Rezumat-Teza-Doctorat Endimetrioza

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
“CAROL DAVILA” BUCUREȘTI

ȘCOALA DOCTORALĂ
DOMENIUL MEDICINĂ GENERALĂ
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
Conducător de doctorat:
PROF. UNIV. DR. VLĂDĂREANU RADU
Student-doctorand:
COROLEUCĂ BOGDAN-CĂTĂLIN
2021
1
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
“CAROL DAVILA”, BUCUREȘTI
ȘCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE MEDICINĂ
EVOLUȚIA CALITĂȚII VIEȚII LA PACIENTELE CU

ENDOMETRIOZĂ PROFUNDĂ INFILTRATIVĂ DUPĂ
TRATAMENTUL CHIRURGICAL MINIM INVAZIV
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
Conducător de doctorat:
PROF. UNIV. DR. VLĂDĂREANU RADU
Student-doctorand:
COROLEUCĂ BOGDAN-CĂTĂLIN
2021
2
Cuprins
LISTA CU ABREVIERI ȘI SIMBOLURI ........................................................................ 7
Introducere ........................................................................................................................ 1
I. PARTEA I. PARTEA GENERALĂ ........................................................................... 4
Stadiul actual al cunoașterii ............................................................................................... 4
1. Epidemiologia și fiziopatologia endometriozei. Sisteme de clasificare ........................ 4
1.1. Scurt Istoric ............................................................................................................ 4
1.2. DEFINIȚIA ENDOMETRIOZEI ........................................................................... 5
1.3. INCIDENȚA ENDOMETRIOZEI.......................................................................... 5
1.4. FIZIOPATOLOGIA ENDOMETRIOZEI ............................................................... 6
1.4.1. Menstruația retrogradă ..................................................................................... 9
1.4.2. Teoria metaplaziei celomice ................................................................................. 9
1.4.3. Teoria Mülleriană............................................................................................... 10
1.4.4. Diseminarea limfatică sau vasculară ................................................................... 10
1.5. Sisteme de clasificare a endometriozei .................................................................. 11
1.5.1. Clasificarea Endometriozei revizuită de către Societatea Americană de Medicină
Reproductivă (rASRM) ................................................................................................ 12
1.5.2. Clasificarea Enzian ........................................................................................ 15
1.5.3. Scorul de fertilitate EFI (Endometriosis Fertility Index) ................................. 18
1.6. Endometrioza și localizarea anatomică a leziunilor ............................................... 20
2. DIAGNOSTIC CLINIC ȘI PARACLINIC ............................................................... 21
2.1. Anamneza ......................................................................................................... 21
2.2. Examen clinic ................................................................................................... 25
2.3. Investigații paraclinice – algoritm de diagnostic al endometriozei ..................... 26
2.3.1. Investigații de laborator.............................................................................. 26
2.3.2. Ultrasonografia .......................................................................................... 27
2.3.3. Imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) .............................................. 35
2.4. Diagnostic diferențial ........................................................................................ 37
3. ENDOMETRIOZA ȘI CALITATEA VIEȚII ........................................................... 40
3.1 Tratamentul chirurgical al endometriozei și influența sa asupra calității vieții......... 41
3.2. Scale utilizate pentru evaluarea calității vieții la pacientele cu endometrioză ......... 43
3.2.1. Chestionar Short-Form-36 Health Survey (SF-36)...................................... 43
3.2.2. Chestionar Knowles-Eccersley-Scott- Symptom (KESS) ........................... 45
3
3.2.3. Chestionar Gastrointestinal Quality of Life Index (GIQLI) – Chestionar pentru
evaluarea calității vieții din punct de vedere gastrointestinal ..................................... 46
3.2.4. Criteriile de la ROMA IV........................................................................... 47
4. TRATAMENTUL ENDOMETRIOZEI ................................................................... 50
4.1. Tratamentul medicamentos ................................................................................... 51
4.1.1. Contraceptive orale combinate (COC) ................................................................ 51
4.1.2. Progestative ....................................................................................................... 52
4.1.3. Agoniști de gonadotropină ................................................................................. 52
4.1.4. Antagoniști de gonadotropină ............................................................................. 53
4.1.5. Antiinflamatoare nesteroidiene ........................................................................... 53
4.1.6. Inhibitori de aromatază....................................................................................... 54
4.1.7. Danazol.............................................................................................................. 54
4.2. Tratamentul chirurgical ........................................................................................ 55
4.2.1. Tratamentul chirurgical al endometriomului ovarian ...................................... 56
4.2.2. Tratamentul chirurgical al leziunilor de endometrioză profundă..................... 56
4.2.3. Tratamentul chirurgical al leziunilor de endometrioză profundă intestinală .... 58
II. PARTEA II. CONTRIBUȚIE PERSONALĂ (ORIGINALĂ). ................................. 61
5. IPOTEZA DE LUCRU ȘI OBIECTIVELE GENERALE ......................................... 61
6. METODOLOGIA GENERALĂ A CERCETĂRII ................................................... 64
7. Caracteristicile epidemiologice ale pacientelor cu endometrioză profund infiltrativă 68
7.1. Introducere........................................................................................................ 68
7.2. Material și metodă............................................................................................. 69
7.3. Rezultate ........................................................................................................... 70
7.4. Discuții ............................................................................................................101
7.5. Concluzii .........................................................................................................103
8. Analiza leziunilor de endometrioză profundă identificate intraoperator ....................104
8.1. Introducere.......................................................................................................104
8.2. Material și metodcă ..........................................................................................105
8.3. Rezultate ..........................................................................................................106
8.4. Discuții ............................................................................................................132
8.5. Concluzii .........................................................................................................137
9. Corelații între calitatea vieții preoperator și simptomatologie raportate la leziunile
identificate intraoperator ................................................................................................141
9.1. Introducere.......................................................................................................141
4
9.3. Rezultate ..........................................................................................................143
9.4. Discuții ............................................................................................................171
9.5. Concluzii .........................................................................................................176
10. Evaluarea calității vieții la pacientele cu endometrioză profund infiltrativă preoperator
și postoperator la 6 luni, 1 an și 2 ani..............................................................................180
10.1. Introducere.......................................................................................................180
10.3. Rezultate ..........................................................................................................182
10.4. Discuții ............................................................................................................251
10.5. Concluzii .........................................................................................................261
11. CONCLUZII ȘI CONTRIBUȚII PERSONALE ..................................................266
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................280
LISTA CU LUCRĂRI ȘTIINȚIFICE PUBLICATE.......................................................300
ANEXE .........................................................................................................................304
ANEXA 1. Chestionar privind evaluarea calitatății vieții la pacientele cu endometrioză
profund infiltrativă......................................................................................................304
ANEXA 2. Lista cu lucrări științifice publicate ...........................................................329
5
LISTA CU ABREVIERI ȘI SIMBOLURI
AINS – antiinflamatoare nesteroidiene

