdpou xxi I

cori 3AnoanXtxoti `ATconfirou Taw IspoaoX6p.an Hcaptappco5 ep6no APXHMAN-


I

M31701".
Titlul din dreapta :
INDEX. GEOGRAPHICUS I Celsissima Principatus WalIachiae I in decem
et septem themata divisa juxta accuratissimam descriptionem qua2n ediditl
Sapientiss[imI us Vir Stolnicus DD Constatinus Cantacuzenus studio Medici I

ac Philosophi DD Ioannis Comneni. Nunc primmum typis expositus et I

obsequiose dicatus Serenissimo ac Piissimo Principi ac Domino totius


I I

Wallachiae DD Ioanni ConIstantino Bassaraba Woevondae a Crysanthol


Presb[iterlo et Apost[oliki ac sanctiss[imii Hieroso1ymaru2n Patriarcus 1 throni
Archimandrita.
Copia fotografiatä din Biblioteca Academiei Rometne, dupe", originalul aflätor la
British Museum din Londra, are dimensiunile 1,40 m. X 0,65 m.
Cele 2 titluri reproduse mai sus sunt Incadrate in medalioane ornamentate; cel gre-
cesc are deasupra o femee, care tine cornul abundentei, iar cel latinesc are o ghirlandä
de struguri si in peirti cäte un cal si un bou, abia tinuti in fräuri.
Locul si anul de imprimare sunt tipetrite In stänga, jos: 'Ey Ur:cruelty. Patavy 1700.
Pe hartit mai soot urmatoarele malalioane ornamentate:
in coltul din stänga, medalion oval impodobit cu o panglicl, avänd portretul
Domnului Constantin BrAncoveanu, cu inscriptie in jur.
medalion oval cu stema Tärii Romanesti, pusei pe arme si steagurl ; deasupra
ei, 2 lngeri tin coroana domneascä.
jos, in stänga, medalion patrulater cu legenda podgoriilor: «Acaovircot TÓISOC bptvot
Ma Tívorrat EtTaeol 011,0t. Dali seu loca montana ubi optima vina gignuntur.
4, jos, in dreapta, medalion oval cu vulturul deasupra, in interior arätänd diferitele.
semne conventionale chartografice.

www.dacoromanica.ro
28 CONST. CANTACUZINO, HARTA MUNTENIEI, 1700

Harta reprezintii Oltenia si Muntenia, Cu returi, munti, dealuri, localitáti i mänästiri.


Jos, In stanga, urmatoarea noté.:
Elp.shbaociè 6vt iv Bouxoupscyckp zò SO; to5 Flaw) icrri Motpw 45 Ital. 40
Xs=ctiv. Nota autem in Bucurestio altitudinem Poli est Graduum 45 et minu-
torum 40.
Mentiune: de N. lorga, Anal. Acad. Rom., Partea administrativd $i desbateri, XLVII
(1927-1928), p. 50 si 67-68. Studiu de Const. C. Giurescu, Harta Stolnicului Constantin
Cantacuzino, In Revista istoricd romdnd, XIII (1943), p. 1-27.
Londra: British Museum.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rometne (copie fotograficA).

Proschinitarul lerusalimului ssi a toatei Palestina, Bucuresti 1701.


Greceste i turceste.
Nu cunosc exemplare. A fost tipärit de Serafim al Pisidiei (Pisidiul) in greceste
yi turceste, cu litere grecesti: flpocmovvecptev, KootXouoeppip.
Al. Papadopol-Calimach, Un episod din istoria tipografiei in Romdnia, in Anal.
Acad. Rom. ist., s. II, t. XVIII (1895-1896), p. 147. E. Legrand cunoaste numai editia din
Lipsca, 1780.

Leopold I, ImpAratul Austriei, Edict de tolerantä, Viena 1701. F oae


volantd.
In-folio, 2 pagini. Titlul scris cu Mere capitale. Textul, tipárit In limba romana, Cu
Mere latine i ortografie ungureascá, pune religia ortodoxä a Romanilor din Ardeat pe
treaptá egald cu celelalte religii. Datat: 12 Dec. 1701.
I. Ursu, Un manifest romelnesc tipdrit cu litere latine al Impdratului Leopold 1, din
anul 1701, In Anal. Acad. Rom., ist., s. II, t. 34 (1911-1912), p. 1049 1063 + plana.
Sighisoara: Arhiva saseasca.

*t. Brâncoveanu, Cuvant panegiric la Mamie Constantin, Bucuresti


1702. Greceste. Editia II.
Cartea este o noua editie, numai de titlu, care nu are nimic schimbat fag de editia
din 1701 (v. Bibl. rom. veche, I, 419-421, nr. 127), decat anul:
Bucuresti: Biblioteca Academiei Románe (daruit de Const. Erbiceanu). 135 A.

Acatistul, tip. de Antim Ivireanul, Bucuresti 1703.


ilKdBIGTVIII. I Mk KS 'SATE PSIntillóHH AI *0A6C11, I fIKSA 4TpaqicTaKITh
Tyoxpo.r. I 4 SliAMI Hp* ASMHHATSASII, Rai I 4111014.iTSASil ,A,V1mA HY , 11,Va1111% KWH -
CTMIAH A, I HAC.1068 ROEIlli,Ak. I KS RA-POCAOliiHTAI
firk C4Sii U,RTSASrl 11:111T130004111Tla
KVP 0E0 MCI., I 4 a/I1A1111% fisicepiq, IV% hen I 1"Ah-. I Al cmipiiTtink ripmolicif
filiAlm I huipitisAk.
In-8°, de 88 foi. Tipärit cu negra i rosu. Titlul fncadrat: pe verso titlului o gravura
reprezentAnd Blagovestenia. Este un tiraj aparte din Ceaslovul romAno-slay din 1713 (cf.
nr. 143 din Bibliografia rom. veche I, p. 451), cu paginatie diferita. Cuprinde, In afard de
Acatist, Inca urmatoarele texto din Ceaslovul amintit:
«Canon de umilintd aka Domnul nostru I<su>s H<risto>s», f. 22r.
«Canon de rugatune cdträ Pré Sf<A>nta Nascatoare de D<u>mnezeu», f. 29v,
«Canon de rugadune catra fngerulu pazitoriul vietii omuluI», f. 38.

www.dacoromanica.ro
PSALTIFIE, 1703 29

«Slujba Pricestaniei» lipsesc primele 4 foi <f. 48).


«Canonti de rugálciune ce sa, al-1U catra Puterile ceresti si catrd toti sf<i>ntiI», f. 73V.
aRanduiala Exepsalmului», f. 79r.
«Cinul de séra», f. 85v.
Crezul, f. 88r.
Gravurile si vignetele sunt identice cu cele din Ceaslov.
Exemplar incomplet, bibliografiat de dl. N. Cartojan.

Molitvele Vecerniei ;si Utreniei (Buzdu 1703 - 1704). Romäneste si


slavoneste.
Fära foae Cu titlu. La f. 1, sub un frontispiciu de flori:
PIINAglataJ llipliTiff 11111 MpÍT, KMIA,K Ng ACTO KAINit.
In-40, 23 foi: sunt numerolate i caetele, din patru in patru foi: fl, E, E (2 foi), r, A.
(3 toi). Tiparul e negru si rosu, de 2 märimi: litere mari f. 1-6 si 9-19r.; litere mai
mici, f. 6v. 8v. si 19r. 23v. Literele mici sunt cele ale tipografiei Buzaului, intrebuin-
tate in aceiasi carte Motilvele Vecerniei, dar tiparita In 1702 (v. sub nr. 132 I, in Bibl.
rom. veche, I, p. 539). Exemplarul ce descriu 11 descoper legat filtre 2 carti tiparite la Buzau
Liturghia, 1702 si Invdtdlura preotilor pre scurt, 1702. Acesta e un argument In plus, sä
socotesc tiparitura ca fiind de la Buzau, ieiLá curand dura prima editie din 1702.
La f. 23v. : «Sfarsita i luI D(u)mnezeu märire».
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romane (137 C).

Psaltire, Buzdu, 1703. Româneste si slavoneste.

H .
WitilTfIPS I A *gpliqwrsAsti HM 4111t1ISTIt I A itkri AfillilAii Ks
K.RTipHill 11IONCH WA J KS 4ÁiAH A311011" Hilti3A HIALlf, Kg ILIIIAKAACSAY
un) KS llKaMIi, Ktirk CtIS J 4 SAAME np-k ASAIFIKATSAS4 ,A,6muY
KOIIGTAIITililh I fiacaptiss Romo.. I 118 EAT'lliNLA IIp-k Kyp eiwA6cIo.1
KS MHM ¡t AHm3S 11111 TII0IIOANT TOtiTis. gIVOK/Itlx I 4TpS C4Î1T4 ariKonfe lis..]
AMA Xe rail%
In-40, 6 foi liminare + 237 foi. Pe ultima pagina, liminarl xilogravura fmparatului
David (11,011 ART.). Frontispicii inflorate, multe initiale mari ornato. Fiecare pagina din
psaltire are sus 2 fragmente de chenar, late si Inflorate, Intre care sunt puse cathisma (Ka.a)
numarul ei. Cerneala este neagra; pagina are 18 ränduri, In prefata 26 randuri, In ruga-
ciunile dela sfarsit numarul variazä.
Colatiunea foilor liminare: I, titlul, pe verso cu stema Viril i 6 versuri; f. 2-6, pre-
rata lui Damaschin, episcopul Buzaului; f. 5-6, randuiala cetirii In psaltire i gravura lui
David.
Foile 1-155, psalmii, in limba slava; f. 156 (gresit paginatä. 157) 175 : Molitvele
dupd cathisme, In limba romana. Urmeazd, in slavä, 176-189 r.: r1+Ctik MWItertR4, WT
Urmeaza,, in slavoneste, textul rugäciunilor si in romaneste indicatiile tipiconale, la
Polieleul praznicelor domnesti (f. 189 v.-204), la Pripealele praznicelor domnesti si la tot,i
sfintii vestiti (f. 205-207), la Paraclisul Nä,scatoarei de Dumnezeu (f. 208-213). Dela
f. 214-229 v.: Invdiaturd pentru ctiuciulü pashaliel. Cartea se termina (f. 230-270) cu
Invalaturd pentru mdna lui Damaschind.
Prefata:
Prea blagocestivulur, prea luminatulur, prea indltatulur Domnulur si
obladuitorrului a toatä. Ungrovlahira, Domnului Domnui nostru Io Constandinti
Basarabä Voevoda, sdndtate, viatä, indelungatä, pace si spdsenie despre
Dumnezdu ca sä, ddrurascd Mdrier_sale, rugdm.

www.dacoromanica.ro
30 PSALTIRE, 1703

Precum In céle trupesti fireascd rAnduralä Taste, cä. toate madulärile


usebitd lucrare au si fieste carele, ca dupä o datorie oarecare, lucreazd intru
cinstea capulur, ca acelura ce fireascd stänânie are, cäci mar mult lucreazä
In céle firesti, Prea faltate i luminate Doamne, asa si in cele politicesti,
dupd randurala celor duhovnicestr, asazdmantti Taste. Incd i porunca std-
pdnulur Hs. la Vasta avemti, ca ce 'taste al lur Dumnezdu, sà dam lur Dum-
nezäti, iarä, ce Taste al Impäratulur sä claim Impdratulur. Asa si Dumnezdescul
Pavelìl poruncéste, ca sä, ddrnti nor cestr mai mid, celor fncununati dela
Dumnezdu cu stäpanie, datornicä, slujb i cinste ce li se cuvine, ca unor
capete politicesti ce au mai mare lucrare In norodul ce-1 stäpanesc ei:
zice, sä dati cdrura dajde, dajde, cdrura cinste, cinste. Pildä, luminatd la
atasta averna pre Ioavti, Voevodulii impdratulur Davidti, cà trimitându-se
acela asupra Amoniténilorti, au fa,"cutti stdpanu-säti cuvioasä, slujba intru
cinstea lur.
Cd, apropiindu-se sit Ya cetatea lor Raovath, au trimis la Davidti zi-
candu-r, sd vie sh Ya eRi cetatea, ca sd se numeasca. intr'insa numele lur,
iard nu al sdu, ardtand c datornicti Taste sà facä sluga slujbd stdpAnulul
su i once face fntru cinstea lui sii faca, iard nu fntru a sa. Mastä, datorie
randuit'ä, a fi si a sä, da stdpanilorti dela cer mar mici ar lor, stiindu-o cu
smeritul rugdtoriu al mdrier tale si porunca stdpanului Hs. cu tot sufletulti
cuprinzandu-o, nu puturu lasa a mä ardta de totti netrebnictl si a nu aduce
mdcar cAtä, de puin i mica slujbd Martel' tale, ca stäpanului nostru si de
Dumnezdu fncununatulur Domn, dintru ale Mdriei tale, din typografira, adica
a Wrier tale, 1'16, si pe vremea mijlocire ca Vasta aducandu-mi, nefiind
altele de Mdrira ta poruncite trebi, ci bunt"' sfatul i cu vointa si cu blagos-
loveniYa sfintier sale Prea sfintitulur Arhipästorrului nostru i Mitropolitului
Kyr Theodosie, m'am Indemnat de am typarit atastd de suflete folositoare
Psaltire a Proroculur i Impdratulur David, pre limba cea obi6nuitd a sd ceti
prin besericile rumanesti sloveneascd, cu maY mare osardie diorthosindu-o
fndireptAndu-o. Asa bine crezand dintru addncul sufletulut, cä Mdrira ta
ca unti milostivti i plecatti ce esti din fire spre céle sufletesti i beserecesti,
la märirea darurilor si la multimea leacurilor sufletesti ce cuprinde Psal-
tirea i la trebuinta er te ver uita. lard nu la putina si mica mea slujbä,
osteneall i, intre céle multe si mari ale Mdrier tale daruri sufletesti
podoabe ce al' ddruitti sfintelor dumnezdesti beséreci, o vei priirni. CA si
atasta tot a Maria tale Taste, caci dintru ale Mdrier tale, carele toate sdritti,
sa aduce spre lauda lui Dumnezeu si spre folosulti sufletesc i fntru nemu-
ritoare pomenirea numelur Warier tale. lar ce Yaste Psaltirea carea fntru
plecatune ca unti mult datornicti i smeritti rugdtorru, aducti Mdrier Tale
daru din Typografira Wrier tale, singurä, vrednicira er o laudd, o fnaltd si o
vestéste, cà taste cea pre deplind lucrare a DuhuluI tut Dumnezeu suflatd In
alesul säu organ prorocul David; de vréme ce totti felruld de doftorie su-
fleteascd In psalm sä, fncue, ca intru o vistierie prea bogatä, pentru carele
mare cinste .si laudd In besérica lui, are Psaltirea.
De unde i Patriarhulti, stdpanulii besericii legir noao, marele Vasilie,
zice In lauda el': mai bine soarele sä stea diní curgerea sa, de cat Psaltirea

www.dacoromanica.ro
EVANGRELIE, 1705 31

dinti beséreca, sä, lipseasca. $i fara§i fntealtti locti zice; cOntarile psaltirii
sufIeLu1 i cugetul lumineaza, turburarea, trAndavirea i grija gonesc
mOngAe Cu dânsele lacuitorii In pustie. Cu unti cuvantti zicAnd : Psaltirea
raste oglinda a dreaptef credinte Intru Dumnezeu, carea pentru pacate t arta, la
calea dreptatii aduce, spre laudele luT Dumnezeu desteapta. Credint i na-
dejde dragostea a avea fntru Dumnezeu, fnvata.Fratifa a Tubi Indemneaza.
$i ce nu zice de Ingrozirile judecatorrului, de amäratunea morir, de peirea
pacatoilor i de neincetarea muncit Binele venicti §i pjata dreptilortl, pre
deplinti arata. Dar adâncurile Dumnezeirif In Troi i tainile Intruparil
cuvAntul luY Dumnezati cine le poate grai, cuele Psaltirea urmeaza. Inca
§i de patimile Mantuitorfului de punerea In groapa de inviYare §i de fnal-
tarea la cerfu spune i cu a doao venire la judecata fngrozete.
Pentru care taine sa Ingrozesc dracif §i de puterea cuvintelor Psaltirir
fuel boalele.
Ma s'A departa Duhulti cela vicleanti del(a) Saulti venea In fire
candil zicea David fnaintea luf lovind In strunele ace§tif laute poleite Cu
Duhul sfântti. Aa i acumti, tot cele ce sà depdrteaza de valurele lumif
citete Psalmif cu fntelégere I cu umilinta i sanatate trupulur i ertare de
pacate dobandete, precum zice fara5f Marele Vasilie, ca Psaltirea faste
vindecare boalelor i mângálare scarbitilor.
La aceste, darti, bunatati i folosinte suflete§ti i trebuinte de toate
zilele i In beséreca §i In toate locurile i vremile ce cuprinde Psaltirea,
uitAndu-te mai mult, prea inaltate Doamne, cu plecäZune ma rog s'a o
priimeti la prea Inteleptti i dumnezaesc sufletula Marief tale, precum
David fmparatulti au priimit acea slujba a luf Ioav. Si precumti i stapAnulti
Hs. n'au lepadatti acel putinti daru credin6osti ala vaduver, a§a i María ta
priimete a mea putina osteneala, Inca i fnaltarea mainilor méle la Dum-
nezau i inima, carea cu credinta pofté*te, ca sa te fntareasca pre M'Orna
ta, prea puternicul Dumnezau, ca pre David asupra lui Goliathti i ca pre
marele imparattl Constantin i a sfinteI Beséreci. $i s'O te fncununeze cu
darultl sanatatif i ala paca, ca sä-i poata lua danta, cre*tineasca adunare
fnmultirea sa, fntarirea §i sporiulti spre lauda luf Dumnez511, fntru norocita
Indelungata viata Marief tale. 'ara In veaculn viitorfu sa te invredniU.sca,
ca sä, te indulceti de dulci viersurile i de psalmif ingere§ti, cantandil fm-
preuna cu toti dreptif imparati i sfinti, neincetat laudele lur Dumnezau
celuf slavit In Troitd,
Alti Marief tale fierbinte rugatorfu, Damaschinti, Episcopulti de
Buzau.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romilne (138 A).

40. Evanghelie tiparita de Antim Ivireanul, Ramnic 1705.


Un exemplar defectuos a descris Ghenadie (Enitceanu), Evangheliile, studii istorico-
¿iterare, Bucuresti 1895, p. 71-78.
Tiparul j ornamentele identice cu cele din Octoihul, Itflmnic 1706 (Bibl. rom. veche,
E, nr. 151).
La f. 406, ultima, dupd cuvintele de uitare pentru greselile de tipar, incheie astfel:

www.dacoromanica.ro
32 EVANGHELIE, 1705

Typäritu-s'au in anula dela späsenia lumeI 1705.


Printi ostenéla iubitorrului de Dumnezeu Kyrä Anthimii Ivireanul Epis-
copul Rämnicului.

41. Evanghelie, Alep 1706. Limba arabä.

L"".....mai
'
..ob t)1,/,:-11,0:11.,,s,1611-L94..;-)1J:)11
..

**-1....)--c-i
,......:,j .:,J I ".....:...

51
.?-. .....

9
Cartea evangheliei cinstitä, curatä si strAlucitä ráclie care lumineaza.
S'a Upara acum in orasul Alep cel bine päzit. In anul o mie sapte sute
si sase, an crestin.
Formatul 35X22 cm.
Are 24i foi nenumerotate. Paginelo Incadrate In chenare de linii; cernealá neagra
ffi roffie. Cartea s'a tipärit In tipografia lui Const. BrAncoveanu, transportata la Alep.
Colatiunea paginelor: p. 1-2 albo; p. 3 titlul; p. 4-8 prefata patriarhului Atanasie
Dabbas; p. 9-212 textul evangheliilor In ordinea: Matei- Marcu, Luca si loan; p. 213 242
aratarea cuprinsului, Incepánd cu evanghelia din Duminica Pafftilor ffi terminánd cu cea
din SAmbáta mare. In tabla de materii se arata ce evanghelie se citeffte In fiecare Duminica
de peste an, cat ffi zilele de särbátoare ale sfintilor mari.
La pag. 243:
Tipäritä acuma in strälucita cetate Alep, cea bine päzitä, in anul dela
Nasterea lui Hristos 1706.
Pag. 244 alba; exemplarul Academiei Romano are pe aceastä pagine-, urmatoarele
Insemnäri manuscrise, tot In limba araba :
Sfintitul Anania, fiul lui Kais Gheorghe Haunun, anul 1796.
A intrat in proprietatea bisericii Maicii Domnului din Alep, a Greco-
catolicilor, din banii ei, pentru sufletul ei; este 1. Alai anul 1853.
Rezumatul prefetei (p. 4-8):
Incepe cu formula obiffnuitä : In numele Tatalui qi al Fiului si al Sfántului Duh,
Inteunul singur Dumnezeu. Se aduc apoi multumiri lui Dumnezeu, pentru creatie *i pentru
fnzestrarea omului Cu inteligentd. Se vorbe§te despre patriarhul Atanasie, lauclandu-se
rävna fui.
Dupä aceastä, introducere, fncepe prefata scrisä, de Atanasie InsuO, care aratä In
3 pagini folosul ffi Inältimea Evangheliei.

www.dacoromanica.ro
EVANGHEL1E, 1708 33

Spre sfArsit spune :


Am fnceput atunci tipdrirea ei, dupd ce am tradus-o din greceste
am corectat frazd cu frazd... Aceasta era In anul crestin 1706.
Atanasie, cu gratia lui Dumnezeu fost 1 patriarh al Antiohiei si al
Orientului fntreg.
Anal. Acad. Rom. Partea administrativa f i desbaterile, s. II, t. 32 (1909-1910) p. 19.
Dan Simonescu i Emil Muracade, Tipar romdnesc pentru Arabi in secolul al XVIII-lea,
In Cercetdri literare, 3 (1939), p. 15-16 (si extras).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romtine (154 A).

42. Evanghelie, Alep 1708. Limba araba.

.."'"""ft0000rroo3
o
01)1./3 C1,4' L'A?;j1J:iii
JIcjtL

JE, ais jAa9

at,.; 41.3

(.ur
Cartea evangheliei, nobilà, curatA i Eiclie strdlucitoare i fnfloritä,
dupà," patru discipoli evanghelisti spirituali, (cari) sunt Matei i Marcu pro-
povdduitori, Luca, si Ioan cei scumpi. S'a tipdrit acum din nou cu cheltuiala
domnului respectat loan Mazeppa hatmanul, pentru a cdpdta rdsplatä,
iertare i aceasta (s'a tipdrit) in anul 1708 era crestink in luna lui Ianuarie.

In urma certii pe care a avut-o Cu patriarhul Antiohiei Ciril al V-lea Zaim, Ata-
nasie a rimas dela 1698-1720 numai ca mitropolit al Alepului; dela 1720-1724 a fost
iarái patriarh al Antiohiei.
22671 5

www.dacoromanica.ro
34 EVANGHEL1E, 1708

Formatul 34X22 cm; are 246 pagini nenumerotate, incadrate in linii; cernealä nea-
grä si rosie. Tipäritä In tipografia lui Const. Bräncoveanu, transportatä la Alep.
Colatiunea paginelor: p. 1 titlul; p. 2 stema Ucrainei; p. 3 versuri grecesti inchinate
lui Mazeppa; p. 4 poezie araba In forma de intrebare si räspuns; p. 5-8 prefata lui
Atanasie, patriarhul Antiohiei; p. 9-212 textul evangheliilor; p. 213-242 tabla de materii.
La pg. 243 insemnarea aceasta tiphritä.
S'a tiparit din nou in Alep bine pazit [de Dumnezeu] in 1708, an crestin.
Paginele 244-246 sunt albe.
Versurile arabe (p. 4):
0! domnule distins si inaltat, loan Mazeppa, tiitorul rangurilor !
Ai posedat lauda neamului arab, caruia i s'a curatit credinta. $i, fiindca
stralucita ta persoana e o forta care s'a cunoscut in credinta curata si
sfänta, ai dat lor [Arabilor], ca dar, scrierea lui Dumnezeu in Leo evanghelie,
Cu suflet plin de intelepciune.
0 intrebare:
Cine oare [estej acela care poate sa ne tie [de ajutor] si s'a ne dea
aceasta carte nobila, datatoare de lumina? Vreau sa zic acele cuprinzatoare
rariati din vorbele propovaduite ale Domnului nostru Iisus Christos? Dei
s'a constatat origina noa,stra, ca suntem Arabi, totusi ca religie, suntem
supusi scaunului din Antiohia, cel plin de cinste.
Raspuns:
Acela este Ioan Mazeppa hatmanul, prin care s'au cunoscut generozi-
tatile, bunurile si gratiile si care s'au facut mare [cunoscut] prin conducerea
lui in Rusia mica, si care a inflorit credinta ei, a cuprins gloria ei, este
nobletea ei si i-a inaltat faima la maximum.
Ne-a dat aceasta carte sublima din cheltuiala lui, pentru gloria Domnului
Cu dorinta care a crescut in el si fiindca ne-a dat-o din generozitate, sa-i
dea Domnul toata viata numai bine.
Rugatori pentru Domnia-voastra ceata clericilor si a mirenilor drepti
credinciosi locuitori din tarile arabe.
Prefata (p. 5-8), semnatä de Atanasie, cuprinde un lung sir de laude si multumiri
aduse hatmanului Mazeppa.
Cyrille Charon, Histoire des Patriarcats Melkiles, III, Roma, 1909, p. 98. Anal. Acad.
Born., Partea administrativa f i desbaterile, s. II, t. 39 (1916-1919) p. 72. Dan Simonescu si
Emil Muracade, Tipar romanesc pentru Arabi in secolul al XVIII-lea,in Cercelari ¿iterare,
III (1939), p. 17-18 (si Extras).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne (155 A).

43. Evhologhion [Editia I, Targoviste, 1708-1712].


Exemplar defectuos ; foaia de Wu lipsä. Se deosibeste de Molitvenicul, tip. la Tärgo-
viste in 1712, descris in Bibliografia romaneasca veche, I, nr. 1641, p. 551 ; este editie ante-
rioarä acestuia.
Diferä si de celelalte Molitvenice cunoscute si tiparite intre ani 1681-1706.
Emil Virtosu si Ion VIrtosu, Afezamintele brancovene0i. 0 sula de ani dela infiin-
fare 1838-1938, Bucuresti 1938, p. 258, nr. 3.
Bucuresti : Biserica Domnita Balasa.

www.dacoromanica.ro
OCTOIH, 1709 35

44. Octoih, Bucureti, 1709.


OKT6311X1i. 1 ....1103MY 4Till8tliCTAW1 otiok TRAIWItqATY AM I AIIMSA PSIVIMHiCK'k,
cope 41.11,1A*Ipp-k ,NE 1 aiRtilf, mil ITIMPATk. I 11[31WHA 4,11(diTY a CR Thixpii 4 stimm
hoo-Ickrsnski hil IIIKOAAI ittobiAps Romo . I filos uishpuniTsms AS ASATik Ad litimp-k1
np.h .PssmA,ATFil ,,I,AHiii, A ZISIPMg M110411 CAM I a rip-k ASMHHATSASH WSCT138 Attitill,
WA I WRAZA8HTópIO a T64TA ltbpA PSALRH*CK11. I Itil, KWaCTMITH4 IIHKOAAE ROIROA .1
KS 6ItreiHT/i1, W A KS KlienTtlima ofrk I C2PU,ATS4 1111HTp0[1011HT Se krpognAort. Kiiii I

,A,ataiim, I 4. cdsrrra IlAwrpononiF .3 fisKspigni. Ad IHSAII AMI XC hiqrA. rfirk Afila


1 1

ilS AL I E frk AgNall. 0 aCtii. Ag I8APHAK8A 4103 flpiwto, liona GTOKA IfIKOKA411 Ti.-
1

riorpti4sIth.
In-4°, 2 foi nenumerotate la fnceput, ca titlul, pinax si icoana Sf. Ioan Damaschinul
(fig. nr. 14)± 464 pagini. Tipdrit in negru si rosu, cu 16 Mnduri pe pagind. Titlul Inca-
drat intr'un chenar, care, cu exceptia celor 3 icoane de sus, este identic cu chenarul care
incadreazä titlul Liturghiei dela Buzdu 1702 (Cl'. Bibl. rom. veche I, p. 436).
Pe foile 86, 96, 396 si 449 se gdsesc vignete (fig. nr. 15 si 16), dintre care unele
identice cu cele din Psaltirea araba' dela 1706 (v. una reprodusd In Bibl. rom. veche,
I, p. 477).
Pe verso titlului se afld stema lui Nicolae Mavrocordat (cf. facs. nr. 284 din Bibl,
rom. veche, II, p. 2), precum si stihuri la stemä., reproduse in Bibl. rom. veche, II, p. 36,
nr. 199).
Pe foaia urmatoare:
Pinax adec5, fnsemnare de cele ce sä aflä intr'aZastä carte, Octoihult1
desavarOttl, ce cuprinde a fiete carul'a glas, Vecernifa, Canonulti Troi-
nicti, ala Polun4nitil i Canonulti VascrasniI, a UtreniI, cu toat5, urmaré
list: I.
Slujbele Vecerniilorti §i ale Utreniilorti, fn toate zilele peste
toatä säpämAna, cu Apostolile lorti cu Evangheliile. list: 266.
Cele 4 Tropare, Troitnice ce sä c5,nt5. Duminecd la Poluno§t-
nitä, dupä Canonulti TroiMicti. list: 426.
Troparele, TroMnece pe 8 glasuri, carele sä zicti, cAndti sä
cAnt5, la Utrene aliluia. Mijdere i svétilnele a fiWe cärue glas. list: 426.
Troparele Väscrésnelorti ce sä cana Duminicile dupä
Blajeni neporocin. list: 435.
Cele 11 svétilne ale Väscresnit list: 437.
Cele 11 Evanghelrf ale Väscresnit list: 450.
Pe verso, icoana SfAntului loan Damaschinul cu urmdtoarele 2 versuri dedesupt:
Organul0 blagosloviel' Damaschinil fncordéza,
Si noao sfanta Troitä bine nr-adevereza.
Pe pag. 464 jos, cu rosu:
Srar§itulti Octoihuld.
urmeazá ca adaos sub o vignetd identicd, cu partea de sus a chenarului Liturghiei
din 1702 exceptand icoanele (cf. Bibl. rom. veche, I, 436) urmatoarele:
Inceputul 'al Dumnezeu stUntul ahí slujbelorti de ob§te, ce sä cantä la
unulti i la multi sfinti dupä randuIalä.

www.dacoromanica.ro
36 OCTOIH, 1709

La sfetr§it, pe pag. 167, se allá urmiitorul cuprins:


Scara slujbelorti de obste, a tuturorti sQni1orui dupä oranduiala lorti

15'irLdAk EFOCAÓtaa; jAi0010111046 ¡NOWEV,


Ult341ÓAW. CINTATVW1(4% 6414( tiA6KiPi426
14. Octoih, Bucurelt1 1709. Icoana Sf. loan Damascldnul.

Slu,jba <la u>nti Apostolti. list: 1.


Slujba la dol si la multi Apostoli. list: 10.
Slujba la ung prorocti. list: 20.
Slujba <1>a um)" mucenicti. list: 31.

www.dacoromanica.ro
PSALTIRE, 1710 37

Slujba la multi mucenici. list: 41.


Slujba la unù arhiereu. list: 51.
(Slu)jba la doi i la multi arhierei. list: 61.
Slu,jba la unti sfintitt1 mucenicti. list: 69.
Slujba la multi sfintiti mucenici. list: 77.
Slujba la unii cuviosti. list: 87.
Slujba la dor si la multi cuviosi. list: 97.
Slujba la unil cuviosti mucenicti. list: 107.
Slujba la multi cuviosi mucenici. list: 117.
Slujba la murare mucenitä. list: 126.
Slujba la multe mueri mucenite. list: 136.
Slujba la cuvioasä. murare. list: 145.
Slujba la multe cuvioase mueri. list: 156.
Al Sfintiilor voastre, midi" i plecatti. [San]dul Logofatul
tipograful.

15-16. Octoih, Buoureqti 1709. Ornamente la efirlit de paging.

Pe pagina urmittoare:
Invätätura pentru randurala slujbeloril de obste.
Slavä, cinste i inchingune celur in Trortä, unura Dumnezeu, care
ne-au ajutatù dupä incep(u)tti de arnti ajunsti si sfärsitu16. Typäritu-s'au
la anul dela zidiré lumil 7239 in Mitropolira Bucurestilorti.
De cucérnicul intru preoti Po<pa> Stoica Iacovicr Typografulä.
Bibliografiat de dl. N. Cartojan, dupa un exemplar din Oradea-NIare: Biblioteca
Episcopiei ortodoxe.
Biblioteca bisericii din Nane§ti (Maramure), cf. G. Bran in Graild Maramurefultti,
nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr. 16 (prima list6).

Psaltire, 1709.
N. Iorga, Scrisori i inscripiii ardelene i maramurefene, II, p. 40 o semnaleaza ca
existAnd la biserica unità din Apoldul-de-jos.

Psaltire, Tärgoviste 1710.


tilliITHP'n I 1101SKSASA tin) .initptiTSASII j MEW% I a
, .¡TpCTA KAM.
I4
TisrflpIiT1t PSNIX.I.Uktilf. nk A8mnuATSASil jA6A1HK 'WANK KWHCTANAHli

www.dacoromanica.ro
38 PSALTIRE, 1710

BACO.% ROFIIÓMI, I *TinIA MHTpOnOitiT ithoTri, 1 Kvii iiHATAAY huirkide. I dt. COTA
MHTp0110/11. I 4 lLt DIU Al Ad SHAlillt AgMill, I acta.
TrkprÓltHWO. 1
Biblioteca Academiei Romäne nu are cartea In original, ci numai o copie fotografica
dupd exemplarul Bibliotecii V. I. Lenin din Moscova. In-40; sunt numerotate numai cae-
tele, fiecare caet avänd 8 foi. Din ultimul caet, al 29-lea, lipsevte o foae.
Pe verso titlului gravura lui David, vezánd pe tron, cu lira in mänd.
Cuprinsul : Psalmii, p. 1-415. Cántarea lui Moysi" p. 416-458. Polieleu ce sd
cAntá la toate praznicele cele impärätevti vi la sfintii cei mari. Inadinsit am pus acegi 2
psalmi slovenéVe, pentru darea indltmdna canteiriti" (urmeadt, In slavonevte, psalmii 134
vi 135, acesta din urrnä, in copia noastrá fotograficti, neterminat), p. 459-462.
La pag. 458 jos, aceste ränduri
Typaritu-s'au atasta Psaltire, cu osteneala si diorthoseala lui Gheor-
ghie Radovici.
Bucurevti : Biblioteca Academiei Románe (copie fotograficä, cota 161 B).

47. Penticostar, Alep 17H. Limba araba.


Al Baraklitikon sau mangaietorul care cuprinde cele opt glasuri si ca-
nonul paraclisului, ecsapostiliile si utrenia.
S'a tiparit acum in orasul Alep, din Siria, cu osteneala si silinta pa-
rintelui respectat kir Atanasie, fost patriarh al Antiohiei.
La anul o mie sapte sute si unu spre zece, era cretina.
Formatul 32,7 X 22 cm.
Are 6 foi liminare nenumerotate vi 783 pagini. Titlul tncadrat inteun chenar de
flori, cu sfinti: Maica Domnului, Domnul lisus Christos, SI. loan Botezatorul, Sf. loan
Damaschinul, Sf. Cosma, SI. Iosif vi altii doi cu legendele urmdtoare: MI vi f11100. (fig. nr. 17).
Frontispicii vi vignete in cuprinsul textului. -

Colatiunea paginelor nenumerotate: p. 1 titlul; P. 2 4 prefata semnatá de patriarhul


Atanasie; p. 5-6 albe. Exemplarul Academiei Romäne are pe pagina 6 urmatoarea notitá
manuscrisd, In limba arabd:
Aceasta carte este proprietatea sfintei catedrale a Grecilor catolici,
din orasul Alep, in timpul presidentiei domnului kir Dimitrie, in 11 Mai 1851.
Pag. 7-12 arb.tarea cuprinsului. Pe pag. numerotate 1-783 urmeazd. textul Penti-
costarului pe 2 coloane, fncadrate In chenare de linii; cerneal& neagra vi rovie. Titlurile
unor rugaciuni vi in limba greceascd: p. 324: 'U; Tsvvaiov iv viroatv; p. 337: co it 64,[0,i0:,
laviOsíç, etc.
Rezumatul prefetei (p. 2-4 liminare): incepe cu multumiri catre Dumnezeu. Ur-
meazä un scurt cuvänt despre patriarhul Ata.nasie Dabbas vi pe urmá cuvä.ntul lui Ata-
nasie insuvi. Acesta infätiveazä situatia de pläns a bisericii araba din cauza lipsei cdrtilor
bisericevti bine traduse. Spune ea a cercetat vechea traducere arabd «slovd cu slova» vi a
corectat-o dupd textele mai noi grecevti. Binecuvinteaza pe cei cari vor pastra aceastá
noná traducere vi blestemd pe cei cari o vor schimba, sau o vor explica gre.vit, in ve-
derea unor anumite scopuri. Incheie cu aceste cuvinte:
Mana dragostei divine m'a miscat si cu rugamintea noastra ne-a ti-
parit cartea kir patriarhul Chiril, fratele nostru in desavarsirea sfintelor taine.
Calalogul anticarului Samonati din Roma (1911, p. 20, nr. 351) fi mentioneazá pentru
prima data astfel: aParacletice in lingua arable.% Aleppo, 1711, in fol. leg. Libro assai
raro stampato coi tipi del monastero di Ergoriste (= Targovivte) in Valachia da Atanasio
Dabbas patriarca di Antiochia. Manca anche nella ricca collezione del British Museum».

www.dacoromanica.ro
"v.

'

17. Penticoatar arab, Alep 1711. Pagina eu titlul (eoltul


din st.inga, sus, rupt in original, a fost intregit de desenator).

www.dacoromanica.ro
40 PENT1COSTAR, 1711

Cyrille Charon (Karalevsky), Histoire des Patriarcals Melkites, III, p. 113.Dan Si-
monescu si Emil Muracade, Tipar romdnesc pentru Arabi In sec. XVIII-lea, in Cercetdri
¿iterare, III (1939), p. 19-20.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano, cota 161 A.

48. Catavasier [rárgovite] 1713. Slavone§te, rornâne§te §i grece§te.


Lipsind titlul din exemplarul Academiei Rometne, locul si data tipeiririi le-am dedus
din urmätoarele cauze:
1. literele sunt acelea ale cartilor tipärite In aceastá epoc6. la Targoviste (v. de piltra,
Octoihul din 1712). 2. «typografulti Gheorghie», care semneazä prefata, este cunoscutul
tipograf dela Tärgoviste, Gheorghe Radovici. 3. pe verso ultimei foi liminar° este tipárit:
aAniI Domnulta 1713 Martie».
Formatul 14X10, cm., cernealä neagret, 17 ränduri (uneori si 18) pe pagina. Paginele
nenumerotate, imptirtite In caete de cate 8 foi. Exemplarul Academiei are numai 2 foi li-
miniare, cu prefata reprodusä mai jos si 17 caete, cu urmatoarele lipsuri: din c. 1, ultimele
4 foi, din c. 5, primele si ultimele 3 foi, din c. 6 prima si ultima foae, din C. 15, f. 4-5 si
din c. 17, f. 4-5.
Gravuri si ornamentatii tipografice putine si simple; caracteristice pentru coloritul
lor popular, sunt icoanele Invierii Domnului, dela f. 7v. C. 3. si dela 8v. c. 14.
Cuprinsul: catavasiile, cu indicatii tipiconale in bimba romänet si textul In limba
slavä (f. jr. c. 1f. ri. c. 8); sinaxarul (f. 2r. c. 8f. 5v. c. 12); randuiala utreniei (f. 5v. c.
12f. 6v. c. 13), tot in slavoneste si romäneste (tipicul). Deba f. 71'. c. 13f. 8v- c. 16,
urmeazà aceleasi catavasii, dar In bimba greceascä, cu litere cirilice. Ultimele foi cuprind
«randurile sfintei liturghii.
Exemplarul are notite insemnate pentru raspändirea cärtilor romänesti in sud-estul
Europei: pe la 1839 1-au avut Särbi (din Novi-Sad); a apartinut si Muzeului bisericesc
din Lwenv.
Prefata :

Prea sfintituluI §i prea inteleptulul Mitropolitil, a sfintel Mitropolil Un-


grovlahieI, prea cinstitulul O exarhulul plaTurilor, Kirio, Kyrio Anthimil,
cea de rob cucérnica fnchinddune.
De vréme ce firea °menease, catea cantäri §i Cara viersuri are a sa
priintä, precum sä, véde O la copiii ceI mici O plängdtori §i Cu cântecile sant
adormiti. Ci §i muerile céle tesätoare O cà1àtori i corabirariI, osteneala care
le vine din lucruri, Cu cäntecele o mang5.e; de vréme ce sufletul, toate cele
Cu supgrare §i cu ostenealä poate sä le sufere lesne, cand ar auzi cAntäri
§i antece pentru atasta §i eu am vrut s5, typäresc Mastä cärticica a
catavasiilor, pentruca ceI ce vor vrea sä cânte, s'O: nu cânte cantece curve*ti
*i dräce.5ti, ci sä cânte, catavasir §i irmoasele acéstea, ce cuprinde atastä
cärticicä,. Carele sfiintil besérecir noastre dela Duhul stAnt fiind indemnati,
le-au alcätuit spre folosul §i al celor ce cAnta, §i al celor ce ascultä; care
carticicä, ca acera ce este beseraascA, intru carea catavasif Iaste incéperea
O viersulur a toate canoanele särbatorilor celor stapane%i §i ale Majen' tul
Dumnezeu ale besereciI noastre cu cuviinta §i cu dreptate sä, cade sä, sd
inchine Masta la capul beséreciI noastre.
Pentru Vasta i eu de Masa dreaptä urmare tiindu-mä, o inchinti
prea sfintituld i prea inteleptuld Mitropolit a toatä Ungrovlahila, Kyr

www.dacoromanica.ro
CATIVASIER7 1714 41

Anthimtl, stapanuld mieu i fácatorrului de multù bine, carea ma rog sa o


priimesti Cupriimeti bland* cu fatä lina.
Ala prea sfintii tale midi i plecatO rob, Gheorghie typografula.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romäne, (cota 163 A).

Evhologhion, Targovite 1713.


A fost expus cu prilejul Expozitiei dela Sibiu din 1905 (cf. N. Iorga, Scrisori
inscripfii ardelene i maramurepne, II, Bucuresti 1906, p. 8).
Semnalat si de A. Sacerdoteanu, Inscripfii i insemndri din Costefli- Vdleea, In &del.
Com. Monum. Istorice, XXVIII (1935), p. 10, ca existent la biserica din comuna Piipu§a
(VAlcea).

Catavasier, Targovi§te 1714.


UPIKfIGIAPIO Ks XLT Tp16811gqódef KXHTipli q CS ( KANTS 1111ECTO T6T6
IHSA6. I YIKMIt 4T.faj TAAM10171 fl HMKA PSMASACK11.. WI TmpIiTh.I lid
76-111, 'AA 4Whilu,ATe1 Ao IMbusisAHiIi, I IV* ASAMHATStill SAllASH-
Tói110 TdATI LtApa I PSALRIACK'h, /WAIIFIx 11144H7 K4HTMCS31411b KOEKOA . I
KS
Ki
I

En'ItiliTRIIk C4 TS1S ildulTponoarrk OIVOKAAVIII. I flHA1h, ¡BHA-


HSAk. I IIPHHh HIKOAH10 CMEIVITSASII 4Tp8 lomone cnifiwAiii.
4 czpiTa AuTponom TIAill'611111111. I Ad 21NSII AEA8 X. nJrÂ1 'SEr8CT I Ai
PAAORIVilt.

In-8°, 2 foi cu titlul §i prefata + 138 nenumerotate.


Tipärit cu negru qi roTi, cu 19 ränduri pe paging, incadrate in chenar tipografic.
(un ornament final v. fig. nr. 18). Pe verso titlului se afta urmatoarea :

Insemnare de cate sa aflà fnteacestil CatavasiYarTu.


Catavasiile toate de preste tot anul, cu hvalitele, Cu troparele cu
condacele, slavele i troparele i condacele la sar-
batorile céle marl.
Randuiala cantdrilor cate trebuescil la utrene.
Cantärile cate sa canta la cate tréle Lytur-
ghiile I cu alte raspunsuri.
PolyeleulO, Cu Psalmii izbrani i cu pripélele
la toate praznicile, canarile céle veselitoare, Ir-
moasele care sa calla la anaford si la mas'a'. 18. Catavaeier, Tárgovilte
Podobiile toate ale tuturor glasurilor. 1714. Ornament la efirlit
Paraclisulti Précista §i préveliculti. de paginit.
Pashalira, de acumil pana In 29 de ani.
Prefata:
Catra pravoslavniculti norod ala rarai Rumane0i.
0, Pravoslavnice norod, limbO rumanésca, pázita de Dumnezeu, tara
crWinésca, In Doninul sa va bucurati, prin santa cantare cu credinta,
Cu nadIajde, cu dragoste mare: ca latà, s'au talmacit, spre al vostru folos,
caré cu nevointa, dinù grecie s'au scosù. Cant* släviti, läudati pre Dum-
nezeu cel mare, Cu dragoste, cu frica, ea este imparat tare, si pre sfanta
6

www.dacoromanica.ro
42 CATAVASIER, 1714

stapana, sl o laudati cu toti sfintiI Impreuna, slava mare sa-i dati a sfln-
telor praznice, tainä sà cinstiti, cântand cu fntelégere, i s'A o proslaviti
cu toti dinpreuna rugRune facánd, din tot sufletul- nostru sa gráim, zi-
cand: pré putérnice fmparate Dumnezeu cel mare, a tot tiTtorTule, Doamne
celti pré tare, da pace §i. sanatate, buna norocire, ani multi §i zile bune, §i
cu fericire Domnului Stefan Voevod, ca sà stapaneasca tara Ugrovlahiei
§i sä odihnésca fntru pré inaltatul scaun, precum sa cuvine, pazind tara,
miluind cum Taste mai bine, cu multa veselie, cu multe bunéte, cu viata
fndelungatä, inteadânci bätranéte, cu doamna, cu coconii, fntru toatä naltimé,
Cu rudele, Cu boTarii, cu toata multimé, biruind vrajmaOT saï cu putére de
sus, cu palo, cu buzdugan, prin stema ce pus, cd a ta Yaste märiré,
slava §i putéré, stapâniré i cinsté i toata tinéré, cel ce e0,i mai nainte
de véci t'ara fnceput, acum pururé i In véci fara sfarit,
Al Dumnévoastra de bine voitor i plecat fntru Ieromonalli FilotheY
ot Mitropolie.
La sfdr§it
SfárOtti i luT Dumnezeu lauda. Lét 7223.
Bibliografiatil. de dl. N. Cartojan. V. Popp, Disertatie despre tipografiite romdire,sti,
Sibiu 1838, p. 62.
Oradea-Mare Muzeul Episcopiei ortodoxe. Sibiu : Biblioteca Mitropoliei.

Ceaslov, Targovite 1714. Slavonete i románete.


ligle0Gl1Onh lb :ipe 4H diu CASNSRA Af 2Ù WÙ Al H6d1ITI,
I II ,A,811h OASH-
A86AtI CdSiirrfA HEAPILIH f1K8M 4Tt1lT4 KHa TfilhWit. 4 BAMM tiikasMHHATSASH
AWMAII, 1W" .11.111satih, J KawraKssuuò Koc56A. I KS Kiirocnosinha np.k Cfi1111TSASA
111HT(10110AAT6, Kvii I iiHATm, 11:094Will. I CliSiiTA 11111TOOWAif 4 Tmor6gHive,
IHSA "i.Kg I Al ritiVr4 PJA"Htlk
Format 13 X 9 cm., din coale de ate 8 foi, cu 17 ränduri pe foae. Exemplaruj
Academiei are lipsuri, ultimul caet are signatura 19; din c. 18 lipsesc f. 6-8, din c. 1
lipsec f. 1-2, iar din foile liminare s'a pastrat numai titlul.
Don& xilogravuri Iisus pe tron (verso titlului) i Maica Domnului Cu Iisus In brate
(f. 8,v. c. 15). Textul slav, indicatiile tipiconale in romdne§te; numai romän0e Paraclisul
§i Sinaxarul (dela f. Ir. c. 16).
Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romäne, (cota 169 A).

Hrisovul 1u $tefan Cantacuzino, pentru scutirea preotilor de ddjdii,


Bucureti 1714.Foae volanta.
41X3I cm. text.
Plecänd dela vorbele evangheliei, cà impdratii pdmAntului nu trebue sa ia dajdii
dela fía lor (preotii, diaconii §i alti slujitori ai bisericii), Domnul Stefan Cantacuzino scute,te
pe toti ace*tia de toate dàjdiile, fiind obligati a da numai anual «poclonuld celu
proa sfintitului Mitropolitd §i celor doi iubitorT de Dumnezeu Episcopi, carele Taste pro
lége i canonicéscä, pe acá 80 ughi de preotu».
Datat: (cM(s)td Aprilie 27 leat 7222». Pecete In ceara ro§ie, aplicata.
Bucure§ti: Arhivele Statului, M-rea Sf. Ion [Marej din Bucurqti, pachetul 19, doc.
2, pentru scutiri de bir i altele.

www.dacoromanica.ro
SLUJBELE TUTUROR SFINTILOR, 1720 43

Catavasier (Ramie 1715).


Exemplarul Academiei, de formal I5X12 cm, n'are inceput, nici sfär0t. Incepe cu
coala nr. 4, din care lipsesc foile 1-2, iar ultima coalti are nr. 17, fiecare coalä avänd
ate 8 foi.
Paginele incadrate in chenar de compozitie tipograficä, au ate 29 ränduri, scrise
cu cernealä neagrä §i ro0e.
In «preveliculd carele zia preotii la colivi...», urmeazii rugaciuni pentru Domnul §i
mitropolitul tärii: «a toatä Ungrovlahia» (f. 2 recto §i verso din c. 17), ceea ce dovede0e
tipärirea cä.rtii in Tara-Romaneascd §i anume la Rämnic, socotind felul literelor.
Pe f. 2v. din c. 17 incepe «pashalia» cu anul 1715, and trebue ca s'a tiparit §i cartea.
Bucure0i: Biblioteca Academiei Romäne, (cota 171 A).

Antologhion, RAmnic 1717.


Semnalat ca existent la biserica din SäpAnta (Maramure§), de Dr. Gh. Bran, in
Graiul Maramureplui, nr. 94 din 31 Mai 1935, p. 3, nr. 17 (prima lista).

Slujbele tuturor sfintilor, Bucure0i 1720.


GlInfifielle Ae Owe. I iiii ii li) C4i11tHAWIII.
T_TA1.411 I AICSA 4TAIra TIXANIVIliTZ
NU AHMEd p8Immuicivh, enpo 44iiver4 Ai OWE : Wil Th101'11 I 4: MIAMI nirk
I

.tantitu,ATiti ,komiHilil, a [irk lISMIIFIATSASti WSAZASHTC4110 I a ToSAT% 1.1,A0A NAVA-


HiCK'h. lwait ilinconAl dAfaARAOS KOMOA . I KS RAT'IliHT/A nprk c4ikAT8A8A IVIHTIIC-
I

BOAIITh Mk krrpoKAAKTEA, I KO PHIffIAIk. I 4 C4111T4 11/1AWkCTIIIII, I 3 TsTsinvos


czisfilontiqik. .3 B8K8popr. I ad IH81111 AMA XC, i Mlfg.
I

Ai Gtigil hpomwHAKSAK iriLmeti8nk.


In-40 mic, 3 foi liminare -I- 159 pagini; 28 ränduri pe pag., cernealä neagrä 0 ro0e.
Pe verso titlului, stema tärii, cu capul de bour in stänga 0 vulturul cu crucea In cioc,
In dreapta. Patru «stihuri politice» sub stela.
Urmeazti prefata dare «Nicolae Alexandra Voevod», din care extragem urmatoarele:

Dreptil aceTa 0 eu smeritulii, uitAndu-mä la facerile de bine


0 la pArlejul ce de apururea cunoscil dela mare insufletirea Inaltimet tale
0 puind5 in typar acum fritai slujbele de olVe pre limba rumâneascä, amil
socotitil ea, inältimel tale, ca und incepere bung. 0 sfamit'd alesti a toata
binelul pravoslaniceI TäriT RumAneti, sa cuvine a-1 trichina.
Ca cum eti chip insufletit a tuturor bunätatilor si fncorunata nu numai
dela Dumnezeu cu podoaba domniel, ci si dinti firea marid tale cea bla-
gorodnica cu bunatatea intelepcIunet, incAtti nu numal pre tott at veaculul
cestuI de acumu fl Intreci Cu §tiinta §i cu fnvatatura, ci si din cei vechi
pre multi i-aif lasatti In urma. Care a6asta Taste mare lauda si podoaba
Pill noastre, de vréme ce s'au Invrednicitti unuI Iroosti ca mariIa ta.
Drepta acga amii socotitii ca sa sa dea In typariu ackste Slujbe de
obste ale tuturorti sfintilorii.
La pag. 157 jos:
TypAritu-s'au la anul de la zidirea lumiI 7228, incepandu-se de rà-
posatul Dionisie Ieromonahul typ.; s'au sfar0tii prin osardira i osteneala
SavveI Ieromonahul, igumen Beséricii tuturor sfintilor, typ.

www.dacoromanica.ro
44 SLUMELE TUTUROR SFINTILOR, 1720

La pag. 158: «Rug5.6une carrl pravoslavniciI cititori», din care extragein :


. . . . unele [greseli de tipar] mici cum nu le-am putut vedea, altele

le-am prins véste dupg ce s'au tipärit, ci neavänd ce sä, fac, au trecut;
yeti ti, fratilor, i aasta, c °amend' cei invätati au czut i rämäind numai
eu Insumi, Dumnezeu stie cu cettä nevointä am tipärit rämäsita ce-au rämas,
cu oameni prosti i neinvätati, ca i Domnul Dumnezeu sA vä. Tarte tuturor
gresalele voastre, Amin.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romgine (cota 179 A).

Daniil, Mitropolitul Ungrovlahiei, Pastoralei despre postul Mare (Bu-


curesti 1720-1731). Foae volantä.
In-40 mic, 4 foi nenumerotate (ultima paginti, alba). Drept titlu :
KX AM AXIKHG-3ea; 11111 IlIHTP0110-
MIT I krrpoBASO4, tuii 65,4411 HAAKNIHAWph.

Din epilog
Iarä de vä, yeti aräta neascultätori poruncii noastre si 1enei asupra
invätäturii acestiTa, nu numa cA veti rämänea in judecata luT Dumnezeu,
ce pre carele 11 vomd afla c5. nu face dupd curnd scriemd, imuli ca acela
va lua si pedeapsä, besericeasc5..
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romrine.

Evhologhion, Bucuresti 1722.


elfX011011011 ISAFK1I illaTKEIIIKY. I a Tpiia W8131 Tiff1804T11, MKS
9.17HASiitita M8í rpfilliCKK. I StiltfAI, ,A,f,ctusÉs 4011A1Tfii AOMIHILIâ nrk lISMII-
HATSASrl 06AltASHT6010 T6t1T1t 10134 PSMN*HiCKX, IWAHHII litKOAAI flAMan,48 :
I

&taco., I 11/411rPOKOPAdTX I KS 6AtirOHFHTA1 ill KS TOWNS KlIGITSAAA no* c*iiikti-


TSASii illinvononwc â Orrpoimixhil I KO ,A,AFITFLIk.
CKASHSAY EiticSoirlianwpik. 'la "SHSAI1 AMA Xi, AtKEL I (Al GiIKKA ifillOMO-
I

HAKS411 ).

In-40 de 7 foi liminare (cu titlul, prefata, si cuprinsul) + 555 pag. Cerneala neagra
si rosie, cu 25-26 rAnduri pe pagind. Pe verso titlului sterna tarilor romAnesti, cu versuri
de laud6, lui Nicolae Mavrocordat.
Xilografiile i ornamentatiile sunt in general mici la p. 87, 257, 334, 554 (facs. nr. 19),
la p. 436 (facs. nr. 20) sf la p. 555 (facs. nr. 21).
Prefata :
Cu cuvantaré cé mal de nainte. Catr5, pré sfintituld si de Dumnezeu
däruituld Arhiepiscopd i Mitropolitd a toatä, Ungrovlahifa Kyrii Daniilil dupd
c5,zuta datorie ca unit stapand ii aducd plecatä inchinaciune.
Toatà faceré de bine care sä face de eel ce o rubescd, atäta la parté
bisericéscä, catti si la cé politicéscd, iaste sfäntä, cinstitä, i läudatä, si placutä
luT Dumnezeu i oamenilord. Iarä maT alésä, i maT priimitä Innainté luT
Dumnezeu (Pré sfintite Pärinte), iaste sä, aTh5, nestine purtare de grijä a
indreptà si a addph cu deschideré i cu fntelégeré inväläturilord poruncilord
DumnezeestI pre cer de aproape aT sAi. Dupd cumd singurti cuväntuld Mäntuito-

www.dacoromanica.ro
EVHOLOGHION, 1722 45

rTului I1 marturiseste, cd cela ce face si Inv* mare sa va chierna intru impá-


rätila cerïuriIorí, ca nimicri anti nu Taste mar de folosù omului aid' pre pämântil,
mäcarti i toatil lumé de aril dobandi, au mdcarti i ma.1 invätatti decal" toff de
aril' fi, MTh' decätil numar fapta cé bunä, de
vréme cé zice: piarde-voiti intelepciuné Inte-
leptilorti si de fntelégeré intelegatorilorti
vol lepädä. Pentrucä intru arntindoao Testa-
menturile si in cé véche si in cé noao,
Gehl mai de folosù Taste a face bine, si
a cunoaste pre Domnulti si a face voia luI,
fntre carel de mai Indoitä cinste santa Preotii
vrédnici, mai värtosti aceia care sa ostenescti
Cu cuvântulti Cu fnvätätura. Ca de vréme
ce totti celil ce face cu caldurä i cu dragoste
lucrurr ca acésté, au ding parlé mirenéscä va
fi, au Duhovnicrascti, kanda dulciata prin auziré 19. Evhologhion, Bueurelti 1722.
Sfarqii de pagina.
fntelég,eré cuvantulur Dumnezeescti: if Taste
de folosti, cu catti dart"' ma): vArtosti Arhie-
reii i pästoriT, si mal maril indreptätorr al Caselorti Dumnezeesti si °dip-
muitorii tumid sale eel' cuvântätoare cAtraIntelégeré i päsune cé sufletéscA, cu
cuvantulti si Cu lucruhi indoitä cinste i folosù vorti *Ugh. La care direptti

.1W

Nat Woe

Srr4Sre

tVsf ao-
lk.63

VUZITIMMV44441144V12T
&"-g
20. Evhologhion, Bueureqt1 1722. Maca Domnului Cu Chrietos In brate.

acéla urtându-te i sfinfia ta, pré sfintite Pärinte, cu fierbinte poftä


a Ka ostenélà caträ sävdrsiré lucruluT, i caträ intelégeré tuturorti In limba
Noasträ. cé RumanéscA, cu ravnitoare grijä, nepuind6 In socotélä chielturala,
te-aï nevoita a (IA In typariii carté ce sa chiamä Molitvenicti, pentru binele

www.dacoromanica.ro
46 EVHOLOGHION, /722

folosulti celorti ce citescO si nu intelegti putéré cuvintelord (KsicKifiTenop),


aducandu-fi aminte (Smfdirre) de cuvantulti fericitulur Apostolti Pavelli ce scrie
card. Corintlakr, la ntala poslanie, Capri 14, stihti 6, unde zice: Iarti acumti
Fratilorti, de vol. veni card vor graindti in Emil, ce voi5 folosl voao? no6,41
iarasti, stihO 14: de md. voi0 rugà In limba striin5 Duhulti mieu sa roaga?
lard mintea (mgiliTt) mé Iaste MIA de roada, stihti 18. MultAmescil luI
Dumnezeu ea mar vartos5 decatO vol de &MO tog graescti In limbI, ci in
Beséreca voesc5 a gral (stihti) 5 cuvinte (itsgi;urri) cu intelégere ca si pre
altiI sa-I folosescti, de catti zéce mil de cuvinte
In limba striina: si mar totti capulti acesta
pentru adasta scrie. Asijderé i Proroculti Da-
vidí ne indémna spre cantare i spre intelé-
gere, PsalmO 46, stihti 7: cantati DomnuluT
21. Evhdoglzion, Bucure01 1722. nostru cAntatI, cantatI Imparatulur nostru can-
Heruvim. tatI, i mai adaoge cuvantul5 de zice, cantatI
Cu fntelégére. Ded pre acéste sfinte fnvata-
turf luandu-le sfintia ta aminte, si cunoscandu-le c5, santti pline de roadä,
de folosti, i mar vartosti ca totti lucrulti dup5, ce-st a sfarsitulti sa tocméste
sa lauda. Asa si sarguitorrulti lucrulti alí acestil earn spre talmäciré né-
muluI Rumanescti, cu neadormita ostenéla, i cu neimputata chieltuIala ince-
pandu-sa, spre trebuinta Caselorti celorti DumnezeestI i spre intelégeré no-
roduld, dupa poft5, s-au typaritti i savarire au luattl. Pentru care pricina
sfintii tale ca unul incepitorti de ostenéla spre aduceré de lauda luI Dumne-
zeu, i ca celti ce te-al tinsti mainile spre savarsiré acestuI lucru vrédnicti
de cinste, de la top' lauda ti sa cuvine. Pentruca multi din eel vechi au fostO
laudatI, uniI pentru 'Marie i vitejaI, altil pentru vredniciIa incepatoriilorti.
Iarâ sfintira ta, macarti ea sa cadé aid dupa obicaulti celti de obste allí
slugilorti a-mi indemna conddulti la o lauda mar mare, vrédnica aléselorti
tale bunat54i i acelorti placute de Dumnezeu petrécerr, numar pentru cad
cunosc5 pre minemti foarte neiscusit5 i slabI la cuvantti ca sa ispravesdi
acIasta, tacti neadormiré cé de toate noptile, posturile céle necurmate, lasu
nevointa ta cé mare si nelenéviré cé cu nevointa spre cinsté i podoaba bi-
séricilorO, spre indreptaré celorti gresitr, spre invät5,tura celorti bisericestl,
spre ajutorIulti celorti striinI, spre intoarceré celorti nepocaitI, spre linisté a
toata turma cé sufletésca i trupésca eel Taste incredintata dela Dumne-
zeu, carele acésté toate te arata altO ravnitoriti Ilie, i nou Avra,a,mti: ac,ésté
toate le tact'', pentruca ajunge ca lauda nu incetéza a te propovedul in toate
partile ca pre o inchipuire a tuturorti bunatatilorti. Priiméste darti pand
inteatata ganditorIule de céle DumnezeestI, cu ochiO blame] acestti
dar5 ca unti semnu de multamita, i ca unti zalogti al desävarsitei mélé
cucerif si nu te uith, la micsoraré lucrulul ci mal vartosti la huna cucerie a
nevoitorIuluI, i trara,ste la cé de pururé slava a BeséreciI, sporind5 i adao-
gandtí acéste nemuritoare i vrednice de mare lauda" lucrurl, care santti
spre cinsté i podoaba sfintelorti lur Dumnezeu lacasurr, ca sa pop' duce In
cé dupa urma poclonti bine priImitti dinti parga roadelorti a ostenélil sfintii

www.dacoromanica.ro
CEASOSLOV, 1724 47

tale, innainté vecIniculuT imparatti Hs., alti carda clara i nespusa mila, fa-
rasI rogii sa fie umbritoare créstetulul sfintieI tale, Aminil.
Alti sfintieI tale pré smeritri intru poslusnicI i fierbinte
rugatorfu catra Dumnezeu, Savva Ieromonahulti Typografulti.
La pag. 554 sunt cateva randuri pentru iertarea grevtlelor de tipar §i pe ultima
(555) urmatoarea pretioasd precizare:
Insa sa tii atasta, ca de ver cerceta pre amaruntul randuIalele i tal-
macirea acestur Molitvenictl si de veI potrivi cu niscare izvoare slovenesti,
veri de unde ar fi typarite, si nu sa va potrivi, sa nu te pripesti indata a
defaima, caci noi amti urmattl Molitveniculul grecescti, carele l-au 4paritti
Nicolae Glyki, la anulti dela Hs. 1691. Si dupa catti ne-au fostti putinta,
intru intelesti si rá'ndurale amti asazatti, pre alocurea amti si adaosti in tal-
macire pentru scurtarea limbii rumanesti, asijderea si la invataturi si la
randurale pentru prostimea preotilorti i pentru mai lesnele lorti. Iarà céle
ce nu s'au pusti nicidecumti, s'au lasata unile pentruca santa arhieresti,
iara altitele pentru ca nu le slujescti pré acéste locuri.
Mai jos, sub un serafim:
Sfarsit i luI Dumnezeu lauda.
loan Ro§u, In Societat ea de mdine, 11 (1925), p. 111. A. Filimon In Dacoromania, VI,
(1929-1930), p. 377.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romttne (180 A).

58. Ceasoslov, RA.mnic 1724.


tIVIGOGIIORIL I Upe KSHOHAt 4 ckie Tokrh cAkitga At SÙ un) At HOAEITI,
IIK8A111 44114HiCTY KHfl 1111181SAT lui TUZ1iT1 . 4
CdfjiTa iriKonfa S PHm: KS no-I

pSHKe llJl T6.11-ti M 4Áqp1 TvnorpAjdshil Al Hòs, wii M Tvnsolllyk St11-


111114 Kipul,ri, Ilirk ciÍij rSSií wit At AA/10W I cHT6pIOS Kvi ,A,MAtICKIIHIs irtiK0-
11SAY PHMHIIKSASA.
4 21.118Alt AMA 11,141111t ASAX aA. fIrSc, gS. I Af flAte qfPHABOAiditlx.
In-80 mic, 10 foi nenum. (titlul, predoslovia §i cuprinsul) + peste 508 pagini.
Predoslovia, care este semnata de «Damaschin, Episcopula 116.mnicu1uI», cuprinde
explicarea slujbelor din timpul zilei, incepAnd cu «poluno§tnita, carea sd zice rugddune
dinú timpul noptii». Urmeazd apoi astfel:
A doao lauda raste, carea o facem In vrémea utrenier...
A treIa laudà Dumnezerasca Iaste carea o facemti in asultí cel
tal dinti zi...
A patra lauda, raste carea o facema in tasulti alti treilea dinti zi
A cincea lauda raste carea o facemti In tasul alti aselea dinti zi...
A sasea lauda Iaste carea o facemil in asulti al noaolea dinti zi
A saptea lauda Iaste carea o facemil seara mainainte de apusul soa-
reluI, adeca VecerniIa...
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romano, copie fotograficd (184 A).

www.dacoromanica.ro
48 N. MAVROCORDAT, DESPRE DATORII, 1724

59. Niculao Mavrocordat: Despne datorii, Londra 0 Amsterdam 1724.


Grece§te 0 latinete.
Ilspi xx011x6yzwv I 6E6Xog I auTypapsica nap& zo5 86as6savectou, I Wilkozárou, xxi.
csocpuniTou I aúeiVTOU %at '6'911610W ItaCrIS 06TypoßXxxEctç I KupEou, KupEou I 'IS/ANNOr
NIKOAAOr I 'AXs&tvapou Maupozopacirou Bos668x.

Liber I de officiis I conscriptus a piissimo, celsissimo atque sapien-


I

tissimo I Principe ac duce totius Ungro-Valachiae I DOMINO, DOMINO I


JOANNE NICOLA() I Alexandri Maurocordato Voivoda. Graece et latine.
Londini: Typis Samuelis Palmer, 1724.
In-120, de 8 foi + 212 pagini. Primele 2 foi liminare stint albe. Pe foaia a 3-a verso
este portretul lui loan Mavrocordat Intr'un cadru oval, avand jos stemele Munteniei si
Moldovei. Litografia este semnatä.: J. Clark Scalp. 1724. Foaia a 4-a cu titlul, este albá pe
verso. Foile 5-6 au prefata lui Gysbertus Dommer. Foaia 6r are 2 epigrame, una gre-
ceascä semnata de 'Itucivr% b vAX6spsoç (1)cApixtoç si urmiitoarea :

Vis itur hac tabula tuus, alma Valachia, princeps,


Gloria Graecorum. Musis quam sidus amiruni!
Oris honos talis. Mentis miracula quanta!
Eloquium varium, Fletas. Sapientia summa.
Stephanus Bergler.
Pe ultimele 3 pagini liminare, cuvAntul catre cititori al lui Thomas Fritsch. Textul
latin este In partea de jos a paginei, pe 2 coloane. Alte 2 gravuri cu scene de vAnatoare.
Prefata lui Gysbertus Dommer:
Illustrissimae Walliae Principi, Tanta est, maxima mulierum, hujus
operis argumenti praestantia, tam eleganter, pie, et concine disserit de mo-
ribus homine Christiano dignis, tanta est dignitas illustris Auctoris, et tam
raro aliquid de re literaria ab istis orientalibus mundi plagis ad nostras
solet pervenire manus, ut hunc libellum Regiae tuae celsitudini non ingratum
fore merito speremus. Princeps est Auctor, Principe igitur dignus Patrona.
Nec Te pudebit de bonis moribus legere Principem disserentem, quippe quae
tantum exemplum morum Te bonis civibus praebeas; a quibus ideo omnibus
merit° in deliciis habearis. Virtus quidem divina per totum hoc spirat opus-
culum, singulioque fere lineis egregiam suam speciem lectoribus conspici-
endam ostendit, adeo ut dignus liber sit, qui ab omnibus piis legatur. Duas
apud exteras gentes editiones vidit, his tamen adhuc ignotus tuam supplex
rogat tutelam; quam si impetrare liceat, aliud ejusdem Auctoris opus, non-
dum typis mandatum, propediem edituri sumus. Sed ne diutius regias tuas
aures detineam, ut diu prospereque vivas, diu prospereque ill ustr i s conjux
et liberi, exemplaque eximia civibus omnium virtutum tanta prosapia dig-
narum semper maneant, hasque gentes pie justeque regant, votis omnibus orat.
Tibi, illustrissima Princeps, omnibus obsequiis devinetissimus.
Idibus Aug. 1724.
Gysbertus Dommer.

www.dacoromanica.ro
N. MAVROCORDAT, DESPRE DATORII, 1724 49

Prefata lui Thomas Fritsch:


Lectori benevolo Thomas Fritsch S.
Cum ad me ante annum liber hic Celsissimi Valachiae Principis de Of-
ficiis esset perlatus, mirum ille protinus eruditorum studium excitavit, qui
ejus copiam sibi fleri avide propemodum postulabant.
Repetebant alii exhistoria novissimorum temporum Alexandri Mau-
rocordati memoriam, quem inter Byzantinos proceres interpretis praecipui
munere, et legationibus Viennae et Carlovicii in arduo pacis negotio et
eruditione quoque conspicuum meminerant. Alii filium parrabant propria
virtute ad principale fastigium evectum, paucis abhinc annis, belli tempore
a Caesaris militibus in Transsylvaniam abroptum, post pacem restitutum,
in omni fortuna tam excelsum habere animum, ut hunc ipsum commenta-
rium in captivitate, quasi per otium, composuerit. Cuncti tamen non propter
haec externa potissimum, quod esset curiositatis; sed propter ipsam operis
structuram librum hunc esse quaerendum, memini, quod affirmarint. Scilicet
in argumento gravissimo summam tractandi solertiam, rerum haud vul-
gare pondus, luculentam ordinis concinnitatem, elegantissimum sermonis or-
natum praedicabant. Imo cuncti uno fatebantur ore, non decersisse Musas
oriente, nec situm ibi litteras duxisse, verum hinc potius, quam splendide
habitent, apparere.
His motus autoritatibus, cogitavi statim, quomodo minus impeditum
operis huius usum redderem. Adeoque, ne Bukuresto per longinquum iter
et nostris commerciis insolentius ejus exempla accersere cogeremur, hic
illud recudi curavi, et nunc cum Cl. Stephani Bergleri interpretatione Latina
propono.
Ad ornatum autem libri plurimum esse accessurum merit° credidi, si,
quam nactus eram forte, Principis autoris imaginem adjicerem, ut vultus
etiam Ejus cum gravitate serenus nosceretur, qui mentem in his commen-
tariis tam pulchre expresserat.
Denique sponsor sum eruditis, qui me ad hanc curam suscípiendam
accenderunt, fore, ut, siquid postea hujusmodi cimeliorum ad me perveniat,
cum ipsis illud pariter communicatur.
Lipsiae, Cal. Febr. 1722.
La sfaxit, p, 212:
Juxta exemplar, quod Lipsiae excudit Joh. Georg. Schniebes.
Unul din exemplarele ce avem, a fost ditruit Academiei RomAne de dl. N. Ciotori;
el este legat fn marochin rosu, Cu flori imprimate In aur; la mijloc si la colturi mono-
grama fncoronatä a Regelui Gheorghe al II-lea, al Angliei (1683-1760).
Fostul profesor dela Universita.tea din Zagreb, Dr. Georg (Duro) Körbler anunta Acade-
miei Rornetne (scrisoare din Agram, 8 Oct. 1912), ca." are un exemplar din aceiasi carte,
dar tiparitii, la Amsterdam 1724. Din descrierea ce-i face, cat si din extrasele copiate
trimise, rezultà cá avem a face cu o simplii editie de titlu, In care singura deosebire este
numai prezenta cuvintelor:
AMSTERDAMI: I Apud GYSBERTUM DOMMER, 1724.
puse jos, la titlu, In locul cuvintelor «Londini: Typis Samuelis Palmer 1724».
7
22671

www.dacoromanica.ro
50 N. MAVROCORDAT, DESPRE DATORII, 1724

Dan Simonescu, Epigram(' omagiale scrise Domnitorului Nicotae Mavrorordat,in Serbia,


Bucure§ti 1941.
Bucure§ti Biblioteca Academiei Romäne, editia dela Londra (185 A).

Apostol, 1725.
N. Iorga, Scrisori si inscripf ii ardelene f i maramuresene, II, p. 34, 11 semnaleazd ca
existent la biserica unitä din Majen i (Alba-Iulia). Nu aratä locul tipäririi.

Slujba Sf. Stelian (Bucureti) 1726. Grece*te.


AKOAOTOIA I Tot) Woo xxl Osotpópoo larpbc I ETFAIANOT. I Nov Tò
Tcp@rov T6notç ixao0stax. I 'AvxX(6p.aat, tLèv Ttvítív eiiXa6Giv xv I 'EnttLeXsE4
vat St0p0c6ast zo6 iXscxEcrcou ivI azoob.Eotç xupEoo retopytoo zo6 TparcsCo[u]vtEou.1
lhpec To/3 aiSsattttorirou iv isp35at, xop(ou I Rcuri DrciiCxxo6 'IotxwasCri. 'Ev gTSI. átpx5".
Slujba cuviosului i de Dumnezeu daruitului Pdrintelui nostru Stelian,
acum pentru prima oarA, ieit'd la tipar, Cu cheltuiala cdtorva ev1avio5i crestini.
Cu sArguinta i cu ingrijirea celui mai mic Intre invatati, domnul Gheorghe
Trapezuntiul.
De care prea cucernicul fntre preoti, domnul Popa Stoic,a Iacovici. In
anul 1726.
In-80 mic, 8 foi. Titlul Incadrat 1ntr'un chenar inflorit. Cernealä neagrä §i ro,ie.
Pentru editia romäneascd, Minnie, 1787, v. Bibl. rom. veche, II §i IV, nr. 515.
Pentru ed. a II-a, Constantinopol 1819, v. Papadopulos-Vretos, Naos)A-rivtx-'9 430.0),«1trA,
I, p. 163, nr. 448.
Bucureti: Biblioteca Academiei Romäne, dar dela D. Russo (189 A).

Nicola° Mavrocordat, Despre datorii, Londra 1726. Grece5te


latinete.
O nouä editie, de titlu, ne arata d. Gustav Finkelstein. Dupa ce se reproduce titlul
editiei din 1724 (v. mai sus nr. 59), adaoga:
Impensis, Fletcher Gyles, ex adversum hospitio Graiensi vico dicto
Holborn MDCCXXVI.
Foaia de titlu este evident lipita la volutn, care in restul lui este identic cu editia
din 1724, doar cä are In plus, dupti p. 212, o foaie nenumerotatä, cu «Index Capitum».
Fiind singura editie cu tabla de materii, o reproducem:
Cap. I. Prooemium scopusque libri et qui de Officiis scripserint.
Cap. II. De bono et honesto, de virtute, definitio officii et quot modis
dividatur.
Cap. III. Unicum finem hominibus propositum, esse unum solumque
Deum.
Cap. IV. De cultu divino.
Cap. V. Divina providentia omnia gubernari.
Cap. VI. De timore Dei.
Cap. VII. Deflectentes ad superstitionem corrumpere officia pietatis.
Cap. VIII. De spe in Deum.
Cap. IX. De humilitatione et danda ininaicis venia.

www.dacoromanica.ro
LITURGHIE, 1729 51

Cap. X. De excellentia hominis, hominem esse animal rationis particeps,


sociabile, aptum coetibus civilibus. Deinceps generatim de virtutibus, turn de
sinceritate, de simplicitate, de recta conscientia.
Cap. XI. De fortitudine.
Cap. XII. De temperatia, modestia, moderatione et sana sobriaque mente.
Cap. XIII De justitia.
Cap. XIV. De justitia erga Deum, cujusque erga seipsum, multifariam
esse justitiam, officiaque inde manantia varia.
Cap. XV. De poenitentia.
Cap. XVI De beneficentia et liberalitate.
Cap. XVII. De prudentia et sapientia.
Cap. XIIK (sic). Sanctos homines dictis et factis exercuisse prudentiam.
Cap. XIX. De probitate, qualisque sit probus, virque bonus et integer
vitae.
Bucuresti: Biblioteca Gustav M. Finkelstein.

Minologhion i Octoih, Suceava 1726.


Arhimandritul Leonid In .71typna.nr, ThraucTepeTea Hapo,woro "[pece hiaeuva, CCXXXII
(Mai 1884), p. 39-52 semnaleazd aceste 2 carti tipdrite inteun volum, in-folio, 410 foi, ca exis-
tente, atunci, in Muzeul Academiei Teologice din Chiev (apud Damian P. Bogdan, Con-
tribuliuni la Bibliografia romdneascit veche, Bucuresti 1938, p. 8-9).
Pentruca nu cunoastem tipografie la Suceava in aceasta epoca, credem ea' este o
editie de titlu a Octoihului tiparit la lasi, 1726 (Bibl. l'OM. veche, II, nr. 191), la care se va
fi addogat un Mineiu pentru sarbatori, unul general", cura II caracterizeazti D. P. Bogdan
dupa Leonid (deci un Minologhion).

Intclia'in?» pi tara' pentru tineri, Wámnic 1727. S1avone.5te. Editia


Editie, de data aceasta numai slavoneasca, a Bucoavnei slavo-romane din 1726 (v.
Bibl. rom. veche, II, nr. 193).
Stojan Novalrovid, Byanapa ea Cp6e o,4 1727 .a 1734, In Encuna epacaor yueaor Apylinea,
46 (1878), p. 230-242 (apud Emil Turdeanu, Din vechile schimburi culturale dintre Romdni
Jugoslavi, in Cercetdri literare, III (1939), p. 187).

Liturghie, Bucureti 1729.


A1111116364111l1e 11114 G4)11TelleI 111rTXPrill I í ginwok porro; CV11.1,11

117.06H111,1-1AMIlt HÓ111011 a ASA imini) 3ATO8CTK, a /a E.11 I Clitqf


I Wil
1-1powcifilua
liamk Kli116 n111%13AT. I 4 slit1HAI no* lISminiATSASPi
WÍI I ltSirkASAT6f110 a TÓTS ItAfitt PSMAFJ1*CKS, I 1WAHA IRTKVW14E altEatitiMIS KOHIGA
izS T6ATi KTIATSAM IIk 411U,IITSASri IalIHT(30110/111M AMI Oyer13013/1AVEH, I 110 Ad-
HI111111. I C4IliTa iti1TOOF1Otlif lithaipiit1miltvpi1. I Ad 71H8t111 Afila XE, oatirgA
KtNipmiKSR 4HTI38 1113M1414 HÓfItt I GTÓIllíd ITIKW61-1,1"

In-40, 2 foi liminare + 210 pagini; 26 randuri pe pagina, cerneala neagra i rosie.
Pe verso titlului stema tarii, «cu stihuri politice». F. 2 liminara cuprinde «Pinaxii», la sfar-
situl caruia este o frumoasa vigneta, semnatä jos: M 6.
Catalogul Bibl. diecezane din Lugo, p. 92.
Bucuresti: Bibloteca Academiei Romane (108 A).

www.dacoromanica.ro
52 OCTOIH, 1730

Octoih, Bucure§ti, 1730.


(OKTOHX MIXCHITh. I 4 BAAME, Af Omit; -,-HRAllsiTEA MAI)
Ai] CliGIVE, ll/A
HI npit anatithITSASii virsnmStiTópto I a T6ATI 100/1 PSAIAH*CKS. WI?Il it OA E

fi A la A H 08 K O o A. KS finhitilfat, LIJÌI KS KTMTSAAd np


E OM IIMTSAg ll1H-
Tponone AltY krrpoKAANTgri. Ho A a HIHil b. I 4H C$1i TA al HTOOHOilif 3 ESKISOWH-
AWIL LISAls, MM Xi. 0441" A. AA :AM% AEAd I acji,A
At KStlip HHKSAY 49,08 116(14 fOTógit iikw[thqk Thorp:48AL

In-40, 2 foi nenum. -I- 464 -I- 166 p. -I- 1 foae nenumerotata; cerneala neagra
ro§ie, Cu 26 randuri pe pagina.
Colatiunea paginelor: primele 2 foi nenum. titlul, Cu sterna tarii pe verso; insem-
narea cuprinsului, cu gravura Sf. loan Damaschin pe verso. Pag. 1-164 textul Octoihului.
Pag. 1-166: «Incepulul cu Dumnezeu Sfa,ntul, slujbelor de obte ce sa canta la unula i la
multi sfinti dupa randuiala». Ultima foae nenum. are, pe recto, Scara slujbelor, iar pe
verso o invatatura despre randuiala slujbelor, urmata de aceasta notita:
Tipdritu-s'au la anul dela zidirea lumii 7239, in mitropoliTa Bucuretilorii.
Cucérnicul intru preoti, Popa Stoica Iacovici Typogralulii.
A. Filimon In Dacoromania, V (1927-1928), p. 606.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romane, copie fotograficä, (cota 200 A).
Galati: Biblioteca V. A. Urechia.

Apostol, 1731.
Semnalat de N. Iorga, Scrisori fi inscripf ii ardelene fi maramurefene, Bucure§ti
1906, p. 144, ca existent la biserica comunei Petridul-de-sus.

Melia inveifei turei, Rámnic 1734. Slavonete. Ed. III.


ndpEo6 xxidifte fa_ 1110KWAVIt firit nists I 6SKKItl il clairH: TAME. f ROATKOf
TOAKOKAHVI SEK6H-IllArW MC/ATOCA6KYA, M-ATKIII I 111111. OV'MK6AA : 11 AtKAT A
I

ENHSiNCTKK. 110KIAH1fe A CATtfH1EA11%, Û KCAKHA191 ÛKAHKEIIÏEArK. I H W

IlltWW. FXHA, 11,-HA I K118611Thil 10111180E1PMf IIPAKOCAAKH ,11'W iippniiKtvna,


MHT110[10MITA B.¡Ahllici,A,CICAPW. LiCOIATH ti KA ItICApCKell'W. f HAFINATAC/i1 KK egitzoillii
IliTw am. 1a4-NA, fmelo Gen.
Phimuntiitcog,f

lntâia inväkturA a copiilor; in el litere §i cuvinte, deasemeni talcuirea


pe scurt a celor zece cuvinte din lege, rugaciunile domnului, simbolul cre-
dintei i cele noud fericiri. Din porunca, binecuvAtarea i cu toata cheltuiala
Preasfintitului Domn, Domn Vikentie Ioanovici Pravoslavnic Arhiepiscop §i
Mitropolit el Belogradului i consilier al Cesarului. S'a tipArit in Episcopia
RAmnicului, In anul Domnului 1734, luna Septemvrie.
(Trad. de D. P. Bogdan).
In-80 mic de 8 foi fara numerotatie §i 78 numerotate. Talul este tiparit pe ambele
fete ale primei foi. Urmeaza o prefatä, §i un mic abecedar.
Din prefata, extragem urmä,toarele:
IIPGA0G110'Ele
GOMM KO KCiA1K IIIIAKOCAAKHIUM%.

KHKEHTÏI hiY/I6HOKH'IY Bliif10 AllOCTTIO 11(11130CAtiKH bJA flç1EiKOnk filMir (IAA-


COI, HTOWHOAATIt KCH'W IlptIKOCAAKHAI'W HaflOAd 110,A,KAACTTIO no vfAnnv PfkimcKerw

www.dacoromanica.ro
INTAIA ÄTUR X, 1734 53

IIC4ilt,RATAlottiartveRt, KO CipKT11, CAMI6HT11, X8nriyin, X011 KATIH, IitIhtTk TIA1Hill-


KA(ICKOMk, Cti[ICKOri, ûirtíl II(31 C'ftltIrW 11,1CAOCKarll, 11141INICTIL1 CSIA.
T'OMS. 1LIApnarw ilArW alCiliT/11 rX4 fifya ,icubrigavh, lì np6ctiark
ineaa8 rpitcTomógLo, A HÍ1I fi BtrOCgiu1 nockb%ium-K Aísipe gc-kavh,
KW MØFíL 03AIORMIllikiNIK tki,Z1,WA18.

Tiavice û TOlitiKW AWEHOMA1101 all.11 6gal CA6110, TAKW nponork-


Minio., !lo û unca"not, no uthí ,A,6,KHOCTH Hl 110CT,IIKAh1141 HACE. M1WiHHKIXII C/16114
Thiatl, û, cÎii'i rdisanoll-ke,YA, Ilo 4111s1CMINOIWk ilPIACTAKHTH KtiArk cho Ag6Klisio
TpanisS, tk,çi AKHItI a11611.155 C116Ka ll5í1/11 OirrOTORAHilitHI., 610 r"Aiaas KHA/KHL1,13
compicatpsio Kciwk ¿roIçosqIípHw içRiJ, H TOAKOBAH11 AEChiTH BAH() E6-
minp, fl TOAKOKAHH drA1130414 ii*oki, û ATKIA rX,HiR A AllihiTH GAMKÉFICTESS, kace
Ti'PHOL118 fi3,A,ÁTH fi 3110,111)COMS KS CilelFHFICKOMS AlltiAEKT*, liKHAKA3A111110, ii noSqiiato
1111,1KOCAMIWW 11,1136,10:1 HITJrG 4AII6i1ICKtirW. 111111MATI ovEtv dio KHANCHLI,S, fi geTApape
a)KI 1111 11111, pa3SWki1TI fi CAOKA cAaS, AaBKÍCT avOran ficnpAgnm Kaine NIATIE, fi no
BÁflOKk,IM lií1HM X0,0TH, (bu HMH<FíT L CAK OMS lipt1110CAtiK3HOM8 XTITTAHEIHS),
TÁKOMAI il Kli1/1 thiska, û finindia Aomainiiki giii 110 KAWHI A6)KH0CTH AcopaathiTI
tlSqIíH1Çt firs, û SAK0110 Eiifto tiaStigrre
11k1 siiroginnIn ripoTon6nn fi nóiu cIiHHHIH, 11,18AL1T1 Ktiwa
IL1110XTAAH111 3,1K611,1 651c14 KC/i1KHAWk OirCiPATEAVh, i5KW lì Atta 1103,A,ATH CA6K0 311H Kirk:
1H ¡YIHATCR øîïtw, HOP SKÍìTICdt û WRJ1,141AriT1 A vT,scrkx-k 111 npagAlt ffrh oltiaine
fix-k, A GOKOAVii, fl ,3;610/1111, ÍKOIf I1i11101% ríiCT% : i THM Ospas-k ilgAn Irkp-
N'AM% CA61(04111., HitITHA18, AIOKOKTIO, ,Ii,g0hrk, IA11010, LINCTOT610 131111A1Ari cosl
oirginTio, ii 1106h111AI1 R1HFíK& : Ci/i% 60 TENIA fi TBI CÍÌCIWH, H HOC/18111,1101111t1R1: T Kik/i,HT1
OVEW rOTC/KH K'k ll'ItCh1K0A113 A1.11111110A18 CTI1OillY10 : 6KWAt1C110,40611TECRi Tora, B.;1?Kill-
Hartv mica: s'ArAl fi ll'kpHkiri 11A61 11,14, Altit1k1Mil giitcii 114(3111%, 1I1À M11116PHA1111

CTAKMO TRi, K1 paAorrk r, Tgoirw, st3An,

Traducerea fäcutd de d. P. P. Panaitescu :


Predosiovie catre toti ortodocsii in deobste.
Vichentie Ioanovici, din mila lui Dumnezeu arhiepiscop ortodox al
Belgradului i mitropolit al Intregului popor ortodox aflator sub stapanirea
prea luminatului fmparat al Romanilor, In Serbia, Slavonia, Ungaria,
Croatia, Banatul Temisoarei i Ungro-Vlahia imperialä i sfetnic al prea
luminatului, mariei sale imperiale. Uram i dorim sanatate cu pace
si mantuire sufleteasca dela Dumnezeu, voua iubitori de Hristos i tri-
mitem binecuvantarea noastra arhipastoreascä tuturor in deobste, ca unor
copii iubiti.
Cunoscand i noi cat de folositor pentru suflet este cuvantul lui
Dumnezeu, atat cel predicat, cat i cel scris, dupa cum este datoria noastra,
nu v'am lasat lipsi ti de cuvintele lui Dumnezeu si de sfintele lui porunci.
Deci, am socotit sà vä, infatisez acest banchet duhovnicesc, hrana, sufleteasca
gatita din hrana cuvintelor lui Dumnezeu, adica aceasta carticica ce cu-
prinde toate frivataturile pentru copii i explicarea celor zece porunci
dumnezeesti, explicarea Simbolului Credintei si a rugaciunii Domnului, a

www.dacoromanica.ro
54 INTIIA INVÄTÄTURÀ, 1734

celor zece fericiri. ì am binevoit sä, scoatem la tipar in dialectul slavon


pentru invatatura i folosul poporului nostru slavon ortodox. Primiti deci,
aceastä carticicä, fntelegeti puterea cuvantului, ca sà puteld in-
drepta vieata voasträ i sa và purtati dupa poruncile lui Dumnezeu (ceea ce
se cuvine oricarui cretin drept credincios), asemenea i pe copiii voWi
pe altii ai casei voastre, dupa datoria voastra, indreptati-i §i invatati-i
legea lui Dumnezeu. Mai ales voi, binecredincio§i protopopi §i ceilalti
preoti, invätati legea lui Dumnezeu enoriaOlor voWi cu toata silinta, ca
unii ce trebue sä, vestiti cuvAntul; nu va leneviti deci, ci siliti-va i apä-
rati-i de toate cele nedrepte §i invatati-i 1 Cu cuvAntul i cu fapta, precum
spune Pavel, I, Timotei, 4: Fii pildá credinci4lor cu cuvAntul, cu purtarea,
Cu dragostea, Cu curatenia. Pazete-te pe tine insuti i invatatura, starue§te
In ea, caci facand aceasta, te vei mAntui i pe tine i pe cei ce te asculta".
Fiti deci gata pentru toate orAnduirile duhovnice§ti, ca sá urmati acelui
fericit glas: Bunule i credinciosule rob, peste putine ai fost credincios,
peste multe te voi pune, infra in fericirea Domnului tau". Aa sá fie, fle.
Stojan NovakoviC,Byx»apa sa Cp6e clA 1727 u 1734, in Llamas cpueicoi, rumor Apyurrsa,
46 (1878), p. 230- 242 (apud Emil Turdeanu, Din vechile schimburi culturale dintre llomdni
Jugoslavi, in Cercetdri litPrare, III (1939), p. 187.
Sibiu : Biblioteca Mitropoliei.

Triod, RArnnic 1735.


Semnalat de Dr. Gh. Bran, In Graiul Maramuresului, nr. 94 din 31 Alai 1935, p. 3,
nr. 19 (prima lista), ca existent la biserica din comuna Barsana (Maramure).

Apostol, Ia0 1736.


Semnalat de Dr. Gh. Bran In Graiul Maramuresului, nr. 94 din 31 Mai 1935, p. 3,
nr. 20 (prima lista), ca existent In doud exemplare la biserica din comuna Ieud.

Calendar, Brwv 1737.


Gh. Bogdan-Duicd, Tipogratul Popa Petre, In Tara B irsii, 1 (1929), p. 76-78, re-
produce insemnarile lui Thomas Tartler pentru anul 1737 (dupä. Quellen zur Geschichte der
Stadt Brass6, vol. VIII (1918), p. 194), unde se spune ca un popá valah. cu numele Petre,
a tiparit in Scheil Bra,ovului un Calendar romanesc pe trei coale, vt1nzand Cu 60 dinari
exemplarul.
Calendarul acesta nu este cel dintdi, In romanWe, cum zice Th. Tartler, pentruca
la 1733, Petre Soanul a mai tiparit, tot la Brapv, un Calendar romAnesc (v. Bibl, rom.
veche, II, p. 48, nr. 207).

Clement, Episcopul RAmnicului, Inva tclturi n postul nutre, Ramnic


(1737-1749).
In-4°, peste 14 foi. N'are titlu; Incepe:
RAHMEHT KS MÍTAd Agrl AgMHE318 eriKtims. P;ELiuniKs Asil 1168A

Urmeaza 12 porunci pentru preoti sa le «plineasca cu fapt». Apoi alte indemnuri


adresate egumenilor, preotilor, boerilor, negutitorilor i celorlalti cre§tini. Pe ultima pagina
aratä sanctiunile ce va lua impotriva preotilor, (lar exemplarul válzut nu are sfaritul.
C/uj-Sibiu : Biblioteca Universitatii.
Bucure§ti : Biblioteca Academiei Romane, copie fotografica (cota 215 B).

www.dacoromanica.ro
CATAVASIER, 1743 55

Evanghelie, Iasi 1741.


Sf(11)nta i d(u)mnezeiasca evanghelie: in zilele prea luminatului i Rai -
tatului domnti i obldduitoriu a toatá tara MoldaviYa, Io(n) Grigorie Ghica
Voevodil i puratoriulu(i) pravoslaviei, prea sf(i)ntitulti kir Nichiforti Mitro-
politulti a toará tara MoldoviY. Acumti amti scristi .si cu multe nevointA la
anula dela sp(5.)senira lumii 1741, In luna lui Avgustti 1, de smeritulii intru
ierei Theodora Ianovin.
Descriu aceasta Evanghelie dupd studiul ce i-a consacrat I. Minea, 0 carie 0 cloud
tipografii ie$ene uitate, In Insemndri iesene, anul V, vol. XIII, (1940), p. 482-486. Fragment
de 169 foi, cu lipsa foii de titlu. Fiecare foaie are 29y2 cm. lungime, 18 cm. latime si 23
randuri tipdrite.
Titlul de mai sus este completat Cu mama, de Hariton Cazacul, seimen de curte, care
a mai scris si o notitä, In carte, datatit 31 Iulie 7252 (= 1744). Titlul fiind scris numai la
3 ani dupa tiparirea cartii, cand deci se gdseau usor exemplare, nu am motive di pui la
îndoialà adevarul cuprins in el.
Iasi: Biblioteca Universittitii.

Evho1oghion,1a0 1741.
Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graiul Maramureplui, nr. 94 din 31 Mai 1935, p. 3,
nr. 22 (prima lista.), ca existent la biserica din comuna Rozavlea (Maramures).

Penticostar, Ilamnic 1742.


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graiul Maramureplui, nr. 94 din 31 Mai, p. 3, nr. 23
(prima lista), ca existent la bisericile din comunele Viseul-de-jos si Leordina (Maramures).

Paraclitichi (Octoih), Iasi 1742.


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graiul Maramurefului, nr. 94 din 31 Mai 1935, p. 3,
nr. 30 (prima listä,), ca existent la biserica din Dänesti (Maramures).

Triod, Bucuresti 1742.


Semnalat de P. Constantinescu-Iasi, Tiparituri vechi rominefli necunoscute, Iasi 1931,
p. 4, ca existent la biserica din Vasieni-Ldpusna.

Ceaslov, BuzAu 1743. Slavoneste i romaneste.