AMH – hormon anti-mullerian
AMPc – adenozin ciclic monofosfat

BP – intensitatea durerii
Chestionar GIQLI – Chestionar Gastrointestinal Quality of Life Index

Chestionar KESS – Chestionar Knowles-Eccersley-Scott-System
Chestionar SF-36 – Chestionar Short-Form-36 Survey

cm - centimetru
COC – contraceptive orale combinate

COX – ciclooxigenaza
COX2 – ciclooxigenaza 2
Criteriile IOTA – International Ovarian Tumor Analysis

CRP – proteina C reactivă
DIU – dispozitiv intrauterin

E1 – estrona
E2 – estradio
E3 – estriol
EFI – Endometriosis Fertility Index
EHP-30 – Endometris Health Profile-30
FSH – hormon foliculostimulant

FAK – focal adhesion kinase
GDPR – General Data Protection Regulation
GH – stare generală de sănătate

GnRH – hormonul eliberator de gonadotropină
GnRHa – agonisti de gonadotropină
IGF – insulin-like growth factor
IL – interleukina
6
IMC – indice de masă corporală
IQR – mediană
LASER – Light Amplification by the Stimulated Emission of Radiation

LH – hormon luteinizant
Leziuni LUS – Leziuni de ligamente uterosacrate
Max – maxim
MCP1 – monocyte chemotactic protein 1
MCS – componenta de sănătate mintală

MVD – Microvessel density
mg – miligrame
MH – sănătate mintală
Min – minim
MMP – matrix metakkoproteinase

Nr – număr
PAK-1 – p21 acrivated kinase-1

PCS – componenta fizică a sănătății
PF – funcționare fizică
PG – prostaglandine
PG-E2 – receptor de prostaglandină

RANTES – Regulated upon Activation Normal T-cell Expressed and Secreted
rASRM – Societatea Americană de Medicină Reproductivă
RE – funcționare bazată pe starea emoțională

RMN – imagistică prin rezonanță magnetică
RP – funcționare bazată pe condiția fizică

SAV – scala analog vizuală
Scor EFI - endometriosis fertility index

SD – deviație standard
SF – funcționare socială
IBS – sindromul de intestin iritabil
TIMPs – tissue inhibitors of metalloproteinases
7
TNF alfa – factor de necroză tumoral
VEGF – vascular endothelial growth factor
VT – activitate vitală
17βHSD – 17 beta hidroxisteroid dehidrogenaza
8
Introducere
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește calitatea vieții ca fiind percepția

indivizilor asupra situaților lor sociale asociate sistemelor de valori culturale în care trăiesc și
în dependență de propriile necesități, standarde și aspirații.
Calitatea vieții este reprezentată de bunăstarea socială, fizică și psihică, precum și de

abilitatea oamenilor de a efectua activitățile cotidiene.
În Enciclopedia Britanică calitatea vieții este definită ca fiind „măsura în care o

persoană este sănătoasă, se simte confortabil și este capabilă de a participa sau a se bucura de
evenimentele vieții” (1). În cazul endometriozei, care este o patologie benignă, se produce un
dezechilibru al calității vieții cu implicații asupra activității profesionale și planificării
familiale. Endometrioza este definită din punct de vedere histopatologic prin prezența
glandelor endometriale sau a stromei în afara uterului.
Endometrioza reprezintă o maladie cronică, foarte frecventă în rândul femeilor aflate la

vârsta reproductivă și care prin simptomatologia sa afectează calitatea vieții. Endometrioza
poate fi considerată boala secolului XXI datorită modului de viață al oamenilor care a suferit
schimbări în ultimii 50 de ani.
Endometrioza este o patologie cu substrat hormonal, care evoluează prin succesiunea

menstruațiilor, in ultimii 50 ani apărând modificări în societate și în modul de viață cotidian,
care a multiplicat numărul menstruațiilor pe care o femeie le va avea până la prima sarcina (2).
Endometrioza reprezintă un domeniu de cercetare vast care a atras, pe parcursul

timpului, cercetări intense și ale căror rezultate nu au reușit să elucideze toate aspectele privind
tratamentul. Toate aceste schimbări au rolul de a centra abordarea terapeutică pe pacientă și pe
calitatea vieții, care acum are prioritate în fața riscului de recidivă. Este o patologie complexă,
cu impact puternic negativ asupra calității vieții pacientelor, iar studiile actuale demonstrând o
întârziere în stabilirea diagnosticului de 6-10 ani (în medie) de la debutul simptomatologiei
(2,3). Este o boală multifactorială rezultată din acțiunea combinată a factorilor genetici, de
mediu, și a factorilor menstruali (4).
Endometrioza este o patologie cronică frecventă în rândul femeilor aflate la vârstă

reproductivă și care, prin simptomatologia sa, afectează calitatea vieții, integrarea socială
9
și dezvoltarea profesională a pacientelor. Incidența maximă a bolii apare în timpul
perioadei reproductive , mai frecvent la femeile caucaziene, cu statut economic și social
ridicat, care obțin sarcini la o vârstă de peste 35 de ani . Incidența exactă diferă în
funcție de regiunea geografică, de statutul social al populației studiate precum și de
accesul pacientelor la servicii medicale specializate.
Diagnosticul tardiv lasă boala să evolueze, iar astfel pacientele se confruntă cu forme
severe ce afectează profund calitatea vieții, favorizează absenteismul de la locul de muncă,
determină infertilitate și încarcă sistemul medical cu costuri suplimentare provenite din
proceduri de reproducere umană asistată și intervenții chirurgicale radicale (5,6).
Endometrioza, deși este o boală frecventă în rândul femeilor, nu are o origine bine
definită. De-a lungul timpului, endometrioza a fost obiectul unor studii și lucrări de cercetare
pentru a elucida etiopatogenia acesteia și a înțelege mult mai bine mecanismul de apariție și
acțiune, dezvoltând astfel metode de diagnostic și tratament mai puțin invazive.
Există câteva teorii pe care specialiștii le-au conceput, până în prezent: una din teorii se
referă la menstruația retrogradă; altă teorie vizează metaplazia celomică, iar cea mai populară
teorie se referă la transferul celulelor prin circulația sanguină sau prin sistemul limfatic (7).
Endometrioza este o afecțiune hormonal dependentă, motiv pentru care o întâlnim mai frecvent
la femeile de vârstă fertilă și se caracterizează prin dispareunie, dismenoree, durere pelvină și
infertilitate (8).
Sindromul algic pelvin persistent este întâlnit cel mai frecvent în practica medicală.
Luând în considerare implicațiile sociale și psihice ale infertilității, se poate observa impactul
major al endometriozei în scăderea calității vieții pacientelor, devenind o adevărată problemă
socială și medicală. La rândul său, dispareunia profundă este un alt simptom care va pune
diagnosticul acestei afecțiuni. Dispareunia va afecta calitatea vieții sexuale si reproductive a
femeilor limitându-le activitatea sexuală și prin urmare afectându-le starea socială și
psihologică (9,10).
Evoluția și incidența crescută a endometriozei impune cercetări relevante pe această

temă, luând în considerare că pacientele fac parte din diverse domenii profesionale. Astfel,
prezenta lucrare își propune analizarea evoluției endometriozei și impactul asupra calității vieții
pacientelor.
10
Un aspect important care va fi reflectat și în cadrul acestei lucrări este reprezentat de
tratamentul chirurgical complex care se impune în cazurile de endometrioză profund infiltrativă
cu afectare intestinală. Tratamentul chirurgical în endometrioză trebuie efectuat în centre de
endometrioză cu experiență într-o echipă multidisciplinară supraspecializată în managementul
acestei afecțiuni.
11
I. PARTEA I. PARTEA GENERALĂ
Partea generală a proiectului de cercetare doctorală cuprinde 4 capitole care au scopul

de prezenta stadiul actual al cunoașterii.
În Capitolul 1 – Epidemiologia și fiziopatologia endometriozei. Sisteme de

clasificare sunt prezentate succint istoricul, definiția și incidența endometriozei. De asemenea,
sunt prezentate date legate despre fiziopatologia endometriozei și expunerea teoriilor actuale
legate de modalitate de diseminare: teoria menstruației retrograde, metaplazia celomică,
substrat hormonal, stres oxidativ și inflamație, genetică și celule stem. Sistemele de clasificare
a endometriozei sunt prezentate în mod comparativ: clasificarea Endometriozei revizuită de
către Societatea Americană de Medicină Reproductivă (rASRM), clasificarea Enzian și scorul
de fertilitate EFI (Endometriosis Fertility Index).
Capitolul 2 – Diagnostic clinic și paraclinic conține o expunere detaliată elementelor

cheie care contribuie la susținerea și stabilirea diagnosticului de endometrioză. În acest capitol
sunt prezentate date legate de simptomatologia clinică, factori de risc, elemente de anamneză
și simptome specifice pentru fiecare compartiment anatomic care pot contribui la stabilirea
diagnosticului. Un algoritm pentru evaluarea pacientelor cu endometrioză este prezentat
succint pentru alegerea investigațiilor imagistice în funcție de compartimentul anatomic
afectat. De asemenea, sunt prezentate date legate de: investigațiile de laborator, ultrasonografie
(pentru compartimentul pelvin anterior și posterior) și imagistică prin rezonanță magnetică.
Finalul capitolul cuprinde un subcapitol care tratează în detaliu elemente de diagnostic
diferențial în endometrioză.
Capitolul 3 – Endometrioza și calitatea vieții descrie pe larg modalitatea în care

această patologie benignă afectează pacientele. În cadrul acestui capitol sunt prezentate detalii
legate de actualitatea temei în context științific și de importanța temei în momentul actual.
Acest capitol este împărțit în două subcapitole. Primul subcapitol analizează modalitatea în
care tratamentul chirurgical al endometriozei influențează calitatea vieții. Al doilea subcapitol
prezintă succint modalitățile de evaluare a calității vieții la pacientele cu endometrioză profund
infiltrativă intestinală prin prezentarea principalelor scale utilizate: chestionar Short-Form-36
Health Survey (SF-36), chestionar Knowles-Eccersley-Scott-Symptom (KESS), chestionar
Gastrointestinal Quality of Life Index (GIQLI) – chestionar pentru evaluarea calității vieții din
punct de vedere gastrointestinal și criteriile de la ROMA IV.
12
Capitolul 4 – Tratamentul endometriozei cuprinde două subcapitole în care sunt
prezentate pe larg tratamentul medicamentos (contraceptive orale combinate, progestative,
agoniști de gonadotropină, antagoniști de gonadotropină, antiinflamatoare nesteroidiene,
inhibitori de aromatază și danazol) și tratamentul chirurgical. Subcapitolul de tratamentul
chirurgical face o trecere în literatură a principalelor tehnici utilizate pentru excizia leziunilor
ovariene, a leziunilor de endometrioză profundă și tehnici pentru excizia leziunilor de
endometrioză profundă intestinală (shaving rectal, excizie discoidală, rezecție segmentară
recto-sigmoidiană cu anastomoză termino-terminală mecanică laparoscopică).
13
II. PARTEA II. CONTRIBUȚIE PERSONALĂ (ORIGINALĂ).
2.1. IPOTEZA DE LUCRU ȘI OBIECTIVELE GENERALE
Endometrioza reprezintă o patologie ginecologică cu evoluție cronică care afectează