1111G0G4Ogli I (le itSnmitlAt .¡TpS ciuu GAS>K6t1

A I LTOOK CAbIGE Tostiugq6Act. I ITIIVRTSCAS 4 SFIAIA6 up* 4IHh1T518i ,A,bA1Hh


PAKOHH11% E.OfillirAlt. I IIIHT110110AHT 1 TOAT% RAM *WA' J
KVIIY
*HTh: J Ks ICIAT86AA FOEHT6PIOASA M AN1IiE3i8 '671KOHSAK 1183518ASAI Kv ii 11/10,60,1
CtdITA '6iKoni a fiSaiSASrf. I &km iscib.
Al iwIl TPnorpA$S.
In-80mic, 2 foi (titlul §i pinax) + 193 foi numerotate cu m6.na.
C. Lacea In Dacoromania, IV, panca II-a (1924-1926), p. 961.
Rucdr-Muscel: Biblioteca d-lui Tache Bajan (care ne-a trimes titlul In copie).

Catavasier, BuzAu 1743. RomAneste, slavoneste i greceste.


4TpailicTk 'dim, f Mihfdrrh J 4 MIAMI 1113* 4HISALOTS-

4SA A6me, I _¡IÌIIÁi J


_p_koginkt, Rogge,.J
nwroonomiTkoHm, S T&IT'll u*A

www.dacoromanica.ro
56 CATAVASIER, 1743

Kviij 1116ZISHTli I K8 KOAT8ritla IZEHT6010A811I At AtH1sS 66K608/111 Ifi83)18/18/1 Kv ii 1111-


Ati'AT6* I 4 czisriTa iiiiconie a fiSsiSnil, I AiTY /Saja.
Al 1 Wan CTWii MIOrp#SAY .

In-120, 301 pagini nenumerotate. Este scris in romaneste, slavoneste i greceste, cu


litere cirilice.
La pag. 200 urmatoarele versuri tiparite:
Invierea ta Hristoase,
Care pre noi din iad scoase,
De fngeri e cantata
In ceruri i laudara.
Ce si pe noi cei pämantesti
Rugam sä ne Invrednicesti
Cu jalma curara',
S'o slavim nelncetata.
Pe ultima pagina:
Tiparitu-s'au acest Catavasier prin osteneala lui Ioan Stoicovici tipo-
graful.
st. Gr. Berechet, Un Catavasier necunoscut din 1743, in Biserica ortodoxa romana, 54
(1936), p. 62-66.
Biblioteca Instttutului de Istoria vechiului drept romtknesc.

Evanghelie, Bucuresti 1743.


Semnalata de Dr. Gh. Bran, in Graiul Maramureplui, nr. 94 din 31 Mai 1935, p. 3,
nr. 24 (prima lista), ca existenta la biserica din comuna Saliste (Maramures).

Euhologhion, Iasi 1744.


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graiul Maramurefului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3,
nr. 25, ca existent la bisericile comunelor Slatioara si Viseul-de-jos.

Rugticiuni pentru dobitoacele bolnave, Ramnic 1744 (7253 Sept).


In-80 mic, de 8 foi numerotate. Mira titlu. Incepe
Oamenir ar cärora vor fi dobitoacele bolnave, fntâni sa se ispoveduIasca
curata dintru toata inima sa.
La sfarsit:
Acéste sfinte rugatuni, talmacitu-s-au de cuviosulti Dascalil Kyril LeontiY,
Ieromonahulti TisméniT, de pe limba slovenésca, pre limba rumanésca, in
sfanta Episcopie a Ilibniculuï, 7253, Septemvrie 4, lada Episcopri rubitorIulti
de Diu]mnezeu Kyrti Climentti.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (236 B).

Maria Thereza, Instructii n timpul ciumii §i altor boale molipsitoare,


Cluj 1744. Foae volantä.
Formatul 27X31 cm., cu data Sibiu, 1 Ianuarie 1744.
Indeamna poporul s'a, se prezinte la casele de contumatie dela granitele tarii, unde,

www.dacoromanica.ro
ACAT1ST, [1746] 57

In schirnbul sumei de 1-34 creitari, 10 pot dezinfecta lucrurile pe timpul ciumii i a altor
boale molipsitoare.
Dr. A. Veress, Orânduieli ronzanesti vechi tiparite in Arded l (1744-1848), Bucure0i
1926, p. 7.
Cluj: Muzeul ardelean.

Acatistul Miseatoarii de Dumnezeu, (Buzau) 7253 (1745).


iiKAOlGTVIh I srps
IC ark @VITA HSCKST6t1pE Al1113ES, iuíi KS XATI P8-
I

rItli01-1H. AKgMk :t.TpdtliCTA Klink IT-InswiTs 4 311AME ii1rk 4H'hAll,ATSA811I


I
AAHk
HOEKWAk. I 11111TpOrlOAliTk 4STHFIAk â T6LIT-k Itiipa I K ipkile
zis H T h. I KS KIATSI-:EAd IbEHT6pIMISA AE AXIHISES '611HCKWI1Silk fiSaíSS j IliTk
mi. 11-kTk "scfir. I
AE 1W4H6 GTOAK6K111111 Thorpci4sSmi.
Pe verso titlului se afta o gravurti cu inscriptie slavonä, Cu data: 7251.
Bibliograriatá dupä o f4e scrisä de N. Hodo0

Antologhion, Radauti 1745.


Semnalat de dr. Gh. Bran In Graiul Maramurefului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3,
nr. 26 (prima listä), ca existent la biserica comunei Dese0i.

Apostol, 1745.
Semnalat de N. Iorga, Scrisori f i inscripiii ardelene i maramurepne, II, p. 158, ca
existent la biserica Manastirei din Remeti.

Molitvenic, Ia§i 1745.


Semnalat de D. Dan, Manastirea 0 Comuna Putna, Bucure0i 1905, p. 84, nr. 17, ca
existent la Mänästirea Putna.

Acatist, Rananic [1746].


Am vä.zut exemplar defectuos (al Bibl. V. A. Urechia din Galati). In-16', foile nenu-
merotate. Cuprinde Slujba acatistului, Paraclisul Maicii Domnului, Canon de umilint.ä,
Acatistul Sf. Nicolae, Canon de rugaciune cäire fngerul päzitor, Molitvele celor ce merg
spre somn i Rugticiunile diminetii. Dupti acestea urmeazä 12 pag. cu: «M(o)1(it)va caträ
Dumnezeul Savaothä, foarte de folosä, scoasá depe grecie pre limba romänéscd, de Dum-
nealui Constandinü Cantacuzenò Stolnicul». Apoi allá rugäciune «dupä pravila ceilugä-
rului» i Sinaxarul. Pe ultimele trei pagini, care ne-au ajutat la precizarea localitätii §i
anului de tipärire, urmatoarele:
Facutu-s-au Masta slova de nou i s-au typarit de cucernicul Popa Mihai
Athanasie Vici Typograful Ramnitanul.
s-au diorthosit Uasta carticica de Laurentie Ieromonah dela Ma-
nastirea HureziI.
Deci tiindù eu, rubitorIule de Hs. cetitorIu, ca toata apa totil iaste mai
limpede in izvorti decatti in pârae; Tara cu cât sA departéza apa de iz-
vorti, cu atata l'aste mar turbure, a§a, talmaciturile carfilorii de multi das-
cali. Deci eu lasandti alte izvoade toate, urmandti, nu m'am depärtatil de Cal-
maciturile parintelui Damaschin ep(i)s(copub.
LAnga Masta §tiindti cà toth omulti Taste greOtti, i noi vomii fi gre§itii,

www.dacoromanica.ro
58 ACATIST, (17461

sau tu cuvinte, sau in slove. Pentru acéia ne ruggrnii s5. indreptati i sg


ertati, ca si pe vol sg vd, rarte D(u)mnezeu.
In stiintd sä v5. fie la toatd obstea i atasta, cä la Synaxari unde
santti sarbätorT marl', amt.' ingr5dit numgrul cu parintejti, iarä unde raste
sdrbatoare mime pang la amiazä zi, amti pusti jurnatate de parintejti.
Sfdrsitri si lui D(u)mnezeu laudd.
Molitva tradusä. de Stolnicul Constantin Cantacuzino a aparut si intr'un Molitvenic.
Ea a fost publicata de George B. Popescu, O rugeiciune a lui Constantin Stolnicul Cantacu-
zino, In Revista istoricei, 25 (1939), p. 57-60. In once caz, in Molitvenicele tipärite la
Buzäu 1699 si 1701 nu se gaseste (comp. cu nota 1, p. 57 din Rev, ist., loc. cit.).
Pentru o editie nouä, mai Ingrijitä, v. mai jos, nr. 96, p. 67-68.
Galati: Biblioteca V. A. Urechia.
Bucuresti: Bibl:oteca Academiei Roman% copie fotograficA (245 A).

Ceaslov, Rgdauti 1746.


Samnalat de Dr. Gh. Bran, Graiul Maramurefului nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr. 27
(prima listd), ea existent la biserica din comuna Bocicoiel.

Ceaslov, Rdmnic 1746.


Samnalat de Dr. Gh. Bran, Graiul Maramurefului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr.
12 (a doua ca existent la biserica din comuna Berbesti; autorul insa afirmit gresit
cal opera este cunoscut.ä, Bibliografiei ronuinqti vechi.

Bucoavnei, Cluj 1746. Latineste i slavoneste.


Elementa puerilis institutionis in lingua latina. Haviiiiio 111:1Gillen' Ai-
TEAM KR NACTAHAEHTIO FU ILITAHCKOMZ 63111t-k. nogirkkirgmx, J HillIAAAGAm BP01110-
hfigriro KVP 011illi1KGKff Gn(-)rht Pocwouro, Iiikaq, A
alapamopocicaro Ha[A] RocTotmaro fInsOiKfliCTIld KO Orrpax, BAK:toTat PIA(c)-
'fACICAr0, A OcKaro GOIATHHICA. ILIEINATACR1 KOAONMaposoti Tunorthi4sIn,
r(c),P,Am raiA1:4.
Traducerea textului slay:

Inceputul alfabetului pentru copii, pentru invdtgturä In limba latinä.


Din porunca i cu cheltuiala iubitorului de Dumnezeu Kir Mihail Manuil
OlAavskij, episcopul Rusiei, al Muncaciului si al Maramuresului asupra oa-
menilor de religie rdsgriteand din Ungaria, vicar apostolic si consilier im-
perial. S'a tipdrit in tipografia Clujului, anul Domnului 1746.
In-80, 3 + 46 foi. Textul urmeazä astfel : un ränd latinesc i traducerea lui in slava
bisericeascä s. a. m. d.
N'am väzut cartea, pe care a descris-o, insä, Sztripszky fiador, posesorul ei. Cum se
vede din titlu, cartea se adresa ortodocsilor din Ungaria, deci Fi Romänilor; aceasta este
justificarea prezentii ei In Bibliografie. In economia ei, cartea are o parte de abecedar,
iar alta cuprinde rugaciuni, extrase din Catehism i cifrele, asemä.nändu-se cu Bucoavna
tiptiritä la Alba-Julia In 1699, In limba romä,nä.
Damian P. Bogdan, Contribuliuni la Bibliografia romdneascd veche, Bucuresti 1038,
p. 9-10 (cu bogatä. bibliografie).

www.dacoromanica.ro
TR1OD, 1746 59

Liturghii, Bucure$ti 1746.


Al3%[iIH1U 11111 (DliTe/18 I 111(TXPI'111 iÌ gimp. AHHTp6 CORR
lispiiiitonwph 1 Hòippri â II1 'mink 3,%,T08,h, â ASA K4-10111111 gig% Maps, mil A
ilpFwmcffilia.
ThispATE, 4TiS âuIK AôvkSH1s, I AH116 S ibiTpa â utiplffi PS-
â nprk wfi not 4Hsail,ATSl4tql Mmii8a8t1 Horrp$, 1WAHNIs
KWHCTS11,0111i, I IIIKOASf ROflialAh. I KS rip* cdsfiu,thlatiii
S1111 Wrrpomixhri, Kv' lIf6#1%.
IIIH cat; TynspliTh 4 Tynorpa411f1a M%-Iirkcics, 4 ti,paiutimi 168K8phiniatvph.1
¿la flhISiKAfil4 SH,A,1111i MA'1111 "3HA. I Ai KSirlipiniKSak .¡Tpe flpiwu," 116na I GTWTKA
Tvnorpa4;8ah.

22. Liturghie, Bucurelti 1746. Stems tndoitlt, a Muntenia qi a Moldovel.

In-40 mic, de 2 foi + 246 pagini. Tiparit Cu negru i ro§u.


Pe verso titlului stoma Indoia, a Munteniei §i Moldovei (facs. nr. 22) cu patru
versuri 1nchinate ei.
Preotul C. Bobulescu, Pentru ,,Bibliografia romdneascd". Carp, necunoscute, in Spicui-
tor in ogor vecin, I (1920), p. 46 qi 51. I. Row in Societatea de mdine, II (1925), p. 111.
A. Filimon in Dacoromania, VI (1929-1930), p. 378-379.
Bucure,ti : Biblioteca Academiei Boilable (247 A).

Triod, BucurWi 1746 (7255).


TPHGWOH 1 flAwk: 1 TP6.1-I IrhilTiPil 1 lie 'Sp .Prpti awe cnkse G*67,8-
Asr. L.) I mapea8ri IhScm. j KApt :famk SA6a wapx cat; TvinspiiTh 41 TpS 4 Tpirint

www.dacoromanica.ro
60 TRIOD, 1746

¡HI% AHHTO náTpa AOMIlif, Iâ np-k .jamitu,ATSASii norniS AeatHk, EV: I Mil-
GD1114,HHEI 1111KOilite I KO6K0Ah. I KS EnT.KÉHISt rip* c4siiii,ATSASA
0yrrpoKAAKIat, Kip : I H6GD(1)11Th A611I KPfiTh avAw :11 EsKspego, AA
I

r3C116. I Al ICSApHHKSA .¡Tpe Ilpitvio nona OTLKIKA I edKORHIlli Tynorpa4sSak.

In-folio, de 2 foi nenumerotate si 355 -1- 119 numerotate. Tiptirit cu negru i row, pe
doui coloane, cu 40 de rtinduri In coloana.
Pe verso titlului se and stema indoitit (Bibl. rom. veche, I, p. 509, facs. nr. 270) si
urmatearele:
Stihuri politice 12 asupra numeluI prea luminatuluI
prea InnAltatuld nostru Domnti Io Constantintl Nicolae Voevodtl.
Bung tocmire vedemti, Doamne Constantine,
CA numele-ti, cu fapta-ti, are fntru tine.
CAnda Constantinti tArie, stare fnchipufaste,
Ce §i dinù buna-ti faptg chiarí sA doveclé§te.
CA tare staI i grij4ti de casele sfinte,
Si de podoabele el, dinti suflettí fierbinte,
Càrti typArinda Thril pre limba rumAneascA.
Dumnezeu a mari daruri sA te fnvredniceasc,A,
Avea-ver MArira ta nemuritorIu nume,
Ca *i sfAntuhl Constantinü intr-adastA, lume,
SlAvi-vorti ceI urmAtori prea sfAnta Troitg,
Ne ultAndu-ti numele ce10 de bunA vita.
Pe foaia urmiitoare se afhl cti.teva extraso
din Sf. Scriptura, printre care i acela din
scrisoarea I mitre Corinteni, cap. 14, still 19:
In BiséricA voesca cinci cuvinte a
grAi cu fntelesil, ca pre altiI sA fnvägl,
de CAM zece mil' de cuvinte In limba
streing.
Pe f. 355 verso se aflá cuvintele de iertare
pentru greselile de tipar, semnate de «Stoics
Iacovici typograful» cu data: 1746.
In partea a doua a Triodului (foile nume-
rotate 1-119) sunt frumoase xilogravuri : f. jr.
Invierea lui Lazar; Rugaciunea vamesului
a fariseului (facs. nr. 23); f. 15r. Intrarea lui
Iisus In Ierusalim, etc. Unele, semnate
K. IL If., au legendele scrise slavoneste.
Cred ca Triodul semnalat sub aim' 1747,
23. Triod, Bucureqti 1746. Rugklunea de V. Popp, DiserIalie, p. 66, si in Bibl. rom.
vamegului qi a fariseulut
102, nr. 261, dar fará nicio alta
veche, II, p.
indicatie, este acesta, nu altul. In once caz,
volumul s'a tiparit in lunile Sept.Dec. ale
anului 1746, pentrucii din anul 7255, arAtal In titlu, scanInd numai 5509, vom avea anul
1746, aratat la f. 355 verso.

www.dacoromanica.ro
NECTARIE, ARBITRUL ADEVÄRULUL 1746 61.

Diac. N. M. Popescu, Prin Banatul Timiparii, Bucuresti, 1919, p. 71. I. Rosu in


Societatea de mdine, II (1925), p. 203. A. Filimon in Dacoromania, V, p. 608. Acestia trei
gresit 11 socotesc din 1747. Eugen Barbul, Biblioteca Universitdiii Regele Ferdinand I din
Cluj, Cluj 193, p. 105, nr. 9.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RonaImo (250 A).
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitätii.

Constantin, Ieromonahul, Culegere mica drept credincioasa, Moscopole


1746. Greceste.
Etwznlztov 6p06ao!ov. Ileptizov iv vq) I ipcoranoxpEastç Mav imocpsXsic xazEt
rp I yvtiqilv %lc `ATEac xx8oXtqc, xxt emoatoXtxirr 'ExxXviaç zfic 'AvaroXtx.
Zuvre.0i.v 1.1.. .v nap& Toil iv Ispop.ováxotg I KcovaTavtivou zo5 `ATtovaoutLETou, it*
xpliatv zcZno l IforX6)v Xptattavitiv, xai. TOW iv tfl OtiTxotpE% stSptfaxov.ivtov 7cparp.cersurdív,
xxi. T67ttp ix8o0i.v '1.7v.x icapi.xlzott akoic Stopsiv.
I

A topew0h) nap& To5 KupEou Mtzai-iX Tztazttivrou. 'Ey ril TurtoypacpEl TO 'OaEou
I

xat Oso?6pou I Ilazpbc tiAbv N2061.1. TO exulLatoup1o5, I Tor) iv ,c4t AtßxvEamp At.166-
Xswg xstilivou. I 0115'. 'Ev MoaxonOtet.

Culegere mica drept credincioasa, cuprinzand inteinsa intrebari si


raspunsuri foarte de folos, dupa invätatura Sfintei catolice si apostolicesti
biserici de Rasarit.
Alcatuita de cel intre ieromonalii Constan.tin dela Sf. Naum, spre fo-
losul Crestinilor de rand si al negustorilor ce se gasesc in Ungaria si data
la tipar ca sa se impartä, Mira plata.
Indreptata de Domnul Mihail Hypishiotes. In tipografia Cuviosului si de
Dumnezeu PurtAtorului Parintelui nostru Naum, facatorul de minuni, cea
care se erg pe Livaniscul Devolei. 1746. In Moscopole.
In-40 mic, 2 foi nenumerotate 4- 104 pagini. Paginile 3-4 liminare, albe. Paginile
Incadrate in chenar de linii. Sub titlu un ornament floral In jurul unui cap.
Nu stiu origina ieromonahului Constantin, autorul cartii (Rometn macedonean1).
Credem cá opera a fost repartizatit de Ion Bianu, Seqiei de crirti romrtnesti vechi, hind
tiparitit la Moscopole, centru romemesc din Macedonia, pentru negustorii macedoromAni
reispemditi in Ungaria.
Titlul tradus de dl. Alexandru Elian.
Bucuresti: Biblioteca Acaderniei Rometne, dar dela Pericle Papahagi (250 B).

Neotarie, patriarhul Ierusalimului, Cartea arbitrul adevärului # al


dreptatii, traducere in limba araba, de Silvestru, patriarhul Antiohiei, Iasi 1746.
Eastratie Argentis, Manual in contra infailibilitatii Papei, traducere in
limba araba de Masaad Nasu din Damasc si publicata de Silvestru, patriarhul
Antiohiei, Iasi 1746. Limba araba (amandoua tiparite inteun volum).
Pentru titlul original arab, v. p. 02, facs. 24.
Cartea arbitrul adevarului si expunerea dreptatii, alcatuita cu multa si
desavarsitä intelepciune de cucernicia sa parintele si filosoful kirios kir
Nectarie, prea fericitul patriarh al Ierusalimului.

www.dacoromanica.ro
t 1;;,,A,1 43.) 4 A;t1 17,9

te 415 *65,b till *67-.44 0-40 idy;


saffiV'e. kel2"1")1 .0 -;4'd
ok) Sal I

(4) Al* 6.0;:;..) fivs,?,,I2,hi


creltt,SIti 1 *Ara.01
4r.); 14:;v0:4P.9c):1,stt,4.0 ott), ..5 bat,

olp 01_71,11 3,4frL)


ifj,j, 0-1_01 It L.311.,.j,t
04) -9i? -910. ug).".31t.(::U'r
cjc ,1 J5,/LJJt (s6.))(1
t ,Niftr J1
,:ps St, cts _9313,11 )31,0. Is

lib4.11 04CF11);A* koA3.)&-fk..;.r atill.t),00. Ott?


1....)t()%;4.11 )).1, &A_,r.N
v 194 Lv "

4X.p.
4. Sal; V e.65:, ("tit) 1 c.o.1
4:111 LI: r
J.ja +I v 44.
411.V.e30 I j )4. 1.1f:elSkiA,,
ILMaral
se

qVg " tgit2


24. Nectarte, Arbitrul adevdrului si al dreptiltii, Imp 1746. Pagin1le ca titlu.

www.dacoromanica.ro
NECTARIE, ARBITRUL ADEVIRULIII, 1746 63

Raspunsul catre monahii latini trimisi In partile Orientului i locuitori


In parnantul sfänt, cautánd Cu toata silinta lor a contraria si a combate
religia Grecilor ortodocsi.
Aratarea catorva greseli ale bisericii din Roma.
Tradusa din ambele limbi, greaca si latina, In limba araba, dupa textul
original, In anul crestin 1733. I Dar acum s'a tiparit din nou cu cheltuiala
si sub Ingrijirea parintelui cel fericit kirios kir Silvestru, patriarhul Antiohiei,
din staruinta slavitului i cinstitului Domn, conducatorul tarii Bogdaniei,
loan Bey 1, fiul lui Nicolae Bey cel cinstit, si cu blagoslovirea fnaltimei sale
preotesti, a parintelui mitropolit kir Nichifor, cel plin de fericire pentru
mai sus pomenita tara, In Iai (orawl> cel de (Dumnezeu> pazit i rese-
dinta tarii Bogdaniei.
In anul 17462, cu n'Ana Insotitorilor patriarhului antiohian pomenit
mai fnainte, Diaconul Gheorghe din Alep si Mihail Dimitrie calugär.
Formatul 15, X 21 cm.
Cuprinde 6 foi nenumerotate + 265 pagini numerotate; urmeaza 4 pagini nenume-
rotate, din care primele 2 sunt albe 56 pagini numerotate + 3 pagini nenumerotate
(ultima albift).
Colatiunea paginelor; cele nenumerotate: pag. 1 albä; pag. 2-3 titlul (v. facs. nr.
24); pag. 4 are stema Moldovei, lucratä primitiv in xilografie: capul de bour are intre
coarne o stea, iar deasupra soarele si luna, (v. facs. nr. 25). Toate acestea incadrate inteo
ghirlandà de flori, care, in partea superioarä, are coroana de domn sustinutá la dreapta
si la stAnga de doi ingeri, cari tin in metini sceptrul i spada. Sub acesti ingeri, alti
doi ingeri.
Intre flori sunt ascunse urmittoarele initiale slavone: I. I. H. E. M. F. .3. MA., adicä.
1111.onAittcon (I0 loan Nicolae voevod Mavro-
lw IlV4H HHK011d1 RO(ROM 11114epoKom4T rocnoAap simm
cordat domn tarii Moldovii).
Sub stemä., urmatoarele patru randuri In limba greceascä, transcrise Insa in litere
arabe :
Itoávvou lunivvou Nrito)aiou Boe66bx ro 5 stiadeovisoo %al cpaoxpiaToo tp.tby cebeillT00
4rrep.óyoç neicrfiç 1110306),mxict;, noW Tix ET1 (Lui loan Nicolae voevod, prea evlaviosul si de
Hristos iubitorul nostru Domn i stitpán al intregei Moldaviei, multi ani).
Pag. 5-8 prefata patriarhului Silvestru; p. 9-12 tabla de materii.
Pag. 1-265 numerotate. Textul polemicei: cartea I, p. 1-76, cartea II, p. '77-190;
cartea III, p. 190-265.
Prefata lui Silvestru, patriarhul Antiohiei (p. 5-8):
Slava Domnului In veac.
Silvestru, cu mila lui Dumnezeu patriarh al Antiohiei si al Intregului
Orient.
Harul Dumnezeesc i binecuvantarea cereasca sa fie pentru toata, ceata
preotilor credinciosi i pentru intreaga noastra turma de Arabi ortodocsi;
sa le fie caläuza fntru savarsirea faptelor mAntuitoare, amin.
Dar dupa aceasta, spune sfintitul parinte si de abondenta Intelepciune,
pastorul pastorilor, kirios kir Silvestru, patriarhul plin de fericire al Antio-
loan Mavrocordat, domnul Moldovei, 29 Iunie 1743 Mai 1747.
1 In original 1742. In numerotatia veche araba cifra 2 se scria la fel ca cifra 6,
numai intoarsei : 2 p., 6 4; usor se explicá, deci, gresala tipografidi 1742, In loo de
1746. In epilog irisa, este tipärità data exacta: 1746.

www.dacoromanica.ro
64 NECTARIE, ARBITRUL. ADEVIRULUI, 1748

hiei Kc,ä.'ruia) Dumnezeu sä-i prelungeasch arhieria, ca sí mai avem bine-


cuvb,ntarile lui, din bunritatatea sa, amin.
<Aceas.t6 carte> data fiecAruia dintre aceia pe care-i intereseazá., dintre
fiii nostri suflete§ti, fii ai sfäntului scaun apostolic antiohian. S. se stie:
ft (312

Nst gil..dt2s11' ge-Asl% 4.

,Tht-r
.0. .9.; 4
40.5.st
,p
j2u
L*44 (Jo
jiJib
LJ6L í.i49.9Io
4. 4.1 lb
Fig$
25. Neetarie, Arbitral culeveírului si al dreptiiiii, Iali 1746. - Stoma Moldovei

and am intrat ntarile Bogdane, in anul crestin 1735, scopul nostru a fost
sí tiparim carti biserice§ti §i altele pentru interesul crestinilor.
Du§manii bisericii lui Christos, insä, aceia de ritul Latinilor, cari sunt
contra doctrinii bisericii noastre sfinte §i drept credincioase, ne-au turburat

www.dacoromanica.ro
NECTARIE, ARBITRUL ADEVXRULUI, 1746 65

au cdutat sä ne inläture.' Aceasta au facut-o din indemnul tatalui lor, diavolul,


ca sä ne desfiinteze, pentrucä avem gAnduri bune. Abia am putut sä tipArim
aceastA carte, cu nesfArsitA obosearä; deaceea sunteti rugati sä nu luati in
seamA neglijenta compozitiei si a tiparirii. Dar fiti atenti la Intelegerea ei,
la destAsurarea frazei si la expunerea versetelor, pe care nu le-am gresit
In copierea lor; fiti atenti ca sä, puteti ráspunde la intrebarea acelora cari
vä contrazic.
SA rugati pe Dumnezeu pentru fiul nostru spiritual si iubitul nostru,
fnteleptul loan Bey 1, fiul räposatului Nicolae Bey, stäpAnul provinciei tuturor
tärilor Bogdane, dea o vieatá, lungA, fncrederea i stäruinta lui pe tron,
ca sä Ingäduie tipArirea si a unei alte cärti, Mika,' este iubitor de bine.
Am tiparit din acest volum 1.500 exemplare, ca sä fie ráspAndite intre
crestini, iar binecuvAntarea sä fie peste voi a doua si a treia oarA.
Mai jos iscalitul, In iubirea noasträ, Silvestru, cu slava lui Dumnezeu
cel inältat patriarh al Antiohiei si al Orientului fntreg.
Tabla de materii (p. 9-12).
Cartea IntAia :
Cap. 1.. (Un fel de prefatei a carfii insäksi).
Cap. 2. CA numele celor phcAliti de ei (Latini), sunt scrise pe tablä la
ei (Latini).
Cap. 3. Despre felul cum pacAlesc prin ispite i ademeniri de bani.
Cap. 4. Noua invdtaturA a acelor callugäri produce o nouä credintA.
Cap. 5. Ardtarea cauzei pentru care au inventat Latinii aceastA credintA
nouA si o propagA elevilor lor In predicile i invätAtura lor.
Cap. 6. Despre spionajul acesta
Cap. 7. Despre cauza pentru care a despArtit Papa pe el Insusi de
Biserica orientará.
Cartea a doua :
Cap. 8. Despre sfänta ImpArt4anie a mirenilor la Latini, <care> nu
este desavArsitd.
Cap. 9. Latinii nu impArtAsesc copiil, dac,A nu au fmplinit 12 ani.
Cap. 10. Preotii Latinilor nu boteazä copiii prin stropire.
Cap. 11. Latinii nu ung pe cei botezati cu untdelemn, nici cu mir.
Cap. 12. Despre ungerea pe care o intrebuinteaz5, preotii Latinilor.
Cap. 13. Preotii Latinilor se inchipuesc ca sunt o cauzA activä in fnde-
plinirea misterelor si nu sunt ei cauza indeplinirii lor.
Cap. 14. Episcopul Latinilor, cAnd slujeste i sfinteste pAinea sfAntA,
nu impArtaseste pe preotii cari slujesc cu el.
Cap. 15. CA Papa se impArtaseste cu trupul domnului cAnd i se pre-
zintA, dar sand jos (pe scaun).
Cap. 16. La Latini färA nici o explicatie logic,A, preotul slujeste in noaptea
Nasterii Dumnezeului nostru, trei slujbe consecutive.

I loan Mavrocordat, domnul Moldovei, 29 Iunie 1743 Mai 1747.

22671

www.dacoromanica.ro
66 NECTARIE, ARBITRUI, ADEVÁRULUI, 1746

Cap. 17. Rdspuns impotriva Latinilor, pentru postul de Sambätä.


Cap. 18. Fara vreo necesitate sensibila corpului, Latinii permit desfiin-
tarea postului 5i dau voie la mancarea carnii, mai ales acelora cari sunt
bogatasi.
Cap. 19. Despre ceea ce au schimbat Latinii din sistemul altarelor,
la inchinaciuni, iar felul in care au randuit srantul prestol, este cu totul
altfel decat In vechea rdnduialä crestina.
Cap. 20. Preotii mirenilor, la Latini, sunt necdsatoriti.
Cap. 21. Despre sarutarea semnului crucii sfinte, care este pe picioarele
Papei.
Cap, 22. Despre schimbarea socotelii sarbatorilor Mntelor Pasti.
Cap. 23. Schimbarea deasa a gradelor bisericesti pe care o face Papa.
Cartea a treia: i).
Cap. 24. Cum sarbatoresc monahii europeni Botezul Domnului, la
Ierusalim.
Cap. 25. Despre monahii iezuiti.
Cap. 26. Despre c,alcarea drepturilor de catre iezuiti si mincinoasele
lor argumente.
Cap. 27. Povestirea unei femei pe care iezuitii au facut-o papista
(catolica).
A doua opera:
Enstratie Argentis [Manual In contra infailibilitalii Papel], traducere
In bimba araba de Masaad Na5u din Damasc si publicata de Silvestru,
patriarhul Antiohiei, Iasi 1746.
Cartea, cum am spus, n'are foaie cu titlu.
Dup.* cele 265 pag. numerotate ale cartii Arbitrul adevarului, urmeaza 4 p. nenu-
merotate + 55 pag. num. -I- 3 p. nenum. (ultima alba).
Colatiunea paginelor: p. 1-2 nenum. albe; p. 3-4 cuprind cuvinte de lauda lui
Dumnezeu, dupá care urmeazä aceste precizari nesemnate despre opera tradusa si au-
torul ei, Eustratie Argentis:
... spune savantul stralucit Cu merit, filosoful cercetator si teologul
atent, kir Eustratie Argentis, doctorul care este din insula Hio si Dum-
nezeu sa-i dea fericire si rasplata muncii sale ca ratacirea papista si is-
pita latina cea noua s'a räspAndit In tarile arabe, lntre crestini, din
cauza discipolilor ispititori veniti In aceste tari pentru a rasturna religia
ortodocsilor si pentru a ispiti pe cei simpli. Acesti discipoli n'au idee de
problemele religioase si nu cunosc cartile teologice. lar ispita, prin vorbe
teosoace, explica parerile lor 5i credinta cea noua, care are de scop a ajunge
<acolo> ca Papa Romei cea veche este capul bisericii, el singur si loctiitorul
Domnului Hristos II-14°o intaietate, in biserica intreaga de pretutindenea.
Asa fiind <pretind ei> cd este urmasul stAntului Petru, capul apostolilor si
ca este el singur infailibil de greseli in credinta.

' Aceastá carte nu este amintita in prefatä, dar In text se aratä ca Incepe cu cap. 24.

www.dacoromanica.ro
ACATIST, [1747] 67

M'am hotgrft sä combat pgrerile lor §i sg resping credinta lor prin ce


am scris In domeniul acesta, pentru aceea, co sg fie folositoare credincio-
Olor no§tri ortodoc§i, cari sg nu se mai fn§ele cu amggirile lor, sub care
se cuprind rätäciri §i Indoeli.
Dumnezeu este indreptgtor la adevär; care El este fntoarcerea.
Pag. 1-56 textul; lipsind un titlu special, reproducem cele tipdrite pe pag. 1 nu-
merotatd:
in numele Tatglui §i al Fiului §i al Sfäntului Duh, fntr'un singur Dumnezeu.
O mica scriere In care se rhspunde la infailibilitatea Papilor Romei
(lucru mincinos), scrisg de savantul strglucit kir Eustratie Argentis, doctorul
care este din insula Hio.
Aceastä, scriere aftrmg pe scurt §i lärnure§te ciar tuturor, cum Papa
dela Roma poate considera schismatic pe cine vrea; cg, fnteadevgr, sunt
schismatici multi dintre Papii Romei §i cg biserica soborniceascä frivatä, cg
Papa Romei poate §i el cgdea In erezie.
A tradus-o din limba greacg, In care s'a alcätuit, In limba arabg, preo-
tul Masaad Na§u Damaschinul (din Damasc), In Cairo <din> Egipt, In anul
1.740 cre§tin.
La pag. 57 (prima nenumerotatä.), sunt vignete inflorate (xilografii), care aratd sfdr-
situl volumului. La pag. 58 (a doua nenumerotatd) se ala urmatorul epilog, care se referä
la volumul intreg, deci la ambele opere:
S'a terminat tiphrirea acestei binecuvantate cgrti numitä Arbitrul ade-
va rului ,si, expunerea drepteitii, opera cinstitului pgrinte §i a filosofului iscusit
In fntelepciune, kirios kir Nectarie, prea fericitul patriarh al Ierusalimului,
ca räspuns cgluggrilor latini, la 13 Iulie, In Ia§i <ora§ul> cel bine pazit,
care este scaunul guvernului tarilor Bogdaniei, In Mängstirea Mata
Sava. Au dat ajutor la tipärire Mihai Bezi, de fel din Kodrt-al-Dahab, In
apropiere de Tripoli din Siria §i Diaconul Gheorghe din Alep, din suita pa-
triarhului Antiohiei, prea fericitul kirios kir Silvestru §i aceasta In anul
cre§tin 1746.
SfAr§itu-s'a cartea cu ajutorul rugäciunilor fntru Domnul.
Traducerile din limba araba le-a facut d. Emil Muracadé, bursierul Patriarhiei din
Damasc, la Bucuresti.
Anal. Acad. Rom., Partea administrativd si desbaterile, s. II, t. 35 (1912-1913), p.
113-114. Dan Simonescu si Emil Muracade, Tipar romdnesc pentru Arabi in secolul
XVIII-lea, in Cerceldri ¿iterare, III (1939), p. 21-26 (si extras).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (250 C. D.).

96. Acatist, (Rämnic 1747 ?).


In-160, f. 2-235 si 1 foae nenumerotatä (exemplarul vazut de noi, este defectuos).
Tipar negru si rosu, cu 15 randuri pe pagina. Literele, ornamentatiile (la fila 42 v.
xilogravura Maicii Domnului cu lisus in brate, semnatá A. mvx: T. P.), formatul sunt la
fel ca in Acatistul tiparit la Rámnic, 1746 (v. mai sus, nr. 88, p.57-58). Textul, cu unele
deosebiri ortografice, asemdnator, ceea ce ne face sil, consideram acest Acatist ca o nouä,
imediatá si mai ingrijitli editie a celui precedent.
Cuprinde: Slujba Acathistului (f. 1-42 r.). Cinstitul paraclis (f. 43 r.-62 r.). Canon de
umilintä (f. 62 17.-78 v.). Acathistul Sf. Nicolae (f. 79 r.-121 r.). Canon de rugdciune catre

www.dacoromanica.ro
68 ACATIST, 117471

ingerul päzitor (f. 121 v.-140 v.). Canon catre toll 0110 (f. 141 r.-151 v.). Slujba Precesta-
niei (152 r. 172 v.). Diferite rugaciuni «spre somnil», «a diminetii» (f. 173 204 r.). ((M o)1(i)tva
catra D(u)mnezeu Savaoth, foarte de folosil, scoasä de pe grecie pre limba runanéscii, de
DumnealuI Constantinil Can tacuzinò Stolniculti (f. 204 v.-214 ). Sinaxariul (f. 215 r 235 r.).
Molitva de calatorie (f. 235 v.-235).
La sfarsit, pe foaia nenumerotatà, recto:
In tiint5, sa vä, fie la toatá, obtea i atasta, c5,' la synaxarr, unde Matti
sàrbatorl marl, am ingrä,dit numArul Cu parinteja, iarA unde Taste sarba,-
toare numai pankla. amiaza zi, am pus jumdtate de parenteja.
Pe verso:
S'au tipArit i s'au diorthosit de Dimitrie. typ. Ram.
Tuturor Pravoslavnicilor cetitori, mä, rog, once gre§alä yeti afla in
cuvinte, sau in slove, indreptati Cu duhul blAndelelor, zicând tott: Dumnezeu
larte, ca i îniv sa aflati ertacTune dela lesne ertatorTul Dumnezeu, a
caruTa Taste slava in veaciT veacilor, amina.
Bucuresti: Biblioteca d-rei Georgeta VttAianu.

Penticostar, Bucure§ti 1747.


Semnalat de Dr. Gh. Bran, Graiul Maramuresului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr.
29 (prima listä), ca existent la biserica din comuna Botiza. N. Iorga, Scrisori si
ardelene fi maramuresene, II, p. 192, la biserica din comuna Teius.

Triod, Blaj 1747.


Semnalat de Dr. Gh. Bran, Graiul Maramuresului, nr. 94 din 30 Maiu 1935, p. 3, nr.
14 (lista a doua), ca existent la bisericile din comunele Viseul-de-jos, SapAntz,, Valenii,
Ieud, Sã1ite, Berbesti, Borsa i Budesti.

Maria Therezal Poruncli pentra interzicerea circulafiei banilor austriaci


prile otornane supuse, Dial 1747. Foae volanth.
Porunca prea-indltater i prea-putearnicii DoamniT ImpdrAteasiT i CraiasiT
DoamneT, DoamneT Mara Therezii, cu carea sa opre4e petreacerea banilor
inparate§tr §i craetr in Virile Portii otominice§tT supuse, scoasä, de pre letinie
In limba rumineascA §i tiparita in Scaunula arhierescO, in 131*, anula
Dlolmnulur 1747, in luna luI Avgusta, in 27 de zile, de Dimitrie PandovMu
ti pografulti.
N'am viizut exemplare. Prima tiptiritura blajeana. N. Iorga, Scrisori i inscriplii
ardelene cj maramuresene, I (In Studii fi documente, XII), p. 48, nr. XCI.

Ceasoslov, Bucure§ti 1748.


li11G0Gd'OE.11 I Kp flíItI1, Ciille CASHULI AE I
3i, IIIù M H6allT1KSA1k
Ti'll'hpATI1, SliAEAEI FIA KpEq11-111SASI1 WI) no* .¡WhALOTSASII, I A6A11111,
CbRA'hASHT45010 â T6ATit I 11,Ap4 psnursirkcini. hi, KWCTtIITIIH, iliavAdE, I KM-
ROA: llittROOKOpAATx, I Kt3 CrirOCA011iNYitt Hp* c iITSSH NIV-IT(10110AtiTh, Ilk 00.-
rpOKAAKIffli, I KO; IlSk*HT6 KplfTiFISAII. I KS "A" Ki418,71 KixTSANAlt GIS Th194111T11
cdsriTA 1121STI10110ME4I1t CICASUSM I Rstapitininwph. 1a flusak
Ai EAPESIih, EsKspow-kiisAY Tyr]:

www.dacoromanica.ro
RANDUIALA OSFESTANIEI, 1749 69

In-40, de 2 foi nenumerotate -I- 548 pagini numerotate. Titlul fncadrat In chenar negru.
Tipar negru i rosu; 26 randuri pe pagina. Cartea este impodobitä, cu vignete i capiteluri.
Pe p. 404 icoana Bunei Vestiri semnatä de Gligorie.

Pe verso titlului, stema Moldovei i Munteniei cu :


Stihuri asupra stemei prea luminatuld i fnaltatuluI Domnii
lo Costantinù Nicolae Voevodll :
Bourul, corbul i crucea, trei semne minunate,
Darurile tale vestescti D(oa)mne pré fnáltate.
Bourul, D(om)nti MoldoveI ca aT fostil te insemneaza,
Corbulti, al Pral Rumaneti stápán te-adevereaz1
Iará crucea Pravoslavia burla paznica te aratá.
Costandine prea cretinule, Cu inimá curatd,
/Vasta In véci te va pázi, cu cinste i cu pace
Si pre vräjmai fi va surpa, ca praful fi va face.
A doua foae liminara are tabla de materii.
La sfarsit, p. 548, ultimele randuri cuprind iertarea pentru greselile de tipar. Biblio-
grafiata de di. N. Cartojan.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romano (264 v.).

Psaltire, (Ia§i) 1748.


thilITHPS I Ilpop6KSASII Mil I 4n-kpITSM3fi,I ArIRHAh, IlK811111 ./apa
Id11111, TVOrkpliTrk I 750 GOTHOTOHNLIK TV110114Silli AMA I OACOCk, Iofrififill,

In-240 (11 X 8,50 cm.), cu 564 foi numerotate, grupate in 35 caiete de cate 16 sau
15 foi i unul (36) de 8 foi". Pagina tipäritä cu cernealti neagrä, are 10 randuri.
La f. 564 v.:
Sfáritulá Psaltirif $i lur Dumnezeu marire.
Si s'au diorthositil de preacuviosulil Cozma Ieromonahti
Desi nu se aratä, locul tipâririi, totusi acesta este orasul Iai, unde Duca Sotiriovici
avea tipografie.
Studiu amanuntit bibliografic asuprd-i a publicat C. Tagliavini, O Psallire ronut-
neascd necunoscald din 1748, Bucuresti 1942 (extras din Anal. Acad. Rom., s. III, t. XI,
mem. 8, lit).
Bologna: Biblioteca Universitätii (fostul exemplar al Papei Benedict al XIV-lea).

Apostol, ilámnic 1749.


Semnalat de Dr. 1i. Bran, Graiul Maramuresului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr.
31 (prima listift), ca existent la biserica din comuna Cornesti.

Randuiala osfeistaniei miei, Ia§i 7257 (1749).


piI GOG43011IfIl1iGH 4THiliCTdifik mmni, J Tv-
TVIROrA4SAI, AMA OAcoc. I K 1KipSat KfrITSAAA]
e:1 TvnorpAlft 4, iitual. da HATII "SCH3, (131/111St1oYEt.

www.dacoromanica.ro
70 OSFETTANIEI, 1749

In-40 mic, 15 foi nenumerotate. Prima foaie titlul, alb verso. Titlul este fncadrat in
chenar de flori mici.
Iai: Biblioteca Universitätii, Carte rarä, nr. 202.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne, copie fotografica (269 A).

Ordonantä pentra desfintarea at* räufiilor gird platä, (Blaj) 1750.


Foae volantd.
N'am väzut exemplare.
In-folio, 11 pagini (15 «ponturi»). Interzice transportul gratuit al diferitelor persoane,
obligändu-le sa pliiteasca potrivit cu distanta.
Lämuriri la A. Veress, Ordnduieli romdneqt1 vechi tiparite in Ardeal (1744-1848),
Bucuresti 1926, p. 7-8 (afirmatia cti este prima tipariturä dela Blaj, este gresita; v. o ti-
ptiriturä, din anul 1747, mai sus, p. 68, nr. 99).
Cluj : Muzeul ardelean.

Ceasoslov, Blaj 1751.


miiGOGilOgh IXamk I -a -01114iTAWK (sic) KO .¡T:ICH I TI(1114ATk I COM CT'lx-
nauitipt rip.h .tdrIxtIKATfil Kicapo-Ayhmcill
I
06636117 Ks mirocAoKiliTml
: IIGTPRI fiaPOIlh KtmipgiuSnSil. I 4 GdsiiTd Illaomcwipe I 01,E na &wig)]
ita fliignk A§ net ICC I All'HA [Ga]S TOP' Ae ISS9*(1Hilrait Hai [K]tla[H1:80] JWil
I

Eaciinire K... (hartia rupt6).


Cele douá exemplare ale Academiei Romäne neavänd primele foi, am reprodus
titlul dupä copia trimeasa de Protopopul Ilie Däianu din Cluj, lui Nerva Hodos.
rile trimise arata cá exemplarul Pr. Daianu e mai complet dead exemplarele Academiei
anume: are format in-160, 2 foi nenumerotate + 660 pag.; paginatia lipseste la ceiteva
foi dela sfärsit.
Tipar negru, ca litere de 2 mitrimi ; 17 ränduri pe paginä. Pe verso titlului se afta
reprezentatà manästirea din Blaj, in gravura stipatä de Vlaicul (v. facs. nr. 296 din Bibl
rom. veche, II, p. 141) cu urmatoarea legenda

Adasth mdnastire o au inceput §i o au inzestrat imp6ratul Carol al 6.


1. 1738 §i o au isprävit firca sa M. Theresia pe sam[a] Episcopii §i a Ca-
lugarilor RumAnesti.
Tot de Ylaicu sunt säpate urmatoarele gravuri: pe p. 102, Iisus fnconjurat de Sera-
fimi si Heruvimi, semnatd: «1751 Vlaicu»; foae intre p. 172-173, sfatul arhiereilor pentru
condamnarea lui Iisus, nesemnata; foae Intre p. 182-183, batjocorirea lui lisus, semnatd
«Vlaictin; foae intro p. 196-197, rastignirea pe muntele Capatänilor, semnata «Vlaicu,
p. 216, icoana impärtasaniei, semnata «Vlaicul», repetata i la pag. 606; p. 238, lisus rastignit,
semnatá. «Vlaicul»; p. 258, infasurarea lui Christos in giulgiu, semnata «Vlaicul,; coborirea
In morn-ILA, semnata «1752 Vlaicul»; p. 388, Invierea lui Christos, semnata «Vlaicul».
Lipsind foile dela fnceput in exemplarele Academiei, reproducem dupä copia comu-
nicatä de Pr. Daianu:
Predoslovie dtra cetitori.
Iubite Cetitorible, socotina lipsa cé mare, care se aflA in Némul
nostru, nu numai de spre parté iubitorilor de RugAcIunl, pravoslavnicY mi-
rénY, carii de , apte ori in zi a lauda pe Dumnezeu Cu Proroculti Davidti, au
cetindii, au ascultAndti, poftesd; nicr nu maI de spre parté tinerilorù, carii
a invata i a sd deprinde_ in sfintele scripturI doresd, ci Inca mai alesti

www.dacoromanica.ro
SLITJBA SF. TIMOTEI, 1752 71

despre barté Preotilorti, caril pentru darulü Preotiel santa datorr precumtl
stanta Besérica invatä, in toate zilele a-§I ceti Pra§ila, adeca céle apte
Laude ale WY Davidri, de sfanta Besérica a4ezate i randuite. Si macarii
ea pentru lipsa cartilorti,''adeca CIasosloavelora, cati PreotI nu fard mare
pagubire sufletésca, ii.parasesc acé datorie. Dreptii acéla, ca sas vindece
catui de catii acrasta mare scadére, ne-am nevoitil pentru binele i folosula
Tau celi sufletescti, a da in typarIu Ciasoslovri, urmandii izvoadele céle
drépte i dinateinsale culegandii céle mai de lipsa spre folosula Tau, pre-
cum0 urmatoaré scara ti le va arata; i infrumusetandu-le cu Icoane, carele
arata in sine talcuiré Laudelorti, puinda i Pashalira Cu randuIala mal pe
scurtil, pentru a ta uwrare.
Decr dara cet4te in pace, pe Dumnezeu in toata vrémé lauda i cu
rugkrunile tale, céle de pururé nof, roaga-15 al VA catra Hs. rugatoriI
Iero-Monasif de la
Colatiunea paginilor, dupä ex. Academiei Polunostnita de toate zilele, p. 33-67.
Polunostnita Sämbetii, p. 68-95, a Duminecii, p. 96-101. Inceputul utreniei, p. 103-164.
Ceasurile 1-8, p. 165-215. Inceputul obeadnitii, p. 217-237. Ceasul al 9-lea, p. 239-256.
Sub formä de titlu : «Ränduiala a laudei ceii de a saptea», p. 257 -283 (Vecernia). Pa-
vecernita midi, p. 285 -301, cea mare, p. 302-358. Troparele Triodului, p. 359 -387. Cea-
surile Pastilor, p. 389-396. Troparele Penticostarului, p. 397-408, ale Invierii, p. 409-433.
Troparele peste toatii säptamana, p. 43f-443. Troparele i condacele sfintiloril de obste,
p. 444-468. «Bogorodnciele ...», p. 469-476. Synaxariu, p. 477-573. Cinstitul paraclis, p.
575-605. Slujba Sf. Pricestanii, p. 609-643. Rugaciunile mesei, p. 644-647. Insemnare
pentru intelesul Pashaliei i Pashalia, p. 647-e52 (restul lipseste In exemplarul Academiei).
N. Iorga, Scrisori si inscriptii ardelene si maramuresene, II, p. 100 (exemplar la
Feleac). - A. Filimon, Dacoromania, VI (1929-1930) p. 379-380 descrie exemplar defec-
tuos i pune gresit anul 1752.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne (280 A). - Cluj: Biblioteca Pr. Elie Daianu.

Mineiu, Blaj 1.751 (?).


Semnalat de Dr. Gh. Bran, Graiul Maramuresului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3,
(prima listä), ca existent la biserica comunei Purcäret.

Octoih, Bucureti 1752.


Semnalat de P. Constantinescu-lasi, Tipdrituri vechi rominesti necunoscute, Iasi 1931,
p. 4, nr. 2, ca existent la bisericile din Goiani (Läpusna) si Ohrincea (Orhei).
Octoihul citat de Gh. Bran, Graiul Maramuresului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr.
33 (prima listä), existent la biserica din Vad, ca tipärit la Blaj, credem el n'a existat, ci
el trebue sä fie acesta, tipiirit la Bucuresti.

Slujba Sf. Timotei, (14) 1752. Grecete.


'AxoXou0Ect To5 V eiyEotç IrIsp6ç 1i.îv TLo0o apxtsztax6nou 11pootow4aou, Euv-
riOsicsa 1.1.è1) nxperc ro5 XoTtorcettou StastaxiXot) v v Ixattp atieSlort.Ti7g CI)(04ç, xoptou
NotoXecou XtXtoSpoilicog, Tuntoestax Sta. SaniviK zoi) Xortunarou etpxovzoç Tpa-
Tty>5 KopItC1 IIXtecanot) zal kotspwestax Tcp navtsptotctry apxte7ttax6ny ilpotxovviriou
xupty 7topty Notyp6py, v.^ TelloYET; to5 ticpiPoutrou xxt enagecrcecrou atiOivtou
Itxt -6'sp.rivoc nicrtic MoXao6X2ztu, xoptod xuptop Itoetvvou KwvarctvrEvou 111txatk

www.dacoromanica.ro
72 SLUJBA SF. TIMOTEI, 1752

xoeErCx 3os66a; &rixtepctre6ovzoc; To5 7CCOLepunizoo mrporcoXEToti xtipIon lcupf ou


xd.)6ou, rap& Ao6x,x, Eurripty Turcoypicpy, zCii ix vijç v-sicson 0ci3ou. .a4v6"..
Slujba celui fntru sfinti parintelui nostru Timotei, arhiepiscopul Pricone-
sului. Alchtuita de prea fnvdtatul dascal al scoalei domnesti din Iasi, Domnul
Niculae Hiliodromeus i tipAritd cu cheltuiala prea invätatului boier grdmätic,
a dumnealui Iliascu si fnchinatä, Prea sfintitului arhiepiscop al Priconesului,
Domnul Domn Nichifor, sub domnia prea Indltatului si prea cucerni-
cului Domn i stdpAnitor a toatä Moldova, Domnul Domn loan Constantin
Mihail Racovitä. Voevod, pästorind Inalt Prea Sfintitul Mitropolit, Domnul
Domn Iacov, de cdtre Duca Sotiriu tipograf, cel din insula Thasos, 1752.
In-40, 38 foi nenumerotate (ultima alb6). Pe verso titlului armele lui Const. Mihail
Racovitii Voevod (sterna Moldovii?). F. 2 r. epigrama lui Duca Sotiriu adresata Domni.
torului; verso, gravura Sf. Timotei.
Traducerea titlului de d. Alex. Rijan.
Mgr. Louis Petit, Bibliographie des acolouthies grecques, Bruxelles 1926, p. 285-286.
Emile Legrand, Mgr. Louis Petit, Hubert Pernot, Bibliographie hellénique au XVIII-e siécle,
t. I, Paris 1918, p. 403-404.

Muntele Athos: Biblioteca M-rii Xeropotam.

Iacov, Mitropolitul Moldovei, Pastoralä, (Iasi) 1752. Foae volantd.


D. Dan, Mdnastirea si comuna Putna, Bucure§ti 1905, p. 95, nr. 97 aminte§te, dupä In-
ventarul
«0 carte pastoralä, tipdritd, dela mitropolitul Iacov, din 28 August 1752, adresata
unui oarecare preot Dimitrie».

Ceasoslov, Blaj 1753.


A. Filimon, Dacoromania, VI (1929-1930), p. 380 descrie o noua editie a Ceaslovului
din Blaj 1751 (v. mai sus, nr. 105): exemplar defectuos; in-8°, p. 21-586. Are tiparul, fron-
tispiciile, gravurile (semnate de gravorul Vlaicu) asemanatoare cu cele din Ceaslovul
1751, deosebitd fiind numai rAnduirea textului In pagini. A. Filimon da ca an de tiparire
1753, pentrucd, dupa acest an, tipografia din Blaj a introdus unele Inoiri tipografice
tehnice, care nu se gasesc In Ceaslov.

Evanghelie, Bucuresti 1753.


Sfänta i Dumnezeiasca Evanghelie Cu voia luminatului i fritiltatului
Domn i obldduitoriu a toatä Tara Rumdneaseä, Io Nicolaie Alexandru
Voevod Mavrocordat, cu blagoslovenia i cu toatd cheltuiala purtdtorului pra-
voslaviei, prea stintit Chir Daniil, mitropolitul a toatd Tara Rumâneascä si
exarchu plaiurilor. Acum Inteacesta chip tipdritd i diortositd, in scaonul
Dumniealui, In Bucuresti. La anul dela spesenia lumii 1753.
De cucearnicul intru preotie Popa Stoica lacovici.
Comunicat de dl. prof. I. Crticiun din Sibiu.

Liturghii, Bucuresti 1754.


Semnalat de Dr. Gh. Bran, ca existent la biserica comunei Dese§ti, din Maramure§
cf. Graiul Maramuresului, nr. 04 din 30 Mai 1935, p. 3, nr. 35, prima lista).

www.dacoromanica.ro
IOAN TH. CALIMACHI, CARTE DE MAZIL, 1758 73

Alfavita sufleteascd, I4 1755.


1111441EHTP1 I Gg4)itaTICK1 cum 4sono[c8]nk M$61111 X TSTSptirok I IiiAwph
[tie] CitRirf11,81ACIVI%tS ,,NAMS'ItS KS in II/11041M 11I4M11 4TA[10] 471113
atliCTAWIt IIflK TVIllipAIT'It. 4. 3HAEAE np.h llSmiii1kr8nSil, [Infi n]rk ;:tarkaitaTsasil
I

Abauisasri tióIcTpS, It risiiTefi FVKI Oailt.WI. KS BildrOCA[ORIHTA] up) Ks TOtiTit


KYEATSPAAd np-kwc4s4]luliTSASil iiiHT[110110Aiirk DNS KVIlld I iihtcb[Rfi 4 cdsxwra
igHTp0110ATI 4%Miii,, Al' a4H rHrY GTAHORWIH Tunorp4.
Autorii Bibliografiei..., vol. II, p. 300, nr. 483 au bibliografiat gresit sub anul 1785
(in loc de 1755) si incomplet aceasta carte, studiatä, din punct de vedere bibliografic, cu
toatd atentia, de N. - A. Gheorghiu, Glosse bibliografice, Bucuresti 1937, p. 6-12.
In-80 mic, de 5 foi nenum.± 253 foi, tipar negru, cu 19 rAnduri pe pagind.
Titlul incadrat de 3 'Atli cu chenar gros de flori i unii, iar sus un frontispiciu
inflorat, cu medalion la mijloc; in medalion crucea cu iniia1eIe 10 X0 HE WI. Pe verso
titlului icoana Maicii Domnului cu lisus in brate.
ALM frontispiciul, cdt j icoana se mai gäsesc in Bucvarul tiparit tot la lasi, In 1755.
In foile liminare, dupd tillu, urmeazd «Insemnarea capetelorti», cu litere mici (f.
2r 4v) §i o lámurire despre invataturile eártii, tipdritd cu litere mai mari (f. 4v 5v),
ambele reproduse de N.-A. Gheorghiu, op. cit., p. 9-12.
Pe f. 253r. sunt 10 versuri despre iertarea gresalelor de Upar, de Evloghie smeritul",
(reproduse In Bibl. rom. veche. II, p. 300).
Originalul din care s'a tradus este slavon: fI44Rwri. A[s]xolaikui, cf. St. Gr. Berechet,
Originalul stavon al Alfavitei sufletefti" din 1755, In Revista istoricd, XXIV (1938), p. 242
243. Const. Turcu, Un blestem original pe o carte pu/in cunoscutd , Iasi 1.942 (extras
din Analele Moldovei, I (1942).
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romdne (292 A). Biblioteca Inginer Flaviu Dem.
Baldovin, cunoscut bibliofil din Bucuresti.

Invdtaturd cre,stineascd, Blaj 1755. Editia I.


JEKIIIITgPit I 1{1)6111fIllIGKh I Rpm& 4TpFs-kpri PlicriSrilcSpH, rffirrpS
+TA6 TVII1OHTli K li"A"PRIIILA
111K6MEAWp. I filtgAllt Cvcdstilittril
TSMiti KvpIS Kvpk : I II: II4EMk ihifIWA I RA-kAIRVIdl ElYkrkpAtuSa. 4 aukwiirTap
GdsriTii Tpón,K AMA RAVii. lag: -a-a.
,N1 KStit111-11-1KSAb. llena Radon I Tynorpd4ssa.
In-160, 2 foi nenum.± 82 foi + 28 foi + peste 10 foi nenum., cu 18 Mnduri pe pa-
gina Titlul incadrat in chenar de compozitie tipograficd (facs. nr. 26), are pe verso In-
semnarea: «Aceasta mdndstire s'au Inceput si o au lnzestrat Impdratul Carol al VI 1738
si o au isprdvit fiica sa M. TheresiIa pe sama Episcopiei si a calugdrilord Rumanesti».
La p. 3 incepe o prefata, aceiasi cu cea dela ed. din 1756 (v. publicatit mai jos, Corri-
genda, sub nr. 299).
C. Tagliavini, Contribuiii la Bibliografia romdneasca veche, in Cercetari literare, V
(191.3), p. 4-7.
Sibiu: Biblioteca «Astra», Budapesta: Biblioteca Muzeului National maghiar.

Antologhion, 1756 (?).


Semnalat de N. Iorga, Scrisori i inscriptii ardelene i marainurepne, II, Bucuresti
1906, p. 158, ca existent la biserica Mändstirii din Remeti.
IoanoTheodor Calimachi, Domnul Moldovei, Carte de mazil, (Ia§i)
7267 (1758). Foae volantä.
Drept titlu : la, 'wank eAtvph KOISOA
10

www.dacoromanica.ro
74 IOAN TI!. CALIMACHI, CARTE DE MAZIL, 1758

Foae volantä., chip de formular, 16 X 11,50 cm. Data : «leatil 7267 Dechemvrie 20».
Cartea se da feciorilor de mazili afiati In slujba boerilor, pentru a nu le da zlo-
ta§ii peceti.
N. Iorga, Documente priviloare la familia Callimachi, I, p. 422, nr. 5 (reproduce textul).
Bucureeti : Biblioteca Academiei RomAne (Documente 66 I LXVII si 156 LXVIII).

117. Petru Pavel, Aaron,


If 1111111 _Ui._!,74.1.kli Bucoavna, Blaj 1759.
A t .... 14-40-1'4ifikt§/4.,,,&t9tta&,,,,It KXKOilK1171 I Ilfirrp8 At-
Bit nplitimp-k 1101141-111WpIt I Aa
C g ti 7, r ',;E f' 1 4

II;
AA TEMilOAK

IK reiiiiiiiieFh K8 B.h.rocnoziNTia Hp* 4-


urn. +ifrpfs,iri., in,i rztry; ¡SIIuATS-
I Kt'lliSKívk : II: llageali
5 (8?He novrri fl otiorwimt I

iiiiP011h I KlIkkilKhil 4).hrh-


iligc.ZiNsa,w p . pAwSA811Tim-146TR. I
I
1111x-
intcT6A c4s6T,r1 TpoÇiti lla
I

vrAct; 'rrnapPITi fintiuit`& &PI:3CM : K. flue' :


AMA Xi: it Atiriíe.

IV RA27figriYA1/4 11:01? Ct; CCIAltiri,


IIETO Gua/monk: Tvii.
FT gfigg; Kvpig Krp: In-160, de 31 foi nenumero-
nA'stok Aeipwr; tate. Titlul fricadrat in chenar de
11:
I11,114,61L flori de compozitie tipografica. Pe
EAstetom flbripsuugn4 . verso titlului : «Rugaciunea Sfän-
tului Maxima innaintea cetaniei».
, ,... - ... ....., Cuprinsul :
t mzeu,osfrk uttitirrE TpOtil 1 «Slovele» Imptirtite in «gin-
5 41)14 Kt::,, r: Tioi A4rriE6 snice» (vocale), «neglasnice» (con-
soane) i «dythonglfi» (A, ta, to).
«Insemnare pentru cumu sa
5 cade a slovni slovele ce au de
Ai Kg iiperilaWAt inoint EA;14:6A asupra titla» (intregirea prescur-
1 TreirfiiA
.12,9Rgi s' eii;;I
tarilor).
«Prosodiile», (diferite ru-
isz2 ;Lice.. gdciuni).
26. Invdtdtuid creftineascd, Maj 1755. Titlul. «Zeace porunci ale tut Dum-
nezeu.»
Urmeazd pe mai multe pagini enumerarea simturilor, sfaturilor, pacatelor, etc., dupa
care avem :
«Faptele bogoslovii», (credinta, nä.dejdea, dragostea, cainta, ispovedania).
«Insemnarea pe scurtil a sfintelor tamo» (botezul, sf. mir, euharistia, pocalania,
preotia, casatoria, sf. maslu).
Sub titlul «Puntumurile unirii», care sfä.resc volumul, se arata care sunt capeteniile
bisericii, care sunt atributiile lor i oarecari principii de dogma (de ex. Mope).
Vezi Omagiu I. P. S. S. Dr. Nicolae Balan, Mitro politul Ardealului. Sibiu 1940, p.
587, nota 1.
Exemplar comunicat pentru bibliograflere de prof. Dr. Onisifor aibu.
Sighi§oara : Biblioteca liceului sasesc (Die Bibliothek des evangelischen Gym-
nasiums).

www.dacoromanica.ro
LITURGHIER, 1759 75

Catavasier, Ramnic 1759. Editia IV.


RATYIKAGLAPIO I flicSmk 11 miTpa WA05, TVIritplIMIt, I 4] 4.Tikia Aomtat ä nrk
ASMHIli191:341g OW liv GICdpiltiTk, 1'Imr6pIE l`titu KontoA I KS CArOCAOKillifilt, MIA KM-
M8/MA C*FIU,T11 CAM ioEHT6ptoaSti Ai AAHESES I KO rPfiroad dfiiiCK0118Ak PAmHHK8-
I

all I 4 c4IiiT4 an'eilionyi a morAHHK8Asii ita flISAK AGM XC t 4rIA


1

GAS Tvn-apimk Al llóna Kwembimin I 11,o,4Hich, B.611: TlfriorpáOnk PlillA1 HH4AHSAII.


In-80 mic, de 215 foi. Tiparit cu negra §i rop, cu 23 rAnduri pe pagind. Titlul
incadrat. Pe verso titlului, sub 6 rAnduri de «TroparIuld na. teriiI, glasii 4», se did o gravure,'
reprezentAnd pe Maica Domnului cu Iisus in brate. Aceiai gravurd se mai aid reprodus 5,
pe fata 28r., 56r. §i 159r. Altd gravurá pe f. 28r., 184r. §i 214s. (vigneld).
Pe primele 28 de foi textul este grecesc, cu ¿itere chirilice ; indicatiile textului, ti-
pdrite Cu row, sunt romdneti. Pe foile 29-56 textul este slavonesc cu indicatiile rometneti,
tiptirite tot Cu rosu. Restul textului este romanesc.
Pe f. 150 Incepe : «116.nduIala celuI deob§te Paraclisdn.
Pe f. 158 : «Adunaré acelord 12 lunI, de presto and» (Calendar); Incepe cu «Luna luI
Septemvrie».
Pe f. 172r. : «Pashalien.
Pe 211r. : «Rugdciunea la blagoslovenila colivei».
Urmeazd stihuri de stea, la f. 112r. 113r. §i 2 oran
°ratia primei editii din 1747, tipdritä. In Bibliografia rometneascet veche, II, p. 97-98
incomplet, fiindcä, lipsea foaia respectivd din exemplarul Academiei, se completeazd acum
astfel, (f. 214)
tiindti §i da<r>uri in maini, aurti, smirna §i tarnaie, o ce s'au fnvrednici
malta Intelepaine §i spre cé de pli<n> norocire §i desfatare §i. atata build-
tate §i pldcére d(u)mnezerasca fntru to vécil.
Oratie catra ai cash' In caré ver mérge.
Cinstite jupane obladuitorrule alti casei ace§tira, de vréme ce ar ajunsti
a präznui o Willa foarte mare ca aasta, cu credinta te trichina celur ce s'au
nascut astaz soarelui dreptatil ce au rasaritti dinä pantecele feftarel Mara
§i noao cebra ce 5,-(1éna Intru Intunérec §i in umbra mortil s'au aratat §i
din cdlduroasa inima sa multä,me§ti, cu toti ai caser dumitale pentru multa
§i nemäsurata mila ce au facutti Cu nor m(i>lostivulä D(u>mnezeu au
intaritti firé noastrd cé cazutd. Cu na5teré caruia i eu ma rogti, ca unuia
nascuttl firu lur D<u>mnezeu i D(u)mnezeu adevaratti, sa ddruiascd pace,
sänätate pré luminatului nostru Domnti §i virata norocitd §i bund fntemerare
intru cinstitti §i luminatä scaun Märiei Sale §i fmpreund ell toata curtea
Mdriei Sale §i impreuna Cu dumnéta cinstite jupane (sau : pré cinstite
Pärinte) §i cu tow norodulti crestinescti ca impreuna dépururé sa priimiti
bucurira Masta in multi ani Cu veselie, cu toate céle bune §i de folosq.
La f. 215r. rAndurile pentru iertarea gre§alelor tipografice, intocmai ca la editia I
din 1747, reproduse In Bibl. rorn. veche, II, p. 98. Bibliografiat de d. N. Cartojan.
Bucure§ti : Biblioteca Academiei Romdne (314 A).

Liturghier, BucurWi 1759.


Exemplar la biserica din Ndnesti, cf. Dr. Gh. Bran, Graiul Maramureplui, nr. 94
din 30 Mai 1935, p. 3, nr. 36 (prima listd).

www.dacoromanica.ro
76 ANTOLOGHION, 1760

Antologhion, Iasi 1760.


Semnalat ca existent la biserica din Semi, de Dr. Gh. Bran, Graiul Afaramureplui,
nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr. 37 (prima listä).

T. A. Cavallioti, Introducere in _granutticii, Moscopole 1760. Greceste.


Eiaayarril
nape( To5 alSsattuesa-
erzAzn.ritrPAHmATTiorz-
a Tot) %/I DA07410)TiTOO

n pa' Tzt A; 3Ecr;pkiv , ?Nyiktar7r'6Tht


SaaviXou vlic iv Moe-Lord-
Xs!. vstuart lapuOstcrric'Axa-
'11-4r)ta:Ad ,14) MoxvOYAE.1 vtogi Opt). SvAac, xa't p.sTáXou =pia-
e elcr ))Aa(Liz, ciAe rI9(07)7tr4 zonandi xat ispoxtuxoc
l'Epox.ruuue;t -- Aratraøp o5 `ATtanitou ep6voe
1-5:119e;ern; ftisivitto-or, Aia-caSi;t; 11p(;)z-qc louattviavir: 'A-
rns Choo-c:,s8 1100 r4cES. Mex,; xpetaciiv, zal ri¡c OsoatbaTou
rateActç o ps A'acc, IseXtrsiaç Moaxox6Xso4,
51,71'd fo.CciAlticiati-a Kopko Oso&I)pou 'Avaata-
aloe Ka.61XXteusou Moazo-
,
47,-Ottme, crtui ap goo Ar
Cis Si ÉX petal' *s
noX(vou, aevapp.oaasfa% sic
s?)xépstav Tan) xponcrissEptov.
Fq7D704,43, st
t(nroic ixao-
N5v 7t pclycov
Ostax Sanin coi ivstitoza-
0, o t; 6.4 o S 11"7-4P
Too xat xplatp.orcaTou Ku-
3-1 /.4, 0 kg cr ki A' rice plot) 'Avvevtou xatC- re-
&AI xter 673 realpp' m age, ati7rekt,aktZdCa copytou Mmo(is, si)narpiaou
xoThr,;Nocs Moaxo=ascec, iv riT ono-
E'L' vì Ty7rOypvp(c.t TI! TpcepEcç To5 `Oalou 'tat @so-
I I u1;7; tirS rS cuitza .17,;p8.-. cripou Ilazpbc iguir) Naot)p.
Ed MoXOir7C c4 COO eaup.X't00p705.
'Ev Moaxon6Xst
Introducere In gra-
maticii de Domnul Teo-
dor Anastasie Cavallioti
Nloscopoleanul, prea cu-
cernicul i prea
, tatul dascill al Acade-
miei, de curând ridicati
27. T. %. Cavallioti, introducere in granuttica, la Moscopole si mare
Moscopole 1760. Titlul. protopop si predicator
al prea sfantului Seaun
al primei Iustiniane a Ohridei si al cetätii de Dumnezeu pAzite a Mosco-
polei, alcatuitä, spre inlesnirea Incephtorilor. Acum, Intâi, data la tipar, Cu
cheltuiala prea cinstitului prea vrednicului Domn Antonie Itagi Gheorghiu
Bue, nobil din Moscopole, la tipografia cuviosului si de Dumnezeu purtato-
riului pdrintelui nostru Naum Facittorul de Nlinuni. In Moseopole, 1760.

www.dacoromanica.ro
CATAVASIER, 1762 77

In-8° mic, 7 foi nenumerotate, 144 pagini. Verso titlului alb. Pe titlu gravura mica
a evanghelistului Luca (facs. nr. 27). Vignete inflorate la p. 4 §i 144. Deasupra vignetei
dela p. 144, gravura Sf. Naum, patronul tipograflei din Moscopole, fntre ornamente.
Pe paginele liminare dedicatia autorului, inchinatä, lui Chiril, Arhiepiscopul Primei
Iustiniane §i al Bulgariei, precum i zece epigrame fnchinate autorului, semnate de: Terpos
Macu, Vretos, N. Sabalas, Naum Grustas, ieromonah Savva, Gh. Nicolaidis Turtas,
Naum Nicolau Turtas, ieromonah Ambrosiu, Toma Anastasiadi, loan Posamas.
V. Papacostea, Teodor Anastasie Cavaltioti, in Revista istoricd roraind, II (1932), p. 64-65.
E. Legrand, Mgr. L. Petit, H. Pernot, Bibliographie hellénigue au XV II I-e siècle, t. I,
Paris 1918, p. 510 511 (gre§esc numarand 8 foi liminare *i 11 epigrame).
Bucure*ti: Biblioteca Academiei Romano, cota 323 A (exempiar fara p. 1-2).

Catavasier, Bucure§ti 1761.


«Catavasiariu, cu bate trebuincioasele cantari... cu blag. Mitrop. Grigorie. Buc., 1761»
astfel este semnalat in bro§ura Anticarialut «Ardeatul», Catalogul I, Cluj 1926, p. 21,
nr. 521 b.

Evanghelie, Bucureti 1761.


Semnalata de Dr. Gh. Bran, Graiul Maranturesului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr.
38 (prima listä), ca existentä, la biserica din comuna Slatioara.

Proclamatia generalului Buccow, Blaj 1761. Foae volantä. Nem-


teste, ungurete i romane§te.
Foae volanta (de 19 >< 27 cm.), datata Sibiu, 19 Apr. 1761, tipärita Insá ca literele
lipograflei din Blaj. Convoacti. pe Romanii din Ardeal la Sibiu, pentru a pune capitt cer-
turilor dintre ei, In chestii
Dr. A. Veress, Oranduieli romdnesti vechi tipdrite in Ardeal (1744-1848), Bucure§ti
1926, p. 8.
Cluj : Muzeul ardelean.

Catavasier, Blaj 1762.


Iii1TiigaGiii1P10 I KS AqATE flown T6TY "LOW I TpE111SHHOACI IMHT1i4Irl. I KS I
iCirocnogitfiia 110-k CO c*Ii-litriTtInSri, MIRK I 116TPk."
ilIlPOIIIÌI AI Micro& I 11111111hu,44 iip,AAAIMSA, wit niptioinwpti 411
I

KAZOKSA (1)IrspAw8n8A. nosimiTY t1,1 CVITA T(10111,1 4% .641;INCK. "'AMY 04411K.


AHAOTtliff

In-8 mic, de 3 foi nenum. §i peste 567 pagini (complet 570 p.). Titlul fncadrat in
chenar de linii §i flori de compozitie tipograflca (facs. nr. 28).
Tipar negra i ro§u, cette 17-18 randuri pe pagina. Verso titlului alb. Celelalte
2 foi liminare au tabla de materii ce publicam mai jos. Catavasiile urmeazd In rornanWe
!Ana la pag. 378. Dela p. 379-474 sunt serse In grece0,e, dar cu litera cirilice.
Insemnaré pe scurtù celoril ce sä cuprind fntru acest Catavasilarru.
Catavasiile rumaneti.
1
La Na§teré lui Hs. listti.
17
La Botezul Domnulul.
La Stretenie. 40
50
La Duminica Florilorti.

www.dacoromanica.ro
78 CATAVASIER, 1762

Canonulti 78
La inaltará DomnuluI 104
La Adormirá PrécistiI 140
La Zioa CruciI 152
La Buna Vestire 40
Troparele Patimilord 72
Troparele cu slavele la praznice i la sfintI sè incepti list 98
cc=accooc)o 0 115,nduIala UtreniI Dum. 183
, 1:2cxdattettz-49-c -ats 1.,L,u .4" RanduIala Utrenil praz. 201
NI Al AI ROnduiala Sfintelor Lyturghii 210
Pricésnele sOptOmanir 0 ale
KATAEA0161£10 Praznicelorti 226
X VMATTL. nfIrETrorr ZiVit Stihurile Vecerni 233
a0
COntärf la anafurd iprod 240
TrfesVramage HAttirzfn . Podobiile glasurilord 248
Kg Polieleul la praz. 263
, Ira
Psalmil cer ale*1 earn' sä cän-
11- A ro C AOEE MT CAI Cffi-
o ow tä dupd eel' 2 psalmI, la
qtyrzAbri, W afTEASINititiA- praznicile D[o]mneti,
TrVAV AMIL 0 ale sf[i]n(tilor) 271
Slava dupd sfOr0tu1 Pripé-
lelorti 272
115Tfi 111;iCni& Af 0114 COntdrile luI Moisi 317
Preveliculti 336
Etivrr. Paraclisulä 342
Ifl Pnta A?0,,i'AVAga , Molitva ColiveI 568
aill nz'pluiltupb. 61" Pashalffa pe 40 de anI 529
Adunaré celor 12 lunI cu
Ire cAzAut'rdAr cini-9;wgAig mana anului 577
" /v Tablä care aratä mana anu-
I V 11ZOWIT A co- urrA Tp9,
lui pe aril' : 60 475
mq+ AL At tb-41 /tit To%
CatavasiI grece0I.
fitihttirph;tgit.. La Na%eré luI Hs. list 379
*aCwetibeet5t" tet3v6-. .v0t(di La Botezti 388
28. Catavasier, Blaj 1762. La Stretenie 397
Canonuld Pa0ilorti 401
La inältaré Domnulur 415
La Adormiré Précistil 419
Catavasiile Précistif 423
La Zioa Crucir 427
Stihurile ce sá cantá la sfintiré apef 395
Troparele Invierff 432
Stihurile la UM, ce e,ti maY cinstirá 437
Slavoslovil'a 439
RânduTala Lyturghir 442

www.dacoromanica.ro
Pi P. AARON, INSTITUTIILE DOCTRINE' CRESTINE, 1764 79

Pricésnele peste sapt(ämänä) 483


Ränduiala Lyturghil a Marelui Vasilie 454
RanduIala Lyturghil a PrejdessteniI 458
Irmoasele care se cantä la anaforà 461
Nu corespunde cu cele trecute in Insemnaré : «Adunaré a celor 12 ludi de peste
an», p. 477-528.
Exemplarul descris de A. Filimon, Dacoromania, V (1927-1928), p. 611 este complet
si are 570 pagini. I. Rosu in Societatea de mdine, II (1925), p. 111. Pentru larga rdspan-
dire a acestei cdrti, v. N. Iorga, Scrisori 0 inscriplii ardelene 0 maramuregne, II, p.
115, 161, 203.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romane (329 A).
Iasi : Biblioteca Universitätii.
Budapesta : Muzeul National.

Catavasier, (Buzäu) 1762.


D-1 prof. Damian P. Bogdan, bibliotecar la Academia Romand, are un exemplar de-
fectuos dintr'un Catavasier, deosebit de toate Catavasierele tipitrite panä la cel din 1768, la
Buzau. Din studiul Pascaliei rezultä ea s'a tipdrit in 1762. Pentru Buzau, ca localitate de
tiparire, sustine identitatea tehnicii tipografice cu cel tipärit la Buzdu, 1768 (Bibl.rom. ve-
che, II, 176-177, nr. 355), cdruia i-a servit ca model.
In-80 mic, peste 335 foi nenumerotate. Dela Paraclisul Maicii Domnului inainte,
textul celor 2 editii nu se mai potriveste ca paginatie. Mai sunt deosebiri si in titluri,
care sunt mai arhaice (slavizate) in ed. din 1762. Apoi, pe ultima foae verso a catava-
siilor Precistei, textul grecesc (dar cu litere cirilice), este gravura Maicii Domnului cu
Iisus in brate, avand sub ea cateva randuri tiparite, gravura care lipseste in editia 1768.
Alte exemplare din aceiasi carte, dar tot defectoase, mai mi-au ardtat dd. Coman-
dor Manoiu, bibliotecar al Palatului Regal, dr. Florian Mateescu din Bucuresti, preot Gh.
Moisescu dela Sf. Sinod (exemplarul cel mai complet, cu 335 foi).
N. Iorga, Scrisori 0 inscriplii ardelene f i maramuresene, II, p. 144, cu trimitere pro-
babil gresita la anul 1761 (peale sá fie chiar cel din Blaj 1762, pentrucd nu arata nici
locul de tiparire). D. P. Bogdan, Contribufiuni la Bibliografia rom. veche, Bucuresti 1938,
p. 10-11, nr. 8.

Octoih (Blaj ?) 1762.


«Octoill bogat din 1762».
Atanasie Popa, Biserici de lemn din Ardeal, in Anuarul Comisiunii monum. istorice,
Sectia pentru Transilvania, vol. IV, (1932-1938), Cluj 1938, p. 78.
Biblioteca Bisericii de lema din comuna Lunca (jud. Mures).

Penticostar, Blaj 1762.


Semnalat de N. Iorga, Serisori f i inscriptii ardelene 0 maramurwne, II, p. 130, ca
existent la biserica din Lupa.
Petru Pavel, Aaron, Institutiile doctrinei cresstine, Blaj 1764.
Andrei Veress, Bibl. rom.-ung. I, p. 299, dup. St. Katona, Ili§toria critica Begum
Bungariae, tomul 39, Pesta 1778, p. 931 aminteste Intre lucrdrile tiparite de episcopul Ro-
manilor uniti, si
Institutiones doctrinae Christianae (Valachice), Baläsralvae 1764.

www.dacoromanica.ro
80 PENT1COSTAR, 1764

Penticostar 7272 [1764].


Semnalat de N. Iorga, Scrisori fi inscripfii ardelene $i nzaramurefene, II, p. 80, ca
existent la biserica neunitd din Cluj.

Carte de rugeiciuni (Ardeal, 1765-1770).


N. Iorga, Revista istoricd, 17 (1931), p. 26-27 o descrie astfel : «o cdrtulie din se-
colul al XVIII-lea, de Mora i frontispiciu ca In Austria iosennä, care, In litere latine .F1
cu ortografie ungureascd, are acest titlu :
Kéntek En kare kresstinul
s'éndeamne la kredincze, la
Nedeáide, ssi la Dragoste
kétre Dumnjezéu.
urmänd un «Kéntek En lauda presvéntej Vérgurey Mériej». E o carte de rugdciuni, cato-
lica, in versuri».
Asemenea tipärituri romäneFti, cu ortografia ungureascd, s'au executat mai ales
In a doua jumatate a sec. al XVIII (v. Evanghelie, Kalocza 1769, sau Kintgets Kinipenyesty,
1768; in Bibliografie, II, nr. 365 Fi mai jos nr. 142).
Cartea descrisd de N. Iorga stä aläturi de acestea Fi nu e mirare sa se 11 tiparit tot
In tipografiile calugarilor piariFti, cam pela 1765-1770.
BucureFti: Biblioteca prof. D. Munteanu-Rämnic.

Evhologhion, Blaj 1765.


Semnalat de N. Iorga, Scrisori i inscriplii ardelene t maramurefene, II, p. 125, ca
existent la biserica din Lozna.

Antologhion, CAldaruani 1766


Un Antologhion identic cu cel tiparit la BucureFti 1766 (vezi nr. urmdtor, cu biblio-
grafia completä) a apärut cu mentiunea de tipar, In titlu :
Ozpi-ra AisHarnipt (aceasta fiind singura deosebire fata de editia din
BucureFti).
In-folio, 2 foi + peste 540 (numai ata'Aea in ex. Academiei).
Dovezi documentare de existenta unei tipografii la alddruFani, nu avem; cd au
existat, dar s'au pierdut, nu ne putem inchipui, data 1766 fiind proa apropiatä de epoca
noasträ. Ipoteza lui A. Filimon (Bacoromania, V, p. 612-613), ca este numai o editie de
titlu a editiei BucureFti, cerutd de mitropolitul Grigore, pentru cinstirea CaldäruFanilor,
mi se pare Interneiatä.
BucureFti : Biblioteca Academiei Romäne (345 A).

Antologion, Bueureti 1766.


f11100l1f0F1011 I"[AGM" (1)(10iiP1i KXE1111TdlIGIPh I Kaphu KSninium .¡Tpt;
CAM ()XMAS4/1d AtfulE3filpHAWIl1 1103HIPU, til C4iiRHAWIII3 FISM61H, Wii LIIU C4,1iU,H-
AW(13 061111. tlf C noonSice 4 iii SHH 1 niism;A: flICSA li-11813HTY
4 atitIfitE nfrk ASAAHHATSASII MA11111. I I63 GIMPlinTh Flinr6pifF r AKA MIA : 1123
I

EiirOCAOKÉHlia op* Cril..1,FiTSASil IIIHIT(1011041ATY S TòtITS Ot¡rrpoRniixint MrpTS Kv I

rPfll'OPie: 4 G4sriTe iliuTponwnIe 4 B.SOpitini: I


fluSAY AEAd ,U a tirAs.

Ai iwpAke GTormoKiliv Ti.norpitOnY.


In-folio de 2 foi nenum. 546 foi. Tipdrit Cu litere negre §i ro§ii pe cloud coloane,
cu 40 de ränduri pe pagind.

www.dacoromanica.ro
ANTOLOGHION 1 7 R 81

Titlul este incadrat intr'o gravurit Cu compartimente, in care se af1A, sus, icoanele:
Troitei, Maicii Domnului, Sf. loan, arhanghelii, aposiolii Petru, Pavel; sfintii Nicolae
Grigorie; jos: Sf. Gheorghe, Sf. Dimitrie, Sf. Procopie, SI. Ecaterina i Sfintii impArati: Con-
stantin §1 Elena.
Pe verso tillului se allá stema Moldovei §i a Valahiei, sub care se citesc urrnaloarele
versuri:
Doao chipuri cu steme, ce in pecete s'au insemnat,
Domnului Scarlat Ghica Voevod s'au incredintat.
(Buorul, Corbul, doao sémne minunate:
Daruri aratä Doamne pré inaltate.
Acéste inchipuiri arata indltari
Ale acestor doao mai jos numite tari.
Buorul a Moldovei sterna de domnie,
Corbul al Ungrovlahiei de stäpanie).
Pre carele acum Dumnezeu fi pazeasca:
Tara Rumaneasca sä o stapaneascd.
Pre toti vrajma§if supuindu-i supt sine,
Otcdrmuind tara cum Taste mai bine.
F. 2 r. liminargi are nu chenar de linii §i flori, ca 5 vignete induntrul chenarului,
dar nimic tipärit; pe verso se aflä, incadratti in chenar de flori, icoana Pantocratorului,
semnatä. Ivanu Bacov 1678, (ca in Chela infelesului, Buc. 1675, vezi facs. din Bibl. rom.
veche, I, p. 221, doar cá inscriptia ruseascá s'a tradus aici in romAnete : Dumineca tutu-
rortz sfinfilorft) sub care se aflá urmatoarea rugAciune:
FdcatorTule a toata fdptura, cela ce vremile §i anil aT pus intru stdp5.-
nirea ta, blagoslové§te cununa anuluT bunatatif tale, D(oa)mne, pdzind in pace
pre fmpdratul §i cetatea ta. Pentru rugäcrunile Nascdtoarei de D(u)mnezeu
§i ne mäntuTa§te pre noT.
Textul incepe pe f. 1 sub o icoangi reprezenlAnd pe MAntuitor in rnijloc, Cu St Fe-
cioara la dreapta i Sf. loan la stAnga.
Pe f. 5i0 v. se Mid urnatoarele rAnduri ale tipografului:
Cre§tinului cetitorTu.
Tuturorä celor ce v'ati invrednicit cu luminarea mintif a privi in oglinda
daruluT, cu plecacfune ma rog, cu cel intunecatä la minte : once gre§ald
yeti afid, sau din alunecarea mintif, sau cu netocmirea cuvintelor, sau cu
nediorthosirea, sau ori in ce chip, indreptati cu D(u)hul bldndételor §i pre
mine cel ce m'am ostenit ma ertati, caci n'au cetit inger, nici au diorthosit
Heruvim, sä nu fie gre§it, ci au cetit ochi trupe§ti §i au scrisä nand' de tina,
§i au diorthosit o minte intunecata, macarti eh' lunecarea mintil §i neinte-
légerea deplin sa lauda presto tot trupul. Pentru atasta lard§ ma rog tutu-
rorti cebra ce ati luat de la D(u)mnezeu talantul §tiintif §i al labirif de
ostenéla, pentru cela ce au luminat mintéa sfintilor sal Apostoli a intelége
scripturi i printein§if toata lumea au luminat. Priimiti cu sufletésca dra-
goste §i Masta ostenéld a prostief méle, precum au prifmit Hs. Gel dol
filéri ai valuvei cei särace. Stiind ca stapdnul viei priimé§te pre cel de pre
urma ca §i pre cel dintäfu §i unula adecä pläté§te, Tara pre altul miluTa§te,
pre cel dintdfu mangde, fara celuf dupre urma darula§te §i nu pdrásé§te
2267f. 11

www.dacoromanica.ro
82 A NTOLOGHION, 1766

pre nici unul a e§i lipsit, carele O pre mine-neputiMosul §i nevrednicul m'au
inarit m'au invrednicit, la acest lucru, dupd inceput, de am i ispriivit.
Al tuturorti cu totul plecat Iordache Stoicovici typ.
Dela f. 511 r.-546 V. «Bogorodnicile Voscresneloru».
(Descriere bibliograficä de d. N. Cartojan).
I. Ro§u in Societatea de ?Mine, 11 (1925), p. 111. A. Filimon In Dacoromania, V (1927
1928), p. 612-613 (btinue§te, dar nu fntemeiat, cä Antologhionul a avut predoslovie).
P. Consta,ntinescu-Iai, Tiparituri vechi rominesti necunoscule, Ia4i 1931, p. 6-8. D. Fecioru,
in Raze de lamina, IV (1932), p. 220, nota 2. D. Balaur, Biserici in Moldova de Rasarit... ju-
deful Lapusna, Buc. 1934, p. 14 (pentru räspändire) §i acela§i, Antologhioanele din anal 4766.
Studiu de bibliografie, Buc. 1935.
Vezi mai sus §i nr. 133, editia dela Ciilditruani, precum *i nr. 315, editia dela Rämnic.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romäne (345 B).

Antologhion, Blaj 1766.


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graiul Maramuresului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3,
la biserica din comuna Rona-de-jos.

Apostol, Blaj 1766.


N'am väzut exemplare. Pentru larga lui ráispindire, v. N. Iorga, Scrisori si inscrip-
fui ardelene si maramuresene, II, p. 73, 111, 160 §i Dr. Gli. Bran, Graiul Maramaresalui, nr.
94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr. 41 (prima lista).

Evanghelie, Blaj 1766.


Semnalatä ca existentä la bisericile comunelor Botiza, Berbe§ti §i Calinezti (cf. Dr.
Gh. Bran, Graiul Maramuresului, nr. 94 din 30 Alai 1935, p. 3, nr. 43, prima lista).

Octoih, Blaj 1766.


Semnalat ca existent la biserit-,a din comuna Ap§a-de-mijloc (cf. Dr. Gh. Bran,
Graiul Maramuresului, nr. 94 din 30 Alai 1935, p. 3, nr. 42, prima lista).

Decret pentru militia romdneasai limitanee, Viena 1766. Foae


volantd.
In-folio (19)00 cm.), 31 pagini.
In 84 articole, se aratä, felul cum trebuesc organizate regimentele romäne§ti grani-
cere§ti ; datat Viena, 12 Noemvrie 1766.
Dr. A. Veress, Ordnduieli roindnesti vechi tiparite in Ardeal (1741-1848), p. 9.
Cluj: Muzeul ardelean.

Maria Tereza, Ordonantii in contra ciumii, Bla,j 1766. Fcae


volantä.
In-folio (16, 5x29 cm.), 6 pagini.
In 10 articole, cu data Viena, 25 Aug. 1766, se atrage atentia ca locuitorii din apro-
pierea granitei vor fi supu§i la un control higienic preventiv contra ciumii.
Dr. A. Veress, Ordnduieli romdnesti vechi liparite in Ardeal (1741-1848), p. 8.
Cluj : Muzeul ardelean.

www.dacoromanica.ro
CiNTECE CiMPENEST1, 1768 83

141. Strastnic, (Bucure*ti) 1767.


Semnalat_de N. lorgaScrisori. inscriplii urdelene $i muramumene, 11, p. 49, ca
existent la biserica unite, din Beiu§.

'a; ';

...., T,
^

,. . i

,..;
-2...J *../... './0r7i
_,..-1:.
.r.
-
a,
u -.a'
tZ.' 4/ ...
-.A .1

. '752%.
14.1
....-._,......-. 4..,.
. '''.
t 9:
.
'.... t LA
....
-ZUR ....
.. f-.
r' , .. ....
- , ..- -.
..
;,,,--- .-..-
...1,..
.i., _,
.
..r. r.

.._,..
.
P;
t

!
'
iru> i
7g. 1 ..1.. YESN ?:*
.---.! ,.
.,. ,.

,..'
Pekutye .g ye tin 1-10,yej .
b
Piattii vojk
00

Fetyi oi:r ;.;Nyeverztvir 1 1 4-",-


r,... _ .
o
, ...- -
. .
fr,
'

[' --:' ' ' .''tseiori ..i


' '.'.=',. ' -.....te Otritvéfzk I'll., ku ..littzt."-I -.
,
,
,..,
,
....
&Iv: iz b cak., '.
i

- . Y:4 - . it ,-

Tipirt: in tigpi Dommriui,.»,-..... ,!..--' ....(


-

°.".. -,
rONINYIjii40.054YE_ sz% 'tit; :sAsg.. . .i -....3.,
, :,,.
g',i'
',I

o
'.', ,
. I'S.:*.: 3 - orr
r.1 v
.. .., .
.
-
,..
ii,.....,
.
, .
r.-..,,,..
-,...-)-,
'
. :
,
.
,...k:
,-..-.=
I
.
: 1
10
t
,
i f,.?
o
:
". 1 ,,.....,
.
...

i'S°Cltr .. .
...:,` ,
Ts,

t.. q f.
"lo " V. .VV"" C. ,' '.
.s. 4 '4 v
-6-e
-'

Ai Pi IL.
7'.-
s
.

, . .
-
..
o

6
.
-*; -

r-
.

P
'
,- ° 2:

29. Cantece campenesti ca glasuri rontetnefti, Cluj 1768. Titlul.

142. Cdntece cdmpeneisti Cu glasuri roindnegi (Cluj) 1768. Romane§te


§i ungurete.
Titlul (facs. nr. 29).

www.dacoromanica.ro
84 CINTECH CÁMPENETI, 1768

In-160, 1 f. (titlul) + 15 foi nenumerotate; coalele, sunt numerotate cu neregularitate,


jos, Cu AA, §i B-135. Limba primelor 14 pagini este romaneasca, literele latine, dar cu
ortografie ungureasca (facs. 30); ultimele 4 poezii sunt serse ungure§te (facs. 31).
La A2 §i B, frontispicii floral°, simple. Pe verso titlului:

_, .4«,4

2 0
' 4.

Foaftyt: roitz je CX) urare .

Temin ,.e.4u..ine 19vire. : ,

"Fiiz,i,:e jel:fitifiteuiáre
1..:1 1.wfki.6 1:11..;i.Iikolite; .

..
'Yd ItiP..Yi 1604. :9...Itit ;..,.,,
" A...' VCE'eorjIiIi.A1 2t:fly.etS.Ei
10.11yAiik...ic in:I irKiv.. t:
.;'' I ..,
;.14.i.ipi:::3,1:..áll, i,t,yeptiit.;:.,
.'v.iiem.-fig,.-v; litzit'; ke..., ;. '
--::fil.4 .11. fzitritti-kri:041iitzi 1..-
', ..1- Jnyime , kr.c..5tylnyai4
I f:O.iiii44: T. ..13*-.F:iikqj.7-ic
.1)t.f..initrt_kr..plin .g.O.v.liti!jc..,
, .. .Mcilterk,ti1;j1;-rikiii):;:4'...-. .
- - 1.5.:Oxr4t4e.".......
_ ; ; Sii.nr. lefvite- Esettpij:04ije .
7
kulA7pr.t.t.,44.1.. file ti6iy.5.'.'-::::.:.,.-,
. .1. 1, i. 1;regyitiimit 'At:: 110 .:3.;i4é.-:.
- - ..1\ -,... '"f tY eq.); i '..:17i...tiltr;-441141,0::-...
,..1)- - ic..qjike'l..:11-rjOiS.4,i'W.;:.:
,..:1,,is .....'-!4:}.6 ki., ..!,.iiii.13444.: -:,..:...,
4,.....
- :. :. ..i9jrgy..-y:fi)j trekut.
-.1 .1-1,711e.,kuni. ku nii44.-.4.; fekut
Iiicer ice:hint. fzuperite.:
.. Si: gye.Eume lepecite
.:..:,:,in :iftOite ri. begále.'
_'',4-:-)iáute.ferell --keTz. tsertito,. .

NUfi 0.2 n. th,artst ..


ACtrtyike
.::,.:21e-.-.: ij jk: cy t... Irrnyike
It ,;.,-
.
. Gyil-
,

..

30. Cantece cârnpeneei cu glaauri rometnesti, Cluj 1768. - O paginI romineabeil.

Pintru kintátu mály lyeznye, szint multye Szloavje, gyin Kuvintye le-
szátye, Szkrisze numáj dupe voroave, nu fije kíntetorji tserketorj greselyilor,
potusze in multye forme kintg.

www.dacoromanica.ro
CANTECE CiMPENETI, 1708 85

Jelidm fekut, Jeulidm si pusz in Szkriszoarje, Ld drdgosztye pene jeram


in prinszoarje.
r.,7
;
7..
.7
i
,........,,,,e7s.C., .4%. ier ,:..' % 'ter
...,ef -.., 4,1
0-,,-.., -",i.. 4. t_
4,) 64,- 4) 4-0. 0.-0* -. I..,.....,e,4,k,r.,1:;...,

.04 40241,0 45 o ..,:-,,,,,,-,.--,...,


...4,:tir4474,-;a.-ra,,,4.2:ti7,
. - . ..
...
.
...,.... I.. ::.

. VGY AN .0LAH
. .
.

itY.14AGY-AF..ÉNE1i." .s- '


:. :-. .Ntrritti:A.'
.. _.
., .s,

Q0k,...1flerelset::tifat.e-lhq
rç:Viet
.0:..:Nt:krkITnrie-D,It
. - "Á1a,-)73ic)ki.r. crneihtt, ... -'.-, , -.

Ki j6 f..c.,:Ì;17(:c1 .\ ez7stSn't.:i1.1!.iet..
.
..," ' .;
..Szorr;fze!4sis,i ktiti,.'isvel - *..

'S keclve,'N'iok
...I,
t'-.Iti:::,.çl-,--
'...
"l'hi!.bc1::,, LI .: -.
. ,,.:i Mint Pyramt
Él. ti-1-,....1 er,.etst.:gilvi..1..
r

,.. ole, Idei4t h;n- fz.. imOlja -


. .

.Ef7re1tlejt:t har yifgálja


De ha fot-t:il -mind megaia
'ken kevZ:fuck: taltilia.

; kittit - is el.- v.i1isit7,-. -....:,


Sok it. .I.(liik M-iilatis4t ; .
Te)Ile- vat() tivo,z;isit ,-
Kesergi el -iflaraciásit:. . :

, .;t
Eittlegeti . el - menést .. '

Vélle-yal6 ègve7st., 1-`

De' ,valaba ízerr014st.'.i, F. : .:-.

Reményli :meg - tifztelisit.


, A' fzp Nynph.ák .4liesség6t. r .,
'A' ,Diinna .clelisg6t ; I LI '

-FèVr tolln. gyenqes4q4e,, .


.4

.Múlja Tale fejr,s4gt': Ica,. .


B4
;
,
..

aaTT,
-

31. aintece camponefui cu glaauri rouuínqii, Cluj 1788. - O paging ungureasci.

Titlurile poeziilor romitne*ti:


E. Kintyeku tseluje Kdrje zdtse gye Drdgosztye.
2. Horjd Fetyi Betrinyi.

www.dacoromanica.ro
86 CINTECE CAMPENEST1, 1768

Roda Nyevesztyi Tineri Fetyijá szpominyindu.


Fepturd, Unuje
Je Zue bune gyela Dregutza pornyind gyitilidsze.
Tseluje tsinye ij ku Dregutzi intrun Szttit.
Kintyek dupe Ibovnyiká, szakepate.
Horja Nyevesztyi trejind, reu, ku Berbatu.
Tseluju tsinye szen Szoare pintru dvutzije nu printru ice ji drdge.
Tseluje karje sze plintse pintru szon-szurat.
U. Kerora lye plak Fetyile si Rumuntsije.
Z' mutind Quartélyu.
Tsinye szkape Vetsiny bun.
Vájetatu Fomeji adukind amintye gye Fetyije.
Cele unguresti:
Egy magyar ének ugyan oldh notara ( = Un cantee unguresc tot
pe melodie româneascd).
Más Ének Magyar naira mellyben a' Leg6ny baslIzik a' Leany
vagy Aszszony marasztya, egy misnak felelvén keservesen ( = Alt cantee
pe melodie ungureasca, In care feciorul fsi la ziva bunä, iar fata sau femeia
Il opre§te, räspunzand unul altuia).
Magyar Ének, keserves Magyar neltira, mellyben a' ki az, sirassa
maga ( = Canteo unguresc, pe melodie ungureascä, jalnicä, In care, cine e
[Intristat], sä-si planga neca,zul).
1.8. Sziv éleszti5 orvossAy = Doctorie invioratoare de
Traducerile titlurilor unguresti le-am luat din lucrarea lui Onisifor Ghibu,
la istoria poeziei noastre populare f i culte, In Arad. Rom., Memoriile seg. lit., s. III, t. VII
(1934-1935), p. 1-36, unde este studiatit pe larg aceastä carte si sunt publicato textele.
Dr. A. Veress, Bibliografia romana-ungard, II, Buc. 1931, p. 121 122, nr. 870 descrie
un exempIar färä titlu al acestei cärti, pe care gresit o crede tiparitä. la Buda pela 1800;
Inclina a crede cit autorul e vreun ofiter ungur al regimentului ilir-romän din Banat",
1ndragostit de vreo femeie romana', ciireia fi inchind poeziile.
Pentru editia a II, o editie cirilicd a poeziilor romänesti, v. mai jos, p. 115, nr. 202.
Sighisoara : Biblioteca Gimnaziului Evangelic.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romäne, copie folou.rafica (357 N .

143. Penticostar, Bla,j 1768.


11611THKOGTAP1011h I i1iCi1111 W Tvn.Iim, ASIllt PAN-
AS/i1A11 lifrk0WITH I PlielifIFITSASA. ISflTI CT.h.11,RHArk tipk 4111tritT4.-
4111011,tilTai
CIA PhINIAHHAWPtt I ilpH1411;kCerl AIVIAASLISri. /111110411 : I MelMilfri A6AMIIIII IinaPia'il
ep6lu I KS MirOCAOKÉHIR1Ewit Mail MAPA. I TyWhill'iT11 Tt'llOrpti-
40/it iriAWIELCTiipel fiH CTpl. Affirri Xi : i21.11r-AH.
In-folio de 2 foi fard numerotatie si 202 numerotate. Tiparit cu negru i rosu, pe
doua coloane, cu 30 ränduri In coloanä. Titlul e incadrat tuteo gravura mare, cu compar-
timento, sapatä de Petru Papavici tipografu RimnicIanu". Pe verso titlului icoana
Buriel Vestiri i la f. ir. ca frontispiciu, icoana Invierii.

www.dacoromanica.ro
CATAVASIER, 1769 87

Prefata:
Catra cetitoriù.
Vrandii a tipäri acesth sfantil Penticostarlu, caré s, ceté§te i sh cânth
printi Sfintele Beséridi a RäsArituluT, Incepandti dint)" SfAnta i luminata zi
a Pa0ilorti pAnh In Dumineca tutororti Sfintilortt, i aduchndu-ne aminte
de porunca SfinteI Besérid, ca printi Sfintele Besérid, rugile cele adevärate,
lärnurite sä, se beg, (precurnii in Pravilä, siAntultt Soborh. dela Cartha-
ghenti, in canonul 101, arath); ne-arritt nevoit6 a urrnh izvodulur celui' mai
vechru grecescii. Pentru acél'a nu te mira, nici ne vinov'ä,ti de vei gasi Intea-
cest PenticostarTu sau adaosil cevh, care In céle rurnâneti i s1ovene0.i, Ora
acumti tipArite, nu A. gäse0e, sau lasatti cevh, care intealtele sä gäse0e;
ci cu umilinth i cu frica lui Dumnezeu ceté0e, cânth, sau pre altif cântândri,
sau cetindti, ascultd; aducându-ti aminte ca curnù ai vorbi cu frisu0" Dumne-
zeu nevazutti: precuma fnvath, Triodulit, Lurff, In shptamAna cé dint-11Eu a
sfhntului Posttl.
Diaconul N. M. Popescu, Prin Banatul Tiìnioarii, p. 73. 1. Rosu, Sometatea de
mdine, II (1925), p. 203. A. Filimon, Dacormnania, VI (1920-1930), p. 382-383. Fisa
bibliograficá este scrisd de N. Hodos.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romäne (359 A).

Vietile Sfintilor Pahomie, Dorotei i Teodor Studitul, Blaj 1768.


Latinete.
SANCTORUN PARENTIUM1 I NOST[RORUM1 PACHOM[II J AE- I

GVPTIACI, j DOROTIIEI THEBANI, Rc THEODORI I STUDITAE Ascetica.


I

Nunc primum huc ordine I typis edita. I Balasfalvae I Typis Monasterji


B. V. Annunciatae. I MDCCLXVIII.
in-80 mic, 7 foi liminare si peste 528 pag.
Pe verso titlului motto din Apocalips, 10, v. 9. Colturile primelor foi sunt rupte; se
poate totusi reconstitui cuprinsul foilor liminare; «Praefatio ad pium lectorem» cu extrase
din sfintii pdrintd ai Bisericii. Martirologiu Sf. Pahomie i Sf. Theodor Studitul. Ex vita S.
Pachomii. La p. 10 nenum. o xilogravurd cu G. Aceastá gravurd cu inscriptie ci-
rilica In limba romOnä., precum i cea dela p. 42 cu G. Aopoee4, aratd provenienta ti-
pograficá romäneascd a chirtii, precum ii destinatia ei pentru Romänii uniti.
Textul la p. 1 numerotatä incepe cu Praefatio S. Hieronymi (p. 1-4) si urmeaza
128 capitole din Regula S. Pachomii. La p. 43-44 Laurentius monachus pio Lectori, Salutem,
continudnd vieata, doctrina si extrase din opera Sf. Dorothei, pand la p. 471. De S. Theo-
doro Studita, p. 472 pänä la sfärsit.
A. Filimon In Dacoromania, V (1927-1928), p. 613:614.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitätii.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane, copie fotografica (303 B).

Catavasier, Ramnic 1769.


RaTtinliGIANNO j AKSmk 4Tp8 aqicratilY KHIIk I TVIII4ATIt 4TAA AON_
H11 :I Ilfrk ASMIIHATSASII Ifx) I upllrópte itiFINHAPx 11-11{ff KO6K0A
KS CirOCAOKillTat, uiùICFATSMAA FOgliTévonSil Ae Aiiimitt Kvp
041116 P1+141.1*
6111-(4COEISAK itlifc'tC4flY1 fi phimilHKSAi; 114 AFISAI% AMA Xi idllfa,A.
GAS TVIMIIHT M 11611A Fili.Trit hp,AHACiff, KI1(111, TifrnorpAl4sSAS 14,MHHtlAHSAI%.

www.dacoromanica.ro
88 CATAVASIER, 1769

In-80 mic, de peste 328 pagine. Tiparit, cu negru si rosu, Cu 17 randuri pe pagina.
Pe verso titlului se afta troparul Nasterii in greceste si o gravura mica, reprezen-
tand pe Maica Domnului (aceiasi gravurd la f. 46r,, 94r. r.).
Cartea fncepe cu catavasiile In greceste, tipdrite Cu !itere cirilice; urmeaza apoi
pe f. 46 si urmatoarele cateva catavasii fa slavoneste, iar de la f. 94v. fnainte, numai
romaneste.
Dela f. 285, incepe pascalia.
A. Filimon in Dacoromania, V (1927-1928), p. 614 cunoaste exemplar rara titlu, dar
cu 329 foi.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (364 A).

Penticostar, Blaj 1769.


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graba Maramureplui, nr. 94 din 30 Alai 1936, p. 3,
ca existent la hiserica din comuna Slatina.

Trambitei ronzdneascd, (Râmnic 1769). Foae


TPMILIfiff[vh P611/14HIGKI.
1n-folio, 3 foi (tiparite numai 5 pagini). Cele 2 vorbe din titlu, separate de o cruce
impodobita cu flori si capul Mantuitorului.
Manifest politic contra Turcilor, scris in 414 versuri, pe doua coloane.
Al. T. Dumitrescu, «Trdmbila romaneascd». Manifest public, patriotic $i revolulionar...,
in Anal. Acad. Rom.,lit., s. II, t. XXXVII (1914-1915), p.21-46, editeaza textul si-1 atribue,
ara argumente serioase, lui Ienachitä. Vacarescu, care 1-ar fi scris din Indemnul emisa-
rului rus, Colonel Nazarie Carazin.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romano (ms. 4075, f. 1-3).

Bucvar, Viena 1770. Slavo-rusete.


Tipograful vienez Kurczbeck, care avea monopolul tiparirii cartilor illirice", a tiparit
un Bucvar (Libellus alphabeticus) in timba Merara slavo-rusd, pentru locuitorii orto locsi
din Transilvania si Ungaria (Ruteni i Romani). Exemplarele tiparite au fost confiscate
din fnaltá poruncá fmpardteascd, pentrucd se omisese mentiunea filioque" din Simbolul
credintei, tipul Atanasian.
Exemplarele confiscate se gdsesc si azi In depozit", cf. Prof. Dr. loan Moga, Contri-
butiuni privitoare la tipdrirea ceirtilor bisericegi in veacul XVIII pentru Ronainii din Transil-
vania $i Ungaria in Omagiu I. P. S. S. Dr. Nicolae Mitropolitul Ardealului, Sibiu
1940, p. 587-589.

Slujba Sf. Varnava Sofronie din Atena i a Sf. IIristofor din


Bucureti 1769. Grecete.
1-1 esta xat i.spet azoX0u0Ex T6V ócsEctw Osor,6pcov ito:t6ptuv ihm5v B7.pve.t.Sccw.
Zto?povEou ,A076v, xcet iepo5 Xptarn6pou, :cbv TCp 11404 ópet &ex-veo:uno,
tpxXXoldvi Sexirg 4867,1 :o5 aúTo6crcou N5v pv xpciirov Oe? r.. oi;
stiagearecrou xxi ro:X7Ivoti,:ou atiOivrou faelL6voc 7riCI71ç Otipipo6),azEce;, zepEou %o-
pto!) Iwivvou Fpimplou 'A)46.vSpou FzExa BoeS6S7.. 'Apxtepecreúovzoç To5 7C/vtepcureccou
OtiTxpo6Xxxiag xopEou 1'p7u1pf.ou. cHyoutLeve6ov:oç to5 zavocuoycettou ;mi as6aav.u.o-
TaTOD irxrpin 4.6.)v etylou xx071roty.evou v èv tq :o5 MGXSpet xstp.iv7N Lepig as-
6/011E74 xxi (3ccatXtx-71; /Le-flor/1g p.ovçIlavcriEa.; To5 Zouv.eX zeplou Xptcrw,p6pou. 'Ezt-

www.dacoromanica.ro
TRIOD, 1771 89

/.12XsEl Te cdiztaTacsE, To5 iv tepop.ovecxotc vxzetYo6 flapeevEou EoutteXteorou Tpoure-


CouvTfou TO5 111eTccoro6Xou, zap& recupTEep KowarayTEyou td Not° AcxCcipou Taw
'Iumvy(vcoy. 'EyTirj %at& BouxoupiaTtoy vicf. TurcoTpnE4 gZEL acoroEy ,extpUf.
Dumnezeiasca $i sfintita slujb5, a cuvio$ilor $i de Dumnezeu purtgto-
rilor parintilor no$tri Varnava $i Sofronie din Atena $i a sfintitului Hri-
stofor, cei ce s'au nevoit fntru muntele Mela, care se sluje$te la optsprezece
ale lunii lui August. Acum pentru fntAia$ data tipsdritä sub prea cucernicul
si prea luminatul Domn i stapanitor a toatä Ungrovlahia, Domnul Domn
loan Grigorie Alexandru Ghica Voevod, phstorind InaIt prea stintitul al
Ungrovlahiei Domnul Grigorie, pe and era staret Domnul Hristofor, prea
cuviosul i prea cucernicul parintele nostru, igumenul sfintitei, cuvioasei
Imphrätestii, prea marei mb."nastiri, cea pe muntele Mela a$ezatA, a
Maicii Domnului dela Sumela. Cu fngrijirea $i sub privegherea smeritului
fntre ieromonahi Partenie Sumeliotul Metaxopulos, cel din Trapezunt, de
cAtre Gheorghe Constantin $i Niculae Lazär din Ianina, In noua tipografie
din Bucure$ti, In anul mantuirii 1769.
In-40, 2 foi nenumerotate + 28 pagini. Verso titlului alb. F. 2 liminarä recto cu-
prinde 2 epigrame In versuri inchinate maicii Domnului, scrise de Paul, Evghenie si Par-
tenie Metaxopulos. La p. 27 testamentul Sf. Varnava íi Sofronie. P. 28 notitä, istoricá
asupra mänästirii Sumela.
S. G. Mgr. Louis Petit, Bibliographie des acolouthies grecques, Bruxelles 1926, p. 24.
Emile Legrand, Mgr. Petit, Hubert Pernot, Bibliographie hellénique au XVII 1-e sikle,
H, Paris 1928, p. 98-99 (reproduc cele 2 epigrame).
Dl. Alex. Elian a tradus titlul.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romäne 069 B).
Muntele Atos: Biblioteca M-rii Xenophon.

150. Cuvânt pentru iubirea de argint i asuprire, (Râmnic 1770-1780).


Foae volantA.
KXKIIITh 11611TPX fORIIPZ AB Apvfmni, miì i1GXIIPfln:
In-folio, peste 2 foi; caracterele tipografice sunt ale tipografiei Rämnicului.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 267.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne (ms. 4075, f. 7-8).

151. Triod, Blaj 1771.


TPH6DA,IC011 IfliSu 4HTiI uffaÁTb nui ThrlillIATI+, MHZ, pAHORtAil ile-
cimitari IPhrkiiiiTSASA. GSnrrk CTliFIX*1111(1* llirk 4111.1111,A TH1 4il'hpliTrkCIA NJ' M-
AIM/M(1k 11f11301111 : I MAMIIIAAo.%MI1Ie I
Ic1PUll eap6-
Gift I Rs fiirocgíriïh iMvpIMdri I WIllItiTh BAA>K6 ThIOrpA$IM
1111611-11CTk1l BECT111311. IflHïIi Mild XI: ifitir6a.
In-folio, de 2 foi nenumerotate + 237 foi. Alt tip tipografic are 1 foae 4- 236 foi
1 foae. Numerotarea foilor este insä foarte defectuoasä, fncepänd cu foaia 141. Titlul in-
cadrat Inteun chenar cu compartimente, al/And in cele 4 colturi simbolul evanghelistilor,
pe coloana din dreapta stänga figuri de patriarhi i slinti ; sus, la mijloc : icoana
Mäntuitorului; iar jos: Buna-Vestire. Clienarul este semnat : «De Petru Papavid Typograf.
Rämni6ann.
12

www.dacoromanica.ro
90 TRIOD, 1771

Pe verso titlului icoana Bunei-Vestiri, semnatä «Petr. T.». A doua foaie liminara
are pe recto un cuvänt «Catra cetitorIu», iar pe verso O ornamentatii florale.
In fruntea textului un frontispiciu reprezentänd icoana Maicii Domnului, a lui lisus
Christos i Sf. loan; jos, scena fariseului rugändu-se In templu; pe foaia 113r. scena rästig-
nirii pe cruce.
Tiparit pe 2 coloane, Cu rosu si negru, 43 ränduri pe coloana.
Pe f. 2 r.:
Cdträ cetitortu.
Wanda a tipäri acestä stantti Triodti, care sd ceté5te i sti dula" printi
sf(i)ntele beséreci a Rdsdritului, incepandti din Dumineca Vamewlut i a
Fariseulut, pdnä in Sttmbdta lui Lazar §i aducandu-ne aminte de porunca
sf(i)ntei beséreci, ca printi sf(i)ntele besérici, rugile céle adevdrate i ld-
murite sd se facd (precumil in pravild sf(a)ntulil sobort1 de la Carth(a)ghenti
In canonulä 101 aratd). Ne-amti nevoitri a urma izvoduld celta mai vechtu
grecescti. Pentru acéta nu te mira, nici nevinovrtti, de vei gäsi inteacest
Triodù sau adaosti ceva, care in céle rumâneW i slovene5tr, pand acumti
typdrite, nu sd gäsete, sau läsatti ceva, care intealtele sd gdsé§te; ci cu
umilintâ i cu frica lui D(u)mnezeu ceté§te, canta, sau pre alta' cântAnd, sau
cetind ascultd; aducttndu-ti aminte ca cumä at vorbi Cu ins0 D(u)mnezeu
nevdzutti, precum invatd Triodul, Lunt in sdptamttna cea dintaitu a sf(d)n-
tulut postra.
(Bibliografiatä de d-1 N. Cartojan).
Aceastá predoslovie este tiparitä intr'unele exemplare pe f. 2 r. liminara, in ränduri
din ce in ce mai scurte si avänd sub ele o vignetä florald, cu cap de Serafim, semnata
11(etru) T(ipograf). In alte exemplare ea lipseste; in schimb, pe o foaie finalá nenume-
rotatä,, tot sub titlul «Caträ Cetitoriu», se indreapta mai multe greseli de tipar, toate de
natura a fi schimbat tipicul traditional, daca nu ar fi fost aratate. De aceia se spune ca
arätarea si indreptarea acestor greseli le socoteste ca un «cuviosii lucru».
Compara cu A. Filimon, in Dacoromania, V (1927-1928), p. 615.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rornitne (370 A).

152. Psaltire, Blaj 1773.


WillITAPt I IlpopóK8A84 EUA ditirkpÁTSASii I AiinflAt %U anaroa Wt1(11.
THI111pliTli, I 08RT er-hrixonip-k EIYI 4a-nolti,A-reri 4urcP,RMA-kIIIHAW(16, flpini-
11,4C111 prvkinsnsii, Aripogri: ,N6i1MHEF1 A6AMIIIII,
I 06.PaGiall. K8 muro-
I

cnoKhaat '.Mwpt IMari A006. I 4 ThorpAlsTat illions.erApitri I UREA RECTI0 :


RAANCit. IfluilíAMA #

Sub cllenar: A, IliTOS TIA E PkIMIIHIIAHSAh TisrllOrlhi$SA.

In-80, 1 foae (titlul) 486 pagini + peste 3 pagini nenumerotate. Titbil incadrat de
un chenar floral simplu, are pe verso gravura lui David prooroc, seztind in jelt frumos
sculptat. Paginele nenumerotate dela sfärsit cuprind invataturä cuniu sa cetéste Psal-
Urea in sfäntult1 si marele Postü, in saptamAna dinutiliu, a doao si a treia si a [mitra
si a sasea.
Cluj-Sibiu ; Biblioteca Universitátii.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romäne, copie fotografica (381 A).

www.dacoromanica.ro
(MIHA1 RO5U), INVATITUR1 CRESTINETI, 1775 91

Evhologltion, Iasi 1774.


Evhologhion, adecä molitvenic, acum inteacestas chip tipArit. La intAia
de Dumnezeu innältatei domniei a prea luminatului oblàduitoriu a toatä tara
Moldavii, Io Grigorie Alixandru Ghica Voevod. Cu blagoslovenifa i Cu
toatä chielturala preaosfintitului Mitropolit al Moldavii Kiriu, Kir Gavriil. In
sfänta Mitropolie in Iasi, la anal dela Hs. 1774. De Grigorie Stanovici
tipograful.
Pr. C. Bobulescu in Spicuitor n ogor vecin, I (1920), p. 47-48 nu aratd formatul:
[in-40], nici paginile (peste 827).
Dupd tabla cuprinsului, aceste ränduri
Sfärsit i lui Dumnezeu laudä, carele ne-au ajutat dupii inceput de am
si sävärsit. Si s'au diortosit de Evloghie monah. Iar asezätoriu slovelor, Da-
maschin diacon Turdurache.
Ponturile päcii (Bucuresti) 1774. Ruseste i româneste.
Drept titlu :
TIOCA*0.1,011d11E COPAMIIIHT/A alHpA, eme 11611T1:30HAI 1148 TpHmíick ilp-k
norkaaawk npogkicoliarnuni ctombakapwaa-k 4IAAMMIWAA-11,
Ilpeociumpe1om8 111.HTponoaTTS. c4siiiiSrr8ak .

In-40, 5 foi (ultima pagind albd), textul rusesc pe coloana din shinga, cel romdnesc
in dreapta.
La sfArsit, textul rusesc este semnat :
116TPIL PCD11/16(1H11,0gh 10MA ii romila. MI'6A PlV roba llpanaoKs.
In 11 articole nenumerotate, Petru Rumiantov, general-guvernator, comunica Mi-
tropolitului Grigorie al Tdrii-Romänesti conditiile si urmdrile pentru Romäni, ale päcii
dintre Rusi si Turci, la 1774 (Kuciuc-Kainargi).
Comparänd caracterele tipografice ale Hatiserifului tipdrit la (Bucuresti) 1774, cu
cele din Ponturile pacii, gdsim asemänari care ne fac sä credem cási aceasta din urmá
a fost tipdritti tot la Mitropolia Bucurestilor, iar localita.tea in ruseste, -11411A0U6, arata
numai cd acole ponturi au fost date in Braila, dar nu si tipdrite acolo. Dece nu s'ar mai
fi tiparit si alte dirti la Brdila, in aceiasi epocti. ?
Tipdritura reprezintd forma definitivä a tratatului. Pentru alte redactii manuscrise
deosebite, vezi Arhiva Romeineascd, I (1860), p. 239-243 si V. A. Urechia, Memorii prezen-
tale Academiei llomdne in 1887-88. Opere complete. Seria B. Toni. Bucuresti, 1889, p.
91-93.
Textul cartii a fost reprodus in facsimile si transcriere in O comunicare obsteascd a
conditiilor ?Wei de la Kuciur-Kainargi (1774) de t I. Bianu, cu noLd himuritoare de Ge-
neralul R. Rosetti, in Acad. Rom., Mem. sect. lit., s. III, t. VIII (1938), p. 137-141 si 9
planse.
Bucuresti : Biblioteca Prof. N. lonescu.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Roman% copie folografica. (388 A).

(Mihai Ro§u), Invdteituri cre,stinegi, Viena 1775.


lntru Mdrirea Sfintei de o fiintei de viatä fäcätoaref i nedespartitei
troite TatAlui i Fiului i sfäntului Duh. S'au tipärit aceste invätäturi cresti-
nesti foarte de folos, scoase de pre limba greceasca pre limba rorraneascd,
pentru folosul de obste. Sub stapetnirea intru tot prea luminatului Impara-

www.dacoromanica.ro
92 (mium Rosu), INVÄTÀTURI CREVINEFTI, 1775

tului i craiului Domnului Iosif al II. Cu blagoslovenia prea sfintitului Ar-


chiepiscopului i Mitropolitului slaveno serbescului i românescului popor
Domnului Moise Putnic. Iarä cu toata osardia si cheltuiala sfintiei Sale P5-
rintelui Constantin 5uboniu, neunitei legi grecesti, preotului slobodului crdes-
cului oras a Timisoarei paroh.
Tipäritä in Impärätitoarea cetate Viena, la Iosif, nobil de Kurzbek, de
curte tipograful .si vänzdtoriul de cärti, in anul 1775.
Iuliu Vuia, tScoalele ronuinegi banalene in secolul al X VIII. Studiu istoric, OraF;die
1806, p. 112.

Antologhion, Rttmnic 1776.


Semnalat de P. Const.antinescu-Iai, Tipeirituri vechi rominqti necunoscute, Iai 1031,
p. 4, nr. 4, ca existent la bisericile din Scumpia-Balti §i Zahaicani-Orhei.

Antologhion, Bucuresti 1776.


Semnalat de Atanasie Popa, Biserici vechi de lemn ronuine. ti din Ardeal, in Anuarul
Comisiunii Momonentelor istorice, sectia pentru Transilvania, 1930-1931, P. 185, ca existent
la biserica de lemn din Copäceni (jud. Turda).

Apostol, Bla,j 1776.


Semnalat de Atanasie Popa, locul citat la nr. precedent, p. 255, ca existent la bise-
rica de lemn din Corneti (Ardeal).

Catavasier, Blaj 1776.


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Grajea Maramureplui, nr. 0' din 31) Mai 1935, p. 3,
nr. 7 (prima lista) ca existent la bisericile din Vad i Mänastirea Moisei.

Liturghier, Blaj 1776.


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graiut Maramurefului, nr 94 din 30 Mai 1935, p. 3, nr.
6 (prima lista), ca existent la biserica din comuna Bora.

Grigorie, Mitropolltul Ungrovlahiei, Sfaturi in post, (Bucure.sti) 1776.


Foae volantä.
In-folio, 4 pagini. Drept titlu:
ITHCOPi6 KX iliflail iÍÌ A[X]l1/11636X tipKierucKtve : wH liiirroonomiTh,
Ot¡rrpoutixini.
Exemplarele, tip formular, se trimeteau protopopilor; exemplarul Academiei este
trimes protopopului Thoma din jud. Arge. La sfArsit «1776 Fevruarie».
Dan Simonescu, Sfaturi in poslul mare, ale unui mitropolit din sec. al XVIII-lea,
In Revista Societeilii Tinerimea Romtind, Aprilie 1932, p. 14-17.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romtine (393 D).

Catavasier, Blaj 1777.


Cu 493 pagini. Astfel trecut pe o listd de cdrti, oferite spre winzare Acad. Romtine.

www.dacoromanica.ro
1ENTICUSTAR7 1780 93

Maria Thereza, Imptirilteasa Austriei, Poruncei pentru depunerea


jurametntului Blaj (1777). Foae volana.
110171 iliaPhA TaPa3iM K 11171il1 dkfl AkillilaBaX I A pdinASMiii 4irhp-k-
T.kcs giAt3118 KPIIACKS AEAA ivipa Ofmrsp-kcim... (urmeazil titlurile ei).
In-folio, 2 foi. La sfArsit: s'au tipäritti in TypografiIa, Ep(i)scopiei Blajului din
Ardealil». Cu mAna: «1777 Avgust 27».
Al T. Dumitrescu, Foi volante, p. 323.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne (Foi volante, nr. 912).

Numirea olitiilor de vana, Lwòw 1778. Foae


Drept LAW:
filig11111P1i. 04)1:11011110Ph, Gax lifIGG110Pli AG gif11111 11611[6] Herx-
RITOPeq111 ink ilommfoRt, II .1% AltHrlt AltNUM
AAsHaTE, Al"4,roatig.
In-80, 2 foi (ultima pagind albd .
La sfArsit: «Datä In orasulil cent mare alu nostru Lembergil,la anulii 1778. Ianuarie
la 2 zile. Hainerilud Kona" aRi SvAntulil imper. romanesc de Auerspergil» si mai jos
«Frideriha Karlä Smetti, Secretariusg».
Deasupra titlului un D latin, iar a doua foae e numerotatä 451 (67), ceea ce ne face
sá credem ca exemplarul Academiei e numai un fragment dintr'o publicatie mai mare.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne (411 A).

Caanie, Bue,uresti 1778.


Semnalatä de Atanasie Popa, Biserici vechi de le= romanegi din Ardeat, in Anuarut
Comisiunit Monumentelor Istorice, sectia pentru Transilvania, 1930 -1931, p. 291, ca existentä
la biserica de lemn din comuna Apahida.

Osmoglasnic, Baia 1778.


Tipiírit de Eustatie Popovici la Baia (Abrud). Semnalat, fa."rd arätarea izvorului, de
Petru Gherman, Muzica bisericeasca din Ardeal, in Omagiu I. P. s. s. Dr. Niculae Balan,
Mitropolitul Ardealutui, Sibiu 1940, p. 432.

Ceasoslov, Bueuresti 1780.


lifIGOG/IOREL I (Ifipi 4C6-111 (sic) CASSIMA Al sfi Hai Al 1104111Tf, ASIIìi pduil
I

"AAAC41iTI KfA(111,111. ilK8A ..¡TpAgErr Kiln TV11141-11


I 41118 $Tdi/i1 A0A11111 A
1111* Ii18AIIIHAT8/1811 A6AUlit EV I finOarimi8 loar, Youmit ROKA . I Ks CAArOCAOKillria
Illfi KgTS1A fl[rkIT8SIí liIHT130 110MT 1111 OtfrlICHAAKTE6 Kv
Cd I rpfiropie 4
Ttrnora$Tfitc4iiTlilIHT[p]onomtl 5SKSpitilry. (IA 2HS 11.

Al G1%41,110'1'. .

Din aceasta carte nu cunosc decAt 2 pagini (titlul si f. 299 verso), comunicate in
fotografii de Pr. Ion Birlea, din Sighetul Maramuresului.
F. 299 verso infatiseaza gravura: Iisus luminatorul, seninata : A ,-,11/tifiTplf
A IliTp011110
TH/11,14S.

Penticostar, Blaj 1780.


Semnalat de Dr. GIL Bran In Graiul Maraniuresului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3,
nr. 8 (prima listd), ca existent la biserica din comuna Bdrsana.

www.dacoromanica.ro
94 THIOD, 1780

Triod, Blaj 1780.


Semnalat de Dr. Gli. Bran In Graiul Muranturesului, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3,
nr. 9 (prima lista), ca existent la biserica din comuna Poieni.

Grigore Maior, Vladicia Fagarasului, Instruciii la moartea Mariei


Thereza, Blaj 1780. Foae volantä.
1 foae, in-folio, tipäritä. pe 2 coloane. Drept Mitt
Noi Gavriila Grigorie Maerù, dinù mila lui D(u)innezeu Vladic,a nighi-
ra§ului a prea fnältatei chesaro-cräestii Märimi stétnicti dinti launtru, iproci,
fiilor nostri Vicaresilorti, Decanilorti, Arhidiaconilorti, Protopopilor, Notari-
silor, Naméstnicilorti, Parohilorti, Igumenilorti, Calugärilor i tuturorti sufle-
telorti PravoslavnicT, emir va aflay supta arhipastorifa noasträ", pace voao.
Urmeaza, in§irarea binefacerilor aduse poporului romanesc in timpul dornniei ei
(colegiu la Viena, §coli in Sibiu, etc.) §i anunta succesiunea la tron a inipttralului losif
al 2-lea. La sfär§it
Data In Blajil dela Mitropolie. 3 Dechem. 1780.
Bucure§ti : Biblioteca Palatului Regal (legata la sfitr§itul volumului Mdrgaritare,
Buc. 1746).
Bucure§ti : Biblioteca Academiei Rotrane, copie fotografica (432 A).

Rugei ciuni pentru impeirat iostasi, (Blaj 1780-1788). Foae volanta.


PX1'1111(011aHHTP 4111PATZ1h mû cBwribui aft' 4 KPtille Aci

1 foae, 26 X 17 cm. In text este amintit fmparatul Iosif; cu tiparul Seminarultti


din Blaj.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 315.
Bucure§ti : Biblioteca Academiei Rorrane (Foi volante, nr. 794).

Rugciciuni n vreme de räzboi (Blaj, 1780-1788). Foae volanta.


P8r6tItHH AA liptiV11 Al 11113666 Sctinpa 98114HillVp.
In-40, 2 foi. In text este amintit imparatul Iosif ; cu tiparul Seminarului din Blaj.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 315.
Bucure§ti : Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 793).

Carte de blestem contra celor cari fac lux (Iasi 1781).


In-4° mic, 14 foi, cu 23 randuri pe pagina incadrata in linii. Exernplarul Acadentiei
Romano incepe Cu f. 2.
Din relatärile lui Andrei Wolf, Beitrcige zu einer statistisch-historischen Beschreitning
des Fiirstenthums Moldau, vol. I, Hermannstadt 1805, p. 160 (nota) §tim cAteva vorbe din
titlu, transcrise ins& de Wolf Cu ortografia germana :
Avraami ku Mila lui Dumnezeu Patriarch simtei tschetetzi
schi a toate Palistina... Gavriil ku Mila lui Dumnezeu Archiepiscop schi Mi-
tropolit a toate Moldavia.
Tot A. Wolf ne spune (op. cit., vol. II, p. 198-199), ca insu§i Domnul Constantin
Moruzi, consimtisesa cadá asuptii patrier§ä.§ti §i arhiere§ti a noastre blastamuri» (cum

www.dacoromanica.ro
F1LARET, ENCICLICX. PROTOPOP1LOR, 1781 95

spune fnsusi Mitropolitul Gavril Calimall) toti aceia cari ar fi fticut contra hoari-
rilor luate.
In Cartea de blestem, I'. 6r. este amintil domnul Conslantin Dimitrie MuruLi. (1777
1782); la f. 11r, serie de venirea Iasi a patriarlitilui Ierusalimului i Palestinii, Avramie
(«acula darti viinda»), care fu rugat a contribui prin iscälirea acestei cArti de blestem,
la stArpirea mAndriei, risipei si luxului de frnbractiminte. A. Wolf ne spune ca opera a
fost tiparita in tipografia Mitropoliei, la 1781.
Dela f. 12e. inainte se insird mäsurile luate
. Sz.i. nu se poarte taftaua cusutä cu fir si peteald. 2. sireturile Cu pe-
tealä si fir sä nu se mai intrebuinleze la haine, ci numai la colane 3. cu-
masurile i alurile sunt oprite, afard de cele «trebuitoare la rVald» 4.
sunt oprite fmpodobirile la haine 5. se ingildue purtarea giuvaerurilor, care
l'aman din tata' In fiu.
Reprodusa de D. Z. Furnica, Din istoria comerfului la Bomani, Bucuresti 1908, p.
15-57. D. Russo, Din corespondenla Doamnei Ana Racovita, Bucuresti 1911, p. 7, nota 1.
13ucuresti : Biblioteca Academiei RomAne (113 A).

1,74. Filaret, Episcopul Rânrnicului, Enciclicei protopopitor (Rämnic 1781).


Foae volantä.
In-40 mic, l'ara titlu; 1 f. + 9 foi numerotate.
Pe prima foae nenumerotatA, recto (verso alb):

Filaretti Cu mila lur D(u)mnezeu Episcopulti flämniculur.


Cucérnice Protopoape . . . dinti sudti . . . . bl(a)goslovenie. Dupä cu-
.

prinderea acestor ponturi, t'anda cá ne-amtl incrediniatti §i. te-amti oränduitti


ea Masa dregätorie besericeascl a protopopier, fntru toate sà fir särguitori
a sä urma intocma, Insutr mar fntäru purtändu-te cu inteleperune ca unti
epitropti all Arhiereului i sä aibr viratä, cucérnicä, cu frica lui D(u)mnezeu,
ca sä fir spre pildä i celoralalg preotr, ferindu-te In tal chipulti de rapirl
asupréle i nedreptäff, Tarä nepurtändu-te cu ortinduialä i nesilindu-te
spre implinirea acestorti poruncr beserice§tr a sti urma, mdcarti cá ai ck5ti-
gatti cinste §i milä dela nor, clara precumti zicemä arätändu-te nevrédnrcil,
sä §tir cá atuncea, vei avea necinste i urgie; Vasta poruncimti,
Pecétea 17. . . .

La f. 1:

Ponturile de urmarea ce s5, cade a face si a da povätuire cucérniculti


Preotil Kyr Papa ... ce s'au oränduitti Protopopti la sudti. . . . pre cumti
mal aratál.
Urmeaza 18 «ponturi» de mare interes pentru administrarea i organizarea bisericii.
Locurile lasate libere in formular, trebuiau completate la cancelaria episcopiei.
F'ilaret ocupAnd scaunul episcopal al Ramnicului dela 1780-1792, credem cá enci-
clica s'a tipdrit la RAmnic, curAnd dupA insaunarea lui.
Textul, Insotit de comentarii, a fost publicat de Const. Erbiceanu In Biserica ortodoxa
romana, XV (1891-1892), p. 403-421, 507-521, 626I347.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne (430 A).

www.dacoromanica.ro
96 ANTOLOGII1ON, 1782

Antologhion, Buouresti 1782.


Semnalat de Dr. Gh. Bran In Graiul Maramureplui, nr. 9i din 30 Maiu 1035, p. 3,
nr. 10 (prima listé.), ca existent la biserica din comuna BoLiza.

Octoih, Ramnic 7290 (1782).


Samnalat de D. Balaur, Biserici in Moldova de rdsdril, Ja leful Lcipu$na, Bucure§ti
1934, p. 15, ca existent la biserica din comuna Micduti.

Paten,s de toleranfa, Blaj 1782.


Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitittii (comunicat de dr. Sabia Murewn).

Ceasoslov, (Bucuresti 1783).


In-160, 2 foi nenum. (titlul §i scara) -I- 420 foi. In exemplarele Academioi Romdne
lipseqte foaia ca titlul. Primul an din pascalie este 1783. La stdr§it :
S'au typarit acest 6asoslov prin osteneala diorthosiriI smeritului fntre
ieromonahr Grigorie Ramniceanulti.
Acesta a semnat carti tiptirite la Bucure§ti (v. Bibl. rom. beche, 11, p. 370, ca arhi-
mandrit).
Bucure$i: Biblioteca Academiei RomUne (159 A).

Octoih, Blaj 1783.


6KT0AX I mil I GASIKEME GdtiiHRIMtViik Af 61111. &Sit% iiap.k
'CI Sum-
Wit ThrhmiT ASH1 P.m-EASima haGI,P4'1111 PliGIPIITgiUil. c8nT 1113-k
dsopHilli-ra flhp'hLLÍ a Ilfr6110-11ATSASil 411411,IT 2 PIVMSIIHAWO. I Ìpëiii11Pfffill,
piiÇÍ,I wA trkitn: I,S,6miginSil, /\óMHSa%S I
1:6G11(1) uii AO'fIll% KS ROM
IliAtVp Mai NIA011. AEAA XE '40: J 4 filleDK J KS Tvnitoon GEMHIIi1010ASil.
In-40 de 1 foaie, 478 + 224 pagine. Tiparit Cu negru §i row, Cu cdteva ornamente
gravuri fin lucrate (v. facs. nr. 32), gravurd, repetata pe mai multe pagini. Cea din
fata textului, reprezentAnd pe SI. loan Darnaschin, e semnata. Cu Mere latine : IOANNI :
A. Filimon, in Dacoromania, V (1927-1928), p. 617 vorbe,te de o gravura cu Isus pe
cruce", la p. 478, care lipse§te In exemplarul Academiei.
Dr. Gh. Bran In Graiul Maramureplui, nr. 04 din 30 Maiu 1035, p. 3, nr. 46 (prima
lista) semnaleaza exemplare la bisericile din comunele StrAmtura, Biserica Alba §i Slatina.
I3ucuresti Biblioteca Academiei lionidne (459 B.

Psaltire, Ramie 1783.


Sibiu: Biblioteca Astra (comunicat de dr. Sabia Murewn

Apostol, RAmnic 1784.


r11100TWILL I A TObst W41311 TIll'hplIT AS1111 fl,M1,,I,Siftitil iliASII
I

4 311MM, AE ,A,AHE3ES nrk 41111/11AITEll not a8MHHAT811$11 06A-ItASHT5111t


S T6ST'll 1iápaI PSAAXIACK11.
IIHKOASE R01011liIA liiiiVTOKOPMiT I KS E AarOCAOKEllídanuui
KS TOST'll I KUATSAA4 IllYk J C*fiU,IITS/1811 IVIHT(10110MIT 2(n OrrpoKnaveri I Kvp 431.-
I

nAprr, I 4 CIGISHSA PAMHH: Ad 2111811 ,1411^11A.


(,A,E 0004 KOCTANTIIH Tt.norpit :).

www.dacoromanica.ro
PENTRU SLOBOZENIA NEGUST0RIE1,"-1 784 97

In-folio, 1 foae (titlul), 264 pagini. Tipar negru i rosu. Textul pe 2 coloane, paginile
fncadrate in linii. La tnceputul textului, icoana Invierii lui Christos (tipul : Coborirea In iad).
Titlul fncadrat inir'un chenar gros, xilogravat de G.»0» Tanorpith, semnat In stanga.
Reprezintä, la cele 4 colturi, simbolurile evanghelistilor; Sfintii Petru si Pavel, in mar-
gini ; sus, Iisus Christos Drept Judecator, iar jos, Buna Vestire. Pe verso titlului steinele
Moldovei si Tarii Romanesti, cu versuri.
Observ o gresalit in titlu: la 1784 linea domnia Tärii Romänesti Mihail Sutu, iar nu
Joan Mavroghen Nicolae Voiuvod Mavrocordat" cu acest nume n'a existat vreun Domn.
De altfal, exemplarul se termina cu un epilog anacronic, pe care 1-a scris Dimitrie Popp
Costa la Apostotul tiparit la Blaj, 1811 (vezi-1 publicat in BOL rom. veche, III, p. 95). Dar
tehnica tipograficii. (de ex. Sandu gravorul semneaza pe carti tipärite In Blaj) arata
Blajul ca localitate de tipitrire, nu Rämnic, cum este In titlu. Este pentru prima datá cAnd
intetlnesc In domeniul cartii romanesli vechi, un fel de mistificare tipografica. sa fi fost
oare, mai cautate cartile bisericesti 04
mai vechi (ar justifica schimbarea /A4Ei A
anului, din 1814, In 1784) si de
peste Carpati (ar justifica schimba-
rea localitätii de imprimare, Blaj
in Ramaje; cf. mai jos, nr. 300, p.
122-123)?
I3ucuresti: Biblioteca Acade-
miei Romane, (damita. de Mitropolia
Moldovei (160 A).

Cuviintare desiwe tai-


na preoliei, Viena 1784.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Univer-
sitatii (comunicat de dr. Sabin
M u resan).

Triod, Rämnic 1781.


Semnalat, su pt rezerva, de Diac.
N. M. Popescu, Prin Banatul
Bucuresti 1919, p. 75, ca exis- 32. Octoth., Blaj 1783. XllograTurI
tent la biserica din comuna Gornia. reprezentind Sf. Treime.

Infliintare pentru reglementarea regimului iobagilor, Blaj (1784).


Foae volantä.
nade din .2KOG 4GaivillataJ H,KsgiAHIJA C11 CTOlillit, 01H M OrhalT
el& Onpick.
2 foi (ultima foae 28X17,5 cm. In 15 articole se reglementeaza diferite rapor-
turi fntre stapani i iobagi. La sfarsit: «Typarit in Blaj cu typarlul SeminarIului».
Scris de maná., in cirilica: «Anul 1784».
Al. T. Dumitrescu, Poi volante, p. 315. A. Veress, Ordnduieli romanefti veda tipa-
rife n Ardeal (1744-1848), Buc. 1926, p. 9.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne (Foi volante, nr. 789).
Foae volantä.
Pentru slobozenia negustoriei, Blaj 1784.
[Prefacerea Sinedului a Imparätiei turcesti pentru slobozenia
negustoriei supusilor cräesti Imparätesti In Tara turceascal.
13
22671.

www.dacoromanica.ro
98 PENTRU SLOBOZENIA NEGUSTORIEI, 1784

In-folio, 3 pagini. In 8 ponturi se reglementeazd comertul libre al negustorilor din


Ardeal, cu impdrätia otomana.
Traducere din nemta§te; fa nemteVe, s'a tradus din turce§te.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 9.
Cluj: Muzeul ardelean.

183. Porundi rásculafilor rondlni, Sibiu 1784. Foae volanta.


foae, lungime 28,5 cm. text, 15 randuri. Guvernul, in numele citruia semneadt
guvernatorul B. S. de Brukenthal, cancelarul David Székely §i secretarul Anton Horvat,
ordona rdsculatilor lui Horia, sá se intoarcá la vetrele lor. Datata 11 Noemvrie 1784.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rout. vechi, p. 10.
Cluj : Muzeul ardelean.

187. A dota porunca retsculatilor rondlni, Sibiu 1781. Foae volantà.


foae lungime 27,5 cm. taxi, 18 ränduri. Incepe «Fiindcd fntru turburarea...».
Se promit 30 zloti ungure§ti celor cari vor preda autoritätilor pe rasculatii romäni;
täinuitorii sunt amenintati Cu tragerea in tapä. Datata 18 Noemvrie 1784.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 10.
Cluj : Muzeul ardelean.

188. A treia poruncei rdsculatilor rondini, Sibiu 1781. Foae


fotte, lungime 27,5 cm. text, 14 ränduri. Incepe : «Cu mare neplacere...».
Se recomandd tuturor supunere conducatorilor §i proprietarilor comunelor. Datata
22 Noemvrie 1784.
Dr. A. Veress, Ordnduielti rom, vechi, p. 10-11.
Cluj : Muzeul ardelean.

189. A patra porunca rasculatilor rondini, Sibiu. 1784. Foae volanta.


foae, lungime 27,5 cm. text, 9 ränduri. Incepe : «Dupa ce au tntales...».
Se promite suma de 300 galbeni acelora cari vor preda pe capii revolutiei. Datata
23 Noemvrie 1784.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 10.
Cluj : Muzeul ardelean.

190. licinduiala cea notai a vdnxilor, Viena 1784. Foae volana.


In-8', 14 pagini. Articolole 65-104 din regulainentul referitor la treceri prin con-
trabandä.. Datatd 29 Noemvrie 1784, tipografia lui Martin Holimaister din Viena.
Dr. A. Veress, Ordnduieli roma. verhi, p. 10U.
Cluj : Muzeul ardekan.

191. loan, Cuvant la Duminica pogorlrei ST. Dull (1785).


A611TPg G431-111,11 IIIPIIHTedk11 110GTP
KSEAHT6 Ad ASMIIHIKA flOrOpApill AgsAsii
Bro§urd scrisä, pe 7 pagini nenumerotate. Tipar negru, 25 ränduri pe pagina.
Nu are anul §i locul tiparirii, dar, dupá limba in care e scrisd, e o tipdriturd munteana
(Bucure§ti ?). Se gdse,Ae legatd intre foile 383-388 ale unui rnanuscris cu omilii dela
sfärvitul sec. al XVIII-lea (nu existá precizat anul 1785, cum se arata pe eticheta.).

www.dacoromanica.ro
ANTOLOGHION, 1786 99

Omilia aceasta nu se afld intre omiliile lui loan Gurä-de-aur, tipärite pänd la
anul 1830.
Bucureeti : Biblioteca Academiei Rom- ane (ms. rom. nr. 1953).

Invagcturei pentru recenseinzant, Sibiu 1785. Foae volantd.


In-folio, 22 pagini + 4 tablouri ei 1 foae (errata). Se aratii. insemnätatea recensämän-
tului lii Ardeal. Editiile germanä i ungard sunt mai reduse fate'. de ed. romäneascd.
Dr. A. Veress, Orelnduieli rom. vechi, p. 11.
Cluj : Muzeul ardelean.

MON turd despre strttinutare, Sibiu (1785). Foae volanta.


4FL11111TXPI.
2 foi, 28 X 17,5 cm. Se aratä. diferite conditii In care se pot face sträinutiíri de po-
pulatie dintr'o tarä In alta. Datat, cu creionul, «1785».
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, 315.
Bucureeti : Biblioteca Academiei Romtlne (Foi volante, nr. 7.89 bis).

Reinduialii pentru reglementarea inbligiei. Sibiu 1785. Foae volantd.


1 foae, 39,5 cm. Idrgime, 26 randuri.
Impäratul Iosif al II-lea reglementeazä, in 6 ponturi indatoririle iobagilor faVii de
proprietarii lor de moeie.
Data: Viena, 22 August 1785.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 309. A. Veress, Oreinduieli rom. vechi, p. 11.
Bucureeti: Biblioteca Ae,ademiei Romäne (Foi volante, nr. 687).

Ponturi pentru pedeapsa dezertorilor, Sibiu 1578. Foae volantA.


In-folio, 5 pagini tiparite la Martin Hohmaister.
Pedepsele aplicate dezertorilor din armata ungard sunt mai mari ca acelea aplicate
dezertorilor din armata austriacä.
Data : Sibiu 10 Sept. 1785.
Dr. A. Veress, Ordnduieli, rom. vechi, p. 12.
Cluj : Muzeul ardelean.

Antologhion, Ramnic 1786.


Anthologhion I ce sà." zic,e I fnflorirea cuvintelorù carele cuprinde fntru
sine rânduiala DumnezeeOloru Praznice, ale sfintilor numiti *i ale sfintilorù'
de oWe ce s6, praznuescti, In 12 luni ale anului. Tiparitù Intrti fntAia domnie
a luminatului Domnri Io Nicolae Petru Mavroghenisù Voevodti, cu blagoslo-
veniia i toat5, chieltuiala prea sfintii sale iubitoriului de Dumnezeu Kyriu
Kyr Filaretti Episcopulti RAmnicului, In sf(5.)nta Episcopie a RAmnicului, la
anulti dela Hs. 1786.
S'au tipärití de Climentù Ieromonahu Typ., de Popa Costandin Typ.
Si de Dimitrie Typ. fi&m.
Comunicat de D. Fecioru. In-folio, 3 foi+ 573 foi, tipar negra qi ro§u, in 2 coloane, 40
rtinduri pe paginä. Titlul Incadrat faro gravurd semnatd de «Difac Costandin Tip. Rdm.».
Dupd titlu urmeazd predoslovia, semnata de Grigorie Ierodiacon (Rämniceanul). In
fata textului, gravura «Duminica tuturor sfintilor», sub care se precizeazd: «S'au fnceput

www.dacoromanica.ro
100 ANTOLOGHION, 1786

acest sfetnt i dumnezeesc lucru, in luna lui Noemvrie In 25 de zile si au luat sfetrsit in
Mai, in 6». La pag. 573 jos : «Tipdritu-s'au aceastä sflIntd i dumnezeiascd carte, prin
osteneala diorthosirii smeritului 1ntre ierodiaconi Grigorie Rámniceanul».
I. Rosu in Societatea de =line, 11 (1925), p. 203. A. Filimon in Dacoromania, V
(1927-1928), p. 617-618. Valer Literat, Biserici din Tara Oltului..., in Anuarul Contisiunii
monum. istorice, seclia pentru Transilvania, IV (1932-1938), p. 10.
Biblioteca Bisericii din Mdneci-Piimanteni (jud. Prahova).

Penticostar, Blaj 1786.


Penticostariu, acum intdiu avzat i tiparit dupA ränduiala Besearicii
Räsaritului supt stäpAnirea Prea Inältatei Impäräteasei Ftämleanilor, prin-
teasel Ardealului, iproci, Doamnei Doamnei Maria Teresia, cu blagoslovenia
celor mai mari. Tiparità in Blaj, in tipografia rnänästirii Bunei Vestiri. Anii
de la I. H. 1786.
In-folio, 2 + 202 foi; textul pe 2 coloane.
Prefata
Cdträ. cetitoriu.
Vrand a tipäri acest StAnt Penticostariu, care sa cetea§te §i sä ant:a
prin sfintele Besearici a Rdsäritului, incepAnd Cu sfânta §i luminata zi a Pa§-
tilor 'Ana in Dumineca tuturor Sfintilor i aducandu-ne aminte de porunca
Sfintei Besearici ca prin sfintele besearici rugile ceale adevarate i lämurite
sä se facd (precum in Pravila, StAntul Sobor de la Cartagena, in Canonul '101
aratä), ne-am nevoit a urma izvodului celui mai vechi grecesc. Pentru aceia
nu te mira, nici ne vinovdti de vei gäsi intr'aceA Penticostariu, sau adaus
ceva care In ceale nu sä gaseate, sau läsat ceva, care intr'altele sà ga-
sea§te; ci Cu umilintsá §i 'cu frica lui Dumnezeu ceteate, canta sau pre altii
cântand sau cetind ascultà, aducAndu-ti aminte ca cum ai vorbi cu
Dumnezeu nevazut, precum invatA Triodul lunii, in sitptdmana cea dintaiu
a sfântului Post.
Barbu Teodorescu, Un Penticostariu din 1786, In Revista istorica, XV (1929), p. 158-159.

Iosif II, Impäratul Austriei, R4ndaiala ciíseitoriilor, Sibiu 1786.


Foae volantà.
In-folio, 16 pagini tipárite la Petru Bart din Sibiu. In 62 arlicole se reglementeazd
logodnele si cä,sdtoriile din cuprinsul Ardealului.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 309 descrie exemplarul Academiei, care e ne-
complet : 12 pagini, In loc de 16 pagini. Dr. A. Veress, Ortinduieli rom. verhi, p. 12.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Románe (Foi volante, nr. 688).
Cluj : Muzeul ardelean.

Iosif IL, Impäratul Austriei, Randuiala divorturilor, Sibiu 1786.


Foae volantä.
In-folio, 2 foi. Reglementarea despdrtirii de masä si pat, in cazul cAnd una din
parti nu consimte la divort.
Dr. A. Veress, Orânduieli rom. vechi, p. 12-13.
Cluj : Muzeul ardelean.

www.dacoromanica.ro
LITURGHIE, 1787 101

Leon, Mitropolitul Moldovei, Pastorald llasii 1786. Foae volantä.


ildfallb. Ke MIiAt n8ii A nk WIT 11111TpOROAHT6 TOXT%
MOAMEI/71.

In-folio, 2 foi (ultima alba). Pastoralä la instalarea lui ca mitropolit, in timpul Dom-
niei lui Alexandru loan Mavrocordat, cäruia fi aduce laude. Data: «1786 Martie 2». Sem-
natura xilogravatä.
Oferita Academiei spre cumpärare, de Arhimandritul Daniil Ciubotaru dela M-rea
Obreja, jud. Alba.

Peiztru tinerea seirbeitorilor, Blaj 1786. Foae volantä.


In-folio, 6 pagini.
Decret Impäratesc pentru fixarea sä,rbtitorilor legale la uniti i neuniti; sa se teargai
din randul särbatorilor «Joile i Vinerile, precum si Martile» dintre Pa§ti i Rusalii,
tinute de bärbati i femei «sä le petreacd fárá lucru, cu a sa pägubire».
Sus, in dreapta «Acestil Paten0 sa vinde cu §ase creitarl». Exemplarul Acade-
miei este defectuos, incal datele nu se pot citi In Intregime : adresa lui «Vladica,
Boba» este din «Blaj [1786] Maiu 1». Circulara data In numele imparatului Iosif II, este
datatä «Viena 1 Ianua.rie 1787». Circulara catre episcop, a craescului guberniu «avala
Grolti Telechi» este datatä. «In SibiTu zile 16 Noemvrie 1786».
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 315. Dr. A. Vuress, Orcinduieli rom. vechi, p. 13
cunoa§te numai redactia ungureascii a acestui «paten§».
Bucure§ti : Biblioteca Academiei Romano (Foi volante, nr. 790).

Poveituire, Sibiu 1786. Foae volantä.


In-folio, 3 pagini tiparite in tipografia lui Petru Bart. Instructii privitoare la jupuirea
§i täbacirea pieilor. Data: 18 Noemvrie 1786.
Dr. A. Veress, Ordmiuieli rom. vech,i, p. 13.
Cluj:,Muzeul ardelean.

Pravilei, Lemberg 1786 Foae volantä. Nemteste si româneste.


N'am vazut exemplare. In 11 pagini, Pravila reglementeaza raporturile dintre stä-
pana de mo.ii i podanii din cuprinsul Bucovinei.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 323.

Intrebeiri si reispunsuri, Iasi 1787.


Sfânta Istorie pentru copii cer micY, cu scurti Mtrebiirr i räspunsurl,
alcatui
clara aast.ä. cartulie, de celt1 mal mica intre presviterI
IereI Mihaiki In Iasi. Anir de la Hs. 1787 Maru 15.
In-16° (9 X 12 cm.), peste 76 pagini (complet poate 78 pagini). La p. 1. o gravura
florala (un buchet de trandafiri).
Catehismul de la Iai, 1803, reproduce partea !Mala a acestuia, din 1787.
Pr. C. Bobulescu, O carte necunosculd In Revista istorica, 11 (1916), p. 81-83.

Liturghie, Bucuresti 1787.


Semnalatn, de Dr. Gh. Bran in Gralul Maramurrmlui nr. 94 din 30 Maiu 1935, p. 3,
nr. 45 (lista prima) ca existent la biserica din comuna Poieni.

www.dacoromanica.ro
102 PSALTIRE, 1787

Psaltire, lihnnic 1787.


11411ITI-IPZ I11110(16KSASA Rill MIRI1Ah I 4T118 11111-TY KO Tv-
nittnim. I a' op* f
dit..rpS :11T1kliN AGNIllif,4whniviTSASii ,A,6,14HIt IIG) IliK011d6 114-
TPX inflIKPOItHR KO6KO,A,IL I KS MirocAosinIRt toù r6mni. I KienTSRoa no*
GdSliU,TH CAM I 10EHT6p10A8r1 M,A,AFIESiS Kv I(131-111dPeTh "dastiynsith Phlm lin
iitisx AMA itkAmik : situ!:
Al KAAAUHT6 hpoNtog Tt1 : wù I Ai IICVIla KlaTa6AH6 Tvil wii I
Ag
1106gliqTv Pum.
lIHA

In-40 mic de 293 foi numerotate si 1 foae nenumerotatä.. Tipar negru, 17 ränduri
pe paginä. Pe verso titlului, prorocul David ständ pe tron.
La sfärsit:
Ty[Aritu-s-au atastil stäntd i Dumnezelasca Psaltire prinù osteneala
diorthosirir smerituld fntre Ieromonahi Grigorie
Fi§a facutä de Al. T. Dumitrescu dupit un exemplar adus de anticarul Zwiebel.

Circulard pentru strdngerea biruritor, Sibiu 1787. Foae volantä...


Una foae cu 12 ränduri tipärite, datatä, Sibiu 29 Oct. 1787.
Obligä pe primarii comunelor sä, predea, din 4 in 4 stiptamäni, perceptorilor regali
sumele stränse din diferite impozite.
Dr. A. Veress, Ortinduieli rom. vechi, p. 14.

Decretunzd Cu diferite rdnduiale, (Sibiu, 1787). Foae volantd.


Titlul (scris de mänit) :
«Protocolu poruncilor i a rânduelelor Impárhte.5ti in lucrurile biseri-
ce0A. Sent Iosef».
5 foi, 31 X 17 cm. Cu tiparul tipogranei lui (Petru Bart din Sibiu) sunt tiparite mai
multe instiintdri dintre 8 Noemvrie 1781-17 Sept. 1787.
Al. T. Dumitrescu, Fol volante, p. 315.
Bucure§ti : Biblioteca Academiei Romäne (Poi volante, nr. 791).

Invdtd turd impotriva calcezii oilor, Sibiu 1787. Foae volantd.


In-folio, 4 pagini.
Dr. A. Veress, Ortinduiell rom. vechi, p. 13.
Cluj: Muzeul ardelean.
loan Bob, Episcopul Blajului, Inistiintare despre sdrbdtorde
Blaj (1787). Foae volantà.
N'am vdzut exemplare. In 3 foi, Vládica arata sarbatorile ce trebuesc Iinute, potrivit
decretului Impäratului Iosif II, din 1 Ian. 1787.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 315.
Iosif LE, ImpAratul Austriei, Instructii, Sibiu 1787. Foae volantd.
In-folio, 10 foi. Dupa o introducere, urmeazä, aceste capitole :
«I. Despre emigratie sau eirea din lara. II. Despre verburile céle
strAine. III. Despre vrcleana silducere (Gutfiihrking). IV. Despre rapirea
supu§ilor».

www.dacoromanica.ro
INViTITURÀ PENTRIT CVITANTII, 1788 103

Data : 2 Aprilie 1787, Viena.


Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 309. Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 13-14.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romano (Foi volante, nr. 689).
Cluj : Muzeul ardelean.

Octoih, RA,mnic 1788.


CilitTGAICh I WH I GMNSKIAI CHW M WWI. I X napa %Lip% KS
AKSM
XAaWkIfirk KNEOHTHAWII I a4lÉIJ1 Kiptimr%ick, ASAWHEK11 c-kpa, tiivar, WH TPONIHT
AS1111 pHH,A,SIAAA fifelpitIrl rhcilpHTSASA.
KS CAAPOCAOKIHIRt, WA KS T6AT1t KIATSAAA I Hp* Ctisii4HTSASII, LIJ1 A,1 MINIMS
Up tiorilhaT 611HCK0118/1 PliTAWHKSASII I CAS TPrivirr 4 c4srrra
IIIH
611HCKOfilfaia PlaIMHHKSASII "SHSA AMA sauiFirk Agri XC :Abut I AI DOHA KOCTAHTHH
Tvnorpa4sSn.
In-P, 1 foae (titlul) + 424 pagini i alte peste 194 pagini.
Tipar negru i rosu. Pe verso titlului gravura rästignirii MAntuitorului, inconjuratd
de 16 compartimente in care sunt simbolurile
Diaconul N. M. Popescu, Prin Banatul Tiinioarii, Bucuresti 1919, p. 76.
Bucuresti : Biblioteca Academiei RomAne (522 A).

Budelko, Doctorul, Cuprinderea meisteyugurilor, Sibiu 1788. Foae


volantd.
In-folio, 2 pagini tipArite in tipografia lui Martin Hohmaister.
10 articole in care se aratA sistemul doctorului primar al comitatului Györ, de a
curati grAnele do opsigd, neghind si tdciune. Sus insstimga : «3083/1788».
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 14; acelasi, Bibi. romAnd-ungara, H, p.
51-52. nr. 692.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Roman% copie fotograficd (520 A).
Cluj : Muzeul ardelean.

Iosif II, ImpAratul Austriei, Pravila cericetorilor, Sibiu 1788. Foae


volantA.
In-folio, 13 pagini tiparite la Petru Bart din Sibiu. In 27 articole se reglementeazd
problema cersetorilor, in sensul trimiterii lor peste granità.
Tor. A. Veress, Ordnduteli rom. vechi, p. 14.
Cluj: Muzeul ardelean.

Ingiintare poruncitoare, Sibiu 1788. Foae volantà.


In-folio, 2 pagini. Se interzice facerea de cavouri in biserici, capele sau pe mosii ;
sunt ingaduite numai in «tinterime».
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 15.
Cluj : Muzeul ardelean.

Inveild turd pentru cvitantii, Sibiu 1788. Foae volanta.


In-folio, 14 pagini. In 13 articole se aratä, cum trebuesc facute chitantele pentru
bucatele i nutretul cailor, rechizitionale pentru armatti.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 14.
Cluj : Muzeul ardelean.

www.dacoromanica.ro
104 INSTI1NTARE, 1788

Ingiinfare (Sibiu 1788). Foae volantd.


AGGEIPOciOff 4111PITSVGKI, KPIMPGKI, tillOGTOIIANGRI /111PAP6:
Una foae, 27 X 44 cm. Deasupra titlului, un frontispiciu infati§änd stema Austriei.
Manifestul, dat in numele imparatului, la intrarea trupelor austriace in tara, de catre
Feldmareal Graf v. Lasti, promite locuitorilor deplina libertate i tratament egal cu cetä-
tenii austriaci.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 336 (ca bibliografie).
Bucureti: Biblioteca Academiei Rometne (Foi volante, nr. 1098).

lasuri contra incendiilor, Sibiu 1788. Foae volantd.


In-folio, 20 pagini. Primul regulament de pompieri, ca data Viena 26 Iunie 1788;
tiparit insä la Petru Bart din Sibiu.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 15.
Cluj : Muzeul ardelean.

Vestire pentru importul lutelelor, Sibiu 1788. Foae volantd.


Una foae cu 12 randuri, datatä Sibiu 20 Noemvrie 1788.
Se ingadue importul lulelelor i al altor fabricatii din Tirol, cu conditia sa se pia-
teasca vamä 10 ok.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 15.
Cluj : Muzeul ardelean.

Vestire pentru urmeirirea a doi soldati holi, Sibiu 1788. Foae


volantä.
In-folio, 2 pagini, datatä Decemvrie 1788.
Dr. A. Veress, Ordnduipli rom. vechi, p. 15.
Cluj : Muzeul ardelean.

Aritmeticei, Sibiu 1789. Româneste i nemieste.


Agliapa 11.1.1111 GAR 110R1111,S41P4 KI1Tirk j flPfielliaTIKI. j cSii co-
KOTtirk j newrpS tarrposSktu,ark nosHilliAGOK I p8mkunpri (11A0116 HISHI-111.1i tie MI
4KaU,11 4 WKOAMAI WkAE
4A,11fIlTAT% 4 AliAMA 1110M1O11CK1i 6VCTAHTF[{H,16 AHOIKTOOLIk
S I 11.11COAMA01% HfOirtiHTf ILLI1oHAAH411114 Avii" dPA*Ak
RHHAI zh'hIrk KS 15. KfIEHU,. Gfiliifi, AI IlfT(18 fidlint Kicepo-
KprhICKSAk ITpHIrrrSaK Tunorpa4 à fivU,11/1011k tifA0filt GKOIAACTHWIIIA NionyHHTI
psm-hueipri. I 1789.
91n1e.tungj ur I Tedietitimrt. I 6um 133ebraucfp ber in ben Zribial¡cfpfen Ternenben
I I

nict)t unirten Uctfacf)i¡tf)en I,atigenb. I Terbeffert in ber Ualacf)igen eprcufr bull) Deme-
trius Eustatievits ber nitt miirten Sieben,bargijcben Ytaltionalfd)ulen Zitettor.
Intr'un oval : Worinalittite.
goitet ungebunben 15. fr. I ,Verrmannriabt, I beq 13etruf3 Tar0 f. f. priuif. Oucfprucfer
bey nicf)t unir ten GalacfAclien Scliulpriften. 1789.
In-120, 152 pagini. Titlul romänesc este la p. 2, cel nemtesc pe p. 3. Textul romänesc
Incepe la p. 4 i urmeazà pe paginele Cu sot, iar pe cele färii sot textul nemtesc.

www.dacoromanica.ro
D. CANTEMIR, DESCRIEREA MOLDOVEI, 1789 105

Pe titlul románesc gravura micá a unui copilas asezat fntre flori. La fiecare cap
de capitol, frontispicii inflorate, iar la sfársitul lor vignete.
Páná la p. 15 avem tabla cuprinsului.
Bucuresti : Biblioteca Prof. Nao Ionescu, fost director al liceului Matei Basarab.

222. Dimitrie Cantemir, Descrierea ,1Io1dovei, traducere de Vasilie Levsin,


Moscova 1789. Ruseste.
BblIVICKA 113 KEIHTH ,AHmuTpiti Katrremapa,
I I 61.1B111aCO KI111311 HL M011-
AaBill7 neToputieenoe, reorpmingeeicoe n noanTageeKoe onneanie I M0.11Mill I
Hilit311i10 eormunTean". I 01 I ntnenRaro nepeaomenia nepenexb I Baenhill Jlemmurr3.1
Moexna, I BT, YnneepenTeeRolt Tanorpaoin, I y H. Hommorsa. I 1789.
(Extras din cartea «lui Dimitrie Cantemir, fost príncipe In Moldova,
descriere istorica, geografía si politia, a Moldovei, cu vieata autorului».
A tradus, dupl transpunerea germana, Vasile Levsin. Moscova, Tipografía
Universitara N. Novicov 1789).
In-8° mic, XLIV +388 pagini. Colatiunea paginelor: p. I, titlul; p. II, 0,1(obeiiie (A-
probare); p. III-IV, Hpe,untikomxerrie (Instiintare); p. V-XXXIV, Ntimb Amurrpia KaliTompst
Runa MowBeeicaro (Vieata lui Dimitrie Cantemir, Printul Moldovei) datatd Berlin 1769 si o
lista bibliograficá a operelor lui D. Cantemir, de Schmidt; p. XXXV-XLII, lipeoczosie
(Predoslovie) de G. T. Milller; p. XLIII-XLIV, Calepnasie uiiri (Continutul c5.rtii); p. 1
388, textul.
0,p6penie.
no npuHaaaniio 14mnepaTopeicaro Moexonexaro YminepenTeTa roono,h% Kypa-
T0p0B1, 51 UUTjFI, Ci10 TIOAT) 3araaniem73: ,AHMKTpill Kawremnpa onneanie MOJI-
Aaein, u He H0,111671% B13 Heii }linero Hpomilmaro HaeTaHaeHilo, AaHHoy mat o
paacmaTpnBanin negaTaemurr, Bi, YminepenTeTexotl Tlinorpa,Din 11011eMy onan
n nanegaTana 6brrl momeas. KoaneaccHiti Contuum, Kpacnoptqin npooeceops
IieHCOp'b nanegaTaembun B1 YHIlBeDOKTeTealit Tnnorpaoin ICHRT'L,
AHT011% BapC013%.
Traducerea:
Aprobare.
Din porunca domnilor Curatori ai Universitatii Imperiale din Mos-
coya, am citit aceasta carte intitulará: Descrierea Moldovei a lui Dimi-
trie Cantemir si n'am gasit fn ea nimic potrivnic instructiunilor ce mi s'au
dat cu privire la examinarea cartilor tiparite de Tipografía Universitatii;
drept care, aceasta poate fi tiparita. Consilier de Colegiu, Profesor de Re-
torica si censor al cartilor tiparite In Tipografia Universitatii.
Anton Barsov.
IIpe,hynkhomnenie.
AOCTOHHCTBO cero lineal-1in Tientan, KOH (lime B11)1t.414 A0130;13110 11.3HUTHO,
11 FOCHOX11113 CoHlITHHKI, Mu.iiep exthaah, o6nteeTny neauxylo aae-
nyry, ninine,hn foeno,hkula ,lt. Euumnra BI, COCTOHHie H3AHTI, ero BI, CBtTl.
CBOOrb maraalint ;kan II0B0ii RCTOpiil U reorpaoin 11 npoq. Meat,hy Ttm% Aoporaa
u,tna nomanyTaro Mara:mira yAepazaza 6ohAuyio HitCTb J110601114THh12{1, HO3HaTb
14

www.dacoromanica.ro
106 D. CANTEMIR, DESCR/EREA MOLDOVEI, 1789

&nun Ty 3eMJ110, KOeil BO Bpemena Haunt Hp0H3011130 apaNttaattia ,1/0eT0iii10e


lloaopunte BOBH61. Cie uottyAttito nepesomauca K'b oco6olty naAaaito cero KanTenta-
posa coalluettia. He onopoutsaa nepsaro TECHCHiE, MO/KHO eMb.110 obliaeltellillTb. (IT°
MHOIKeeTBO aorptuntoeTeik, BT. °Hoe sapastuaxea, nottpamieno; Tamlie Aim Butoruxi,
anTaTeiteii ayatatilmia Hp11:101KellhI. Hpilhít (maim-muff 3Ateb 6yRaoii n(1)".
Hp1110113 HaAJleKtfirb sttaTs, tITO liMb101HiR Bb aoaat 6yasy L'" errb
r. Baumara, a He 1151tIOLLOH mafiosi, eamaro e011111111Te.M. Bupoaemi, Racatoateera
AO 11013teTH eer0 anemia, 6JIRPOCKJIOHRblii MOIKerb yemoTpliTs 1131 ape-
Aystkomaettia r. Batullara a upeuenosia rocaoxata. 111tta.lepa.
Traducerea:
Instiintare.
Meritul acestei scrieri este destul de cunoscut oamenilor de stiinta,
cari au väzut-o i d-1 Consilier de colegiu Miller a adus un mare serviciu
societatii, and d-lui Bisching posibilitatea de-a o scoate la lumina In
magazinul su pentru Istoria-noua si Geografle etc. Insa pretul ridicat al
mentionatului Magazin a silit pe cei mai multi dintre doritori, sa se ab-
tina dela cunoasterea mai Indeaproape a pamantului In care s'a petrecut,
In vremile noastre, razboiul demn de mentionat. Aceasta a determinat pe
traducator la o editare speciala a acestei opere a lui Cantemir.
Fàrä sa criticam prima tiparitura., va putem asigura fara teama, ca
multe din greselile ce s'au strecurat In ea, au fost fndreptate. S'au mai ala-
turat observatii din cele mai necesare multor cetitori, insemnate aici Cu
litera 0" (F). E bine sa se stie, deasemenea, ca observatiile care au la
sfärsitul lor litera B" (B) sunt ale lui Bisching, iar cele care n'au niclun
semn, ale autorului Insusi. De altfel, cetitorul binevoitor poate afla (datele)
privitoare la istoricul acestei serien i din avizul d-lui Bisching si din intro-
ducerea d-lui Miller.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano (cota 522 B).
Euhologhion, Blaj 1789.
Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graiul Maramureplui, nr. 94 din 30 Mai 1935, p. 3,
nr. 47 (lista intàia) ca existent la biserica din comuna Borsa.

Ordndukda paraclisurilor 'NAM testi, (Iasi) 1789.


Dupa vointa Preosfintitilorti Episcopi, Kira Antonie alù Romanului
Kira Iacovri aid Husului, Epitropi Mitropoliei Moldovei. Aceasta carte s'au
tiparitri, orkiddala Paraclisurilorti Impardtesti, cumil sá se urmezä, la Co-
ronatie si la nasterea Ei, la suirea in Scaunulti impAratescii a toatà Rosie
si la ceale victorialnice zile, dupa cum arata in tabla, la starsitulti acestii
cärti, in fiestecare luná i zi, asa totri clirosulti bis6ricescrisá aibd a urma
negresitti, 1789, Iulie 19 zile.
S'au tiparitti in tipografia cea politiceaset a lui Mihailù Strilbitchiisi
Protopopri aHi Rossiei.
In-16°, 29 foi, cu o gravurd, a Mäntuitorului, semnata «Proto-lerei Milian S.». Pentru
prima data se introduce in formularele de pomenire numele membrilor fa.miliei imperiale ruse.
Economin D. Furtunä., 0 carte rara, in euget dar, III (1939), p. 629.

www.dacoromanica.ro
RANDUIALA CONSCRIPTIEI CIIIRIILOR, 1789 107

Mihail Strilbitchi, De-ale casii vorbe ruseyti fi moldoveneyti, Ia§i 1789.


,A,0111i11111116 I Pri31'OROPLI. I PXGKEG, I-1 11400,4RGKIG, G 1111TATIAkCERMH
KOMILIIAMTAMhl.
AG 11116 IlfIG111 i BOAPlle. I PXG1111H WU 1110l1A,ORGH6q11-1. I Ita uphill-
464Cit KOMRAMIHT8f1H. 11789. roAa, vOKTAapA 20. Ala.
111,1ÁTARO Irk róPOA* Riccarh, IlpóTo-IIipieArk illonAitacatim-h, ROA6CKHAVIL, ii
RICapARCKHM%, IIIHKAAAONVIt GTplit1611U,EHM%, 1 Irk G66CTIKEHHOl1 GROM TanorpAPH.
Dupit. o insemnare scrisä. de Al. T. Dumitrescu, fost funcionar la Bibl. Academiei
Romdne.

Ceaslov, I4 1789. Rusete.


Exemplar defectuos vtizut (Oct. 1931) la Dimitrie Simionescu-Simicel, care 1-a adus
la Academia FlomAnd spre vAnzare, dar I-a retras.
Sfarsitul epilogului (traducere din ruseste)
Aceastä sfäntä §i de Dumnezeu luminatä carte, Ceaslov de pe Cea-
slovul tipärit in Capitala Moscova fn anul 7165, In anul 7-lea al domniei
cucernice a stäpanitorului tar i mare duce, Alexie Mihailovici, singur stä-
panitor a toatä Rusia §i in anul al 5-lea al Patriarhiei Preasfintitului Iosif,
patriarh al Moscovei §i al intregii Rusii, tipäritä cu invoiala luminätiei
sale, Printul Grigore Alexandrovici Potemkin Tavriceski, la Ia§i, In anul
dela facerea lumii 7298, luna Septemvrie, ziva fntaia.
(Dupd o notitä, scrisä de Ion Bianu).

Circulard, Sibiu 1789. Foae volantä.


In-folio, 3 pagini. Circulard pentru prinderea unor soldati hoti.
Dr. A. Veress. Ordnduieli rom. verhi, p. 17.
Cluj : Muzeul ardelean.

Inytiinfare, Sibiu 1789. Foae volantá.


In-folio, 2 pagini. Ordonantd pentru depunerea §i pastrarea raverii bbine§ti a
orfanilor.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 16.
Cluj: Muzeul ardelean.

Randitiala pd duritor Ardealului, Sibiu 1789. Foae volantd.


In-folio, 32 pagini nenumerotate, cu desenul a 2 pdduri model. Begulamentul dat in
Viena, 30 Mai 1781, dar tipä.rit «cu invoirea Prealnalta la A[nul] 1789».
Au fost editii si in limbile germand §i ungara.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 16.
Cluj : Muzeul ardelean.

Rdnduiala conscriptiei chiriilor, Sibiu 1789. Foae volantd.


In-folio, 36 pagini. In 48 articole so aratd regulamentul chiriilor §i formularele
de inchiriere.
Dr. A. Veress, prdnduieli rom. vcchi, p. 17.
Cluj : Muzeul ardelean.

www.dacoromanica.ro
108 REGIJLAMENTUL DECORATI1LOR, 1789

Regulamentul decorafiilor, 1.789. Foae volantA.


In-folio, 9 pagini. In 20 articole se aratd c premiile fa b,ani date pdnd acum pentru
virtuti militare, se vor inlocui cu ordine de decoratii.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 17.
Cluj : Muzeul ardelean.

Vestire, Sibiu 1789. Foae volana


In-folio, 3 pagini. Ordonanta despre con tractul matrimonial al copiilor cari stau
sub tuteld.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 16.
Cluj : Muzeul ardelean.

Octoih, Ia4i 1790.


Semnalat de D. Balaur, Biserici in Moldova de rdsdrit, Bucuresti 103, p. 16, ca
existent la biserica din Vdrzd.restii vechi.

Instrucfii privind ceireitoia, Cluj 1790. Foae vo1ant6.


In-folio, 6 pagini. In 8 ponturi se desfiinteazd ciirdusia gratuita, instituita in 1750
ca mil-sur:1 militará.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 18.
Cluj Muzeul ardelean,

Protocol al nou ndscutilor (Sibiu, 1790-1792). Foae


Una foae, in-folio, cu 11 rAnduri text. Formular de extract de nastere si botez, cu
completdri de mAná din anul 1793.
Aurel Filimon in Dacoromania, VI (1929-1930), p. 385.

238. Circulara, Lemberg 1791. Foae vo1antí. Nemtete i rom.ánete.


Tacf)ricf)t I bom taiferf. tnI. atisiften Vanbefguberaium.
In-folio, 2 foi (ultima albd). Textul romdnesc in coloana din dreapta. Referitoare
la libera táiere i vAnzare de carne in Viena, de oriundo s'ar aduce carnea. La sfdrsit :
gLiow la [I] zile a luI Iulie 1791».
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 323.
Bucuresti : Biblioteca Academiei RomAne (Foi volante, nr. 914).

237. Bucvar, Dub'ásari 1792.


ELXK1f1Ph I as 4tiiip As 4.11%11,-1,T 8p% LliA0ph tif K0011 Crli 4Ki11,1I KAOTI KS
CA6K6 CAOKOHill1H. I CAS TH11'146111 11Ki'Ml% Al I 110-ro hpill 3it EacapeisTai illii-
Xallith GTAxs-6401 4 Tp8 4c8ink A CA Ti'norp-k$To 4 T,vortink A8K4CilpH, 4 cT-h- I
Pwcaiti, 4 ZUSAh, I NOIA1E91I Kri M311AI.
In-80 mic, 48 foi. Titlul incadrat intr'un chenar floral. Foile 1-3 r. dau literele
numele prosodiilor ; dela f. 3 v. incep textele de rugdciuni.
I. Rosu in Societatea de m'Ene, 11 (1025), p. 111.
Reeditarea cu putine schimbari a I3ucoavnei tiparita la lasi, in 1755 (v. Bild, rom.
verh,e, II, p. 130-132, nr. 294).
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romano (copie fotografica).
Sibiu ; Biblioteca Universit4i.

www.dacoromanica.ro
INDATORIRILE SLUG1LOR CATRE Silo:4Ni, 1793 109

Iertare dezertorilor, Cluj 1792. Foae volantd.


Una foae, Cu 32 randuri text, din 1 Noemvrie 1792.
Leopold II, Impttratul Austriei, iartd dezertorii call se vor intoarce la regimente in
timp de 10 luni.
Dr. A. Veress, Oranduieli rom. vechi, p. 18.
Cluj: Muzeul ardelean.

Randuieli ronVine,sti vechi privind oieritul, Cluj 1782. Foae volantA.


Iu-folio, 5 pagini. Guvernul Ardealului tipitreste 3 porunci domnesti ale lui loan
Mihail Const. S,utu, domnul Tttrii Rometnesti, date in Bucuresti la 7, 29 August si 29 Sept.
1792, referitoare la tunsul 'duff i gospoddria oilor. Guvernul motiveazá recomandarea
acestor porunci, fiind obicee vechi, seculare, practicate si de ciobanii ardeleni, cate du-
ceau oile din Ardeal in Tara-Romilneascd, unde gdseau pasune mai bune.
Dr. A. Veress, Ordnduie/i rota. vechi, p. 18.
Cluj : Muzeul ardelean.

Molnar loan, Paraenesis ad auditores chirurgiae, Cluj 1793. La-


tinete.
PARAENESIS I AD AUDITORES I CHYRURGIAE I in lyceo regio aca-
demic° claudiopolitano I habita I a I IOANNE MOLNAR de MU LLERS-
HEIM I de I morbis & 'medicina oculorum I professore publico I quum pri-
mum sua collegia I ordiretur I anno MDCCXCI. j Mense Novembri.
CLAVDIOPOLI j Typis Martini Hochmeister Caes. Reg. Priv. Dicast.I
Typograph. & Bibliopolae 1791.
In-80 mic, 13 pagini. Pe verso titlului : Imprimatur, 5-ta Ianuarii 1793. Claudiopoli,
C. loannes Nepom, Esterhazy mp. Lectia de deschidere la cursul de oculistich tinut de I,
Molnar la Universitatea din Cluj.
Andrei Veress, Ceca despre viafa i activitalea doctorului Ioan Molndr-Pivariu 0 a
fiului sdu, In Anuarul Inst. de istorie nafionald, III (1924-25), p. 569-572 (descrie si re-
zumd cartea). Facsimil dupb, titlu, in Dr. Valeriu L. Bologa, Contributiunt la istoria medi-
cinei din Ardeal, Cluj 1927, p. 25-28, (Cu bibliografie).
Buda-Pesta : Biblioteca nationala.

Psaltire, Minnie (1793).


In-80 mic. Exemplarul Academiei Romdne are numai foile 2-295; lipsurile sunt
numai la fnceputul cdrtii.
Tipar negru, 17 rAnduri pe pagind. Pentru locul anul tipdririi, citim la f. 295r.
PurtAtorfu de grijä. fiind Typografiei Kyr Grigorie Iconomul sfintei
Episcopii RAmnicului.
Typaritu-s'au Masta" stäntil i dumnezefasc5. Psaltire prin osteneala
diorthosirii Cucearnicului Gheorghie Typograful RAmnianul.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Rometne.

Indatoririle slugilor cedre stdpdni, Cluj 1793. Foae volantd.


In-folio, 32 pagini. Regulament, in 55 articole.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 18.
Cluj : Muzeul ardelean.

www.dacoromanica.ro
110 PROTOCUL AL FaPOSATILOR, 1793

Protocol al riiposafilor, Viena 1793. Foae volantd.


IIPOTOK011h P6110GfiltiiiI0P11, I AA6I
GIMCKOHIA (sic) Te-M.1111101411 I WH
I CSIISCA in4px14 AURA% I4I AHICTK KOTAlik I HOOTOHOHICKk 1. HttpOrlia.
I I

411 MOMIA flIPCTIffil LISA MiHSASH 1793 TenorpadsTa Asii HORHA


I

HOBAKOHH(16.

In-40 (21 X 16, 5 cm.). Am vd.zut numai acest titlu in Biblioteca Astrei din Sibiu.
Negresit di se anexau foi-tablouri unde se scriau numele celor morti, pe comune. Exem-
plarul de la Sibiu are pe titlu, dupd. cuvantul «Parohfia», completarea de mena'.: usa-
tului Dobra».
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romano (copie fotografich).

Ceaslov, (Sibiu 1794).


In-8° mic, 2 foi nenum. + 430 pagini. Exemplarul Academiei Romine n'are foaia
cu titlu. Prima foae nenumerotatd, negresit, titlul ; a doua are pe recto gravura Si. Treimi,
iar pe verso tabla cuprinsului.
Primul an din Pascalie este 1794. Pe ultima pagina':
La acest Dumnezeesc lucru folositorIu, tbst-am ostenitorru no' stneritiI
feorr, care 1-am i zAtuit *i 1-am §i diorthosit, Mihail din vestita cetate a
Sibirulur i Radu din santa Episcopie a RamniculuI.
Rugam dar pre tot pravoslavnicul cetitoriu, ca s'A fie gre§alelor noastre
lesne ertätorlu, ca i Dumnezeu sí-i dea tot binele aici i in veacul cel viitortu
sä.-i fie intru bate de ajutorIu.
Sfä,r§it i luI Dumnezeu laudä.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romdne.

Molitvenic, Ia§i 1794.


Semnalat de Dr. Gh. Bran, In Graiul Maramurefului, nr. 94 din 30 Maiu 1935, p. 3,
nr. 15 (a doua lista) ca existent la bisericele din comunele Ieud, Sieu i Bocicoiel (au-
torul Insd greseste, alud afirma cd, Molitvenicul este cunoscut Bibliografiei lui Bianu
si Hodos.

Iacov, Mitropolitul Moldovei, Instrucliuni preofilor, (Ia5i 1794).


Foae volantä.
In-folio, peste 1 foae.
Exemplarul defectuos vAzut de mine Imprumutat dela d-1 Gh. Kirileanu are
urmiitorul titlu :
Kg suba ligH llh1flz ihndelffiGKO1111 Illfi 1111-1TP6.3110-
11HTh 11/16111,S,i1K1all.

Dupti titlu urmeazd instructiunile, clasificate In 6 articole, dintre care ultimele 3


sunt copiate de d-1 Kirileanu, dupd, un exemplar complet.
Instructiunile se refera la purtarea preotului In biserica i in mijlocul credinciosilor
si la dreptul preotului de a cununa (de pildd, alud cunund tigani, «s'a' nu cununi fara
rayas a boiarinului ce va fi stlipAn a tiganului si a tigtincii»).
Nu stiu dacá data,rea d-lui Kirileanu, 41794 Dech. 8», a fost pe original sau nu.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romdne (copie fotografica).

www.dacoromanica.ro
IERTARE DEZEIll ORILOR, 1796 111

Poezii Midi, 1795(?).


Cunoscutul cercetator Pr. D. Furtuna din Dorohoi are o carte tiparita, de care ne
Comunica urmatoarele : «Poezii noo de I. K.». Hartia pe care este tiparita poartd lii fili-
grand anul 1795.

Molnar I., Economia stupilor, Viena 1795.


In-120. N'am vazut cartea. Cunoastem numai editia din 1785. Ar fi a doua editie,
probabil numai de titlu.
Catalogul Bibliotecei i alu Museului diecesanu din Luyosiu, nr. 1396 din 1888, p. 90.

Francis° II, Imparatul Austriei, Ordin de pedepsire, Sibiu 1794.


Foae volanta.
In-folio, 7 pagini. Ordinul de pedepsire se indreapta contra dezertorilor din regimen-
tele marginase, (land exemplu pc cei din Hateg.
Dr. A. Veress, Ordnduieli ro»z. vechi, p. 19.
Cluj : Aluzeul ardelean.

.117isuri contra talharilor, Cluj 1795. Foae volantA.


Una foae, cu 26 randuri text, din 28 Sept. 1795. Guvernul, constatAnd mdrirea nu-
marului de hoti i talhari in tinuturile Haromsicului, Fagarasului i Brasovului, rdsplit-
teste pe denuntatori i iarta pe talharii cari se vor intoarce In vieata linititä casnica.
Dr. A. Veress, Ortinduieli rom. vechi, p. 19.
Cluj : Muzeul ardelean.

Liturgliie, Bucure§ti 1796.


In ms. rom. nr. 2303 al Academiei Romane se afla o Liturghie tiparita, cu foile
57-253 (cu lipsuri); pentru toate celelalte foi avem completan i scrise cu mana. Com-
parand acest fragment cu Lilurghiile tiparite pana la 1830, observam di este necunoscuta.
Pentru datarea i localizarea tipariturii, n'avem dece sa nu credem urmatoarea
nota cirilicA, contemporanä, dela f. 1 r.

JUasIte sfinte s'au tipArit in zilile Marii Sale Domnului nostru


loan Alexandru Costandin MuruzA V(oe)v(o)d, fntru Intara, domnie, cu toata
cheltulala prea sf(i)ntitului Mitropo1iti Dosotheu, a toatil Ungrovlafifa, aice
sfanta Mitropolie, In Bucure*ti, 1796.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romano (legatd in ms. rom. nr. 2303).

Iertare dezertorilor, Cluj 1796. Foae


Una foae, Cu 30 randuri text sj alte 3 randuri Cu semnauri, din 1 Dec. 1796. Im-
paratul fixeaza un nou termen de 10 luni, ineepand Cu 1 Ian. 1797, pentru iertarea de-
zertorilor intorsi la regimento ; pentru ceilalti pedepse grele.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 309.
Dr. A. Voress, Ordnduieli rom. vechi, p. 19 (o repota si la p. 20).
Bucuresti Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 691).
Cluj : Muzeul ardelean.

www.dacoromanica.ro
112 VENIAMIN EOSTACHI, PONTURI, (1796-1803)

Veniamin Costachi, Episcopul Romanului, Ponturi Cltill s'd cacle a


petrece preotii, (Iasi 1796-1803). - Foea volantd.
Drept titlu B6111111118E1 11X (111-1/14 AMI Mil:1636XI G111613171'Fb.

In-folio, 2 foi ; ultima pagina'. alba. Nu se arata locul, niel anul tiparirii. Sunt
8 ponturi.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 285.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 308).

Catavasier, Blaj 1797.


Semnalat de dr. Gh. Bran in Graiul Maramuremlui, nr. 94 din 30 Maiu 1935, p. 3,
nr. 23 (a doua lista) ca existent la bisericile din comunele Valeni, ieu i Borsa (autorul
greseste afirmand ctl. in Bibliografia lui Bia.nu si Hodos este trecutä, aceastá carte).

Catehism mic, Sibiu 1797.


KflTI[XIG/11X.11 iIIHß,I CAS I CKSIVPATli RO4KOCAARHHK11 AMPTSIIIIICApf
rpetiiipiT HEIAIIHTI, f RENTO; TOIRS61111,A 141SHLIHAWII HWyH110,f1 pWAVKIHEIIRT, *1s.-
KS1"11, f W1 IleóVarrsn 611HCKOl1iCK8A 4 KApAOKill, AA ¡l'II-18A 1774. U(HHSTSA Gv -
146A 4.1-1101T, WuI KS :4117.144A ilartrivaconSASii, TrwkiniT.
Intr'un cerc intlorat: K. K. Normalschule:
Gl& AH,A,1 AfrAT la 13. K0E4100. GAS TVEMPAT 4 Gfignz) 4 TVEICOVA*iiR
HITOS RAPT, KS IIHK. 41111.r6Tilp. f Krhflil 111141101. 1797.
In-80, 1 foae (titlul, alb verso) + 91 pagini. Cuprinsul: «Intrare», p. 1; «Parten 1.
Pentru credintä», p. 3; «Partea 2. Pentru dragoste», p. 49; «Partea 3. Pentru nadejde», p.
74. Termina cu: «Scurta talcuialà a celor noo fericiri ev(a)nghelice,ti», p. 90-94.
Bucuresii: Biblioteca Inginer Flaviu Dem. Baldovin.

Punctumuri indreptatoare, (Cluj) 1797.- Foae


In-folio, 22 pagini. Paragrafe priyind jurisdictiunea scaunelor i districtelor Sasilor
din Ardeal.
Dr. A. Veress, Orelnduieli rom. vechi, p. 19-20.
Cluj : Muzeul ardelean.

lertare dezertorilor, Cluj 1797. - Foae


Una foae cu 27 randuri text si alte 3 randuri ca semnaturi din 18 Noemvrie 1797.
Consiliul de rtizboiu prelungeste cu sase luni termenul de Intoarcere a dezertorilor la re-
gimente, incepand cu 31 Oct. 1797.
Vezi i nr. 238, 249, 252.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 309. - Dr. A. Veress, Oranduleli rom. vechi. p. 20.
Bucuresti Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 692).
Cluj : Muzeul ardelean.

Inceputurile istoriei de obge, Sibiu 1798.


41161IXTNPf1 T61116f11111116 flile I fICTOPlii Ae 6filile. arropii
I

nApTt IS,1111 Tia&


Offfilk f 4 Tvoorp.ízisLa ¡Sil LUTO fiApT. f1798.

www.dacoromanica.ro
ION BOBB, CUVINT LA DUMINECA FLORIILOR, 1 798 113

In-40, peste 24 pagini.


C. Lacea In Dacoromania, III (1923), p. 800. N. Iorga, Cea dintai istorie universald
tipdrita in Transilvania, In Anal. Acad. Rom., ist., s. III, t. IV (1925), p. 381-383 Inclina a
crede cá Amfilohie Hotiniul ar fi traducatorul, din frantuzeste.
Cluj-Sibiu : Biblioteca Universitatii.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romdne, copie fotograficd (614 A).