semnificativ calitatea vieții și îndeamnă pacientele să caute tratament de specialitate (11).
Pacientele diagnosticate cu endometrioză profund infiltrativă au frecvent asociate simptome
precum durerea pelvină, menstruații dureroase sau infertilitate (5).
Endometrioza este, de asemenea, asociată cu o calitate a vieții mai scăzută (12). Femeile
cu endometrioză raportează frecvent dureri cronice severe, oboseală, tulburări sexuale,
absenteism de la locul de muncă (13,14). Toate aceste aspecte au un impact semnificativ asupra
calității vieții din punct de vedere fizic, sexual, psihologic și social (15–18). De asemenea,
endometrioza este o cauză importantă de infertilitate (19). Aceasta poate avea un impact
semnificativ asupra calității vieții (20,21).
Diagnosticul întârziat reprezintă o problemă semnificativă pentru pacientele cu

endometrioză (22). În plus, femeile pot amâna să caute ajutor din cauza percepției false că
durerea pelvină mensturală este una normală. Un fenomen generalizat în rândul pacientelor cu
endometrioză profundă este reprezentat de durată mare de timp (uneori între 4 – 10 ani) dintre
debutul simptomelor și stabilirea diagnosticului (22).
Stabilirea diagnosticului de endometrioză se face prin inspecția laparoscopică a cavității

pelvine și prelevarea de țesut pentru analiză histopatologică (23,24). Opțiunile de tratament în
endometrioză sunt reprezentate de metode farmacologice și chirurgicale. Tratementul
medicamentos în endometrioză are scopul de a suprima funcția ovariană (25,26). Tratamentul
chirurgical pentru endometrioza profund infiltrativă are scopul de a exciza toate leziunile în
cadrul unei singure intervenții chirurgicale(23,27). Pacienta trebuie să joace un rol activ în
tratamentul acestei patologii deoarece conduita terapeutică trebuie întotdeauna să țină cont de
prioritățile pacientei în ceea ce privește simptome, gradul de durere raportat și dorința de a
obține o sarcină.
Un aspect important care va fi reflectat și în cadrul acestei lucrări este reprezentat de

către tratamentul chirurgical complex care se impune în cazurile de endometrioză profund
14
infiltrativă cu afectare intestinală. Tratamentul chirurgical în endometrioză trebuie efectuat în
centre de endometrioză cu experiență cu o echipă multidisciplinară (28,29).
Calitatea vieții legată de sănătate este un concept multidimensional, dinamic, care

cuprinde aspecte fizice, psihologice și sociale asociată cu o boală sau tratamentul acesteia
(30,31). În ultimele două decenii, a existat o tendință în creștere de a încorpora evaluarea
calității vieții în studiile clinice și managementul clinic de rutină, inclusiv în cazul
endometriozei (30,32–35). Există un număr destul de redus de studii care evaluează calitatea
vieții la pacientele cu endometrioză profund infiltrativă și afectarea intestinală după rezecție
colo-rectală laparoscopică și anastomoză termino-terminală mecanică (16,36–41).
Având în vedere ipoteza expusă mai sus, consider că evaluarea calității vieții la
pacientele cu endometrioză reprezintă un subiect de actualitate pentru cercetare și diseminarea
rezultatelor în comunitatea științifică națională și internațională. În cadrul proiectului de
cercetare doctorală am avut ca scop general evaluarea calității vieții la pacientele cu
endometrioză profund infiltrativă preoperator și după tratamentul chirurgical minim invaziv la
6 luni, 1 an și 2 ani. În mod complementar, am efectuat analiza elementelor clinice, corelația
dintre simptomatologie și localizarea anatomică a leziunilor. Pacientele incluse în proiectul de
cercetare doctorală au fost selectate pentru a oferi un lot reprezentativ pentru caracterizarea
aspectelor calității vieții în cazurile cu afectare intestinală, leziuni profund infiltrative și leziune
de chist ovarian.
Evaluarea calității vieții la pacientele cu endometrioză profund infiltrativă și afectarea

intestinală reprezintă un subiect de actualitate în comunitatea științifică deoarece elementele de
diagnostic și tratament sunt din ce în ce mai frecvent raportate la nivelul general de sănătate al
pacientei. În plus, evaluarea calității vieții a început să devină utilizată în mod frecvent în
centrele multidisciplinare de endometrioză în practica clinică pentru ghidarea conduitei
terapeutice în raport cu rezultatele scontate de către pacient.
15
Obiectivele proiectului de cercetare doctorală sunt rezumate după cum urmează:
1. Caracteristicile epidemiologice ale pacientelor cu endometrioză profund infiltrativă

2. Analiza leziunilor identificate intraoperator și stadializarea chirurgicală
3. Corelații între calitatea vieții preoperator și simptomatologie raportate la leziunile
identificate intraoperator
4. Evaluarea calității vieții la pacientele cu endometrioză profund infiltrativă preoperator
5. Evaluarea calității vieții la pacientele cu endometrioză profund infiltrativă postoperator
la 6 luni
la 1 an
la 2 ani
8. Corelații între evoluția calității vieții la pacientele cu endometrioză profund infiltrativă
preoperator și postoperator la 6 luni,1 an și 2 ani.
16
2.2. METODOLOGIA GENERALĂ A CERCETĂRII
În cadrul proiectului de cercetare doctorală am derulat patru studii prospective, care au

inclus un lot de 125 de paciente diagnosticate cu endometrioză profund infiltrativă.
Diagnosticul de endometrioză a fost confirmat histopatologic în fiecare caz conform
standardului de aur din literatura de specialitate.
Proiectul de cercetare doctorală s-a derulat pe durata a trei ani, în perioada iunie 2017 –
iunie 2020. Studiul a fost derulat în trei centre clinice, după cum urmează: Spitalul Clinic de
Obstetrică și Ginecologie “Prof. Dr. Panait Sîrbu”, Spitalul Monza (în cazul pacientelor cu
endometrioză profund infiltrativă care au beneficiat de rezecție colo-rectală laparoscopică cu
anastomoză termino-terminală) și Spitalul Euroclinic. Proiectul de cercetare doctorală precum
și consimțământul informat al pacientei au fost aprobate de către comisiile de etică din cadrul
fiecărui centru menționat. Pacientele introduse în cadrul proiectului de cercetare doctorală au
primit consimțământ informat scris înaintea includerii în lot. În plus, pacientele au exprimat
acordul liber de utilizare a datelor cu caracter personal conform noilor implementări General
Data Protection Regulation (GDPR) implementat în Uniunea Europeană din anul 2016.
17
2.3. Caracteristicile epidemiologice ale pacientelor cu endometrioză
profund infiltrativă
2.3.1. Introducere
Obiectiv: Analiza caracteristicilor epidemiologice ale pacientelor cu endometrioză profund

infiltrativă.
Durata: 3 ani (iunie 2017 – iunie 2020)
Număr de paciente: 125 de paciente
Loturi:
Lot 1 – Endometrioză intestinală. Paciente cu leziuni de endometrioză profund

infiltrativă cu afectare intestinală (rectală, sigmoidiană sau recto-sigmoidiană) și leziuni de
endometrioză profundă.
Lot 2 – Endometrioză profundă. Paciente cu leziuni de endometrioză profund

infiltrativă fără afectare intestinală.
Lot 3 – Chist ovarian endometriozic. Pacientele care au prezentat doar chist ovarian
endometriozic.
Criterii de includere:
- Semne clinice și ecografice sugestive pentru endometrioză profund infiltrativă

- Confirmare histopatologică a leziunilor de endometrioză profundă excizate în urma
intervenției chirurgicale laparoscopice
- Consimțământ informat pentru intervenția chirurgicală
- Consimțământ informat pentru participarea la studiu
- Consimțământ informat pentru prelucrarea datelor cu caracter personal GDPR
- Vârsta cuprinsă între 18 – 45 de ani
Criterii de excludere:
- Patologie infecțioasă în sfera ginecologică tratată în ultimele 12 luni

- Patologie autoimună
- Patologie genetică
- Patologie neoplazică
18
- Diabet zaharat
2.3.2. Material și metodă
Toate pacientele incluse în studiu au beneficiat de tratament chirurgical minim invaziv

pe cale laparoscopică în cadrul căreia au fost excizate leziunile de endometrioză profundă.
În toate cazurile diagnosticul de endometrioză a fost stabilit prin examen histopatologic la
parafină.
Toate pacientele incluse în studiu au fost operate de către aceeași echipă operatorie,
după cum urmează:
- Ginecologie – Prof. Dr. Brătilă Elvira, Dr. Coroleucă Bogdan-Cătălin

- Chirurgie Generală: Dr. Rubin Munteanu, Dr. Răpeanu Lidia, Dr. Ichiman Anca
Toate pacientele incluse în proiectul de cercetare doctorală au fost operate utilizând
aceeași tehnică chirurgicală minim invazivă laparoscopică. În cazurile de endometrioză
profund infiltrativă cu afectare intestinală, în funcție de dimensiunea leziunii, pacientele au
fost tratate utilizând tehnica de rezecție recto-sigmoidiană cu anastomoză termino-
terminală mecanică laparoscopică, shaving rectal sau rezecție discoidală. În cadrul
intervențiilor chirurgicale pentru rezecție intestinală au fost utilizate staplere endoscopice
liniare cu capăt rotativ și stapler circular de 33 mm pentru anastomoza mecanică termino-
terminală. Pacientele au fost evaluate preoperator prin intermediul chestionarului prezentat
în capitolul ANEXE – (Vezi ANEXA 1 – Chestionar privind evaluarea calitatății vieții la
pacientele cu endometrioză profund infiltrativă)
2.3.3. Discuții și concluzii
Având în vedere numărul de paciente incluse în acest studiu (125 paciente) consider că
acestea constituie un lot reprezentativ pentru caracterizarea epidemiologică a pacientelor cu
endometrioză profundă. Pacientele introduse în proiectul de cercetare doctorală au prezentat
leziuni de chist ovarian endometriozic, leziuni de endometrioza profundă și leziuni de
endometrioză profundă cu afectare intestinală.
19
Vârsta medie a pacientelor este de 32.92 ± 4.85 ani, cu o mediană de 32 de ani,
intervalul fiind între 23 și 45 de ani. Datele obținute în cadrul proiectului de cercetare doctorală
sunt în concordanță cu datele din literature de specialitate, majoritatea pacientelor fiind
paciente aflate la vârsta reproductivă(42).
IMC-ul mediu este de 22.22 ± 3.94 kg/m2, cu o mediană de 21.6 kg/m2, intervalul fiind
între 14.7 și 35.29 kg/m2. De asemenea, 24 de paciente (17.6%) au avut o valoare mai mare de
25 kg/m2 pentru IMC. Cu toate că IMC-ul nu este un factor de risc reproductiv, s-a obervat o
asociere inversă consistentă între indicele de masa corporală și endometrioză (42). Acest aspect
poate fi atribuit diferențelor de nivel circulant hormonal între pacientele cu IMC scăzut și cele
cu IMC crescut (42). Acest aspect este parțial în contradicție cu rezultatele obținute în cadrul
proiectului de cercetare având în vedere că un procent de 17.6 % dintre pacientele incluse în
studiu au prezentat un IMC mai mare de 25 kg/ m2.
Valoarea medie pentru menarha este de 12.99 ± 1.95 ani, cu o mediană de 13 ani,
intervalul fiind între 9 și 27 ani. De asemenea, 58 de paciente (42.6%) au avut menarha la o
vârstă sub 13 ani. 21.3% din pacientele analizate au afirmat că fumează. În ceea ce privește
rata de nașteri, 95 de paciente (69.9%) nu au avut sarcini. La pacientele însărcinate – 41
(30.1%), valoarea medie a numărului de sarcini este de 1.78 ± 1.275, cu o mediană de 1,
intervalul fiind între 1 și 8 sarcini. Majoritatea pacientelor însărcinate au avut doar o sarcină
(51.2%) sau două sarcini (36.6%), 4.9% dintre paciente având 3 sau 4 sarcini și 1 pacientă
(2.4%) a avut 8 sarcini. Majoritatea pacientelor (53.7%) au avut infertilitate, cea mai frecvent
observată fiind infertilitatea primară (44.9%). Majoritatea pacientelor provin din mediul urban
(90.4%).Majoritatea pacientelor au studii superioare (89%). Distribuția pacientelor raportată la
existența antecedentelor familiale de endometrioză. 20 paciente (14.7%) au avut antecedente
familiale de endometrioză (12 paciente – mama, 7 paciente – sora și 1 pacientă – bunica
maternală). 10 paciente (7.4%) au avut expunere la medii toxice (7 paciente expunere la
solvenți, 2 paciente la poluare și 1 pacientă la pesticide).
Aceste caracteristici epidemiologice ale pacientelor endometrioza profundă din cadrul