D. N. Darvari, Introducere n limba din& Viena 1798. Greceste.


Etanwit I el; T'O iXXIlytxty TXtimay. IRept.ixouaccI Sca?6pon; 0.Xlvtxok acst-
I

X6youg nivu t'usoskE ttouc siç Tpsig ixaTovtáSaq St7,1pwavoin, I


auvapp.ocsOsIact I nexpci
mtptou NotoXiou To5 Accp6ipso4 so5 x liksEcso6pac t; Maxsaoyfu, xpòç xMatYI
rGv IipurconsEpon t eEkkiaoç cpowN I zat ixSoesial I 6=6 I TO5 ty.tunizou Ailtx8Olon
dyroii 'Itoávvon NosoXion I soil Actp6ipson. 'EY &by-t.] Ttilç 'AouaspEceç. 'Ev TunoTpacpEo;
Faupliou Bsva6q. j 1798.

Introducere in limba cuprinzand osebite dialoguri eline foarte


de folos, fmpartite in trei grupe de cate o suta, alcatuita de Dimitrie al
lui Niculae Darvari, din Clisura Macedoniei, spre folosinta fncepatori-
lor In graiul elin si editatá de prea cinstitul fratele säu loan al lui Niculae
Darvari.
In Viena Austriei. In tipografia lui Gheorghe Vendotis. 1798.
In-120, 8 foi, 253 p., 3 foi, primele i ultimele nenumerotate.
Pe verso titlului 2 versuri din Hesiod.
F. 2-5 r. liminare : o prefald a lui D. N. Darvari, datald : 'Ey Bvv- tç'Asatpiciç,
1798 clhoptiapiou 16. F. 5 v. o epigrama In stihuri iambice adresatá autorului, de fratii
Chiriac i Theof11 N. Zertzuli din Metovo. F. 6-8: zece mici compozitii retorice cu su-
biecte variate.
Pe ultimele pagini nenumerotate tabla cuprinsului, errata si lista operelor gasite
spre vAnzare la casa de editurd a lui loan N. Darvari.
Traducere de d. Alex. Elian.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Rometne (617 A).

Ion Bobb, Vlädica Fägarasului, Cuvant la Dumineca Floriilor, (Blaj)


1798. Foae volantä.
XR1HTh.
In-40, 4 foi numerotate jos si, Dupd titlul Cuvdntu, urmeazd:
Prin care ne Invätäm, ca pururea fntru toate i pentru toate
multamitori luI D(L)mnezeu i sä-1 laudam, Cu dovedirl din sf(a)nta Scriptura
fntarit si de Prea-o-sfintitul Vlädica Fdgärasulur loan Bobb asezat, ca
In anul 1798 In Dumineca Floriilor sá sä, zica, cand cu totil a multdmi
lur D(u)mnezeu pentru osebitele facerf de bine, acestir taxi arätate, ne
fndetorim.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 315.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romdne (Foi volante, nr. 795)
22671. 15

www.dacoromanica.ro
114 CULEfiERE A MULTOR RUGXC1UNL 1799

Cutegere a multor rugriciuni, Buda 1799.


KM11I1,16P6 I S Id/a:ATOP PXTVIX/11:1 1161ITPX I Trksa ripi;tiqunwp qinwp
OSMIlli1i4111, HISHARrl, icApIri 41a11,1%. 1 KS AOHOVirit OTItillOHT611H41Wp.
4. EXAti, 1 Tii-WhIlliT'h AA KrhACKA WHHEIfICHT%110111 TliorpnO. 1 1799.
In-80 mic, de 16 pagini.
Bucuresti : Biblioteca Academiei RomAne (610 A).

Ngtiintare (Offitialis), Cluj 1799. Foae volantA.


In-folio, 3 pagini. Raport oficial despre cruzimile saviIrsite de Francezi in regiu-
nea Londeck.
Dr. A. Veress, Oreinduieli ron!. vechi, p. 20
Cluj : Muzeul ardelean.

www.dacoromanica.ro
SECOLUL XIX
263. Bucvar, Movildu 1800.
&MARI'. i GAS 4tanne A. 41{11111,111'4% I
4iA0011 4f llóph Ck 45il41 K414 I IC8

CA<Sfif CAOKIHN1H. CAS I THwhon ad.mb Al npoTo Ii SAk 11/10AAkfli ELAAA-


vol Iwit afiecaptisIdi IIIHáHGT1111^1ACHILKIII (sic); .¡Tpti 4aut a CA I TPflOrtYKZISif 4
KKAIITipA q1Cv'pmuAStiTix AA ASAMLISII I UNTA KACIIAIIH11411 KKHCT11.11011 (P); 41 AS I

4s6CT6, KSPONIIIITIIS 4I MAPHCTpATSM MCAillitiSAStif. I 4 AHSAK : fAtii MAA

In-80, 2 foi i peste 44 foi.


Pe verso titlului gravura Sf. Treimi semnatii Protoierei Mihaiiü. Foaia a doua limi-
liará este numerotatd §i cuprinde buchile, mari i mici ; pe verso are gravura rastig-
nirii, semnatd de acela§i gravor, care mai are §i alte gravuri in carte. O noua paginatie
incepe tot cu f. 1 (3), repetand buchile.
Cluj-Sibiu : Biblioteca Universitätii.
Bucure§ti : Biblioteca Academiei Remalle, copie fotografica (623 A).

264. Cantecul celui ce boleaiste de &agoste, (Buda 1800),


In-80 mic, 16 pagini ; n'are foaie de titlu.
Este retiparirea in litere cirilice a 7 poezii din cartea Ctintece climpene$ti, descrisa
mai sus, sub nr. 142.
In aceastd noud editie, insd, titlurile i textul sunt simtitor schimbate dupd felul
limbii remalle.
Pentru ca sä se poatä vedea schimbdrile, reproducem titlurile editiei cirilice, care
sa se compare cu cele din editia I-a
CAntecul celui ce bolea$te de dragoste (ed. I, cantecul nr. 1).
Jelania featii bäträne (ibidem, nr. 2).
Plängerea dupd fetie (ibidem, nr. 3).
Despdrtirea a doi iubiti (ibidem, nr. 5).
Dupd iubita sc,dpatä (ibidem, nr. 7).
7. Nevasta träind räu cu bdrbatul (ibidem, nr. 8).
7. Cel ce sd insoard pentru avutie (ibidem, nr. 9).
Editia cirilica Inläturd cele 3 poezii ungure§ti. Cartea s'a tipdrit, probabil, la Buda
futre 1780-1800.
Dr. A. Veress, Bibt. rom.-ung. p. 122, nr. 871.

265. Strastnic, Blaj 1800.


Strastnicu. Acum a treia oara asezat i tipdrit, dupA ränduiala beséricii
Räsdritului. Supt stdpaniré inAltatului impärat Romanilor, Frantisc al doilé,

www.dacoromanica.ro
116 STRASTN1C, 1800

Craiului Apostolice. Mare Prinlip al Ardélului si a célelalte. Cu bla<go-


slo>venia Exsélentii Sale pre luminatului i pré sfinlitului Domnului Domn
loann Bobb, Vlädicul Fdgdrasului, in Blaj, la Mitropolie.
Anul dela nasteré lui Hs. 1800 (Cu tipariul Seminariului).
In-40, 1 foae + 218 pagini. Textul pe 2 coloane, tipar negru i rosu, cu 42 randuri
pe pagina. Tillul Incadrat de gravuri din viata Mántuitorului. Pe verso. icoana rastignirii.
Loan Rosu in Societatea de mdine, 11 (1925), p. 111. nr. 7.

Iertare dezertorilor, Sibiu 1800. Foae volantd.


Una foae Cu 31 randuri alte 4 randuri cu semnaturi, text. In numele imparatului,
se prelungeste Cu 8 luni termenul de iertare a dezertorilor, cu conditia intoarcerii lor la
regimente. Datat: 25 Maiu 1800.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 309.
Dr. A. Veress, °Modulen 2'0111. vechi, p. 21.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 693).
Cluj : Muzeul ardelean.

Ingiint are («Aruncare»), Cluj 1800. Foae volantd.


In-folio, 2 pagini. Se cere ajutor pentru säracii din regiunea Breisgan (Austria), lo-
In razboiul Cu Francezii.
Dr. A. Veress, &Ondulen rom. vechi, p. 20.
Cluj : Muzeul ardelean.

OrdonanN despre cat(lnie, Sibiu 1800. Foae volantd.


Una foae cu 16 randuri text, din 9 lulie 1800. Guvernul mustra pe locuitori ea au
groazá de catanie.
Dr. A. Veress, 02071dUiPli 7'02)1. verbi, p. 21.
Cluj : Muzeul ardelean.

Apostol, Blaj 1801.


Semnalat de Dr. Gli. Bran In Graiul Maramureplui, nr. 94 din 30 Maiu 1935. p. 3,
nr. 48 (prima lista), ca existent la biserica din comuna lapa.

Povetuire sau ducere de nulai, Buda 1801.


Poveczuire szau ducsere de maene kétré csinszte si direptate, adéke:
Karte Raenduité szpre csetdnie, péntru KopiT Romdenesti csej ese énvdezé
en Skoalele cséle miesi. La Buda. Tiperite ku keltujala Krejesty orientalic-
sestij Tipografij a Universzitatej Pestij 1801.
In-80, 157 pagini; are 5 parti. Tiparila in romelnete, Cu !itere latine.
Pentru editii anterioare, dar in limbile romana si germana, v. Bibt. rom. veche, II,
p. 222 (Viena 1777), p. 321 (Viena 1788), p. 353 (Viena 1793), p. 403 (Buda 1798).
E. Micu, Materialii pentru istoria tipografiei romane, In Teansilvania, XXV (Sibiu,
1894), p. 175.
Dr. A. Veress, Bibl. ronalnil-ungard, II, p. 126. nr. 882.

Iertare dezertoritor, Sibiu 1801. Foae volantd.


foae, 37,8X32,8 cm., cu 33 randuri tiparite.
Se prelungeste termenul de predare a dezertorilor cu 4 luni, pana In Fevr. 1802.

www.dacoromanica.ro
STIHURI CITRI HAGI POPP, 1802 117

Data : 12 Oct. 1801.


Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 310.
Dr. A. Veress, ChAnduieli rorn. vechi, p. 21.
Bucuregti : Biblioteca Academiei Romäne (Foi volante, nr. 694).

272. Ciaslov, 1802.


Un Ciaslov I802" semnaleazg. Atanasie Popa, Biseriri verhi de lentil ronutnefli din
Ardent, In Anuarul Com. 11.1bnum. Isl., seclia pentru Transilvania (1930-1931), p. 227, ca
existent la biscrica, de lemn din Cuhea (Maramureg).

273, Psaltire, Buda 1802.


Inregistrata pe o fir scristi, de Al. T. Dumitrescu, fost funcionar la Biblioteca Aca-
demiei Romäne, ca vtlzutä de el.

Esopia, Sibiu 1802.


RIAVIJ,Il I ma 11A411,filifITSM/11 I aGG311. j TvivitoilTe 3NAfilf 1111-W-
MINIATSAS11I
Hai IIVIC411%/111,tiTSA811 I (1)PIIHIAIIGKXG rut ,e,ofm-n. IGIIB111,1
TvnorpAlsTiaâ Asrt IWÁHH /WT. 1 1 8 02.
In-120, 49 pag. numerotate gi alto 30 foi nenumerotate.
Pag. 1 titlul, pag. 2 albä, ; p. 3-49 «ViIata. lui Esop», dupe.' care urmeaza «Pildele
Invätäturile lui Esop», numerotate dela 1-105.
1,. Gr. Berechet, O edille necunoscuta a fabuletor lui Eso», in Revista istorird, 24
(1938), p. 141.
: Institutul de istoria vechiului drept romemesc.
Bucuregti : Biblioteca Acadeiniei Romäne, copie fotograficä, (653 B).

Stilwri efitrei Ilagi Const. Popp, (Sibiu) 1802.


GrrilxxPfi KiTK A8MHkSI I
Xf11,111 KOIIGTAHA,111,1 HOLM, 1 Aicepo 1 'AKA-

AACTSAiiuìi IlailaKAIICSA I KPV111, I KAM ANN pAgna q-k


r Tvuiápu cuip a
1
C'h4urltpmLù 4 mo Iupagoc,ogillmmvp mictowill
HATO. al1118A 1802 ALA 21.
In-40, 2 foi (ambele albe pe verso). Paginile tiparite stint incadrate in chenare de
linii i flori. In loc de titlu, avem o cruce intre doi 1ngeri trAmbitänd.

Textul poeziei
Constandin i cu Elena, au aflat Cinst. A fi Incredin6osl ca vol.
Ci Dumnezeu cel putearnic,
[Cruce,
lar tu, crestinilor o imparti Cu ravnA SA te facA 'ntre nor harnic.
[dulce. Ca'n multi anr sO trAesti.
AdevOrat cA drept urmezr Pre nor sa ne fericestr.
Crucea sO fntemeezr. Cu credinta ta cea tare,
Constandin impOrat tare, Ce e lumir luminare.
lar tu cu credintA mare. Si neamul sä-t infloreascA
CrestinAtatea 'nflorestr Pre oamenr sà foloseascA.
$i Cu crucea-I intdresa. Intru cinstea parinteasca,
In dar o inpartr la nor, Cu laudO crestineasca.
Bucuregti : Biblioteca Academiei Romano (653 A).

www.dacoromanica.ro
118 INViT ÄTURA CELOR CE DAU PORTII, 1802

Inveíratura celor ce dau portii, Sibiu 1802. Foae volana.


In-folio, 6 pagini + 1 formular. Data : 1 Iulie 1802.
Dr. A. Veress, Ordncluieli rom. vechi, p. 21.

Patew impäratesc nzonetar, Sibiu 1802. Foae


Format 15 X 24 cm., 5 pagini.
Se aratä lipsa de pe piatä a «petacilor» (valoarca 7 1/2 creitari) §i se interzice ex-
portul, precum i once alt fel de speculatie.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 22.

Patenf impeíreitesc monetar, Sibiu 1802. Foae volanta.


1 foae, 36,5 cm. cu 19 rAnduri.
In locul monetelor de 24 si de 6 creitari, se bate molleta nouA de argint de 7 creitari
si de 8V2 creitari («zisd Marias»).
Data : 15 Martie 1802.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 21.

Patetv impeireitesc nzonetar, Sibiu 1802. Foae volantä.


Format 14,5 X 23,5 cm., 5 pagini. Se prelunge0e termenul de preschimbare a mo-
netei de 12 creitari, pana' la 31 Martie 1803.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rorn. t'edil, p. 22.

Patenis monetar al Guberniumului, (Cluj) 1802. Foae volana.


1 foae, 35 cm., 19 randuri.
Instiintare din 23 Sept. 1802, pentru fixarea schimbului monetelor de 10 creitari
pAnä la 20 Oct. au valoarea de 10 creitari, iar dela 21 Oct. 15 Noemv. valoreaza
creitari
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 22.

Tarif vaznal, Sibiu 1802. Foae volaba.


foae, 29 cm.
«Tarif la Criiiasca Härmintie dela Turnu-Rosu». Dr. A. Veress, Ordndinen. rom.
vechi, p. 22.

Acatist, (Sibiu 1803).


Am vdzut exemplare defectoase, fara foaia de talu. Formatul 8 X 15 cm. de 2
foi liminare nenum. (cuprinsul) -1- peste 400 pagini gresit numerotate (dela p. 278 sane
la p. 289 si urm.; 367 inainte, in loc de 385 §i urmdtoarele, pAnd, la sfArsit; p. 401, in
loe de 400).
Cernealä neagrd i rosie, Cu 19 randuri pe pagina plina.
Literele sunt mici, cele ale tipograf iei din Sibiu. Pashalia 'acepe cu In anul acesta
1803" singurele elemento de localizare si datare.
Numeroase xilogravuri: p. 64, Iisus Christos; p. 138, Icoana Impärtaaniei, avand la
colturi pe Sf. Iacov, Sf. Vasile, Sf. loan Zlataust i Sf. Grigore; p. 222, Izvorul cel de
viIata datatori"; 1nainte de p. 289, icoana Domnulu Savaoth"; p. 304, Sf. Nicolae.
Continutul ce.1 obipuit al unui Acatist. Pentru identificare citilm: p. 281 (sfAr§itul
lipseste): Untare jalnica cb.tra prea sfantá de D(u)mnezeu Nascatoare" (S-La Maica cu
jale pliingand... Stabat mater). P. 367 (numerotatia cea gresità.): Snaxarul. P. 392:
Pashalia.
Bucure§ti : Biblioteca Academiei RomAne (necatalogat).

www.dacoromanica.ro
PATEN$ IMPXRITEK MONETAR, 1803 119

Bucoavnli , Sibiu 1803.


Sibiu: Biblioteca Astra (comunicat de dr. Sabin Muresan).

Ode... domino Ioanni Bob... episcopo Fogarasieni, Cluj 1803.


Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitätii (comunicat de dr. Sabin 'Muresan).

Apel pentru ajutorarea ora,sului Ems, Sibiu 1803. Foae volanta.


Format 15 x 24 cm., 3 pagini.
Apel datat Viena 14 Dec. 1802, pentru ajutorarea norodului din Ems, pustiit de fo-
curi in 1777 si 1800.
Dr. A. Veress, Oranduieli vechi, p. 23.

Francis° II, ImpAratul Austriei, Carte de tocmeala tisturitor, (Sibiu)


1803. Foae volantä.
dd HMI. 5619. 1803. I 11011 4)PdHL1,ÑIIIK
Urmeazd diferitele lui titluri (v. nr. urmittor).
Una foae, 37 X 36,5 cm. In noud articole se reglementeazd raporturile pentru tisturi
(ofit,eri) si slugile lor. Data 25 Martie 1803.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Bomikne (Foi volante, Pachetul IV, necatalogate).

Franciso al H-lea, ImptIratul Austriei, 114nduiald despre neutralitate


(Sibiu 1803). Foae vo1ant5.
Drept titlu
11011 4Vd111011K till ,A,011da IArlii infuld lI11 &NMI:1434N kifilaGgil
41111PAT AA P01101111d0P, KI311011
riidfmlefi j Hill /10,A,0/114Plari, APXr1110ffelVfIT0PICId AgGT131611, 110Rd-
14XFIT0P1Öli I Exprxmlaii, 11111 rtoTiipfffiriari, infiPaaa nogagniTorqb a
Tounguilail
In-folio, 6 foi (ultima pagind alba). Dupd o introducere, in care se spune cd s'a
hotarit pdstrarea neutralitdtii in «bittaIa de acum, carea s'au pornit intre FrAnci i intro
Anglusi», se aratd in 21 articole masurile luate de guvern In acest sens. Dat la Viena, 7
August 1803.
Al. T. Dumitrescu, Fui volante, p. 310.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 695).

Ordnduialei, (Sibiu 1803). Foae volanta.


Format 14 X 24 cm., 4 pagini.
Se stabilesc conditiile de cdsatorie a sotiilor fostilor militari, morti sau disparuti in
timpul serviciului.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 310. Dr. A. Veress, Ordnclaieli rom. vechi, p. 23.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne (Foi volante, nr. 696).

Patenf impa'ratesc mondar, Sibiu 1803. Foae volanta.


1 foae, Cu 3 paragrafe.
Se fixeadt, ca termen pentru schimbarea bancutelor de 50 zloti, ziva de 30 Iunie.
Dr. A. Veress, Oreindaieli rom. vechi, p. 23.

www.dacoromanica.ro
120 PROSCOMIDIA SF. LITURGIIII, 1803

Proscomidia Sr. Litur.ghii, (Sibiu sau Blaj) 1803. Foae volanta.


Illiocicomka,Ta
O foae, 70 X 38 cm.; tipar negra rosu, pe 4 coloane. Textul este incadrat in
chenar de 1106. In text este pomenit «Impdratul nostru». La sfArsit: «S'au typiirit 1803D.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 315.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne (Foi volante, nr. 796).

Inveitaturei despre seinulnarea iizului, Lwelw 1804. Nerntete


romane§te.
Unterriti fiber I ben A'fatibait, fiir Tiitpuett, Witifgen, tutb etlefien.
I I I
I I I

raukogeben I non I ber !big. Btonotuiltinatriotiften IOefeffidialt in R3tOmen. I 3in 3at)re


1804. I Vemberg, Igebrucit bei A'ofent) o' ontt 13if1er.
4.R111,1TXPil IAecnoI GIlli.11141P6 11HX111:11 I neirros goxemia, illopeRra,
mil I GAMMA. I cas AAT I4 I Rox.Enda At K. eKOHOMPIACK%, IlATIlaIll,t1CICK Gogh-
TATE. I a NM 1804. I Gas TilirkpilT rià Iamo llii 4 nag.
In-80 mic, 61 pag. ; paginele cu so t au textul in nemteste, celelalte in romäneste.
Cuprinde : p. 1 albti ; p. 2-3 titlurile ; p. 4-11 introducere desprelnsemnatatea productiei
inului ; p. 12 17 («lespre intocmire ; p. 17-29 «despre grijä, cum sä. capatä
samäntä de inu bunil de siinadnat» ; p. 29-47 «despre sAmanatu, crestere, coacere ii cu-
lesul inului». P. 48-55 «Tälcuirea planului spre facere usucätorii de inu, impreuná cu
cuptoriu de obste de copt päne, si ca un lacasu, care sä aflä.». P. 56-59 «Tälcuire nume-
rilor i leterilor a planului». P. 59-61 «Osiibite luvári (Anmerkungen) in
C. Lacea In Dacoromania, III (1923) p. 800. Dan Simonescu, Din vechile cut-
turale romdno-germane, In Hrisovul, II (1042), p. 218-219.
Bucuresti : Biblioteca Academiei RomAne, dar dela George Grigorovici (667 A).
Cluj-Sibiu.: Biblioteca Universitätii.

Triod, Blaj 1804.


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Grai ut Maramureplui, nr. 94 din 30 Maiu 1035, p. 3,
nr. 49 (prima lista), ca existent la biserica din comuna Bärsana.
Instrurtie pentru pedepsirea furiítorilor de sare, (1804). Foae volanth.
Format 14X25 cm., 40 pagini.
Aceste instructii, dei date in 16 Martie 1786, se trimet tipärite autoriLitilor din
Ardeal abia in 1804; de aici, calcularea anului tipariturii. Localitatea: Sibiu?
Dr. A. Veress, Oránduieli rom. vechi, p. 24.

Iosif H, Impäratul Austriei, Ingiinlare despre reglementarea seir0-


torilor la Unifi si Neuniti, (Blaj) 1804. Foae volantA.
thnia. 9040 1804.
I0Gf14) t111 4,0111 KXUfluItI uiÜAgi1111163dXflu1G till PGIfflii1111LIGDP,
4111NIT IIXPXP% tflIThT, Kfq11011 11110GTOlIIPI6GK I nil rapalatilfi,
J

hoxdahl, Afli111141111,11-1, 111301111,111, 11111 GlIfIK011111, 41PX11110K4-


11,X1ITGDPIOA fiXGTPIII; 11I1(16114.
2 foi, 29X16,5 cm. Este republicarea instiintdrii date la Viena, 1 Ianuarie 1787.
In acelasi an o nouá editie, deosebitit ca tehnica i dispozitie tipograficä.

www.dacoromanica.ro
MESTESUGUL ZIDIRII SI AL STINGERII FOCULUI, (1805-1806) 121

Ilarion Pwariu, Documente pentru limba f i istorie, II, p. 162-166 publica editia din
1787. Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 315.
Bucure§ti : Biblioteca Academiei RomAne (Foi volante, nr. 797).

Mitrovschi, Infltiinfare catanelor linbeitranite, Sibiu 1804.Foae volantà.


1a II8s. 8773. 1804.
4m1Husipe AG ilfII1G1 GIIPG KX11011111111111 K11Tf1lI61163P 116i1COP 461-
TP111:1T6 11111 VhlillT 4 40,611XfIrt1Til KeeflP61 KfCAGIII
11111 1161ITPX KPO,H1111011G11 AMP Gi1KIi1 fl A,01111AMT, 11X HaT611111
KXTOPIblitil Kil MunaaffAximi
O foae, 35,5><27,5 cm.
La shirsit : «In Sibil Noeinvrie 24. Anul 1804. Mitrovschi. m. s.».
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 310.
Bucurelti : Biblioteca Academiei RomAne (Foi volante, nr. 697).

Veniaminl Mitropolitul Moldovei, Pastorala In post, (IaQ 1804.


Foae volantd.
Drept titlu:
Keillf11111111ll1 11X man am Arfin636xI aufelikKona tuff muTpononiTk
rsTsptív M wagle IMAKOCAAKIIIINHAW(11% K011111116, ii Orimk AMA A,A111-
Aq111%, Fltitlf, CitIrKTÁTf, iuui CIrKCÍHII CS/ISIIITiCK1t. flip% AIM CA11(1ildat HOACTInt,

Kit AiMli 11110MITIM, IIJ1 EllarOCAOKilITI 1111011HTtCK1.


In-folio, 4 pagini, Cu data: «1804 Martie 10».
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romane (675 B).

llege,cugul zidirii fi al stingerii focului, (Blaj 1805-18061.


11Xi1/111Hi1Th .f.E.1111,11TXPI Alm). (1111 MAN AIM, TI 1111I MN (sic) CrkTitT0(110
flOTI1HKA 4SOKSASH Ammar AA SHAIMM, Kpi IiStiH A1111 1119111,11 Al WItiNAHT,
ANN K011911111801 Al NM CTK Ctli OKST01310A II1H *GAOCS wt11i1 ANIIIMISH11 KS 22
M HIC04111.

Cartea este cita.t.á titlul de mai sus In Infliinfare-a din 1806 (Foae volantä la
Academia Romana, nr. 800). Pretul «va fi 2 florini unguresti» si se va vinde «la Bolta
cea de 61.0 In Blaj, a lui Martin Hohmaister».
Cartea avea 3 ph*, fiecare parte avand mai multe sectii :
Partea 1. Despre gAtirea ziduirilor (sic) celor de pamttint sau despre zi-
direa dupui modrul a§a numit pizee.
Partea 2 (in original, gre§it VI"). Despre pizeele cèle noao sau despre
giltirea cdrAmizilor celor de panant, dupill cum in piireti Ouri In forma
covetii, salpi ratunzi i voltiri de ptimânt §i acoperiwri de zid de pämant
farit de niciun lemn sa se poatA face.
Partea 3. Despre coperivl de pae a§a zise havaner, sau despre near-
zatoarele indiii de pae.
Nu suntem siguri daca aceastä ca.rte, scrisä, a fost i publicatä. Exemplare nu cu-
noastem. Vezi mai jos §i nr. 309 F;ii 313: Luminate invaldturi (Cluj 1806) si Iwtiinfare
(Blaj 1806):
16

www.dacoromanica.ro
122 ONOMASTICON, 1805

298, Onomasticon... principis Josephi, Buda 1.805.


ciuj: Muzeul ardelean.
Polisois Kontos, Imn liti Const. Alexandra Ypsilanti Voevod, Viena
1805. Grecete.
"Tp.vocsiç ròv hX6rettov, aotio(inccrov, 6soas66auccov xxip.syaXorpsniatatzov
-,Wsv,6vcc ilialc Oirap0-
'Itocivrqv Kmatavtivov 'AXseecvapou 74,1Xc'cvnlv Bos66Sav, xsti
6X%xi.xç. 'sOsì xtczczo9p-ilesig v Bouxoupscziy zap& ro ä iv `Ispsiiatv iXXoyíttou
ataxixikou HoXoC4rti Kovto5 To6C 'lavxvvIvow. 'Ev Bcivvv 1805.
Imn catre prea fnaltatul, prea tnteleptul, prea cucernicul §i prea märitul
loan Constantin Alexandru Ipsilanti Voevod i stapânitor a toata Ungro-
vlahia. Alcatuit i versificat In Bucureti, de cel fntre preoti invatat dascal
Polizois Kontos din Ianina. In Viena 1805.
In-40, 10 foi nenumerotate. Pe verso titlului o epigramA semnatä de Ludovic Vramer,
inchinatä autorului. P. 3 o inchinare a lui Polizois Kontos adresatä, Domnitorului, datata:
'Ev Booxoupecratp. 'Fact Zcoos qua'. In fruntea poemei o litografie in culori: doi Ingeri sboard
pe deasupra unui ora., unul trämbitAnd si altul purtänd inscriptia In Legibus Salus. La
dreapta, atArnii, de o coroand stemele tä,rilor romanoti.
Bucure01: Biblioteca Academiei Romäne (688 C).

Meletio, Episcopul Romanului, Instii»fare despre cfirti tipei rite In


.Irdeal, (Ia.5i 1805). Foae volanta.
N'am väzut exemplare. Originalul, intr'un exemplar defectuos, a fost aratat de Justin
tefan Frätiman lui Ion Bianu, care a pus sd se transcrie. Pentructi, originalul s'a pierdut,
reproducem transcrierea, pentru marea insemnätate a continutului.
Pentru aceasta i nor, dupa datoria noasträ cea pastoreasca, nu
lipsim a vä instiinta, ea In anulti trecutil s'au adusti aicea diní Ardealti patru
cartr suptti nume de Teologie dogmaticeascei, cuprinzeitoare de ceale sapte tatne,
tipärite fiindti acolo, care dupä ce s'au cercatti, s'au aflatti cà sunt pline de
socotealele [ceale reale] ale apuseaniloril ce säntti improtiva marcir noastre
Bisearicir räsaritulur, veninti cu ad 1) cu care limba noasträ cea mol-
doveneasa pána acurnù nu s'au fostri smreduitti. Mijdrereal ...2) s'au mar
adusù lâng aceastea i alta carte ce sä numeaste Catihisisa mare, intru
care . ..3)utù spre amägirea celorti mar prostr, serie cumti cà nimicti nu are
improtiva dogmeloril credintir i a oränduialelorti i obicearuriloril bisearicir
räsaritulur, iarti In läuntru cuprinde fmprotiva toate dogmele ceale razvratite
ale bisearicir apusulur, pentru alí cAria capulti, carele iaste papa, cu atáta
obräznicie färä de niclo ru.ine neintärit sá intaresc, iarti mar vártosti
tare sä razvrAte,.scti, ca iaste intocma cu Domnulti nostru Is. Hs. Inca si
altele ca de acestii feliù, unele de iznoava alcdtuite, precumti sântti ceale
ce mar susti s'au arätatti, iarti altele dupä a lor socoteala stricate precum
santti iaràti trioadele ce acumti acolo s'au tiparitti, dará la inceputti cu
cle§ugti puse iara§5 spre arnagire curnù cA sántti tiparite in Tara Rurraneasa
In Episcopia Rämniculur, care si MONA Dumneavoastra vetr putea cunoa§te
din poarta c[ár]til dupa nepotrivirea vreamilorri, vicleugul lor i minciuna,
la care trioade spun cA Janga a.. . .4) ar fi scos i slujba sfäntului Grigorie
1 3 §i Lipsá in transcriere.

www.dacoromanica.ro
ULTUIREA VÄRSATULUI, 1805 123

Palama, ca cela ce iaste foarte protivnic Latin[Dori. De care aceastea macar ca


prea fnaltatul nostru Domnù instiintandu-sa, i cu ravna [adevar]ata pentru
pravoslavie aprinzindu-se, au datti luminate poruncr dumn[i]lorsale boiarilorit
isprravni]ci, si vamesilorti, si capitanilorti de pre la marginr, ca sa fie cu
privighiare, si nicl de curnti sa nu sloboaze s'a Intre cartr bisearicestr
dogmaticestr de preste hotara in Moldova. Darti fiindù ca cer de acolo factl
multe mestesugurr spre aducerea ion), nu lipsimti si nor pre totr de Obste
parinteste a va sfatui, ca sa va feritr de cartile ceale dogmaticestl i bisea-
ricestr ce santti tiparite acolo, si fara, de a fi fncredintate cu pece,atea noastra,
nicr sangurr sa le priimitr, nicr pre tiff dumn[i]lorvoastre a le ceti sA nti lasatr,
ca sa nu sa inchipuiasch in mintea tinerilorit oare care reale socoteale de su-
flet5 vatamatoare si de munca veacinica pricinuitoare, ci sa vA fndestulatr, pre-
cumti parintir nostrr, (1ntru a carora vremr ca soarele au stralucit pravoslavica
aicea) Cu cartile ceale Bisearicestr ce sa tiparescit In Tara Romaneasca
aicea In Moldova. Stiind cA pentru cer ce sa aluneca la oare care gresale $i
sA pocaescit, mila lui D[u]m[nezeu] iaste mare, iarit pentru cer ce In reale so-
coteale cadtt, usa milostivirir iaste cu totult1 fnch[isa]. Tart!' molitvelorti voastre,
preotl fntru Domnulti, va poruncimil, ca nicr de curntt sa nu suf[erlitY a sa ceti
prinit Bisearicr cartr tiparite de acolo, fara de a noastra, pre cumit s'au zisii,
print"' peceate fncredintare, ca nu In locri de a bine cuvânta numele lui Dumne-
zeu, fmpotriva sa se intample sa-15 hulitr, si In locii de a dobandi mila lui
Dumnezeu, sA tragetr asupra-va mania lui cea dreapta. CA de veg fndrazni
la aceasta dupä, fnstiintarea ce va facemit, si vä. vomit atla printi cercetarea
cucernicilortt protopopr, deosebittl de judecata lur Dumbezeti, darit flier nor
nu va vomit lasa fara de cuviincioasa canonisire. Sa titY inca si aceasta,
ca cer ce aducil calf de acolo, si le \rand's.'" prinit Ora, ca sA amageasca
noroduld; rumpti foaia cea dela Inceputulti cartir, ca sa nu se cunoasca ca
santil tiparite acolo. Darr' insâ de yeti lua seama la forma tipariulur, prea
lesne veff priceape. Aceasta vA sfatuimit
Pentru confirmarea celor atestate de Meletie, v. mai sus, Aposlol, Ramnic, 1784,
nr. 181, p. 96-97.

llifisuri pentru ferirea de boale contagioase, 1805. Foae volanta.


Format 14 X 24 cm., 6 pagini.
In 13 articole se reglementeaza aceste rrasuri, hotdrind /0-20 ani de Inchisoare
celor nesupusi. Data: Viena, 21 Nlaiu 1805.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rout. vechl, p. 24.

Pentru ultuirea veirsatului, (Sibiu) 1805. Foae volantà.


2100. 1805. I B1M-1111W KPalf11711111.
2 foi (ultima pagind all*, 24 X 15 cm.
Sub cuvAnt ca se aduc multumiri lui Dumnezeu pentru izbAndirea ultuirii varsatului,
se dau noi Indemnuri pentru vindecarea varsatului firesc" si a celui ,,de vaca".
AI. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 315-316.
Bucuresli: Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 799).

www.dacoromanica.ro
124 PONTURI PENTRU IERTAREA DEZERTORILOR, 1805

Ponturi pentru iertarea dezertorilor (Sibiu) 1805. Foae volantit.


Nro. 9286. 1805 ,AAGIIP6 1tHaPild IMPA011.
O foae, 42 X 34 cm. Se acordä iertare dezertorilor inapoiafi in fard, NIA la sfOr-
situl lunii Aprilie 1806.
Dat in Viena, 10 Noemvrie 1805.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 310.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rormine (Poi volante, nr. 698).

Bugiíciune in vreme de foa mete i de rdzboiu, (Sibiu) 1805. Foae


volantd.
Nro. 9392. 1805.1 egrioixita netarifs 4OillT, mil Aya P13fi010.
foae, 255 x 15,5 cm.
Gavriil Hango in Telegraftd ronidn, Sibiu 1903, nr. 10, p. 43.
Al. T. Dumitrescu, Poi volanfr, p. 315.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rometne (Poi volante, nr. 708).

Aaron, Vasilie, Vermri veselitoare la zioa numelui... lui loann Bobb,


Sibiu 1806.
K6PIIIXP171 1 RaGalliiTalft 1 na SilVAuSithSíI "daupniiiifIeri CAM ,A,6m118-.
ASA 1 A6M11 gimmitom tfrkr-hoziwsmsri
linLilill finifig.... inA Kocalio-
KVIsi14111 AkkpliNtil AIIHAOHTI1S COTHHK GTATtmsti.
G11011, 1 4. Tvoordsia ASA 'WARR RAPT.
In-80, 16 pagini. Pe verso titlului:
Vive Decus Patriae! praesentem transige laetus
Lucem, quae redeat semper arnica Tibi!
Hancque renascentem (polies celebrabis; Eandem
Sidera laeta probent, signaque fausta notent.
MICHAEL TERTINA In Regiae Magno-Varadinensis Academiae Archi-
Gymnasio Humaniorum Litterarum Professor Publicus ordinarius.
La sfArsit:
Sibif 17 zile lanuarie 1806. Al Extellentiei Tale, mar mic ì mar plecat
fiu sufletesc Vasilie Aaron, jurat in marele Printipat al Ardealulur Procurator.
V. si nr. urmOtor.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romilne, copie fotografica (688 D).

Aaron, Vasilie, Versuri veselitoare la ziva numelui lui loan Bobb,


Sibiu 1806.
VERSURi 1 VESELITOARE 1 la 1 Zioa Numelur 1 Extellenliel sale Dom-
nului 1 Domn 1 IOANN BOBB 1 Vlitidicul FagArawlur 1 0 1 A Proa Inalter
Cesaro-Crdetr Marimr 1 dinlontru Sfeatnic al Statulur. Sibii I In Tipografla
1

lur Ioann Bart.


In-80, 16 pagini.
Dupii foaia de titlu facsimilata de Dr. A. Veress, Bibl. romeind-ungard, II, p. 149,
nr. 935; acelasi, Erdély- és magyarorszdyi régi oldh könyvek és nyomtalminyok (1544-1808),
Cluj 1910, p. 94-95.
Edifie ca libre latine a cärfii dela nr. precedent, tiparita ca libere cirilice.

www.dacoromanica.ro
MITROPOLITUL IACOV, PASTORAL Ä, 1806 125

Istoria bibliceascii, Buda 1806.


In Prospectul pentru diclionar al lui S. Micu (Clain), exemplarul descris in volumul
de fata (nr. 696), se arata ca Bind de vanzare la Institutul regal ungar de pe hinga Uni-
versitate i urmatoarea carie: «Istoria Bibliceasca. in-8. 6 kr. I Einleitung in die biblische
Geschichte. 8. 1086. 6 kr.».
Intregul catalog al cartilor de vanzare este scris in limba romanä §i germana,
astfel cá nu trebue sit credem ca Istoria bibliceascd era scrisä. In 2 limbi.

Pentru biruinia asupra soprotivnicilor, (1806-1812).


Bro§ura a fost descristi de N. Iorga, Dotal biblioteci de indndstiri, Ghighiu i Argq,
Bucure0i 1901, p. 16, asifel : «Pentru biruiná asupra soprotivnicilor6. Ectenii».
«Cuprinde rugticiuni de tot felul. La urma o Tabla, infati§and datele na§terii mem-
brilor familiei imperiale ruse§ti supt Alexandru I-iu. E deci din vremea ocupatiei ru-
se§ti dela 1806-12».

308 a. Caragea, loan Nicolae Const., Granzatica linzbei franceze, Viena


1806. Grecete.
Descrierea completa', v. mai jos, p. 161.

Baronul Ioachim Bedeus v. Schaarberg, Lunzinate inviiMturi. (Cluj


1806). Foae volantd.
Lumindte Entvetzeture deszpre tsel mai liesne, tdre, schi sztetetorio em-
potriva fokului Meschteschug dl Zidirii, kdre numdi din peretzi de pemunt,
schi din Koperischuri den Pae szte. Szpre asutoriol schi foloszul obstii din
preune ku 22 de ikoane. (De Baronul Ioachim Bedeus von Schaarberg).
Fara loc i fart", an de tiparire. Oranduiala este trimeasa de Guvernul Ardealului,
cu nr. 1158/1806 §i e tipttritti la Martin Hohmaister, deci In Cluj. Vezi i nr. 297 §i 313.
Dr. A. Veress, Bibl. rom.-ung. II, p. 150, nr. 937.
Cluj : Muzeul ardelean.

Carol, General al Oastelor imparateti, Iertare dezertorilor, Sibiu


1806. Foae volantd.
1 foae de 34,5 cm. text, Cu 39 randuri. In numele imparatului, se prelunge§te ter-
menul de iertare a dezertorilor, dela 1 Mai 31 Dec. 1806.
Al. T. Dumitrescu, Fui volante, p. 310. Dr. A. Veress, Oranduieli rout. vechi, p. 24.
Bucure0: Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 699).

Francisc al II-lea, Impiiratul Austriei, Proclamatie, Sibiu 1806.


Foae volantd.
1n-folio, 1 foae ; ambele fete Liparite.
Imparatul exprima bune nadejdi de prosperarea Europii, incheiandu-se pacea.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p.310. Dr. A. Veress, OreNduieli rout. vechi, p. 24.
Bucureli : Biblioteca Academiei Bomane (exemplar in ms. rom. 967, f. 171).

Iacov, Mitropolitul Moldovei, Pastoralii, Ia0 1806. Foae volantd.


Drept tail" ffIKWKI1 KS Matlil ASIT ASMHIThS fipKillIFICK0111% I
wIT illaTP0110AaTil A
TWIT% (110,1,,i,XECIA.

www.dacoromanica.ro
126 MITROPOLITUL IACOV, PASTORALI, 1806

Format 34 >< 34 cm. text, 1 foae. Indernnuri ca sá posteasca si stí se spovedeascA


lumea. Datat : «La 'ail 1806 Iunie 17».
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 284-285.
Bucuresti : Biblioteca Academiei liorruine (Foi volante, nr. 306).

Ingiintare, (Blaj 1.806). Foae volantd.


Nro. 1158. 1806. I 41011110Pa.
In-40, 2 foi. Se anunta tiptirirea unei cári despre constructia caselor, pentru a nu
mai fi expuse incendiilor. Ca loc de vanzare a cartli se arata libriftria («Bolta cea de
carti))) lui Martin Hohmaister din Blaj.
Vezi mai sus si nr. 297, 309.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 316.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romzine (Foi volante, nr. 800).

Paradista Nsctoarei de Dutnnezett, Braov 1807.


111111GTFITgi1 I IMPflildfiG. I tin np-k C4SATIII 11.hcicrhT6ape1 A oiAtiesiS,
utipSprk<DE46tIperililtlpiEll. .f.ToKmAT ,a,t4rk qEi 111,16,1iCK, IHHTS.¡AfAUXHAP-k 4 KAHTtiirk.
KS Tótlint IlIenTSkuvh A,AlirkAtív Opkiinwp Kli KOIIGTIIIIA,1111 wit 163111111
I

hOl'Htl. I Tvrrh[pwril 4] fipmnoK. [18017. I

In-40, 1 foae (titlul, alb pe verso), 12 pagini.


Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne (718 A).

Liturghii, Sibiu 1807.


G441Terle I ink AlitlIe3eCIVIIiIe I illfTXPrifi A giAtvp Ailwrp8 cdsfiuoi wh-
I

piimpinwp HOW(IIA. I2i ASA I ¡MAHN 3AATOSCT, 12't ASA Raciinie MIN, Iti A'SA I ¡vim-
AnnipiniiiR. Ilì Aóswairh Ttrwhpiim I 4 SAAIAI 1113'k4.HAA111,ATSASA 41114AT FPi1II-
'1ll Aanfill:h. I KS C1OCQ3iIIï, 4H LTSS KIYKICKSASII 1'SníHT â T6T
flPA4ASASII. I CAS TIfIlltIIHT 4 HRI 4 TIfIlOrptidSitl ASA ¡JAHN KApT. 11807.
In-40, 2 foi + 316 pagini. Tipar negru i rosu. Foile liminare cuprind titlul i tabla
de materii.
loan Rosu fn Societatea de mdine, II, (1925), p. 111, nr. 8. Aurel Filimon in Daco-
romania, VI (1929-1930), p. 385. D. Balaur, Biserici In hfoldova de reisdrit, Buc. 1934,
p. 19 (exemplare in Basarabia).
Bucuresti : Biblioteca Academiei Rom:Ine, dar dela T. Pamflle (721 A).

Mineiu pe luna Martie, Buda 1807.


Semnalat de A. Sacerdoteanu, Inscrip(ii i insemneiri din Costesti-Vdlrea, in Bulet.Com.
Mon. 1st., XXVIII 1935), p, 102, nr. 6, ca existent la biserica Grusetu, din Costesti-VAlcea.

Vieata ,si pildele lui Esop, Sibiu 1807.


KiriVIVI, ¡nil 111311,0116 I opt .4",'4EninTsAsil
I G Ca II. TlrfilipliTfI 4 SAW.
np.knSminiSTSASii j UM 11(1-k411AALI,ATSASA 41INIAT (1)PAIIIVIGKgG
Gfisiii, i 4 TynorpAdsIA S nSil lwetni fiArr. I 1807.
In-80 mic, de 136 pagini,
Vieata lui Esop ocupa primele 53 de pagine. In aceasta editie cuvAntul «pildEl» este
inlocuit cu «faura».

www.dacoromanica.ro
CATAVASIER, 1808 127

O editie nouii apare In 1812, faret loc (v. Bibl. rom. melee, III, p. 70-71, nr. 816).
N. Cartojan, Ceirtile populare in literatura romilmi, vol. II, p. 266-267.
Bucuresti : Biblioteca Profesor N. Ionescu.

inaitrituri, (Sibiu) 1807. Foae volantä.


Nro. 2898. 1807. 1 4RIII,ILTXPI.
4 foi (ultima paginil 23)04 cm.
Cuprinde urmatoarele Invälaturi :
Invätäturä In ce chip §i Cu ce fealiu de mijlociri cei fnecati In ape
s'ar putea ajuta mai pre lesne.
Invätäturä, cum trebue a tinea virata oamenilor celor nAdu0ti de
aburul cärbunilor.
Invätäturä cum trebue toatä, nenorocirea carea sä face In pivnità
cänd fierbe mustul, nu numai a o fmpedeca i pre omul cel n'äd4t a-I
ajuta. Ca aburul mustului ce fierbe sá se poatä lezne sträcura.
Invätätura ce trebue a face mai fnainte de curätirea fäntänilor, care
de mult au stat inchise, i in ce chip sá poate ajuta vreun om nadu0t cu
acel prilej.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, 316.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romano (Foi volante, nr. 801).

Patens monetar, 1807. Foae volantä.


1 foae, de 17,5 cm. cu data Viena 16 Aprilie 1807. Instructii despre monetele de aramg.
de 15 si 30 creitari, de curAnd puse In circulatie.
Dr. A. Veress, Oranduieli rom. vechi, P. 25 (Cu greseala de Upar, ca' a fost impri-
matt,: in 1806).

Bucoavnä, Buda 1808.


RXIIIAPIO I i1iaT78 i1p8ag1il
1 p8mamilmii, Kap1I1 rk SIM% I .3 OVH-
rSpicich, W1 XoTA1014E gt1 4snpo8HATI.
Ilpon,8n 4111131% AfrkT4% G K. I An ExAn 4 11011ACKA Tt.nortsulsie 01;11H-

HOCHTill1gi Ofilir8pitint 1808.


In-80 mic, 43 pagini. Textul incepe chiar pe verso titlului.
Bucuresti : Biblioteca Profesor N. Ionescu.

Catavasier, Sibiu 1808.


KIITilKnOlePfl j 1'P61-16GK I WH I PGDALXH6GK j TvnviiT I 4, slinene ripig
4nviiT1/71:41 HOCTlig I
4)Pf1H11,11GK L ACM-111% I IlpHH C110603iHil
CTHTSASH KOHWICT6100 M Hf-kHAH,H110p.
Gllriffi I 4, TynorpkisIa n'gri iwAnt. RApT. 11808.
mic, 240 pag. + 1 foae. Tipar negru i rosu. Pe verso titlului gravura
Sf. Nicolae.
La p. 2-3, aceasta rezolutie de imprimare Cu data', mai veche:
Cetind eu Vastä numitä carte Catavasitari i ne afländ intr'Insa ceva
impotriva relighiilor, ci incá de folos 0 de lipsä la sf(i)ntele bisearici; care
cuprinde fntrInsa cäntäri §i laude spre cinstea lu D(u)mnezeu, drept aceafa

www.dacoromanica.ro
128 CATAVASIER, 1808

o judec a fi vreadnic a sa tipari, poftind mai in jos ca preotil si cantaretif


sf(i)ntelor bisearici, cu 'Duna inteleagere cetind si cantand pre dansa, sa se
poata si pre sine si pe ascultatorir sal a folosi: mila si darul a tot putear-
nicului D(u)mnezeu sa va ocroteasca si supt aripile milli sale sl sa spriji-
neasca, a min.
SibiTu, in 18 Martie 1803.
Ioann Popovici m. p. Gheneral Vicaresi
Pag. 4-8 tabla cuprinsului; apoi catavasiile grece0i p. 9-50, dar cu litere cirilice;
catavasiile rormine0i, p. 51-235.
La p. 236:
Stihurile ce se canta la copii câmd umbra* cu steaoa in seara Nasterii
lur Hristos, Impreuna cu doao oratii, Cara boerii si catra jupanii casii.
Dupa notite comunicate de regretatul cercetator basarabean, Al. David.
Rev. Soc. ist.-arh. bis. din Chi0ndu, XVI (1925), p. 15 din Cataloyal Bibliotecii ... ace-
leia§i societati.
Chi§inu: IVIuzeul istorico-arheologico-bisericesc.

Anton do Marki, Estract din Gramatica germano-ronnInei, Cernauti


1808. Nemteste.
auptirfulien Porgeftriebenen bent¡ten I Sprat,
914311 I aus3 bet fiir I Torntat, unb I

ler)re I beutfci)er unb tvattatiidyr Sprate....


in I

In-80, 5 foi, 1 tabeld, peste 310 pagini (exemplarul complet trebue ca a avut 719 p.
+ 7 foi). Titlul §i prefata continua intocmai ca In ed. a II a aceslei carti, din aim! 1810
(v. reproduse In Bibl. ronz. veche, III, p. 25-27).
Tabela cuprinde scrierea celor 41 litere cirilice, arattIndu-se pentru fiecare pronuntia
In nemtqte.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei RomAne (713 A).

Vasilie Popp, Elegia... Carol Michaeli Moyer, Cluj 1808. -- Latineste.


Elegia I qua I spectabili ac clarissimo I viro I Carol Michaeli Moger I
in I Lyceo Regio Claudiopolitano I Chymiae, Metallurgiae, Historiae Natu-
ralis I et Technologiae I Professori I publico ordinario parentat Basilius I I

Papp Senior I pius defuncti 1 discipulus SC in Regio S. los. Seminario Alum-


nus I Anno Aerae Cristianae 1808. I Claudiopoli.
Typis Coll. Reformatorum 1808.
Format 16 X 11 cm., de 4 foi. Poezia este scrisii In hexametri, la moartea profeso-
rului lui V. Popp.
I. Mu§lea, Viata 0 opera doctorului Vasilie Popp (1789-1842), Cluj 1928, p. 90.
Cluj: Biblioteca MuLetilui ardelean.

Vasilie Popp, Elegia ...Georgio BaPffi, Cluj 1808. Latineste.


Elegia Excellentissimo ac I illustrissimo domino I Comiti I Georgio,
I I

Mail I L. B. de Losontz 1 S. C. R. et a M. Camerario, status I actualis in-


fimo I consiliario, in I signis ordinis sancti regis I Stephani magnae crucisI
equiti, I magni Principatus Transilvaniae, I partiumque eidem reaplicatarum
I Gubernatori Regio I et regni ejusd. magni Principatus I Gubernii Prae-
sidi; I Devotissimo animo oblata I die onomastico I a Basilio Papp I Seniore

www.dacoromanica.ro
G. ANDREAS, AD SABI3AM, 1809 129

Logico I et in Regio Seminario S. Iosephi Alumno I anno aerae christianae]


quo: I pax tranquilla poli, sic ut sol, fulgear ipsi sitque Comes Lubricis
I

quels libet illa VIls I Claudiopoli.


Typis Coll. Reformatorum 1808.
Format 16 X 11 cm., de 4 foi; in hexametri.
1. MuOea, Viata $i opera doctorului Vasilie Popp (1789 -1842). Cluj 1928, p. 90-91.
Cluj: Biblioteca Muzeului ardelean.

Psaltire, Blaj 1808.


Semnalat de Dr. Gh. Bran in Graiul Maranturqului, nr. 94 din Maiu 1935, p. 3
nr. 50 (prima lista), ca existenta la biscrica din comuna Barsana.

Francis° I, ImpAratul Austriei, Oranduied despre batalioanele de


yranip, (Sibiu) 1808. Foae volanta. Nemtete §i romanq.e.
2 foi (pagina 4 albä), 29 X 18 cm., pe 2 coloane.
Diva titulatura finpitratului, se anuntà Iniiintarea unui «batalion in rezerv» la
«granitile mi1itäre0,i a CroatieI, Slavoniel i BanatuluI». Dat In Viena, 23 August 1808.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 310.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 700.

Porancei ceitr(i toti xoesto,vii ìninùstiii1or, I4 1808. Foae volanta.


Ks mina ASH MAAHISiS j 11 nirk G4sriTsAsii .3MIEHT'ILT6010A811 GVII6Alt
Ul if I Ilk StliASAWA, 1110AAAK1A, RAAAXIA, wi R4cFipici, 't4Ápi wii ILIKAM(111.
La sfär.,it :
GAS pint .3 filwei rui fluSu fICTDH. ASH.% ASA 110iAlBillff, KS.
In-folio, 1 foae.
Pe temeiul mai mullor canoane sinodale, se reglementeaza intrarea poslwicilor in
calugarie, precum i ie§irea cdlugarilor din mandstiri.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 78.
Bucure0: Biblioteca Academiei Romane (f. 178 din ms. rom. 1071).

Ion Damian, Tableau géographique, traducer.e din nemte§te, Paris


1809. Vol. I §i II. Frantuze§te.
Tableau géographique et politique des royaumes de Hongrie, d'Escla-
vonie, de Croatie, et de la grande principauté de Transilvanie. Par Jean
Demian. Traduit de l'allemend. Publié par M. M. Roth et Raymond. Tomes
Paris, 1809. Chez S. C l'Hiullier.
In-80, XV+ 360 pag.; 492 pag. *i o harta.
Cu acest titlu bibliografiata de Dr. A. Veress, Bibl. roni.-ung., II, p. 175, nr. 991.
13udapesta: Biblioteca Muzeului national.

Györfy Andreas, Ad Sabbain (versuri), Buda 1809. Române5te


latine§te.
Ad Sabbam e Nobilibus Tököly Consiliarium Regium subtribunum
insurgentium militum Györfy Vigilarum Praefectus.
Budae, Typis Regiae Universitatis Pesthanae.
17
22671

www.dacoromanica.ro
130 G. ANDREAS, AD SABBAM, 1809

In-80, 8 pagini. Cuprinde o oda' §i alte 7 poezii: Spiritus Zingari in periculo, Ver
Aestas, Autumnus, Hyems, Militis equus, Montanae mors virginis.
Textul poeziilor e bilincv, jumatate din versuri romdne§te §i restul latine§te (ex.
Annu gata turret, regitur Jove solque, solum que, etc.).
Dr. A. Veress, Bibl. rom.-ung.7 II, p. 175, nr. 990.
Budapesta: Biblioteca Muzeului national.

Insemnarea puselor inainte invateituri, Buda 1809.


Insemnárea puselor inainte invAtaturi, cdre 31 de colárI in c6ala
Normálä a NátieI Romané0I din Pe0,a prin ciirsul de iarnä dela Cons-
tantin Diakcinovici Lóga invätät6ru1, au invätat i acum la pública exami-
ndre. in Ulna laf Aprilie in 24 de zile Annul 1809, fnainte de pränz Dela
9 pänä la 12 ceasuri s'au aratát.
in Buda, 1809. La Craid,sca Tipografle a Universitätli Unguréstl.
In-40, 7, §i 7-10 pagini.
Cuprinde numele persoanelor din corpul didactic, materiile de invatannInt, oratii
inainte §i dupd examen in limbile romdma, ungara §i germand, clasificatia cu numele
elevilor, pe clase. Texte din Psaltire §i Ceaslov. V. mai jos, nr. 327 §i pentru anul §colar
1809 1810.
Dr. Andrei Veress, Bibl. romeind-ungard, II, p. 173, nr. 984.
Budapesta: Biblioteca Muzeului national.

Vasilie Popp, Elegia ....Enteric° Wass, Cluj 1809. Latine0e.


Elegia I quam I Illustrissimo Comiti Emerico Wass I de Czege I e
I

Lyceo Regio I Claudiopolitano terminalis I maxima cum laude studiis I ex-


cedenti cecinit I Basilius Papp I Philosophiae etc. in alterum annum I auditor.
Claudiopoli I Auno aerae Christianae I MOCCCIX.
Impres. Typis Coll. Reformatorum 1809.
Format 16 X 11 cm., de 6 foi.
I. Mu§lea, Viata f i opera doctorului Vusilie Popp, Cluj 1928, p. 91-92
Cluj: Biblioteca Muzeului ardelean.

Vasil() Tintilá. Calendariu, Cerniiuti 1809. Foae volantä.


Calendariu pe anul dela na§tere mäntuitoriului nostru I. Hs. 1809,
Cernäuti, s'au tipärit in typogranea a lui Petru Ekart.
Cu acest titlu 11 citeazd Teodor Balan, Vasite Tintita, in Revista Arhivelor, III, 2,
nr. 8, Bucure§ti 1939, p. 190; alte informatii lipse,sc.
Biblioteca Preotului Eusebie Procopovici din Mdmaie§ti (Cernauti).

Insentnarea puselor inainte invapituri, Buda 1810.


Titlul la fel ca in editia scoasd pentru anul §colar 1808-9 (v. mai sus nr. 330, Cu
deosebirea cd mentioneazd 30 de §colari".
In-40, 8 §i 6-7 pagini. Continutul mult asenninator cu cel din editia precedentd.
Dr. Andrei Veress, Bibl. rom.-ungara, H, p. 177-178, nr. 996.
Budapesta: Biblioteca Muzeului national.

www.dacoromanica.ro
CIRCULARE MONETARE, 1810 131

Vasilie Popp, Elegia ad inelytos status, Cluj 1810. - Latine0e.


Elegía I ad I inclytos status et ordines trium I nationum magni Prin-
cipatus I Transilvaniae I partiumque eidem reannexarum I Claudiopoli I ad
publica negotia Tractanda Icongregatos I per Basilium Papp I juris, na-
turae, publici, gentium, civilis I , romani, theoretici, patriae & cet. i audi-
torem. I Claudiopoli I anno aerae christianae I MDCCCX.
In-160 (16 X 11 cm.), de 7 foi.
I. Muslea, Viala f i opera doctorului Vasilie Popp, p. 91-92 si titlul facsimilat la p. 93.
luj: Biblioteca Muzeului ardelean.

Circular& pentru inyozitul pe mo,steniri, Lemberg 1810. - Foae


volantä. Nemte§te i romane0e.
Nro. 4376. I Sereijgreiben I Dom t. I. @alisi¡cfien Vanbeg4ubernium.
In-folio, 2 foi. Textul romänesc in coloana din dreapta. Data: 14 Oct. 1810. Com-
pletare la circulara din 8 Sept. 1810 (v. mai jos nr. 330).
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 324.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne (Foi volante, nr. 917).

Circulara, Lemberg 1810. - Foae volantä. Nemte§te romäne0e.


Nro. 1262. I Streiffrlyeiben I ber in nu¡erorbentli*n Steueriadyn aufgeita I ten
Dortommi5ion.
In-folio, 3 foi. Textul romanesc in coloana din dreapta. Dupä titlul de mai sus,
urmeaza:
Pentru birul stängerif, ce este sä sä. pläteasca dipe avere mo0enitoare
mkcatoare.
Data: 20 Oct. 1810.
Al. T. Dumitrescu, Foti volante, p. 324.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne (Foi volante, ni'. 918).

Circulara, Lemberg 1810. - Foae volantd. Nemte0R i romäne0e.


Nro. 38.425. I StreiRdyeiben I bon f. t. 63ali6igen ?anbes34tibernium.
In-folio, 1 foae (verso alb). Textul romänesc in coloana din dreapta. Dupâ titlul de
mai sus urmeazii
Pentru fmplinirea pecetIlor de plumb de vama, ce s'au pus la expe-
dipile de tranzito.
Data 4 Noemvrie 1810.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 324.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne (Foi volante, nr. 919).

Circulare monetare, 1810. - Foae volantä.


Format 14.5 X 26 cm., 3 pagini.
Sunt reproduse vechi orändueli din anii 1799, 1803-1804, privind «ducerea emit»
a banilor de aur §i conventionali.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 25.

www.dacoromanica.ro
132 PATENT PENTRU IMPOZITUL PE MOSTENIRI, 1810

Francisc I, Imparatul Austriei, Patent pentva impozital pe mo,vte-


niri, (Lemberg) 1810. Foae vo1ant5,. Neil*§te i romäne*te.
!213ir aran er ijle, I um ey3otio @raben anifer »on I Ce¡terreic ; aiinig bon
gatu, Zi4eim, I rI,ero u Cejlerreict), SF.
In-folio, G foi. Textul romanesc pe coloana din dreapta. Data: 8 Sept. 1810.
AI. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 323 (v. mai sus nr. 335).
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romdne (Foi volante, nr. 915).

Nectarie, Episcopul RAmnicului, Carte de diaconie, 115,mnic 1810.


Foae volantä.
T. G. Bulat, O carte de diaconie In Biserica ortodoxii romanii, XLI (1922-23), p
376-377 a publicat-o si a atras atentia asupra insemnatatii acestei tiparituri.
Barn Ion, Gratulatie prea-o-sfinfitulai domn Vasite Moya, epis(opal
neanit, Bra§ov 1811.
Sibiu: Bib:ioteca Astra (comunicat de dr. Sabia Muresan).
Bucoavna, Bra§ov 1811.
Bucoavng, pentru invätä.tura Pruncilor de a sä, deprinde at'At la cu-
noWerea slovelor, la slovenire 0 la cetanie, cAt §i la rânduiala Vecer-
niei, Utreniei 0 a santei Liturghii. Typarit5 cu toard cheltuiala d[u]mnea-
lor Fratilor Costandin i loan Boghici.
In Priveleghiata Typografie din Bravv. Prin Typograful Fridrihi Her-
furt, 1811.
In-160 (format de buzunar, lungaret , 84 pagini, cu 24 rdnduri pe pagina. Textul
1ncepe pe verso titlului i pAna la p. 11 avem exercitii de alfabet. La p. 12 gravura In-
vierii Domnului, dupd care urmeaza RAnduiala Vecerniei, Utreniei, Liturghiei aceasta cu
ectenii in greceste, cu litere cirilice), Zece porunci, Invalaturi bisericesti diferite ruga-
ciuni. Ullimele pagini, 82-8i numerele «romanesli i lalinesti» i tabla inmultirii.
Ed. II, Sibiu 1818.
t. Gr. Berechet, O edifie de Bacoavna nectinoscuta, in Revista istoricei, XXIV (1938
p. 142-143.
Biblioteca Inst. de istoria vechiului drept, romdnesc.
Ceasostov, Bra§ov 1811.
Semnalat de D. I. Balaur, Biserici in Moldova de rasiirit, Bucuresti 1934, p. 19, ca
existent la biserica din Marinci (Basarabia).
Ceastov, Buda 1811.
Intru marirea sf(i)ntei de o fiin1,5, nedesp5rtitei Troi¡5, a Tatälui
§i a Fiului §i a sfAntului D(u)h, cartea aceasta Ceaslov intru care se cu-
prinde randuiala cum se cuvine a sà cAnta ceasurile cu troparele i cu alte
dup1 obiceaiu sfä,r0turi §. c.
S'au dat la tipar cu inghduinta celor mai mari, in Buda, la crAiasca
tipografie a UniversitAtii ungure0i, 1811.
N'am vdziit exemplare. Pr. C. Bobulescu in Spicuitor in Ogor verin, I (1920),p. 48
50 reproduce WWI de mai sus, dar nu aratd formatul, nici numarul paginilor.
La pag. 1-6 avem o expunere despre felul cum trebue facut «semnul sfintei cruci»
(publicatii de Pr. C. Bobulescu, loc. cit.).

www.dacoromanica.ro
CIRCULARÁ, 1811 133

Octoih, Ia0 1811.


Semnalat («ca oarecari rezerve))) de P. Constantinescu-Iasi, Tiptirituri vechi rotni-
nrfli necunoscule, Iasi 1931, p. 4, nr. 6, ea existent la biscrica din Mäseduti (Orhei).
116zsa Georg. Const., Oratio de praestantia praxeos medicae
nalis, Viena 1811.
ciuj: Biblioteca Muzeului ardelean (comunicat de dr. Sabin Muresan).
Voroava dP tdlcuirea SI. Apostoli, Neamt 1811.
Semnalatä (((Cu oarecari rezerve») de P. Constantinescu-Iasi, Tipitrituri vechi romi-
neVi necunoseute, Iasi 1931, p. 4, nr. 5. ca existentä la Mändstirea Tigänesti.

Circulare mondare, 1811. - Foae volanta.


Format 15,5 X 26 cm., 9 pagini. In 12 paragrafe si 4 facsimile de pe monetele de
härtie, se aratä valoarc:a oschimbätoarelor tedule».
Dr. A. Veress, Oriinduieli rom. vechi, p. 25.

Circulara mondara, 1811. - Foae volantä.


Format 15,5 X 26 cm., 2 pagini. In 6 paragrafe se dä, libertate de circulatie härtiilor
de 100 florinti.
Dr. A. Vcress, OrtEnduieli rom. vechi, p. 25.

Circulara monetara, 1811. - Foae volantä.


Format 15 X 26,5 cta., I foac. Despre libera circulatie a harLiilor de 12 florinti.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 25.

Circulara monetara, 1811. - Foae volantd.


Format 15 X 25,5 cm. 1 foae. Despre libera cireulatie a härtiilor dc 25 si 50 florinti
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. verla, p. 25.

Circulara monetara, 1811. - Foae volantä.


Format 15 X 26 cm., 1 foae, ca 2 desenuri de bäncute de 1 si 2 florinti, care se pun
in circulatie.
Dr. A. Veress, Or(buluieli roma. vechi, p. 26.

Circulara »zonetara, 1811. - Foae volantä.


Format 16,5 X 29 cm., 1 foae. IDspre schimbarea hartiilor de 10 zloti. Dala: Viena
12 Noemvrie 1811.
Dr. A. Veress, Or(Induieti, rom. vechi, p. 26.
Circulara mondara, 1811. - Foae volanta.
Format 16,5 X 28,5 cm., 1 foae.
Despre schimbarea härtiilor de 5 zloti. Data: Viena, 10 Dec. 1811.
Dr. A. Veress, 1'07)1. vechi, p. 26.

Circulara, Lemberg 1811. - Foae volantä. Nerntete i romane§te.


Nro. 32.467. I Streifidgeiben I oont t. t. gaffiailceit Vautia-05uGernium.
In-folio, 4 fol. Textul romänesc pc coloana din dreapta.
[)upa

www.dacoromanica.ro
134 CIRCULARÁ, 1811

«Pentru räsuflarea birurilor t'Ara rAnduiala, care au fost panà acum,


adecA a birulur de 60 de sutä dipe mosrf, a biruluI de adaogere la visteria
stangseril bancotadulilor de 50 de suta si a plätiril casligurilor de lotorie
ce s'au vestit cAte 16 de sutä, drept adetful stapâmesc si täränesc pentru
anul militarescu 1811, fn sinetfurl de schimbat, s'au intreit In bancoladulf,
cat si drept raluitia primiteI liferatiI de naturale». Data: «28 Sept. 1811».
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 323-324.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romàne (Foi volante, nr. 916).

356. Protocolum al botezatilor, Sibiu 1811. Foae volantä.


I. Protocolum I pentru insemnarea I botezatilor I pe seama I bisearicilor
ne-unite din 1 I Prin slobozenia In. K. Gubernium I Sibiu.
Tiphrit in Tipografla lui Ioann Bart 11811.
In-folio, cu 12 rubrici, una pentru scrierea numelui i 11 pentru diferite alte date:
(anul, luna, ziva, locul na$erii, porecla, oltuirea, etc.). Indeplinea rolul registrului de astazi,
astfel cä, numitrul foilor varia dupg, numele botezatilor.
Aurel Filimon in Dacoromania, VI 1929-1930), p. 386.

357. Protocolum al cei satorifilor, Sibiu 1811. Foae volantsa.


II. Protocolum 1 pentru fnsemnarea I casatoritilor I pe seama I hisearici-
lor ne-unite I din I . . . . I Prin slobozeniia In. K. Gubernium I Sibiu.
Tipärit In Tipografia lui Ioann Bart 11811.
In-folio, cu 12 rubrici pentru completarea diferitelor date.
Aurel Filimon in Dacoromania, VI (1929-1930), p. 386-387.

358. Protocolunz al morfilor, Sibiu 1811.


III. Protocolum 1 pentru insAmnarea I mortilor 1 pe seama bisearicilor
neunite I din. . I Prin slobozenia In. K. Gubernium. 1 Sibiu 1811.
Tipärit In tipografia lui Ioann Bart.
In-folio, nu se cunofiMe exact numärul foilor. Registru cu mai multe rubrici, ce
urmau a fi completate cu mAna.
I. Bou In Societatea de meline, II, (1925), p. 203.

359. Vasile Tintila, Calendar, Cerdauti 1811. Foae volanta.


Calendariu pe anul dela nasterea Mantuitorului nostru Is. lls. 1811
care este un an de obste de 365 zile, fntru care se afl'a arAtarea vremilor,
prin acele patru timpuri ale anului, risaritul si apusul soarelui. Cernaut.
S'au tipIrit In tipografla a lui Petru Ekhart.
O foae, format 25 X 21 cm.
Liviu Manan, Contributiuni la istoria literaturii ronuinegi din veacul al X1X-lea,
Chi§iniiu 1927, p. 45.
Biblioteca Preotului Eusebie Procopovici din Mbimaieti (Cernauti).

360. Apostol, Blaj 1812.


Semnalat de Atanasie Popa, Biserici veda de lemn ronvinesti din Ardeal, in Anuarul
Com. Monum. 1st., sea la pentru Transilvania (1930-1931), p. 313, ca existent la biserica de
lemn din Coltirea (Satu-Mare).

www.dacoromanica.ro
VASILE TINTILÄ, CALENDAR, 1812 135

Calendar pe amd 1812, Buda 1812.


Am väzut exemplar farä, foaia de titlu §i fdrä sfärit.
Titlul frisd nu poate fi deosebit de ace/ea ale calendarelor budane, care au inceput
sä se tipdreascd anual, dela 1806.
In-120, 38 foi nenumerotate. Dupd prica calendaristicä obi§nuitd, urmeazä «Invätd-
turá cum se cade sd ne purtdm in sotietate cu oamenii».
Dan Simonescu, Un calendar dela Buda necunoscut, in Arhiva Romdneascd, IV (MO),
p. 355-356.
Bucure0i: Biblioteca Fundatiei Culturale Mihail Kogalniceanu.

Psaltire (Sibiu 1812).


Biblioteca Academiei Romdne are o Psaltire WA, inceput, pe care catalogul o da-
teadi 1812. Anul ni-1 aratä Pascalia.
In-80, p. 3-288 numerotate cu cifre arabe. Coalele sunt numerotate cu litere latine:
A, B....; la pagina 288 e scris: «Sfärit §i lui Dumnezeu laudä». Tipar negru, litere md-
runte ca in tipariturile dela Sibiu, cu 28 rAnduri pe paging..
In fruntea pag. 3 gravura mica a lui David rugändu-se in genunchi, in fata altarului;
längä el coroana, buzduganul harpa; in perspectivä, coloane §i
Cathismele se termind la p. 213, iar la p. 214 CAntdrile lui Moysi. «Pentru polyeleu»,
p. 237. Pascalia, p. 262. Invätatura pentru citirea psalmilor, p. 266. Cinstitul paraclis,
p. 271-288.
Bucure0i: Biblioteca Academiei Romäne (811 A).

Circulard monetara, 1812. Foae volantà.


Format 16 X 26 cm.. 1 foae. Despre schimbarea banilor de 6, de V, §i de V, creitari
de arama. Data: Viena, 2 Ianuarie 1812.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 26.

Circulara monetara, 1812. Foae volantä.


Format 16 X 26 cm., 2 pagini. Despre bancnotele de 1 i 2 zlot.i. Data: Viena 6 la-
nuarie 1812.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 26.

Circulara monetara, 1812. Foae volantä.


Format 16 X 25,5 cm., 2 pagini. Despre schimbarea bancnotelor de diferite valori,
puse In circulatie In 1806.
Dr. A. Veress, Oranduieli rom. vPchi, p. 26.

Regulament silvic, 1812. Foae volantä.


Format 14,5 X 23 cm., 8 pagini. Despre: «Rändul ce vine de a sa tänea cu padu-
rile», in 15 paragrafe.
Dr. A. Veress, Ordnduiell rarri. vechi, p. 27.

Vasile Tintilá, Calendar, Cernäuti 1812.


Calendariu de casä pe anul dela nastere cea dupä trup a Domnului
NIAntuitorului nostru I. Iis. 1812, care este bisect de 366 zile, prin un
iubitoriu de stiintele matematicesti. Cernauti S'au tipärit si se aflä la Petru
Ekhart, tipograf Kraisului, Bucovina.

www.dacoromanica.ro
136 VASILE TINTILI, CALENDAR, 1812

Liviu Manan, Contributiuni la istoria literaturii romdnesti din veacul al XIX-lea.


Teodor Balan, l'asile Tintild, in Revista Arhivelor, III, 2, nr. 8,
Chi inäu, 1927, p. 45.
Bucure§ti 1039, p. 190.
Biblioteca Preotului Eusebie Procopovici din NIii.mhie0i (Cernduti).

Vasil') Tinti1, ut DattWhienber, CernAuti 1813. Foae volantd.


Nemte. te.
Ten anb aft einserittteter at.0-Sta1eaber auf ba flf)r ma) ber gnabettreityn 0.bart
unfe0 rlitfers3 uttb Sefigtuaf)eo eftt qfyirti 1813, bunt dam s2icbt)ober ber mott)enut,
tiicten Oiffemtaften, Nertto*, gebructt ttab su finben bet) s4etrw8 .ffjarbt, sZufotuitter
RreM3tuf)bruder.
Titlul acesta traduce exact Calendarele romänWi tiparite de V. Tintilä (v. mai sus
nr. 367), rapt care ar aräta tot pe Tintilä autor al lui. Se zice c5, publicarea lor a urmat
pang, la anul 1846.
Teodor Balan, Vasile ?Ueda, in Revista Arhivelor, III, 2, nr. 8, Buc. 1939, p. 190.
Biblioteca Preotului Eusebie Procopovici din Mämäieti (Cernättti).

Const. Diaconovioi-Loga, Caractere caligrafice, (Buda?) 1813.


«Caractere caligrafice» pentru coalele poporale.
Cr. Dr. Teodor Boti, Istorio .5coalei Normal(' (Preparandiei)... din Arad, Arad 1922, p.300.

Vasilie Popp, Elegia de laudihus lfedicinae, Viena 1813. Latine§te.


Elegia I de laudibus Medicinae I quam I Illustrissimo ac Magnifico Do-
mino Praesi I di et Directori, item Clarissimis D. D I Professoribus, totique
Inclytae Facultati j Medicae Vindobonensi.
Novo anno I Muneris instar I Animo devotissimo I obtulit I L. Basilius
Papp, Transilvanus Mezii-Keménytelkiensis, in Antiquissima, ac ce-
I
I

leberrima Universitate Vindobonensi Physiologiae et Chemiae Ordina- I

rius Auditor.
Illustrissimo Comiti Joanni Nemes de Ilidvég I Caesareo Ephebo et in
Caesarea Regia Nobililum Academia Theresiana Jurium in alterum An- I

num auditori, Dilectissimo Musarum Amico I in perennis observantiae tes-


serarn I dedicata.
Viennae. I Anno aere christian4e MDCCC XIII.
In-160, 14 pagini. Pe verso titlului
. . . dat medicina Salutem,
Quaeque juvans monstrat, quaeque sit herba nocens.
Ovidius.
La p. 3-4 urmatoarea scrisoare catre Comitele Ioann Nemes de flidveg:
Illustrissime Comes!
Difficile erat, Comes Illustrissime ! nedicam difficillimum, in tanta Mae-
cenatum copia unum eligere, cui rudem hunc ingenii factum sacrum face-
rem, nee alia hoc mihi via scienclum erat, quam ut aleae rem commiterem.
Jacta est alea, Teque Commes Illustrissime, quern in animo meo jam pri-
dem candidaveram, sors elegit. Patere igitur Comes Illustrissime! ut hos

www.dacoromanica.ro
APEL ADRESAT BUCOVINENILOR, 1813 137

versiculos gratum erga Praeceptores meos animum (qvalem et Tu erga


Tuos gens, et semper gessisti) undique spirantes, Tuo Nomini sacrificem
hisque meam erga Te observantiam tester, nec spero solum, verum etiam
firmissime confido fore, ut humillimae, justissimae que petitioni meae fa-
cilis annuas, cum ex Illustri illa prosapia ducas originem, cujus Majores
Litteras juxta ac Litteratos summo semper honore prosecuti sunt, quibus,
cum opes, quas fortuna distribuit, sint cadueae, et brevi tempore duraturae,
immortales per hos erigentur columnae. Tuquoque, quamvis et nascendi fe-
licitate et opum facultate tantus sis, Majorum Tuorum vestigiis opprime in-
sistens, quod certe facis, Major eris, Maximum autem efEciet Te excellens
Tuum ingenium, quo Tuos inter Conscolares sumper eminuisti, Tua Hu-
manilas, qua summos, imosque absque discrimine amplectaris. Vale igitur
Comes Illustrissime spes Patriae, Juvenum Decus, Familiae ornamenturn, et
hoc levidense munusculum co accipe animo: quo Tibi dedicat
Tuus Humillimus servus Author.
Poezia, In distihuri elegiace, are numeroase note explicative.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rometne (831 A).

Circulará ln privinta oierilor, 1813. Foae volantil.


Format 14,5 X 23 cm., 4 pagini. Data: Cluj 24 Martie 1813.
Din lucrarea lui A. Veress, Pdstoritul Ardelenilor in Moldova qi, Tara Romdneascet
(rand' la 1821), in Acad. Rom., Memoriile Sectiunii Istorice, s. III, t. VII (1927), p.204 si
222-225 (publica textul unguresc insotit de traducere románd), rezultd cal aceastd cir-
culará a aparut si in limba ungard; acelasi, °Moduleli romfloqti vechi, p. 27 inregistreaza
redactia romdneascá.

Prancise I, Imparatul Austriei, Nimbi ialii sin'e a lreitu irea um, i


inainte primi Wilt fundtq, :1813. Foae volantä
Format 11.5 X 23 cm., 4 pagini. Data : Viena 16 Apr. 1813.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 27.

Prancise I, Imparatul Austriei, Circulará monetará , 1813. Foae


volantl
Format 16 X 26 cm., 9 pagini. Data: 7 Mai 1813.
Despre emiterea bancnotelor de 10 si 20 fiorinti, in valoarea de 45 milioane florinti.
Dr. A. Veress, Ordnduiell rom. vechi, p. 27.

Prancisc I, Imparatul Austriei, Rtinduiala nouá in pririnia loteriei, 1813.


Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii (comunicat de dr. Sabin Muresan`.

Peter Graf v. Goes, Apel adresat Bucovinenilor, Lemberg 1813.


Foae volantA. Nemteste si romtÌnWe.
Outotuincr! M;116RIII1G111--11
In-folio, 2 foi (ultima pagina alba). Textul romdnesc in coloana din dreapta. In-
deamnd tineretul sa ia armele contra «imparatuluI frantuzasc». Data: 13 Sept. 1813.
Al. T. Durnitrescu, Foi volante, p. 324.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Románe (Foi volante, nr. 920).
18

www.dacoromanica.ro
138 GRAMOTE, UCAZUR1 81 13R0$UR1, 1813

Gramote, urazuri si bropri, (Chisinäu) 1813. Foae volantA.


Nu cunoastem exemplare; din descrierile facute, se vede ca au fost mai multe tipa-
rituri, unele sub forma de foi volante (gramotele preotesti si diaconesti), altote sub forma
de brosuri can scurt invatateare», care se trimeteau preotilor.
Paul Mihailovici, Tipariturl romanelli in Basarabia, dela 1$12 pana la .1816', Bucu-
resti 1941, p. 11, nr. 1.

Indemnuri pentru vindecarea boalelor, Sibiu 1813. Foae volantä.


7885. 1813. I 4. flginerle TATIAXii I [fIrl infi tia O(DiiTX-
ilki7 [Ah].
2 foi, 27,5X15,2 cm. Incepe cu un extras din Mathei, cap. 8, slih. 1; combate spusele
evanghelistului, arätänd ca nu mai e potrivit a merge la preoti pentru vindecarea boalelor,
ci la doctori, cari trebue sa altoiasca copiii de varsat.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 310.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 703).

Sfaturi contra ciumei, 1813. Foae volantä.


Format 16,5 26 cm.
Dr. A. Veress, Oranduiell rom. vechi, p. 27.
Daniil Vlahovici, Episcopul Bucovinei, Pastoralnica scrisoare, Cer-
nauti 1813. Foae volanta.
Scrisoare adresata preotilor, indemnandu-i sa ajute la recrutarea «a doao slobode
batalioane si a unii devizie de rezerve» din Bucovineni, pentru Imparat.
.27 Octomvrii
Datatä : Cerniiuti 7 Noernvrli 1813.
N. Iorga, publicAnd-o (Biserica Ortodoxa Romana, 52 (1031), p. 720-730), o aseaza
«In bogata serie a tipariturilor administrative in romäneste».
Bucuresti: Biblioteca Insiitutului de Istorie Universala ((Prof. N. Iorga».

Bucoavnii, Buda 1814.


EXKKAPIOil I niirrp$ npSH1ipwmxmilpil I I ce :idsnii 4 Iirmim-k
Otjler8p-kcirk, wìi I 4 whpuNt 4111)FSHATE. I AAliSM [4 Kirtim]cia Tvilorpa4lie
OlpiligIOCHTATIrl Ol¡Hrspityri. 1814.
In-80 mic, 48 pagini. Pe foaia de titlu se allá stema Austro-Ungariei. Textul incepe
pe verso foii de titlu. Pana la p. 11 exercitii de alfabet; p. 12-20 cugetari morale In proia
si in versuri; p. 20-46 diferite istorioare i fabule; p. 47 explicarea semnelor ortografice
si la p. 48 numerele arabe, cirilice i latine.
loan Rosu In Societatea de maine, 11 (1925), p. 111.
Sibiu: Biblioteca Universitatii.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne, copie fotograficä, (846 A).

Rorn'áneste si ruseste.
Bucoavna, Chisinau 1814.
Bucoavng moldoveneascA cu traducere In ruseste.
A aparut in 1200 exemplare; la data de 22 Decemvrie 1814 se gaseste trecuta cu
titlul de mai sus, in registrul Cärtilor tiparite in tipografia exarhiceasca din Chisinau,
intre 1814-1821.
Stefan Ciobanu, Cultura romaneasca in Basarabia sub stapanirea rusa, Chisinau
1923, p. 79.

www.dacoromanica.ro
SAMUIL KLEIN, PROSPECT PENTRU DICTIONAR, 1814 139

Ceasoslov, Minnie 1814.


Anticariatul Ardeatul". Catalogul I, Cluj 1026, p. 22, nr. 534.

Vasilie Popp, Elegia Francisco primo, Viena 1814.


Elegia, I warn I Caesari Augusto I Francisco primo I Austriae Impe-
ratori, Hungariae, Bohemiae, etc. I Regi Apostolico Domino suo Clemen-
tissimo. I Dum 16 Iunii pompa triumphali Viennam ingrederetur, I sub I
Nomine Europae, quae ejus victricibus armis a jugo, sub quo tam diu
genuit, nunc demum liberata est I Laureae instar I Devoto animo gratula-
bundus offerebat Ladisldus Basil. Papp J Transilvanus Mezö-Keménytelkiensis
in celeberrima et antiquissima I Universitate Vindobonensi Medicinae III
anno Candidatus.
Anno Aerae christianae, I MDCCCXIV, I Viennae.
Format 22 X 17 cm., de 8 pagini.
Pe verso titlului versul Jane fac aeternos parent pacisque illinistros, din «Ovid. Fas-
tor». Pe coperta exterioara dela sfarsit: aViennae. Typis Antonii de Haykul. 1814». Poezia e
scrisä in distihuri elegiace.
Ion Muslea, Viafa ;i opera doctorului lrasile Pop p, p. 06 (titlul facsimilat).
Cluj: Biblioteca Muzeului ardelean.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane, copie fotografica (855 A).

Samnil Klein (Micu), Prospect pentrn dictionar, Buda 1814.


Opt pagini fotografiate, gasite fare manuscrisele rämase dela Ion Bianu. Nu stiu
unde se aflä originalul, dupa care I. Bianu a pus Fa se fotografieze acest prospect, pen-
tru Academie. Din studiul lor reiese cd Dictionarul incdput de S. Mica trebuia sí. apará in
1806 (dovada Prospectele descrise sub acest an, v. mai jos, Corrigenda, nr. 696). 0 nouá in-
cercare de tiparire (necunoscuta cercetatorilor nostri) s'a ftícut i in 1814, cand admiratori
ai lui Micu au scos Prospectul ce prezentam aici.
Pag. 1-3 cuprind anuntul ce reproducem mai jos. Pag. 4-6: «Praenumerationum
collectores in Hungaria». La p. 6 se amt.& prenumerantii din afara de Ungaria: (de ex.
Bucuresti, Cernauti, Jai). Pag. 7-8 pagini model din dictionar, pentru cuvintele: a, aba-
tere, abatit, abatu;ii, abé, abecedd, abore, aboréld, aboresdi, aborire, aborit, abrosii, Abructii, aburu
acaçiu, acar, acárifid, acariu, acasa, acá/are, acá/are, acá/u.
Explicatiile cuvinielor se dau in limba romana. Cuvintele studiate se dau in orto-
grafia etimologicä, ca caractere latine si in cea fonetica, cu caractere cirilice. Sunt tra-
duse in ungureste si nemteste.
Se stie cá nici de data aceasta n'a reusit sa aparä Diclionarul, care vede lumina
tiparului abia In 1825, intr'o forma deosebita de cea preväzutä de Micu in cele 2 pros-
pecte anterioare.
Prefata:
Nuntium.
Octavus et amplius jam labitur annus, quod Typographia haec Re-
giae Universitatis Hungaricae Pestiensis Publico annuntiaverit: Lexicon
Latino Valachico [Germanicor Hungaricum, et Valachico Latino
GermanicoFlungaricum, quod Auctore celebri olim Admodum Reverendo

* Se slie ca Prospectul din 1806 a fost pentru patru limbi (v. nr. 606, volumul de
fata, Co i. rigenda).

www.dacoromanica.ro
140 SAMUIL KLEIN, PROSPECT PENTRU UICTIONAR, 1814

Patre Sainuele Klein compilatum fuit, typis et sumtibus ejusdem Instituti


Regii luce publica donandum esse. Huic Nuntio jam pridem satis factum
fuisset, si post mortem P. Sainuelis Klein ex Manuscriptis, quae
observare non licuisset, annuntiatum Lexicon non tantum ad apicem per-
ductum non esse, sed etiam, ut quo utilius et perfectius reddatur, multa
adhuc lima indigere. Ilarum curarum sollicita Typographia Regia feliciter
rescivit, recte eodem tempore Reverendissimum Dominum Basilium tiolosi,
eo tum Vice Archi-Diaconum Babolnensem, nunc autem actualem Archi-
diaconum Montanisticum, el Parochum Graeco-Catholicum Nagy-Agensem
in Transilvania, Virum a multigena eruditione conspicuum, in simili Le-
xico elucubrando desudavisse, qui dein eatenus interpellatus opus suum
Typographiae huic Regiae lubens obtulit, Excelsumque Consilium Regium
Locumtenentiale Hungaricum, Vigore Bgratiosi Intimati de dato 12. Ia-
nuarii 1808 N-ro 501 editi, Eidem indulsit, ut Lexicon hoc suum sub certis
conditionibus in Typographia Regiae Universitatis Hungaricae cum pleno
Auctoris Jure typis vulgare possit : Lexicon istud prae Samuele Kleiniano
illam specialem Auctoritate Excellentissimi ac Illustrissimi Domini loan-
nis Bab, Episcopi Fogarasiensis in Transsilvania, et Illustrissimi, ac Re-
verendissimi Domini Samuelis Vulcan Episcopi M. Varadinensis in Hunga-
ria, tum testimonio plurium Eruditorum habebit Commendationem, quod
non tantum multo perfectus, et amplius, nimirum quatuor Linguarum, habens
pro initialibus omnes quatuor Linguas, utpote : Valachicam, Latinam,
Hungaricam et Germanicam, futurum sit; verum etiam quod parti Va la-
chicae Auctor unam fundatam, et unanirnibus cum Reverendissimo Domino
Archidiacono, et Regio librorum Revisore Petro Májor consiliis stabilitam
Latino-Valachicam orthographiam, quae hactenus desiderabatur, praemittat.

Lexicon hoc quadrilinque, quo cum adparatu, qualibus typis, in quali


formato et charla, quamque correcte excudendum sit? ob oculos ponit,
Annunciationi huic adnexum partis illius, in qua Valachica Lingua praecedit,
folium primum. Ut autem numerus excudendorum exemplarium praevie de-
terminan, sumtusque pro tam magni moliminis opere copiosi quaqua ratione
tegi queant, Typographia haec Regia constituit viam Praenumerationis
mire. Praenumeratio acceptabitur pro qualibet singillativa parte, quae ob
vastitatem majorem probabiliter in duos Tomos dividenda erit, singillative
praenumerari, cum quaelibet pars sine relatione ad alias unum integrum
opus jam in se, tum eo etiam ex motivo constituere possit, quod praevi-
deantur tales Praenumerantes futuri, qui non omnibus quatuor partibus, sed
aiii una, alii duabus, alii tribus, alii omnibus indigebunt. nuaelibet Pars
censetur plus, minusve ad 60 philyras exsurrectura, consequenter phily-
ram a moderato 6 x- ferorum pretio computando (pro aliis enim longe al-
tius deflgetur) unam partem constare posse 6 flor. quos ut D. D. (pleno ti-
tulo). Praenumerantes apud D. D. Praenumerationis Collectores, in fine
huius Annunciationis, in quantum noti sunt, nominandos, dein apud singula
Postae Officia, ac clenique apud omnes Scholarum Directores, Professores,
aliosque Literaturae Promotores, catenus hisce perhumaniter el officiose

www.dacoromanica.ro
APEL PENTRU R11.11CAREA UNU1 MONUMENT, 1814 141

requisitos, qui more consueto undecimum exemplar titulo fatigiorum, et


nefors expensarum suarum gratis accepturi sunt, a proportione partium,
pro quibus praenumerabunt, seu si pro una parte, 6 fi. si pro duabus, 12
11., si pro tribus, 18 fi. si pro omnibus qua tuor partibus, seu respective
quinque Tomis, '30 11. usque ultimam Octobris anni modo decurrentis 1814
deponere velint, aeque perhumaniter requiruntur, siquidem impressio partis
Valachicae, in qua exordium sumetur, pro 1. x. bris inommisse defixa sit,
eo tamen hic expresse observato, quod eum simultanea omnium quinque
Tomorum impressio ad semel suscipi nequeat, Praenumerantibus liberum
maneat, modo pro parte Valachica sola cum 6 11., hac terminata, quod
Publico annunciabitur, pro latina cum 12 fi. et sic porro pro reliquis ad
facilitandum Praenumerationis negotium, ne videlicet majoris Summae ad
semel expositio Praenumerantes a comparando utili hoc opere absterreat,
per partes et successive praenumerare. Casum in eum, si partes hujus Le-
xici ad plures, quam 60 philyras exsurgerent, Domini Praenumerantes per
G x- feros a philyra supersolvendos habebunt; si vero pauciores efficerent,
illud plus vel restituetur, vel acceptabitur in computum Praenumerationis
pro altera parte. Terminata unius partis impressione Domini Praenume-
rantes statim sua recipient exemplaria ab iis, apud quos praenumerarunt,
audientque ex jis, vel ex Annunciatione, an aliquid supersolvendum, vel
illis restituendum sit? Summae ex Praenumeratione collectae vel per
Literas Campsoriales, vel per Currum Diligentiae, vel alía secura occasione
franco, ut dicitur, et cum periculo submittentium ad summum usque Nun-
dinas S. Leopoldi Pes tini celebran i solitas, immediate ad Typographiam
bane Regiam transponendae sunt sub titulo: Inclytae Regiae Universitatis
Hungarica.e Pestiensis 'Fypographiae Directioni, Budae, indicato penes sub-
missas Summas, queis perceptis submittens statim ex officio quistabitur,
Praenumerantium nomine, charactere, et domicilio, ut exacte posteritati
tradi, et cuilibet parti D. D. Praenumerantes impressi adnecti possint.
Sibiu: Biblioteca Astra.
13ucure$i: Biblioteca Academiei Rometne, copie fotografic6. (85(3 A).

Alexandre I, Imparatul Rusiei, Manifest de Incheierea pricii ca Pranta


Cliiinsdu 1814. Foae volanta.
In-folio, 2 pagini text cirilic; traducere din ruse§te.
Paul Miltailovici, Tipdrituri ronuinefli in Basarabia..., p. 11-12, nr. 2.

Alexandre II Imparatul Rusiei, Ucaz la sfarfitul aizbolului franco-


pus, Chiirau 1814. Foae volanta.
In-folio, 2 foi.
Paul Mihailovici, Tiparituri ronidne.,sti in Busarabia.., p. 12, nr. 3.

Apel pentru ridimrea unui monument Tarului Alexandru I, Ch4inau


1814. Foae volantä.
In-folio, 6 pagini.
Paul Millailovici, Tipdrituri ronainefli in Basarabia..., p. 13-14, nr. 5.

www.dacoromanica.ro
142 PENTRU PRICINI tNTRE MORARI, 1814

Francise I, Impgratul Austriei, Pentru ferirea pricinilor intre mo-


rari, Lemberg 1814. Foae volantä. Nemteste si roma,neste.
In-folio, 6 foi; romänqte in coloana din dreapta. Duptt titlul german al lui Franz
der Erste ...", urmeazd
Pentru ferirea multoru pricl fare moran i macingtori, este de tre-
buing a hotarl cu de amanuntul, ce au morari s'a" faca pentru cei ce vinu
macine bucatele si de Improtiva, ce are sä s plateascI lor pentru
mAcinare
Data: 1 Dec. 1814.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 324.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romdne (Foi volante, nr. 921).

Ponturi pentru iertarea dezertorilor, (Sibiu) 1814. Foae volanta.


reFiepnit IMPAOH.
O foae, 39 X 33,5. cm. Se iartä dezertorii Inapoiati fu tara !Ana la sfär§itul lui
Martie 1815.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 310.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romdne (Foi volante, nr. 704).

Rdnduialci pentru altoirea contra varsatului, 1814. Foae volantà.


Format 14,5 X 26 cm., 6 pagini.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rcmz. vechl, p. 27-28.

Vasile Tintilä, Calendar, Cernauti 1814.


In titlu se spune cd este hicut de un «iubitoriu de *tiintele matematice*ti», care nu
este altul deal Vasile Tintild. Pe ultima pagind este urmätoarea:
Instiintare.
Fiind cà Cu pozvolenie i Intärire a fnnaltelor locuri cat de curund
va esi din tipografia aceasta un iscusit calendari moldovinesc cu mare
mestesug fdcut, care va sluji nu pe 1, 100 sau 1000 de ani, ci din fnce-
putul si pa,n6 In sfArsitul lumii; asa darà cu aceasta tuturor de obste sä.
face Instiintare, cum cà acii care ar avea deschisä, vointa ca de acest
fealiu de calendariu a cumpära, pot sä capete aice fntru aceasta tipografle
un calendariu cu 40 crgitari valutä.
Calendarul de perete anuntat a apärut, vezi nr. urmator.
T. Bdlan, Vasile Tintild, In Revista Arhivelor, III, 2, nr. 8, Buc. 1939, p. 190-191.
Liviu Manan, Contribununi la istoria literaturii romdnegi din veacul al XI X-lea, Chi,inau
1927. p. 45, nota 4, pomene§te de un calendar-carte, care nu e altul decilt acesta.
Biblioteca Pr. Eusebie Procopovici din Mämäieti, judetal Cernduti.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romdne, copie fotograficd (865 A).

Vasile Tintilà, Calendar ve;snic, Cernäuti 1814. Foae volanta.


KfIlIGHAAPiÒ 4: KAN rk &PM TOATI G'146-11T0tIpirli MAPii A 1111Cfpltall
rkC'kflATILISA, AilltlITSAT KS 41MST6PIO4 ASA MiHI3ES ASH AmAcKIN m I

lOGHTOpii M AUCTA IIITAHU,'11, HS Ill OVH 411, W CSTh, ceit3 w Mil Ae

www.dacoromanica.ro
CEASLOV, 1815 143

441118T, 11111 111t4 4 cdrkpliniTsit ASActri, H8VitIii06611/1 116THTOpil Cit grie 46 CAOK'll
A ITACKAATA CASHCAIIAI flASA ¡NM% 4I
m ri A:1 4.1)M111 Ci18 a MSc WA HAWA46 KATOA114411 Hi 86 Al flhiì 4HANTI.
Jos
116PHIX414 m 1 iálisápie 1814. cás 4s-IIKST npriu &ChM§ AMITAAA, 61114-
Tsil KAOHK.
Calendar de perete, pe hartie groasd, lung de 75 cm., lat de 46 cm.
Calendarul a apärut in 63 exemplare.
T. Balan, Vasile Tintild, Revista Arhivelor, III, 2, nr. 8, Buc. 1939, p. 191; plana
III prezinta fotografia micsoratä a Calendarului.
Citat si sub titlul Tabelar vesnic, Calendar pentru 100 ani (cf. Const. Loghin, 1st. lit.
ronidne din Bucovina, Cernäuti 1926, p. 24).
Biblioteca Pr. Eusebie Procopovici din Mdmälesti, judetul Cernduti.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne, copie fotograficd (847 B).

Uraz, de ragficiani pearl( izbiivirea Bisericii i a Rusiei de neiveilirea


Gallilor, Chisinau 1814. Foae volantà.
In-folio, 1 paging.. tipdritä.
Paul Mihailovici, Ttpdrituri romanesti in Basarabia..., p. 13, nr. 64.

Bacoaviul, Chisinau 1816. Ruseste si romAneste.


fikKE4iPh finiiI 11d4AAki406 Oif4W1ld linOfffillh I"a" Mina I 4im6ip. 4Kit-
KOTAW UM% 0"y4ATHCA I KHArit nricmenkr U;KTSp1t I niuTo3 46A 46 110iCKII aI 4139110
CAMliFICIKAMH, HAF164ATACat El. I aKCAp- KApTF MOAAAKiltifWf. GAS Turmoil% 4H 6-
WiCKOA fieccapAscrcoii TunorptidsTu, Irk
I
5anituicica Tvnorpii4sTe AHlik Baccapasiia, 41
1{61WHIHiliCK04 lliuTponciniru Swrii ráAa.
I CihrITA 11/1HT00110Aif RAW HHiSASA.

In 80, poste 46 pagini nenumerotate (numerotale sunt numai coalele, quaterniuni)


Pe verso titlului gravura Maicii Domnului.
Päná la pag. 9 se de', alfabetul mare, mic i grupe de litera; dala p. 10 se continua
cu rugaciuni. A apdrut la 20 Aug. 1815, In 1200 exemplare.
L. Ciobanu, Cultura ronOneascd in Basarabia, Chisinau, 1923, p. 79. C. C. Giurescu,
Bucoavna basarabeand din 1815, In Revista istoricd rorndnd I (1931) p. 124-128. Paul Mi-
hailovici, Tipdrituri romanesti in Basarabia..., Bucuresti 1041, P. 14, nr. 6.
Bucuresti: Biblioteca Institutului de Istorie nationala (Facultatea de Litere).

395, Ceaslov, (Ramnic 1815).


Am vazut exemplar defectuos: in-8) mic, foile 3-416, numerotate. Tipar negru, 17
ränduri pe paginä.
Pashalia, care, Incepe la f. 398, are anul dela Adam 7323, iar dala Hristos 1815, arti-
Land anul tipäririi.
In fata Minologhionului (f. 205 v.) este gravura Sf. Treimi, semnatä, «D. T. 1810».
Pe ultima paginä, sub o cruce incadratii In chenar, aceastá notd tipäritd:
S'au typärit i s'au diorthosit de Dimitrie Millar Popo VV Typogra-
ful5 RamilManultl.
Campulung-Muscel: Biblioteca M-rii Negru-Vodd, cota nr. 92.

www.dacoromanica.ro
144 MOLLIMIC, 1815

ifolebnie, Chi indu 1815.


4T(18 OItAILt 045171T111,
AeCv $111lleu,-K, Ae I FiïiLh, (1-111.WhT6.111f1, WA tu MC-
TtiT'hASII, WA a (DAJASA, WA
IMPU,ATfhl T110(H)11,f, GdSliTSA811, I ,\fí.
HAZIPOLUCTAFISASA Gil r(8)pk I GTIOLYINATÓWNISA AOMHSASA il6CTOS I4aunPa-
Tk1xf1 ilit6NHAexllu1ílO11h TÓ4T% Poccim: *Ttioo,a Goojeil OLI a llp-k
Hila I rOilfCTAKIllAÓaMHI 4,111111P1TaGefl druman'arreft un'e A

¡UÁííqIsiire Ilp-ksnarokerreigni A6am ele 4111111PIT60611 11141P11 Gil 96160 POR -


116f1 : w 4 *l'Amo 6HIMPAHIVIÓCSASEI I ,NOM11 W A S'tUipSií KHi2I KGD1I,C14111-
T1111Le llâgIOgHqh, IBA a oto' CAAI 6HAfKplAHH1164CFA A6AMIlf 111 Apere HNWHNI
al-111111 I 060A0P(Alleff E111111COFAHHLOWAAW011I AGA11-111 111ApHAW136 HIMICH .1111K O-
1{ IliiglIOIKHIEe wù UHK11Íílh ll1gí1OK11qh, w S anee K mil .16sceti A6411.1H1
a
MAMA HilfrAHI 11111Ptiefl 114111flIOEHG, cu S G6uti
,sSel ah, 111A 4S1AH11,d CHIMPI-
AHFILIÓACIA AIT6AMHf illtipfri HIlfrAHf aKaTelinineft 11111r110Elle fi : wit HAI11101-
A11H46ACIA I ,N6AMNI MANA HAfrAllf ilII11H Ili111171.(igHe. Ks gAill'OCAOKENTA
Mvi1I

lliGdsreT8nSel .r.ApinTi1T6pwInSri Glr110,A,Le, ude S Ilpt C3c4sruktil8ntiel 141E0i:1(1h


6ajçelIHTOOFIOAATh HHWAHiSA$A, 111A XoTiu8SÇI, CAS TV11141ATII KtipTt Stli1CTA, 41
Cf Iut3migee llIOdd1i1111Kh : XAHK h()MI 1,5,8,4m4 K.MIT'hf1H4tOVIII Af 061'"1t'ISHH, WA HA-
psit'Afec8{3emtvph Orklf eiTe, .tut. dIlAfiXlitIACKA Tvreorp.i4sie i HACCtiptiGilfA, 4f cX4S4111
C4S1-1TA tlLHTOIIGaÍl HAII1HirkSAS11 wit A XOTAIISASA. 4 KVWHH'ILS, X1113.111 AfAil
I

4aqtvkAMA, sTKr. ìph Afina HALL] erk q1 ASA% TO8116 71 ASA AMAMOS KSIELiHT5-
A811, AWIT. 171HAAKTILVHSAlk, r,
I Aglia AlKisMpiff.
Format 16 x 20 cm., 128 foi; hârlie groasa, maslinie, cerneala neagra. Frontispicii,
vignete §i initiale impodobite, In general putine §i simple: cornul abundentei. In l'ata tex-
tului gravura lui lisus ca mare arhiereu, binecuvAntilnd.
Editii noi In 1816 (Bibt. rom. veche, III, p. 152-153, nr. 913) §i 1862.
P. Constantinescu-Ia§i, Tipdrituri vechi rominesti necunoscute, la,i 1331, P. 8-10, nr.
3 (Cu gre§eli de transcriptie). Nu credem in existenta unui «Nloliftevnic» tiparit la Clii§i-
ndu 1815, semnalat de Virgil P. Arbore, Insemndri culese de pe marginea cdrtdor bi..eri-
cesti din orasul Focsani, In Milcovia, III (1932), p. 58; trebue sa He o confuLie Cu acest
Molebnic.

Const. Vardalah; Arta retoricei, Viena 1815. Greceste.


Tyiroptwilvij,csonazOstast xcipLY Xivuclç yeoki.tx;. 'A sotspweatex zoic
ixXpoo ìIrSpt6kbrrot; KupEotç KopEotç retopyty xxt Kowarcuttvy KapcaCq,
Tctiç titTa0ccic `EX)ciiywy Dariat, rcapei Ktuyaravztvou !32p&ùXoO tob AiTureTtou.
13t6m1. 'Ex Tfic TonoTpxtpiaçcob qweedvoo vípep. 1815.
Arta retoricei, alcátuitá pentru tinerimea greceasca". lnchinatà prea
luminatilor i ilustrilor Domnilor Domni Gheorghe i Constantin Caragea
nadejdile cele bune ale Grecilor de catre Constantin Vardalah, cel
din Egipt. In Viena. Din tipografla lui loan Schnirer. 1815.
In-80, 3 foi nenumerotate, XaTI p., 486 p., 5 foi nenumerotate. Verso titlului alb; ur-
meaza o prefata semnata de Const. Vardalallos §i datata: 'Ey Bouxoupeatioig Matou a'
In paginele poksT6 1iva, semnate de Const. Vardalahos §i datate: 1813 A:x-p.Gpioa.
3. BotnoupiaTtov. Ultimele foi cuprind tabla de materii si o lista a abonatilor la volum, din
Bucure§ti, Craiova, Hios §i la diferite §coli (din (ard, "cale din la}i, Bucure-,,ti §i Odesa).
Traducerea titlului de d. Alex. Elian.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romtlne (894 A).

www.dacoromanica.ro
AD/OGIREA TITLUL111 DE (TARUI. POI,$E1», 1815 145

Alexandru I, Irnpäratul Rusiei, Manifest de inceperea razboiului,


Chiinau 1815. Foae volantä.
In-folio, 2 foi (tiparite numai 3 pagini).
Paul Mihailovici, Tipirituri ronulnelti in Basarabia..., p. 16-17, nr. 8.
klexandru I, Impäratul Rusiei, Manifest la logodna marei cneghine
Ecaterina Pavlovna, S. Petersburg 1815. Foae volantä.
In-folio, una foae.
Paul Mihailovici, Tiparituri ronulnesti in Basarabia..., p. 17, nr. 9.
Descrierea plantei «Pita tata rasca», 1815. Foae volantä.
Format 16,5 X 28,5 cm., 1 foae.
Rildäcina acestei plante are un «izu dulciu i asa de branitoriu, cilt In vreame de
lipsä numai Cu aceasta pot triii oamenii».
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 28.

Ivan Marcovici G-arting, OcArmultorul Basarabiei, Scrisoare adresata


Mitropolitulai Gavril Banulescu, Chiinäu 1815. Foae volantä.

In-folio, 2 foi (din care numai cele 2 pagini interioare, sunt tipdrite). Scrisoarea,
datatii. Chisintiu, 20 Iunie 1815, incadratä, In chenar, hotäräste Vinerea ca zi de tdrg, lar
nu alto zile de sarbatoare, nici Duminica.
Al. T. Dumitrescu, Poi volante, p. 330.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne (Foi volante, nr. 1025).

Gavriil Binulescu-Bodoni, Mitropolitul Basarabiei, Sfaturi pentru


trimiterea copiilor la Seminar, Chkinäu 1815. Foae volantä.
In-folio, 1 foae.
Paul Mihailovici, Tiparituri ronicInelti. in Basarabia..., p. 18, nr. 11.
Invataturi despre cultura cartofilor, 1815. Foae volantä.
Format 18 X 30 cm., 9 pagini.
Data: 12 Iulie 1815.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 28.
Ivan Marcovici Garting, Ocannuitorul Basarabiel, Scrisoare pentru
repaosul duminical, Chkinäu 1815. Foae volantä.
1n-folio, 4 pagini (pag. 1 si 4 albe).
Paul Mihailovici, Tiparituri romcinefli in Basarabia..., p. 18-19, nr. 12.
&mull Pataki, Dr., Despre (-bona, [Cluj] 1815. Foae volantä.
Format 16,5 X 28 cm., 4 pagini.
Traducere din ungureste.
Dr. A. Veress, Oreinduieli rom vechi, p. 28.
Ucaz pentru adaogirea titlului de «Tarul Pol,sei» (Chi*initu 1815).
Foae volantä.
In-folio, 1 foae. Se atrage atentia ca in tiptiriturile rom:Inesti, sa se adaoge la titlu-
rile Imparatului si pe col do «Tarstvo Pollscoe».
Paul Mihailovici, Timirituri romtinegi in Basarabia..., p. 17-18, nr. 10.
19
22671

www.dacoromanica.ro
146 CALENDAR, 1816

Calendar (Sibiu?) 1816.


loan Ro§u in Societalea de nuline, II (1925), p. 111-112 aminte§te un exemplar in-
complet dintr'un Calendar al anului 1816, data flind determinatà din elementele de pascalie.
Caracterele tipografice ar arata cd este tiparit In Sibiu.
ln-8°, peste 180 pagini.
Cuprinde, Synaxarul color 12 luni (p. 1), Planetar (p. 17), insemnare despre steaoa
TigAra" (p. 45). Arätare pentru seminte" (p. 47), Spunere de casnic? (p. 48), Gromov-
nicul lui ¡radie Impä.rat (p. 53), Zodiacul (p. 56), Prognosticon, sau mainainte §tire pentru
schimbarea vazduhului" (p. 71), crugul lunii (p. 03), Stdpänirea celor .,apte planete" (p.
101), trepetnic (p. 122), tämdduirea ciumei (p. 129), invatiituri despre cautarea in planete
(p. 132), Inceputul zodiile ce spun" (p. 110), pashalia (p. 161), cAteva curiosnice aflari"
(p. 172). Exemplarul vazut de noi n'are sfilr§it, ultima pagina' avand nr. 180.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romä.ne, copie fotografica (902 A).

Catihisis mic, Buda 1816.


KfITHXiGiG I CAS ciit..ivrk mlipTSpHC601, IIPAROCAtiltil HE% [UNTO CK6A-
I I I I

MM Hit/HATO PWAIAHilliii WkAI AHN [tipa Ol¡HrSACK'h, iuìi ADN IrkP 11,11111
I 4np1S-
HATI. 118 MHAOCTHRA 4rhAstiliwk
I 46,411Tillifil, KiCAPW Krialperi,
1L119411.
4 ,
fiSAA Till'IORT ES ICTIATSAAA Kosevii Tisnorpa*iii I I 01":HHEFPCHTATiii
ii. I 1816.
In-80 mic, 79 pagine. Pe foaia de titlu stema Ungariei. Fará prefaVi.
Intrebärile §i rdspunsurile sunt rAnduite trei pári Pentru credinpi (p. 5), Pentru
dragostea cea cdira aproapele (p. 49), Pentru Nadéjde (p. 61).
Piatra-Neamt: Biblioteca Gh. T. Kirileanu.

Inailiiturei pentru ultuirea varsatului, Chi inä.,u 1816.


4R1ItlitTXPli : IIIÉHTpS Q'%TSÇ11Yk R1q1CATSASII, IdlpfA1Ii 411AR H Ti Irkaillil Af
C6AAA R14CATSASII *IiPICK11.
GAS THEVIITh, na Ala I GillIKT IIGTOPRXPI'h, THnorpAI$Tia
IIIK &MIMO% AiÀO4TOpÍÍi, ri I
AliMSA POCCIFIACICK.
1111191 TlIAAVIati ASC11 AliA111A ilIGAIAAKIN'fiCK%, CAS TIN11111RTIL alKcapitic.
THnorosT, HACAptillai KNW MIES, AA Xiam% ratliTs Ag ASil (141.138,ipit.

In-8°, 1 foae titlul (alb pe verso) §i alte 9 foi.


C. Lacea in Dacoromania, III (1923), p, 800, nr. 3.
Sibiu: Biblioteca Universitatii.
Bucure0i: Biblioteca Academiei Romäne, copie fotografici. (909 A).

Pravila cas(itoriei, Cernauti 1816.


1113fiRlil1e1 I
ca$ I lletIG KritrikTO (111I niwrp$ j TOAT1 11,11011Ai HiA111;h11111
A1011IN N HT0Allf Ia 111011APPH LIEIijii
KApfC101I,l1HASCI ANII KAI1TE RINACT, CAS lipAIKHANA011 Ai Wllit inspriquipri,
CAS 11BECHAFIIIII, CAS TH1110 HT cno .¡Ton$Hintapt AsIx-otHiiiilHA0(1 WCIEHT, CSE 11PH-
gfilritept nScAima.
11611110_311,11. I
CAS TtflhlT aa HiTili fiKKAP,A, 111311KHAINIT Ttmorihi41 A 81:0-
EÇÌIIIH, ií ESA 1816.

www.dacoromanica.ro
ACTUL SFINTE1 ALIANTE, 1816 147

In-80 mic, de 41 p. Sunt 93 articole de lege din Capu al doile a parlii intd:i a Cartii
Pravililor de obste pargaresti: (p. 3). Fiecare articol are explicatii si concordante marginale,
cu alte articole ale aceleiasi legi.
Din titlul cu care fncepe textul la p. 3 (Despre Pravita sau Dreptu a cdsatoriet) re-
zultd cá fn capitolul fntdi a/ pártii fritai Pravilele de obste plirgfiresti tratau alta problema,
iar capu al doile a fost rezervat numai casdtoriei.
Pánti, acum nu cunoastem vreo editie tipä.rità a capitolului Intai.
Bucur0: Biblioteca Academiei Románe (917 A).

Prohodal Mantuitoralui Mistas, Buzgu 1816.


Astfel trecut pe o lista de cärti, oferite spre vAnzare Academiei Romane, la 8 De-
cembrie 1941.

Psaltire, Brawv 1816.


4)6pHgriT8nsil npopwit J uIIÙ ./TurrhpAT I ORAA. j K8 iliorthmuu AA
TeATI 140,ACMMI, IBA KS 11;MIITijiHM SiA ALMA, KS IrtillA111 111i1 KS I nomA-
A1411 AWP: KS ILIPAKAACSA 11114tleCTIA :tiiiI KS HACKAIITA. I AKSM 411T.Iftg,
Tvirkpihn.:1
4 3A6161 nirk ASMIIHATSASII, Wil nivk 4irknoTusii I 4111161AT Lt YfIScrplii (1)131411-
111GKXG AtIHTIO. I KS Tónn, KlfAT8AAt1 014.6811 KvpiS. I KOHGTfIlITIIII
BOrfill. p 4 H Tvnorpatta Ahh BP:IIIIÓEL, I 191111 TV110104SSA (1)PHAPHr
XipzisSpr. j 1816.
In-40, 4 foi nenum. si 324 pagini. Titlul 1ncadrat Intr'un frumos chenar inflorat.
Deasupra cuvAntului Psaltirea" un ingeras. In paginile liminare invdtdturi despre citirea
psalmilor. In fata textului gravura mare a lui David, rugdndu-se in genunchi.
Dupd cathismele i cAntärile obisnuite, urmeazd: Polyeleul (p. 275), Cinstitul Para-
as (p. 295), Pashalila (p. 309); pe ultima pagina, dupd Psalmii ceI ce 61 cetesc la vréme
de primejdie", aceste versuri:

vrea s'auz cu r4ne


Fonos dela oarecine
Sá zicA, cá nu prea bine
S'au diorthosit de mine
loan litärac
Translator
loan Ro§u in Societatea de miline, 11 (1925), p. 111.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne (920 A); Biblioteca Seminarului de Istoria
literaturii románe vechi (Facultatea de Litere si Filosofie).

Psaltire, ManAstirea Neamt 1816.


Semnalatd ca existentd la Mandstirea Dobrusa (Soroca), de Const. N. Tomescu, In
Arhivele Basarabiei, 1(1929, p. 61; alt exemplar la m-rea Hárbovdt, semnalat de P. Con-
stantinescu-lasi, Tiparituri vechi rominesti necunoscute, lasi 1931, p. 4, nr. 7.

Artal Sfintei Aliauf e, Chiin'au 1816. Foae volantà.


KS mfma Oh1318, I 11011 f1l1C-1111,A,PX 4TA110 4111PilTli mil 074H-
rgPli Griamudrro'Pfo p íÎ T0TIT1 PGIOGLA, ii nqi, fs npòqa, h npothi. I Chi-
qtt 4tp1iniu,Ape. no T6T11 H01/6,0611.

www.dacoromanica.ro
148 ACTUL SFINTEI ALIANTE7 1816

Una foae 48,5 X 41 cm, Cu textul pe 3 coloane. Impdratul aduce la cunostinta po-
porului Actul Sfintei Aliante incheiat intre Francisc 1, al Austriei, Fridrili Velgelmi, al
Prusiei i Alexandru 1, al Rusiei, la Paris 14 (26) Sept. 1816.
La sfarsit:
S'au tä1mãcití moldoveneste i s'au tipgrita in exarhiftsca Typografle
a Basarabier, in Chisin5.u.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 330-33E.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 1027).

Alexandru I, Impgratul Rusiei, Ordin de numirea unui lmputernicit


ln Basarabia, ChisinAu 1816. Foae volantä.
In-folio, 1 bao.
Pentru cauzele numirii, v. Paul Mihailovici, Tipdrituri ronuinegi in Basarabia...,
p. 19-20, nr. 13.

Bahmetev, Imputernicitul Basarabiei, Ingiintare, Chisinau 1816.


Foae volanta. Ruseste i romftneste.
In-folio, 1 foae; textul pe 2 coloane. Paul Mihailovici, Tipürituri ronilineqti in Ba.
sarabia..., p. 20, nr. 14.

Circulara pentru ajutorarea invalizilor de re!' zboiu, 1816. Foae


volantà.
Format 17,5 X 29 cm., 4 pagini si un tablou anexat (Insemnare) ca formular. Data:
Viena 16 lanuarie 1816.
Dr. A. Veress, Oründuieli 7'0711. veclri, p. 28.

Forma de ectenii (pentru Cneghina Ecaterina Pavlovna), (Chisinau


1816) Foae volanta.
foae, 10,5 X 9 cm.
Paul Mihailovici, Tipürituri romünefli in Basarabia..., p. 21-22, nr. 17.

Gavriil Biinulesen-Bodoni, Mitropolitul Basarabiei, Pastorala pentru


depunerea juramantului, (Chisingu) 1816. Foae volantd. Ruseste i rorntmeste.
In-folio, 2 foi (3 pagina tiparite). Textul pe 2 coloane.
Paul Mihailovici, Tipürituri ronuinegi in Basarabia .., p. 21, nr. 15.

Gavriil Bänulescu, Mitropolitul Basarabiei, Apel pentru depunerea


jurameintului, Chisinau 1816. Foae volanta. Ruseste si romaneste.
HOXIGIO ILIIMOGT110, j 1AA1111111116111 6Kcapx-h, RH-
IIIIIHHICKH1 I H X0111HHCKIII i, Hp011

In-folio, 1. foae; romaneste in coloana din dreapia. Indeamnd obstea su mearga la


biserici, pentru a jura credintd Imparatului Alexandru
Data: 28 lull° 1816.
Al. T. Dumitrescu, Foi volante, p. 330.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (Foi volante, nr. 1026)

www.dacoromanica.ro
TABULE INALTELOR PRÀZNIJIRI, 1817 1 i9

Indreptare despre folosinta ghindei, 1816. Foae


Formal 16,5 X 27 cm., 3 pagini.
Recomanda oamenilor in ce chip sä foloseasca ghinda spre hrand, In loe
de bucate.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 29.

Polihronismos (ChiOnau 1816). Foae volantä.


In-folio, 1 foae. «Multi ani» pentru Imparatul Alexandru I, Cnejii Nicolae si Mihail
Pavlovici si marea Cneghinä. Ecaterina Pavlovna.
Paul Mihailovici, Tipdrituri rom4nefli in Basarabia..., p. 21, nr. 16.

Calendar, Buda 1817.


In arará, de Calendarul descris in Bibl. rom. veche, III, p. 183, nr. 933 (in-16", acesta
face parte din tipul Ghenealoghia impdra(ilor ci Calendar), mai exista un Calendar pentru
anul 1817, formal in-80 mic si cu titlul obisnuit, ea n calendarele din Bibliografie ca nr.
824, 870, 901 i anii preceder*:
Plii611MIPIO no Xtitin Aona XpIcToc 1817 ...]
Exemplarul necomplet al Academiei Ron-lame are 47 foi nenumerotale; ii lipseste
numai foaia de titlu, astfel ca exemplarul complet are 48 foi. Cuprinde partea calendaris-
tica (f. 2v.-16r.), despre anotimpuri si ,.eclipsuri" (f. 16v.-18r.), Aratarea vremilor" (f.
18v.-20r.), Mare luare de sanca. pentru Intreaga tinerea santitatiI..." (f. 20v.-26r.), ,,Niste
anecdote sau Povestiri" (f. 26v.-32v.), cursul postelor prin tara Ungureasca, Ardél si téra
Romandsc,ä." (f. 33r.-36v.), insemnarea targurilor in Ungaria, Ardeal, Banal, täri din afara
Tara-Romaneasca (f. 37r.-46r.); urmeazä p. 46v. si 47r, cu tabele de economii si de
corespondentä filtre florintii" unguresti i cei nemtesti, pentru a Incheia pe ultimele 3
pagini cu Insemnarea cartilor celor RomanestI ce se ella de vandut In CraIasca Typo-
grafie a Universitätil din Peste. Un loc deosebit il ocupá cartile lui Petra Maior, revi-
zorul cartilor".
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano (933 A).

Carte de rugeiciuni, Buda 1817.


KMI1I'1,16P6 I A MSATWO I Paxiinadi. Ritmos I dson6c8n4uqu FaifI8/A 1101111iN I
IIKSM .jTJíÓc Capit TVIVIORTf. I4 ExAn I it,t KWItrACICil TIfflOrpAdSit 00114E01CH-
T4TA AHH fliCTA. 11817.
In-160, 120 pagini. Rugaciuni de dimineatà, spre somn, de pocainta, de umilintd,
cinstitul paraclis, catre Näscatoarea de Dumnezeu, Sf. Nicolae, cele zece porunci.
Multe gravan: pe tittu Maica Domnului cu lisas in brate; pe verso titlului icoana
Bunei-Vestiri asemanatoare cu cea din cliseul nr. 419.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne, ms. Gasier, nr. 58.

Addogire catrii Tablile Inalteloru Preiznuirt, (Chi§inau 1817). Foae


volantä.
1 foae, 21 X 18 cm.
Zilele de sarbatoare sunt; 21 Aprilie, numele Cneghinei Alexandra Feodorovna si 30
August, numele Imparatului Alexandru Pavlovici.
Paul Mihailovici, Tipdrituri ronyinefli in Basarabia..., p. 22, nr. 18.

www.dacoromanica.ro
150 1NDREPTARE PENTRU TRECEREA V1TELOR, 1817

lndreptare pentru trecerea vitelor, [Cluj] 1818. Foae volantà.


Format 16,5 X 28 cm., 2 pagini.
Data: Cluj, 14 Sept. 1818.
Despre trecerea vitelor din Bucovina prin Transilvania i Ungaria.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 29.

Pravilele pentru rdnduiala scoatera sàri, (ChisinAu 1818). Foae


volanta. Ruseste i rom5,neste.
In-folio, peste 4 pag,ini (15 capitole). Textul pe 2 coloane.
Paul Mihailovici, Tipàrituri ronyinegi in Basarabia..., p. 22, nr. 19.

Alexandru I, Imparatul Rusiei, Manifest despre naflerea Mariei, fiica


Cneazidui Nicolai Pavlovici, S. Petersburg 1819. Foae volanta.
In-folio, 1 foae.
Paul Mihailovici, Tiintrituri ronvIneqli in Basarabia..., p. 23, nr. 20.

Formii la ertenii, Chisindu 1819. Foae volana.


In-folio, 1 foae.
Paul Mihailovici, Tiparituri romeinegi in Basarabia..., p. 24, nr. 22.

Instructie pentru nzagistratualigi, 1819. Foae volanta.


Format 16,5 X 27 cm., 56 pagini.
Traducere din latineste: Milostiva instructie pentru magistratualistii, carii Reguiatia
UrbarialiciascA o vor duce in savArsire. (Executie)".
Dr. A. Veress, Ordnduieli roni. vechi, p. 29.

lifinduiala cantiírii celor 1 psalmi deosehi, Bueuresti 1820.


PAHAtikult1 iii;A1 CI& K8g11111 Hill A011-1C111113-61 tIl.M
ICRATA Ae '1,601
dialrh KM)* C88 SAAWC wì iap C.,11111 o1rmimil46nce HA AfWgIT I
P8r1.111kIlii
IISOAOC CS*AITiCK HPHLIMISHT6APE TAVIAV1t1411T1 AliM6t1 dAAHIrkCICh. I fiKtiM SIN*
SHAME HA lI8AMIHATSA811 III H up4i .-1(u-knn,ATensil n6cTpe
6Y1HAPX iii11011AE Gmixa ROGNO,A, I 1180TAulA K.ipma 4-k Iiiic-kof4.koc-h,1
HpkC4iiILIsTs IH1 At Millf3i8 SAICSA 111HT(10I10/HT. I KVPIX
fiXli.NP6111,171 1820.
In-160, peste 250 pagini.
Comunicat de d. Const. Dinu din CLimpulung-Muscel.

Gheorghe Kleobul, Manual despre inetoda alitodidartica, Ia0 1820.


Greceste.
D-1 G. Russu, profesor in Bucuresti, ne comunica titlul urmatoarei tiparituri:
'ExOecitq nepi t awixostaztvw-i,q v.se6s09, lasi 1820.
A. Papadopulos-Vretos, NeoekX. 43c),),0).0TEcc, II, p. 212. K. Dien, Leulcolhea, II, p.
212 si Papadopol Calimah, Doua rdnduri din ist. coalelor, in ronvorbiri literare, XX
(1887), p. 175.

www.dacoromanica.ro
FORMA LA ECTENII, 1822 151

Bahmetev, Guvernatorul Basarabiei, Dispozitii pentru alegerea de-


putatilor, (Clii*intiu) 1820. Foae volanta. RuseFAe i rorntinete.
In-folio, 10 pagini. Textul pe 2 coloane.
Paul Miliailovici, Tiparituri ronainefli in Basarabia..., p. 24-25, nr. 24.

Form4 la ectenii, Chisinau 1820. Foae volantg.


In-folio, 1 foae.
Paul Mihailovici, Tiparituri romanefli in Basarabia..., p. 25, nr. 25.

Adunare a sta in/miar Sf. Eranghelii, Mn.d Neamtuiui 1821.


i1,011t1PC- I S cnimgmtvp Kii(rk tiltSA% CM; TI:1114HT,
KS IiilitrocAukinida ito'k cSiilipirtM811 ilpx1finictton mil I dittnic.noMT SI% ilionAtilKflii,
Kvpitv Rtiw herillill11t1111 J
fh aplinvk KSK : I GA/11K, illfIPIG I :jai
G41111 : iFkAIR,SiL filISA 1821. : 8

In-12^, peste 111 pag.; intro p. 58-59, 88-89, 108-109 sunt patru stampe mai mari
deca paginele obisnuite, cu explicatia tipiritä pe verso ei. LAnga flecare gravura este
textul parabolei corespunzilloare.
Pe primele 15 pag., extras° din theologhiia" lui loan Damaschin si pdrerile lui llie
Miniat si ale liii Dimitrie al Rostovului, asupra cultului icoanelor. Pe verso titlului (lite-
rete in paranteza, in original sunt omiso):
Dragostea i evlavira ce o au cel (de) Hs. Yubitorl hristianI spre toate
ad(anci) sfintele scripturr, iarl mai ales si cu covarsire spre sfintita Evan-
ghe(lie), socotind-o cu mintea i avänd (gg)tite acéste putine stambe la
pil(dele) sfintei evangheliI, le-am fntocmit du(pg) istorie i le-am typarit,
dupre cum (se) vad, cu blagoslovenila pré sfintitulu(i) stäpAn, punand fnainte
cuvAntul pré cuviosulur pirintelul nostru Ioann Damaschin, cel pentru sfintele
icoane: (iara) putine grafurr ale altor sfinti Dascali ca sâ arAtäm istorla
mal de departe Ora ce am fnc,eput la sfAnta evanghe(lie). Si accasta o am
t'Azul mal mult pen(tru) flor. Iarà. décä, i altora le va pl(Acea), laudat Ele
numele DOmnuluï.
t. Gr. Berechet, O carte necanoscuta Bibliografiei ronuineVi vechi, in Revista istorica,
24 (1938), p. 130-132.
Biblioteca lnstitutului de istoria vechiului drept rominesc.
Bucuresti: Biblioteca Academiei /imane, copie fotografica (1110 A).

Apel pentru aktorarea pribegilor cregini (Chisindu) 1821. Foae


volantd. Ruseste i româneste.
In-folio, foae. Textul pe 2 coloane.
1

Se precizeaza: afierosiri" in bani pentru folosul pribegitilor Greci i Moldoveni, ci


sa afla la Odessa si in Bassarabia".
Paul Mihailovici, Tiparituri ronuinefti in Basarabia..., p. 26, nr. 27.

Forma la ectenii, Chisinäu 1822. Foae volantä.


t foae, 21 X 18 cm.
Paul Mihailovici, Tiparituri ronaine§ti in Basarabia..., p. 27, nr. 29.

www.dacoromanica.ro
152 I. HANCU SI T. BOBEICA, TABLE LANCASTERIENE, 1822

Hann Iacov Teodor Bobeica, Table lancasteriene moldovenegi


(Chi0nau 1822).
Foi volante, de GO X 52 cm. Se cunosc numai tablele nr. 7 (Citire din sfanta scrip-
turd), nr. 23 (Tabla de aritmetica) §i nr. 34 (Cuvinte de trei sloguri).
Etienne Ciobanu, La continuité roumaine dans la Bessarabie, Bucarest 1920, p. 21.
Stefan Ciobanu, Cultura romdneascd in Basarabia sub staptinirea rusà, Chisinau 1923,
p. 87-90 (facsimilul tablei nr. 34).

Proscomidiia Sfintel LiturghiE, Chi0nau 1822. Foae volantà.


1 foae, 71 X 50 cm. Textul e tiparit pe 4 coloane i incadrat.
Paul Mihailovici, Tipdrituri romdnefli in Basarabia..., p. 26-27, nr. 28.

Octoih, Cernäuti 1823.


Directia Muzeului judetean din Rádauti refuzAnd Imprumularea exemplarultti, ne
multumim numai a-1 semnala.

Alexandra I, Impäratul Rusiei, Manifest pentru logodnei, Chi0-


OA 1823.
In-folio, 1 foae. Anuntá logodna dintre Printessa Virtembergului, Sarlota" cu Cneazul
Mihail Pavlovici.
Paul Mihailovici, Tipdrituri ronuinefli in Basarabia..., p. 29, nr. 32.

Alexandra I, Impäratul Rusiel, Manifestul ti actul Sfintei Alian(e


(1815), ChiOnau (1823). Foae volantä.
1 foae, 45 X 36 cm. ; textul pe trei coloane.
Paul Mihailovici, Tipdrituri romdnefti in Basarabia..., p. 28-29, nr. 31.

Dimitrie, Mitropolitul Basarabiei, PastoraM pentru infiinfarea ,scoa-


lelor lancasteriene (Chi0nau 1823). Foae volantä. Ruse§te i romdne0e.
Formatul (t). Se anunta infiintarea de scoli In Chisinau, In Benderiu si pe la alto
lArguri". lnvatatorl vor fi Moldovenii cresculi la Seminarie" stiutori i ai limbii rusesti.
Paul Mihailovici, Tipdrituri rominefti in Basarabia..., p. 31, nr. 34.

Instrucfii pentru scrierea metricitor pi vedomostiitor de ispovedanie,


Chi0nAu 1823. Foae volantà.
In-folio, 6 foi nenumerotate + 2 foi.
Paul Miltailovici, Tiparituri ronidnefli in Basarabia..., p. 29-30, nr. 33.

Ingiinfare despre agizarea soroacelor de apelatie, Chi0näu 1823


Foae volanta. Ruse0e i romAne0e.
In-folio, 4 pagini.
Paul Mihailovici, Tipdrituri romcinefti in Basarabia..., p. 27-28, nr. 30.

Patent impotrira schimosirii trupului, [Cluj] 1823. Foae volantä.


Format 16,5 X 28 cm., 1 foae.
Data: 23 Dec. 1823. Este vorba de impiedicarea obiceiului de a-si ,,schimosi" trupul. ca
sa nu mai fie luati 1n armatà.
Dr. A. Veress, Ordnduieli rom. vechi, p. 29.

www.dacoromanica.ro
FORMA LA ECTENII7 1825 153

lIrisovul ha Alexandra illavrocordat (Chiinäu 182i). Foae volantä.


Rusete i romänete.
In-folio, 8 foi. Tiparirea in ruseste i romaneste a hrisovului tipärit la Iasi 1785
(v. Bibl. rom. veche, II, p. 306, nr. 490).
Paul Mihailovici, Tiparituri romelneqa in Basarabia..., p. 31-32, nr. 35.

Indreptare despre modul finerii de contumacie, 1824. Foae vo-


lantä. Romäne* i ungurWe.
Format 17 X 29 cm., 17 pagini.
Indreptare. Despre modrul tinerii de Kontumatie fara inchidere, caro spre binele
gazdelor Cu vite din Ardeal s'au Ingaduit, dupä, care ciurdele de marha si acelora pro-
ductumuri in vreamea primejdii pot trai".
Dr. A. Veress, Ordnduieli rOM. vechi, p. 29.

Pravile pentra dezra dacinarea faptelor rete (ChkinIu 1824). Foae


volantä.
In-folio. 8 pagini. Ucaz al Sinodului catre Mitropolitul Dimitrie al Chisinämlui.
Paul Mihailovici, Tiparituri ronidnegi in Basarabia..., p. 32, nr. 36.

Ceaslov, Bueure§ti 1825.


TZP01101'1011. IImk-it InGoGaog. fiKsm 4TXI ätiq1 :irp8 alliCT
TIfirnkpliT 4 aliAlAi 11irk411-kAtivATSall ii6cTpS I AÓMH IFNIFO'He A1111IIITPIX I 11111f1
KOGKOA, I 118 BAArOCAOKillTIA II CiiII,ITSa%SÇi (101)0111iCK011 III1 IVINT130110MT T64T111
OilirpognAxia I 1111"PIX KvPix rellroPie, filp Ks kIenTSAna AtimwknSil I i'lliacTtich
XAkai fitivrTe IlmisS. 4 ESKSpitikil, I ofICMG.
In-folio, 4 foi. nenumerotate + 567 pagini. Verso titlului alb. Urmeaza, pe paginele
nenumerotate, Simbolul sfantului Athanasie, Patriarhul Alexandria? i Insemnare ..." a
cuprinsului. Deasupra Simbolului credintei este un frontispiciu identic. cu cal din Psaltire,
Buc. 1820 (v. facs. nr. 404), iar la inceputul textului propriu zis (pag. 1) alt 'frontispiciu,
semnat _tpomoriax KOCTINTIA. Pashaliia" incepe la pag. 553.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Roman% cota 1238 A. (Cumparat dela d. G. Fin-
kelstein, ca.re mi-a comunicat cartea).

Schematismas... cMri dioecesis Magno- Varadinensis graeci ritus catlio-


licam, Oradea-Mare 1825
Cluj: Biblioteca Muzeului ardelean (comunicat de dr. Sabin Muresan).

Adfiogire la tabla 1»zparategilor zile,Chi*inäu 1825. Foae volantä.


1 foae, 22,5 X 17,5 cm. Se adaogä la zilele victorialnice" si 21 Aprilie si 25 Iunie.
Paul Mihailovici, Tipäriluri rominegi in Basarabia..., p. 34, nr. 41.

Forma la ectenii, ChiOnäu 1825.


1 foae, 21 X 17 cm. (pentru Imparatul Constantin Pavlovici).
Paul Mihailovici, Tiparituri romdnegi in Basarabia.... p. 33-34 nr. 39.

Forma la ectenii, Chi0nau 1825. Foae volantä.


In-folio, 1 foae (pentru Imparatul Nicolae Pavlovici).
Paul Mihailovici, Tiparituri romdnegi in Basarabia..., p. 34, nr. 40.
20

www.dacoromanica.ro
154 FORMA LA ECTENII, 1825

FormA la ertenii, ChiOnau 1825. Foae volantä.


foae, 21 X 17 cm. Data de tiparire 23 Iulie 1825.
Paul Mihailovici, Tipeiriluri romdnesli in Basarabia..., p. 34-35, nr. 42.

lnytiinfare despre schimbari fiscale (Chi§inau) 1825. Foae volanta.


RuseVe i romane§te.
In-folio, 2 foi. Textul pe 2 coloane.
Paul Mihailovici, Tipãrituri ronvinegi in Basarabia..., p. 33, nr. 38.

Nicolae I, Imparatul Rusiei, llanifest de iertarea ;si ayararea pe-


depselor yi a darilor, (Chiinau 1825-1826). Foae volanta. Ruse§te §i ro-
manete.
In-folio, peste 12 pagini. Data cu prilejul ineoronärii.
Paul Miliailovici. Tipariluri ronvinefli in Basarabia..., p. 35-36, ni% 45.

Baroaou'i (Bucureti 1926).


Exemplarul Academiei Bomäne, defectuos, are tirmatorul tillu reconstituit i cris
de mänä:
Bucoavna pentru fnvatatura pruncilor. De a se deprinde atat la
cunoaterea sl6velor, la slovenire, i la cetanie. Bucure§ti 1826, in tipografia
dela CNmea.
In-80, de 6 foi nenum. -I- f. 9-48 ((lela inceput lipsesc 2 foi). Cerneala negra si
rosie; distributia rändurilor pe pagina foarte neegala: de cele mai multe ori cAte 19 20
ränduri pe paginä.
Primele 5 foi cuprind materie de abecedar. Dela f. 8 inainte cartea cuprinde
toarele rugAciuni: RänduTala vecerniei", f 8-13. Prochimenéle de preste toata saptamAna`
f. 11-15. RA,nduTala utreniei", f 16-23 r. Ränduiala sfintei 1,)turghii" f. 23 v. 38".
Acestea st cAntd, elidid se iinbraca arhiereul", f. 39-42 r.Diferite rugaciuni, f. 42 v.-45 r.
Invata.turi bisericesti" f. 45 r.-46. Despre Tn ce chip sa cado crestinului pravoslavnic
face semnul sfintii cruel", f 47-48 r.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne (1207 A\.

Paladi Teodor, Aberedar lancasterian, Bucur4I 1826. Tabele.


Abecedaru, sillabismu, lectura, Aritm. Gram. Geogr. istor. i alte di
ferite cunoscinte imprimate In table de perete. Teodor Paladi, ed. Sola.
Asad este citata de D. Iarcu, Bibliografia chronologica ronvind, Ed. II, Bucuresti
1873, p. 28.
S'a tiparit in tipografia Stolnicului Clinceanu, cu 2000 lei (cf. V. A. Urechia, Isloria
qcoalelor dela 1800-1861, tomul I, Buc. 1892, p. 113).

Strastizir, Buda 1826.


Diaconul Nicolae M. Popescu, Prin Banalul Timi.oarii, Bucuresti 1919, p 78.
Exemplar la biserica din Boca-Nlontanä.
Afiy pentru reprezentatie de sramatorie, Ia0 1826. Foae volanta.
Iiiwgn I KS 1103K0Ailllia CTIONMHIIIH. I Xóti 1826 'ilvr8er 5. It SKI
uIIcTASmirkAgri MoTonomil 11,ScKS, tSollTil 111SPil I AUKSIIHKO (1)11311KM1H-
LLA MIIIIIPWSrSPri.

www.dacoromanica.ro
FORMÄ LA ECTENI1, 1827 1.55

1 foae,39 X 26 cm., textul incadrat de chenar. Dupá titlul de mai sus, toatä pagina
e ocupatä, ca PrescrierP Cu deamdruntut.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne, Foi volante, XIV, puteo, I.

Infliiniare pentra organizaren ocolafilor, (Chisinau 1826). Foae


volantä, ruseste si romAneste.
In Bibt. rom. veche, III, p. 669, nr. 1451, descriind aceastä tipáriturä. de 2 foi, am
datat-o dupä d. Aurel Saya din anal 1829.
TinAnd seamä de titulatura ,,namestnic al Oblastii Bessarabiei", existentä in tipari-
turd, dar desfiintata dupä, 1828, clit si de o notá manuscrisä. din 1826, pe exemplarul Rey.
Muzeului Istoric-bisericesc din Chisinä,u, foaia pare a se fi tipärit in 1826.
Paul Mihailovici, Tiparituri romdnesti in Basarabia..., p. 37, nr. 48.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rometne (Foi volante, mapt Aurel Saya").

Nicolae I, Impäratul Rusiel, Desinin[ire de svonari, Petersburg


1826. Foae volantä.
In-folio, 1 foae tipäritä pe ambele ?ete. Svonurile desmintile sunt: cä, vor fi scutiti
de dan; cä, nu vor mai fi supusi stäpänilor.
Paul Mihailovici, Tiparituri ronuinesti in Basarabia..., p. 36-37, nr. 47.
Nicolae I, Impäratul Rusiei, Ingiintare despre saccesianea tronalai,
Moscova 1826. Foae volantä.
In-folio, 1 foae, tipitrità pe ambele fete. Mihail Pavlovici, fratele Impä.ratului, de-
clarat clironom, pänä, la implinirea värstii legal°, a Cneazului Alexandru Nicolaevici.
Paul Mihailovici, Tipdrituri romdnesti in Basarabia..., p. 36-37, nr. 46.
Polihronismos, Chisinäu 1826. Foae volantä.
In-folio, 1 foae tipäritá numai pe o fatä.
Paul Mihailovici, 7'ipdrituri ronuinesti in Basarabia..., p. 38, nr. 50.
Molnar, Ioseph, Betrachtungen fiber die vereinigte allgemeine Versar-
gangsanstalt, Viena 1827. Nemteste.
TetrAtungen iiber bie mit ber erifen tifterreicbifcben Spatfaffe nercinigte affgemeine
Q3er¡orgunganrtaft, et0 ibrent miirbigiten unb fofgeurciCten Oelicbtinttulte af mornfircbeg
Sobltbeitigteitsnrtitut. 3tir Oeberaiegung meiner Baifengeftibtten ber I. t. üflernichichen
.frittee bargefiefft non F:11ent) Egotnar non Tiliiffer¡beim, Vab-Oberlieutenant be» bein t. I.
1310-gommanbo in Sien.
sien, 1827, Oiebructt unb imMerlage be» carI Oierolb.
In-8°, XXII + 118 pagini. Din prefatä afläm cä autorul a intemeiat Institutul gene-
ral de pensil la 12 Februarie 1825 si recomandä civililor si militarilor sä, se inscrie la
acest Institut care asigura, prin mici cotizatii, plata regulatil a pensiilor si rentelor.
Andrei Veress, Oeoa despre viaja f i activitatea doctorului loan Manar Pluariu f i a
fiului sdu, in Anuarul Institututui de istorie nalionald, III (192i-25), p. 571-572.
Forind la ertenii ;si adrtogire la tabla Impeireitegilor praznice, Chi-
sinäu 1827. Foae volantä.
In-folio, 1 foae.
Dupa ectenii, se adaogä, zilele 9 Sept. si 21 Mai la praznicele impärätesti.
Paul Mihailovici, Tipdrituri romanesti in Basarabia..., p. 38-39, nr. 52.

www.dacoromanica.ro
156 MOLITVi LA 1NGROZIREA DE FOAMETE, 1827

Molitvd la ngrozirea de foamete. (Chisindu 1827). Foae volantd.


Ruseste i romäneste.
In-80, 4 pagini. Cuprinde cereri la ectenie rugaciunca patriarhului CaDist.
Paul Mihailovici, Tipetrituri ronuine$li in Basarabia..., p. 39, nr. 54.

Nicolae I, Imptiratul Rusiei, Manifest la napterea fiului Constantin,


Petersburg 1827. Foae volantä.
Paul Mihailovici, Tipetrituri ronidnqti in Basarabia..., p. 38, nr. 51.

Ceasoslov, Bucure0i 1828.


11t1G00110'll Ktiof I (WM S A6atv tbalm cm; THirmiliT Mirk 11111(111*
upliatkripuintSaSei mil
T6ATIt ITOSKOCASHLA SilltirkT6(11.
I
Illind0111111
4111PAT I fi T6am Pwciin : firip6411, linp6q11, filipótitl. Illii KSlinarocnoititam
S1dAN I 11/11Tp0110AiT : I
KVTIN KflP l'PHUOTie.
fiNKNP6111171 I4 Tvnorpa$Ta mna /UMW
In-8^, 2 foi nenum. + 370 foi. Verso titlului alb. La pag. 4 liminara gravura Man-
tuitorului. La pag. 356 Insemnare cum sá citesc Evangheliile...", iar la p. 369-370 Pas-
calia pentru anii 1827-1955.
Bucuresti : Biblioteca Academiei Romano (1362 A).

47L Ard tare pentru rdnduirea recensameentului, (Chisinäu, circa 1828).


Foae volantd. Romaneste i ruseste.
In-folio, I foae.
Paul Mihailovici, Tipetrituri ronidnqti in Basarabia..., p. 43-44, nr. 62.

Instructie contra ciumei la vite, (Chisindu) 1828. Foae volantd.


Ruseste i romb,neste.
In-folio, 10 pagini nenumerotate.
Paul Mihailovici, Tipdrituri romdnefti in Basarabia..., p. 41, nr. 58.

In,stiintare pentru guberniile declarate sub stare militar, (Chisindu


1828). Foae volantd. Ruseste i romäneste.
In-folio, 2 foi, cu 13 instructii.
Paul Mihailovici, Tipetrituri rom4ne4i in Basarabia..., p. 40, nr. 56.

Ingiinf are. (Chisindu) 1828. Foae volantd.


In-folio, 1 foae. Se opreste «tinerea in gazda a dczertorilor ostene;ti, a fugardor
deobste a oamenilor fdrit pasaporturi ...». Data: «Anulu 1828 Iuliu 31 zile».
Paul Mihailovici, Tipdrituri rom4negi in Basarabia..., p. 41, nr. 63.

Nicolae I, Imparatul Rusiei, Ingiintare despre moartea mama sale,


Petersburg 1828. Foae volantd.
In-folio, 1 foae.
Paul Mihailovici, Tipeirituri ronvingli in Basarabia..., p. 40, nr. 55.

www.dacoromanica.ro
INFIINTAREA IARMAROCULUI DE SF. D1JMITRU, 1829 157

Ucaz pentru curmarea tugaritului, (Chisinau) 1828. Foae volanta.


Ruseste §i romäneste.
In-folio, 4 pagini.
Paul Mihailovici, Tiparituri romilnefli in Basarabia..., p. 40-41, nr. 57.

Mihail Vorontov, Imputernicitul Basarabiei, Instiinlare de.spre ciumd


(Chisinau 1828). Foae volantä. Ruseste i romäneste.
In-folio, 1 foae. Editia J-a.
Editia a II-a, putin deosebità, a aptlrut In 1829. (v. Bibl. rom. veche, III, p. 668,
nr. 1452).
Paul Mihailovici, Tipdrituri romdneVi in Basarabia.., p. 42, nr. 50.

Mihail Vorontov, Instiintare pentru u;surarea fi plata dÌirilor, (Chi-


§inau 1823-1828). Foae volantä.. Ruseste i romäneste.
In-folio, 1 foae, Tipäritit pe ambele fete.
Paul Mihailovici, Tipdrituri romdnegi in Basarabia..., p. 42-43, nr. 60.

Psaltire, Bucuresti 1829.


Ilpop6KSA84 I mil .it.wtotiTSASA I Aflak. I K.ipe atCgA1 4T7kA1 00411
CAS TVIVIOT ASH.% 111/11111* 2i'IJAA1E11 a DAUSTiOHHKSASA 111 a T.ialTi% ilptutocnktint
AirkritTòp'16,I HHKO'llfle IhiglIOR1111. 4111/Pfl'T. ä TC,4T1. Pwcciia: filip6411,
iìuipó,finp6mi. HD KS BAAFJCAORil-DR SKi;M I liIHTPOHOMT K1rPiX Krp
rpuroPie. 4 fintxpegift. I 4 Tvnorpi M 11Hubwk oilfaKO.
In-80 mic, 276 pagini. Pe verso titlului o gravura cu David In templu, avAnd un
filacter In mana.
Bucure0i: Biblioteca Academiei RomAne, cota 1429 A (cumpdratit dela d. Gusta.v M.
Finkelstein, care mi-a comunicat cartea).

hzstiinfare pentru (*met", (Chisinäu 1829). Foae volantä.


Format 33,5 X 21 cm., 6 pagini (24 instructii contra rdspAndirii ciumei fa judetul
Orheiului).
Paul Mihailovici, Tipdrituri ronulnefli in Basarabia..., p. 45, nr. 65.

Instiintare despre trecerea armatei rusesti peste Balcani, (Chi§intiu)


1829. Foae volantä.
1 foae, 16X18 cm.
Paul Mihailovici, Tipdrituri romdnefti in Basarabia..., p. 46-47, nr. 69.

Pravili pentru dizradecinarea creicimariei, (Chisinau) 1829. Foae


volantä. Ruseste si româneste.
In-folio, 10 pagini, cu 31 paragrafe.
Paul Mihailovici, Tiptirituri romelnefti in Basarabia..., p. 46, nr. 66.

Ucaz pentru infiinfarea iarmarocului de Sr Dumitru, (Chisinhu)


1829. Foae volantä. Ruseste §i romäneste.
In-folio, 4 pagini (p. 4 alba). Textul pe 2 coloane.
Paul Miliailovici, Tipelrituri rbnuinqti In Basurabia..., p. 41-45, nr. 64.

www.dacoromanica.ro
158 CEASLOV, 1830

Ceaslov (Sibiu 1830).


In-80, f. 17-288, tipar negru, 19 rAnduri pe pagind. Initialele mari, ornate *i mai
multe gravan.
Exemplarul Academiei Rormine fiind trá Inceput §i fdrii sfilr§it, nu se poate data
Cu certitudine; pentru acest motiv, am luat ca temeiu afirmatia unei notite manuscrise,
care spune cd este din anul 1830. Literele §i gravurile par a fi ale tipografiei romilnei}ti
din Sibiu.
Cuprinsul: Rdnduiala utreniei (pänd la f. 29 r.), Ceasurile (f. 29 v.), Inceputul obe-
dnitii (f. 52 v.), Pavecernita mare (f. 60 v.), cea midi. (f. 90 r.), Rugaciuni (f. 96 r.), Polu-
no*tnita (f. 108 r.), Synazariul (f.144 r.), Troparele i Condacele (f. 193 v.), Slujba AcatIns-
tului (f. 228 r.), Paraclisul Maicii Domnului (f. 254 r.), Slujba Impart4aniei (f. 265 r.).

Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romilne (1481 A).


Moise Noak, Heroicon acrostichio echonicum Domino Alexandro ab
Hohenlohe, Oradea-Mare 1830. Latine*te.
H PROICON I ACROSTICHIO-ECHONICUM celsissimo ac reverendis-
DOMINO PRINCIPI I ALEXANDRO I ab I HOHENLOHE I DE 'WAL-
DENBURG et SCHILLINGA, I Cathedralis Ecclesiae M. Varadinensis I CA-
NONICO, insignis ordinis Bavarici S. Georgii, I ordinis item equestris me-
litensis I EQUITI, I Venerabilis Consistorii Episcopalis Ma gno-Varadinensis,
et Inclyti Comitiatus Bihariensis tabulae judiciariae I ASSESSORI, I XV.
Calend. April. I Festivam Onomasin recolenti I oblatum.
Magno-Varadini, I Typis Jannis Tichy I 1830.
In-160, 6 pagini. Pe verso titlului, dupa un citat din Horatius (Cann. Lib. I, od.
XXXII), urmeaza rezolutia de imprimare a Censorului Ladislaus Gedeon.
Initialele versurilor celor 10 strofe dau
Magnus Alexander saevos devicerat hostes; noster Alexander mundum
devincere novit
La sfdr§it: Cecinit M. Noak.
Budapesta: Biblioteca Nationald.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romilne, copie fotograficd (1490 A).

Schematismus.. cleri dioecesis ilagno-Varadinensis graeri ritus catho-


licorum, Oradea-Mare 1830.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitdtii (comunicat de (Ir. Sabin Mure§an).
Ingiinfare despre curlifirea Basarabiei, Cl*indu 1830. Foae volantd.
In-folio, 1 foae. Curatirea este fixatd futre 30 Martie 15 Aprdie, cand
nu trebue sâ iasd afara dintru ale sale ora.e, tilrgmoare §i sate».
Paul Miliailovici, Tiparituri romlinqii in Basarabia..., p. 48, nr. 73.

Istoria suinf liii JI-ni Neamtutui i Istoria Sfintei [mane Dom-


nului (MAndstirea Neamtul 1830). Foae volantd. Romdne§te i sarbete.
Primul text (f. 1) titlul IGTMPFC.1.
Incepe lIfirrpts EHCiptitar , Cl, H8t6JJt 2K8A1 1110Havriirk
, (ono aiA1141 0..i811$11).

www.dacoromanica.ro
UCAZ PENTRU VIRSTA TINERILOR CUNUNATI, 1830 159

Al doilea text (f. 2-4), tillul


iGTOPia. I ligHTO nirk G4sfiT4 1164/111 S npi 4iiTII GT-knhsufil II64CTPI
M ASilHfSiS, IIJ1 f1t+013* (1)146apol CAS S*AAT 4 cloticé-
pul 411TEil Alwrpoltuoniti SAlOMáKifl. GISptir11 M flpkjciiIT fetivrie 11111-
Tp0110SAT8A 11A EFAT 1723.
In-folio, 5 foi nenumerotate (a 5-a albd). Tiparul negru, pe 2 coloane, cea din
dreapta in sArbeste. Frontispicii i vignete mari, inflorate, In capul si la sfArsitul flecdrui text.
Nu se arará locul i anul tipdririi; tehnica tipograficd pare a fi cea dela M-rea
Neamt. Am datat cu anul fabricarii hArtiei, «1830», pus ca filigrana* la f. 2 si 3.
Primul text, dupd ce spune cá sfintirea s'a facut de Theoctist la 14 Noemvrie 1497,
indicie astfel:
Masa Istorie s'au aflat fntru o sana Evanghelie Sarbeascä, scrisA
cu mana pre pergament, ce Taste s't panä. astAzT intru Vastä, SfAnta Mo-
nastire a Neamtulut
Al doilea text povesteste despre declararea bisericii din Moldova ca autocefald, de
ImpAratul bizantin loan Paleologul, in vremea lui Alexandru ce! Bun (precum si de mai
multe daruri ale aceluiasi Impdrat, printre care si 2 Icoane: una, cu Maica Domnului
Sf. Gheorghe, ddruitd lui Alexandru ce! Bun; alta, cu Sf. Ana, ddruild sotiei lui Alexandru
cel Bun, care si ea a ddruit-o M-rii Bistritii. Textul incheie astfel:
$i Vasta Istorie o am scris eu Gheorghe smeritul Mitropolit al Mol-
davieT, Cu mAna mea.
laxa cand au fost Nicolae Grammaticul la Monastirea Neamtulur, de
au talmticit IstorTa Vasta, de pre acéle hrysoave ImpärätestI i patrier-
hestf, In zilele luT Stefan Gheorghie Voevod, era veleatul dela 1655
Fevruarie 17, iard dela Bltranul Alexandru Voevod era veleatul 1401.
SfArsit.
Adevarul acestei «istorii», in ce priveste autocefalia bisericii din Moldova, a fost
contesta!, de Episcopul Melchisedek, Chronica Romunului, Bucuresti 1874, pai tea I, p. 86-100.
In ce priveste fragmentul despre «istoria» color 2 icoane, Mitropolitul Gheorghe insusi re-
cunoaste ca a compus-o dupd material tradus de Spiitarul Nicolae Milescu. P. P. Panai-
tescu, ¡Virolas Spalhar Milescu, París 1925, p. 169 revendica acestuia dreptul de autor, in-
temeiat :7i pe izvoare rusesti.
Bucuresti: I3iblioteca Academiei RomAne (Foi volante, nr. 337).

489. Sf. Sinod, lIcaz pentru varsta tinerilor elmitnati, (Chiinau) 1830.
Foae volanta. Ruseste i româneste.
In-folio. Se fixeaza vArsta de 18 ani pentru barbati si 16 ani pentru femei.
Paul Miliailovici, Tiparituri ronu?nesli In Basarabia..., p. 47, nr. 70.

www.dacoromanica.ro
ADAOS
Domnul dr. Sabia Murew, prim-bibliotecar al Universal:4H Cluj-Sibiu, a avut ama-
bilitatea a ne trimete lámuriri pentru rríai multe tipärituri. Lâmuririle venindu-ne in tirnp
ce ajunsesem cu corectura fu pagini, suntem nevoiti a le folosi sub forma uraditoa-
relor adaose:
114 a. Invdta turd cregineasea, Blaj 1755. Editia II.
InvAtatura cre5tineaseá, prinri intrebki i easpunsurr, pentru pro-
copseala 5coale1orti i adapostirea lipsii1orù. Acumil Intâiù tiparitä, cu
blagoslovenifa prea-o-sfintitulur Kiriù Kirti P. Pavelti Aarontl, vlädicAi Fil-
gara5u1ui. In manitstirea sftntei Troitä. dela Blajiä. Martie 6. 1755.
In-S0 (16 x 10 cm.), 2 foi nenum.± 82 foi, + 8 foi nenum. -I- 28 foi. Pe verso titlului,
o gravurd reprezentAnd «Sfänta Miinastire dela Blaj», semnata de «Vlaicul», cu urma-
loarele versuri:
Troitrf s'au numitä Hramulä
Ca sa pAzeascA totti neamulti.
Spre sfärit, cele 8 foi nenum. cuprind «Insemnarea pe scurtfi a sfintelorä Taine»,
iar ultimele 28 foi num. contin: «Dialogostit Uceniculu(i) cu dascalulfi».
O alta ediie, putin schimbatä, dar aparuta tot in anul 1755, a fost descrisä mai sus,
p. 73, nr. 114. A treia editie, din 1756, v. mai jos, nr. 299.
Sibiu: Biblioteca «Astra».

177. Paten,c de tolerantä , Blaj 1782. Foae volantä..


In-folio, 4 pagini nenumerotate. Datat: Viena, 20 Aug, 1782, contrasemnat de grof
Karol POI, la porunca luí Alexandru 1-16rvat. Se adreseaza Homanilor de lege greceasca
§i celor uniti, ca sä trálascä In armonie §i aminte§te paten§ul dat In acela§i sens in 1761
(v. mai sus, nr. 124, p. 77).

180. Psaltire, Ramnic 1783.


Psaltirea proroculul Davidti, acurnti intru acestii chipu tiparità, intru
intAia domnie a prea tnältatului domnti Io Nicolae Constandinti Caragea
Voevodti. Cu blagoslovenlla 5i toata cheltuiala prea stintii sale iubitoriuld
de Duninezcu kirä Filaretä episcopulti RAinniculuT. La anulti dela Aclama
7291. S'au tipgritä de popa Constandinä Mihail Popovici tip. RAm[niculurj
Format 10 X 15,50 cm., 293 foi num. + 1 foae nenum.

182. Citverntare despre taina preoliei, Viena 1781


Cuvantare despre taina preotiei, carea cu prilejul liturgiei cer dintai
ce au slujit C. P. Ioann Girtan paroliu5u1 in Sambaceag, s'au zis in bisea-

www.dacoromanica.ro
GRAMATICA LIMBII FRANCEZE, 1806 161

rica catedralnicä grecesco-pravoslavnicä a °raza-Mari, prin C. C. Si-


meon Magiar, prefectuwl s,coalelor, In 21 de zile a lui Martie, anul 1784.
In fraparäteasta (sic) cetate Vienna, la boeriul Iosifil de Kurgbek, la
(sic), räsäritulur tipograf 178i.
In-40, 15 pagini.

Bucoavnci, Sibiu 1803.


Bucoavnä pentru invätätura pruncilor, ce cuprinde fntru sine rän-
duiala vecernif i a utrenier i a sfintelor liturgir, cu priceasnele de peste
säptämänä. 5i la praznice Impärätetr, grece0,e i românete. Si ceale
zeace poruncf ale lur Dumnezeu i alte invätäturr bicerice*tf. Sibil, In Ti-
pografira lui Ioann Bart 1803.
Format 10,50 X 10 cm., 64 pagini.

Ode... domino /oanni Bob..., Cluj 1803.


Ode Excellentissimo, illustrissimo, ac reverendissimo Domino Domino
Ioanni Bab de Kdpolnak-Monostor, dei et apostolicae sedis gratia per
Transilvaniam graeci ritus unitorum episcopo Fogarasiensi, s. c. r. ap. Ma-
jestatis status consiliario actuali intimo dum Claudiopoli erectam impensis
suis ecclesiam die 28 Augusti anni 1803 sacro ritu consecraret, oblata.
Claudiopoli Impress. Typis Collegii Reform.
In-80, 3 foi nenumerotate.

298. Onomasticon... principis Josephi, Buda 1805.


Onomasticon serenissimi hereditarii principis regii archi-ducis Aus-
triae et regni Hungariae palatini losephi Pesihini anno MDCCCV. Inter
concentus musicos lingvls Latina et nationum Hungariam incolentium ce-
lebratum. Budae, typis regiae Universitatis Pesthanae. 1805.
In-40, 61 pagitii. Bibliograflez aceasta tiparitura ocazionald, care cuprinde 7 poezii
in diferite limbi, pentruca filtre ele figureaLa i un «dialog filtre Oprea i Bucur», In ro-
mdne§te, scris Cu Mere !atine, de George incai". Incipit: «Idrnd, fráté! du trecut».

308 a. Caragea, loan Nicolae Constantin, Gramatica limbii Iranceze, Viena


1806. Grece§te.
rpall.[LavrixN faXXerTic azpt* StaexazaXia ro5 tryliriXot-e(zon, fisonsescref.rou zai no-
cpoycciTou ccAivzon %al tiasv.6voc naç Oir7po6Xxxiaç xopEou xup(on Icoávvon NtxoXaou
KowascrerEvon KapactCa. 'Ev Btivv7,1 Airszpia4. 'Ev ,c-Ta `EXX7Ivtxi,) TUircrypcupiq Fewp-
Tfoo Bevakou 1806.
Invätätura Gramaticei franceze exacte, a prea Inällatului, prea cucer-
nicului i prea fnteleptului stapAn i domn al fntregei Ungrovlahii, Domnul
Domn loan Nicolae Constantin Caragea. In Viena Austriei. In tipografia
greceascä a lui Gheorghe Vendoti 1806.
In-80, 8 + 461 pagini+ 5 foi nenum.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii.
22671
21

www.dacoromanica.ro
162 1. BARAC, GRATULATIE EPISCOPULUI VASILE MOGA, 1811

341. Barac Ion, Gratulatie episcopulai Vasile Mogn, Brmov 1811.


Gratulatie fntru cinstea prea-o-sfintitulul domn Vasilie Moga, episco-
puluf neunit In M. Printipat al Ardealulur, sfintit In Carlovit, la 23 Aprilie,
anno guando pecunia mox fatis agitatur iniquis sacra papirus opis sin
ubi solvitur aes.
Format 18 X 10,50 cm., 8 foi nenumerotate. La sfärsitul versurilor urmeaza:
loan Bärac, translator magistratualis In Bra§ov. Bra5ov, In 29 lunie,
anul deja Hs. care s'au suit In bani prea tare (sic).
346. It6zsa, Georg. Const., Oratio de praestantia praxeos medicae natio-
nalis, Viena 1811.
Oratio de praestantia praxeos medicae rationalis, occasione colloca-
tae in auditorio practico effigiei, illustrissimi, caleberrimi ac doctissimi
I. V. nobilis ab Hildenbrand, sac. caes. reg. a consiliis..., etc. publice ha-
bita a Georgio Const. Rdzsa, Vallacho Voscopolitano ex. Maced. med. cand.
anni 5-ti. Viennae Austriae. 1811. Ex typographia Antonnii de Haykul.
In-1°, 16 pagini.

374. Francisc I, ImpAratul Austriei, Randuialrt n privinta loteriei (F. I.)


1813. Foae volantA.
Prin aceasta, toate rAnduTalele care pana acuma In rAndul loterir am
alca, a fi §tearsd le publicAluim i hotarim ca In vreamea viitoare §i
deregAtoriile veniturilor noastre din loterie i i päirtile jucAtoare de ur-
matoarele printipiumuri i conditii s. sä
In-folio, 9 foi nenum., cu 36 capitole. Datata: «In Beciu, In anul 1813».
451. Schematisnnts*,si Calendar pe anal 1825, Oradea-Mare 1825. Ro-
mânete i latine0.e.
SCHEMATISMUS venerabilis CLERI Dioecesis Magno-Varadinensis
graeci-ritus catholicorum pro anno a Christo nato MDCCCXXV. Incorpo-
rationis yero septuaginta duarum parochiarum anno I.
Magno-Varadini, typis loannis Tichy.
Pe foaia urmätoare:
CALENDARIU pre annu dela Christos 1825 quare arétd dilele, domi-
nicele, serbatorile, i septimanile a calendariului vechiu, i nouu, partile
anului, i schimbarea lunei. In Oradea Mare, cu typariu lui loan Tichy.
In-160, 113 pagini, din care 33 dela inceput, nenumerotate; urmeaza 7 pag. nenum.
cu: «Index personarum» si «Index parochiarum».

486. Seheinatismus }si Calendar pe anal 1830, Oradea-Mare. Roma-


nete i latine*te.
Titlurile urmeazä ca In Schematismul anului 1825 (v. nr. precedent), cu urmätoarele
deosebiri: «... a Christo nato M.D.CCCXXX. Incorporationis 72 parochiarum anno VI».
Dupä. vorbele: «... schimbarea lunei», continua: «si numera dile 365».
In-16', 114 pagini, dintre care primele 32 nepaginate si 3 foi nenum., cu Index per-
sonarum §i Index parochiarum.

www.dacoromanica.ro
PARTEA A DOUA:

INDREPTAR1

www.dacoromanica.ro
33. Octoill, mic (tip. de. Lorint, Alba-lulia, 1580?). Cap de paginI.

SECOLUL XVI
2. Octoihit/ tipttrit de Macarie, 1510 (Targovite). Slavone§te, redac-
tie medio-bulgarä.
Descoperirea unui nou exemplar in Biblioteca Mitropoliei unite din 131aj, studiul
scris do P. P. Panaitescu asupra acestui exemplar, cat i copiile folografice daruite Aca-
demiei RomAne de prof. V. Greet', dupa exemplarul din M-rea Hilandar, dau putinta sa
Intregesc informatiile necomplete din Bibl. rom. veche, I, 0.
Foala Cu titlul lipsind In exemplarul din 131aj, reproduc tillul (lupa exemplarul din
Biblioteca Mitnastirii Hilandar din Atos.
HOISVIO c 0r0111h WCMOIVIACHI1K8, TKGp.IIU. II kno tuiaro W !La umiliro
AAMACKYILI. EL% Cai6OTA H141(16. HANOME11 1114001H. lia ocnopi R11911q, CTIIKKFPILI
r AAC

(Inceputul cu Dumnezeu al Osmoglasnicului, opera prea cuviosului


parintelui nostru Ion Damaschin. Sâmbätä., seara la vecernia mica". Spre
Domnul am strigat, stiharele Invierii, glasul 1).

www.dacoromanica.ro
166 OCTOIH, 1510

In-4°, 200 foi, impärtite in 25 caete, semnate In cilirica (iiK-6) jos, pe prima si ul-
tima paging, a fiec,ärui caet. Caetul e compus din 8 foi (quaterniuni). Exemplarul din Blaj
are numai 198 foi, lipsindu-i primele 2 foi din primul caet.
Tipar negra si rosu, ca 12 ränduri pe pagind. Din cele 3 feluri de frontispicii, cu care
este fmpodobit Octoihul, gäsim si in Evangheliarul din 1512 numai unul : sterna Tdrii-
Romänesti, mica, in mijlocul unui frontispiciu mare cu fmpletituri (v. fig. 24 din Bibl. rom.
veche, I, 11). Celelalte 2 frontispicii sunt färd sterna', mai mici si nu le regäsim in cärtile
slavo-romäne contemporano (cum afirmä, P. P. Panailescu, op. cit. p. 7; in schimb, pe
altul II regäsim In 7'riodu1-Penticos1ar coresian, 1558, v. fig. 46, Bibt. rom. veche, I, 33).
Initiala E ornatà din pagina cu tillul e Met-ilia, cu cea din Evangheliarut 1512 (v.
fig. 27, Bibl. rm. veche, I, 14). A doua initiald ornate,' din Ortoih esto II, identica Cu n din
Evangheiiarul, 1512 (fig. 30, Bibl. rem, veche, I, 18) si cu II din Apostotut coresian, 1563 (v.
fig. 67, din Bibl. rom. veche, I, 50).
0 singurd xilogravurä impodobeste cartea, pe verso titlului, reprezentänd, sus, o
biserica cu clopotnità In stil arhitectonic occidental; in partea de jos a gravurei stau pe
un sca.un sfintii Iosif, Theofan si loan Damaschin. Aceasta gravura se regaseste si In par-
tea a 2-a a Octoihului din Cetinje, tipärit tot de Macarie, la 1494 (cf. P. P. Panaitescu,
op. cit., p. 11).
Octoihut lui Macarie cuprinde toate cele 8 glasuri ale cAntärilor utreniei si vecer-
niei, dar numai glasul 1 este complet pentru toate zilele saptämänii, cfitä vreme glasurile
2-8 sunt numai pentru cAnthrile de S6,mbiltä, si Duminicä, «ceea ce afirmä P. P. Panai-
tescu, Cu Wald pätrunderea constitue o formä mixta, extrem de rarä si de neasteptatä
a acestei carti liturgice».
Epilogul cärtii transcris si tradus de P. P. Panaitescu, cuprinde urmätoarele:
Pentrucä Dumnezeu cel fnteo Treime venerat a binevoit sä umple
biserica sa cu deosebite carti pentru glorificarea si folosul cititorilor, de
aceea si eu, fntru Christos Dumnezeu binecredincios si de Dumnezeu päzit
si domnitor autocrat, Io Vlad mare Voevod si domn a toata tara Ungro-
vlahiei si a Podunaviei, fiul marelui si prea bunului si milostivului domn,
Io Vlad voevod, am rävnit, cu fndemnul Sfäntului Duh si pentru dra-
gostea cea catre dumnezeestile, sfintele biserici si am scris aceastd carte
mäntuitoare de suflet, Osmoglasnic, pentru desAvArsirea glorifichirii Dum-
nezeirii cea de trei ori strälucitoare, intr'una veneratä. Rog pe cei ti-
neri si pe cei maturi si pe cei 135trani, cari citesc, sau cäntä, sau scriu,
pentru drag,ostea lui Christos, sä f ndrepte, iar pe noi, cari ne-am trudit
cu sarguintä la aceastä ()peed, s5, ne binecuvinteze, ca impreunä slavind
pe Taal, din care sunt toate, pe Fiul, prin care sunt to-ate, pe Sfäntul
Duh, fntru care sunt toate, aici s5.' dobändim pace si miluire, acolo [In
cealaltä lume], sà ne luminam si sä dobändim binefacere, Amin.
Din porunca domnitorului, Io Vlad mare Voevod, eu robul lui Dum-
nezeu, ieromonahul Macarie, m'am trudit pentru aceasta si am sävärsit
noi aceste carti in anul 7018 [1510], crugul soarelui 18, al lunii 7, indic-
tion 12, luna August 26 zile.
Pentru toate celelalte chestiuni In legatura cu acest Ortoih (de pilda: dovada ca
Macarie n'a reprodus textul Octoihului dela Cetinje; fmprejurarile in care vine Macarie
In Tara-Romäneascä; discutia daca tipografla lui Nlacarie s'a instalat la Tärgoviste,
M-rea Bistrita a Olteniei sau la Snagov I), etc.), trimitem la studiul lui P. P. Panaitescu,

t) Cred eX Macarle nu putea lucre decitt In preajma seaunului de domnie, deel la Thrgovi§te.

www.dacoromanica.ro
TRIOD-PENTICOSTAR, 1558 167

Octoihul lui Afacarie (15(0) i originele tipografiei in Tara-Romdneasca, Bucuresti 1939,


extras din Biserica ortodoxa romdnd, 57 (1939), Sept.Oct. 1939.
Blaj: Biblioteca Mitropoliei unite.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne (52 pagini fotografiate).

3. Evangheliar tipärit de Macarie, 1512 (Thrgovi§(e). Slavone§te,


redactie medio-bulgarl
Textul slay al epilogului, numai facsimilat In Bibl. rom. veche, I, 18-19, a fost publicat
de V. Toney, Ounci,' ia cnaBallettart px,HcrincH u cTapolleganut MUCH BS 1.11013,101BC =TU. BH6ano-
Tetca (Dcscrierea manuscriselor f i a tipariturilor vechi din Biblioteca din Filipopol), Sofia
1920, p. 217-248 (nr. 143), «dupa un exemplar fost la mänästirea Sf. Paraschiva, din Mol-
dova, apoi la Calofer in Bulgaria».Idem, OnHcis Ha px,Honnetrrh ft vra,ponegamur ICHISPH Ha
HapomaTa 6iidmoTeica Wry C0441ff (Descrierea manuscriselor si a carlilor vechi tipariet, din Bi-
blioteca nationala din Sofia), Sofia 1910, p. 477-478, nr. 466. P. P. Panaitescu, Octoihul
lui Macare (1510), Bucuresti 1939, p. 15, nota 1.
Bulgaria: Biblioteca Nationald din Filipopol si Sofia.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne (numai foaia cu epilogul).

7-8. Apostol tip'ärit de D. LiubavM, Thrgovi§te 1547. Slavone§te


redactie medio-bulgarä.
Sub aceste numere Bibl. rom. veche, I, p. 29-31 si 514-516 inregistreazg, aceiasi
carte, una Ins& tipäritä pentru Tara-Romaneascd (nr. 7 poartd In epilog numele lui
Mircea Ciobanul, nr. 8 aminteste numele lui Ilias Vodd, domnul Moldovei).
Public titulatura lui Ilias Vodd al Moldovei, necunoscutä Bibliografiei si deosebita
de aceea push'. In jurul stemei Moldovei (facs. 273, Bibl. rom. veche, I, 515); ea e urmatd de
mentiunea membrilor din familie:
GaN10,4311131{41016111 FOCHOMplt RACWH SOWN IVIWAAARCKOH, 1w LIMIHKW ROtROAEI H
MATKIH fro, ISAAP0ill1CTHILA l'OCHOKAd MIla AICU0TL4HIJ,4 H CILIHORld 111, 1w IDTVISAH
ROIROAA, kV KOCTAHTHIM E.Of ROM, Chi H011i HOKOH Ha PO IliTfla ROIKO,Vhl H IMOVNif
ROVAH fitting% IlitMETh.

(Autocratul Domn a toatä tara Moldovei, Io Uia.co Voevod i mama


lui, binecinstitoarea Doamnä Elena despotarita §i fiii ei, Io Stefan Voevod,
lo Constantin Voevod, flii rAposatului Petre Voevod §i lui fle-i ve§nica
pomenire).
L. Stojanovi6, CTapn cpricicu 33111ICUu HaTimen, IV, p. 52, apud P. P. Panaitescu, Octoihul
lui Macarie (1510), Bucure;ti 1939, p. 25, nota 1.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne (numai f. 8 din caetul 1).

9. Triod-Penticostar, tip. de Coresi, TArgovi§te 1558. Slavone§te, re-


dactie medio-bulgarä.
I. Bianu si N. Hodos au datat gresit, Triodul-Pentirostar slay, pe care 1-au descris
In Bibl. rom. veche, I, p. 31-43, din anul [1550]; OA priveste locul de tipdrire, n'au putut
spune mai mull., decdt cd s'a tiparit in tdrile romilnesti".
Exemplarul cumparat de Academia Romilna dela A. Filimon (v. Academia Romana,
Anale, vol. 50, tSedinfele din 1929-1930, p. 32), intregeste si schimbd fundamental datele
bibliografice.
Cartea este in-folio, de 46 cacto, de cdte 8 foi, afara de caeLele 1 (6 foi), 2 si 3 (9 foi),
4 (7 foi), si 46 (4 foi). N'au toate caetele numarul in cifre cirilice, pe prima si ultima foae.

www.dacoromanica.ro
168 TRIOD-PENTICOSTAR, 1558

Exemplarul acesta fiind complet, are 11 xilogravuri. Pe lAnga cele 8 reproduse in


Bibl. rom. vedte, 1, p. 34-41, mai stint:
Pipairea lui Toma necredinciosul, cu inscriptia: OCI3Ala 90,11H110 (caetul 17, f. 8r.).
Vindecarea orbului, ca inscriptia: XpficToc CAM! WT poammHaro (caetul 32, f. 5r.).
Coborirea Sfzintului Dull, Cu inscriptia: c.kwecTut CISATO1'0 ÂS4 (caetul 40, f. 4v.). Pe
ultima pagind a caetului 40 este urinatorul epilog:
K'hCittliAlkS u 1111kh11,11'0,118 KOI'S CAAKA u KfA11,111 Ch11111t111111T11 RitAKO
NkA0 muro WEI W IIIA1 11,1111111AM8 TOS CAAKA ûAp'101IAKA 1h K'kKhl K'kKWA1 AA111146
113ifIÇtt Til0H11,11 FlOKAAll'kfA1H 601%. muronsKonii 11,11'hKOK6 CKOf 11C11,1111-

1111TII (1,13,111111111A111 Kil KKCAAKOCAOKIE H 110ASA 111101111T,1111111,11h -:- Owe) pami H


[UM Kit KIIIICTA nor,t nAarmkpliaroiiWICTOMORIIKAPOIwuK HET11,1111K0 ROEKOAA Bit3-
1111111OKA)Ch 110C11'k111ElliE CKANTO1'0 ,A,8K,1, II ;+ IKROMECTKIIHA1h 11 CKANTKIIIAAlt

11111tIKKAA1k H 11,11111CAKh CIE ,1,8111K11,1C11,Ytia 1011111d, 1`,1,11'0,1fi n 11/AHTIIKOCTApk. Kh HC11,1h-


11E114 CAAKOZ,10010 TillICAVKIIPIHAIFOtci AHlIcrg.k ilomairkemero KOMECTFCA' A10,1E

1011.1.1, H C'hKh311,1CTIIIE II CT1I1k. 111tTAtIllelt 11,111 Ki,CAK,11111111, 11,111 111111181111 AIORK-k


KinicTork p.tmi 11C1111,1KAtTH. HU ME OVC1110,110 110T1t111,1KWIIKCE HA CIE A'kAO KAArOCAOICA-
*TH AA 0E011 CAAKEIIIE WTE11,,1 H3 lifro EEKitC'k, China HA1ME Kite* ,A,t5X,1 cruivroro
HEAAM eitikrk 3,A,I chMiIHï A1HAOCTh TtMGt
II Ch CBkTW'1113,11111A1C1
niuroxkTilo AA1Hlik 11011EIIIECI CIE CK,Y,ThIA1 K11111111 Kit AltHhl 'WANK HETNIIIIKO HOE-
KO,A,A EMS nAA1ETh.
H CI iaiuririogutiommil Bit XillICTA sora sitaroickpliaro u KI1HCTO.
Awsligaro U norm painimaro n iiivkcidirmlaro rociiompa, Iw KIAIIKAI'0 KOEKOAhl
E.1.CEE 3EA1AH 01:1110KAAVHCKOH H 110,11,811,1KnO, Citiiii KfAIIKAI'0 H twkikonparo Iw Po,ovna
ROIKWAKI-:- 113h x-11rr8 (Iasi& ATAKWHIt KcH TsAIIKc wCEA11% H ChnlICAKh CIE
H ChM í OrIFIIHKh MOHX-it. Kit A'kTO. liOnFlUECI CIE AVkC111,,1 IOVATI rl MOH.
H FIAKItl CitKphWIIIHECE M*Cf11,,1 ;.1 ,A,Hh. Kit HACTWAIIY11 rpart,

(A tot vazatorului i prea bunului Dumnezeu slava i marire, cel ce


dä a se savar0 once faptä bunä, cea fntru Dänsul fnceputä, aceluia slavä
stäpanire In vecii vecilor, amin !
Pentrucä cel in Treime fnchinat Dumnezeu a binevoit a umplea bise-
rica sa cu diferite &Atli fntru lauda 0 folosul cititorilor, drept aceea
eu cel fntru Hristos iubitorul Ioan Pätrawu Voevod am rAvnit cu ajutorul
Sfântului Duh cu dragostea cea dare Dumnezeetile i sfintele biserici.
Si am scris aceastä de suflet mântuitoare carte, numitä Penticostar, fntru
fndeplinirea laudei celei prea stralucite In uhitate inchinata Dumnezeire.
Rog pe cei tineri §i pe cei In värstä 0 pe cei bätrani care o vor citi,
sau o vor cAnta, sau o vor scrie, pentru iubirea lui Hristos, sä, indreptati,
iar pe noi, care cu osardie ne-am nevoit la aceastà lucrare, sä ne binecu-
vântati ea fmpreunä, läudând pre TatAl de la care toate purced, pe Fiul,
prin care toate se fac, pe Sfantul Duh, In care toate se shvalvsc, ca sä,
dobAndim pace i milà, iar acolo prin aceastä, luminà sä ne luminäm de
har, amin.
S'a fnceput aceastä, sfäntä. carte In zilele lui Ion Piltrawu Voevod,
ve0hca pomenire i s'a savA,r0t aceastä carte cu porunca celui fntru
i iubitorul de Dumnezeu §i päzitorul
Hristos Dumnezeu, binecredinciosul
de Dumnezeu §i prea luminatul Domn, Io Mircea, marele Voevod a toatii

www.dacoromanica.ro
APOSTOL, 1563 1.69

tara Ungrovlahiei al Podunaviei, fiul marelui i prea bunului Io


i
Radu Voevod.
Eu robul fntru Christos, Diaconul Coresi, m'am nevoit fntru aceasta
am scris aceastä carte §i cu 10 ucenici ai mei, In anul 7066. S'a Inceput
aceastä, carte In luna lulie 8 zile i s'a sävttrit de asemeni In luna fulie,
a 30-a zi, In cetatea de scaun Thrgovi§te).
In fata textului categoric al epilogului, ca tiparirea a avut loc la Tärgoviste, intre 8
Iulie 1557 si 30 Iulie 1558, cad toate ipotezele emise pan. acum.
N. Iorga, Noul upar slavon din a doua junditate a veacului al XVI, in Grafica ro-
mdnet 1, (1923), nr. 11, pag. 7.N. lorga, Istoria literaturii rom., ed. II, Buc. 1925, p. 173,
nota 1 (ipoteza ca s'ar fi tiparit la Venetia, prin ingrijirea Marioarei Adorno Vallarga,
cumnata Iui Alexandru al II, Domnul Tärii-Romänesti (1568-1577), o Meuse autorul 'Ana
la descoperirea exemplarului complet din Triod-Penticostar). Aurel Filimon, Dacoroma-
nia, 5 (1927-1928), p. 601-604, a semnalat primul, exemplarul complet al acestei carti.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.
Bucuresti: Biblioteca Institutului de Istorie Universal «N. Iorga».

10. Evanyheliar, tiphrit de Coresi, Brwv 1561.


I. Bianu si N. Hodos, Bibl. rom. veche, I, p. 43, afirmaserä ca descrierea acestei
carp nu trebue considerata ca definitiva", din cauzä ca nu va,zuserä exemplar complet.
Biblioteca Muzeului National din Budapesta are un exemplar complet.
In-folio, 252 foi, in 32 caete, de eke 8 foi fiecare caet, afara de caetele 30 si 32,
care au eke 6 foi. Caetele au signatura in cirilica, pe prima si ultima paginä, jos, cu ur-
matoarele abaten: c. 1 are signatura pe pag. 3, prima foaie fiind albä; c. 14 o are pe
recto foil a 2-a; c. 11 este semnat greit 12 (dE); dela c. 24c. 32 numerotatia este gre-
sita cu 1, din cauza ca, pe c. 24 s'a semnat tot numärul 23. Caetul 9 si in albs exemplare,
(dm de pilda, in exemplarul Bihliotecii I. Martian), c. 3, 4 si 18 n'au signaturi.
Tipa.rul este negru i rosu, dar tirajul cu cerneala, rosie nu s'a mai facut pentru
foile 2-7 din c. 15 si pentru foile 1-8 din c. 16, 'neat in exemplarul 1. Martian comple-
tarile acestea s'au facut tot In rou, dar cu mama.
Mario Roques, L'Evangéliaire roumain de Coresi (1561), in Romania, 36 (1907), p. 429
434 (transcrie in !Here latine foile care lipsesc in exemplarul Academiei Romäne, comple-
tänd astral i editia lui Gherasim Timus Pitesteanul). S. Puscariu, Un nou exemplar din
Evangheliarul lui Coresi (1561), in Dacoromania, 1 (1920-1921), p. 344-347 (exemplarul
Martian, cu 5 foi lipa din care 2 sunt albe).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne.
Budapesta: Biblioteca Muzeului National.
Nasaud: Biblioteca I. Martian.

12. Apostol, tipärit de Coresi (Brawv 1563).


Un exemplar mai complet decal, cel descris in Bibl. roue. veche, 1, p. 49, 1-a diruit
Academiei Romäne Const. Karadja, in 1924. Exemplarul fost al lui loan Papiu din Gherla,
intrat in Biblioteca Academiei Romäne in 1906, trimes in 1916 la Moscova i intors de
acolo in vara anului 1935, are mai putine lipsuri decal ex. Karadja. Alto 2 exemplare din
Biblioteca Academiei Romane sunt mai defectoase.
In-folio, volumul trebue ca a avut 40 caete, de &Ile 8 foi fiecare, semnate jos A-A;
caetul O (Z) nu este semnat; caetul 37, in loe SA fie numerotat r3, este numerotat 371 caetul
38 ( A 71) este gresit numerotat 37 (;). Exemplarelor din Biblioteca Academiei Romano le
lipsesc foile 7-8 din c. 1 si f. 8 din c. 40. Foae Cu titls, n'a avut; textul incepe sub un
chenar simplu (la fel cu cel din facs. 28, reprodus din Evangheliarul 1512, v. Bibl. rom.
veche, 1, 15) cu urmatoarele randuri tiparite cu cernealä rosie:

www.dacoromanica.ro
170 APOS1OL, 1563

Gnoilitp-k nc4-Kpori FlOCTOAICK CKP 11CS Ai /lord iltrAHCTk. A0if HA SH11


Ai MC44KA A6M1101:A01f11 : :

Apoi continua cu cernealà neagrä:


11.11*CT* K9411,11 AkKOS ai1oCTofICKh K ¡MAW .ICM TOAT1 AOK11811HAI SIIOCTO-
A1111H LOH SCI. Clh*C11 ÍCTI Ai AOyKA ivirrk SAW HiCTA IhkAA11, 111/A 4K

Mill1111'1110VPOIrASH. 46/121 K017. SHOCTOATII, MAH K1110001 K017. [Munk. 1111 IIIHM(11111 A-
RHTK otptici cric*ci KO('Aik 1011111 A01:7111M TC .fdlikA11,MCi A6MH6-1rAlt 111AS 11Sli1CT6

13-}o'cark cistiTSAorti .f+T(3Ci. OCMTII cn TIAH LEJI ciiì 11 4SOirCk CI Hi


Stahl' TOK'Aqk1AA AS maT'eie .t. n6KSAK ToVAnt ex[113.T.1Tolaiox . WH TOK'AVkAA ì 111;11111
A[TAKOTHH W SMCOrl AS HARIAh, [ AAOHHHT6 111H TtS
f. I V. r suorrom. KS 00011410[11H IUH Kfli1AHH11,A AS fe : 11116CT041HAWP HOVAIIM
lU ChHTK Xil*CT*. CÍM01111 3171HECiUÉTh 111i1 XIIpÉH 4SPATIM AOH. IKWKk. Tl41H1%.
*AA1111'111% KAS(1,0,WAOMiH ,0,0:41/* AA AT'AEH RAM111101rA. itiliWK IAS ^(1.114111H WI CliMWHI%
KAHAII1HT11 ioVAA SAS ¡IVRK iiiii maT'Airét 4111THT11 KliTI/Ak
Tort,wha AMICOHIIMVPh. HOirA1ME M ChHTli aHiSCT** CT1451111%. 4stintm'ruk rip6pviik
H11KA MVP TÏMWHK FIAPAq11A HHWVAAH AOÍrild% 2141111* AOTATEL 4SOIr HAKiAll &Mt diliCk.
fit1111111 t1 ITÓCTOAH CiAMMAi 111 IllÓAECIA1 "ltICh`lk C1111T11 ACTi : ,
Singurul exemplar care pästreaza inceputul textului este ce! dela I. Papiu. Pagina
are fn jumäta,tea de sus un frontispiciu cu stema Tärii-Romänesti In mijloc. Frontispiciul,
dei este mult asemänätor cu cel din Evangheliarul slay, 1512 (v. facs. 24 din Bibl. rom.
veche, I, p. 11), totusi infloriturile sunt mai subtiri, mai fine si mai putin simplificate. Sub
frontispiciu incepe textul cu urmätoarele cuvinte:
atcpSit cds[ii]Hipiawp SHOCTOA
In exemplarul Karadja se observä o imprimare mai slaba a zacealelor marginale
(sag); pe f. 8v. din c. 18 nu se vede deciit litera 3 din acesi cuvänt, care este scris sag in
celelalte exemplare. Asemenea omisiuni de Mere aratä inferioritatea preselor tipografice-
Textul romänesc se termina cu Epistola catre Evrei, XIII, 29-25 (1. 4r. din c. 37).
Apoi, sub un chenar asemanator cu cele din Evangheliartil sla\ onesc, 1512 (v. facs. 23 si
29, Bibl ram. veche, I, 10 si 16) urmeaza indicatiile tipiconale in limba medio-bulgara. Cum
aceste indicatii tipiconale se fac si pentru August, ultima luna a anuliii bisericesc (f. 0v.
'7v. din c. 40), deducem ca ultima foae a acestui cact, lipsa In exemplarele Aeaderniei,
continea sfärsitul indicatiilor tipiconale pentru luna August si epilogul.
Const. Karadja, Des pre Lucrul apostolesc al lui Coresi ((eta 1563, in Anal. Acad. Rom.,
lit., s. III. t. II, p. 545-555 si 3 planse (si extras). O editie in facsimile, avänd pc mar-
gine notate corespondentele din Vulgata, a dat I. Bianu, Lucrul apostolesc. Apostolul
de diaronul Coresi in Beew)v la 1563, Bucuresti 1930 (in colectia l'exte de timba din secolul
XVI reproduse in facsimile).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne.

13. Talcal evangheliilor i Molitvenicul romtinesc, tipArite de Coresi


(Brasov 1564).
In Bibl. rom. veche, I, 51-52 sunt descrise acestc 2 cartd tiparite intr'un singur vo-
lum, dupa publicatiile lui Cipariu, de carte spunänd ca s'a pierdut". Mara de exemplarul
lui Cipariu, se mai cunoaste un exemplar din Biblioteca canonicului I. M. Moldovan din
Blaj. 0 copie in cirilicä, de mina, dupa acest exemplar, a facut pentru Academia RomAna,
In 1902, Stoica Nicolaescu. Connpletärile bibliografice le-au facut I. Bianu, N Bodo*, op.
cit., I, p. 516-525.
S. Puscariu, Istoria literaturii romine. Epoca veche. Ed. II, Sibiiu 1930, p. 224, sus-
tine c5. Lorint a tiparit Tälcul evangheliilor, pentrucä, numai un strain ca Lorint putea

www.dacoromanica.ro
OCTOII1 1574 171

scrie gresit intompwraniony §i net3 (in loe de mdrgdritariul ii sau), confundänd pe r cu n §i


pe s (e) Cu C. Nu pulem crede cil. numai un strdin putea face asemenea greseli; in plug,
Lorint nu a fost strdin. Lorint este numele germanizat, probabil In cercul patronilor ti-
pografi sasi, al lui Lavrentie, iar el a fost ieromonah", ortodox (v. mai sus, Addenda,
p. 13-15, cartea nr. 11).
Studiu si editie din Molitvenic a publicat N. Hodos, Un fragment din Molitvenicul
Diaconului Coresi (1564), in Prinos lui D. A. Sturdza, Buc. 1903, p. 235-276. Dr. E. Ditianu,
Un molitevnic calvinesc pentru llomdni, in lidvasul, 6 (Cluj, 1908), p. 168-181, dovedeste,
punänd pe 2 coloane, cil. Molitvenicul lui Coresi este, in parte, o traducere dupä un Mo-
litvenic tiprtirit in 1559 (ed. II), la Cluj, de Gáspär Heltay, Cu titlul: Agenda, az az Szentegy-
hizi mellgeket keivetnek laizenségesképpen a keresztyéni Ministerec es Lelkipdsz-
toroc. Ujonnan nyomtallatot (Agenda sau actele bisericesti pe cari le sävärsesc de obiceiu
ministrii si pä,storii sufletesti crestini. Din nou tipärit).
Blaj: Biblioteca Mitropoliei unite.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne (copie In cirilieä, de mänä; o altä copie
facsimilatä).

nornicut, parea a 2-a, tiparit de diaconul Coresi (Brasov) 1569.