proiectului de cercetarea au fost prezentate grupat, deoarece reprezintă factori de risc sau
factori de protecție pentru endometrioză. Factori de risc asociați cu un risc crescut pentru
apariția endometriozei sunt reprezentați de: vârstă scăzut a menarhei, durată scurtă a ciclului
menstrual, înălțime, consum de alcool, consum de cafea (42). Factori de risc asociați cu un risc
scăzut pentru apariția endometriozei sunt reprezentați de: numărul de nașteri, consum current
20
de contraceptive orale combinate, fumat, indice de masa corporală, exerciții fizice regulate,
consum de pește și acizi omega 3 (42).
În ceea ce privește valoarea intervalului de timp scurs între debutul simptomatologiei
și data stabilirii diagnosticului de endometrioza, media este de 5.25 ± 7.1 ani, cu o mediană de
1 an (intervalul interpercentile fiind între 0-9 ani), minimul fiind de sub 1 an și maximul fiind
de 30 ani. Referitor la valoarea intervalului de timp între data stabilirii diagnosticului și
momentul intervenției chirurgicale, media intervalului este de 2.25 ± 2.98 ani, cu o mediană de
1 an (intervalul interpercentile fiind între 0-3 ani), minimul fiind de sub 1 an și maximul fiind
de 19 ani. Datele obținute în cadrul proiectului de cercetare doctorală sunt în concordanță cu
datele din literature de specialitate. În cadrul articolului publicat în anul 2017, Parasar et al. au
observat că pacientele cu endometrioza profundă cu vârsta cuprinsă între 18 și 45 de ani au
prezentat o medie de întârziere a stabilirii diagnosticului de endometrioza de 6.7 ani (42). În
plus, această întârziere a fost asociată cu o scădere a calității vietii pacientelor cu endometrioză
profundă (42). Un element de noutate adus de către proiectul de cercetare doctorală este
reprezentat și de evaluarea intervalului de timp scurs între stabilirea diagnosticului de
endometrioză și momentul intervenției chirurgicale.
Există o omogenitate cu privire la acest criteriu, 50% dintre paciente având intervenții
chirurgicale. La 44.1% dintre pacientele operate s-au efectuat laparotomii, la majoritatea
pacientelor efectuându-se o singură laparotomie (35.3%). La 76.5% dintre pacientele operate
s-au efectuat laparoscopii, la majoritatea pacientelor efectuându-se o singură laparoscopie
(52.9%) sau două laparoscopii (20.6%). . Majoritatea intervențiilor chirurgicale au fost
efectuate pentru dureri pelvine (45.6%), infertilitate (19.1%) sau formațiuni pelvine (17.6%).
Valoarea numărului de intervenții chirurgicale a căror indicație principală a avut legătură cu
leziunile endometriozice. Media este de 1.38 ± 1.1, cu o mediană de 1, intervalul fiind între 0
și 6 intervenții chirurgicale. Distribuția a fost aceasta: 8 paciente nu au intervenții cu indicație
(11.8%), 40 paciente au avut o singură intervenție cu indicație (58.8%), 13 paciente au avut 2
intervenții (19.1%), 3 paciente au avut 3 intervenții (4.4%), 2 paciente au avut 4 intervenții
(2.9%), 1 pacientă a avut 5 intervenții (1.5%) și 1 pacientă a avut 6 intervenții (1.5%). Datele
sunt în concordanță cu datele din literatura de specialitate.
21
2.4. Analiza leziunilor de endometrioză profundă identificate
intraoperator
2.4.1. Introducere
Obiectiv: În cadrul acestui studiu au fost analizate caracteristicile leziunilor de

endometrioză profundă și distribuția lor în funcție de compartimentul afectat.
Loturi:
Lot 1 – 53 paciente - Endometrioză intestinală. Paciente cu leziuni de endometrioză

profund infiltrativă cu afectare intestinală (rectală, sigmoidiană sau recto-sigmoidiană) și
leziuni de endometrioză profundă.
Lot 2 – 61 paciente - Endometrioză profundă. Paciente cu leziuni de endometrioză

profund infiltrativă fără afectare intestinală.
Lot 3 – 11 paciente- Chist ovarian endometriozic. Pacientele care au prezentat doar

chist ovarian endometriozic.