Slavoneste, redactie medio-bulgarg.
In Bibl. rout. verhe, I, p. 53-54, earlea aceasta este descrisd sub anul 1568. Aceasta
datä, s'a calculat scizändu-se 5509 din anul 7077 Decemvrie 6, arätat de Coresi in epilog.
S'a dovedit insä cil. sistemul cronologic la Coresi a fog cel occidental, iar nil cel
bizantin, incdt chiar pentru lunile Sept.Dec. scadem tot 5508; deci Sbornicul a fost tipdrit
dela 12 lulie-6 Dec. 1569.
Exemplarul Academiei Romäne a fost trimes la Moscova in toamna anului 1916,
de unde nu a fost restituit.
D. R. Mazilu, Diaconul Coresi. Contribuf ii, Ploiesti 1933, p. 8 si 49-56.

P.m/tire, tipgrit5. de Coresi, Brasov 1570.


Exemplarul descris in Bild. rom. meche, T, p. 54-56, a fost trimes cu tezaurul la Mos-
cova, de unde nu a fost fnapoiat.
In schimb, au fost semnalate si descrise noi exemplare. Academia Romänd are
acum un exemplar foto-copiat duph originalul din Biblioteca UniversitOtii din Cernauti;
exemplarul este insh cu totul defectuos: incepe cu caetul 3 (fiecare caet are 4 foi) din care
lipseste f. 4 si se termina eu caetul 51 din care linsesc foile 3-4. Intro acestea, mai lipsesc
caetele 4, 44, intregi si f. 4 din e 11, f. 3-4 din c. 50.
Incipit: ...inema mea spurn, bale ctudesele tale (IX, 1). Desinit: ...si dulce vrearea ta rd
(LXXXVIII, 18).
Doua foi sunt lipite pe copertele legäturii unui Liturghier slay tip. in sec. XVI
(Acad. Rom., B. R. V. 32 I); altele in legätura Triodului coresian, din 1578, al M-rii VA-
lenii de Munte (semnalate de N. Iorga, In Almanahul Graficei romdne pe /926', Craiova,
p. 29). Pentru un exemplar al Bibliotecii Universadtii din Cluj-Sibiu si altul din biblioteca
prof. Gh. Giuglea din Sibiu (se pare, cel mai complet), vezi N. Dräganu in Dacoromania,
4, partea a 2-a (1924 1926), p. 913-914, nota 3.
Cernduti si Sibiu: Bibliotecile Universitätllor.
Sibiu: Biblioteca Prof. Gh. Giuglea.
Bucuresti: Biblioteca Acaderniei Romäne (copie fotografica)

Octoih, tiprtrit de Coresi (Brasov) 1574. Slavoneste, redactie


medio-bulgara.
Cuprinde numai glasurile 1-5. Academia Romänti nu mai are exemplare, nefiind
inapoiat dela Moscova, unde a fost trimes in timpul räzboiului.

www.dacoromanica.ro
172 TRIOD, 1578

Triod, tipgrit de diaconul goresi (Bra§ov) 1578. Slavonete, re-


dactia medio-bulgara.
Bibl. rom. veche, I, 68-69, descrie cartea dupa alti bibliografi. Academia Romana*
are acum doud exemplare, dar sunt defectoase; cel mai complot Incepe dela caetul 3,
care e complet, de 8 foi; sare la c. 6, 7 (pästreaza numai f. si 8), 8, 9 (are 11 foi, in loc
1

de 8), 10, 11 (lipsesc f. 7-8), 12-19 (in C. 18 lipseste f. 5), sare la c. 21-36 (c. 23 pas-
treaza numai f. 1 si 8). Spre deosebire de exemplarele cunoscute parid acum i In care
nu aveau signaturi c. 3, 14 si 25, in exemplarul Academiei au signaturi toate caetele.
Mai adhogäni, cä numeroasele majuscule se regAsesc si in alte tiparituri coresiene.
Exemplarul mai complet al Academiei Romano a fost al Mdndstirii Väleni (v. insemna-
rile cirilice din c. 10-11, 16 si 28). Pentru un alt exemplar, tot al Mandstirii Väleni, v.
N. Iorga, in Almanahul graficei romdne 1926, Craiova, p. 28-29 si (loa, planse cu repro-
ducen i din majusculele ornate ale cartii.
Buchresti: Biblioteca Academiei Romane (ddruit in 1025, de Enea Traian, pe atunci
student la Facultatea teologicd din Bucuresti).

Ortoih mic, tipgrit la 7086 (1578). Redactie medio-bulgarg.


La eXemplarul cunoscut pana', acum, addogdm exemplarul Academiei Romane, bine
pdstrat, dar necomplet: are 25 cacto de cate 8 foi, afara do caetul 1, dui care lipsesc f.
1-2 si c. 25, din caro lipseste f. 8. N'au signaturi c. 19, f. 8, jumdtatea inferioara a paginei
fiind alba si c. 21, f. 8.
Este greu sá precizdm locul tipdririi, neamintit nici in exemplarul complot al Bise-
ricii Sf. Nicolae din cheii Bras,lovului. Faptul ca in frontispiciu avem stema Tarii-Ro-
manesti, nu dovedeste neapdrat ca s'a tipdrit in Targoviste, cum spune Lucian Predescu,
Diaconul Coresi, Buc. 1933, p. 56. Tipografii foloscau stemele i numele acelora care chel-
tuiau ca tipdrirea cartii, oriundo se aflau ei. Frontispiciul cu stema Tarii-Romaneti dove-
deste sigur.,numai cá. Octoihul a fost tipärit de Romani, pentru interesele bisericii ortodoxe
minarle.
El a putut fi tipdrit mai de graba la Alba Iulia, de diacul Iorint. Eva.nglieliarul lui
Lorint, tipärit la Alba Iulia In 1570, are vulturul din stemá la fel cu cel din Octoih mic,
capul Inters spre stanga i rarâ coroanä, deasupra; (compara' facs. nr. 80, 81 cu facs. 81
din Bibl. rorn. verhe, I).
D. R. Mazilu, Diaconul Coresi. Contribufii, Ploiesti 1933, p. 15-16 si 62.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (ddruit de Oficiul parohial greco-catolic din
Berivoii-Mici, jud. FAgara,).

Evangheliar, slavonesc, tiparit de diaconul Coresi si MAntlilò. la


7087 (1579).
Descrierea In Bibl. rom. veche, I, p. 73-75. Un exemplar din care lipsesc numai 4
foi dela Inceput, are Seminarul de Bizantinologie (Facultatea de Litere i Filosofie) din
Bucuresti.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (copie fotograficä).

25. Evangheliar, (Brawv 1580, tiparit de Lorint?) Slavone§te i ro-


maneste.
Fragmentul pastrat, compus din caetele 2-16, a fost descris de I. Bianu si N. Hodos,
Bibl. rom. veche, I, p. 80-81, dupä Karataev si I. Bogdan.
Completam: Textul este tiparit pe 2 coloane, slavone,te in staxiga i romaneste in
dreapta, dupd cum se poate vedea din cele 2 pagini fotografiate, reproduse de S. Puscariu,
Istoria literaturii romane. Epoca veche, ed. H, Sibiu 1930, p. 79. Cartea a fost considerata
ca facland parte din cärtile coresiene (I. Bianu si N. Hodos, loc. cit. §i Dan Simonescu,

www.dacoromanica.ro
SBORNIC, 1580 173
Diaconut Coresi, Buc. 1938, p. 7 si 10), pe baza asemänarilor tipografice dintre aceasta
carte si celelalte carti coresiene.
Alti cercetatori atribue tiparirea lui Lorint, intemeindu-se pe particularitäti fonetice
In limba cärtii. Aceste particularitati sunt insä ale traducätorului, iar nu ale tipografului,
care le putea, cel mult, inlatura in forma tiparului, adoptänd o limbd mai literarg. (obi-
ceiul lui Coresi), sau lasa, asa, ca in manuscris (obiceiul tipografului Lorint). Sustinatorii
lui Lorint, ca tipograf al earth sunt: N. Iorga, Istoria literaturii romdnefti, vol. I, Bucu-
resti 1925, p. 197. si D. R. Mazilu, Diaconut Coresi, Ploiesti 1935, p. 46-47.
Despre traducatorul earth, spunand ca, este de origine malorusá ori säseascau, se
mai ocupa N. Draganu in Dacoromania IV, partea 2-a, Cluj 1927, p. 1147-1149, cu prilejul
unei recenzii, in care rasping% pärerea lui N. Iorga despre Lorint ca tipograf.
Dota pagini, i acestea in fotografii negative, sunt neindestulatoare pentru a ne
putea pronunla in mod hotarit asupra tipografului.

27. Octoih mic, (tip. de Lorintl, Alba-Julia, 1580). Redactie medio-


bulgarä.
Folosesc notele lui N. Hodos, care a avut sub ochi, pentru scurt timp, un fragment de
Octoih mic slavonesc din sec. XVI, care pare a fi chiar acela de care vorbeste Safafik,
Gesch. der sildslaw. Lit., IH, I, 263.
Exemplar necomplet, fara inceput i fara sfärsit, cu multe foi lipsä.
Tiparit cu negru i rosu, cu 26 de ränduri pe pagina. Caracterele sunt mai mari
decat cele din Octoihul din 1574-75 si mai mici deca cele din Octoihut mic din 1578.
Härtia cu marca Brasovului.
Cliseele-frontispicii sunt de 4 feluri.
Cliseu mic, imitat stängaciu dupä Evangheliarul slavonesc din 1512 (Bibl. I, facs.
28), reprodus de mai multe ori.
Cliseu mijlociu, imitat dupa Evangheliarul romänesc din 1561 (Bibt. I, face. 65),
Quatern. 11, f. 8 v.
Cliseu mare, cu vulturul mare al Tarii-Romtinesti, la inceputul glasului V si VII
(v. mai sus, p. 165, facs. nr. 33).
Cliseu mic, cu vulturul mic, la inceputul glasului VI si V1II, identic cu ce! din
Octoihul, 1578.
Litera g, Cu fondul alb (comp. Bibl. I, facs. 79), la fncep. gl. VIII. Litera II ca in Bibl.
I, facs. 67.
Glasul III incepe pe ultima fata a tetradei 11.
Dupa factura vulturului din sterna, tutors cu capul spre stänga, ca fn alte liparituri
ale lui Lorint, s'ar putea atribui i acest Octoih mic, iesit tot din tipografia, pe acea
vreme la Alba-lulia, a diacului Lorint.
Nasaud: Biblioteca Iuliu Martian.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne (o singurä foae).

28. Sbornic, tipArit de diaconul Coresi, la Sas-Sebe, 1580. Slavonete.


Academia RomAna are acum 2 exemplare din aceasta carte, din care erau cunos-
cute numai exemplarul Bisericii Sf. Nicolae din Scheii Brasovului i altul la Petrograd.
Foaia epilogului dintr'un exemplar al Academiei schinnba datele bibliografice cu-
noscute pima acum, in sensul urmator: in afarä de exemplarele tiparite intre 20 Mai-
11 Noemvrie, anti) 1580, cum serie in epilogul unora din exemplare (v. facs. 87, Bibt. rOM.
veche, I, p. 83), s'au tiparit altele, in care epilogul are o alta dispozitie tipografica
anunta alto date de tipärire:
Ilogici nticam Chi CTSA il RiílICTKKHAA KWIC& NCill,A MAIO, Ai, 2il,

noomitphi. g, (S'a inceput a se serie aceastä sfâ.nt i Dumneze-


iascä. carte, In luna Mai 14 zile 0 s'a sfarOt In luna Noemvrie 7 zile).

www.dacoromanica.ro
174 SBORNIC, 1580

Anal. Acad. Born., Partea administrativa i desbaterile, s. II, t. XXX (1007-1908),


p. 22 (deSpre ex. (land', Academiei Romane de I. Martian din Nasaud) si ibidem,s. III, t.
L (1929-1930), p. 32. Damian P. Bogdan, Contribuliuni la Bibl. rout. veche, Buc. 1938, p.
6-7, cartea de sub nr. 2, nu este «carte tiparita fntre anii 1576-1581, Sas-Sebes», ci acest
Sbornic al lui Coresi.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne.

Evanghelie Cu invataturii , tipäritA de diaconul Coresi, Brasov


1.580 1581.
Comisia istorica a lionulniei a publicat o editie critica: Diaconul Coresi, Carte ca
inclifetturd (1581), publicala de Sextil Puvariu i Alexie Procopovici. Vol. I, Textul, Bucu-
resti, 1914, in-80, 4 foi + 566 pagini.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

Palia, tipäritä de Serban i Manen, Orbistie 1582.


Intrucat I. Bianu si N. Hodos, Bibl. rom. veche, I, p. 93 98 au descris un exemplar
defectuos, voiu face o noua descriere, de data aceasta bazata pe exemplarul complet al
Academiei Romane.
Academia Romana are trei exemplare, dar numai until e complet. In-folio, 160 foi
(din care ultima e alba), impartite astfel: 6 foi liminare (terniune), Cu titlul prefata.
Caetele 4i de cAte 8 foi (quaterniuni) si caetul de 4 foi, cu textul cartii Sntaia 61,1Tti
(Geneza). Caetele TH TA de cAte 8 foi i caetul K de 6 foi (5 cu text si a 6-a alba), pentru
cartea a doua AcKtiw. (Exodul).
Cactele sunt semnate dela a la pe prima si ultima pagina a fiecarui caet, afara
de c. i i Tc, carora le lipsesle numai ultima signaturd, pentruca se termina textul la acea
pagina. Primele 4 foi din fiecare caet sunt numerotate si dupa obiceiul apusean,
astfel: .7 I, a II, -; III, ;1111, E I, 71 II, 7{ III, 7 1111, etc. Terniunea liminara nu are alta signatura,
decat pe f. 2r. astfel: -1- 11.

Hartia este alba-galbue, rezistenta si are ca filigrana (vezi c. 6, f. 6; c. 7, f. 1; c.


9, f. 5) doua spade incrucisate, incadrate intr'un desen oval si lunguet jos, iar deasupra
o coroana din 2 grupe de cate 3 frunze in par' si hure ele un desen mai ridicat, ca un
coif (deci mai stilizata decat filigrana gasita de B. P. Hasdeu, (Juvente den bdtriini, I, 79,
in acte romanesti dintre 1...73-1597). Este fabrica de hartie a lui Nagy-Szeben din Sibiu
(cf. M. Roques, 'Julia d'OreiVie, Paris 1925, p. XXIII), din a doua jumatate a sec. XVI.
Tiparul este numai negru, cu 27 randuri pe pagina, de cele mai multe ori; uneori
cu 21 randuri (c. 16, f. 4 v.), sau 22 randuri (c. 16, f. 5 v.). Majusculele sunt in lemn
putin impodobite. O singura gravura este deasupra Litlului (f. 1 verso) si reprezinta un
frontispiciu cu stema familiei Bathory, identic cu cel din Sbornicul slay tiparit de Coresi
la Sas-Sebe, In 1580 (Bibl. I, facs. nr. 87, jos).
In cele 6 foi liminare avem titlul 1 verso; pe recto foaia este alba). Urmeaza,
pe f. 2-3, o expunere asupra cuprinsului vechiului testament. Pe f. 1-5 comentarii asupra
sfintei Scripturi si f. 6 are predoslovia.
Reproduc in ordinea originalului (in Bibl. rom. veche, I, p. 93-98, ordinea e schim-
bata) aceste texte (comp. M. Roques, op. cit., p. 3-12):
f. 1 v. KS WAX RO É AECTONIIINC Mkt% AS Awmue303 SACTE K1011,11 KOWT111114111
WIY6HAATE ASuuv KOA AS AWAIHf3fS KS quirk whorin iSi htiTiqk }KtirAlliN16 Sívh-
gWAltAtt 2113APOli-ASII WH a tykoia obirSciftiffi, !HA Ks 1111Ipii HIN KS i'à â TliNl,11
atutopMÁpH IIIN COTNIN'Ill âH 21pAtitASASII : ni.prrps 4HTflyKAMTOVPAKc4pÉH C21SHTX.
Pli'AitY.H1111006 FIO4TIHAK T CAHEAN ííciiCÉiiï KOW1111111101:111 pi)m.xaa: Kitpi
IISMAN MAA TANI AOSMIlt irkPfilta noluTps C141-11`41% C$HTK 4lI0116 T'l&S k c AWAi-
NSA% WAFiefICIITOPIJA11 INSCT(IS

www.dacoromanica.ro
PAW+, 1582 175

MA AS 441115T atliCT* ICi111411, ASI1 HOfmKpi[i] Wii AS CIA H14111 HT11 4 ASHA
AS ?milli: [A slim] K% ATO . A Ç,PW,KAKTKO x-Kv [Ai-silk].
f. 2r. áturra 1109TE 113Aiill Ai ittirmi, SMS iliiHt1H K10 SM ASH Aiwcti n¡iptkovA :
Kapidif C11111111 4TWCICi W AHAI6A ;KHAOK*CK.Y. 111E11441f, AfAa rpitat
crkituttile, iiiui 411TpilATI AlimR111 Aill AtrkAla CKATÉ Doi AffiVISX pliArl,H*CKA 111411,HAf
a QMq Ci ICFMX, CKIHHTSÇX C4U1TY. Af IITOS CTOV AWNHSASH ro-hfrrti. w H
ci [LANS 411 frlipica CiSHTA ClaHTS q4cpà HSAME AWII :

AAHThllfi).
stwria.
ficKoAmi,

LI H CAL

,O,WPW3tate/HK
KitpTt AS IC' HARY111111 : KS SATI1 IISA1f
5 KArrk uSA-kiktAoph:
KtipTA pSTEin : IISTK
KApirk AS GAMOLIK 1111(IWKSAk :
fIT'k AS GAMJiAl% IijKOIf S AW:f.
.t.Atrritiuttottopk, táNy. Ai4-rmu,
ílí Kárrt 4mtrkpAutibtopt. S Aw:t : StrkeTi nATpS c AIA cvlowkwE.
PI H4OAAHHOW111% CIIMT11 . P . K'hpH,H4

Ai saw.
61 ili%Ï3

f. 2 v. KACIT* AS 1WKI1 I1'I,T11 Hid prOtI .


HI 11;:tATH (If ASH A
JS:1. KAOTt MItHMTill ASH CIAIA0A1WH Af Ci KM% nptitrrF
Aoa AMHA(1.1A CdpAí S ASH C6AOLIAOH
KS S TWA KAPTI a As COAOMWII Af Hp 011013f,..1,Allif M ailtrk ci KviipH,HM

nppoittAwii matnt.
gk KArrk AS rie,tiTA tflip6KoyA .
gP Kip.rt S AS domiliti lipptiltoyA :
S AS dandA .

21 AS AA1111lA oft6poKoyA

fittinook, 1. roolitiTim mau

"factrà
ga ICAAk noopotztop (sic).
Kilitmg npoptirtm.
KA SKAti npoptina1.
ii itytià ritioptyKSAk.
"AS Atirti
HAdÇMk npoitòKorA .
'AP aKKAKtym tipop6K11.
cozistutoi 11(10114Is.

www.dacoromanica.ro
9L1 `vilvd r Z89
9Y. !Idly .lowdodu
pLdvXyg .9310dJvIti
51, VIIVW 1019d0d11

0 1-131.hVHAt 11.170.1. JAN ILLVAW 0751 SVH &NM?, H4' WN1wHV


111161.31 H1hO1JI.3 im 'HM/h/dJ W3H4" !MN? WC111937 4.1.31hIN 51.39.LifthilMI 44.31h
Alele OMIL.LHeft SY! puow muodelidu
:7,11.1.9H H4' IldV51 ?I11,49 HM 1161,51 04MILLIWIt 5731Cb13 191111N Yds.muihn+
ILLH5123
y, 1.1.70.11. HVW ?.0.1.01.1 Wdp.1 vilOW11) ihSCILL114" WCISJAWEIM7 VV q,LHY0d
11.31 SOT ILLHY9d H4" (9.11Wdp1 H4" 49tYVH,LW 11111 `91m4?3 1.hyli5V W531 SV (1.1.9unzi 91n
Hotly, AwsN 51.3 Amtiou3 HIHIWVm yvi'd wvYy im yvIV :v51! Awsm $1.3 9.1.01iNt.w+
`owsv Hifi 5w53i sym iSii?..h0Y7 9MIXIIIV51 Si/JAHM OYLL7HR.H It/73 v.houo.Loll .Nmy
witou sy m3ylvcd 4, gnytioli unwsti !MN v.i0X1571ILL9.11 NW W.LVOX sywitov H4' ytwl.ds
Hsvsuoxoll Jll wdv vvW pll
Imsot ¡ivy v.k.i.uo 51.3 NuifYoriqj Imwd12 V iroY
swRy »tibia qm -tuarhy 1.hrusV witom 5l '13W' 5lliHwlY wVVAH:L1 vitoXdyid.ixti NY
igYvyX um S$ HSV w.LultoYveol.* .9N11.,13 `911051111 1I11 I1HW NISPH30.1 531 H59 -%11
5%3 JION le 1100h1 119.3 wil4331 SSI? q35N H4^ ILLInuJ9 :
HM 9BONDI
3 '0X31.1 90134,* idvi
`ipuoyu w.koN sy 3Aeley wdyspy siumwmY Nthi u3uotv
ydyli
sy
usys.Louua! : 1311110e swsm 511 I1d.L Otoidu cw.mcloNow t
19.L3811 HM witoN 3111.1H+ dii 'Hhl.LHHJVVW 5W5511 S1 tI,Hin.c1X WHVW 114' 111135H
1 C A HM 54.7 10911 'IOW HIll vih Hillsi..09N ovs313 sitiphmipia SV AHhil50011 7 htl? HM
y Hh 9.1.3H illwAN
HOHOW 7101.¡Oldn Hp1117 (HMH ymicRya `dovutamov `Ivnixduxt 1l1l a.vy
glidN3
inuos<>v3 evq.middW g.V `wdyspy Lim ILLyn FiNv IV' .wdyspy
lyv3uh ViVN H3.,r1A1W 1)1000 013 II.LHHVW VWV3 vitodwwsti %Jowl,* SV
killl 977 paymil.,.Limiv knyusY ISIV5HvwN3IY WOMIT111.3im 001,14 v 511

pith1.3 IIfl viwYtist.d `usystIwsy.L im vdo.9.wida. clovaYom3u + ydyli 'HSVSHVIIVX Ild1H4"


idym Nyomou 87 ILL31142 HM 3.1 IM,MVH 9111Will : t31,01:13 W3014* HM W.Lv.,/,10W -sui+

riVJL sV 11+ vitotivy sv gisniwned um SV `u3Am11y IIIii shmou %rill Hill OVH1t.LIL9
1WHIIMIPUI 91107 `11.1.v.hOW WJHIL7 1..1.31.hy wcly, SV tvyyvvs] `1.-kNododli 1,10wRil

mdovomvv.3 um Idovitismov Yn.o ILLVNIVW,101411 V.114:0VJ V g 474 11`1" 'Hit, 1V (19/17 y


*0141 9007 RN HIHT11.11 : um ALL th 91.3 9.141,11WR.J. 117,7, 1.7110V mun WUY HUH,

vito& doy imete vhum19 wrimm yv sv ipAnnly :


VIONVEMdO'Cr : 114* idvN H3AAAW ntiN3 IV `WIPDHEll 1.1.70.L iVidliV HIM WHM110011 th
SF 1.1,314 'LLYV HM 4.1.1111118d0H SISINIvAlY IOU [13)10111V %WOW-011110%H IHIOVHI42 $11 6117?.1

q.31 sdxfou 101ASIC/11111 FrHALL WIJSE101 11111 Wd9C/SW H4' !P.M.! mitlyN -)uptuVpum!
`9.1.1H IIJ1 sV u31)Av11y us* wily) IV WII7OHMJ HIMOC/117 `rdovony fh SOMIHwMY
Yd01111.4?

Iiii070111HCISH VJOV f311hIlStiOU tvilON V3 i 'iuiwou ido '*rH4 um H? 113 NIIH VAIN
HiplfHlwAAY
wilsy iii)1601 V RV iplimiv HAM vi10007A1* 911101/1h HhJdOsill HVIVAW
`o,L31..hy
HVIVI'Vr 911 wAO.LtM V113 th idVH waft 71I nhLth HVW !WRY II %loll 1-.1* ti+ v.koa.31it1
fY IMAM gfit'Od.L3 wAW4 VWS1;11VN Fl
li1Vi9OILL Z3 %alb ijm 3 wIñjV4I4 wAGN LL31h7ILLH4* H1111%)1 HhAitiOdll
IdAW HHILAUNLH ni dLH4 114.1/ VJH ildVW wds.ump.)$, um `wds.ouivy stUtioti 714.h7
4.3 HIM vv1.33.19 lis.mi+ 'iv! %DIN Ictovtinedodu ody odd.
Oh :
!WV' 171.h7

VH40 irt1ms3n1.1. 1.HWH sN odyw WHiiJ : wdy itA,3Y tenclt.ti y J.LM(UV y SH

www.dacoromanica.ro
vilvd zsg

SN : ovAirm mxwm.3
HOH71k111 uluim.0 Th
omm..Lu!'d ovinnwdou usv
sostuivmY MY. 1 11113 01II'LLH4 Fm 111131.114.V301ill OVOWSH HSV

Snail NM mcinivuutwyi,y) ultinN 94m ysv y.kolnodu wd.vm!Vóiri `vw


um uN OVV1hV 3 HillOHRN iflHh PIEWNC5V3 HSV WI/ pup, cuy 9 H.oVOPI9.1V
SOIC011wMY stl.Luou vrl.hy wq.ny uslyu ortivoltia, V OV 'OHO
u 00Y 1.1.01.1 y HOHINOV cLay ovutuiv piyucl%Nedo,ifi y IYd411VIRISIISILL WI/V*V
OON WIISY W.LVOLL VHNN im v.0.1.VNMAI 13 Sy SN ytisd.119C1313 yv
y.N SM Xl HM 'WHIJOIV
f'h
WM)! NOH W1H4' 511 odivissod.c y wusY `ovte 4.31

Iht1U 11111:1th 9.31 (3.1.3W NdN3 114" AJ.V 1`4110 1.1.11OLIOY 19311,y)
ItiLH4 NON SH 9.* !my
II wiyu HOW 11.1.W%3 WHO5Y119.15 HSVS.MigiN 9NJOHOYFINC
cOVINJAHNe
NtiOVHd 19110VHdIJNO01 OV1.LHFIWA'NLON4' HSV5.1.0011 00V111114.01 ;my WNII÷ H011 Sti

t 'A kelnymv WILI.%31 -12 1).E1 Nyll R.3 ovlAny ciLyoLL ltoy scuA,Isk `yt1HwAo mu vvitonwp
mv.koLutuis y usvsuwAW 5t1.1.39u HVW '0111%.0110 01:;099V3 mtiovuul..Lvundvui!

n!Y 'IJIIJ3C VIM! 54 tv.TION WiiVNHM.W ifudym .usvsvow ymy f3 WCillS09111/3 HOY 1911d
mvou10.1.11-SO.L09 wxydy SN 9VS.I.OAIN ..3X NM IhrIS 1,133h ! i,:tovpy sv -wAiY
swot' vidyN ri vsv ovum.0 `Hp.wsv vVvv SN OVIJAHMISd011 du VIIVMCiJ usv sy
11.1.V1103 Nh HOY wH*V119.3 H3Y 9VAOHSVN3 liph/IN1HJ.30VHW ;du gum j HdrIIl4 vv!V
wuyodJ v I.I.VHWO3 OV3.1.11iwwxrdsw4- 9dOVIIU011 v}uHrvu Hsv St: R.I.VIIWO3 SWV

HLhtiIIOVONNCSV3 H4 9VO Sf3 JIiH9WS1 HN VC1S.LI1 vSIWN ,3X


II Sd.I.11 ri.hy HON SN wO3 WIIVJOV V W OHO ! A v.kuy5i vtlov!hy :
wory irutv ¡NON um tiOVIlhiy1CiallOviitRINLN S.LHJIi Oh IfilV(SNOI1,1 y IV ud.on um
V ;V :1.1101 `11430VAI* iim 113V.Y O
%N HNI) SH VA HJ.Oh VhV HI/S.I.U1ON3
WHAM!' OVONVV3 IISV nmV H LVrnU Nth %3 SH HON 111411 RH u'uou tub wit° !htis

II 'si
rv.3x nisv iV 1w.vw
f14.14h
Hill uiti MYHAJ.IihOH Ovoluy
W HIVV HSIPEWNLV* 11.11V1II1L3HEIl wds* 4
: !h dvwNVW

OVONV WIINVI1
HON m vzsyv
O1V-a,

HSV SOSONW40Y SH
HSV s!s!ulymY whoN rh*.un NM
OVOVHE SV

.J9 NM *YOB : Oh
011lyS91%ChL y mil v.011 9YHH.1.1h '13 SH O.L 411ItIONEM.V9%3 M.

WHEVVN9.3 1.1.3T (voly 1fPl.hy 9WSN HON HAM HadVIliti.L'IN HIM*, Nwredmy
NI1V31 1111:1y Hin ienvy ulnvsw mwsN Sy 9.LSHIef1 H I.LVSW IrH
HdOSW !";' yu4e,
VNWSN SH HMIS L '4.N SN f 9.1.V1MAI M.LVill HO !INV 931)M 11423 1111 Oh let

1,1.1iNWV 9WSN NIYHNI.N Sy HO 9.LVIN ymy gniWAW SVHSi liaL304? m.Lytt wthly
AV HSV
9IVSN WHAM H,LOh 5100V1'4XtkIH&L%11 9.LW9.3 1OltidN3 .J41 W141 W11.1/ 1.1.3VJ
%%LIN 114" vohll gi.LHIVN WIAOVN i.vwSN vi WOOY : ,3)1iim Odyu3
Mph!: f1.11.V MYHMAN hH wusV WCJ.L3VON OtitiN3 11311A1W 1.1111 Th! ouPL.Lu!Y
ssp tymy (uci.vw .90 scimpliV W3N4" OCiVir MWSN SV HINOYANC SN OVIICJOSIA1 HID SN

;Mips Nuiniv ñvitiOrl.hyY I.LVALL 1.1HSVOY 11 114"


SV pi4..3

scu.kpoxrvg ;du otitis


upddipmid.m.us utmsp3 iiuthi
mv! si%vsN wmrl- V -01 tl.hy
1.1.V.0W 140 ist sl.v md.ust"A'.1%* !du !pow :
X mwsN VA OFEWI4 HOY

upd!sw uci!sw d.vdsm V uswcv VPJsN 9.3 WN3yli WOW Oh


-H4"
91.119N SI! 9.LSN39.11 4- mivw A
pliwcisN idyN i3X. VNOIJI.31 V3 um
9V,i0;17'Ald%11

A09.3 WWI+ im9.1.VC,SN '9.1.M143 NYHM.NW5 HNH*3 win)* ,LN RI Nudisk3


V.11 VVih ih
JAN.3 AM NIVIIIVU 10sw .4z 4 vAoliwniV Ifnivu
1 'N9 sti.Lupi 11.11y Olt-UM SN WWHNII WIWO&L 9W.TION OVOYVAll 9/10VH/IS9 9.3 WIIVIII%114'
IHSN WfiR1 HOY 'IYvI11I dOVHM.d "4.3 '4.3 sH tenysv Oitimm S11 swouivneit
,u1 upedtmc i wu'n mc19v doslisiX I HM 1.1.11Y/19-.11 NM AN y'nuu'it[o]dm sHlov V3IPI
011 lph :13SYV Y WCiS* H9111t1 114
9A1VIIHVB `o Y 'HIM V vdved uwdy
CZ
IL9Z3

www.dacoromanica.ro
178 PALIA, 1582

IlaPAS KS WCTI MPHA' KOVM cti,cirp:k npi Strk Ai CrIt IVItHASILX WhTi, Á. Ai ,KHAOKH
411TIS 411 KA 11 k :KHAOKiCKk, HI A WhTf, Á, Ai mSipH, ruh, 5. Ai ikkTf. mil N. Ai :OM
CKSAUlf. 111 A, 11. Ai Kali 411 KAI'S HA0HiCKS, unii AWk;i1cit u. 411*(11110111frif AS-
osof Kà aqta Hai TI MSATE C'h 118 irkitHm iuil H6H 161tTAi 411 TPSH 11111 ../%11 C541
Af Th., 4i Cit aCEIHTHM KS TO:1TX ail liAL1 CKIIIIIITSP A KCIi"" SH qf A:1 fw. i1.A-kKa

Kwm KSrioarpi KoA ASH Au/Awl:11S Hoir CitAK 4HI1CTHAI HSAL1H KS till*A KS Kalif ¡AK aS
AltCATk H qf SAASIPM 11t1H Cit ASWM KOi" S1141 11:1 ,O,WPOSAKOH Kit ObLYtTl%

HAHHTA ASH al1T.Y. 4KY. HSA1AH SS FIK TWKAUIT MAAf A. Hi TS AWMIIISES


AflArk *TIOAk TlaS IC 4HASA1H HIS% H KS AkOrt CiSHTb. SA TIIS :

ilitiaorrAKS inh Ai i.i nST-kpirio pow ESA; oVrakmh THIll Ka Apark 11191.111 -
[T]fAf 116CTpS, uoui MI1 Wall rpiiini1,H WH WhKAT0U1 HEIIOTP*CH 411 liti/K[H] 11111 K1MH
CASH HAF TAAL ÁCKSATXHI MliKS1:111A 4ACT2F. nStorrk ASHK,,kAihl KoAHTSpa AgSASH CdS HT11,
411k WI KS p0A WH KS 4$0A0 CSIITIt CHT11 HILUfilf Vitt;

f. Or. KS A% ILIA AOi'H AWAIIIESES UM KS SHiSTOPIOAk .11ZM0ItH 11111 KS rkK14111111.011" Ags-


ASH CiSHTit iS TopAaw KHCKOHOIP litiMAMIIHA0(1k 4 ApA-kAk : uiil KS
Xipth II.jHk. ritionoKiAShrowoak '61-rstirr AS 'XC' .1.11 WOMB CAP KrkKA11.111 k Min( IIISASII
3AKA1lK (413 f M AACKAAOVA Ai AlaKX1114. iulKIuSSH, 111H KS KEIHH W npono-
KiASfrropovA GKíhIrFiïUI 411 6 0.11110" i16rOZSASH, 1111i KS íIK1î HOTp0110110yA KAIIMH1,111fH
XflifANITiA. H0VA1.4HTpS 11 A wirrpS CK1u11TSIH 4HTE KT WKSSAlk KOVN TOSTf
AllAIKIIM aS 'HA 411TOS KSKXHTfAi CAltHHTf :1 ASH AWAIIIISFS iISMlH H611
1113 f AHMEX HS 21110 . Elf HTPS 'AM KS map mS.tKA% ci;05cem Air] Arpin.%
iiiui PIP 4ACKA, 111A C146*CKX 110 AHMEX paimxtrkcKx, g. KKIII SAF ASH
Munich n¡ipwKori . wI naT0S Ci WAX.lTKFI. ml SA11,H rip 116411 WhIkKa 11111

Af AXPSIIM KOW *(3:1 111,HAOP PSW111111. ml rruîi 11111 HS HISAFKAlif 11,11 hlLiTuli1AK MAI) !MI,
K.1% Ki 1411 KS SAFK-1411 ti*A:iMA KIICTHht010 CS$AFTFCKk HOA APAPOCTI ASH
AWA'HISFS FIKOVCTIFIHT11, HAS I:41X .tHTtiliCk AVKIIX Ai 4'H1,141k, i AVk 11X rp-k frh-
KXTO:1CM, C91 KÉRH S$AS hiKA rphhIiHTK npi 5 01310ASH AWA'HS KOVM K11 ¡Alt 416 SAIK%-
p.T.T8px Kit HS i KS KOi HOtiCTfitirs tiqt r.i1JFIFIN, narrp8 Thia 4iTHHAl& TORN KA(11
4H AVKHAS Kei CWCH EA'e.K1.111,H KO('M WA AWA'HiSfS C.11 RAI:KICK:A npi Koh iM111.111

f. O v. Ai 4' AVIAA AS AWAIHFSiS 4H SHAFAF AS BaiT-kpk hoirmti,Hk Rofigomr. iipA-kASASH


A-kpSHm AH Aq-kCTE 1Vhfi 11,H CKI:111 ti HOACTPF 'ACTI AOW A4T111110, MTV, 111A KCKOAAk.
WASH AWmIllt Ai CAPE. WA KICTIIT KliTtSk riCTH 4)11*1111,11 SAfCS XH OH 10 21 0-
AmsAsu ml 11,141:aH OVHPSI,IfIHH. AIIKOHT0(110 411 It0A1 SiffiCTI AOW WhIl11,11 C'k
n-kprm IIitIbT AwmnisiS KA IBA SAAA'll THE-119H 1111 CKOaTf, Ill 1,1 ArkpVa AS riCTII
4y-birth 4S K8 Ttit al,HOT0010Ak 111A IrkS CKA 4H KiATS1Alt. movATx.. [nil KS 5artH tza-
Mill li KSHH 411KA Alt4HPX CHM 11111 AtS ANISHrk KOW 4ifiti111 pWauulliA0f111 f IITPS 11

Sq'kh1 PSPAII,11 11 Ili AlVmH Sf S.

fli1 4HTPS Mitpli ASH.


Ai 4H AIHAA ASH AWAIIIESfS 'GS IllpLiFIh1K Airti KS Mf AA f 1114101r (sic) Ado a THI1A-
PfA0A. U111 KS A14134111% AH171Kh Alt4HAS 4H (Mandl HOàCTpX 44CTI KitIH iTH IlAk
11111 II f 114111KSPA 111H AA% cKprich KOW 44iiill,HAW/1 WAVhIIH, W
4A:1 .+HTPS AV6111`XpilITAC110 CKSAAIIS mil KFICTUI310 11419W 1lTk. KS110:1111 KlItH *0-
AOCOVA ESH*11,HA0011 uil HAATA IIitKITlIt0h AMA AWMFIESIS 4HTIS qtiCTI KlaP 11,H ev

www.dacoromanica.ro
PALIA, 1582 1.79

GKIlliCSAS 11-keT1 K11011,11 C3HT1: 2iiuii"5, .1-1; I1opó5KASCTRA )(114:


W. 411 LIfTd11 411 Y Etti ;

Dr. Iosif Popovici, Pali:la dela Ordslie 45n, In Anal. Arad. Rom., lit., s. II, t. 33
(1910-1910, p. 517-538.M. Roques, L'original de la Palia d'Ordstie, extras din Mélanges
°fro* â M. Emite Picot, Paris 1913 si Palia d'Ordslie (158 !1ST). 1. Préface et livre
de la GenAse, publiés avec le lexte hongrois de Belted et une introduction, Paris 1925,
in-80, LXXI -1-213 pag., dovedeste cä Palia este o traducere, in parte, dupä Pentateucul
ungar, tiparit de Gaspard. Eleltai, tu 1551, precum si dupa Biblia (Vulgata) lui G. Heltai.
Editia lui M. Roques reproduce numai prima carte, Bitia (Genesa).
Bucuresti: Biblioteca Acadomiei Romäne (cel complet, fost al Fundatiunii Nic. Zsiga
din Oradea-Mare).
Budapesta: Biblioteca Universitittii.

www.dacoromanica.ro
SECOLUL XVII
35. Mo/itvenic, Campulung 1635. Slavoneste, redactie medio-bulgarä,
amestecata cu elemente rusesti.
Cel mai complot exemplar cunoscut [Ana* acum este al Bibliotecii Ion I. C. Brätianu:
are 9 foi nenumerotate, 216 foi numerotate, uneori cu greseli. Cornealä neagrä si rosie,
21 ränduri pe paginä.
Foaia cu titlu lipseste in acest exemplar. Ea trebue dá a avut pe verso stema järii,
pentrucä exemplarul incepe [la p. 3] cu urmätoarele 12 versuri slave, inchinate stemei,
scrise F,;i semnate de Udriste Nästurel (Bibl. rom. veche, 1, 109, semnalase aceste versuri
numai in Pravila tiparitti la Govora, 1640):
GTPAHA CTA 68SHAMIHIO, 1iTriu,8 gpiiiia 116CHT11.
HA fró)ftl HA* alH, fi oVKANycno ItliCltrk.
Mg* MAAS IVICEATAAPO, fi operratrkfiwArtv,
,A,6n03 p6AA, firiCt1P11611, AOSAICT IIIIIHIriWar0.
11A-6 )1SO3A6M11, HITSHI CM Htl limit 1311AHM.
GHK 60 AktIECT nostm, milonir cni;xii AilIFIT.
IIPCTliwit 07.VRW IlbJCOTS, A6M8 CAX allithtiT%.
Ihinini,ii ma FJCHO II XIJACOOCTII IVIACTAIMAIT.
110A 11110>K1 TOM/MO MtipHOI MATIACTRO.
ROMA ficnoogpegificia, 6)61 FS 1161ITIACTKO.
110yliii1CA8 hp CIMS, HO fiCKHAATH CA.
KONA FL11 11*KH 11ÉPCIrl He fiSAVATH CM.
Xpifin-il ILICTSpOA.
Traducerea :
Tara aceasta drept sterna poarta pasärea corbul,
lar pe gâ,tul ei acum si o coroanä sta.
lar In casa prea luminatului si prea bAtranului,
Casa prea vitejescului neam al Basarabilor,
Omul cu toiagul (sceptrul) nu degeaba pe tron se vede.
Deci vitejia acestora e biruinta ce multe auzuri minuneazä.
Tronul, deci, märirea casei acestora aratä.,
Toiagul insa, lämurit vitejia lor vadeste,
Sub el pämänteanului fi e vietnirea pasnica.
Nu da, Doamne, sà se schimbe In pieire;
Si aceastä coroanä a lor sä," nu se arunce,
Corbul In veac dela pieptul ei sä nu se fnläture.
Uriil Nasturel.

www.dacoromanica.ro
MOLITVENIC, 1635

Urmeaz& predoslovia lui Matei Basarab, Domnul Ttirii-Romane§ti, necunoscut6. Bi-


bliografiei, vol. I:

HA KIllirS evicoAoriotni, HAH 11IOAHTge1HK11.


1-0 11/111Te6H finGfINIRIT
-
ROMEIO gAArOAATI10 HA4AMIHK11 H goEso, 3EMAH ELAAVH
3AHAAIMiltitidat H npotiaia.
HIJAKOCAAKHOMS H KAArO4CTHIIOAA8 (1WAS WTELIECTIIA nainfro, ELA4X03,111AAHIHCKOMS,
HHItiMit p0AWILOAVh, HAMit Kit IAA H CAAglirkM ,APAEKTS CAMIEHCKOMit H OWN-
CTKIIIHOMit rasidu,* HCK(11tHO CltPAAC81041KIAMCM. TAKOMM, H HI h 06411M% HK11
T114110 1431:111,t HAM pA3AHKS1041111M% CEM111e1HAr0 H aalllicKaro CI&CA01111:1 :

HAArO,A,ATH, MHAOCTH AIWA, SA(IMLI/A H cnacenim WT wisci-saararo llora, H


FOCHOAA H GiltiCA nawiro ICICCA X(111CTc12 Oyetrh,t1,H0 JfCGIMArk H EIPHK*T'hCTEESEAVh.
eama oyno no gOMICTIlltHOMS Upnroppo palm, eme vkAS 11H41%, ch ASWH CAOHO.
ilsis ors° KSmAisurtn K-h xpnrrfanFrk, pag11 npeqmparo EAAAhlICH M0110 ICI(CA XPICTA,
TOHMAE, Inge H ghillie HOAAHHAAkIH TOrOMAI CirgW KAAAKIKH motro npsaararo, snaro-
AaTTIO H nomotinto HA44,1hCTIKOgagit geMAE10 CHO, INA-kris oyso, ialCW Kit CK0111 gitCeH
WHAACTH, raa,a,91 H 7KAIKAA, HE FIMe )(Aga H 110,4111, 110 npopoKS, Hk Mg* IJKO
1111414 H HAH0111141. GAOHICI raaroato ELOW/A, HAM Me ASnia EIHTAITitC/A, H EMI HCH011t-
AAIMit Hp'hitOf CTE git1TH HAICASAHTE gitC-kr, Migf WT Bora HAMit gAarHrit. 110WHAAAAAlt
orKg H Kp-knu,t ornip-KAnaiscia K.k staw, H HE Mail° WHItIAAHrkC:
K'kArf% laKW uy 03418 trkrAt TanoKoatS spauna ; HSMAA TorAa ASIHaWk T3M0
XPHCTTAHCKHM'h, MIA,A,OACh 111,A,01111EMIHHOMit HaMOMAATHCM, Hit rAAAOAAlt HMI h Hf1430-
KOAHMIt1R1 gtKH g131041ECTAHHO Mige ThIWK 01rrOTOKAHHhIrh
HIgfCHKI)Cit gAArh. flA4gh TAKOKAM RHARiCIA H4M11 WTCIOAS SCO 141HKOAHTH vrpawk,
Mg* WT CHATItirk CArEO mnorotiarrionsimn HAX0M11,11111MH
01rMAAE1111M. Genat3
OECTOMH11MH (Ja3lOPIHKIX11 BOMIHMit nonStpinTimis RK 143AH-
4111tirh gilEMEHAX K1 HAWEMS HACTAHAEHHitirla HAKASAH110, HHIkHhIÇ H HilKAKOME
H Titipt 111414AHtHillliMit !anomie Kris Kctris HHICXK H Kit CgATItilit 11311tIMAK
11A3111AgAEHTIM, CAS4HAOCM ICTit MATH. GEPW 13A,A,H Ii0M11610 110,1,11HM111% pegliOCTi10, H TA-
KOliar0 ASineKpiAnaro &HUNT/A OlriHHAEHYEArk p4ella/11MM%, HO PPIEHHOM8, 34KHCTh A0M8
-mow° CitHtCTit At/A. TAKOMAI H H*KHICit WT saaroroAnkins HAM% H litpHtHWITit
BOAA4111, TSIOMAI flegHOCTh W T*XliSHAE CatIlM134161K11 W CM% flpH110-
MHHAIITEAVh. HAHHA41 11p1fAeMnitiM MOMIIVEMit 110Wil1pMFAVh. G1IMOTI1HXWM W
(111:8

CeMit KAKO EbJKOMit CisT110(1HAH, Adige CH4fg4rW r AMA ASTtHWIIIH OVTOAHTH


11438MtrIt 011'60 CAM CKSAOCTT1O BOWECTREHHitirlt 3%0e, FIAK11

ClIh01rMHOMIHIEArit HC413111T TOE. it HaWIEHA'hHO Kor8 nomaralowS KisAKNIIIT-KCJA


gAM'Oe. Hi Kt WRHATIO Ilf HHAlle HAlleCTHCA 111 mputaxom ghlTH M0111110, pAgg-k TV-
norpaAlteio, cnirkins flE44THe10. Ttaa i H W TO/A EME Kit CHOACH H3AAA141 HI1IFIECIHTH
ClIWOSMEHIH, 110g*CTIt Kp4TK8 EAWEAAS 1111fAANKIITH GAArO4CTIf10 HE 110/113110 CSAHXWM.
RhilKWKIM oynw HAM11 K HEAOSAA*FITH W CfWK, KAKW H 4TO C1till0(1HTH. GI oyno
110Mil MAA1a1 14111C11W W61.14Ht OGAT410111EfCM 6114r0MS npimo;ntiino 114101WICK0MS, Agh
HAlakrie TKOVAILIE Kit 0VAOKCTIL8, Cif H HAIHE lIhJlrk EII W Mt% 1410H311041filif Kit 110-
M011111 H 111,3,0AAKIWAEHIM 118K0130ACT118101111. 110K43A HAM% M$NIA 1141Hi1lEAR4
nrknoAonna cKRapenonnona nameavis tMMITiii VIAKIA011CKA, nptiwgAwa WT pOCHICKHrh

www.dacoromanica.ro
MOLITVEN1C, 1635 183

CTIlAirk, HrAAr0A101HA namit: oynnkvi AtilW Tvnorpa$cno, H HCflWTIIO npniarkwn


W LÇkIli, nphiAoK K1131ACTIITH, A1HE OVromo Rawl. n8AET.h. TorAa Mk! AM,
Cit IrkKHAI'it MISM1111010 ErW AISMEA11., iEllMOHAX0M11 IhKTpYH HEAAr0H-
CON, OKEMIHAVIt 1111M11 Villa Irk WTOOKA utiur EtH TE*AHA fiIrIt3øKoAIt
H1111111,AIMA, II 0 11 VIATHIO I ManSio Pwccho nocaaxowit, nmStpi rut C06010 non Tynorpa-

dmon 11,191H Oil 11;kir1, H nncanTiA oyno WC0611AM WT C4MAr0 MIRA H AW FPO, II W61.11Aiil
VT 6E11111 W 61111M, AO HACTORMI4r0 FIT(10110MIT4 Khncnaro, CHAIHEI1 H*11 war° IhTlia
AlOr HAM 11 AO CSATA H nooqinx-K CTrkHWHHCTIIOII1MKk rAAK HUMS rpaAS
wnomS, WRIIAWK MOANTIVMELI WIN . Hï CH1 Aa Mg% H 11 HECHOAOKIIKWM
TOMS HIHICAAT11 11111 HIE 11 MENORAH H OMS KEAN !COLLIS AISMS, f rW XOMTaHCTKØA H oyc-
T(10HITIAVK C 110A0611 KONICA% Xf1 11 CT 011010 BAArOAATTIO H Torw 11 frbICTII1A 4TEI3E 6AAr0-
1111LITHhIN111 MOMITIKAMN, EMI ASKA liME Kit HOER* 11 (ITIAMI EKIKOM ;KEAAHM, H flOMAEHTE
OrKE saaronoaStinaro MLA HE 110 MHOS'kM KHAkTH IIIH4T61110 raaromo uvkno
ClatIrh III 11 11 S [MTGE/IAN Writ 1111CMEH, TIGI<A H FICKSC HA TIrflOrfIA4S4 C-11 H El* IVIIKS
TVAI0,0,EA F1MEHEM Clt npoTHMH, liArlt ArkCTO HA CE WTAS HEH HO HOKASAKOMit All'hrOf
110M H411111,AEM111/1 rpSA-k, H 11011firkKOArk TAM 0 ?MITI', HroaAcnoto Aanho nnTaTionicia
WA*MTH, u NA13-KANTFICA1 : ri ii nou 113HS(IEHIE KliT(10CTHOE 011110Tflf KAMM.
no CKO HlIA HYPO ME liCII(IAKAHITA MIEKEFIHKIKI1 W/ISA1I1 KSAOMECTKS flOAMMALFIKIrk :
cho Ill MKW 01r60 LI,(111KOKr id Ark FlItCAAOHAllif Ant CSLIISIO KNFIrS, WEI
TfluIHIch, NMI 11110MITKOCAOK HAIM RAEMS10 : WT CEAMItIrk, EHIAKOCAAK-
HltiAl Mt 6011H KIM NAHUM 131.CTO,IFIKIA1 11WhKRE, T4111111 C'KKI3-1xWAIOT-11CM, CEAAISIO
IIHS'k GA SMERHIIKS NMI iIHTSirTH SOKEM*11 whavknimown. Gim cISTK : CKMT01
1111111E, CKAITOE Mr(10, CHAIIIIEFICTEM, FICE106*AAH1E, MACAOCKANWENTE, 3AK 01111 11111

11 11 (JO HAM, MME HAW EMS 1111AKOIAII1IO CASMATII. 06111MM-1k C'hK*TOM-It H 113110-

MIITEM11%, OATS 113AATil HOKEdrkrOArh, 10 ME KrliCli HI C'11 HâAWH 611 rASKOKOIM3SM-


HkM-6 CM% M31110 11 R1Yk chrnacSiowecia. H 11.0r01111 CHArh 11 W HArk Torw
LIAOREKOMOR 11 OMS risMOT[IEFITIO, KAArOAApHIVE, OMITKKI, H CASHMK1 HMI HAW A10111E, Ian° Kid
1110AAOKAAKOKE7H OlfrpOKAAKOKE, PScn, G(116011E 11 liSArAfIE. 11311S1AFrkf ME KW, NMI
Clip& pOAwIch, KAArOrOK*H1141 CKA11101111 IH Fi AYAKO H F1, TAKO nrknoAonno IIHVIECTHSIO
huH KO?KfH MipCIïH, CHANII1EHOCASMFITEATE fiord nionwaNro VI IMF HA SEWN CSLIIM Er0 :
KOMECTEMilhIM H KIIICOKO HACTOMrhh1ii1 6Id HI I HERR% pasSiwknamda CMIUtI. ILHE H
AIAAS 11,-k S 111111K1010CMIIIE AK H 6AarOKOAH Aaplt A410111E, HA FiCTpOWEIHrE
HAKI1 no Clirlt, HHKIXKEAA r011ECTHO KA HUMS 11 f1EACTAKFITII hCHHrh, HE M H11 Tf MKO
OTOOSIO aAHSIiI KLjI1 CTAIMAETE, HK HE6ECHKIK IJKO 1111 FICTI1 II HS AAO0KA11111 C14410 -

mum. R'ItCli 60 AMINO, NMI C-11 Rh1111E WT )TLIA CIATOKOM ASKOAI CHATKIM 11(1AK0-

CAAKH ON 1.11,1110M11 Fi GiiiHOM% IAIISEM11111, K-11 CIII KHFIS* HAKAIOIIMOTCAN.


oyno oycirkAnw MO 6E3110 ?HE H saar0,21,d0HO HigEMANTE, H XSAOCTFI HAMM
id III f IIIIIE111106 FIMA1 EMS ME awe 11 EA*HOC HO ECTli C1+11 fIFIAArAFOILIE H 11A1h1 C1.11(18M111111,11

HAMM 6/11111k1 NA(1111(110111/AEChl, IcLt CKThiXK KAW FIK CRMyinnio-A*FICTKIITEANKIX% MO-


AlITRAX% 114<MAIT>CTK0HATII NE 110E3 MITE. 'TAW a KAArOKOAFITE cem8, MME H Ich 11(10,11E
110AKFIMH'kH11161K HACK FM CHX'h (LISA!' q H ONIS OVA1110?KEHY10 rhTKO(IFITE. 3ApAKCTKSIITE.
Hid ;KE oyno wToaEdAhh1 CTIMI11.1 HdIliIh, RAAX03AFIAANHICTY11, WAIF it'llCialiAr0
quid ii Klt:311ACTA, W6010 II 1111 HTS ughnonnaro ;HE FI A wAcKaro, HAN 11AII f fi Khi BpATif,
110 udC 110MHIM 11361111AN1EM EMAHO W6AAAATN CElO, IVIIHEMATO WI1AC H

AA1106,111110 CEMS, MISK4111111 CIII rAAr0A10, 11 AK11 MI 1111VICTIII IIIITNAVkTE WT HAC CHO

C'h RA10 AMITE 10 Kill wllacurkm CliArIOKAIIiIi HAW EM 11 Er 16AMS EL'Is KiiKli

www.dacoromanica.ro
184 MOLITVENIC, 1635

MHO CO OCT Fl E RC-kK 31MFIKIK rhK001111111 Atf4HIIIU H NCTH*1111111. 411111 H WT


XSAOKII,A,HttlX IMPEL' 11110,4, CitKPORHINA Oro H3HICEH RHAHTCÓ1 H CHSC HA MKS ,HEAtElit
MtAi H WAOKA Hit 344TA N KAM Ill 11 lecTliaro H C111611A, ,A,SXORNKI cero
ehttie
iblo,A, ill CT 11"kH MTH H CK14\TiiIIIHT11 ECM FtWHS. BAATOKAA1111HAA CO H -
HA/A C'hKPOICIIIIA, VkA1C1 TitKMO HOME HIVk OyKIIAIIIMOT 4 CitKPØKILIII CIII,IFt01
A81114 II 111SÀO EXklIAET Í1CTHHHOIO A BOMICTIIIH010 OrTH413110, H HT,VIFIHGiO CIVkT-
AOCTII0 WHAFICT4KA1T h noncelo. Ttm me CIE WT H AC 11111141l111 AtIflOKA HU, 4K11 wTska-
HkIlwWMMEAMITIM ItyhMA,fVkH111k1X, C11 RAM Kit3410 64111111tIM H li*P1111141 HAM CitlVTE-
tICTIEHHKOM WCTAKIITH 11(11M,4,1 ,A,ANSE HE WTHTH HAM tVT M 1 (1A cero, (H M IIIIIICHO
RAM Hit3MONCH 0 KS,11,1T, HE Tit'ITIO KoThltiaticA KorAA TAGIVES 1111THAIONNTH Kit 31MAII
KAMEN Clt ROI4\IVka Olp,OGTEM OVTOAHTH, Hit H HO 110E41110PS roE3ORATeltlfk 1111111 WEHATI
FIPTAATH C*M11111 CH/ATOMS 1ME ICTIt cnoKS Boxato, ItC1,4,4 ,4,1CH11 11S,A,ET1, H WTCIOAS
PA3M110MHT11 I H 11(1111410,4,11TH A4 Kit ASIIIAK npIllwraNYE). fiAAroAapitilfg Or60 Kit
H HOTAIIMAHIH Ilit3,21,AFtit NW, HKI CitO KAM H4MH C rOIIBKOaHRIIIIMS GAAPOAATIt
nperioAATH 440111KOMOGH110418 liorS. TA ME H HAM, HME FICANICHMH H (lARK1 W CHKit
TWAHHIEXC/A, 143f Kit HAM KkKH 11POTAMEHIIKIA, HAMATIA HE MI HI 11TE. A*AtITIMIII l8
CliO Rit KC/ALI:kWh WEHATH HSNO1KIX KS,4,0311CTKS ROW EH CitGAIOAATH Kit FAKI1
AMA, DO WTHIECTIITH HAW EM HE HERNMHTE, 34111 11111HA3AHOK4TH CitAkaalla HIIICTIt Hit
1111101CT4 Hit HtV AS11INtHS10 CitA*AOKATH 11111.11S. 110011EE 3,43141MCTIISIITI, H 0%C-
TRSHT1 NU H CHACAHTECRt.
H3,1,4 H Hit I1lRG NACEA11111MitC/A r(tA,A,* CTPAH It! HAW1Rt AAltrOM-HOMI.

Prefata la cartea Evhologhion sau Molitvenic.


Io Matei Basarab, din harul lui Dumnezeu, conducätor i voevod al
tärii Vlahiei-transalpine si a altora.
Pravoslavnicului i binecinstitorului neam al patriei noastre Vlaho-
transalpine si altor neamuri in aceiasi credintä cu noi si slävitului dialect
slavon al aceleiasi limbi, care mai de aproape congläsuiesc. Asijderea
celor ce In genere ne deosebesc de ei numai limba clasei clerice si mirene-
harul, mila lumei, s'ä.natate si mântuire de la prea bunul Dumnezeu Domnul
Mäntuitorul nostru Iisus Christos, cu särg dorim si ne rugarn.
Asa dar, dupä spusa dumnezeescului Grigorie, precum este hrana
pentru trup, asa este cuvantul pentru suflet. Eu, deci, cel mai umil dintre
crestini, robul prea darnicului meu stapAn, Iisus Christos, acelasi ce si mai
sus e pomenit, al aceluiasi deci stapanului meu prea bun, prin binefacerea
si ajutorul cAruia conducâ,nd aceastä tarä, am väzut cum cä in intreaga
mea tarä e foamete si sete, nu insä de päine .si de apa, ci, dupà prooroc,
de väditä hranä i adäpare sufleteasca.
Cuvintele spuse de Dumnezeu, cu care sufletele se hränesc i ceea ce
märturisim Intâiu, aceasta va fi invätätura tuturor a celor bune, date noua
de Dumnezeu. Am stapAnit dar si puternic m'am intärit, foarte insä si nu
putin m'am mâlinit, vazand ca nu este nicäieri o astfel de brara; atunci
nevoia sufletelor crestinesti de aici prin foamete timpurie va släbi si prin
foametea celor ce se chinue färä contenire in veacuri apasätoare, prin
lipsa pregatirii acelor bunuri ceresti. O astfel de foamete ni s'a arätat
nouà de pretutindeni viind, cleci vadit din pricina impulinärii sfintelor cart".

www.dacoromanica.ro
OLITVEN1C, 163b 185

Aceasta fmputinare din pricina deselor näväliri i fmpresurari ale


diferitelor popoare, ale necredinciosilor i chiar ale unor credinciosi, in di-
ferite vremuri prin dreapta ingaduintä a lui Dumnezeu, conduse spre pedeapsa
noastra i acestia necrutand pe langa celelalte toate, s'a intamplat sa fie
prädarea sfintelor biserici.
Pentru aceasta, miscat de 'qua catre Dumnezeu i astfel de flaman-
zire, stricatoare sufletului, prin umilinta s'o aprindem, dupa cum este spus:
zavistia casei tale m'a mancat. Asemenea i cativa dintre boerii nostri, de
bun neam i prea credinciosi, aceiasi ravna pentru aceleasi avand, prin
pomenirea cea mai deasa despre aceasta, mai ales, zic, cu rugaminte po-
trivia sä atatarn. Am cautat fntru aceasta cum sa facem, ca chiar unei
astfel de foamete prea amare, sa-i potolim truda. Si am priceput deci, ca.
raul a venit din pricina saraciei cartilor dumnezeesti, lar prin inmultirea
acestora, va disp'ärea acel rau. i cu ajutorul din belsug al lui Dumnezeu,
se va aseza binele. Al caror belsug am socotit ca. nu va putea fi altfel ca
putinta, decat numai prin tipografie, adica tiparnita. Asa dar, si despre
aceasta intru sinesi din departare a ei aducere si fnzestrare, am judecat
cá povestirea ei pe scurt nu va fi fara folos, a o pune dinaintea binecinstirei
voastre, fiind darä noi in nedumerire despre aceasta, cum si ce sä. facem.
Aceasta vrere dumnezeiasca, deci care se afla de obiceiu pururea pentru
propasirea In bine a omenirei, aceiasi fäcând fndata calatoria cu fnles-
nire si care si acum aceasta a noastra voire sä, o conduca spre ajutor
spre fnlaturarea nedumerirei; ni s'a aratat noua un barbat strain,
cuviosul ieromonah anume Meletie Macedoneanul, venit din tärile rusesti,
care ne-a i graft: vazand lucrul tipograficesc i luand stire fntocmai despre
valoare, am venit a va vesti daca vä va fi pläcut. Atunci noi, indata dupg
ce s'a sfatuit cu un oarecare tovaras al lui, cu barbatul ieromonah Nec-
tarie, numit Pelagonianul si cu el dimpreuna feciorul nostru, credinciosul
Stefan, numit Sprinten-la-mers, 1-am triads dupa tiparnita in Rusia-Mica,
avand cu dansul pretul deplin pentru tipografie i scrisoare deosebita de
la insasi persoana noastra si una de obste pentru lucruri de obste catre
cel de acum mitro polit al Kievului, Preasfintitul Petru Movilä si cätre judet
si ceilalti conducatori ai acelei cetati de frunte, avand cuprins prea rugator.
Pe langa acestea si daruri ne-am invrednicit a trimite celui mai sus numit
mare barbat, prin a carui mijlocire si asezare ne-am fnvrednicit de bung-
tatea lui Christos si de rugaciunile bine primite ale Preasfintei lui Maid, a
carei dorinta a fost de a primi Duhul in pantecele ei si a vedea, nu dupa
mult timp, implinirea cu bine a nasterii.
Tiparnita, zic, intreaga, desavarsita, cu litere de cinci feluri, deasemeni
si tipograf iscusit dimpreunä cu ea, anume Timotei .si cu altii, carora
loc hotarit pentru aceasta le-am arätat orasul numit Campulung si le-am
poruncit acolo a vietui si a se hrani, a se fmbraca si a se folosi de darea
orasului si in alte cheltuieli de mestesug a o intrebuinla.
Deci, dupa savarsirea instrumentelor de lemn trebuincioase mestesu-
gului, am poruncit ca prin voire i sfat obstesc, mai intaiu sà scoatä la
lumina aceasta carte, ce este Trebnic sau Molitvoslov numit, fiind cea mai
24

www.dacoromanica.ro
186 MOLITVENIC, 1635

de trebuintá cercerárii bisericesti: cu ea se savArsesc cele sase taine, din


cele sapte, ale sfintei noastre pravoslavnice sobornicesti Biserici rOsaritene,
a §aptea Insä cuprinzOndu-se in cartea numittti Slu,jebnic, sau Littirghie.
Aceste taine sunt : sfantul botez, sfOntul mir, cinul preotiei, al marturisirei,
al stintirei untdelemnului, distitoria legitimä si altele ce credintei noastre
ortodoxe slujesc. Am poruncit s'a.* se dea la luminä dupà sfatul i fnvoirea
obsteasch a tuturor celor cari cu noi au congläsuit In adânca fntelegere a
acestei limbi si a credintei. Si prin aceasta lui Dumnezeu, cttiruia pentru
aceastä iubitoare cäutare omeneasca, fi aducem de la noi, multumire, ru-
gäciuni i slujbe, fte Moldovlahi i Ungrovlahi, Rusi, Sarbi si Bulgari.
Alai ales insa, voi din toate neamurile, cucernici preoti i diaconi, atat cei
prea cuviosi monahi cAt i cei mireni, slujitori ai preotiei lui Dumnezeu
de sus si cari pe pa,mant sunteti fiinta lui, a dumnezeestei i prea stralu-
citei si mai sus de ceruri intäleasä, märire. Chiar daca i mic pret va
aduce, InsO va da dar bun, de burla' voie, pentru intrebuintare celor doritori.
Deasemeni, dupa, aceasta unora, prin binecinstirea voastra, sá, li se
prezinte cärtile, dar nu socotiti sO le folositi ca pe un oarecare lucru ph-
mantesc, ci ca pe o comoarä Cu adevarat dintre däruirile ceresti.
Cdci toate darurile cele de sus, de la TatOl, prin lumina Duhului sfAnt
al Bisericei ortodoxe i a Fiului su, intru totul cu credintä, In aceastä, carte
se cuprind. Pentru aceasta deci, sthruitor, cu dragoste si cu multumire o
primiti i umilul nostru nume mai sus pomenit, cäruia Si este adäoga t
stäruitor i numele sotiei noastre numitO Elena, In sfintele voastre ruga-
ciuni, facute cu sfintenie, nu uitati a le pomeni.
Deasemeni binevoiti acestuia i chiar si In celelalte fndruma te de noi,
catre aceste sà le faceti spre fnmultire feluritd. SO tràili. Voi mnsà, straini
de tara noastra. a Vlaho-transalpiniei, oameni de once treaptti si várstiti,
de amAndouti rangurile, bisericesc i mirenesc, mai ales voi frati ce veti
stOpOni dupä, noi, prin alegerea lui Dumnezeu, aceastä tara, luati aminte cu
grije la aceasta dtiruire, zic, la aceastä, tipografie i ca dar prea curat
primiti de la noi aceasta si o pästrati pe ea in tntretinerea voasträ nepe-
ritoare in veci, ca.ci este boggtie mai de pret si mai cinstitä decat toate
bogätiile pamOntesti. Inca, i dintre lucrurile umile la vedere se vede cO
aceasta bogOtie scoate rod iscusit, adica, din fier, 0~6 si plumb, ci
mai de seamà decAt aurul i pietrile de cinste i decat argintul, aceasrá
bogatie duhovniceascO, rod prea cinstit si prea sfant este pururea. Boga,-
tiile din piatra, de aur si de argint impodobesc numai vremelnic trupurile,
iar o asa bogOtie impodobeste sufletul prin adevOr si lucrare dumnezeeacO
pururea o lumineaza prin luming neperitoare. Pentru aceasta si de la
noi primind daruirea, ca doritori cu cea mai puternicti dorinta, aceasta
vota, iubitilor i credinciosilor, nouA compatrioti, o l'Asan', Inainte de a
pleca noi din aceasta lume (deci vouá sä, v5, fie pururea cu putintä, nu
numai, doritori, a potoli cu toatà usurinta o asemenea foamete, cand se
va intampla in tara voasträ, ci si o prea prielnica, imbelsugare a da se-
mintei sfinte, ce este cuvantul lui Dumnezeu; fntotdeauna deadreapta veti
fi si de aceea fnmultili i saditi pretutindeni in sullete hrana aceasta).

www.dacoromanica.ro
MOLITVENIC, 1635 1.87

Multumire, deci, fn särguintä, cu osärdie s dati lui Dumnezeu, iubitorul


de oameni, care a binevoit a ne da noua aceastä bunAtate ce v'o dam
vouä. Deasemenea i nouä, care cu toate virtutile ne-am sarguit pentru
aceasta, de la voi care sä, nu lipsiti veacurile fndelungate de a ne pomeni.
Acest lucru In toatä, fmbelsugarea mestesugului a-1 rdstra In veacul vostru,
dupä plecarea noasträ sa-1 fngrijiti, pentrucä a fost facutä nu pentru a sta,
ci pentru a face necontenit hranä sufleteasca. Dupä acestea, apoi, fiti sä-
nätosi, fiti In pace si mantuiti-vä.
S'a tipärit In cea dintAi cetate locuitä a 'Aril noastre, In Campulung.
Urmeazä predoslovia catre Matei Basarab, reprodusg in Bibl. rom. veche, I, 530-532.
Cartea a apärut, insä, in 2 editii, pentruca in uncle exemplare aceasta predoslovie este
semnatä de loan Glebcovici, adunator (culegator) asezätor de cuvinte, cu ceilalti te sa-
lutti, si ti se inching,' cätä vreme in exemplarul Bibl. Ion I. C. Brätianu predoslovia este
semnatg, de Ivasco Baleanul si se terming., in plus, cu urmatoarele cuvinte:
Ki TOMI 11(11AVO, CIN KIIHS* KMLIJ petuaaori, TOISHNK11, HMI 113.0ANTROCA0111t
IICIIOARIIIIK% &Wen& H auroK1pHIIH Ih 60AA1Erls, rocnomnrh AaoputiK
(In acea vreme, acestei cärti mai sus pomenità,
RIAIIK11111 ilHAWKO fitIAAHSAlt
Trebnic sau Molitvoslov, i-a fost ispravnic, cel de bun neam i binecre-
dincios fntre boeri, domnul mare vornic, Ivasco Bälianul).
Urmeazg., pe 1 foae, Labia cuprinsului (f. O nenumerotatä), dupä care incepe textul
insusi al Molitvenicului. Nu se cunostea nici cuva',ntul despre iertaroa gresalelor tipogra-
flee (f. 216 r.), pe care-I reproduc aici:
GiIORO K1
E1t3/NORAIIIHM W XVICT* WTH,11 H tTIl, H 4CTIITH rocnome, irrSive cilo KI11111,
AINI 4TO 110III*WIHO Kit HIN WIcLJIéTf, MOAHAVit flora ptAH, H KOirkHkA1H KACAIINCA,
NOKINARANTI MSMIOCTVIO CRON*, H liCHILMAAHTI IJKW RItI HA0r11141% ECTh ASK% CFI/ATKIN.
HACK K OVCrKA110 TPSAHKIIIHrKCI W CIAWh. 6111WOC8OHNTE: 8 HI KAEHHTE. 110HIME
Ti18,3,11111g1CM, 41101VkNkl rrk1111111, H cplatati nplICTItl Aa H CANIN apolpFuLa
H 6118POCAOKEHT/i1 01;718411TH CI10,t1,061ITIC81 lVT XplICTA Hora, 6m$ flOAORAETit KtiNHO
Cit CDTH,IM H CRIATIlliNix ASKOMIt, 4CTk, H HOKAOHIHIE, Hit HEVICKOH4A1-
AlkIll K*Khl RiICWWh, 8MIN1h.
Traducerea:
Cuvânt catre cititori.
Iubitori fntru Christos, pärinti i frati i cinstiti domni, citind aceastä,
carte, dacii yeti afta ceva gresit in ea, rugam pentru Dumnezeu si cu ge-
nunchii ne atingem, acoperiti cu fntelepciunea voasträ, i fndreptati, dupä
cum vä va inväta Duhul Sfânt.
Pe noi, fnsä, cei ce ne-am trudit cu sarguinta pentru aceasta, bine-
cuväntati-ne si nu ne blestemati. Pentrucä cei ce s'au trudit sunt oameni
pitcAtosi si cu degete de lut au alcätuit si singuri de iertare si de binecu-
väntare de la Christos Dumnezeu se vor invrednici a cdpäta. Cäruia i se
cuvine dimpreunä cu Tatäl i SfAntul Duh, toatä märirea, cinstea i inchi-
näciunea, in veacurile nesfärsite ale vecilor, amin.

www.dacoromanica.ro
188 MOLITVENIC, 1635

Pe ultima pagina a cbirtii (f. 2t6 v.) este urmatorul epilog, care larnureste complet
titlul cártii (care nu se stie decit din lucrarea bibliograficil a lui Karataev 1), da si data
Acest epilog, nu s'a pästrat In exemplarele cunoscute pánä acnm:
113KOMHYEAA% GDT11,i1 H Ch. HOCH*111fHTWIt H rkKIVItIHEH1EM11 CHATAr0
HOKIIIIHTEM ;KE H Hafr1,11KilI1EM11 fl1eCrkTrItIr0 H 6111'0411CTHKAPO rocnoAapia, POCHOMilat
dIt1T4IIA B.ACOARA, POCfl\HH HHOIKOAhl 311,11/111 OrrpOILLIXICKOH, H InkCirW 110,A,S-
HACA% H n1ioq, HMUHATi1114 611,1CTk CfRi KFIHret MLIVOACHAA evyconorioIrk, OKI ICT6
I1lOAHTKiHHK1L, Ich ROPOCIIACALVIONVls rpdA* AirbrO,Wh 110/110, MHOPOrirkWHHAVIs H HE-
AOCTOIDIMM% (LIKONM TVMOAIEMli ili1EpHMOK1LIMI, FLOgH1KHM., VkTO WT C3-
milpt3 307(w WT KlinAJIIIENTA XOFICTI GFIACA ATAI MCLJ 1IOaLQ,AkHA.
Cu vrerea Tatälui si cu ajutorul Fiului si cu sävär5irea Sfäntului Duh,
din porunca si cu cheltuiala prea luminatului i binecinstitorului Domn, a
Domnului Io Afatei Basarab, don-in i voevod al tärii Ungrovlahiei si al
intregei Podunavii si al altora, a fost tipttritä aceastä carte numitä Euho-
loghion, ce este Molitvenic, In de Dumnezeu mântuita cetate a Câmpulun-
gului, de &are prea pacätosul si nevrednicul rob Ti motei Alexandrovici
Verbitki, In anul de la zidirea lumei 7143, iar de la fntruparea Mäntui-
torului Christos 1635, luna Iulie, a 30-a zi.
Dan Simonescu si Damian P. Bogdan, Inceputurile eulturale ale domniri lui Matei
Basarab, Bucuresti 1939.
Bucuresti: Biblioteca I. C. Brátianu si Biblioteca Academiei Romilne (la aceasta din
urmä, lipsurile completate prin copii fotografice).

Psaltire, tipäritä de Ieromonahul $tefan din Ohrida, (Govora 1638).


Slavoneste, redactie medio-bulgarä.
Numele egumenului -chinoviei Govora autorul Sinaxarului din aceastä carte,
trebue corectat din Silvestru Taha promonah (Bibl. ront. vPehe, I, p. 107, 535 si in indice,
sub voce Taha), in «Silivestru chipurile eromonah...», taha flind o particulil greceasca,
trecutá si la Slavi, de umilintä fatä de slava lui Dumne7eu, iar nu un nume propriu.
D. Russo, Elrnizmul in Bonyinia, Bucuresti 1912, p. 26-27.
Exemplarul Academiei RomAne, trimes la Moscova in 1916, nu a fost restituit.

Caterhism calvinesr, tipärit la Belgrad (Alba-Julia) 1640.


Nu cunoatem exemplar din aceastil carte. Mitropolitul Varlaam al Moldovei, care
raspunde acestui Catechism in 1M5 (v. mai jos, p. 190-194, nr. 18), ii reproduce titiul urmator:

KA(1111* alf c KIàMv Kamexibm8cY.


Kárk KS K6/11 WII KS nolibiza Aómillint34
FEWprH, ROAI*AY
(1MSASII, ,i1,6AUSAY 11.4.01HANI1 11,;1411itri
OpirSpillih, Hill CAKtiHilOpY WIMH. liArk cA8

') Cf. I. Karataev, Onneallie cAammo-pyccienrb Tulum HancuaTanniarb Kupa.moncrunni 6pc-


Baum (Descrierea slavo-rase tipârile ca ¿itere civilice), in C6oplluivi, oTAcIIinpyceicaro
513bnta il C.1011CIIOCTII II unepaTopeK0ii IOM. XXXIV (1883), nr. 2, p. 448 (nr
426), reprodus si de I. BianuN. Hodos, op. cit., I, p. 529-530.

www.dacoromanica.ro
ANTOLOGHION, 189

:ftlifSpCY AH4 AHmKA AlPlACKTi wìi CAOKIII-kCIVA


no di Mild 00AVMACIC.11, KS CKAITISAY thit KS
4AFMHA1114,1 IIlit KS KfAIIIS6Ail ,k6MHIfl1 A811
gioARI Fla/WS, naccmopionY cS*AfIlliCe ,
It1111,111 CAAI. KS CKpHCOApRt CAS at-
CMFHAMY night rfliqtrH Ag cite, Hai as hallo-
mire .3 timbirne RierirdAY. LIIÙ MS THIMOTY
4 cdre riptide. Tiinttiptonei
4S6CIII Ilona Aògirk A114 AkSHIMIACKA.
Wit CAS 411F118MY 4 10.1.1 g Stinf, Wit CAS
0611.11ttilft ittict AS tOx 4 e MSAM. Kvh A'k%
Mt'rpa, 03-141. W paINCAICTHO Kg0,

Titlul reprodus de Varlaam explicd i nepotrivirea, fn ce priveste datarea cdrtii,


dintre Vasile Popp, care sustinea data de 1642 si Tlmotei Cipariu, care sustinea anul 1640
(Bibl. rom. veche, I, p. 107). Nepotrivirea vine din greseala lui Varlaam, care a socotit
gresit cd anului dela Hristos 1640, fi corespunde anul dela Adam 7150, In lee de 7118.
Pentrucd. ne Inchipuim cd mai de grabd a gresit Varlaam la calcularea datei dela Adam,
decal la aceea dela Christos, socotim ca clad de tiparire, anul 1640.

39. Pravila, Govora 1640.


Versurile Inchinate stemei, semnate de «Uriil Nasturel» (Bibl. rom. veche, I, p. 109),
au apdrut filed. din 1635, in Molitvenicul tiparit la Ctimpulung, v. mai sus, p.181, nr. 35
uncle corectdm i greselile de traducere.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne.

Evanghelie invatei Mare, Govora 1642.


Exemplarul descris In Bibl. ront. veche, I, p.120 are 4 foi nenum. si 600 pag. (incoa-
piel). Exemplarul complet are 602 pagini, ultimele 2 pagini cuprinzdnd asfarsitul celei din
urmä, Invataturi din evanghelie».
I. Rosu, in Societatea de mdine, 1 (1924), p. 477.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universit4ii (ex. complot).

Inviitlituri, Campulung 1642.


Exemplarul Academiei Romdne nu a fost tutors dela Moscova, uncle a fost trimes
In anul 1916.

Antologhion, Campulung 1643. S1avone0e, redactie medio-bulgarg,


amestecata cu elemente ruse0i.
Au apdrut cloud editii de titlu; o editie cunoscutd Bibl.rom. vechi, I, p. 128-136, care
amintesie ta ultimele rdnduri ale titlului binecuvAntarea lui Theofil, mitropolitul Tdrii-
Romdnesti; cealaltd editie aminteste pe Melchisedec, egumenul M-rii CAmpulung i titlul
se termind Cu aceste rAnduri, singurele deosebiri fgt.'', de editia precedentd:
TILIAIIIFM il CHKAIIKÉNIEM if(lOnnOtIAKA NienKtICIAÉKA, irSnAltin TOXK 6HTM, I C1.1411.-
111fHtrk upï HatiftlATACia. I gl% Anl.r6AVKII6AH. I 11% a, MOIL t"ti porr. x, higAir.
Cu silinta i cheltuiala Ieromonahului Melhisedec, egumenul acestui
15,ca, s'a sfAr0t intetia tipärire. In Câmpulung In anul 7152, dela na§terea
lui Christos 1643.

www.dacoromanica.ro
190 ANTOLOGHION, 1643

Pe verso:titlului 'este, in xilogravura, stoma Tarii-Romanesti, care Incadreazil. por-


tretele lui Matei Basarab si al Doamnei Elina. Academia Romana are 2 exemplare com-
plete din aceasla carte, din care col mai bun are insemnarea ca. a apartinut bisericii din
comuna Berivoii-Mici (jud. Fägaras).
Cunoscutul paleograf din Rucar, D. Bajan, a gasit in comuna Micesti, jud. Muscel,
foaia de titlu a Antologhionului campulungean (tipul: mentiunea IVIelchisedec), lipita la un
alt Antologhion slay, diferit de cel campulungean, pe care 1-a da.ruit Academiei RomAne,
cota III, 160.680. Gresit s'a crezut cá este acelasi Antologhion dela Campulung editie
mai desvoltata (I. Bianu in Anal. Acad. Rom., Partea administrativa i desbaterile, s. II,
t. 29 (1906-1907), p. 57 si S. Salaville, Contributions ci l'Ancienne Bibliographie roumaine, in
Echos d'Orient, 38 (1939), p. 200). Cu o cercetare mai atenta s'ar fi putut observa ea e de
facturá tipografica ucraineanii. i cd poarta in predoslovie chiar mentiunea ca este un
Antologhion tiparit la Lwow, 1643.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano.

Carte de inveifei turd, Iai 1643.


De corectat numai paginatia (la ultimele foi) 3 foi: nenum. 381 + 116 4 foi ne-
num. (in loe de 3 foi, Bibt. rom. veche, I, p. 137). Ultima foae face parte din tabla de
materie i cuprinde Praznicele lunilora peste and, Imparatesti si a sventi mari".
Gr. Scorpal, Load Cazaniei lui Varlaam in vechea noastrd literaturd orniteticd din
sec. XVI $i XVII, in Cercettiri istorice, XIIIXVI 1910), p. 562590 si in Studii
cerceldri istorice, XVII (Iasi 1944) studiu neterminat.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

Evanghelie invaptoare, Man. Dealului 1644.


Lista lucräterilor tipograflei (Bibt. rom. veche, 1, p. 140) se completeaza astfel:
PSx 4.114984 (sic) ASA GT6111MH CC, rpaA TVItrcSEHILIt.
GT`KHAAN. 4SEqòpSX figaii8" MAIM WilH(11).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

48. Varlaam, Räspunsid impotriva Catehismului calvinesc, (Manastirea


Dealului?) 1645.
Bibl. rom. veche, I, p. 150-151 inregistreaza cartea numai dupa informatiile sumare
ale lui Gh. incai, Completez datele bibliografice dupa exemplarul (unicurn) daruit Acade-
miei Romane de Vasile Mangra:
KirIPTD., I KAI)* c J PilcnSucSAY, 4.110Tptiltd KATHOCMSCSASA, I LIMN-
HiCKY, 4S-KK8T.16,M 119111114TE M IISHTp0130 diTSAY iig, iuA Jlif1)0114SAY
11,5101a1 illOAAC4111. J TIfIlltfiliTA, eil*TO, iíITIA 4V1I'ljd I siirir, CrifHIMilf Milflit tigttie.
I

Taindu-se la legat, cartea are astazi 10 X 16 cm. La fnceput O foi nenumerotate


peste 32 foi num. sus, in dreapta. Se numeroteaza, i caetele (de cate 4 foi) dar cu greseli.
Exemplarul n'are stArsit; termina cu a 9-a marturisire a credintei ortodoxo: «A noa.
Cinstim prea svAnta i prea curata Fe6eara». Tiparul negru, literele märunte (ca In cartile
Mitropolitului Dosoftei, provenienta ucraineana.), cale 25 randuri pe pagind.
Unele Mere slab imprimate: m, 4%, I), etc. Gravuri nu are. Titlul este incadrat In
chenar linflorat, iar la inc,eputul textului este un frontispiciu care reprezinta 2 cornuri
ale abundentii, pe care-1 mai gäsim si in Inzitatio Christi, tip. la Manitstirea Dealului 1647
(facs. nr. 35).
Nu numai acest frontispiciu, dar si literele au aceeasi tdetura i marime in Rds-
puns, ca si in Imitatio. Aceastâ asemanare ma fac,e sd banuesc cd Ildsponsul..., in al carui
titlu nu se aminteste locul tiparirii, a putut fi tiparit la Mäntistirea Dealului, unde, peste 2

www.dacoromanica.ro
VARLAAM7 RISPUNSUL iMPOTRIVA CATEHISMULM, 1615 191

ani, s'a tipdrit Cu acela§i material tipografic imitatio. Tipdrirea s'a putut face cu banii lui
Udrii;te Ndsturel; a§a s'ar explica mai bine cuvintele de laudd ale lui Varlaam, la adresa
lui UdriO.e (v. predoslovia).
Pe verso titlului aceste cloud versuri:
Nu se laude nime, de 'Duna credint5,
De n'are lucrure bune, prea cu socotinta.
Urmeazd predoslovia ce reproducem mai jos. Ultima pagind din cele liminare e albil. .
Textul incepe cu vorbele: «Otveatnicil. Cartea ce sd. chiamd Catellizmus»,
f. 2 r. Predoslovie
Varlaamti Cu mila WI Dumnedzau Mitropolitula Suceavel si Arhie-
piscopulti taraI MoldoveI.
Catra crestinir de(n) Ardealti.
CrediMosi pravoslavnici si adevarati fir svintei ar noastre beséreci
apostolesti, iubiti crestini si cu noi de un niam Romani. Pretutindirea tu-
turor ce sa alla In pärtile Ardealrului, ce sinteti cu noi fnteo credinta, cu
direptatea DumnedzauluI s'a Mantuitorrului nostru luI Is. Hs., dar voao si 0 Pet. gl.
pace sa sa inmultasca fntru cunostinta domnulur nostru Id Is. Hs., iara dela 1, za6 64
smereniIa noastra, ea a neste fiI iubiti Intru Hs. blagoslovenie, ruga si er-
taciune si de vecie dela Dumnedzau ertare de toate pacatele.
Socotind eu diregatoriIa cla pastorrasca carea mi s'au dat dela Dum-
nedzau si aducandu-mi aminte de cuvintele vasului celuI ales fericitului
PaveEl, carele cu episcopir Efeseilor poruncéste noao tuturor de dzice:
t. 2 v. socotiti-va pre sine si toata turma Intru carea pre vor duhul svant I v'au pus Dea An gl.
episcopi, ca sa pasteti beséreca WI Dumnedzau, carea o au rascumparat cu 20 za6. 44
sangele &au. Aducandu-mi aminte, dzic, de datorira cIa nenumarata ce am,
sa lupt si sa propoveduesc, sa fntaresc svanta evanghelie si poruncile si
tainile beserecei noastre, carile sant date de scriptura cea de duhul svant
suflata, dela propovednicii lui Dumnedzeu, fericitii apostoli, si dela acer
luminati de duhul svant, cinstiti s'i svinti pArinti si a toata lumea frivatatori,
-au tocmit Cu duhul svant s'au dat la seapte saboara crediaoasa si sufle-
teased obicina*) a besérecei noastre ceiI apostole,sti.
Aducandu-mi aminte de datoriIa mea cIa mare, nevoesc, ustenesc,
Dumnedzeu véde numaI, cu toata putérIa mea s'i cu toata usardía lucredz
dupa neputinta mea cea omeneascä, ca sa cresc si sa adaog talantul ce
mi-i dat, caudal" vrun pacatos si de turma lui Dumnedzau departat, volt'
putea sa-I fntorc, sa sa spodobasca a fi destoinic si spdsit, petrecand Intru
poruncile cele pravoslavnice a beserecei noastre, carile difn batrani sant
t. 3 r. date difn 1 tr'untalu si di fnceput acelea sa le intaresc. Sa nu cumva sa sa
tample sa fie nestine svatuit si amagit de viclesugul searpelul, adeca a ere-
ticilor, sa cadza si sa sa departedze de acea alinata si cu pace si fericita
curte, besereca noastra cIa piavoslavnicä candai pentru acest lucru de folos
sa vor acopen i mullimea pacatelorti méle, cum scrie Iacov, brat bojiI, fntru
a sa sabornica poslanie, de adevereste dzicand: fratilorti, de sa va Insela

*) Obi nii.

www.dacoromanica.ro
192 VARLAAM, RISPUNSUL iMPOTRIVA CATEHISMULUI, 1645

nestine di fntru voi i de-1 va 1ntoarce nestine, sä stie cd cela ce fntoarce Iacov gl.
pilcatosul di In calea lui era riltacitä, scoate suflet di In moarte si acopere 5, Za6. 57
multimea piicatelor.
Penteacéra, iubitir mid fir, tämpländu-mi-se estimp fn pärtile Täräi
Romanesti, Cu trebe domnesti si a närodulul, In Trägoviste, cu ce l mar de
frunte i mar de-a firea vorovind, mar vrätos Cu oarecare boiarin, cinstit
slovesnic si a toatä destoinicira i intelégerea, harnic, dirept pravoslavnic
crestin, al doile logothet si frate doamner a bunuluI credinens si a lumi-
f. 3 v. natuluI domn, Io Mater Voivodä I , cu mila luI Dumnedzàu, domnul Täräi Ro-
manesti, dumnealur Udriste Nästurel, carele ca un fubitori de invätiituri si
socotitorru credinter c,eir dirépte, in mijlocul altor carti noao Ce mi-au arätat,
adusu-mi-au si o cärtulie mica In limba noasträ romäneascA tipärita.
deac'am cetit, am vadzut sämnul ei scris Catihizmus crestinesc, carea o am
aria plinä de otravil de moarte sufleteascä. De care lucru, iubitif mid fir,
märturisesc fnaintea fur Dumnedzäu, cu firea tiara, ea' mare grije i multii
scräbä au cuprins sufletul si inima tiara, pentru care lucru indatil am che-
mat s-am strans sä,bor di inteamändoao pärtile si di In Tara-Romäneasca
si di In tara Moldova nu atás.ta cà doaras poata ei cläti mima voasträ,
ce-r întâriLi i rädäcinatä pre temelra cfa bund si tare a beséricei noastre
pravoslavnice, cat cuget i socotesc cândar cu aceste minciuni si amagituri,
Cu carile ciarca si ispitesc In tot chipul sä, poatä afla pre nestine prostac
f. 4 r. §i nestiutori, s5,-1 sparie cu märturira svinter scripturi, carile fara de cale
li-au pus si rdu le talcuesc caträ, a lor perite.
Penteacéra am socotit ea am o datorie mare, sä tac rdspuns si
arät stambätura i talcul cel räu a lor ce tälcuesc räu i strämbaza
scriptura svintä. $'atasta nu ca doarà prepuru ceva intru fapturile céle
pravoslavnice a crestinätatii voastre, cà stiu foarte bine si sänt adeverit
cum credinta voasträ, e-ati apucat di intäru si di fnceput, nici unul de vol
cartile céle ereticesti i däscalila i invatatura lorti In numär nu le soco-
titi, ce numai pentru sä arät Intunerecul i neintelegerfa lor, ce au Intru
scriptura svinta, carea o tälcuesc pre vora si pre volnicira lor cum vor,
cum de-atasta Svintul Patru märturiséste i fnvatä de dzice In 66 de zat-
(ale) si dzice : aasta sà stiti cà toatä prorocila cArtilor, adecä tälcul scrip-
turiT svinte, nu Taste dupä cum spune fiestecine.
Pefiteacéra dzic ea tälcul ce fac aicea i liapAd talcul lor cel räu,
nu iaste di In spunerea i di in cugetul mieu sau altcuiva, ce di In talcul
f. 4 v. svintilor si de duhul svänt luminatilor j pärinti, carir dupä darea cea scrisä
nescrisa dumnedzäestilor apostoli a besérecei noastre cal pravoslavniee
au tälcuit si nesmintite noao pravoslavnicilor li-au dat, cu mintea sä le
ferim, cu gura sá le mäxturisim si dela inimä sä le spunem fntru vädirea
ereticilor i Intru 0-Ala pravoslavniciloril crestini.
Penteacéra, tiff miel, fntru Hristos iubiti, scris-am asupra acestur Ca-
tihizmus nou, cu carele cer den afarà de pravoslavie au nedejduit sä
sparie, cu märturiile scripturir svinte, sä vä inseale fntru eresa lor cea
ratacitä. 6--am scris: una, pentru sà puteti sta fmprotivä, cänd va fi vreme

www.dacoromanica.ro
VARLAAM, RISPUNSUL YMPOTRIVA CATEHISMULUI, 1645 193

de nevoe; alta, pentru ca sa va aflati fntru fnvataturile pravoslavier in- Glat. gl.
tariti ca neste stalpi neplecati i neclatiti. Deci, cum frivata fericitul Pavel za* 199
pre Galaténi de dzice: sant uniI de va spementeadza pre voI i wail sa
strambeaze bun& vestirea lul Hs., ce saval i eu, savaT inger di In cerTu
de va vesti voao mal fntr'alt chip de cum am vestit voao, anathema sa
fie. Cum am si mal dzis i Tara mai dzic, ca. de va nestine vesti voao maI
f. 5 r. fntr'alt chipil de cum ati luat, anathema sa fie. Penteacéra si eu, fili mieI,
legiuitura Vasta a fericitulul Pavel cu greu va dzic, cum de-ar fi nestine
fntru voi sa va fndaraptédze i sl va fntoarca di fntru evanghellia luI Hs.
si di fntru fnvataturile cele pravoslavnice a beséricei noastre i cu
lor cele ucigatoare de suflete, sa va afunde fntru eresa lorti cea
rIa, s'ar fi cine-ar fi si va va fnvata alta credinta, macar s'are fi ingertí
di In ceriu, sa nu-1 credeti, ce sa-i dziceti anathema si sa va lepadati
sa vá departati de unula ca acela, ca acelTa 6.am luat dela mosiI si dela
stramosif nostri sant de svinta evanghelie a luI Hs. fntarite de proroci
de apostoli temeliuite si de duhul svint cu luminatele saboarl a svintilor
parinti marturisite. AcéstIa dzic, fiff mid, cA sa cade cu tot sufletul sa le
tinem i Cu glas mare sa le marturisim si, de va trebui, dzice Hristos,
pana la singe, de ne fmbàrbàteadz i ne fnvata, asIa nu va temereti de
f. 5 v, cela ce ucig trupul, ea sufletul nu-1 pot ucide, cá acestla a lumiei sant tre-
catoare, iara binele de vecie, ce vor dobandeasca cela ce vietuesc In
credinta, raste de pururea netrecut fntru veaci nenumarati, si atata sAnt
de mari si de savarsit, cat acela ce s'au suit pana In al treile cerru, feri-
citul Pavel, spune de dzice ca ochi n'au vadzut, urecbi n'au audzit i la
inima omuluI n'au fntrat celTa &au gatat cebra ce-1 iubasc.
Penteacga, fiff miei, fntru Hristos iubiti, sa murim cu credinta era
direapta fntru Hristos, pentru ca sa fim vil Intru el si sa ne aducem aminte
de acela marele proroc Moysi, cum elti au urft cinstea i marirea fmpa-
ratiei dela Eghypet, fmpreuna cu bogatiIa i cu visterele lur, socotind mai
bine sa path* rau cu fratil sal', ce era de un niam si de o credinta, deck
sá aiba alta cinste i marire. Ca de vom rabda toate greutatile i nevoile
pentru credinta cIa adevara si de ne vom svarsi intrInsa Cu pocainta,
vom duce i noi cu fericitul Pavel: cu bung nevointa m'am nevoit, viata Tim. gl. 4
mi-am savarsit, credinta am ferit, de-acmu mi sa crula cununa direptatiT, za6. 298
f. 6 r. care mi o va da domnul In dziva acga a direptului giudet. Masta i vor
yeti dobandi pentru credinta voastra cIa pravoslavnica a mosilor si a stra-
mosilor vostri, care o ati tinut fntru fnvataturile cele Milne si de de
mult, a septe svinte si a toata lumea saboara, caril dela apostoli au luat
.si noao le-au dat, acga dzic cununa cIa de Dumnedzau fmpletit'a a mä'rirel
si a vietir ceiI de vecie si a fericid, carea toti credinoslI o vor dobAndi
pentru Is. Hs., domnul nostru, a caruIa Taste slava si tinerIa i slujba
fnchinacIunea, fmpreuna cu parintele i cu duhul svant acmu si pururea
intru \Ted de véci,
Anal. Acad. ROM, Partea administrativa i desbaterile, S. II, t XXVI (1903-1904),
p. 51. Prefata a fost publicata, Cu unele omisiuni, de P. V. Hanes, lidspunsul Mitro-
politutui Varlawn (1645), in Preocupdri 1iterare, 5 (1940), p. 108-111. Cartea carea set
25
22671.

www.dacoromanica.ro
194 VARLAAM, RASPUNSUL iMPOTRIVA CATEHISMULU1, 1645

chiama Baspunsul impolriva Catihismusului calvinesc, facuta de Parintele Varlaam, Mira-


politul Suciavei editie in transcriere si facsimilatii de N. Cartojan, Casa Scoalelor,
Bucuresti 1914 (in colectia Texte de literatura veche ronidneasca).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne.