22
- Diabet zaharat
2.4.2. Material și metodcă
Metodologia studiului:

parafină.
după cum urmează:

profund infiltrativă cu afectare intestinală, în funcție de dimensiunea leziuni, pacientele au
liniare cu capăt rotativ și stapler circular pentru anastomoza mecanică termino-terminală.
În urma intervenției chirurgicale a fost efectuată stadializarea chirurgicală a leziunilor

de endometrioză profundă conform clasificării Enzian și clasificarea rASRM. Distribuția
leziunilor de endometrioză profundă a fost evaluată în funcție de compartimentul afectat
(compartimentul A, compartimentul B, compartimentul C). Analiza leziunilor a fost
efectuată în funcție de fiecare localizare anatomică (sept recto-vaginal, parametru drept,
parametru stâng, ligmente uterosacrate, rect, sigmoid). De asemenea, au fost analizate
tipurile de intervenție chirurgicale atribuite fiecărui caz.
23
În urma intervenției chirurgicale laparoscopice au fost obiectivate urmatoarele leziuni:

la 11 paciente (8.1%) din studiu nu s-au descris leziunile identificare intraoperator, majoritatea
pacientelor au avut endometrioză intestinală (42.4%) sau endometrioză profundă (48.8%), doar
8.8% dintre paciente având doar chisturi ovariene.
Distribuția pacientelor cu endometrioză profundă raportată la existența chisturilor
ovariene. 62.3% dintre pacientele cu endometrioză profundă au avut și chisturi ovariene
(stângi/drepte/bilaterale). Aceste paciente (cu endometrioză profundă și chisturi ovariene)
reprezintă 30.4% dintre pacientele la care s-au identificat leziuni intraoperatorii. Referitor la
pacientelor raportată la loturi și la existența chisturilor bilaterale se observă că deși o pondere
mare de paciente cu endometrioză profundă/intestinală au avut o frecvență mare a chisturilor
ovariene (conform datelor de mai sus) se observă că pacientele care au avut doar chisturi
ovariene (lotul 3) au avut semnificativ mai frecvent chisturi ovariene bilaterale (25% vs. 5%)
în timp ce pacientele cu endometrioză profundă sau intestinală au avut semnificativ mai rar
chisturi ovariene bilaterale (95% vs. 75%), diferențele dintre grupuri fiind semnificative
statistic conform testului Fisher (p=0.007).
. Majoritatea pacientelor au fost încadrate la stadiul 3 ASRM (39.2%) sau stadiul 4
ASRM (46.4%). Diferențele dintre grupuri sunt semnificative conform testului Fisher
(p<0.001) iar testele Z cu corecție Bonferroni arată următoarele:
- Pacientele cu stadiu 2 ASRM s-au asociat semnificativ mai frecvent cu
endometrioză profundă (24.6% vs. 1.9%) decât cu endometrioză intestinală;
- Pacientele cu stadiu 3 ASRM s-au asociat semnificativ mai rar cu endometrioză
intestinală (15.1% vs. 54.1%/72.7%) decât cu endometrioză profundă sau doar cu
chisturi ovariene;
- Pacientele cu stadiu 4 ASRM s-au asociat semnificativ mai frecvent cu
endometrioză intestinală (83% vs. 21.3%/9.1%) decât cu endometrioză profundă
sau doar cu chisturi ovariene.
Majoritatea pacientelor nu au avut leziuni de sept recto-vaginal (78.4%), cele mai
frecvente leziuni de endometrioză fiind în stadiul A2 (12.8%), diferențele între loturi nefiind
semnificative statistic conform testului Fisher (p=0.080).
Distribuția pacientelor raportată la stadializarea Enzian a endometriozei în