52. Thomas a Kempis, Ilnitarea Ira Christos, traducere din latine*te In


slavonete de Udri§te Nästurel, Manastirea Deal 1647. Redactie ruseasca.
KHira Xi's* no-
AmitiTH
fio5iclitio nomotpho noun-kuliem 'KA
kc'ku,-kA ñKAHIIIit, HOCK*Thlia
gill'04.44111111/A KU/WHIM rriNiAk,
el1111111, litikleHH111,111 OlfrpORAAXTH SA
HAAHÉHCKOM. CSIHISMHHH,111 HOECIrkTklat
lunar° ;HAW û KJIKOAKI EV
Oa fi,ICapaRkl. TOSMAK.sh.iiMl%
cgoFrii, iìa fnmArw rhp0AHHKA CbpiCTA
IlacTSpina, KlitOpal'W liOrOAETJ,
AMBAHACKArtV Ha CAAOHCI:111 631fit
riwk lipittfAiHARt. Ha rocuoAapcKom
fix% Tvnorpa*TH 1'kmk A-kAcKom-k
AIOHOICTHIPI, Ai10 ri3Aaciit.
11% Atmo, shlmTia
C7IHYd Aqiia. idp1.13.
¿Ilia iÌiipúaïcAiiRtî, cii4wúc.
Cartea despre imitarea lui Christos, Cu ajutorul lui Dumnezeu i Cu
porunca i cu toatä cheltuiala prea luminatei i drept credincioasei prin-
tese Doamnei Elena, stapAna Ungrovlahiei transalpine, sotia prea lumina-
tului Domn i Voevod Io Matei Basarab, cu osteneala adeväratei sale
rude Orest 1\lästurel, al doilea logordt, tradusä acum din limba latina In
limba slavond. Fu scoasd la luminA din tipografia lor domneasc5., care se
aflä In Mänästirea Dealului. In anul dela zidirea lumei 7155, lar dela man-
tuirea lumei 1647, luna Aprilie 15 zile, s'a sfAr§it.
N'arn vdzut exemplare; informatiile care urmeaza sunt luate din fotog,rafiile Acade-
miei Romane dupä un exemplar al Muzeului eclesiastic din Lwew, precum si din biblio-
grafia ce dau mai jos.
In-80, 8 + 216 + 10 pagini (titlul, versuri i predoslovia, textul, e)ilogul si errata).
Tipar negru, cu 21 randuri pe paginä.
Pe verso titlului este sterna Tärii-Romdnesti, cu urmatoarea inscriptie, in caractere
tipografice ucrainene: '6/16H11 liÒ/Ki610 /MUM) HMA111111£1 VITON/Ix (Elina, cu mila lui
Dumnezeu stiipAna Ungrovlalliei). Sterna (o mai gäsim si In Triod-Penticostar, TArgoviste,
1619) o aquild de gatul cdreia atarnä un scut prelungit cu o cruce pe care o sine In cioc.
Pe scut sunt desenate 2 cruci suprapuse pe un piedestal. Deasupra stemei e coroana dom-
neascd. Totul e tinut de 2 lei, care stau pe o terasa (v. facs. In Revista p. ist, arch. si fil.
11 (1910), p. 318).
La pag. 3 urmeaza G distilluri de laudd catre Doamna Elina:

www.dacoromanica.ro
IMITAREA LUI CHRISTOS, 1647 195

s;irOMIgligrkilwtri HMO 11114dAHHU,H


AooAku1íí 1.5it* IK rkr11EHfflHHIH
tlaci ii nioort
fiÁrOAtilflik ÎiLI,H, AH110A/HillHOH.

1113111Y HU CV' Osptcniii piiiHocmk


KI11116H6CHOE taro A103 ii(11AAtiriiiMil
NitimYe finnYme AiCHW nommacAriiii,
II Toni, lifOkKAOHHW CHIOHY CQ Cr61141'1K1MH.

111.1111Milli RAGA 113H8Pill11,


CAgillii1ClarW KY CKTS

011,0CMOrilikix Or'60 fflG, M8Iï, A6BARMH.


ilÁrOAtipilltlx

A tot bine cinstitoarei stäpanei noastre,


FacAtoarei de bine saditA In toate lacasele;
Cu dumnezeiasca inspiratie, care asemenea
Cu bar fmpArdtesei aceleia cu acelasi nume,
Aceleia ce aceasta cruce a aflat, acea rdvna, pune
Prin purtare de cruce, lumei propoväduind :
Vieag celor fntru Christos la drept a imita
Si pe urmele acestuia neclintit a se tines..
Primind fructul färä, de crutare istovit
Imbräcat In haina de podoabA a limbei slavone0,i.
Pentru aceia destoinici de bàrbateascä virtute
Cununi de multamire nu pregetati a-i fmpleti.
La p. 4 liminard (facs. 34.) si pAn'a' la sfärsitul acestor foi urmeazà predoslovia lui
Orest Nästurel catre Varlaam, Mitropolitul Moldovei (transcriu dupä o copie al lui Ion
Bogdan, facuta pentru Academia Romänä,),

11P6A0G1IO'1ie,
11136'60GgeliI6E111011/IX I S sro fisspálinomS, ripmSmirkihumS,K1 I IA/ xWm-k
l'EHA gapnáamS.R5iii rcwroAiimito, 111111111130110AHIII0y @OykiblICK0A113, ñR`hClifi
iVIOAAAHOCOM HiMAR1 SppaillOV, THIA'klitilfAISHil I CROEMS au,* fi EXPO,VkilliA10, ¡IMO
A6At IIHCAH1161/1, pilE0A*1111* KAAHAACIA, litiA011,111111C/A riii11111.

KHAHSHH,8 oVS0 dio, lioApamáNTH, I


aittillifi Hit ¿vkiiomS HOC/Ali1810, iKIfil3AA-
1110SA Kit pii1C110Tk ii Ilò 114ChtliAil 114MEHORAMH CR1

MHOPHX oV60 EIAHY., ij A2i pii; I ,i1;1ilICTILI 114 AOA6' MAUNA Kariim-Im8 ff
winpaohitmS, Ow' Hit fiCI111111H8 1111-1K6AHSHO TpER8IA101110, aílitirWHifKpEMthf FlAm I CT/a-
/KAI-WSW, rIAIuIEcmKI4 l'ii10 EC% 1141118 SIFMAfo ht3Kili8 : irA21 11 I Ilò
Cris414Hti111H, IIOp4IcEl1H8 oipK f1061MAilitiS.
fi I HAUIHMH H j firapamcittimii
hiskiK8 sKiie 1[118 : II1VkHEHA OKItI nIiCmh, MiuH cit 010-111AAH Ci'1141'W

nomíguartv AOAH 11110rHAWBY 1116A*. afRO HAIIIHAM C011,11,i TOAA


EItIKUIHMH KOPH-ICHIFIOKAHH810 il Crit iìirku 11106'llrk fi
CEIIHSI (W)CrlidiWkilWfri flacTphimit Hagluniitt) nóximo. I lIò HPIMIHH ?Kt HiNiti4kS1, irAA

www.dacoromanica.ro
196 1MITAREA L1.11 CRR1STOS, 1647

IHÓIIicKTI gi3pacruY AGCTFrHSUIH mu, AA(16-Irsio ii rninASto PAmcgoAls, ArIA


181111.071-1CKOffiS, HAN 17.,Evk cloomioms At3gigg, e cpFH i)EArit

/MCC( A10-1EÓK% TJARKW ed.K0 Adds Ri Cv iiifkAri, 'Ifni, I KR 01C ii a C111711H 116-

&MICA". 1:06110111:1/A KkKIE, 116Iii110 fl Aii1140, fISSR* iASKIKA

ritSmiuilc AL AoItAngt ApfffiSmucmil ilacinAgruign, A' J cxAli4AS AARHUS, Cogt Oir60 K1


.48111.KA I AlOSKii mtiorwilámiSio, pam,s,irtuerw cc moorti, cpila cileirmam
KHOKÉ-11114A (NCO KR aCTIIIIIIS)
e HI ír,uIIIC1tIuuuuhIJII4LKiiroo-
InEACCAOSIE, CPU, II11 LISCTArtV ¡NI! CI

4. / ec'kmH Aonvrk ri c-
SERCTSA-
r. 1.npfwcfifiliftinonit ....,
HAP V giumilork x<1 fl
A Fro pi ¿Gil AMMOMi , nif4dApbriult447KE gt3.I Rniuw,cx1;ick,840-
W 9 (T1 rt IrZlioi9 /wit., r el , gAIAAfAka IOWA, 5\110TpirAi- IIIIA 0\10-
MITH KAPONSKOAil.TrAà Taal

, .1
EliSiK 6 A rorob Ami if f vomponoArtmol
-- m IX0A6Aiifi(OAN
' e 61:m8A(1A101pArIV
CA/IA(410MA, ti UM IA
' ., .. 4.. , ivt, i. II iOCRkTi-Juli iIIo i., 11)A10-
3f mAA% AaMenn/V, if n Ar-Vnuji ms17K1
, ,
iI PO LtIIK,a.;
rbor Hi 11L,II4ri' M. CA roArr mi AK . tiMF AoArt Hit, A1611 TS111111lial ii0AU1S
...
TIM A titit,tti , pAcoArrnmrt It AAMeNAC As
t '
p AkosArntrA rnf ...rTtr6 .
KX11-11illa1SKY C;I;w,
C1A, CvEi0 61:60 Sal 6.-VA,owkii-
,
Eincitpl ovso chi, (A; KA nomArzAn'in., IIIAA AO.I* KR
I

0.113SAvklao,

MOCAraiegre , 'A ?Kt ti-


(NOfI Cum/ KSIÍCTHHHS KZ
3.3;1 if ArZArtflOrTli. /
/ 4 us., Atc,-,No IS 4. ti no s y , ny. .
8 (AL/ I- il If A-
i;Kfyçi ii0-104,1611111
3AA:nom ,..., , . s, , CS-1
%.-".111Ti1llilika
4 ta f Neff Lniir A Ale Lori ribt;, WAN ecrn IpaiA (Commit camaa Cifii RI-
.,.. / 'C q , --, ..-7 c7 I, el ...I.
W1010111 yCCI 59fAeirli 7... LUI Arb' AA 9 ini Amu
0,rifT1FIMA MtfrtZ: :140i4/ PIA.111; SA AANf -
e eV J..,,
' mtgamil qAcTia),
JILYCKIS
eTyKS3S-

A41 PI nAnfAttIJAVM3,5ftp 6r6P1(iT/HPIt1V NM-. excragA/AT,n,uiS gx ciagom,


IfOIASPICf 4 PIPS FM.Vii,LVYWKArVist Seflotlf MTH I IiR110,R
a i
ApFMAporrti ) P*A-Viiirauf
MA ri AMÁNIIVI, NALL;CMIliA r An" OAQ MA-
, ,A . e %.,1 (m6tio cat oSgS.
cony Sr& ISALLM ?lr MAN ,bliiil : er6 a n
. /
no cpAin CrifAMItfin , nITIMMS Iyn4 n
-.., A A AomogoJ TOA OcorvAxito-
gf ii u.kA uiiïiNisg,A, 6-vm

gtl('V%%S 11 COTO, liNeTgiiiilidA


tlipacT:Atitv J otivKICSIIIIK cia
pagiltimAx, A uuirii rialo ma-
34. /mitarea Eta Christos, Nun. D,a1u110, 1147.
1101tilato, 1:IKW A4r1
Ineeputul prefe(e1.
cASKitiR

Restul lipsezte In copia lui I. Bogdan. Formula de incheiere o reproduc dupil Rev.
p. ist., arch. si ril., 11 (1910), p. 320:
RAPJCillhlilirkrilliel, J TKOirtV KfOl151611,11111,11'w 1464-
3ApARCTRiA WO,
filiNCTKA, i'VGÓRii'W eIpcín1 pAginisfAirkAmtil
GlpfC111-1, iiAcTSpiA%
Kr1146111 Aoro,o,f, OC,-rpog,KriicglA% MAMA.

www.dacoromanica.ro
1MITAREA Lill CIIRISTOS, 1647 197

Precuvantare.
Prea sfintitului si de Dumnezeu alesului si prea fnteleptului in Christos
parintelui, domnului domnului Varlaam, cu binecuvantarea dumnezeeascä
mitropolit al Sucevii si arhiepiscop a toata tara Moldovii, prea cgldurosului
viu stapanitor si binefacator, cel mai jos iscalit, ca un rob inchirandu-i-se,
ii zice, sg se bucure (11 saluta).
Cartea aceasta purtand frumosul titlu despre Imitarea lui Christos si prea
vrednicä, fiind a se numi cu toatg dreptatea aur adevgrat, de multà vreme,
ca sa zic asa din anii copilariei mele, aruncata si prafuita in casa noastrg,
ca un lucru ce, In adevar, nu era de nevoe nimänui. a fost luatä de noi, din
vremea aceea, adicg din vremea venirii neamului Sarmatilor') In tara
noastra, and dui:a lupta, fiind batut si biruit acel neam de ostile voastre
si ale noastre si ale Agarenilor, fu prinsg (robita), voi mama cu copiii
sai, a acelei prea slavite, si prea luminate case a Moghilestilor. Pe atunci
mi-aduc aminte ca a fost adusg de catre ai nostri, cari au fost acolo si
au cumparat-o impreung Cu alte cgrti si lucruri o prea sfintite cap al
pastorilor i Si nu dupa puling vreme, ajungand la varsta tineretelor,
am capátat asa dor in inima mea, multa si caldà si de Dumnezeu data
dragoste pentru limba ramleneasca sau latineasca, noua vädit fnrudita,
astfel ea In minte si in inima nu mai purtam aproape nici un alt gand,
decat sa invát aceasta limba, noantea si ziva, fara incetare exersandu-
mg. Pang ce seful intelepciunei si datatorul de inteles (de pricepere) a
binevoit sä, potoleasca setea inimei mele aprinse de dragostea piing de
flacari pentru (aceasta) limba, printr'o deosebita deprindere (invataturg)
inteadevar nu numai din fntelepciunea cärtilor scrise, ci si convor-
birea vremelnica si nevremelnich cu toti cei ce o cunosteau bine si in
chip natural (nu artificial), fara sa-mi fie rusine. Astfel, cu ajutorul lumi-
nat al celui ce povatueste pe tineri (tineret), din ne$tiintä. pe fncet s'a
ridicat mintea mea prea tampita, (si) cartea aceasta, poate ca una ce era
mai potrivita pentru intelegerea mea, poate ca una ce era invätatoarea
cea mai iscusita pentru a imita In adevgr pe Christos precum singurg
pe sine, In toate cele pentru ale ei capitole, se aratä, piing' fiind de Wall
intelepciunea cereasca si dumnezeiascg foarte rar era pusâ la o parte
de mainele mele, pana ce filosofia ei, inspiratg de Dumnezeu, patrunse in
mintea si inima mea, unindu-se cu iubirea statornicä de Dumnezeu, si
printr'o argtare dumnezeiasca2) s'a inglluit ca aceastg mica floare de aur
sä fie infatisata lumii In limba sfanta slavona (asa cum a mai fost tradusa
In alte multe limbi orientale si occidentale, dupa ceea ce am auzit spu-

1) Se'ntelege: Polonilor.
3) Pftnä. aici am urmat traducerea lui Ion Bogdan; de aid inainte, exemplarul vazut
de Ion Bogdan fntrerupzindu-se, urmez traducerea lui P. P. Panaitescu, ca.re a tradus
prefata, duph textul slavon din Crestomatia lui F. Buslaev (v. bibliografia mai jos). Com-
parAnd traducerea lui I Bogdan cu aceea a lui P. P. Panaitescu, observam ca. Buslaev
a dat numai fragmente din prefatà, omisiunile gitsindu-se, in schimb, In textul i tradu-
cerea lui I. Bogdan.

www.dacoromanica.ro
198 IMITAREA LUI CIIRISTOS, 1647

nandu-se la multa lume i dupa cum eu fnsumi mi-am putut da seama


de aceasta).
Am fost fmpins i fncurajat pâná acum de influenta iubirei mele
pentru aceste cloud limbi, adica slavona si latina. Traducerea acestei Mid
carti de aur, zämislita de
mult timp In mintea mea,
ra
ca un fruct arzator de
A dragoste, a fost facuta
pentru folosul oNtesc, ca
pentru al meu per-
sonal.
Dumnezeu cel a tot
puternic, care hotar4te
once lucru i a1cá.tue.5te
./r
icrtmrA A ,. , I.., totul spre binele lumii, a
TAW
4 i -
wrioApAmArim X A
-
A binevoit ca aceasta carte
folositoare sufletului sa
fie, In sfar0t, Imbracata
. "'7 ,,
il V:
e t ./
NI

5' X NY fl. ClyallfrrieniX. '"J' in timpul de fatä In haina


slavo-iliriana, biliuntrul
e. ... , 7 . a v.1 0
lle e Art-esey,%ti ye pi rn ,,,, rt.
A, tirPcti is rx meu, prin adevar, iar nu
tin. it ',rim (art- trtf{mb, , r'",mrt. .1,,,,""_" prin tiinta umana, pen-
...was ,, , rn2 truca este o culegere de
re,/ . eviik(Vrra (A015Fr4 )4. I:4.'1,111U
I, ....
HAMAAI; f Arir A , LA
1 fntelepciune, o creatoare
, 0WttSerrrg
dr
rrti) Pi fl`...
sr A 1 a binelui, scaunul duhu-
gm rre.m AWAFAArb, Alp VT( A, firrrytimr- 10 lui sfant i un propova-
114fTitif A , Pi^ tri1J arr ea tAif', en. 47 duitor al cuvantului lui
r, e
. A e ,. Dumnezeu creatorul.
rill fic.o, li{gAISmrpWf A KO AM f wry,' Pi+
.4 On I CT W P4 $
'. .... f
/Ur alipArCif A A OS 6f 6 wruicrcru
.., . . i
Fii sanatos Parinte al
. Ic IKrr Parintilor cel prea bine-
n Or Aq M A Jr,, rriif ,,,
4, .... ok# .... 4, ea " V I.,
facator. Al prea Sfintiei
oy,f(t1.1./ Xi '...11.;,* I y v Pi', ,A, r7frtoY Jyr ry...
Tale, de Dumnezeu alesul
A,,rtff Mq ; 11 Mr( Xyrg XIS(b M 44',4 FS!
c
,
--. de ambele parti, mantuire
cauta prea iubitul rob.
I1 )thisflz Orest Nasturel, al doi-
rhanti lea logofät al 'aril Un-
35. Imitarea, /to: aristas, M4n. Dealulut, 1617. grovlahiei.
Inceputultextului (p. 1). Celelalte foi liminare lipsesc
din fotografiile Acad. Rorrane.
La inceputul textului se afla titlul cu numele autorului (facs. 35):
eonfhi K6rvin13:,'
Mira X'. rAAKA
liomaacnufil kn.
Thoma de Kempis, Cartea I, capitol 1, Imitarea lui Christos.
Pe primele 4 foi, dintre cele 10 dela sfArit, este tabla de materii. Pe:foaia a 5-a
acest epilog (facs. 36):

www.dacoromanica.ro
IMITAREA LUI CHRISTOS, 1647 199

fil`X ¡GM GTPO*41011/,


Tp611 citAKHmoms, A KESAlta, Sit
RI3KOili,11161/AEAH RiKH, â KHAS8 HaliA18
III1OCK1L101118 1^1 116/111KOMS rOCHOAA(18 ii lloisoA*
Iw MOO* Racaons*, c 1111ECRU010 irtt,
AA-KrOnAtTHkIll srwonongqindi
NCHBÔ,Û HESHEMMOI Afrh?KnKCTRO, ii 1106*A8
H:1 111110C111111110A18 f(Lori-faint:1 Halms
efwzhiaS, AirkrOArHICTItilltrk CAÒICO
& II,iKKH IMCT<S,IHOI1 Y Aflipt fICIVABAATII,
111,CECti1illklia OKA A 110AACTYCA1 11/11/1k .

Lui Dumnezeu a tot


intocmitorul, Celui in sfän-
'4'.. ... /
¿I, w rcvsapch A , , .
U
AliGnii , fijAiirt ti nopmn
ta Treime sl.vit, cinste ...
, .,
laudä fie in veacurile fi .... ^ ..
E7ISE nOtN(TIII K A Ant m C 6I
U MI, lk) aPKE /IF F;b1 M Ft 1 iti( Mr10108ftpHi
cele fArä, sfAr§it ; iar Do m- e ,/ rs

nului nostru, prea lumi- Fir n EIMAIM Al I Arit-trmsA, tirzourfpfri no,a,p/V"


.. ?i_ / . -.I
rA4,s,f./ 6c,0,,,-
...,
natului i marelui dom- fli O
/ ,
, ',AMU/no,,,,, y .-.
_,
1

nitor i Voevod Io Matei ,-th ,rt prf ,, Ill C SI


it.",
Basarab,
.., /y 4
q cr i, / -,
fmpreunä cu Korf ft-VZ ° kf i i A 4( [-A/4i, /APR( 6rIffirli4T,cfm.
prea luminata lui sotie,
vieath lungä i fericitä
e-a 7 y / y
domnie neclintite 0 bi- hrS fic/h triroAuvom,

i/
ruing fmpotriva vrAjma- Hr., , J....... ,.,, ,;...
to'ipcium cairt-ti (AAo-rimo. , 1mb, ,;x5A/AA, ET?
Olor; iar Preasfintitului , .. , 1 / "
c liori,'I ti to/IN OS ,,I,M VI ISM , A K1/4N/SY.1
hostru Arhiepiscop Teofil, cr - / 1111-i'r 4".

zile multe, sä. propovä- 11 F f Vt" AO Ms!? H pfAllii-0. rr m,,,,1 n nperve:ts .- 1


,1

7 ri,f,t
C7

j, er vj A
duiascä cuväntul adevä- Win ,4.f po s 7' ,
EA( If AE, C Ac ty
, - . r-.
rului in bisericele Räsäri- C7-7,..-tff itir114( Ft, A ;if o Altribrh A G A1ctic/06'i H 6 ,tiv
' / .."7 /
tului ; In lume a fndrepta, CT 4
wHSO, ,.., N,ArisAfit,cf Aft, nAarrnfio , H CICCte,
A

a tot puternicele mäini liA Br Arm: nv,,,,,,...,, 9KF 7.1ppiG nn.6 titivoi)?
-;. ,
sl-i fngadue, Amin. ,v,,,,
f-fra,titi I,:
Ai-Jr°,06(rre',""[.
,-1.f v.) cPriak? ,
. , , / _I n c Act°
iniuti , firZ(m011ici1 64 Hiri: tic n ,A6AA, rr, If, rs
bi
ti ....
La f. 5 verso, dela star- E ou,
sit, se allá sterna lui Wrist° ,, -. ErzrfftlAt11,MN w RH
1

Nasturel, cu urmatoarea ins-


criptie (sus): 3111111/WHIS CAM AA n
, rmrea,
M
CA

1
P6HHI1I'60 IIPSROAH111{41; In
parti initialele V H P (D: jos; MINN"
lid thimaah 3AS 11PHAINICHORt
(Semnul smeritului traducator,
U(driste) N(5.sturel) ot F(ie- 36. imitorea lui Christos, Man. Dealului, 1647. EpIlogul.
resti) spre amintire aci s'a a-
dilogat)
Stema reprezintä un scut pe care e desenat un leu stAnd pe picioarele din urmil,
lar cu cele din fatit tine o cruce, cu care loveste intr'un sarpe. (Simbolul: puterea i cre-
dinta bat necredinta. In al doilea plan, este un coif de pone cu o coroana; In planul al
treilea un turn Cu o poarta si 2 ferestre. Taut este inconjurat intr.° ghirlanda (facs. 37).

www.dacoromanica.ro
IMITAREA LUI CHRISTOS, 1647
200

Pe verso ultimei lei se aft& notiffa urmátoare, pe care o reproduc numai in limba
romAnk(v. Rev. p. ist. arch. i fil., 11 ((910), p. 322, unde se de i textul lay):

Pentruca ne-am trudit oameni Cu gre.5e1i nevoiasi... smeritii Proca


Stanciulovici, Radul Stai-
covici, Teodor Dumitrie-
ZHAMO hileC MI fentIAC;1. vici i micul Ivanovici.
fire&Opill g A. General P. V. Ndsturel,

#.#0,,41,
s 11,,lb
0 carte romaneascii din 1647
(Imitatio Christi), in revista
Albina, nr. 10, Decemvrie
ji3O0A'-1
.411111/A
.141,46../40, 1907, p. 310 324; aces', articol
.,- % a fost reprodus de autor si in

iii
NI;
Revista pram istorie,arrheoln-
gie i filologie, XI (1910), p.
316-322. Dr. llarion Sven-
cickiy, KaTZIAOM KI1111.1, .teilKOIllia-
csamancnoti 'Konen. 1908,
nr. 181. Fu frosina Dvoicenco,
Un studiu necunoseut al tui
Hasdeu des pre tradurerea cart ii
.:,De imitatione Christi" in 1647.
in Renista istoricet, 18 (1032
p. 315-329 (arata i bibliote-
cile slave In care se gasea
cartea inaInte de razboiul 1914
1918 si o bogata bibliografie
slava) P. P. Panaitescu,
L'influenre de l'oruvre de Pierre
Mogila archevegue de Kiev dans
les Prinripautés rnuniaines, Pa-
riq 1026, p. 83-84 (fragmente
din prefeta, dupe editia F. Bus-
laev, traduse In frantweste).
Bucuresti: Biblioteca A-
cademiei Romane (8 pagini In
legatura earth vechi nr. 55,
exemplarul care a fost la
1oqcova).
New-York Cit.): Biblioteca
George A. Navrotsky, refu-
giat rus (informatia d-nei E.
37. Imitaren tut Chrtetoe, Min. Dealului 1647. Dvoicenko).
Sterna ILA Udrilte natural. Lwbw: Muzeul bisericesc.

55-56. Triod-Pentirostar, Targovite 1649. - Slavone§te, redactie medio-


bulga rà.
N. forge a observat foarte bine eh', I. Bianu si N. }iodo, Rib!. rom verhe, I, p. 171
175, nr. 55-56 au inregistrat, gresit, la 2 numere bibliografice, una si aceiasi carte.
Prefa(a urmeaza, dupe titlu, pe 5 pagini; ea n'a fost reprodusa de I. Bianu si N.
Hodos, spunand ca are «cuprins religiosa. Bealitatea este, clupa informatiile orate ale d-lui
P. P. PanaiLescu, Ca are un cuprins de mare insemno.tate culturala, dar este scrisa intr'o

www.dacoromanica.ro
CATEHISMUL CALVINESC, 1656 201

limbit slava cu foarte multe greseli, de un slab cunoscator al frazei slave si de aceia
aproape intraductibila.
I. Bärbulescu, Versificarea la noi inainte de Dosoftei, in Arhiva, 30 (1923), p. 197-199,
traduce in romAneste cateva din versurile (2 sau 4, de cate 13 silabe) introductive la si-
naxarele diferitelor sarbatori. N. Iorga, Doamna Dina a Terii-Romdnegi ca patroand lite-
rara, in Acad. Dom., Mem. sect. ist., s. III, t, XIII (1932-1933), p. 57-67, reproduce, cu gre-
seli,prefata slava si rezuma partite traductibile.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.
Bucuresti: Biblioteca Institutului de Istorie Universala aN. Iorga».

Indrep tarea legii, Thrgovi te 1652.


Tradusa in latineste de Petru Dobra, in anul 1722 (cf. Wiener Jahrbiicher der Lite-
ratur, XXV, p. 158-167).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.
Bucuresti: Biblioteca Ion I. C. Bratianu.

Thrnosanie, Targovite 1652.


SfArsitul prefetii in Ribl. rom. verhe, I, p. 206, in limba slava, este gresit transcris
.si socotit ca intraductibil. D-I prof. Damian P. Bogdan reconstitue corcel textul si da ur-
matoarea traducere:
Fit wit g-krkx-h AA 110,ACT% spaTomosit Eamemt; H Mirk CHE Eh CII.11140 11110IIIEHT/A.

Domnul Dumnezeu sä incredinteze pe toli dragostei voastre frate0,i


[prefata estre adresatd clerului §i slujitorilor thrii] iar pe mine mAntui-
rei cerute.
GINN* SKHTIA KCTK*HTE W rkk H mHoron-kTirk nar-hivkaia, Ilkialwe HA-
"6111.4""W" PA"Hrh " "Plig'keTK86v.
Mântuitilor, vietuiti intru Domnul i intru multi ani multe fapte bune, cel
mai sus insemnat plitropolitul stefan, autorul prefetill pofte§te salutä.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (2 exemplare).

64. Catehismal calvinesr, tipgrit la Belgrad (Alba Iulia) 1656.


Datele din Ribl. rom. veche, I, p. 207, luate din editia Gh. Baritiu, trebuesc completate,
dupa original, astfel:
G XT.);r1 I KATIIKII3NISHISASA KS I fillicngtsic8, CKVIATS 13A cii.rk..rInoTpiika
wili.nthicthoqi S WO, I 4s-hpx, ciailipT4ar. (sic) ciiT-h.
La f. 6 r. din caetul
lui cat; THWIt(IATI1 si I fiferpaA n-kf , 1o5" KPH CTOKA.A.k.fiS.
AUVA I Of. I. Airk.
La sfArsit:
RAT Roii
0S.k.irs.J

Formatul 13,50 X 9 cm.. 189 foi distribuite in 24 cacle de cate 8 foi fiecare, afara
de caetul H, care are numai 6 foi de caetul CD, de 7 foi. Caetele numerotate jos, astfel:
11, fi, E, r, A, 6, K, S, 3, I, II, IC, A, ¡ti, II (I'. 6 v. alba), O (f. r. alba), 11, P, C,
1

X, (1), X, CO.

26

www.dacoromanica.ro
202 CATEHISMUL CALVINESC, 1656

Cernealä neagrä, 16 ränduri pe paging.. Un chenar simplu la Inceputul textului


vignete florale simple la sfársitul celor 3 pärti ale cartii.
Dupg. imprimarea Bibliografiei, Academia Románä a avut un exemplar din aceastä
carte, care a fost trimeasä in 1916 la Moscova, de unde nu a fost restituitä.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne (dar dela d. Virgil Dräghiceanu).

65-66. Dosoftein, Mitropolitul Moldovei, Psaltirea in versuri §i Acatistul


Maicii Domnului, tipArite la Uniev 1673.
In mai toate exemplarele vdzute, aceste 2 cärti sunt legate la un loc.
Pentru noi exemplare, caro au circu/at prin Ardeal (comuna lp, jud. Salaj), v. C.
Lacea, Bibliografie i literatura veche, in Dacoromania, IV, partea a 2-a (1924-1926), P.
959-961.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne.
Cluj-Sibiu: Muzeul Limbei Romäne.

Pilatio, Catechismal creginesc, Roma 1677.


Exemplarul däruit Academia; Romäne de Emile Picot si descris in Bibl. rom. veche,
p, 216, a fost trimes in 1916 la Moscova, de unde nu a fost restituit.

Cheia intelesului, Bucuresti 1679.


La descrierea fácutä, in Bibl. rom. veche, I, p. 217-222 sa se adaoge: cele 18 predici
din aceastä carte sunt traduse din limba slavd, din opera lui Ioanichie Galeatovschi,
RAqkfl3gm1lita (Cheia intelesului), editia II, ingrijitä de autorul insusi si tiparita de
Mihail Sliozca la Lw6w, in 1665.Insäsi foaia de titlu reproduce exact foaia de titlu a earth
lui Galeatovschi (campará facs. 183, Bibl. rom. veche, I, p. 219 cu plana III din stefan
Ciobanu, Din legaturile culturale romdno-ucrainene ...). Dupá cercetarile documentate ale lui
t. Ciobanu, initiativa si ingrijirea traducerii a luat-o Varlaam, mitropolitul Tärii-RomAne5ti.
Faptul ea', un exemplar din Cheia infelesului se gäseste legat la un loc cu ms. rom.
al Academiei Romäne nr. 4648, nu e o intämplare. Manuscriptul cantina alte 12 predici tot
din Cazania lui Ioanichie Galeatovschi, care trebuia, probabil, sa fie si ele tiparite. Var-
laam flind nevoit a päräsi scaunul mitropoliei curänd dupä tipdrirea cärtii (26 Aprilie
1679), cele 12 predici au rämas netipärite.
Vezi pe larg studiul liii ,$tefan Ciobanu, Din legaturile cultural romino-urrainene.
loan nichie Galeatovschi si literatura romeineasca veche, in Anal. Acad. Rom., s. III, lit., t. VIII
(1938), p. 170-204.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne.

Dosoftein, Dumnezeiasca Liturghie, Iasi 1679.


Semnalam exemplarul descoperit in Biblioteca Universitatii din Upsala, legat la un
loe cu un manuscript slavon. Faptul prezintä insemnatate nu numai pentruca exemplarul
a apartinut spätarului Nicolae Milescu, dar si pentrucä pe prima paginá a cartii, jos, se
gaseste urmätoarea nota a invdtatului suedez J. A. Sparwenfeldt (facs. nr. 38 si 39):
Valacchicus hic liber Lithurg(icus) factus est meus ex dono Nob[ilis]
Nic[olai] Spatharij Moldo-Walaccho. Sa,c. Tsar. Mayti a sacretis, ohm in
Chinas ablegati. Moscwae d. 30 Ian. 1685 J. A. Sparwenfeld.
Anal. Acad. Rom., Partea administrativä' i desbaterile, s. II, t. XXXIII (1910-1911),
p. 38. N. Iorga, O tiparitura romaneasca la Upsala, in Anal. Arad. Rom., ist., s. III, t. VI
(1927), p. 73-78.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Románe.

www.dacoromanica.ro
DOSOFTEIU, MOLITVENIC DE 'NTXLES, 1681 203
72. Dosofteiu, Molitvenic de 'nfales, Iai 1681.
Volumul are 5 foi liminare, nenumerotate §i 155 foi numerotate (Bibl.
1, p. 238 aratd gresit c. sunt 4 foi liminare). rom. veche,

ti .
A SIAN- i !,..1 I C ee,

if-tircetril °A,i,iiiirrtY t 6174f. rufwa-g-AEN 3 .

e
., I e
f rr tll 1 (1../#0411 t ot-rf '1 A ,i'41.0
g r-, .2k. 9, v
A4 INVIC 1 Mroli f 6 si.
.
P
_dad
MNS11.0 ,,,,Aliqrhg. 4%.
.
4009 Iii;;ItiAlf
- -
Ol'of iik.rVi KArliTi,i4iif 'Ar±-;;-iifi, :4!1 r OAT 1 Ag ..

Ni rk 'it i & fir A.4.13.4 X, K4 w% rti If ¡UN/ALM .VIA: It, xl -,


r
ati ¡i T. t H Mil til Nt 4,411. 041r.gut.3 K ill ii " 5g la h rt''
'.: ' *. :-. '.
frort-s,4,0-4(a/ii,tpf tilt4 1 4 f q14(+16 iiia:Q;;: at-a
4 ' - 1 1.9. II ,a
4. fUo'bill.' 6 Ail rg pi' qi ilz,Nifti 1(N A M r.ly tinl
IA.
._.

a 11 . .41 i A 1" e
1.1-tStit'll '/if tis9i 67 th rr ,t,azi Akk, 4 ,.
Williirii,A4+14.1E - gT As.
- , ,.... 4 . 1

epalaulii,i6 4icstaif li 61' 44 Y- : :14-164 I> tc 9

C t..?4-710 X cr( .16f ic


5/../4./Xary "fit /Al ..:W.,, 6.eeie., Sci r r7744. Ay 4. i
-
,C.,,,, 44 .f ifii.:71...af A tr.fi:( '", ti /110 fcLo-t.e., ,^) tii-1"!. 1

-
. -. f 4e7 Or &I'll f'-ii/111fi;
4 4 1.9-- i

38. Dosofteiu, Dumnezeittaca liturghie, Iali 1679. Prima paginX, co nota InvXtatului euedez
J. A. Sparwenfeldt.

www.dacoromanica.ro
204 DOSOFTE11.1, MOLITVEN1C DE 'MILES, 1679

D. Puschilä, Molitvenicul lui Dosoftei, in Anal. Acad. 'Min., lit., s. II, t. 36 (1913-1914),
p. 1-114 (studiu filologic).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano.
Bucuresti: Biblioteca Ion I. C. Brätianu.

73. Dosofteiu, Viefile Svintilor, Ia§i 1682-1686.


Din descrierea Menta. in Bibl. rom. veche, I, p. 210-26 se stie ca cel mai complet
exemplar al acestei carti so opre§te la ziva de 10 lulie. Acest fapt nu trebue interpretat
In sensul ca nu s'au gasit exemplare complete, ci dupa cum observa G. Pascu, Istoriea

(77/ " 1«j -

co-yrt414.: " 1
frt.-,47Prie
Cireza:i4 -17,0-h

&31 1`)
0-gtrw.14"a4
607,O fu," C.."1.44,
'16 rpf. (fi" 117.--ffi (1/:»

39. Alta insemnare a Inviltatului suedez J. A. Sparwenfeldt, despre Nicolaa Milescu, serlba pe cartea
luí Dusoftelu, Dummezeiftsca liturghie, 1ai 1679.

literaturii ronane din secolul XVII, lasi 1922, p. 129 carlea lui Do,ofteiu a ramas ne-
terminata pentru 11-31 Iulie August". Intr'adeNar, din nota tiparda la f. 137, din vol.
IH, la sfarsitul textului pentru luna Mai (reprodusa in Bibl. rom. verbi', I, p. 2'F6), se vede
ca vol. III se terminase de tiparit abia. In luna August 1686, cancl trebue ca a ineeptit si
tiparirea vol. IV. Dar, cum Dosofteiu a fost ridicat de Sobieski in luni Sept. 1686, tipari-
rea volumului nu s'a putut termina.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne.

77. Dosoftei, Liturghie Ia§i 1683.


Inteun exemplar foarte defectuos al Academiei Romrine, la f. 7 verso, sunt urma-
toarele 2 randuri in slavoneste, autografu/ lui Dosoftei. Din randul al treilea nu se mai
poate citi dar (leal iscalitura, restul fiind taiat; reconstitui pe baza unor libere aruncate:
t ,11,8mHuipmuKtv MAMAN,I HmA Hx H IVA
tH 410HMIE, IIUCUpI, 111lpIii, H %AA H IIWAHHIfilf H)C [11 "h1,5, "X H
AocoOtH.
(Dumitra§co, Maria i copiii lor §i neamul lor.
Leontie, Misira, Maria copiii §i parin(ii lor §i copiii lor...
Dosothei).
Aceste insemnari, nepublicale pana acum, dar semnalate vag de N. Iorga, Mona
literaturii romdnegi, vol, I, ed. II, Bucuresti 1925, p. 369-370, alaturate la cele cunoscute
lui B. P. Hasdeu (Archiva islorictt, I, partea 1, p. 118), sunt putinele stiri aratate de Do-
softei fnsumi, asupra familiei lui,
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano.

79, Dosofteiu, Parimiile, Iai 1683.


In Bibl, rom, veche, I, p. 269, cu priiejul descrierii ce i fac cartii, autorli arata la
«F. 130: Sivila Eritrea». Intr'adevar, la f. 130 v.-132 v., Dosofteiu a reprodus niste versuri
latinesti scrise in litere cirilice insotite de traducere romAneasca i polona, cuprinzand

www.dacoromanica.ro
SICRIUI. DE AMI, 1683 205

prezicerea Sibilei Eritreia despre «giudetul» de apoi, Versurile sunt urmate de o nota la-
muritoare asupra Sibilei Eritrea.
Despre aceslea, v. mai pe larg Ciobanu, Versuri putoneze necunoseute in opera
Mitropolitului Moldovei Dosoftei, Bucure,ti 1940 (extras din Métanyes Drouhet ).
Bucureti: Biblioteca Academiei Romilne.

tHe
Ilrfiorlru;pa A.;1 A"11 4618' 04)rvirt, 11111 AAAlifyi
Mi, AlkAti.t&
110'I/A ICOMtf, tstiritse L'hyrApsinS7,s&
Moi re .
fe. ,
ripwrono , MIAJA .
(un 11poTollo , GE A r pk,u, o

- ,
fipo'rono ()ny(' , An .Ai A :
Kvirrooti c4)ii-TEt 1.'Arrzo-ruspfli
:.!
T turzriir -1tiVriiTE 4\C4 . ¡M'u ,
&MATEO xc )xfir . 4('Rtm .
ks7(-175"( Aidipe /1,'Crt LLAMA
CE6EpíT

0/arX AA; f/ AM A rr .;c+rilre


Ouó.p, m.ipE : mildf-'1'19tinorv-
,-
VA& , 1.mwrrop" Tunorp4-
40M .

i.)ao

)(
40. Sicriul de aur, Sas-Sebeki 1683. Ultima pagirat.

80. Sirriul de aur, Sas-Sebes 1683.


Cartea este descrisa. in Bibl. 1'0711. veche, I, p. 269) ca avand numai 4 + 108 foi numero-
tate. Exemplarul Muceului National din Budapesta are la sfli,rtit, inca o foae nenumerotata.
Pe o rata cuprinde «Smintelelc» pe ultima pagina. aceasta lista (facs. nr, 40):
NevoitoriI la acest lucru sf(a)ntii D(u)mneztlescti, maI cu deadinsti:
Popa Ioanti din Vinte, Notarasultí SaloruluI mare.

www.dacoromanica.ro
206 SICRIUL DE A1JR, 1683

0 Protopop Gheorghie, din Dara.


0 Protopop Vasiru, din Belgradù.
i Protopop Oprea, din Armiani.
Ctitorir sf(i)nter Mändstirer a Belgradulur. Tiparitä In Cetate In Sas-
ebe§ti, anir de la na4terea lur H(risto)s 1683, In luna lui Sept. 17 §i au
fost grudetti mare In Sas§ebew, Méhel Severin. Slugä, maï mica 0 plecatd
a sf(ä(ntuluI &Mort"' mare: Daniil Tipografulti, facatorrul Tipografier Noao.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Boilable.
Budapestai Muzeul National.

81, Simeon, Archiepiscopul Tesalonicului, In contra eresiilor, Ia0 1683.


Grece0e.
Vo),umul are 14 foi nenumerotate (dintre care 2 albe), 391 pagini si 14 foi nenume-
rotate (nu 16, corecteaza Bibl. tom. veche, I, p, 274). Acestea din urma au un indice de
lucruri alcdtuit de loan Molivd din Heraclea..
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

Carare pe scud, Belgrad 1685.


Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (copie fotografica),

Slajba Sfintilor martiri Serghitt ,si &zebu, la0 1685. Grece0e.


Bucuresti: Biblioteca Academiei Boilable.

Ceasloveta, Belgrad 1687.


Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne (copie fotogralica).

86. Biblia, Bucure0i 1688.


Pe ultima pagind tipitritd a ciírtii, inteunele exemplare, se gdsesc urmatoarele 16
rAnduri necunoscute Bibl. rum. vechi, I, p. 291 (intre paragrafele «Pre tine pravosla.vnice
cititorIu ...» si «Precurrai dorescil sil soséscii...»):
Insa 0 acésta sa tir, ca de ver osteni a cerceta pre amaruntul0 In-
telesulti alO ace0i1 sfinte scripturi 0 de-1 ver potrivi cu niscare izvoade
afara dentí céle eline0i, latine0i au s1ovene0i, au a altora limbi i nu sä.
va potrivi, sa nu te grdbe0i Indata0 cumva a defdima, ce sd cauti, cd
fntre alte izvoade eline§ti, vel afla unti izvodil, ce au fost5 tiparit0 la Franco
Fortti, care izvodti Taste dupre celti vechTu al ti 72 de dascali Ovréf, ce Ptolomeu
Filadelfulil au facutti de au taimacitti scriptura sfäntä cea veche de pre
limba ovrerascd pre elinésca. Talmacitorir dard ar ace0iT sfinte scripturi
pre acela 1-au alesO mar adeväratti, 0 dupre acela au 0 talmdcitti. Deci
potrivindu cu acela ver afla pre ce cale au umblatti. Tara de te ver Indoi
cumva 0 pentru izvodulti acela, socotinda cumil nu s'au nemerit5 izvodù'
bunt'', alunecandu-te dupre alte biblir ce multe fncd s'au tipäritii, de multi,
ce s'au facutti dascali talmacitori scripturilorti sfinte, trägändu-le i copi-
lindu-le (sic) mar värtosti In voïa numaï 0 parérilor0, carif, nu 0im0, mar
multii au smintit rodulu omenescO, au au turburatti cetitoril.

www.dacoromanica.ro
CIASLOVET, 1696 207

Ce noT, spre acéstea nimicil nu vornti lunica, cà attar' vAzutti acumil, in


anulti dela spasenira lumit 1687, de nou elineste dAndti In tiparTu Vene-
tiranir Vastasu sfantA seriptur'a i) i iarä, acelur izvodí urmara.
Exemplarele care au aceste randuri au altä vignetd la sfer*itul cártii, decal cele-
lalte exemplare.
N. Iorga, In legatura. cu Biblia de la 1688 0 Biblia de la 4667 a lui Nicolae Milescu,
In Anal. Acad. Rom., ist., s. II, t. 38 (1915-1916), p. 37-43 sustine c'et Biblia dela Bucu-
re*ti «e lucratd dupd a lui Milescu, pe care o stricá adesea dregAnd-o».
Const. Solomon, Biblia dela Bucure0i (1688). Contribuliuni noua istorico-literare, Te-
cuciu 1932, sustine ca fratii Radu §i *erban Greceanu o traduc din grece§te. N. Iorga, La
Biblia lui ;Serban Yodel, in Revista istoricet, 24 (1938), p. 193-196 intä,re§te afirmatia cá tra-
ducerea lui Milescu este baza, Grecenii facAnd operd numai «de netezire»; reduce rolul
lui Ghermano de Ni, coreciAnd cá e Nyssa Capadociei, iar nu Nipl sdrbesc i atribue
stolnicului Const. Cantacuzino merite mai mari in traducerea i tipärirea Bibliei, cleat s'a
crezut pAnd acum. 0 prezentare mai complete a controversei, sustinAnd, ca§i N. Iorga, pe
Milescu autor al traducerii, v. G. Pascu, Note despre Milescu, in Revista Critica IV (1930),
p. 90-97.
Bucure§ti; Biblioteca Academiei Ronniine.
Bologna; Biblioteca Universitdtii (exemplar fost al Papei Benedict al XIV-lea).

Poveste la 40 de ?nucenici, Alba-Julia 1689,


Exemplarul deserts in Bibl. rom. veche, I, p. 296, fost al lui I. M. Moldovan, este
acum in:
Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romene.

Maxim Peloponezianul, Manual in contra schismel PapistaFilor, Bucu-


resti 1690. Greceste,
Cartea este descrisd complet in Bibl, rom. veche, I, p. 297-298. Sá se adauge cd ea
a fost tradusd in rornetne§te, sub titlul Carie sau lumina §i tiparitd la Snagov, 1699 (v.
Bib!, rom, veche, I, p. 370-372, nr, 114).
Bucure0; Biblioteca Academiei Romdne.

90, Meletie Sirigul, Intampinarea la principille catolice i la clwstiunile lui


Ciril Lucaris, Bucuresti 1690. Greceste.
Cartea a fost tipdritd, dupd cum s'a ardtat in Bibl, rom. veche, I, p, 298-315), Impreuna
cu alta, scrisd de Dositeiu, Patriarhul lerusalimului, Manual in contra raleiCirii calcine,
Patriarhul Dositeiu scrie §i la prima carte 2 prefete; autorii Bibliografiei au repro-
dus prefetele, prima in intregime, a doua fragmentar, insotite de traducen i romdne de prof.
*t. Michaileanu. O eká traducere integrate a prefetei a doua («cdtre fratii i fiii no§tri
cititori») a Ilicut Protosinghelul Neofit Scriban in Ia*i 1840 i este publicata de Th. Co-
drescu in Uricarul, VII, Iai 1886, p. 33-42.
Bucure§ti; Biblioteca Academiei Rometne.

101. Ciaslovet, Sibiu 1696.


N'am vazut fncà exemplar complet din aceastä carte; cel descris de A. Filimon
Bacoromania, VI (1929-1930), p. 371-375 a fost cumpdrat de Academia Romená ei are
dela f. 2-330 (ultima foae greit legate' la inceputul volumului).
1) Despre ecIttla venetianl, vex! N. loco, in Anal. Acad. Rom., 8. II, t. 38, p. 39-42 (prefata
el, In runatIneftte) t p. 44-46 (textul greeesel.

www.dacoromanica.ro
208 CIASLOVET, 1696

Cuprinde:
Polunostnita de bate zil(ele), f. 2. Polunostnita de SAmbiitit, f, 37. «Inceputulil itro-
sului», f, 53 v. «Inceputul lui pervi as», f. 81 v. Al treilea ceas, f. 90. Al saselea ceas, f.
97 V. «Inceperea obeadnitei», f. 107 y, Al noulea ceas, f, 116v. Inceputul vecerniei, f. 127.
Pavecernita mica, f, 132 v., cea mare, f. 115 v. Troparele Invierii, f, 171 v. Stihiri de
pocaintd, f. 174 v, Troparele i condacele zilelor, f. 176, Ceasurile la Pasti, f. 191 v. Cinsti-
tul Paraclis al Precistei, f, 194. Rugaciunile la cuminecatura, f. 211 v. dupd cuminecaturd,
f. 226 v. Rugaciuni de seara, f. 230 ale diminetii, f. 236 v. Sinaxarul lunilor, f. 215-330 v.
Mult nu mai poate lipsi durd aceastá foae, pentrucä la f, 330 v. avem Inceputul
tablei cuprinsului: «Scara pe scurtii..,».
La f. 211 v. urmätoarele randuri pentru greselile tipografice:
Pre tine, Pravoslavnice CetitorIu, Cu umilintii te rugam6; unde vei afla
nescare grevri In lucrul acesta al nostru, In slove, In cuvinte, s5. nu
blastArni, ce cu blandéte fndrepteaza §i plinéate, sävai precal am pututa,
Cu nevointà amil lucrat i precum am6 aflat In izvodti, aa ama dat i in
typarlb. Ce te rugAm farra, ca §i tu sä dobilnde§ti erLacrune dela domnul
nostru I(su)s H(risto)s al cärura dar §i m(i)ld i noi Si rugiim s'a fie cu
tine pururIa.
Iubitortsi de ostenTaid: Pop. Chiriac, g(ravor) i typ(ograt)
Avraam Arlddiac.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Roimlne,

102. Orandaiala slajbei S-lor Constantin îi Elena, Snagov 1696. Sla-


voneV,e i române§te.
S'a se adaoge ca, acum, Biblioteca Academiei RotilAne are 2 exemplare din aceasta
carte. Unul din exemplare are la slarsit, scris de mAna, Paraclisul Sfintilor Constantin
si Elena. Celalalt are 8 foi manuscrise addogate de Miliail, egumenul Manaslirii Hurezul,
in 1800, cuprinza.nd: «Libia liramuluI ce sa cantti In postul cel mareo.
Ecteniile ce sa zic de preot In postul cel mare si fragment de pomelnic domnegc
si de preoti.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romti.ne,

104. Tilleuirea Litarghiei, Iai 1697.


Exemplarul complet are 6 foi 264 foi numerotate -I- 2 foi nenumerotate. Pe ultima
foae, necunoscutá Bibl. 7'0M. vechi, I, p. 35.4-317, sunt tiparile urrnáloarele, in slavoneste:
rri lia x-d, Ciif iAtiHNJOAMilii, TH üii, Pendí, 1104C1ILIMIKATTi1
iKO 613 Melle He M6>K6T6 TROPITH HHilTôMe, Fil ¡no] ríl, Eipoto AWri
A10611, Fi [IX C115,111,11, T0661006. 1,16HHAd.
TI130611 CAFCTH, 11 miAcr5A-60 hace CHOAJEHM 6CH MeHe rirkwilaro A

H6A,OCTOHILWO PACA THOel'O C.(10 Kit : AVTSPHIJ Haq61111111 lì rite6VHATH.


AL% CA6T11 liesgAilliOMS, el& T611,111 C1'011 CAAK6MOMS, 06,8, ñ CiiS, H
cfoSASS, Hiit il flpiHW EVIOAKH KtK611 2(A/111Hk.

GMHO6H11611-1 16(30MOHNC :
Trilorpa*h.
Doamne Iisuse Cliristoase, Fiule unul nascut al Tatalui tau faya inceput,
carele a zis Cu preacurata gura, cà tara mine nu putoti face niniic. Doamne,
Domnul meu, cred intru amtsindoi, in sufletul §i in mima mea prin tine spusa.

www.dacoromanica.ro
BUCOAVNX, 189 9 209

Cad la bunätatea ta §i multumesc c m'ai fnvrednicit pe mine pAcatosul


nevrednicul Ulu rob aceastd carte, sfânta liturghie incepand i siar0nd.
fie marire unului Dumnezeu, märit Intru sfAnta Treime, Tatillui i Fiului
sfAntului Duh, acum i pururea i In vecii vecilor amin.
Smeritul Ieromonah Tosif Gorodeckij, tipograf.
Drag. Demetrescu, In articolul Hatmanul Lupu Bogdan si Dardlul Ieremia Cacavela,
publicat In Bis. °rt. 9'OM., 33 (1909-1910), p. 391-406 sustine ideea c5. leremia Cacavela
este aldituitorul insu§i al acestui tAlc al Liturghiei: 1-a scris in grece0a (dar nu 1-a ti-
pärit), apoi s'a tradus in romane§te din indemnul lui Lupu Bogdan, hatmanul (sau poate
de Bogdan insu§i), care semneaza i prefata, I. ROW In Societalea de mdine, 1 (1924), p.
477 (greqete datAnd cartea din anul 1679).
Traducere de d-I Damian P. Bogdan.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei RomAne,
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitätii.

106. Antologhion, tipArit de Antim Ivireanu, la Snagov, 1697. Grece0e.


Exemplarul descris In Bibl, rom. veche, I, p. 3i7-349, fost al lui Gh, Dem. Teodo-
rescu, este acum In Biblioteca Academiei RomAne,

111. Mineittl, tiparit de Episcopul Mitrofan al Buzailui, BuzAu 1698.


Formatul este in-folio, iar nu in-40, cum greit arah Bibl. rom. veche, I, p. 365.
Bucureti: Biblioteca Academiei RomAne.

113. Bucoavna, Belgrad (Ardeal) 1699.


EgKOi1111111 I th 'p .j CHM AiripitHAEirk 4rhu,r11T811ri K011111AW1311 AA KAOTI.
OírN160A16 1CilfAliH1011 Kpityinuigni. 3-kge nopttimi Snf SAF 1-16AW.

IlltifITI I TAIllif SM BirkpetiVil PxcxpAITSM86. ii npog


Ks RNA Op* Czhii11,11T811611 I 1i0A1-111Gle ILIFITponomiTSAY ApAint311811.
116An 4Frrikil 4TpeliCTA KH° TOKMIIITS, Hai TVIrhpliTS 4 c*iiTa inwrpoinomi 4
fiiitro,kh.
ailxfill 1 41114110allik, Thcirli#Smt. I 1-1iank Mnintlaii fAKtiA *
In-80 mic, 35 foi nenumerotate. Pe verso titlului gravura Sf. Constantin §i Elena.
Cuprinde: slovele; «Insemnare pentru cumil sa cade a slovni slovele ce au de asupra
MIA», «Prosodiile orthografii», Diferite rugiiciuni, Crezul: yntRonk npitVcifierniarw fieamidA
HerpTipxa ilAt 4HApTricKaro» (textul In romdne§te), «Zece porunci», «$ase silvetr§iri ale legiI
noao», «Intreba6une cAte taine santu ale legil noao, carele tine Beséreca
«Trei fapte bune...» (credinta, nadejdea, dragostea).
SfAr§e§te astfel:
SfAr0t i lui D(u)mnezeu laudä.
Purtatorff de grija Typografii cinstitul Protopop Gheorghie Notare§ul
Dalanulti.
I. Pan Rail Istvanti Che§falud (Mora Biraul Belgradulur.
Dr. Veress Endre, Erdély- és magyarországi régi olcih kiinyvek és nyomtalvdnyok, Cluj
1910, p. 30-31. Reeditalä de Mihai Becicherechi, la Cluj, 1744 (Bibl. rom, veche, II, nr. 235).
Gregoriu Silasi, Abecedariu romanescu din seclulu XVII, In Transilvania, 14 (1883), p. 74
75. Gavril Precup, Dotal bucoavne, In Unirea din Blaj, 25 (1915) nr. 114, p. 2-3, nr. 115,
22871
27

www.dacoromanica.ro
210 BUCOAVNI, 1699

p. 2-3 §i nr, 116, p. 2-3. Dr. Onisifor Ghibu, Din ist. lit. didactice, In Anal. Acad. Rom.,
lit, s. H, L. 38 (1915-1910), p. 10-12. -

Cluj-Sibiu: Biblioteca UniversitaLii.


Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romilne (copie fotograficii).

1 14. Carte sau lwninà, Snagov 1699.


Cartea are 3 foi nepag. (nu 4, cf. Bibl. rom. veche, I, p. 370) + 108 pag. Sa se adaoge
insa cd e traducerea romAneascii a cartii grece§ti descrisa In Bibliografie la nr. 89:
Maxim Peloponezianul, 'EustpCatov XUTGC TO5 CIXECIAGCTOg rùv IIccttttth, tiparita la Bucure§ti, 1090.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romane.

1 1 6. Molitvenie, Buz.ä.0 1699.


Exemplarul descris in Bibl. rom. veche, I, p. 377-378 era defectuos (lipsea din pre-
doslovie) §i era al Muzeului de AntichitaLi. Acum voiu completa Predoslovia dupti exem-
plarul complet al Academiei RomAne; in plus, voiu descrie o noua ediLie a acestui Mo-
litvenic, pe care o are Biblioteca I. C. Bratianu din Bucur4i.
Din exemplarul Academiei RomAne nu se poate E,4ti autorul Predoslovioi,
semnat. In ex. Bibl. Brdtianu ea e semnata de Mitrofan, episcopal l3tizaului. Dup. ce
Mitrofan indeamnti, preoLii din tarit «§i de aiurea» sa socoteascii, Molitvenicul, ca un dar
ceresc (Bibl. 2'0M. veche, I, p. 378), continua' astfel:
Ca toate darurile ce pogoarä de susti pren D(u)hulti sf(ä)ntil, dela Pi,-
rintele luminilorù BeséreciT pravoslavnice i fiilor ef, desavär§itti s afla in
cartea Vasta. Ca raste indreptatoare de viata, avântii (sic) in sine fagadu-
inta vietiï, i ce§tiT de acum i ace viitoare.
Cá sufletele celor näscuti trupé0e, cu pricina ei sä dezleagä den lega-
tura blestemulul stramo01oril, pren scäldatoarea sfpntului BotezCi la v&nica
slobozenie, precum am mai zis. $i céle intunecate cu päcate sa lumineazä
pren plangerea de päcate i pren M(o)1(i)tvele de dezlegare ce sä citesc
dela preoti cu venirea darului D(u)hului sf(a)nta celur luminatorTu. Si fie§te
cine, ori ce félTu de vindecare de boala sufleteascA pofte0e sa i sä, dea,
dela slugile Iui D(u)mnezeu PreotiT, sau alte isprävi ce säntii date cre§ti-
nilor Cu lége sä li sä faca, acélea toate cäte santti in putérea preotilor, le
dobandWe 0 la darulti dupl masura vredniciei sale. A§a dar'ä priimindu-o
cu dragostía sufleteasca ca ni%e maduläri ce sänteti maï de cinste a tru-
puld luí H(risto)s i pastori pui spre hrana oilor celor cuvantatoare cu
invätätura, fried Duhovnicete vâ învá i vä aduc aminte, ca sá vá nevoiti
sa ispraviti toate trebile acestea, ci va santù in putére §i date pentru paza
altora, cu témere de D(u)mnezeu, cu cinste färä de osända, nu cu läcomie
uitändu-vä la daruri, iar nu la aflarea sufletelor celar pierdute i la fn-
dreptarea celar ratäciti. Nu ca manie infruntändti i mustrända pre cel
cazuti in pacatti, ce cu bländétele sufletului, fraté0e rädicandil sarcinile
celar ingreuTati i alergändil la trebile cre§tinilor Mil de lene. Nu cautandti
cinstea voastra, ci cinstea lui D(u)mnezeu. Socotindti Vasta, ca preotif slu-
gile luí D(u)mnezeu santil i ispravnici pu0 de D(u)hul sf(a)ntii, preste acéle
vistiYarTuri mari cere§ti, care santa §apte Taine 0 preste alte trebi cre%i-
nqi carele altuhi nimenea nu le poate ispravi. Si sä vä aduceli aminte,
cä sufletele cebra ce vä sänt6 dati pre seama, va sä le eara direptul ju-
decatorru den mäinile voastre.

www.dacoromanica.ro
l'ARTURISIREA CREDINTE1 ORTODOXE, 1699 211

Pentru acda rugati pre D(u)mnezeu ca sa va intareasca sa nu piTardeti


suflete, ci sa puteti agonisi si talantul ce-1 aveli al cuvioasei preotll, sa-1
puteti Inmului. Radicandti oile céle cazute ale pastorier voastre cu vredniciTa
preotid si la Parintele Cerescti ducandu-le, cu totulti urmândil pre arhiereul
ce] vénicù H(risto)s ai carda santeti preoti.
Pre tac-Mori de bine, pre Domnir pravoslavnici, pre ArhiereI, sa, nu
uitati la sf(i)ntele voastre rugi. Pentru pacea crestinilor i pentru toti carri
sa nevoescii pentru Pravoslavie, frica i pentru smereniTa noastr'6,, card
ne-am ostenittl la Oasta carte, sa nu pregetati a face ruga. CA' d(o)mnul
nostru I(isu)s H(risto)s cel ce nu uitä, osteneala, dupa fagaduinta sa, va va
da platä insutita i nefatarnica, In zioa venirii sale, pentru fnmultirea ta-
lantului sau, ce vi 1-au datti. A carda mira si dar, spre plinirea poruncilor
lui sa va fntareasca,
In exemplarul Bibl. Brätianu continua:
Pren osa,rdira i pren nevointa a rubitorluld de ostenéle, Mitrofanii
episcopulti de Buzau.
Exemplarul Bibl. Brätianu se mai deosebeste de ex. Academiei prin urmiltoarele:
ETC. Brdtianu: Ex. Academiei:
in-4', 6 foi liminar° (lipseste titlul, 1 foae in-40, O foi liminar° + 298 foi numerotate
din prefatá i sfärsitul cuprinsului) + 312 + 11 foi nenumerotate.
foi numerotate.
Deosebiri in scriere, culese din pag. 1-a a predosloviei:
norrtimh r. 4. E0Tialf GOTIak r. 8.
TóTSAY T6T8M1 T. 4. MS Mall r. 11.
1111.1T118 mtlY'rp$ r. 7. fiC1101i*AANIEll CICHOgIAAHTEA T. 20.
chs cisAYr. 7. face pe 7, face pe 7, 5
Chenarul care Incadreazä, paginele este mai gros si un alt model. In ex. Bibliotecii
Brätianu titlurile capitolelor sunt In rosu si sub chenar, cata vreme In ex. Academiei
sunt In negru i Intr'o portiune Intreruptä a chenarului. Literele majuscule au altà
taetura de tipar. Tiparul este mai bine imprimat si mai ciar in ex. Bibliotecii Brätianu.
Trimiterile la foi din Capetele lucrurilorti nu se aseamänä decal pánit la p. 26r.; de
la aceasta pagina Inainte nu se mai aseamänd, pentrucä nu mai este aceiasi distributie a
randurilor pe pagini. Ornamentatide se deosebesc; din toate aceste deosebiri, se vede ca
Molitvenicul a aparut, la Buzau, In 2 editii. A doua editie, care nu a pastrat titlul In
exemplarul Biblioteca Bratianu, cred eá s'a tiparit tot in 1699, pentruca deosebirile aratate
mai sus se pot explica printeo foarte uwara modificare a matritelor.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Románe; Biblioteca I. C. Brätianu.

117. Marturisirea credinfei ortodoxe, Snagov 1699. Grece§te.


Sá se adauge la descrierea complet fácutá In Bibl. ron. veche, I, p. 378-389, ca opera
a fost tradusa In ungureste i tiparita in Pesta, la anul 1791.
Dr. A. Veress, Bibl. románd-ungard, II, p. 77-78, nr. 762.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

www.dacoromanica.ro
41. Antologhion, Rimnic J 705. Sterna famIliel Cantacuzlno.

SECOLUL XVIII
118. Invapituri creginegi, Snagov 1700.
Cartea s'a reeditat la Viena, 1785 .5,i Iai. 1823. Vezi cartile descrise In Bibl. rom.
veche, II, la nr. 491 i in tomul III, nr. 1172.
Bucure0i: Biblioteca Academiei RomAne.

125. Psaltire, Buzäu 1701.


Sit se corecteze cä vol. are 6 foi liminare (nu 7) + 220 foi nenumerotate.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei Romano.

128. Qtefan Brismeoveanu, Gambit panegiric la martiral $tefan, Bucure§ti


1701. Grece§te.
Exemplarul Academici RomAne este legal In piele, cu aura din vremea lui BrAncoveanu.

129: loan Comnen, Proschinitartil Sfantaliti, .1Iunte, Snagov 1701. Grece§te.


La descrierea sumará fAcutà In Bibl. rom. teche, I, p. 422-423 adalogä.m: cartea are
150 pag. cu gre§eli de paginatie la p. 128, 145, 148-149. Pe verso titlului este sterna Tarii-
RomAneati cu initialele I. K. B. B. A. H. 11. X. ('hocivyyl; Ktuvcrcawrivoç Baoacyclpacrg Boe6actç
i cu patru versuri sub ea.
A 6(iiv.r7N `EITcp.aly [Mal; 06Tpo6kaxicq)
Intre p. 24-25, exemplarul Academiei are o stampd care reprezintA Muntele Atoe
lb "Aewv). ImpreunA cu bate manästirile situate pe peninsulä.. La p. 3-6 urmiitoarea pre-
fatä a lui loan Comnenul ciitre Mitropolitul Theodosie:
Tip navtepaneaywztesorpoalm MyrponokErti tçCmonárti mtporcaswç Oir71po6X7.-
xíaç tinsprItitp xxi Wcpxy ilkappv KupEcp Kup(y eso6ocgtp, VT) as6acy.u.otivi)
p.o v Xptavo Hcapt x7i seCI7t6TIA, rv SID0.6/FOLip Trpoaxtívlacv.
N61toç gym appioc xat zámptoç (ncootepdmvs xxi as6aap.t6rcave Agazota) vt Tek

ispec Tot; ispoic vet ect/xoucit 7CiVTOTS, cúcsb (Snob zpinst rbgp.otov o pb rb av6p.otov,
DA& npbc rb cdyco6 vet iTankcznat iíptov. Tel =opt isp(AW mow gspxylleato &a-
Xagivom 6L6kE/ sic no(ouC aikXouC -7108Xsv i¡atat Cipltoauircepov vet 2Spoa0pcovtatv. vet
evpspc)vornat, =apex sic avapu Espo6v tteatata iercv 240skav iptat oi TOLO5T0( inL-
cram Eeptilv, %xi x7p3s1167sç cpuz6PI, xsd. Xo1mo5 notptou notp.gveg, eivrtXlizTopsç

www.dacoromanica.ro
21.4 I. COMNEN, PROSCHI ITARUL SFINTULUI MUNTE, 1701

rapt ixetvx ataXap.kvouatv gesv rpercivro4 tirò p ax6Talv TN Iiiisr6pu ravcep6-


nroc Tò rapbv 7Cpocrcp6xst 1.1.Expbv 6t6Xtecptov dxs&v &cot) eIvat to5 Espo5 xat aittov6i.tou
6pooç zo5 'Afhovog 7C pocnturriptov. a& tip.st6pcc esorp66X1rog 7ravtep6tilg elvat p,&v
crroXtailin xxt IL& rò rskezotpxcxòv xat EspotsXsartxòv TN átpxtspwafmw elEcup.x. 7C ottiabst
a& xxl th wvcthO çesorppoupipo njy77po6Xxx(ag XoyExbv roiptov tir&p Tok rptixonx
xp6v0oç voplp.cog re xxt OsorX6q etpxEepwrstíouact iv Cpsa6oTtxf) xxt aialip.ovt iroXtq
xexoxplOvii gacov 6soTtX5.)v ltpeztbv. gzst a& rap& rem( xat roX5 rò obssiov npbq
TX'iv Tofny at6tt Si oaoinov Ttm xxt tirepaarECerat zò di7c6.)vop.ov ixsivo apog, 6ro5
aoxv.ixtç rat 3.8Exv rò dvottiCet rcaptax. 1.1,& Tò v& iatiaptcps 'sat v& irpoyup.vecailrt
xpóvous roXXok &axirtxiiíç et; ak6, p.& tirsp6XXXoucsav xxptspExv v*sozE% &TO) TO
6rotov oúa& OsX rò 5voXov 7TOv. ciaxpoyeij, av rà 7CciVTCC aocpcbq atotxo5ax ro 5 eso5
1p6YL 6vflesXs ry avxxxXicsi,¡ ixet-Oev, sic rò va TN iTzetpEaril tok Espok txúrqc
TN &TEcutiqc prrporóXscoc; orxxk' Oh a& 660 671pCxv zee xtvirsxm Tr* Tip rokou
auyypypip atme gv p.év, tcì xxi rept ts rciiv iv ri,) &TE4 TC.5 eSO5 rast `IspoucsaXtp.
Eeptiiv d aeaccaplow pouovdczcov, t rcbv iv vq) Oso618Eary apt Etvq, ivituzov rok-
Xixtç acei,popx rpomtlyntrapta, rept TO5 &TEO!) Ó pow Oúa.10 oi)axp.o5. 6zt 7tCò ç vex [Lip
gipalm xxi. rapt rokoo baps.; av,00t, aonspá TS x s!oacxckepa. &XX' iiTC r6COÇ
ravactplmop xp6voç x4xsIvcc tier& xxt .5XXcov xakciiv ierypecvccsev, ar6xpo4e. Astízspov
a& Ttv(i)v cptkuov pbc roto posporil xat &!Ewatv 116V0V ati v& p.ip stvat xxt aFyrò
«ytetwup.ov ópoç ro5 'AOtovoc otpov ro 5 tototízoo xxXo5. 'Aroae&co0o.) to5zo Xotrbv
6p.e.c6pcx 1tavtep6t7lg 2atptx6c Te xat etitievii4 pìrpòç av.txp6rtrx ro5 rpowpspoplvou,
&XXX 1spi5g aceEcey Ttin) etinci)V rept cv &Iasi:tat ti.ovaatlpEcov, xxi rpbç zip &rip
rept rip tii.Let6pxv ravtervirtiza si)Xx6iIttxtv ano6Xiiroucsx rpoeup.(av, ?oat-
6pcx6e6ouack I.Lot rk Zap' ispótc %at OsorcetOsis e6xecç re xxi. e6XoyEk.
'Ev BooxoupeavEy ,ctcpa' MAD.
tilier6pag 0eorpo6X-iitou Havtepkiltog eúka6iitotin x p6Ootiog iv gretatv,
lohyvlç Kopipin 'IcapOc.

Inalt prea sfintitului 0 de Dumnezeu päzitului Mitropolit al prea


sfintei Mitropolii a Ungrovlahiei §i prea cinstitului exarh al plaiurilor Dom-
nului Domn Teodosie, prea respectat fntru Christos, parinte §i stapan, cea
mai cucernica fnchinaciune.
E rAnduiala veche 0 din bdträni lasate (Inalt prea sfintite §i prea
cinstite stapäne) ca cele stinte sa fie ale celor sfinti, dupa cum se cuvine
ca un lucru sa se apropie de ceea ce-i seamand, nu de ce se deosebe§te.
Cartile care se indeletnicesc cu lucruri sfinte, la cine altii ar fi mai
potrivit sa fie aduse fnainte i fnchinate, deck la oameni sfinti 0 mai
ales dac'ä, unii ca acetia sunt, fie pu0 peste cele sfinte i aparatori ai su-
fletelor §i pastori ai turmei cuvântatoare, fie ocrotitori ai awzamintelor
Cu care acele carti se Indeletnicesc. Deaceea, dup6, cuviinte, cartulia mica
de fata, catre proteguirea Inalt Prea Sfintiei Voastre aleargä, ca una ce
este proschinitariu al sfintitului Cu sfânt nume Munte al Athosului. Inalt
Prea Sfintia Voastra este fmpodobita cu vrednicia fncepatoare i savär-
§itoare de slujbe sfinte a arhieriei, pastore0e i turma cuväntatoare de-acum
a Ungrovlahiei de Dumnezeu päzitä, de peste treizeci de ani, In chip le-

www.dacoromanica.ro
INVITXTURI DE SAPTE TAINE, 1702 215

giuit i cu dragoste de Dumnezeu, arhierind fntru adânc i smeria bä-


trä,nete, fmpodobite cu atAtea virtuti placute luí Dumnezeu. Pe lAngA acestea,
cele cuprinse fritrInsa fi stau foarte aproape, fiindca fntru atAt cinste0e
apArA acel munte Cu nume sfAnt, pe care adesea 11 i nume§te patria
lui mnsi, ca unul ce-a s'AIA0uit §i s'a nevoit ani fndelungati In schimnicie,
fntr'fnsul, cu o covAr0toare stäruintä. Intru isihie si dela care IndeoNte
nici n'ar fi vrut sA se despartA vreedatA daca pronia lui Dumnezeu, care
pe toate cu Intelepciune le cArmue5Ae, nu 1-ar fi chemat de acolo ca s5-i
fnmaneze cArma sfintitä, a acestei prea sfinte mitropolii.
Pentru mine, doug au fost pricinile caro m'au fndemnat &A o scriu.
Intfi, fiindc i pentru sfintitele i cinstitele locuri de fnchinAciune din sfanta
cetate a lui Dumnezeu, Ierusalimul, i pentru cele din Muntele de Dumnezeu
umblat al Sinaiului, am gAsit adesea osebite proschinitarii, pentru SfAntul
Munte, fnsA n'am gAsit niciunul, nicAieri. Nu, ea nu ar fi scris i despre
el bArbati fntelepti, scrieri mai iscusite 0 mai cuprinzdtoare, dar poate
cA timpul, care nimice0e toate, le-a prApAdit fmpreunä, cu alte lucruri de
pret sau le-a ascuns.
In al doilea rand, fndemnul i cererea unor prieteni la a,ceasta: sä nu
mai de §i acest munte, cu nume sfAnt al Athosului, nephrta la o asernenea
fnvrednicire. S. o primeasch, dar, Inalt Prea Sfintia VoastrA, pArintWe
cu bunAvointA, necAtAnd la neInsernnAtatea darului, ci la cinstea sfintelor
manAstiri, despre care se vorbe0e si la Myna mea recunoscAtoare §i cu-
cernicA pentru I. P. S, VoastrA, rAsplAtindu-rnA cu rugäciunile sfinte i cu
binecuvAntArile Sale.
In Bucure0,i, 1701 Mai.
Al Inalt Prea Sfintiei Voastre, de Dumnezeu pAzite, cucernic i Cu
rAvnA la toate.
Doctorul loan Comnen
(Traducerea prefetoi fäcutä de d-I Alexandru Elian).
Bucuresti: Biblioteca Ncademiei RomA.m.

Liturghier grecesc ariibesc, Snagov 1701.


La notitele bibliografice din Bibl. ronz. veche, I, p. 433, sa e adaoge descrierea mal
completä si studiul liturgic de Cyrille Charon (C. P. Karalevs1Q), Hisluire des Patriareats
Melkiles, III, Roma 1909, p. 55-72.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne.

Invdtdturei de ap te taine, (Buzau 1702).


Editia pentru Moldova, asemitnätoare celei tiparita pentru Muntenia, in acelasi an
(aceasta din urmä descrisä pe larg in Bibl. rom. veche, 1, p. 133-135, 111% 131) a fost in-
complet descrisä, ibidenz, p. 539.
In-40, 1 foae (titlul, numai un colt din el, in elemplarul Academiei Romane) si 31
foi nenumerotate.
Deosebiri fatä de editia pentru Muntenia:
I. Chenarul caro incadreazA paginele are ornamentatii mai mull lineare, cAta vreme
cel din ed. munteana are ornamentatii floral°.
2. Initialele au alte:ornamente.

www.dacoromanica.ro
216 INVÁTÄTURÀ DE SAPTE TAINE, 1702

Paginile nu sunt numerotate, Pe timp ce ed. munteanä are foile numerotate


sus In dreapta i pe coale; ed. moldoveneascit are numai caetele numerotate.
Prefata ed. muntene este scrisä In numele Mitropolitului Theodosie, dad vreme
In ed. moldoveneascä Incepe asttel: ((Cu mila lui Dumnezau Antonie Arhiepiscopu si Mi-
tropolitä a toatä, Moldavita, voao tuturortl Preotilor cariI vá aflati in Eparhila noastra....»
continuä la fel ca in ed. munteand, numai cu mici deosebiri grafice, din care notez:
smerenis (ed. mold.), smerenIA (ed. munt.), f. 2 r.; da3rdddcinésb (ed. mold.), dd3raciné3i
(ed. munt.) f. 2 r.; att. väsutti (ed. mold.), at' v6.3utti (ed. munt.), f. 30 v., etc.
Literele mai subtiri si mai fine In ed. moldoveneascä.
Ce ne face sd o credem tipäritd la Buzdu, este acelasi cuprins de text In pagini, la
ambele editii. Din punct de vedere bibliografic, ele sunt cloud cärti deosebite, deaceea cata-
logul Academiei le inregistreazd la cote deosebite: 11170. 414 ed. munt., II 170, 416 ed. mold.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne.

Liturghie, Buzau 1702.


Prefata acestei cärti, scrisd de paharnicul erban Cantacuzino, a fost publicata
de Const. Erbiceanu, In Biserica ortodoxa romand, 29 (1005-1906), p. 13a-13i5.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano.

Paul Baranyi, Panect pruncitor, trad. de lanes Duma, (Alba Julia) 1702.
BITS 11141111f1/10'P IGU 4asn,wrsiht EPAIHI1 KpEquilligin, I rrpAticx 4
MHK W8AUS. I
Mipi 118 CKOACI1 4 milmi 4Tpe5xqiini, inri08clitinapi
qiiCTIIITSAY HATO' ROPOIthil &Awl° n --Ap.1181118AY fiErkpilli
I KATKOAHtlitil Ai
I

Ad I fiimpail .
ffli cat3 .3TópcY 4 AAAMA p0ANSFrkCKS M MMA fainter M Ad I Roiminum. I 4.
Aom. Imirs.
In-180 (15 X 9,3 cm.), 8 pagini -1- 152 foi; sunt numerotate, jos, si caetele. Tipar negra,
18 ränduri pe pagind. Pe verso titlului, sterna cardinalului Leopold Kollonich, mitropolitul
prima t al Ungariei.
In paginile 3-7 litninare:
Epistolie fnchinätoare.
Vradnicului mdriei sale Craiului preotesc, Colonici Leopold Cardina-
lisului sfintù de obste besericei Rome, Arhiepiscopului Estregomului $i ma-
relui Ispan aceias varmeghii, Capului tariti Unguresti, antálaresulu'r celui
mai mare, mai marelui urmätorilor sfäntului Ioann de la Ierusalim, co-
mundatoriului Egri i maiberghi, a fnaltatului fmparat a Romei si a Craiului
fncoronat a Oral Unguresti sflatnicului mai dinläuntru eminentii sale.
Cu inimä, amáratä a putut plänge Onä acum In tara Ardealului
in Ortile Oral Unguresti cu Ieremia Prorocul, beséreca noasträ cea calcata
de multe rätäcituri. Pruncii au cerut One i n'au fost cine sä, le dea lor
(plangerea Ieremief, cap., 4, sh. 4). Dará lath' mila ha' D(u)mnezau cea Orin-
tascä, Eminentria ta, fn'altate Cralu preotesc, care stergi laerämile pruncilor
si le saturi sufletele lor céle flämände, cu cuväntul si cu invatatura dum-
nezerascä dändu-le lorti din sú cheltuTala d(u)mnezel'asca.
Adevärat, cine ar putea socoti Cu cAtil priveghiYare i sudoare din-
ceput, de and Dumnezäu sfintfia sa, pre Eminentira ta ti-au rädicat spre
marea preotie In biruinta Ungureasca, ti-au rädicat spre preotie mare, Ar-

www.dacoromanica.ro
HR1SANT, DESPRE PREOTIE, 1702 217

hipiscopie §i Cardinarie, al nevoit spre saturarea suiletelora celor flamande,


nu numai Cu invatatura, ce §i Cu typarirea cartilor dumneze§tI, cu chel-
tuYala eminentif tale, cu diragerea besérecilor i coleghiomurilorti §i cu
scumpa infrumusetare acelora.
Vrednicé§te ne putem bucura §i no l derept acela de norocita vilata
besérecii noastre Gel pana acum de multi eretici calcata, care supt arepile
preotiei tale luund-o, nu numai procte§ti cu grija, ce i paze§ti ca un zidti
tare de turburarea cea infierbantat'd a pizma§ilorti, nu numaI Cu painea
cuvantuluI lul D(u)mnezau, cea din samânta curata, li hrane§tI, ce §i
neghina cea samanata de °mula cel pizma§ fi paze§te cu mare priveghiare,
inteatata cat supta umbra arepilorti eminentiï tale, nu numar nu sa sugu§a
beséreca noastra de turburarea pizma§ilor cea rap§titoare, ce §i cu noao
peste noao roade suflete§ti sa imbogate§te i sa fnfrumusetaza, cu care
sufletele céle pana acuma flamande le inoe§ti §i le saturi spre lauda lui
Dumnezau §i spre spasenia sufletelor lor i spre bucuria i veselffa emi-
nentii tale.
S. priime§ti derept aceia cu ochi buni eminentiIa ta atasta de iznoavä
franta 'Anea pruncilor, care §i nol din mica eminentif tale pruncilor o
frangem §i o fmpartim.
De la Dumnezau toata blagosloveniIa trupeasca i sufleteasca i virata
indelungatd §i spre lauda Id D(u)mnezau §i spre paza besérecir noastre
ceir pana acum calcata pohtim eminentii tale.
Caplani cei smeriti al" eminentir tale, pastoril suflete§ti a besérecif
unite din Ardealti.
Ion Mu§lea, «Pcinea pruncilor» (BcIlgrad 4702). Din istoria unei dup. vechi romd-
ne0i, Bucure,ti 1941 (extras din volumul Omagiu Pro fesorului Iban Lupa).
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitätii.
Blaj: Biblioteca centralà.
Bucure.,ti: Biblioteca Academiei Romäne (copie fotografica).

Slujba cuvioasei Matrona Mopolita, (BucurWi) 1702. Grece*te.


Academia are un exemplar din aceastä, carte, legatä In pide, cu aur, din vremea
lui Const. BrAncoveanu.

§tefan Brancoveanu, Cuvant panegiric la martilla ,,S'te/an, Bucure§ti


1702. Ed. II. Grece§te.
Exemplarul descris in Bibi. rom. veche, I, p. 441 a fost däruit de Const. Erbiceanu
Academiei Romd.ne.

Hrisant, Patriarhul lerusalimului, Despre preolie (Bucure§ti 1702).


Grece§te.
Cartea este greit bibliografiatá la anul 1702. De altfel, nici n'a existat ca tipäritura
de sine statatoare, ci a fost tipärita la 1728, In Bucure,ti, la un loe cu altá opera a lui
Hrisant §i cu Cartea soborniceascá a lui Paisie, patriarhul Constantinopolului.
V. mai jos, p. 234-235, nr. 198.

28

www.dacoromanica.ro
218 CEASLOV, 1702

Ceaslov grecesc si aräbesc, Bucuresti 1702,


La cele arga,te fn Bibl. rom. veche, I, p. 442-147 si 539-540, adaogd Cyrille Charon
(C. P. Karalevsky), Histoire des Patriarcats Mellcites, III, Roma 1909, p. 103-105.
Bucuresti; Biblioteca Academiei Romäne.

Canisius, Catechism, tradus de G. Buitul, Cluj 1703.


Insemnarea din Bibl. rom. veche, I, p. 447 si 532, cä, prima editie a acestei carti este
din 1636, trebue corectatä in sensul urrniitor; in 1636 s'a facut prima traducere rorruina a
Catehismului luí Canisius, de catre P. Iacob Nemethi. Aceastä traducere, frisa, pare a nu
se fi tipärit, dei a fost trimeasti la Pozsony in acest scop. Bibliografii unguri nu cunosc
niciun exemplar.
Limba romänd este scrisä in litere !atine, cu ortografia tmgureasca. Are 5 pärti cu
«summa sécurte a enveczeturiei krestinest», iar dela p. 53-60 («szeversit») cuprinde «Ru-
gecsune de tote dzilele».
A. Veress, Bibliografia romdna-ungara, vol. I, Bucuresti 1931, p. 152-153.
Bucuresti; Biblioteca Academiei Romäne (copie fotografica).

tefan Briincoveanu, Cavant panegiric la Adornzirea Areisceitoarei, Bu-


curesti 1703. Greceste.
Exemplarul descris in Bibl. rom. veche, I, p. 452-453, a fost darttit de C. Erbiceanu
Academiei Romäne.

Ceaslov (Bucuresti) 1703, Slavoneste si romAneste.


Exemplarul Institutului de Istoria vechiului drept rometnesc din Iasi, singurul vazut
de noi, n'are foaia cu titlul; din 8 pagini liminare, are numai 3, cu scara cuprinsului, plus
alto 720 pag. numerota,te, tomate de 4 pag. nenumerotate (In loe de 6).
Dupä cum s'a arätat In Bibl. rom. veche, I, p. 451, a fost tiparit de Antim Ivireanu,
credem la Bucuresti. Din dable pashaliei (p, 689), anul tipäririi este 1703. Tipar negru
rosu, Cu 21 ränduri pe pagina:. Trei xilogravuri: la p. 512 icoana Bunei-Vestiri, intr'un
desen putin obisnuit; p. 55'i, infaitisänd pe lisus Christos drept judectitor, cu Maica Domnului
Ioan Botezettorut In parti; la p. 606, Cupa impärtäsaniei. Cuprinde: Scara cuprinsului
(foile liminare), Polunostnita (f. 3-32). Polunostnita SAmbetii (p. 33-47); a Duminecii (p,
48-50). Utrenia (p. 51-110). Ceasurile (p. 110-182). Vecernia (p.183-199). Pavecerniía cea
mare (p, 199-241); cea micá (p. 211-251). Urmeazä Synaxarul, (p. 252-419). Troparele si
condac,ele Triodului (p. 449-465), ale Penticostarului (p. 465-471). Troparele voscresnelor
(p. 474 484) si altele (p. 484-487). Bogorodi6nele (p. 487-511). Petnä aici, rugäciunile au
fost in slavoneste, iar indicatiile tipicului In romäneste, cu cernealá rosie.
Textele care urmeazä sunt serse, In fntregime, in limba romänd si se succed astfel:
Slujba cAntärii Acathistului (p. 513-553). Canon de umilintä (p. 555-569). Canonul Precistei
(p. 570 587). Canonul Ingerului päzitor (p, 587-605). Slujba Pricestaniei (p. 607-657). Ca-
nonul tuturor sfintilor (p, 658-668). Ränduiala exepsalmului (p. 669-688), Pashalia (p.
689-720).
Ultimele 3 foi, nenumerotate, fac parte din aceiasi carte, fiind tipärite cu aceleasi
caractere tipografice si pe aceiasi härtie i cuprind indrumdri pentru credinciosi, dar mai
ales pentru cler, asupra folosirii postului.
Stefan Gr. Berechet, Ceaslovul slavo-roman al lui Antim Ivireanul din 1703, fu Re-
vista istoricd, 21 (1938), p. 246-247 (nu putem crede cä ultimele foi, despre post, sunt din-
tealtd carie si au folosit numai la legarea Coaslovului).
Iasi: Biblioteca Institutului de Istoria vechiului drept romänesc. Bucuresti: Biblio-
teca Academiei Romäne (copie fotograficii).

www.dacoromanica.ro
SLUJBA NIISCXTOAREI DE DUMNEZEU, 1706 219

Apostol, Buzäu 1704.


Exemplarul complet al Academiei are 4 foi nenum. + 178 foi; pe ultima foae se
cere iertare pentru greselile tipografice.
A. Filimon in Dacoromania, V, p, 604.
Bucuresti: Biblioteca Ac,ademiei Romano
Cluj-Sibiu; Biblioteca Universitatii.

Radu Briincoveanu, Cadintare la patima cea naintaitoare, Bucureti


1701. Grecete.
Exemplarul descris in Bibl, rom. verhe, I, p. 457-460 a fog daruit de Const. Erbi-
ceanu, Academiei Bomdne.

Antologhion, Ramnic 1705.


'filloonoTioll Iil'AEK% 4:410YIPS KHHT1CDP j KAN KbInpilirm 4 cfnig
T6ers cAikKga ri ca Ksailue AS I fifdiputi, IIECTE TbT11
AFCSAUt 474.10 411144ÉCTA KtiI1K TVEMPATIt, WA 3 WE3ATk MIMS 4iAh
SH'i1flif IIIYLISAAHHATSASA Wii .PIKARATtha A6MHK, uLuliI CmISASHT6010 S TÒATI
10114 PSMAACKS, I 1WAHHh KWHCTilliAiHK : BACtIpilEY ROMOA . I KS VIIC,14,01 LHII KS

TeAvrit KTEATtiktila Af Figilh WA JUAN HiMk la ILIFITAKS-


31-111ti? gGrLAITAK, cop irk ,A,E ("kW ìGICiptillFLIWII Xe Tpelssiluu,s, Huh Mk 11I4-
HOCA311W14HAWOY 21SCIAO'd .

64hitaii% 111AC4SillifiTSaii 1l111Tp0110MITY Kv01011,6CTE. I C*iiTA iliK0flit 3


AA1IIHICSAS1. ih 'ham, Ama 3Hoirk uï 3Frl. 1111/1His. OCTfilitLi ?ogliT61110A8F1
Amais Kvp fluoimh iaalpititmk eiiK6us4i Nunn-Hang'.
In-folio, 1 foae (titlul) + 406 foi, Titlul incadrat In chenar de flori, in pärti; sus
lisus Christos intre Maica Domnului si loan Botezatorul (gravurd care se repetä si la f.
1 recto), lar jos sterna Cantacuzinilor (vulturul bicefal incoronat) Cu initialele MX KT, ale
ostenitorului i sustinatorului acestei tiparituri, Mihail Cantacuzino (facs. nr. 41, la p.213).
Pe verso titlului sterna Tdrii-Romdnesti, cu inscriptia: 'EXitp Oso511CHBAHIIX
1700 IV.
Textul pe 2 coloane, cerneala neagra i rosie, ca rAnduri pe pagina.
A. Filimon In Dacoromania, V, p. 605 greseste spunAnd cd f. 2 v. are o gravura, ce
se regäseste in Cheia infelesului, Bucuresti 1678.
Bucuresti; Biblioteca Acadcmiei Romdne.

Slajba Sf. ViSariOn, episcopal Larissei, Bucure§ti 1705. Grecp*.


N'am vazut exemplare. O descricre mai completa decrlt a lui Em. Picot (folositd si
in Bibl. rom. veche, I, p. 163), au dat Em. Legrand, Mgr. Louis Petit, Ilubert Pernot, Bi-
bliographic helldnique,.. au dix-luiiliclme siexle, I, Paris 1918, p. 38-39, nr. 32. Mgr. Louis
Petit, Bibliographic des acoloulhies grecques, Bruxelles 1926, p. 27. -Notild in Lumindlorul,
67 (ITN, p. 785, nr. 10.

150. Stujba Neiseeitoarei de Dainnezeit, 115.mnic 1706 SlavoneFiste


românete.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Hometne

www.dacoromanica.ro
220 MOLITVENIC, 170G

151. Molitvenir, Rämnic 1706.


Bibl. 7'0171. verhe, I, p. 511-543 a descris un exemplar cu totul defectuos. Exemplarul
complet are 7 foi liminare (titlul, extrase biblice si tabla de materii) + 453 pagini. Repro-
ducem ultimele pagini, fiind insemnate din punct de vedere liturgic si cultural.
Pag. 451:
Cade-sa a *ti, ca In M(o)litv(e)nicul acesta pentru toate tainele i tre-
bile ce sa cuvind a le ispravi Preotulti, s'au pustt, laxa slujba la price0aniYa
bolnavului, noi n'amtl pustí, precumtl vedemil ea sa afla In M(o)litv(e)nicele
sloveneti, cace ca In izvoadele greceti nu sa ad, Vasta randu'iald facuta
osebi, nic,e urmeaza a sa face vreo slujbä la acest lucru, ce numai dup'ä,
ce mérge Preotulti acolo unde va fi bolnavulti. Intai trebue ispove-
duTasca cuma s'a cade i apoi price§turasca cu D(u)mnezeetile taini,
zicandti bolnavulti de va ti carte.
Crezti D(oa)mne §i marturisescti ca tu e§ti adevarat H(risto)s fil'ul lui
D(u)mnezeu celui viu. Tot pana In sfarOt.
Jara pe ispoveduitti sa nu Indrazneasca Preotulti cumineca, cA vorti
cadea amändoi In osända.
La p. 452 sunt 11 randuri, in care se cere iertare pentru greselile de tipar, iar la
p. 453 urmatoarele:
Insa sA tii i Vasta; cd de ve cerceta pre amdruntulti randul'alele
talmacirea acestul M(o)1(i)tvenic i de-1 vel potrivi cu niscare izvoade
sloveneti, veri de unde ar fi typarit i nu sa va potrivi, sa nu te pripeti
fndata a defalma, cace nol amti urmat M(o)1(i)tvenicului grecescti, carele
1-au typarit Nicolae Glychi la anul de la Hs. 1691. Si dupa 6'16' ne-au
fostti putinta i Intru intelesti §i fntru rändurale, watt Wizattl, pre alocurea
adaosti In talmacire pentru scurtarea limbil Rumaneti, asijderea i la
fnvataturi §i la randuiale pentru [p]rostimea Preotilorti §i pentru mai
lesnele lortí.
Jara céle ce nu s'au pus(' nici decumil, s'au lasattí, unele pentrucä skitti
arhiere§ti, jara altele pentruca nu le slujesc pre acéste locuri.
A. Filimon In Dacoromania, VI, p. 376-377.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

151. Octoih, Flämnic 1706.


Exemplarul complet pe care-1 are acum Academia Romana se compune din 2 foi ne-
numerotate + 84 foi 1 foae nenumerotatä. Foaia de titlu pe recto si verso are ace-
leasi gravuri (chenare si stema (.arii) ca in Antologhionul, Ramnic 1705 (v. mai sus, p. 219,
nr. 147 si facs. nr. 41, la p. 213).
Ultima foae nenumerotata are pe recto o gravura semnatä HRf 11h BilKOR 1078, iden-
Licâ cea din Cheia infelesului, Bucuresti 1678 (v. facs. 184 din Bibt. rom. veche, I, p. 221).
Pe verso o serie de vignete In cerneala neagra si rosie, asezate simetric, asemanaloare
cu cele de pe recto foil a 2-a nepaginata (liminara), astfel ca cele 2 pagini cu vignete
formeaza un fel de pendantif" cu care Incepe i sfarseste cartea.
Compara cu A. Filimon, Dacoromania, V, p. 606.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

www.dacoromanica.ro
R. BRANCOVEANU, CUVANT PANEG1RTC, 1706 221

Gheorghe Maleta, Cuv4nt la Patizna Donznului, RAmnic 1706.


G recete.
In Bibl. rom. veche, I, p. 468-469 s'a reprodus numai titlul, dupa alti bibliografi.
Formatul in-160, de 51 foi. Tipar negra, 18 minduri pe pagina; dela f. 28 fnainte,
versetele sunt notate prin Mere majuscule ro*ii, In paranteze.
Verso titlului alb. F. 2-3, prefata lui Gheorghe Maiota catre Dosithei, patriarhul
Ierusalimului. F. 4 r. albá, iar pe verso xilogravurd foarte fin lucratà, Infdli§And pe Iisus
purtAnd crucea; 5 versuri sub gravurd.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei RomAne.

Radu BrAncoveanu, Cuvant panegiric la Sf. Nicolae, Rdannic 1706.


Grece4te.
In Bibl. rom. veche, I, p. 469 numai titlul reprodus dupÉi alli bibliografi.
In-160, 23 foi; tipar negru, Cu 18 rAnduri pe pagina. Exemplarul vazut de noi este
defectuos: f. 3 (sfax§itul prefetii lui Radu BrAncoveanu) i f. 6-23.
Reproducem fragmentul din prefata., cál s'a pastrat, In traducerea d-lui Al. Elian:
tí)c, xcd ç empoetaso4 'C6.11) %ato p O (»Ovo To5 `Altou 67rob zavyropEColtev T'O
attspov, xat Xxv.6avetc totoozotpónon ixsEvlv Ttv siScppoa6vriv, T'O 6notccv Xxp.61vollev
xat ti.sìç T'O etviltvlatv T631) ItpiaeWV, 67CO5 vgzooatv rix6Xou0ov ti ite.rcivotav.
Aikívst ziXtv Tota69 &Taataatc, iSzav 6ki7Cfic bívcoOsv itcbc gytvs xaviov tAlt6vrtroc
6atcotirri croo Irak= si)Xec62ta, xat n6.4 etvoltvei xat ItlnyupECet p.sTaXozpsz64 Toù; 'A-
TEouc 6 raktiv6zaz6c csou xat (1)tXsoas6gazaToc 1E6c 1.1k. Tbv inEXotnov Aabv TO5 Koptou,
Etcczt Cri9lasç Xattispacv xXvovoplav vijv sxóv iç XptottavExoncirqc coustios6stac. Xaips
Xotaòv esorptXicuraTs Maxapira sic div OscopEav tjç zpoxonijc 67co5 iluteap.sv &ab tbv
6(ov coa, &m'a xat -15stç axoXodo5vzsc Te( r)(1+1 000 ik7CíCOILSY p.rcet Ocivazov V11v %aves-
vEav vi¡c Catoo Maxaptórtroc.
Ioíí To5 aiwvtac la-4110N Maxap(rou
Ei)Xa6tc 2t7r6yovoc
`136Sookoc Bparto6civoc.
.4 a ascultärii biruintelor SfAntului pe care-1 präznuim astazi i ca-
peti astfel acea bucurie, pe care o cäpätäm i noi la amintirea faptelor
care nu au drept urmare cinta. Crete, iar4i, o asemenea veselie, cAnd
priveti de sus') cum a ajuns canon de sfintenie prea cucernica ta evlavie
de odinioarä, i cum sldve§te §i praznuete cu mare cinste pe sfinti, prea
luminatul i prea cucernicul täu fiu2) cu tot poporul Domnului, fiinded ai
läsat strälucità mo§tenire chipul cucerniciei tale celei prea crWine§ti.
Bucurlte, dar, de Dumnezeu, iubite räposate, cAnd prive.511 folosul pe care
1-am scos din vieata ta.
FiindcA §i noi, umblAnd pe urmele tale, nadajduim dupà moarte sä
fim pärt4 fericirii vepice.
Al täu, räposate, intru vepicä aducere aminte, cucernic urma§,
Radul BrAncoveanu.

CuvAntul panegiric este scris in amintirea lui Preda Brancoveanu.


2 Domnul Constantin Brilncoveanu.

www.dacoromanica.ro
222 PSALTIRE, 1706

154. Psaltire, Alep 1.706. Limba araba.


La descrierea din Bibi. rom. veche, I, p. 469-477 sa se adaoge studiul lui Cyrille
Charon (C. P. Karalevsky), Ilistoire des Pairiarcals MeMiles, III, Roma 1909, p. 108-112.
BucurWi: Biblioteca Academiei RomAne.

159. Slzejba Sfintei Ecaterina §1, Proschinitarul ,llantelui Sizzai, Targoviste


1710. Grecete.
Titlul In Bild. rom. veche, I, p. 481-482.
In-4") mic, 4 foi liminare -I- 45 foi, din care au numere numai primele 4 fol.
Titlul Incadrat In chenar gros cu ornamentatii de compozitie tipografica. Un chenar
asemanator, pe verso titlului, inconjura stema Tärii-Romane§ti; sub sterna versuri semnate
de Mitrofan Grigoras. in foile liminare mai avem: prefata ieromonahului Nichifor Marthalis,
egumenul manästirii Episcopiei Ramnicului, catre Mitropolitul Antim; o epigrama semnata
de Mitrofan Grigoras §i o altà prefata a aceluia0 Nichifor Marthalis catre cititori.
Textul Proschinitarului incepe la f, 22 v.
Pe ultima pagina o and epigrama semnata; e0 Tùiy le pop.cmixtov e6TiM1c MITrpopivric
I'roptig 6 ix Acu6únefic.
Publican' In transcriere §i traducere, datorita d-lui Alex. Elian, cloud din epigramele
lui Mitrofan Grigoras.
Sub sterna, pe verso titlului:
ITpòç tbv sine6gazazov, %at axXxvisp6zarov cd)Ogvniv, K6ptoy Ktíptov Tobvtiv
Koroazavevov 111maxpey1tav Bos66ax, -6'8/.1.ów 06npo6XazEocc.
ErxeXe KawaranEve Mnaaapectuca,
Kofpccvs Oirapo6Xcixow CIMI7CTOT6pS CaOitov,
/o1 zeta( x6cliv °iv& xiptv, Ostot tsCracconsg
Eilas66aw awtoE, toyctì ispaL
Mat yetp ivaskit crrOtyv.ct 7c6Xetç, 6psoc .C6
YAX)tap EtvaEou iscapeccav i¡Xt6eccon,
67seuxolgyow ai¡c ixXeclizpou tiTteEccç
'ExCipaw 34' 6pcmby (6so a Sovcip,st.

CO aofiXoc riçixXximtpórirk coo Allzpowinc.


Catre prea cucernicul i prea luminatul Domnitor, Domnul Domn loan
Constantin Basarab Voevod, Domn a toata Ungrovlahia.
Constantine Basarab, cel asemenea cu eroii, capetenie purtatoare de
sceptru a Ungrovlahilor sfintiti, tie tot pamantul JO aduce multumita §i
toate laca§urile celor cucernici i deasemeni sfintele manästiri, fiindca
eti sprijin tuturor celor lipsiti §i ajutor parintilor din muntele Sinai cel
prea fnalt. Pe ace0ia, care se roaga pentru luminata ta sanatate, i-ai
scapat cu puterea ta de du$manii cei vazuti.
Robul Luminatiei tale, Mitrofan.
Pe f. 3 v. liminara;
Flpbc TÒY ECCItspircany Itat XoTt(incccov MvporoXErilv Oúrrpo6Xxx(ag
1(6ptov Ktíptov 'AvOtp.ov.
Ilecneaat anouSt zdXolLat. vias frtip.ctra yv@vac,
11Xu0s cpc14 BXaXt71C Gig irtaoy, tilX0a

www.dacoromanica.ro
CEASLOV, 1715 223

'Avetp.oç Ispiprig eeoebteXoc Oti7ypo6Xcxxf7,


KeSyciiv '161pow ex yes)* 6abic.
86bse 2tXo5Tov arypElq Osbs acpeovoy, gpastv
114stc 06pxvfoin, Tij Te ToroypaTETI
Es6hoy aliartgia 6vsiv Tatly zdactv
"Oq /twafou atosa Tcbv raTepow
Ttas Túrcy Sok 66X09 a,,olauvey Roza návTa.
l)E,4 esk SoEl oúpIvEow OaXecliow.
COvç criig nlvtsp6rriroq irp6Oup.og
esparto T60 lepop.ovetzow sine)*
M7pocpavTig.
atre Inalt Prea Sfintitul i prea invätatul Mitropolit al Ungrovlahiei
Domnul Domn Antim.
Indemn pe toti sá ia cunosting, cu grijä, de aceste vorbe; a venit
barbat pe pgmAntul Valahiei, a venit lumin, Antim dumnezeesc, ierarh
al Ungrovlahiei, din neamul cucernic al Ivirilor fntelepti. Lui i-a dat Dum-
nezeu averea fnbelsugatä a fntelepciunii, sà facà fapte ceresti i prin tipo-
grafie sä, fle de folos peste tot psárrantul multimii celor cucernici. Acesta
dAnd prin tipar cartea de fatd, a bucurat In cea mai mare masur& cetele
parintilor din Sinai. Lui, dar, s5.-i dea Domnul sälasurile cele ceresti.
Al Inalt Prea Sfintiei Tale slujitor zelos, smeritul
fntre Ieromonahi, Mitrofan.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne.

160. Panoplia dopnatica , TArgoviste 1710. Greceste.


Cartea este in-folio, de 6 foi nenum. -I- 178 foi num. (nu 188, cf. Bibl, rom. veche,
I, p. 482-483).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

162. Oetoih, rárgoviste 1712.


La Bibl. rom. veche, I, p. 486, adaoga.: C. Erbiceanu, Cel intaiu Octoih imprimat in
alahia, in romanefte, In Biserica ortodoxa 9'0712(10, XVI, p. 800.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane si Biblioteca Ion I. C. Bratianu.

166. Maxiine filosofice, Targoviste 1713. Greceste.


Exemplarul lui Const. Erbiceanu, descris In Bibi, rom. noche, I, p, 489 492 este acum
in Biblioteca Academiei Romtlne.

170. Ceaslov, tradus de Antim Ivireanul, Thrgoviste 1715.


Exemplarul complet are 4 foi nenum. + 531 pag. Desi exemplarele Academiei sunt
necomplete, totusi numarul paginilor se poate deduce din tabla cuprinsului (f. 4 liminar&
verso): pina la p. 527 este Pascalia, iar dela p. 528 fncepe fnvalatura despre posturi, caro,
Inteunul din exemplarele Academiei, Sine pana la p. 531, unde se termina Cu: «Sfitrsitu
si lui D(u)mnezeu laudä».
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano.

www.dacoromanica.ro
224 A. IVIREANU, SFXTUIRI CRESTINE-POLITICE, 1715

Antim Ivireanu, Sfiíteiri cre,ctine-politice, Bucuresti 1715. Greceste.


C. ErlAceanu, In Bis. ort. rom., XXX, p. 1201.
Exemplarul lui Const. Erbiceanu, descris in Bibl. rom. veche, I, p. 498-499 este acum
In Biblioteca Academiei Romäne.

Chrisant, Despre oficii, clerici..., Thrgoviste 1715. Greceste.


La descrierea fäcuta in Bibt. rom. veche, I, p. 499-500 sä se precizeze localitatea
unde s'a tipdrit: Tärgoviste i sä se corecteze paginatia: 7 foi liminare + 144 pag.
Bucuresti: Biblioteca Ac,ademiei Romäne.

Dositeiu, Istoria Patriarhilor Ierusalimnului, Bucuresti 1715. Greceste.


Sá se adaoge la Bibt. rom. veche, I, p. 501, localitatea de tipArire: Bucuresti.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne,

Al. Mavrocordat, Istoria sfantei , Bucuresti 1716. Greceste.


La descrierea Meta In Bibl. rom. ver/le, I, p. 509-512 sit' se adaoge locul de tipa-
rire: Bucuresti; cuprinde 17 foi liminare + 384 p. -I- 15 foi nenumerotate.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne.

183. Acolutia sfinfilor Neofit fi Maxim, Bucuresti 1723. Greceste.


Titlul In Bibl. rom. veche, II, p. 22.
In40 mic, 32 foi. Tipar negru si rosu, 28 ränduri pe pagina.
Pe verso titlului o inchinare in versuri scrisä de Panaiot Vizantiul, primicher al
Marei Biserici a lui Christos i grämatic domnesc, catre Mitropolitul Neofil, al Artei.
Urmeazd o prefatA a Mitropolitului Neotit Mavromates al Naupactului si Artei, ciltre
proigumenul Mändstirii Lavra din Athos si catre prea cuviosul intro ieromonahi Neofit,
din insula Hios.
Dupá mai multe pagini serse de acelasi Mitropolit Neofit asupra M-rii Ivirilor din
Athos, Incepe slujba pomenitilor sfinti.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne.

185. Damaschin, Episcopul Ramnicului, humilùturi pentru ;wide taine,


Rämnic 1724.
Nu se cunoaste titlul acestei publicatii.
In-80 mic, 55 pagini. La pag. 3 Inc,epe cu urmatoarele:
Damaschinti Cu mila lui D(u)mnezeu Episcopul RamniculuI: Cucérni-
cilorti preoti, caril vä aflati in Eparhfía smerenieI noastre, tuturorti de
obste m(o)l(i)tv ä si blagosiovenie vä. trimitem.
Lärnuririle lui Damaschin in de la p. 3-6 si au fost reproduse de Samuil Clain,
la sfärsitul Theologhiei dogmatice, Blaj 1801 (v. Bibl. rom. veche, II, p. 429, nr. 631). Bela p.
7-55 Invätäturile.
C. Lacea in Dacoromania, 3 (1923), p. 800.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universildt,ii.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne.

www.dacoromanica.ro
CA.TEC111SM177 1726 225

188. Psaltire, Ramnic 1725.


1-111/ITIIPI I Iliip6Ksail mil iIK:mh 4911,1.1ÉCTIL minx 41

A6AW I mips TrizoiTs. I4 CiiTa PIP+ : I KS 110(1SHK4 111A KS TOAT'l,


KIE,ITSAAA 2 up* czisiiii,t1TSAS[ri] LUCI M Alaufsi8 ksuTóptonSA Mil AdmaCKti116,11iCK0-
I

!MU" I Plin1HHK8A811. I 4 :1118AY MAd H.11110 nt4i Xe" I141.1KI 1,16 , I AI ("Alf Ilfp-
Ht1KOA4iHSI1k.

mic, de 1 foae
si peste 248 foi numerotate.
Pe verso titlului,
David pe un tron, gravat
KHO M..
de II. P.
A6
4KiltITIP71 l<P61.1111H&CHL.
Bucure§ti: Biblioteca
Academiei Romitne. cpc:D/I0C8Ah , HPAMVAV14 P8ÒEC1i8
188, N. Mavrocor- 4iitib 44 ?A OitirVgrACKI.
dat, Despre datorii, Lon- A T 7. A 4) s
dra 1724. Grecete 11 1-; H
latine§te.
el&IIAHA Luff CZCTINfAel K21,1H 0
I. Bianu si N. Hodoe,
Bibl. rom. veche, II, p. 23 au 40M 1-18AH 4: ILAH IçOli4th
semnalat gref}it, dupa alti
bibliografi, aceastii carte, 4e lc A NI ii.A 7-; ,
sub anul 1725. N'a existat MVH1(4
Inf;ci(greinh CEgGICTVAÑ W1.1
o editie din acest an, ci din
anul 1724. Vezi descrierea 1190.
mai sus, p. 48-50, nr. 59.
IHrigAgri-IlpicigfCrigO¡Hrii AFT/tbl
189. Antologhion, KHriApittih All6TO.Akr`ii-111!?) Oi'mreg-
14 1726. Slavone§to VACI12, C4pliNTIII1117-1 4HZA144T14 tIrbriLliA
romd.neV,e. P7.Mq4VA O 4.)1TH 414.
La descrierea facutit
in Bibl, rom. veche, II, 23 Lips ini.Mh;
27, cat si in lista dela p.
1DC...D4ON/i Hxiv AP f121/12fletng,
Afflietgerì
530 sit se corecteze ca An- 4.
tologhionul este scris in fiziMEHrii MT. 40rOldfC7rs 111ri THEIVITIL.
limba slavona, iar nu «ro-
rmine,te». In limba romana qs,(.**,.#74'0'4,414r.*x,`.:*;tb:::*44***4:)eteitetk.'.:15
sunt titlul, prefata, indica-
tiile tipicului, evangheliile THriOrfel 444 OPiltslAi./14/1.
voscresnelor §i epilogul. C'ANIE'IT;1 NYipfi
AMCIVL. GMAL ASA01 A.Z
Bucure§ti: Biblioteca
Academiei Romano. 42. Cateciasmus, SimbIta-Mare 1726. T1t1u1.

190. Catechismu,s, Sambdta-Mare 1726.


K1T6K171Gd1gillk J eis J 4KRII,STS(11, Kpili111111-5CKZ. J 4 4SWAOC'SMi, HMANSASA pg-
coca AHH6 110414 01?11113p1JCK7. J AAT'h jAp1 1111Hh.J
îczpíìj, mA WCTIH1/14 IlIzpm
J

Gawk. J AGD111HglIgH : ichGH06 A6K1111Hari, J InticK8nSith GicAcTSASit,


LJJI SAlt dinid I 'WASH ; I opoq . notiyovco; oirmit AH A11,1114 r1114CK7 J EH-
29
22671

www.dacoromanica.ro
226 CATECIIISMUS, 1726

KHIiJk f11104;011HLITKS, Rap 113101JCKZ, G$ H NTH] Ill rf 41114111,ATiii 41159X1101


P91M8ASII G4smniK8.
kips SKSmk. I .1r, «ctocs. I1s P8M1tHfCl8, I1MEA Omitur`Jcios 4ToA1c.h,
IIIi TH MOTS.
GSA% RITA MAN, 4 THflOrpaiSIA AKAMMHILIACKIS. f1118116 AMA X. ta-114:S.

In-80 mic de: 1 foae pentru titlu (fasc. nr. 42), 396 pagini i 7 foi nepaginate pentru
«Scara lucruriloru ce sä coprindil Inteatastä cartalä.rue» (sic) i pentru gre*elile de
tipar: «Gre§elele a§a le indereptIaza».
Verso titlului este alb. Incepe cu:
Cuväntu card preoti.
Cumti ni sdcade noao, carr sdntemtt pusr i ränduiti dina mila luf Dum-
nezeu spre grija sufletelorti rdscumpärate cu cinstitti sängele Mäntuitoriulur
nostru Isus Hristos, sä, ne aducemti aminte de fnvdtätura apo(s)toliftscil,
care vasulti celti alesä dumnezeiesculä Pavehl o lasatti tuturort1 Ipiscupilorti la
Titti cap. 30 still 7 zicOndu : cade-sa Ipiscupulur tärd de pdcatti a fi, precumti
sä. cuvine slugi(i) lui Dumnezeu, adeca: nu mdndru, nu mäniosä, nu betivti,
nu Invajbitoriti, nu pohtitorru (noel-moo) lucrurilorti grozave: ci priimitorful,
blandti, trrazii, direptti, sfäntti, rabdatorfu, coprinzdtorru cuvantutur direptu
de fnvataturd, ca s poatd Indirepta si fndemna spre fnväldtura cé di-
rraptd, si a certa pe cei ce sd punu Inpotrivd. Asijdere, i voi preoplorti,
earl sànte oi1ori celorti euvantatoare al doile pdstorru, i dinü darulti
dumnezeiescu cuväntulur fur Dumnezeu i tainelortt de Domnulti nostru
Isus Hristos pentru mantuirra nramulur omenescu rdnduite slugi credi(n)-
toase. Tinetf minte bine Vastä fnvOtAturd apostolMascd, cärie cu totti
sufletulti vostru urmändu, s. va fndireptati viata voastr i näravu-
rile voastre. Isgoniti din inimile voastre mändria si nu fitf asemene fari-
srailort1 (sic) care pe scaunele sale cu mare pompl si desarte podoabe
fmbrdca, mdndreti umbla, si cu mandria lorti a ne-bund, invätä.tura
de folosti a adevdratulur Mesie o cälca, fäcAndu-sä pe sine mai fntelepti,
mdcarti cd prorociile nu fntelegra, ci titi adevdrati urrndlori Mantuitorrulur
nostru Isus Hristos, care adevdratti au zisti de sine : eu santu bunti si bldndu
cu duhulti: care scobortt pe cei mandri i inaltii pe cer smeriti; nu fill
mäniosi, cd mdnra dupd cuvdntulti filosofuluf îr nebunie, ch cine sd umple
de mdrife de multe orr cu Vasta flindu orbitä, sà sloboade fnteunele, de
care apor foarte-sr banueste si cu multd dosadä, si patimire debie
curgeste: penteVa ori ce crestintl, ca sà nu cazd fnteatOta i gre Mutate,
cade-i-sí, sà sä ferlasc5, de unele lucruri ca acestra, care luc(r)u pe om la
pierzare, muncindu, ca totä omulti, care fi fnvdtatä si sucuittl (sic) acestui
ndravä räu, sau pdcatil, sd sd desvete si sd sà fndirepteze In alte fapte bune
care-sä fnpotriva acestur näravü räu adecd In bländete, umilinlä, rdbdare,
si alte greutdti : cd In pätimirile voastre viti (sic) birui sufletele voastre. Zice
Domnulti si In alte locuri: cer blänzi, cd ei voril mosteni pämän-
tulti; fericiti-sil facOtori(i) de pace cà aceiea fir lui Dumnezeu sä vort1 cherna.
Nu punereti veselia voasträ fnti betie, cd ce-i mai urdtti a vede, decatti
°multi amintere cinstitu i de toti priimitti, sau mar värtosä cu darulti du-

www.dacoromanica.ro
CATECHIciMU, 1726 227

huld sfänta inpodobitti, In zavi(s)nice i urate belie si mancäri afara de


sarna fnecata? Ca i dobitoacele cele fara inteles, atäta manca i beu
&ail le pofte0e firfa ca sä-si poatä tine viata; dara °multi care-i cu minte
§i ff facuta sí caute la cele mal" de susti, care maI pe urmä fericita sä le
poatä ajunge; ca firil sale si läcomier a face destulti §i afara de sama cu
atäta grozävie a numeld sau Inteaftsta parte mai josti de catti dobitoa-
cele a lasa si atta räutate a aduce trupuld Eau de care si volvodula dof-
torilorti au märturisita, zicandu: grijiti de fnplere panteculd afara de sama,
din" care toate bete§ugurile vinu fn trupulti omuld. $i dumnezesresculti (sic)
Pavela Apostola iara zice i inteacestu narava, cu Vasta invätatura de
mantuire ne indémnä la Efesti, cap. 1, stih 40 : «Nu vb. fnbätareti cu vina,
fntru care este curvie; pentr'aft, bogatula cela ce sä fmbräcä, in ursinicu
si pre sä slobozie fn toate de5ertädunile ace§tif rumi i päcate peste pacate
aramadie, fnti fundula raduluf s'au Ingropata; ave putina pentru lipsa sau
betevgulti trupuld, sau pentru veselia inimi(i), nu-I lucru rau; ci mnù uspete,
cärsme, i mní ulità beuturile afarä de samä i urate, alesti fetelora duhov-
nice0i säntu foarte contenite i oprite de sfintele canoane; i firii noastre
betia ff lucru Coarte necuviosti ì inpotrivitoriti: candu afar& de samä
de masura firndu fngreufata, In silà fi cauta a se curati 0 la starra ta de
mai nainte a &A. pune. Nu fireti pripitori spre JAW:fa de aproapeluI vostru,
fära candu fi de lipsa pentru fndireptarra lui; i candu vä face cineva silä
si in pizma, bucurosi rabdati, avandu nadejdla plati(i) de vecie, aducandu-va
aminte de credinta creOdnefasca care ne'u invatatti Domnula nostru Isus
Hristos fried fiindu cu noi In trupti omenescu, zicandu; De-ti va da cineva
o palmä peste obraza, Intoarce si ceialaltä parte; i aftsta pilda a pati-
miri(i) ne'u data noao In toata' viata sfintii salé, de v,reme ce si pe Patru,
maT marele Apostolilor, uciniculti sfintif salé celti mai rubita, care vre sA-1
apere, nu 1-au läsatti ca sa-la apere cu sabie, candu maniosi jidovi spre
groaznica moarte fla prinde. Asijdere, í vof cändu simii ca vä face cineva
înti pizmd, aduceti-và aminte de cuvintele cu care v'au Inbucurata adeve-
rinta a veMica: fericiti-s cei ce patti izgonire. Bätara doao räutäti aduce:
una celd batutti, alta celd ce bate, cd celti ce bate a prinde pe celti batuta
spre izbändä Imple de mänie, scorneste urädune sie-sf i chfamd
judetula pe pedepsirIa sa. Penteata maI bine este sa, va conteniti de unele
vrajbe ca aceste ca sotia i viata voasträ sa fie pace, pildä, floare 0 de
folosti crestinilorti. Nu va slobozireti In dobanzi urate, ca cine pohteste
multu, bine a bird intr'aasta lume, mintfa lui atata sa depar-
tiaza de lucrurile cele cere0i, cuttl nu sa poatä spune catä fnpiedecare
paguba aduce mergeril Inainte fntru cele sufletesti i deregatorif griji
pastoresti lipite, atastä fara de socotfala poftä a lucrurilorü celorti treca-
toare In care multe suflete pieru; i cinulti bisericescu, care amintere foarte-i
luminatti i cinstitu fi necinstitti i nebägatti fna sama i nesocotitti
pentru una ca aceIa, care cauta aa dobanda fara socotfala. Pentr'Va
sfintif pärinti In sfintele säboarä w tare au opritti ca sa nu sä mestice
preoti fat negutätora i alte lucruri din afarä. Penteata cu multu maI
värtosa tribue sä sA ferfascä 0 de alte lucruri mal mici In folosulti treca-

www.dacoromanica.ro
228 CATECH1SMUS,' 1726

Writ'', care lesne: are pute dobändi dintealte mestersuguri mirenesti, au


jocuri s'i camete, care nu sa cuvinti cinului preotescu si care nu numal de
Dumnezeu ce si de mireni si sfintele saboara fsti oprite; si nu numal mi-
renilorti, ce mar vartosti si preotilorti si adeväratii nece o cinste nu poate
astepta preoti de la mireni, ori cari fntru acestu näravti rail cu atta pa-
guba si a cinstil si a sufletuluT sau, sa tavälescu cäträ oaspeti; alesti caträ
calatori si saraci, fiti milostivi si eftini, dandu-le bucurosi sala sl si alte
care-sa de lipsa cälätorilorti ca sa poata la vol odihni si rasufla fiindu
batutI si ostenitl de drumti. Aratati-va dragostra si libovulti catra totT fntru
cele slobode, uspätändu-i, veselindu-T, bucurändu-T si vorbindu bucurosi cu
eT. Fill trTazi In toata vreme, mai alesti cä,ndu aveti vorba cu cineva au
vi sä, faceti (sic) ceva, care sa cuvine deregatorir voastré, ca sä nu sä.. In-
doTasca si sa la pilda ra (sic) cei ce-s supusi va o fntru cele sufletesti; ca
asa din"' faptele si viata voasträ, nu ocarä, ci lauda sä aveti la toff cer
buni si cinstiti.
Iubiti direptatTa, care foarte va fi cunoscuta si bMuluitä oamenilorti
si oilora voastre; de nu viti busulur pre mine nece in sufletu, nece In
iosagu, nece in cinste sau In veste sau In vestra 6a bung; ci Ara viti
ajunge Cu ale voastre, care v'au däruitu milostivu15 Dumnezeu si viti In-
toarce oricarue ce-i alti säu si viti face once sä cuvine si-i direptu. Fili
sflnti rabdatori, ferindu-vä de pofte strambe si sotii cu prihanä, de
si.
mueri, de vorbe grozave si povesti, de cantece lumesti, de jocuri si alte
lucruri care nu sa cuvinu cinulur preotescu, ci lege lui Dumnezeu nefnce-
tatti o cautati. Sfanta Scriptura si alte fnvätäturi ale sfintilorti parinti cetiti
si ispititi, ca sa puteti mai lezne si sufletele voastre a mäntuT si oile care-
stl fncrezute griji(i) voastre eel pastoresti cu One sufletrascä a paste si maT
pe urmä la pasunTa ea cerTasca si stault1 celti de susti fara fricä a le duce.
Mai pe urma fiti prietini fnvataturii ceT adevarate si de mäntuire si cu
oameni vestiii cu fnvätatura si viaja bunä, crestinTasca si nu pe ceI ca-
resu u(m)flati cu Inteleptia ea desartä a acestii lumi si muncescu a sa
arä.ta mai Intelepti de catti santti, cinstiti-i, ci pe cer care-sti In biserica
catolitasca a Romei plini de direpta si adevarata fnvatatura sfinteI Evan-
ghelir; care orti pute, prosti si pe ceI lenesi, cari nu grijescu de mäntuirIa
sa Ca de vecie, a-T invata pe cer rä.r, a fndirepta si pe cei ce gresescu la
cararIa ce de mäntuire aduce. Pe acestIa cinstiti si pe acestra cu toatä
mima rubiti: ca altd fiindu fntorsi si stricati cu invatatura eriticilorti, suptti
faguril de miere arätandu-sa Intalepti pinkcetti Incetti, ,slobod In inimile
oamenilor veninul eresurilorti, care- su pierzare sufletelorti de vecie. Iara
aceste cu Invataturä dirraptä, adevärata si de mäntuire pe ceI gresiti In-
dereptlaza si destoinicT facu oameni a tine darula dumnezeiescu, sufletelor
sale facatorfulti de viatä. Pentr'aa ca si eu dTatoriT si deregatorir melé,
ca sä pod face destulu si vol ca sä, stiti cumti veti pute mar lesne a fnvata
sufletele care-sti fncrezute pastorii voastre; ce sa cade a sti si a face
crediMosi luT Hristos sli fntai capetele si pastorilorti cei sufletesti. Acestu
Catechizmusti sau fnvatatura crestinlascä intr'Vastä cartalue deregatorii
voastré foarte de folosti, foarte cu gändu bunti o amti stränsti, In care pe

www.dacoromanica.ro
CATECIIISMIJ, 1726 229

scurtu si foarte alesti, la intglesulti i folosulti sufletescti acestuI niamti rg-


tacitu (pentru alu axle ajutorIu i bucurie, amti priimitu aftstä, muncg)
toate articulusurile credinti(i), poruncile lui D(um)nezeu si ale biserici(i), Tai-
nele testemäntulul nou, Tatg,15 nostru, Bucurg-te Maria si alte lucruri care
nu numar atata-sí de lipsh omulul crestinal, cätti Mil de ele nu poate a se
spgsi, nece decumti, ce si care-s5 de lips5, pentru umplere poruncilorti. $i
altor lucruri grele, care de multe ori vinti la fntrebare si mai alesti acele
care Greci(i) cizmatici, sau care s'au tgiatti de catra sf5,nta Besereca Romei,
In rgnduelele i cinurile 1°1'5 farg ocl au sucuitti a arunca si a mica in-
potriva Rämlenilorti, 11-amti tälmäcitu i li-amti dezlegatti.
Penteaa Vast,5, inv5,taturg de mäntuire cu ata poft5, i gändu o
cetiti, cu care poft5, pgrintascg o arnti adus5 i eu vao, primiti-o
yeti pute mai bine si mai vartosti intr'Insa v5, ispititi i cu viata voastr5,
el vg asemanaretY. Cg'n adevarata Invgtatura sflntei Beserici Rgmlenesti
si Apostolicesti, care o marturisim5 a o crede, can& facemti märturisirra
credintit Iarg, voY spre cinstl'a si multdmirIa munci(i) mele cei pgstoresti
si osteneli inbatränetelorti mele, care amti priimitu pentru folosulti suflete-
lor5 voastre, o priimiti, aducandu-v5, aminte de mine purure, in sfintele
ruggciunile voastre, carea' o pothescu sg, cazg in mai bung si mai mare
mgrirla sfintel unil, care-i infra sfanta Biserica Rämleniascg i Greascg
si v5, spgsiti.
Urmeazti pe 5 pagini urmdtoarele instrectii:
Ce tribue s5, faca preoti(i) cgndu orti vre sg de atasta invatatura po-
poranilorti
Inteacest5 cuvgntu inainte parinteste v'amti indemnatti pe voi cinstiti
In Hs. frati, ca dupg, invatg,tura apostolMasc5 viata i nravuri1e voastré
sg indereptati. Masta vä sá cuvine vao intaI a gandi si a pazi, ca pinti
Vasta invataturg, de folos5 si traiurile voastre si faptele voastre cele bune,
sa fie lumina, viata voastrg fnainte oamenilorti, ca precum lumina aprinsa
In fesnicu luminlaz5,, asa si voi sa luminati pe cei ce-sti In fntunerecul
nestiintgi, Intl prostïe, in lucrurile cele de lips5, la viata de vecie si care-A
cazuti si fnvaluiti in funingine p5,catelorti; ea asa Multi intorsi pinti voI
la lumina a de mar nainte, la cunostinta vietil de vecie sa mgrIasca pe
pgrintele vostru care-I In cerIu, c5, voI sgnteti In locultí apostolilorü cgrora
au zis5 Domnulti Hristos: mergeti In toatg, lume a propovedui euväntulti
Evanghelir. Pentea6a, fnpleti poporgni(i) vostri de invätatura SfinteT Evan-
propoveduind5 adese ori cuvantulti luï Dumnezeu fa' besericile
voastre, inv54ändti tineri si bgtrani, prunci i pruncele, si pe toll' earl potti
fntelege cuvantulti lul Dumnezeu, talmacindu-le si descoperindu-le toate
care le trebue 1°1'5 a crede si a face, ca sg miruiasca viata de vecie, ca
pinti lenIa voastrg sufletele cu cinstitti i scumpti sgngele Domnuld Hristos
rgscumparate sá nu cazg In jahul5 blast5,matulur diavolti si ea s'a nu le
caute oarecAnd5 direptul5 judetti dinti m5,nile voastre, cu mare paguba
sufletelorti voastre.
A dooa: ca sa puteti umple aceste toate care amti scristi mai susti,
In toatg Dumineca, dupa ce isprgveste sfAnta Laturghie, sg, de stire preo-

www.dacoromanica.ro
230 CATECHISNIU, 1726

tulti tuturorti poporänilortt ca fnainte, sau dupa vecernie, sä vie toti la


sfanta beserica, ca sa auza atasta fnvatatura de mantuire, care-r foarte de
lipsa crestinilorti ca sa poata bine si In curatanie a träi. Insä, pentru ca
sä. nu sä fntample nescari lucruri necuvioase, bine are fi, ca inteo Dumi-
fled sa cheme barbati(i), intealta färneile; sau de vor veni toti odata, o
parte, adecä, barbati sa sa deschi1inrasc(5) de catra Mmer.
A trie: s5. Inftpa preotti facandti cruce, a zice: Tatal nostru, Bucura-te
Maria, Crediula si alte ruga6uni pe scurta care orti place norodului i sa
vorti Intampla dupa vreme si sarbatorile anulur i asa sa zica ea sa poata
norodulti a zice dupa ela dinti cuväntti in cuvantti.
A patra: sa Indemne pe toti cari stiu ceti ca sa tie la sine una
dintr'aceste invataturi, adeca: o cärtalue mai nainte de Dumineca In c,a,re
va fi Invatatura, s arate la o pareche de prunci, care va socoti ca-sti mar
fntelepti, o rugaaune scurta, sa o fnvete 'Ana Dumineca si apoi Duminec5,
In beserica de rosta si tare sa o zica unulti, iarà altula sa asculte si un(d)e
va gresi sa-la Inderepteze, si care dinteaceste va sti mai bine de catti
cinstrasca Cu ceva si sa-10 laude fnainte altora, ca sa-r traga
inima si pe alti la Invatatura.
Mai pe urml, dui-A ce va face preotula asa pecuma 1-ama Invatatti si
prunci care au avutil letca o spusti de rostti, preotulti sä le talmVasca i sa-i
lumineze fritr'Va letca de toate cate-sa fntrInsa, sau poate i derre
sfänta Scriptura, care va socoti ea lorti i altora care audit' or fi mar
de lipsa si de folosa, sau poate le lua si dinti Evanghelia, care sa va fn-
tampla intr'aft Dumineca sau sarbatoare, dup5, anti, sau rändurala bese-
canda va vre sä, fnvete i sà facä, Catechezisti. S'a munftsc5. ¡ilea
preotulti si fntr'Vasta ca sa nu zab5,vasca oameni cu invalatura sa mai
multa decata un asti, ca sa nu Ji sa urasca, ci sa le fie dragu si eta sr
fnvatatura lur si asa inimile lora pentru lungime vremii de &Ara atasta
fnvatatura de folosti sä, nu li sa fntoarcä.
Iara la sarsit, dupa ce va isprävi ata Invatatura, Tara sä zica Cu ei o
rugatune frumoasä, i scurta, ca si la Inceputulti inteacesta chipa, ca
poata zice i norodula dupa elti, cuma sA cade, cu umilinta si isprevinda
aceste toate bine i precurna sA cade, sa de lauda lur Dumnezeu, Yarä. no-
rodulur blagoslovenie i slohozie a merge pe acasa In pace.
Tabla de materii (paginile nenumerotate dela sfar§it):
Scara lucrurilorti
ce sa coprinda Inteatasta cartälarue.
Cuväntu catra preoti . . . . .............. . .

Ce tribue sl fac5, preotir candi or da Vasa Invatatura poporanilorti


Listu
1.

19
Capti Intaru
De credintä, i credrulti Apostolilorti 19
Pentru ce au facutti Dumnezeu Inteatasta lume oameni 19
Care sa chIaml crestinti i catolica 21
Care-Y Intàiuliu samnti crestinulur pravoslavnicti 25

www.dacoromanica.ro
CATECHISMUS, 1726 231

De faceré sfintei cruci . . . ............ .


Cum tribue sä punemti degetele, cAnd facemtl cruce . . .
.
. .
: 32 09

Cumil tribue sä pue preotulä degetele, candti blagosloveste 30


In care tribue sä, sä, invete crestinulti 31
Ce-I credinta 31
Suma in care sä cuprinde pe scurt5 toate articulusurile credintii, care
tribue sä sä criazä 33
CredIulti 33
Intaiulti articulus alit credruld 35
Alti doile articulusä alti credruluI 37
AM 3 articulusti 39
Alti 4 articulusti 42
Alti 5 articulusti 45
Alit 6 articulusti 46
Alti 7 articulustl 48
Alti 8 articulusù 50
Sä aratä dinti sranta Scripturä, cumti cl duhult1 sranta purcede 0
de la Multi 52
Alti 9 articulusti 73
De capulti väzutti allí SfinteT beserici 80
Alil 10 articulustí 84
Alti 11 articulusil 86
Alti 12 articulusti 88
Al 2 capil
De nädejde si de rugRuné Domnului , 91
Taal nostru 94
De inthia cerere In Tatalti nostru 95
De a 2 cerere - 97
De a 3 cerere 98
De a 4 cerere 98
De a 5 cerere 100
De a 6 cerere 101
De a 7 cerere 102
De alte rugUuni 104
De inchinaré ingerrasca, adeca: Bucurä-te Maria 106
Al 3 capti
De libovti sau dragoste si de 10 porunci . 108
Dint" ce sä, cunoaste libovulti lul Dumnezeu 111
Dintl ce sä cunoaste libovulti cäträ de aproapele nostru 113
Zece porunci 115
Dezlegaré poruncil denhtälu 118
Dezlegaré a 2 poruna, 126
Dezlegaré a 3 porunci 130
Dezlegaré a 4 poruncä 133
Dezlegaré a 5 porunci 139

www.dacoromanica.ro
232 CATECH1SMU$, 1726

Dezlegaré a 6 porunci 143


Dezlegaré a 7 porunci 1.47
Dezlegaré a 8 poruncä, 152
Dezlegaré a 9 porunci si a zece 157
De poruncile sfintei beserici 162
Pentru ce au rAnduit sfänta besericA aceste porunci 163
Care särbAtori säntem datori sa le sarbam 166
De posta 171
Care-Y détoriu a posti 1.73
De folosula postuluY listk ace1as1
Ce-sa dijmele si cui tribue sä, sä de 176
Alti 4 capa
De tainele sfinteY beserici 179
Cate-sa si ce-sa talnele sfintel beserici 180
Pentru ce slujeste sfänta besereca sfintele talle 182
Cate lipsäscia la priImiré sfintelora taine 185
Care tare sä pota pohtori (no0opii) 186
De boteza 189
Cate felYuri de botezuri sä. d'A 190
Care-1 materia botezuld 193
Ce gätare lipsäste in cela ce va sà sä. boteze 195
De slujitorIula sfäntuluI botezti 196
De lipsa nanasilorti 198
De cumetria ce sä trage dina boteza 200
De untu de lemnu cu care sä unge °mula inainté botezulul 201
De poinä2uire, sau ungeré cu mira 202
De materia miruluY 203
De forma miruluY 201
De slujitorIula miruluI 209
De sfänta cuminecaturä, 213
De materia sfintei cumineaturi 214
De slujitorIula s[fintei] cuminecäturi 230
De pocanie 237
De materia s. pocaniY . 215
De forma s. pocanir 246
De slujitorlula s. pocaniY 247
De cela ce sä spovedeste 252
De s. masle si materia lora 261
De slujitoribla s. masle 262
De s. preotie si cinurile el' 268
De materria s. preolif 272
De forma preotier si cinurilorti el 273
De slujitorlula s. taine a preotieY 274
De cela ce va sä sä preotasa. 275
De Simonie 276
De slujba preotului 280

www.dacoromanica.ro
I1TURGHIE, 1728 233

De privileghiumurile cinuluI preotescti 282


De logodnä 286
De casätorie 289
De materia, forma si slujitorIulti sfinter casätoriI 293
De clerici cäsätoriti 301
Al 5 capti
In care multe Intrebä'ri sä dezlragä. 309
De direptaté omuld crestinti 309
De räutätile ce sä aflä, fn lume 311
De päcate 312
De posta 320
De rugätune 328
De milostenie 330
De darurile duhulur sfäntti 340
De fericirile evanghelesti - 341
De cele mal' de pe urmä, ale omuluI 347
De judetti 347
De ladil 352
De purgatorIumil 354
De sinulä lur Avrarnti 357
De raIu 359
De credinta catolMascä, 364
De eriticti, pságánti si schizmaticti 366
Ce-I credinta, ce-I cinulti 368
De cälindariulä celti nou 374
De cälindarIulti cela vechru 377
De schimbaré celor5 11 zile fnträ calindarlulti celti non si celä vechIu 378
De cele 7 säboarä mari care s'au fäcutti la räsäritti 385
Transcrierea textelor este facutit de dl. N. Cartojan.
N. Iorga, Scrisori §i inscriptii ardelene, II, p. 9, nr. 9.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne. Blaj: Biblioteca Municipiului. Sighi-
oara: Biblioteca Gimnaziului evanghelic.

193. Intaia invafatard pentra tineri, Rämnic 1726. Slavoneste si ro-


mâneste. Editia I.
Descrierea completa' in Bibl. rom. veche, II, 29-32.
Pentru precizarea originalului rusebc: lIepacie ygeirue oTpoKomL, alcAtuit de Teofan
Prokopovi6 si tipärit In 1721, despre aducerea exemplarelor rusesti in tara din initiativa
mitropolitului Moise Petrovid al Belgradului (Serbia), v. Emil Turdeanu, Din vechile schim-
buri culturale dintre Bom4ni f i Jugoslavi, In Cerceletri Merare, III (1939), p. 183-186.
Editii noi in 1727 si 1734; v. mai sus, Addenda, p 51, nr. 61 si p. 52-54, nr. 68.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne.

196. Litarghie, Bucuresti 1728.


Descrierea faena in Bibl. rom. veche, II, p. 35 a fost pusä. la Indoiarg. de A. Filimon
in Dacoromania, VI, p. 378, spuniind cá exemplarul complet are 2 foi + 210 pag., iar nu
«peste 244» pag., cale sunt trecute in Bibliografie §i cate aratá Pinaxul.
30

www.dacoromanica.ro
234 LITURGHIE, 1728

Rostabilim adovärul: I. au existat editii datate 1728, Cu 2 foi + 210 p.; 2. au existat
alto editii datate 1729, cu acelasi numär de pagini (comunicare scrisä de I. M. Moldovä,nut,
lui Ion Bianu); 3. o a treia editie, datatä 1728, are Academia Rometnii, cu 2 foi + pesto
244 pag. In plus fatä, de editiile precedente, aceasta are Stujba Sfintel Priceganiet. Exem-
plarul frird sfärsit al Academiei so terming (pag. 241) cu Rugaciunea tut Metafrastii, cu
stihuri la Greet.
Ed. nouä. la 1711, v. mai jos, p. 238, Ar. 220.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne. Blaj: Biblioteca lui I. M. Moldovänut.

193. Hrisant, Patriarhul Ierusalimului, Manual despre saperioritatea le-


rusalimultri ,si a SfeIntaliti Mormfint, Ierusalim 1728. Greceste.
XPICEAN0OT I llATPIAPXO IEPOEOATMQN I ETXEIPIA1ON I Ilipi
I

xxe oXlv 67tspoxiig rTIC eiyEac Ham; IspouloocX1/1, To& eiCT(OU w Crooarixou
Tiro TO5 Koptoo, ) filg TS 7C pb; onithv xszpswavrip.6v7r iXevoa(p)ig recvlzuw Taw
Xptatcavciro cv d1v losocrroXtxtv acaraylv, I icdypeXsfac TÚ5V sic 7cpoax6vlatv atito5
x.xt v669 I Xourciív ixstas as6/citi.Erov T67ccuy imparsvollivcov.
Torweiv iv tifi CiTC% Mast. 'Ev kit capv.q" ',tat& plvx Eant6/16ptov. I11/p6xsoext
Swpsecv x p.ipoos rxvsclioo TecToo.
Manualul lui Hrisant, patriarhul Ierusalimului, despre superioritatea
prin excelentä a sfintei cetali Ierusalim si a sfantului si de vieatA MCA-
torului mormant al Domnului si despre milostenia datoritA fatti de el de
toti crestinii, dup5, porunca-apostoleascä si despre folosul celor ce se duc
sà," i se fnchine lui i celorlalte cinstite locuri de acolo. Tip5rit In sfânta
cetate, In anul 1728, In luna Septemvrie, spre a se fmparti gratuit din
partea prea-sfantului Mormant.
In-folio mic, 5 foi nenumerotate -I- 63 pag.; pag. 64-65 albe, p. 66-67 errata, p. 69
albä; urmeaza 19 foi nenumerotate + 28 pagini.
Titlul fncadrat In chenare, sus inflorat, In pärti si jos din linii i ornarnentatii de
compozitie tipograficd. Verso titlului alb. Urrneazä, in foile liminare, tabla de materii
(11E1,4 to5 Trap6nog iTxec.ptaEou %as& IteTakcerov), diferite extrase din pärintd ai Bisericii si o
prefatä a patriarhului Hrisant cätre cititori.
La un loe cu opera lui Hrisant despre superioritatea Ierusalimului i a Sfäntului
Mormänt, s'a mai tipärit pe cele 19 foi nenumerotate, In limbile greceascd, romäneasca,
slavoneascä. urmätoarea (dam titlul redactiei romäne,ti):
Carte saborni6asca la toti pravoslavnicii crestini, pentru ajutorrulil
sf(a)ntuluT Mormantri.
Paisie din mila luï D[u]mnezeu arhiepiscopti Tarigradului, Rb,muluT
celui nou, i Patriarhti a toatà lumea.
Datatä,: «La anul de la Hs. 1727 IWAIVS August». La sfärsit, numele a 13 mitropoliti,
Intro cari i Daniil al Ungrovlahiei.
Pe ultimele 28 pagini numerotate allá lucrare a lui Hisant, Elep1 fermotívlç ).6.(0;
(Despre preolie), caro a fost socotita' gresit ca tipäriturä independenta, tiparita, dupa unii la
1702 (cfr. Bibl. rom. veche, I, p. 441, nr. 136), iar dupd altii la 1707 sau 1709 (cfr. G. Pascu,
Un opuscul de Hrisant Notara, in Revista criticd, I (1927), p. 212).
Titlul operii este:
ispwa6trqç X6rog .6puty.tacrctx6ç, azsatotaOsic nap& Xpocsiv0ou Ilcapcipzoo
pocioX6imov, It%;- =Poa'pro9031S 7c1p3 aim!) gvaoy iv zi,)- itsTá.X1) 'Ec,.Xai.c ç&iEctc to5

www.dacoromanica.ro
fINIVITITURX PREOTILOR, 1732 235

Kupton pÁ 'Avmrcciaett4, cot 'cot") &Tie° fivElvx izstporovilfil MltporroXETTN


Kpsíi. v 11/11.tarEvric, iv iTSL TCp Earwig) cr1,6". AivptXX(ot s. Itste ctirchv Thy
&yEas Aattrpeic.
Cuvant de lauda despre preofie, alcatuit de Hrisant, Patriarhul Ieru-
salimului si rostit de el fnlauntrul marii biserici a Sfintei invieri a Domnului
nostru, adica a sfantului Mormânt, cand s'a hirotonisit Mitropolit al Cesa-
reii Palestinei, In anul mantuirii 1702, Aprilie 5, fn fnsasi ziva Sfintelor Pasti.
1. Bianu i N. Hodo.,, Bibl, rom. verhe, I, p. 35, indui In eroare de Sathas, au socotit
cartea tiparitd. la Bucureti, in loe de Ierusalim (v. in titlu: Tinew9iv iv Tfi ártoe II6)ee. Vezi
notita lui Alex. Elian, In Analele Acad. Rom., Desbaterile, tomul 59 (1938-1939), p. 66. Ea
totu§i face parte din domeniul Bibl. rom. vechi, prin acea carte soborniceascit de care am
amintit mai sus, tipdritä, In limba romAnd.
A doua editie in Bucure§ti 1768, v. Bibl, rom. veche, H, p. 188-190, nr. 361.
Traducer° de Alex. Elian.
Bucureti: Biblioteca Academiei Romd.ne.

Ceaslov, Bucuresti(?) 1731. Slavoneste i romaneste.


Un exemplar defectuos färä. inceput i färd sfdrit, a descris I. Rop in Societatea de
m4ine, 11 (1925), p. 24: in-80, pesto 163 foi numerotaie. Tipicul §i sinaxarul sunt in romd.nete.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitätii.

Octoih, Bucuresti 1731. Editia II-a.


La descrierea fdcutd In Bibl. rom. veche, II, p. 41-42, sä se adaoge: editie de titlu
a Octoihului tipârit la 1730, ed. I-a (v. Addenda, p. 52, nr. 66). Editia III-a, apäruld In Bu-
cureti 1732 §i descrisd la Addenda, p. 35-37, nr. 44, poarld gre§it in tillu anul de impri-
mare 1709, pentru care motiv am pus-o bibliografic sub acest an. Ed. II se deosibe§te de
ed. III, pentrucd are 167 pagini in plus, cu un adaos de slujbe.
Bucure§ti: Biblioteca Academiei Bomdne.

206. InvAtriturd preotilor pe wart de ,capte taine, Iasi 1732


4.E111,11TgPI I Hpamatoph fl KgPTit I AiIIJflT TÁiIH ine En-km-1-
(01i, KS AflifITII AOKEA111111 ,NEA flOAKII1 c*iiipintvot I 111911HLI,H. I iiK8Mh THR-11111iTil 4
stitttAF "Irk attutittirrStaI IDA 4WhalU,ATS/1811 MMH11 WÍI i,stt-hASAT6pPo TeqlTli Atipa
ItIonA6tail. I
ltv rPfiri5p1a r: noagooNgtria I If$ no(t8Fna Illif K8 ToStIT'h KGITS6Ail
ILIuTponotui-rk I
Ktrii iiiITCaliffd 4 cifsiiTtt libiToottodig 4
mumj ¡IA AIM% AMA sHAtilrk
In-40 de 3 +29 foi nenumerotate. Tipdrit cu negra §i ro§u, cu 25 rAnduri pe pagina
incadratti in flori de compozitie tipograficd.
Pe verso titlului se arid o xilogravurd reprezentAnd pe Christos stdpAnitorul lumei,
semnatd de ferei Ursul, ca urmdtoarele versuri:
Doamne Isuse pazéste In sfanta Mitropolie
Intr-acfasta de acumii si acé ce va sa fie,
Pre Antonie Mitropolitulä alti SucIavi
Care la un gandll s-au unitti Cu G. G. Domnulti Moldovi
De-au scos la lumina acéste septe TaIni sfinte
Si le-a 'mpartit la preolf sa lIa (sic) aminte

www.dacoromanica.ro
236 iNViTXTURÀ PREOTILOR, 1732

Ca prentr'fnsele sä sfintescA norodulti crestinesca


Si sA-la clued la 'mfrumustitatulti raIula cela ceresca.
Plecatula poslusnica, IeremiYa Typografa.
Urmeazd aceastg, prof*:
Cu mila lur Dumnedzäu Antonie Arhiepiscopti i Mitropolita a toatä
Moldavila,
Voao tuturorti preotilorti cariI vA aflatY fn eparhaa noasträ, dela
Arhiereul Arhierellorti i stäpanulti Hs., pace, mil5,, dara, Intarire si spa-
senie v5, pohtimti, Yar5, dela smerenia noasträ blagoslovenie.
Stiinda noI cä Domnula nostru Is. Hs. Arhiereulti celti mare alti tutu-
rorti vécilortil pentru acéra voIaste a sä da ArhiereIlora mila i darula
cinste Arhieriel, dupä misura daruld carele s-au data Dumnedgestilorti
sfintilora Jul ucinic i apostoll, ca sà faca randurale i tocméle bune
fntre urmAtorir lorti, fntre preotil, adecà i päzitoriI turmeI ce l cuvantä-
toare räscumpgrate Cu pre scumpirsangele luI si cele protivnice BesériciI
sa le däzild5,cinédzil i céle ce ar vede ca le facti preotif den nestiintä,
le arate si sä-I fnvéte; iarä pentru die ce le facti denti léne, sA-I cérte,
pravoslavira fn totti chIpulti sä o intäréscd, precuma grEaste stäntulti Pa-
vela la Faptele apostolilor, cap. 20: Paziti-v5, pre vol si toatä turma fntru
care pre voI Duhulti sfanta v-au pusa episcopf (adec5, oglinditori sau pa-
dzitori) ca sä pasteti Beséreca luT Dumnedzau, care o au c5,stigatti cu sari-
gele s5,u. Dreptti acga nu putema läsä, nicl no l ca acIast5, poruncà sä fie
trecutA, adecà a nu asAdza céle netocmite si a nu dezrAdlcinä, céle ce
s-ar vedé protivnice i pravoslavira a nu fnt5,r1 dupä datoriYa Arhipäs-
toriel noastre.
Iarä pentru cä toatä dzidiré i tAriTa In temelie Taste, laste i stä si the-
melffa, pravoslavief santa céle septe TaIne de-fnsusi Hs. Domnulti nostru
randuite si tocmite, carele ca niste colone vartoase, neclätite i ca niste
stalpi nesurpati tinù toatä dzidiré credinteI noastre si a adunäriI crestinestY,
in casa fnteleperunil luI Dumnedzgu, In sfanta beséreca. $i pädzitoriY si
apärätoril de céle ce s-arti vedé cä sant fnprotiva acestorti sfinte taIne,
santem noI arhiereiI; judecat.amti pentru acéIa cu amäruntulti si cu totti
dédinsulti cercanda sfintele scripturi i citinda pravila sfintilora
socotindti céle ce vedema sau j audzima cá sä facti fntre vor preotil,
ama aflatti unele carele sä Inprotivesca InvàAturilorí apostolicestI si
nelorti sfinteI besérect Si mai alesti de sfantula botedzti, de sfanta cumene-
c5.turä si de myrula celti mare. Care fmpotriviri In tota chipula a le zmulge
si a le dAzrad5,cina voima i ne silima. De care lucru si porunc5, ca acrasta
Ulna, ca céle ce sä vora vedé Inteinsele a fi drépte i adevärate s5.
tie cu toat5. paza; 'Yard céle protivnice i carele sä faca f5,r de cale, sä
¡ase si s5, sa lépede. Insä dupA rAnduTala sfintelorti 7 taIne, socotima c5,
de folosti lucru va fi, ca toate sá le aducema aminte dérandulti, sà," sä
stie ce santa. Si unde adeverima si socotimti, c, nu sä factl isprävi
dup5, as'adzamantula sfintilorti parinti, la toate taYnele, vorna ardta die
protivnice.

www.dacoromanica.ro
D. CANTEMIR, ISTORIA IMPERIULUI OTOMÁN, 1734-17:35 237

Bibliografierea i transcrierea textelor sunt fdcute de N. Hodos. P. Constantinescu-


Iasi, ripetriluri vechi rominesti necunoscute, lavi 1931, p. 4-6. C. Lacea in Dacoromania.
III, p. 801.
Bucuresli: Biblioteca Academiei Romäne

207. Calendartil lui Petcu $oanul, Brasov 1733.


Gh. Bogdan-Duicä, in studiul Tipograful Papa Petre, In Tara Barsei, I (1929), p. 76-78,
sustine &Et, dupd, Catendarul din 1733 al lui Pettu Soanul, s'ar mai fi publicat altu), In
1737, de Popa Petre din Schell Brasovului. C. Lacea, Cel mai veeltiu Calendar romelnesc,
In Dacoromania, VI, p. 357-359 aratä., insa, cu bund dreptate, cd dascdlul Petcu Soanul a
fost i preot la Schei i cá sträinii Ii mai ziceau i Petrus". Astfel, Insemndrile cronica-
rului sas Thomas Tartler, pe care se baza G. Bogdan-Duicd, se referä la una si aceiasi
persoanä, Petcu Soanul, iar Calendarul presupus din 1737, nu este deceit cel tipdrit la
Brasov, 1733.
Milian [= Em. Micul, Ceva despre asia poreditul Peintul calendari rontattese 4733,
In Luminettoriul, Timisoara 1887, nr. 79.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

209. D. Cantemir, Istoria Inzperiului Otoinan, trad. de N. Tindal, Londra


1731-35. Englezeste.
The History pf the growth and decay of the (Allman Empire. I Part. I.
Containing the I growth of the (=Allman Empire, I from the I Reign of
(Allman the Founder, I to the I reign of Mahomet IV, I that is, I From the
yedr 1300, ts the Siege of Vienna, in 1683.
Written Originally in Latin, I by Denzetrius Cante2nir, late Prince of
Moldavia.
Translated into English, from the Author's own Manuscript, by N. I

Tindal, M. A. Vicar of Great Waltham in Essex.


Adorn'd with the I Heads I of the Turkish Emperors, Ingraven from
Copies taken from I originals in the Grand Seignor's Palace, ley the latel
Sultans's Painter.
London: Printed for James, John and Paul Knapton at the Crown'
in Ludgate Street. MDCCXXXIV.
Titlul paqii a doua (p. 273) este la fel, afarä de an si de rändurile urmg.toare, care
aratä cuprinsul :
The History I of the Decay of the Othman Empire, I froin thel
I I

reign of Mahomet IV. I to the I reign of Ahmed III. I being the I History
of the Author's own Times.
Written originally in latin,... Printed... MDCCXXXV.
In-folio, 1. foae ca portretul lui D. Cantemir, XVI 4 -I- 1 stampä. (planul Constanti-
nopolului si al palatului lui D. Cantemir) + 460 pagini.
In afara de frontispicii, vignete la inceputul i sfärsitul fiecarui capitol si de portretul
lui D. Cantemir, mai avem 22 litografii semnate C, Du, Bose, sculp, sau fecit, ale urmä.-
torilor sultani: Olhoman I, Orchan, Murad I, Bajazid I, Mahomet I, Murad II, Mahomet
II, BajaLid II, Selim I, Soliman I, Selim H, Murad 1H, Mahomet III, Ahmed I, Mustafa,
Othoman II, Murad II, Ibrahim, Mahomet IV, Soliman II, Ahmet II si Mustafa II.
Cuprinsul: p. I titlul, alb pe verso; P. IIIXV: The translator to the reader. P. XVI,
instrucpuni pentru transformarea anilor din Hegira, In era cresting.. P. 1-4, lista alfabeticd

www.dacoromanica.ro
238 D. CANTEMIR, ISTORIA IMPERIULU1 OTOMÁN, 1734-1735

a subscriitorilor. Stampä. P. 1-272 textul i corectiirile pärtii intàia. P. 273 titlul ptirtii a
Il-a, alb pe verso. P. 275-453 textul. P. 451: Index of the principal Turliish Words ex-
plained in the Annotations. Names of the Sultans. Errata". P. 455-460 despre vieata
si opera lui D. Cantemir.
Ed. noua in 1756 (v. Bibl. rom. veche, H, nr. 297).
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne.

211. Psaltire, Bucure*ti 1735. Slavonete i ronAne§te.


IlffIllTflPt I llt[S[ mii .jorhpAT8nsil Aiintiv: illIgMk 4TptigiCT41116 KHIIK
TV-11110/1T% 4 BAAME np-k 4111141-111,tiTSA811 AJMHIt lev finirópIF I riiKa noEK6Ak. Ks
KEATsA-IAA [HA Ks BKIHI [HA C4S1-111-1U,AT8ati a1liTp011JAHTIIV1th6YrirpOKAAKiEll, KIrpit
: I 4 c*iiTA inwrponomF 4 I EsKtipiip. ati alitMit AMA top* Asan] acr.
At KSirkpoiraith 4-rpF lipiwu,[k1 11611t1 I GTÓI1K4 TyllOrptidiSAh.
In-80 mic, de 1 foae pentru titlu, 168 foi numerotate, 4 foi nenumerotate. Tiparit numai
cu negru, cu 19 ränduri pe paginä.
Pe verso titlului se aflä reprezentat David, pe tron, cu sceptru i harpa. Textul este
slavonesc, afaril de Polieleul cuprins in cele 4 foi nenumerotate dela silirsit:
Polieleu ce s'A' cântà la toate praznicile cele fmpärätetl, ;;i la sfIntif
cel marI.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Remalle.
Sibiu: Biblioteca Mitropoliei.

213. Octoih, Bucure§ti 1736.


Exernplarhl complet are 2 foi nenum. si 84 foi 1 foae (compara cu Bibl. rom. veche,
II, 51: peste 80 de foi.").
Foaia nenumerotatá dela sfärsit are pe recto gravura lui Ivan Bacov din 1678 (v. Bibl.
I, facs. 184) din Cheia infelesului, iar pe verso mai multe vignete, rosii si negro, mecate
simetric, asemenea cu cele din foaia 2 liminard, recto, astfel ca textul Octoihului este in-
cadrat intre aceste ornamentatii tipogratice. Aceastii incadrare o gasim si in Octoihul,
tip. la Rämnic, 1706 (v. mai sus, p. 220, nr. 151).
I. Rosu in Societatea de maine, I (1924), p. 477.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

218. Antim, Inveipiturei bisericeasert, Bucureti 1741. Ed. 11.


La descrierea fäcutä in Bibl. rom. recite, II, p. 51 sa se adaoge: C. Erbiceanu in
Bis. ortodoxa romana, 16 (1892), p.769-785, 912-922 si vol. 17 (1803), p. 130 146, 225 242,
a publicat textul, insotindu-1 cu numeroase note.
Pentru ed. I, tipärita la 1710, In Tärgoviste, vezi Bibl. FOM. veche, I, nr. 158, p. 481
si 548-550.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne.

220. Liturghie, Bucure0.i. 1711. Ed. II.


Exemplarul Universitätii din Cluj-Sibiu are 2 foi nenum. 244 pag.; ultimul text
fiind Rugaciunea Pricestaniei, trebue cd nu lipsesc prea multe pagini. Exemplarul Aca
demiei, mai defectuos, are 234 pag.
Editia I, la 1728, v. mai sus, p. 233 234, nr. 196.
I. Rosu in Socielatea de maine, I (1924), p. 477.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitätii.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne.

www.dacoromanica.ro
APOSTOL, 1743 239

221. Molitvenic, Bucuresti 1741.


Exemplarul complet are 4 foi nenum. 664 pag. (al Academiei este defectuos, cu
551 p., v. Bibt. rom. veche, II, 55- 56). La p. 563, cuvdnt de iertare pentru greselile de tipar,
iar la p. 564 epilogul, In care se precizeazä cá izvorul dupd care s'a tradus, a fost Mo-
litvenicul grecesc tipdrit de Nicolac Glyliis, la Venetia, in 1691.
I. Rosu in Societatea de miline, I (1921), p. 477. A. Filimon In Dacoromania. V, p. C07
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii.
Bucurcsti: Biblioteca Academiei Romäne.

228. Acatistul N'asceitoarei de Dumnezeu, Buzdu 1143.


t imilelGTX111 t I Kl&Tpvh ntrk COTA 1111CK'KTóaN M AAHMS, 1111) I K8 "SlITfl
Ptirhill'oHH. I ii1C8Ailt 4T04uliCTA KFiII1 Ti11114111Tk I BHAEM ii1rk 40111411ATSAtill I

111Hp4ii PliK011H11,11 BOEHIVA.


11AHT00110AHT ZISTIV,IAY A Tóalnk 10H I M'e 1144MM. [K]s MATS1;1Ad IbEHT01110-
ASA M AAHISOSKwIIS,ut E.83i8l1811 I Kív liluistiyAre. I IliTY osar (sie). I A° 1"
GToriK6Glite Timor[p]AdisnY
In-160; exemplarul Academiei are foaia cu titlul si f. 1-161. Anul din titlu 7253
( = 1745) e gresit. Anul tipdririi este 1743, dupa cum rezulta din mentiunea tipäritd la f.
154 v.: «Typaritu-s'au in anula de la späseniia lumii 1743, de loan Stoicovici Typograful».
Pe verso titlului este o xilogravutd, care reprezinta Adormirea Maicii Domnului, delata
3C1I4 (= 1743).
Cerneald neagrd i rosie, 17 rAnduri pe pagina:, pagina fncadratii.
Cuprinsul: f. 1-50r., Acatistul Maicii Domnului. F. 50v. 65r., Paraclisul Maicii
Domnului. F. 65v.-78v., «Molitvele colon' cc mergil spre somnii». F. 79r.-90r., Bugdciunile
diminetii. F. 90v.-118r., «Pravila cara-. D(u)mnezeiasca curninecilturd». F. 149r.-151r., doua
rugdciuni «foarte de folosth, una «scoasd dupd grecie», alta «de slovenic». F 154v., Cu-
vänt pentru iertarea gresalelor i mentiunea lui Stoicovici tipograful. P. 155r., lana la
sfärsit, «Canon de umilintA catrd D(D)mnulfi nostru Is. Hs.».
O allá gravurä, lisus Christos drept judecätor, la f. 79v.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romäne.

230. Apostol, Buzdu 1743.


Exemplarul descris in Bibl. rom. veche, II, 65, Cu 2 -I- 176 foi, e necomplet; complet
are 2 + 178 foi (foaia 177 gresit numerotatd Os). Textul Apostolului se termina' (f. 177v.
178r.) cu Antifoave de preste bale zitele, serse In limba slavond. La f. 178v , aceste ränduri:
Unura D(u)mnezeu celut fn Troitä slàvitù, Tatalur, Filulur sf(d)ntti, fie
dela nor robir sAi, multdmitä, cinste, laudd i inchinäcrune, caci ne-au In-
demnatti de am fnceputti i ne-au ajutatti de am scosä cu Typarrul Vastä.
sf(A)nta Carte Apostol. lard pre tine, pravoslavnice Cetitorru, cu smerenie
te rugdmti, ca de ver afla ceva nu bine alcätuitti, sau gresitä, acéra sä. o
acopen i cu bFändétele dragostii i sd o socotesti a fi din nesávArsirea slabei
iard nu din \Tora ostenitorrulur, aducAndu-ti aminte ca toti aceirasi
neputinti sAntemti pdrtasi. i D(u)mnezeu carele numar singur raste desä-
vArsit, sil, te Invrednkased vederir fétir sale si mila ha' s'A fle cu tine
pururea.
I. Rosu In Societatea de ?naine, I (1924), p. 477. A. Filimon in Dacoromania, VI, p.378.
Bucuresti: Biblioteca Academici Romdne.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitätii.

www.dacoromanica.ro
240 PSALTIRE, 1743

Psaltire, Iaffl 1743.


Exemplarul descris in Bibl. 7'0111. ?yate, II, p. 76-79 avea 6 si 160 foi. Exemplarul
complet are O foi nenum. 181 foi, ultimele Cu greseli de paginatie. Dela f. 161 inainte,
cuprinde: polieleul, citirile psalmilor la sarbatori, indicele alfabeLic al numelor proprii si
Pashalia.
Din ultima pagina. (f. 181 v.) extragem:
Typäritu-s'au in anul dela mantuire lumi 1743, de Duca Sotiriovici
ThasiranulCi.
A tratajilorti rânduite urmare. --KKPAIMSSIIIKAMROR 11
T 8 car 4s A X kl 6 W 11. q W qi /A M 10 a 4. v .t. V.
Precum doresc sá soseasca la vadul cel Cu adapostire,
Carii sant bltuti de valurile máxii cu neodihnire,
Intr'acesta chip i typagraful (sic) de a cárti(i) sfarOre,
Laudá, nefncetata lui D(u)mnázau d'O i multOmire.
A. Filimon, in Dacoromania, V, p. 607.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Roma.ne.

Bacoavnei, Cluj 1744. Ed. II.


Pentru descriere v. Bibl. rom. veche, II, p. 79 si mai ales Gavril Precup, Bolla bu-
coavne, in Unirea din Blaj, 25 (1015), nr. 114, p. 2-3, nr. 115, p. 2-3 si nr. 116, p. 2-3.
Editia I-a, tipäritä la Belgradul Ardealului, in 1093 (v. mai sus, p. 200-210, nr. 113 .

Catavasier, 115,dauti 1744.


MITMIGIIiiPiö I, TXANC101HT 11111 111144641 PSAVAirkeK% I KS A1SAT1 TIIMS11"10AC1
KNOT10" I i1K8A Th.hpATY Timorlitl iA I Wk 1161IW P.h,3,9.810saii
iLt'111SAK J ,i1,HHT,TS1 AAY A,4111131S, 011111, A n k nswilhiTs miuh, a
Top-: opa momo : I 1 tí, /WANK 111KOAA1 KOIKÓAh.
K8 WAP07410K1HI/i1IipkG4SiiRATSASH diH1110110AHT11 "SAY ilIOMOKAAKIII Kspi8 inri]
ITEK I zis O p k. I filtrk KS T64TIL KIATSAAA â I killwrdpionsri AE mili/sis driK0111L Si%
eihriTo el1HCK0fliri Pix,Z1,1%SlI,SA8/1 KIrP KtIonAmk. th"a8SA AMA SHA 03CrILL

In-80 mic, de 4 foi nenum. + 183 foi numerotate.


In paginile liminare se afla tabla cuprinsului §i urmatoarele versuri, In chip de prefata:
Catrà pravoslavnicul5 norod al tärär Moldovene§tI.
O, pravoslavnice norod, limbI rum(a)neascg,
pazità de D(u)mnezeu, tarä, cretineasca.
In D(o)mnul sá vO bucurati, prin sf(5.)nta cAntare,
cu credinta, cu nadrajde, Cu dragoste mare,
Cá iatä, s'au typärit, spre al vostru folos,
Carea cu nevointO, din grecie s'au scos.
C5,ntati, slàvii, läudati pre D(u)mnezeu ce! mare,
Cu dragoste, cu frica, cä, e imparat tare.
Si pre sf(a)nta stapOn5, sà o läudati,
Cu toti sf(i)ntii impreunO, slavI mare s5,-i dati.
A sf(i)ntelor praznice tainl sO cinstiti,
CantAnd cu intelégere i sä, o proslOviti,

www.dacoromanica.ro
CEASLOV, 1745 211

Si cu toti dinpreunä. rugVune fAcAnd,


din tot sufletul nostru sä grAim zicAnd:
Prea putérnice ImpArate, D(umne)zeu cel mare,
a tot tiitorfule, D(oa)mne celti prea tare,
DA pace i sAnatate, bunâ norocire,
ani multi i zile bune, 0 cu fericire,
D(o)mnului Ioa(n) Vod(A) ca sA stApAneascA
tara Moldavlahief 0 sä, odihneascA
Intru prea fnAltatul scaun, precum sa cuvine
pAzind tara, miluind cum iaste mai bine
Cumu altä. veselie cu multe bunéte,
cu viata fndelungatA fnteadAnci bAtrAnéte,
Cu D(oa)mna, cu coconif fntru toatA nAltimea,
cu rudele, cu bojar, cu toatä. multimea,
Biruind vrAjma0i sdi cu putére de sus,
Cu spata, cu buzdugan, prin stema ce i-a pus.
CA a ta iaste märirea, slava 0 putérea
stApAnirea 0 cinstea 0 toatä tinérea
Cela ce eVi mai nainte de véci färà fnceput,
acum i pur(u)rea 0 In véci de véci färA sfAr0t.
Amina.
In fata textului:
Ostenitorfa fiindti la tota lucrula typografiei Barbula Bucureteanula
Typografula.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romame (ex. defectuos, completat Cu copii fo-
tografice).

240. Ceaslov, RAmnic 1745.


qii@oGdogh 1 KAPI icsniiiiiim 4 CAM T6dT% Cite,aild 1 Al BA, Wil All H&W11,
SKSMIt 4TpS altliCTk KAM% &IMAM WA TyfrkPATk. I 4 31.11IMF np-k ilSmuthiTSASti wil
up* 4111-kno,AT8ASii MMHh, WA OgIVkASH Topio a T641"k 1.0pa PSAtXH*CICit. 1 li' I

KOHGTaliffilith H II KOAA 1 1106g0,A,h. I KS Mrocnogiuria Hp* cdsiitioiTSASil MN- 1

TPODOAATIL Lk 017TPOKAAXUA I _K_ v p k 11664311Th. 1 WA KS TÓAT'k KEATS/MA: 10KATÓ-


pio-Inthi Al AiiilliagS Kvo IMIIIVIGHTh 7111ICKÓI1SA PriminiKsitsg. 4 C,tiii'd 1 'Gruicicw-
nie 7, PHAN. 11A ItiSnk::scrir I AF AumilTpire Ilamogink Ti'morp,i4sSnk.

In-80 mic, de 8 foi nenumerotate si 492 numerotate. Tiparit cu negru si rosu, cu 21


rdnduri pe pagina.
In foile liminare se afla: prefata, care Incepe Indatá pe verso titlului, aratarea cu-
prinsului si o gravura pe lemn, reprezentAnd pe Christos pe un tron, la spatele caruia se
vdd Maica Domnului si Sf. loan, cu inscriptia: Doamne Isuse, pazéste turma ta, pord-
fuindu-o la Impardliia ta.
,,Predoslovia card pravoslavnicil cititorI" este semnatii, de Climentu, Episcopulu
Rimnicului" si trateaza despre insemnatatea Ceaslovului si impartirea lui. La f. 353 v.
gravura Bunei Vestiri. Dela f. 465 v. Incepe Pascalia.
Pe f. 492 se afla aceasta fnsemnare:
22671. 31

www.dacoromanica.ro
242 CEASLOV, 1745

Typäritu-s-au acrastä sfäntä. i dumnezelascä Carte, caré sa chiYamä


Clasoslovü, printi ostenéla diorthosirii smerituluI intre Ieromona*I, Arsenie
Ieromonahuki, din sfänta Mänästire Cozira. La anula dela zidiré lumii
7253, iarä dela Hs. 1745.
Pe ultima pagina, obisnuitele cuvinte pentru iertarea greselilor de tipar.
Bibliografierea i transcrierea sunt fäcute de N. Hodos. A. Filimon In Dacoroma-
nia, V, p. 607-608.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano.
Bibl. Universitä.tii «Cuza Voda».

243. Liturghia Sfantului loan Gurii-de-aur, Rädäuti 1745.


Exemplarul complet ne ingadue sá Intregim lipsa din titlu (reprodus In Bibl. rom.
veche, II, p. 87) a numelui tipografului:
HIN C-AS TIÇUKpIÌTtt AI GANASA6 CI11111 i p H MÍti TimorpbdsSail.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane.

247. Inveiteiturd pentru ,sapte taine, Ramnic 1746.


Descrierea In Bibl. rom. veche, II, p. 92-93, dupa un exemplar din Bibl. V. A. Ure-
chia din Galati. Un exennplar fárá foile 1 si 8 are Academia Romana, legat la un loe cu
Baspunsurile lui Varlacan la Calechismul calvinesc, 1645.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romano.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii.

250. Psaltire, Râmnic 1746.


La descrierea i depozitele aratate In Bibl. 7'0711. Ved1P, II, p. 94 sa se adaoge: Dr.
Gh. Bran, Itaritati bibliografice in bisericile maramuramne, in Graiul Maramureplui, nr.
94 din 30-1\laiu 1935, p. 3 (exemplar in biserica din Com. Rozavlea)
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (copie fotografica).

252. Catavasier, Rá,mnic 1747. Românete, grecete i slavone§te.


Gratia intrerupta In Bibl. rom. veche, II, p. 98 se continua astfel (f. 159r.):
darurl in marnr. Aurti, smirnä i támíte, oce s-au învred-
nicitti [intelep]dune i spre cé depila norocire i des[lAta]re
atäta bunáltate i pläcére [dumne]zelasca intru toir vécir.
Urmeaza (f. 159 recto si verso):
Oratie catra ai casii in caré veI mérge.
[Cins]tite jupäne obläduitorIule alti caser [ace]stría, de vréme ce al
ajunsti a präznui o [tainäl foarte mare ca acrasta, cu credintä te in[chind]
celui ce s-au näscut .astäzI, soarelul dreptätil [ce au] rásärit din pAntecele
fecloaril Marid [no]ao cebra ce edérni't fntru intunéredi i [in u]mbra
mortir s-au aratata i din cälduroasâ sä multdme*I, cu toff ai casa
du[mita]le, pentru multa i nemäsurata milä [ce au] fácutiá cu nol
Dumnezeu de au in[noit] t'iré noastrti cé cazutä cu naMeré, sa. [Carulä] i eu
má rog, ca unura näscuti.1 fiiulú [lui Du]mnezeu, i Dumnezeu adevärat, sä
dkruIascii] pace, sänätate pré luminatului nostru Domna §i viia, norocitä

www.dacoromanica.ro
PRESCURTARE DIN PSALTIRE, 1749 243

si bulla intemdare intru cinstita, si luminata scau[nula] Märli sale, si im-


preunä, cu toatä curtea Märir sale, si fmpreuna cu dumnéta, cinstite jupäne
si (sau) pré cinstïte pärinte si cu totil norodulti crestinesa, ca impreunä
dé-pururé priimiff bucurira adasta in multr anI cu veselie, Cu toate
céle bune, si de folosti.
Pe ultima paginá (f. 160r.) se afla formula obisnuitd pentru greselile de tipar, re-
produsä in Bibl. rom. veche, II, p. 98.
Teodorescu-Kirileanu, Un cantee de stea si doud oralii, in tSveztitoarea,VIII (1904),
p. 14-15 (dupd, ed. din 1'700). Tudor Pamfile, Craciunul, Bucuresti 1914, p. 132-133.
Dan Simonescu, Cdntece de stea tiparite inainte de Anton Pann, in Rev. Soc. Tinerimea Ro-
meind, Dec. 1932, p. 114-118.
Bucuresti: Biblioteca Acadmiei Románe.

261. Triod, Bucuresti 1747 (?).


Aceastá carte, numai semnalatd in Bibt. 7'0M. ver/te, II, p. 102, trebue stearsti de sub
acest an. Triodul a apdrut in 1740 (vezi mai sus, p. 59 01, nr. 93).

264. Psaltire, Bucuresti 1748.


li J
Irprok8A8li mil 41119ATtmsri Minti,kh. iiKgmh KiThh
111411-1Tvh. I4 3(1,111,11 IIp4ASAMHÁTSA811 A0^416, Ìd 1purïi no: Romo., 47.08
s A6AW AOffillif. I IN KIATSALIA lipì C4S17111,1ITSA NIIITI1011JAHT Rlii lliliASHT11, IIIIHT4Z-
HISAk. Tylior(14ImI C*IiTEA 11111T0011JAill 4 issiE : AA :l'HM AMI
taCiiS I Al htillESAh 116'1: Tirri
In-80 mic, de 231 foi nepaginate (numerotate caetele 1-28, de cdte 8 foi si caetul
29 de 7 foi).
Pe verso, o gravura reprezentänd pe David pe tron. Fiird prefatd.
Pe f. 8 a caetului KS se allá urmatoarea nota manuscrisd: rota affirS stinnx 43k 34 g
mapTAw Rntro hitlfAtti. liripis. (Aceasta carte am cumparat-o eu, ca 7 mariasi 1), in anul
1748. Petru).
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomAne (ddruitii. de Dr. Hiador Sztripski).

Preotia, Rämnic 1719.


Exemplarul complet are 2 +32 foi, In loe de 31, cAte arata Bibi. rom. veche, II,
p. 110-111.
I. Bou In Societatea de viable, I (1921), p. 477. Pr. Dr. Gh. Ciuhandu, Indreptarea
presviteritor, Sibiu 1931, p. 4-5.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Rometne.

Prescartare de rugiíriani din Psaltire, Bucuresti 1719. Greceste.


La descrierea facuta in Bibl. 7'07/1. veche, Il, p. 111-112 adaoga: cartea are 34 foi
nenumerotate (5 loi + 3 caete de dile 8 foi si caetul 1 de 5 foi).
Aceste rugaciuni, adunate de Glienadie Scholarie, Patriarhul Constantinopolului, au
fost traduse si tiparite in románeste, la lasi 1751.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romane (daruit de C. Erbiceanu).

1) Mariani este o monedri ungureascn, numitI ala din pricina ehipului Feeloarei Maria, im-
primat pe ea, valorind 20 de erettari.

www.dacoromanica.ro
244 CATAVASIER, 1750

273. Catavasier, Ramnic 1750. Rornanq,e, grecete i slavonete.


Ed. II.
La descrierea din Bibl. rOM. veche, II, p. 112 adaogit: exemplarul complet are 214
foi, cu greseli de paginatie (dupii, f. 206 numerotatia se repetft ca 200-207).
Catavasiile de la f. 3-28 sunt In greceste, Cu Mere cirilice, cele de la p. 29-56 In
slavoneste, restul In ronnineste.
Ed. I, 116.mnic 1747.
t111111/.111311311111,1 I. Rosu in So cietatea de
-4 ratline, I (1924), p. 477.
8.4(D'Aoiirt Ati,4z ppish Bucuresti: Biblioteca Aca-
demiei Romano (dar de la Ga-
mtiirfg Lurk; ill. AprOtrilt vriil Hango).

AE WWI 276. Floarea arlevfirului,


i
Aim
, 1 ,.., 1...
rpzAntili m kJ-441,14AT
in Blaj 1750.
N'am vázut cartea, dar re-
14. Clipl4pli notik mApe producem 61.1'11 dupá un cliseu al
,
CirpAr.otir Arkfropsimop, Academiei Romitne (facs. nr. 43):

1- Iry fpomo?1,41Lrizerrtiprk MOcÎPlitiAagliPX(IMI


{A. ,, HiHTps Iliwk, wii ApArocT-k
vri Fomy *AMA liT4111,

shiSMIA lor4- AliHk Prk,OHH/11 edifiTf/10p6


CKp[II]IIT81111. 11131111k MAO
Krk Aghoiti AT' ApArrh: CTri+AAHIR KS,1pHH4H410pit
4T111 liponotioi , 4 1141,111,CTlipt
Mart 74Arrz tiVA,:cfrf.iYipz `11
Tpotim mite Egiibftlt,
OtigtetAl; tifif r4141144 UP; 111K8M11 .iTAIO KS/dirk.
FT/4.4 0+114HA091. .11ip4tly; . %irk 118,1111HATI1 K8M6
tIAT% HS ACT!, 4s.hpl,
H8.11/115 KplAilH1101,
rr-Plizia.rgeAv NAA-mi . Giiivanop whpAtiikil.
RNA n. ThrhpiT8c.03 4 ILIkKh.
4 SH81116
Riprrit di 1114T11
In-80 mic (110 X 153 mm.),
2 foi liminarc ncnum. + 64 foi.
43. Floarea adeveírtaui, Blaj 1750. Titlul. Po verso titluliji incepe Pre-
doslovia", si mai departe Cu-
vAnt inainte", asemanatoare cu cele din ed. II (anul 1816), reproduse in Bild. rom. veche,
p 141-144.
C. Tagliavini, Contributii la Bibliografia romdneasca veche, in Cerceldri literare, III
(1943), p. 1 2.

277. Octoih, RAmnic 1750.


Bib& rom. veche, II, p. 113-119 descrie numai partea liitalia a Octoihului, de 4 foi
nenum.-F 372 foi, dupa care insa urmeaza alte 65 foi cu «Evangheliile Viiscrésnii».
A. Filimon in Dacoromania, V, p. 609.
Bucuresti: Biblioteca Academiei RomElne.

www.dacoromanica.ro
STRASTNIC, 1753 245

281. Antologhion, Ramnic 1752.


1111(4011COTi011 I ill Ch RAE I .0(Ifill-k I idoim K8110)1110 .irrpti
atilt px.ii,e,8t I AAIII3Eill1HAWP HI1A3H11f. SAE C4;ii11,11AWOK I HSAOLIA WA SAE CdSfiR,HAWflk
Al 06111E ; I 111 Iffilt3Haint iiT AA LE : flISMh â Tillat WA(1%

Ilt3MX.W1illlE 34A1Af ALSMHHATSAVI AAHh I IG3 didT614: rpHr6pie rfuta gio.: Ks


sxroc,I0KiKria, tilA bchAlec, wA j 7'6AT% KflAT8lAAA, c4in1i CAAE IORH-134010ASA Al
AtHI3t j Kyi rPtiroPYG anisiKarnsmi PK.: aFIHCKWIITE
I PgiAIHHKSASII I da
AHSAK AMA X AtiiK.
GAS Teirkpirr Ai 11611A KWCTAHAHH 11,AFIACIE I
Earq TifrilorpAlstink: Pli1A11111,1iHSAk.

In-folio, de 3 foi nenumerotate peste 546 foi, tipärit cu negru i rosu pe 2 coloane,
ce cáte 40 randuri pe paginä. Titlul 1ncadrat in icoane, reprezentAnd Sf. Troitd, pe Maica
Domnului, Iisus si marii ierarhi ai bisericei. Pe verso titlului se allä sterna Munleniei cu
«Stihuri poeticesti asupra pecetiI dinil coroana Pre luminatului Domnit Io Matei Grigorie
Ghica Voevodil». Sunt identico cu cele tiparite la sterna din Antologhionul publicat la
Minnie in 1745, care are in plus 2 versnri (9 si 10). Urmeaza «Predoslovie cdträ cetitoriu»,
semnalà de «Lavrentie, ieromonalitl, de la manastirea Hurezh». Predoslovia este si ea
identica Cu cea din Antologhionul de la Rámnic din 1745 (reprodusä in Bibl. rom. vcche,
II, p. 82-83). Pe verso acestei predoslovii se allá gravera simbolizánd Duminica tuturor
sfintilor, ce o invocatie in prozd, ca .si in editia din 1745.
Bibliografierea este fäcutä de d. N. Cartojan.
A. Filimon in Daroromania, v. p. 600.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Románe.

287. Catehis mare, Blaj 1753.


Cartea inregistratä sub acest titlu in Bibl. rom. coche, H, p. 123 n'a existat; este con-
fundata Cu cea descrisä mai sus (Addenda),.p. 73 nr. 111.

290. Strastnie, Blaj, 1753.


OTNI@THilKh j KAPE KsloKAg CAkfiCA G4S1ÌTIIWk nATHAA, [DA â.¡-
gIvpri AkditinSri Xe I iiK*d/111: 4111ALliCTA 111111h Ty111t0Th. I 11Th: GMHMIllitrk
1111'k 41111A1ATEll KECA00 11118Riceri : ¡HAW' eePaeifi I KS GXPOCAOHillIfit nirk Gdsii-
loiTsasil RivhAriiiifi (bhr-hpiiwSn84. Itypit; Ktriii8:
I
I
I ifdTpx 'man thiPoithl
Al AAIII1CTLt : 11/1'6WheTt1p* GdiiiTflI Tp01110 lid HAAHCk I fiHII: AEAA re. fatiriir.
A. RACHME KWCTAHAHH6

In-folio, 2 + 179 foi, 34 ránduri pe paginä, tipärite ce negra i rosu, pe 2 coloane.


Titlul incadrat in chenar. Pe verso o gravurä reprezentAnd «Sfánta mänästirea de la
Blaj» semnatä: Vlaicul 1751 (conf. Bibt. rOM. veche, It, p. 141, facs. 296), sub care se aflä
urmatoarele versuri:
Treir fete vazil in Troitä
Un' i D(u)mnezeu printi credinta:
Tatalti, FiïuIù, Duhula sf(a)nt
Unù gandii 0 o voe sant.
Troità s'au numitti hramul,
Ca sa pazéscatotí neamul,
Si eel' dintr'a6astg vie
Unti gandii 0 o voe sa fie.

www.dacoromanica.ro
246 STRASTNIC, 1753

Pe foaia urmetoare:
Predoslovie Yubitului cetitorlu: cuarnicii ieromona$il de la Blajn, pie-
cata frichinadune.
Intaleptul $i de ruda buna evanghelicesculti Casnicti vrand a mérge
In tara departata, chiemat-au slugile sale $i fie$tearufa precumn au voitti
16-au incredintatti talantil sar, poruncindu-le i zicandti: negutatoritY [Ana
voi veni. Luca, capti 19; unil porunci $i datorif ca ace$tiTa $i no supu$i
fiindt1, gandeamti purur6 $i cugetam, in ce chip omn puté spre mar mare
sufletesdi folosn imparti negutatorilorti fncredintatulti talantti: ca viindil
nefalniculii casnicti $i sa-$I scoat ahí sau cu dobanda. Si aflä.ndti
cumti ca din"' zilele pr6 sfintitu1u i In domnul raposatuluf Kyrti Athanasie,
Mitropolitulur Belgradului, pânà In vremile de acurnii, a noastra typografie,
In mahrama s'au tinuttí fnvälitä i pentru acél'a mare scadére In céle sufle-
te$a s'au fntamplatn, lipsindn samanatorii i samanta, amti judecatti de
lipsa a fi, cumin nu numaT cu cuvantulti, ce $i cu typal-IWO, incredintatulti
talantti i buna sämanta a-15 impair-0 $i a o samana: ca a$a i carif dupa
datorie orti ceti, i caril orti auzi, fmpreuna negut'atorindti, fnsutita roada
sa aduca viitorTulul stapanti.
$i fiindti a multe, Inca toate ar fi de lipsa, amti alesti asta datä.
atasta carte Strastnicti, sau Patimile MântuitorfuluI a le da in Typal'Yu,
tiindtí ch de o parte acést6 $i rubitorful de spasenie norodti, mai cu dorn
a le auzi potté$te, mai cu jale a le asculta $i mai cu fnfranger6 inimiT le
priim6$te. De alta parte i insu$I MantuitorTulti Hristos poft6$te i iu136$te
cum de acést6 in toata vrém6 s. gandimti, de acést6 s cugetämti, de
acést6 s vorbimìi, precumn voYa sa atasta luminata, i cu fapta o au
arätatti, impreunandu-sa celorti doT ucenicf, calif dei trecuse vrém6 pati-
milorti i venise vrém6 bucurief, zioa invierii, vorbindn de Patimile luT, ca-
latorifa in Emausti $i era tri$tf; pre carif, nu ca cumn n'ar ti fostti $tiindti
de ce vorbiTa, $tiutorfulti tuturorti, $i celorti tainuite, Doamnezeu, ci ca
auze dinti gura lorti mai adése orT vorhä. de patimile sale, 1-au fntrehatti:
ce santti cuvintele ac616, de carele vä fntrebatT fntre vol merOndil,
santetf tri$tr. Luca, capti aratandti Cu aftsta, ata putére are caträ cela
carif adése orl Ondescii, cugeta $i vorbescti cu fntristare de patimile sale,
a$a de$chizandu-le ochif sufletuluT printi talcuir6 scripturilorti s'au In-
vrednicitti a le cunoa$te.
Dreptti'fa dara $i tu Yubitorfule de Hristos cetitorfu, acést6 aflan-
du-le fntrWasta carte typarita, nu numaT In vrém6 lor, candti dupa oran-
dul'ala sfintef beséricif toti santti datorY a le ceti 5i a le asculta, ci in toata
vrém6 vietif tale urmand acelora$T ucenicY, le Ond6$te, despre acést6 pu-
rur6 cugeta, acést6 $i altora le vorb6te $i le vest67te: ca a$a culegandti
dinteinsele sufleteasa roada $i fmpartindti $i altora talantulti i sama-
andti huna samanta, c'and va veni Mantuitorrulti cerandu-$i allí sau,
poli da talantulti cu insutite dohanzi $i sa auzl acelti dulce glasn: intra
intru bucurila Domnultif tau..
Pag. 179: Sfar$itti i lui Dumnez<eu> marire.

www.dacoromanica.ro
INVITITURX CRESTINEASCX, 1756 247

Copierea textelor de d. N Cartojan.


I. Rosu in Societatea de mdine, II (1925), p. 41. A. Filimon in Dacoromania, V,
p. 609-610. C. Tagliavini, Contributii la Bibliografia romdneascd veche, in Cercetari lite-
rare, V (1943), p. 2-4.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne.
Iasi: Bibl. Universit4i Cuza-Vociä".

291. Molitvenic, Iai 1754.


O descriere mai completa decdt cea facutd in Bibl. rOM. veche, II, p. 126, a dat I.
Rosu in Societatea de mdine, 11 (1025), p. 41: in-40 mic, de 4 foi + 514 pagini.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitätii.

293. Antologhion, Iai 1755.


Exista exemplare in ale caror versuri, la stemd, lipsesc ctivintele «vdzuti i neva-
zuti» din ultimul vers (cfr. Bibl. VOM. veche, II, 127).
I. Rosu in Soc. de mdine, I (1924), p. 477.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne.

296. Apostol, Iai 1756.


Descriorea din Bibl. rom. veche, H, p. 132 trebue indreptatd: ex. complet are 2 174
foi (foile liminare si f. 174 nenumerotate).
La f. 174 recio:
Sfar§itti i lur D(u)mnezám Marire. Cärura, ne-au agutatti dupä inceputti,
de amti väzutil §i stär§itulti.
A. Filimon in Dacoromania, VI, p. 380.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne.

299. Inveiliiturei cregineascei, Blaj 1756. Editia 1II-a.


4111111TRP'h I 111)6411-1111iGKI IIiHHk 4Toesipii un) Pscn8nicSpri, nguiTp$
1100100CiAtI 11110AMAWlik. J iighl S MAUI 0A(111 ThrItIlAT'It I K8 MreCAOKitIVAN flp-k
I

Oc4siiiktilTSA811 llírp18 114k: 11 HARGIIIIfl11P1IH IKn-hAilit-hri 41)-hrhpAluSASil.


I

OdsiiTErl TrIFIR'h. Iila finheò.J


IlLik
At MMATO PAM11114A118611.
In-80, de 4 foi nenumerolate si 136 pag. + 63 pag. Pe verso titlului gravura Ma-
nastirii din Blaj, semnatd de «Vlaicul» (facs. 296 din Bibl. 1'0»1. veche, II, p. 141).
In foile liminare sunt cuvAntul ce-1 reproduc mai jos si tabla cuprinsului. In aceasta
nu se arata i cuprinsul ultimelor 63 pagini (seria a doua din paginatie), care incep Cu:
«Dialogosti uceniculu ca dascalulth
CuvAntul introductiv:
sphsenie.
Mastä, earticia, sau precumä zice Apostolulti Limbilor(11), stihiile in-
ceputulur cuvintelorti lur D(u)mnezeu. Ca una temeru a altorti Invatäturr de
prin sf(i)ntele cartr s'au culesii; iarä, voi cu amândoao mainile o priimitr,
o cetitr §i o mestecatr, sau mar bine cu b(la)goslovulti mâncati-o §i va
amärf pantecele vostru, iarsa In gura voasträ va fi dulce ca mirarea2).
') Evrei 5. 2) Apoat. 10.

www.dacoromanica.ro
248 iNvIcricrouk* CRESTINEASCÄ, 1756

Asa faceg, !Nora: mancati-o Cu lapte, carif nu santeti in varsta1). $1 va


sarguitT ca procopseala voastra sa fie cunoscuta tuturorii 2). $i Preo-o-sfintifa
sa, fntal Arhiereulti, apoI Parintir vostri i vor impreuna Cu acelasa marele
Aposto15 s, ne putem bucura si a zice: Cá voT santeff nadéjdea noastra
In D(o)mnu15, cununa, marirea i bucurifa3).
Cucérnicif in Hs. Ieromonaho. Canonicf.
Pentru editia I (anul 1755), v. mai sus (Addenda), p. 73, nr. 114; ed. II (tot anul 1755).
v. mai sus (Addenda), p. 160, nr. 114a.
N. Iorga, Scrisori f i inscriplii, II, p. 10, nr. I.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitatii.
Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne (copie fotografica).

301. Psaltire, Bucuresti 1756.


Un exemplar mai complet decdt al Academiei Romane (cfr. Bibl. rom. veche, II,
p. 135- 136), descris de I. Rosu in Soc. de Incline, I (1924), p. 477, are 8 + 224 foi.
Cluj-Sibiu: Biblioteca Universitätii. Bucuresti: Biblioteca Academiei Romdne.

310. Ambrosius Marlianus, Teatru politic, traducere de Domnitorul Ni-


colae Mavrocordat, Lipsca 1758 Greceste.
Dupd cercetdrile mai noi, s'a dovedit cd opera nu este alcatuitii. de Nicolae Mavro-
cordat, Domnul Tarii-Romdnesti cum s'a prezentat in Bibl. rom. veche, II, p. 143-144.
Nicolae Mavrocordat a tradus, din latineste, opera lui Ambrosius Marlianus cu acest titlu:
Theatrum politicunz in quo quid agendum sit a principe et qui