compartimentul B stâng între loturi. Majoritatea pacientelor au prezentat leziuni (65.6%),
24
30.4% având leziuni de stadiu B2, 22.4% având leziuni de stadiu B3 și 12.8% având leziuni de
stadiu B1. Între grupuri diferențele observate sunt semnificative statistic conform testului
Fisher (p=0.001) iar testele Z cu corecție Bonferroni arată că pacientele fără leziuni (B0) s-au
asociat semnificativ mai frecvent doar cu chisturi ovariene (100% vs. 32.1%/24.6%) decât cu
endometrioză intestinală sau endometrioză profundă în timp ce pacientele cu leziuni de stadiu
B2 s-au asociat semnificativ mai frecvent cu endometrioză profundă (37.7% vs. 0.0%) decât
cu chisturi ovariene singulare.
compartimentul B drept între loturi. 46.4% dintre paciente au prezentat leziuni, 20% având
leziuni de stadiu B2, 15.2% având leziuni de stadiu B3 și 11.2% având leziuni de stadiu B1.
Între grupuri diferențele observate sunt semnificative statistic conform testului Fisher
(p=0.018) iar testele Z cu corecție Bonferroni arată că pacientele fără leziuni (B0) s-au asociat
semnificativ mai frecvent doar cu chisturi ovariene (100% vs. 52.8%/45.9%) decât cu
endometrioză intestinală sau endometrioză profundă.
compartimentul C (leziuni intestinale) între loturi. 41.6% dintre paciente au prezentat leziuni,
24% având leziuni de stadiu C3, 8.8% având leziuni de stadiu C2 și 8.8% având leziuni de
stadiu C1. Distribuția leziunilor intestinale în lotul 1 este următoarea: 56.6% dintre paciente au
leziuni de stadiu C3, 22.6% au leziuni de stadiu C2, 20.8% au leziuni de stadiu C1. Între grupuri
diferențele observate sunt semnificative statistic conform testului Fisher (p<0.001) iar testele
Z cu corecție Bonferroni arată următoarele:
- Pacientele fără leziuni s-au asociat semnificativ mai frecvent cu endometrioză
intestinală sau cu chisturi ovariene singulare (100% / 100% vs. 0%);
- Pacientele cu leziuni stadiu C1 (20.8% vs. 0%) / C2 (22.6% vs. 0%) s-au asociat
semnificativ mai frecvent cu endometrioză intestinală decât cu endometrioză
profundă;
- Pacientele cu leziuni stadiu C3 s-au asociat semnificativ mai frecvent cu
endometrioză intestinală decât cu endometrioză profundă sau chisturi ovariene
singulare (56.6% vs. 0% / 0.0%).
Distribuția pacientelor raportată la existența altor localizări de endometrioză conform
stadializării Enzian între loturi. A existat o oarecare omogenitate cu privire la acest criteriu, cu
o ușoară predominanță a pacientelor cu leziuni în alte localizări (50.4%), diferențele între loturi
nefiind semnificative statistic conform testului Fisher (p=0.088). Raportat la tipul localizărilor,
conform stadializării Enzian:
25
- 5 paciente (4%) au avut adenomioză (FA);
- 12 paciente (9.6%) au avut invazia vezicii urinare (FB);
- 2 paciente (1.6%) au avut invazia intrinsecă a ureterului (FU);
- 5 paciente (4%) au avut invazia intestinală cranială de joncțiunea recto-sigmoidiană
(FI);
- 50 paciente (40%) au avut invazie în alte localizări (ex. Perete abdominal, ligament
rotund, nodul peritoneal, etc.).
- Cele mai frecvente leziuni de endometrioză au fost: nodulii pe parametre (stâng –
47.2%, drept – 32.8%), nodulii pe peritoneul vezicovaginal (37.6%), nodulii pe
ligamentele uterosacrate (stâng – 29.6%, drept – 22.4%), chistul ovarian stâng
(29.6%), nodulii rectali (22.4%), nodulii de sept rectovaginal (21.6%), chisturile
ovariene bilaterale (19.2%), nodulii rectosigmoidieni (17.6%) și chisturile ovariene
drepte (15.2%).
Distribuția pacientelor raportată la localizarea leziunilor observate intraoperator între
loturi. Diferențe semnificative între loturi conform testelor Fisher (p<0.05) au fost observate
în următoarele situații, în cazul altor leziuni nu s-au observat diferențe semnificative în raport
cu prezența lor între loturi (p>0.05):
- Nodulii de parametru stâng au fost semnificativ mai frecvenți la pacientele cu
endometrioză intestinală (47.2%) sau profundă (55.7%) decât la pacientele doar cu
chisturi ovariene (0%) (p=0.001);
- Nodulii de parametru drept au fost semnificativ mai frecvenți la pacientele cu
endometrioză profundă (41%) decât la pacientele doar cu chisturi ovariene (0%)
(p=0.016);
- Nodulii de ligament uterosacrat stâng au fost semnificativ mai frecvenți la
pacientele cu endometrioză profundă (37.7%) decât la pacientele doar cu chisturi
ovariene (0%) (p=0.023);
- Nodulii rectali au fost semnificativ mai frecvenți la pacientele cu endometrioză
intestinală (52.8%) decât la pacientele cu endometrioză profundă (0%) sau doar cu
chisturi ovariene (0%) (p<0.001);
- Nodulii rectosigmoidieni au fost semnificativ mai frecvenți la pacientele cu
endometrioză intestinală (41.5%) decât la pacientele cu endometrioză profundă
(0%) sau doar cu chisturi ovariene (0%) (p<0.001);
26
- Nodulii sigmoidieni au fost semnificativ mai frecvenți la pacientele cu
endometrioză intestinală (13.2%) decât la pacientele cu endometrioză profundă
(0%) sau doar cu chisturi ovariene (0%) (p=0.005);
- Chisturile ovariene bilaterale au fost semnificativ mai frecvente la pacientele doar
cu chisturi ovariene (54.5%) decât la pacientele cu endometrioză profundă (19.7%)
sau la pacientele cu endometrioză intestinală (11.3%) (p=0.007).
Distribuția pacientelor raportată la existența leziunilor parametriale între loturi.
Majoritatea pacientelor au avut leziuni parametriale (61.6%), diferențele între loturi fiind
semnificative statistic conform testului Fisher (p<0.001), observându-se că pacientele cu
endometrioză intestinală (60.4%) sau pacientele cu endometrioză profundă (73.8%) au avut
semnificativ mai frecvent leziuni parametriale comparativ cu pacientele doar cu chisturi
ovariene (0%).
Distribuția pacientelor raportată la clasificarea leziunilor parametriale stângi între

loturi. 48.8% dintre paciente au prezentat leziuni, 22.4% având leziuni de stadiu B2, 14.4%
având leziuni de stadiu B3 și 12% având leziuni de stadiu B1. Între grupuri diferențele
observate sunt semnificative statistic conform testului Fisher (p=0.040) iar testele Z cu
corecție Bonferroni arată că pacientele fără leziuni (B0) s-au asociat semnificativ mai frecvent
doar cu chisturi ovariene (100% vs. 50.9%/42.6%) decât cu endometrioză intestinală sau
endometrioză profundă.
Distribuția pacientelor raportată la clasificarea leziunilor parametriale drepte între

loturi. 33.6% dintre paciente au prezentat leziuni, 16% având leziuni de stadiu B2, 8.8% având
leziuni de stadiu B3 și 8.8% având leziuni de stadiu B1, diferențele observate între grupuri
nefiind semnificative statistic conform testului Fisher (p=0.334).
Distribuția pacientelor raportată la existența leziunilor de ligament utero-sacrat între
loturi. 47.2% dintre paciente au avut leziuni LUS, diferențele între loturi fiind semnificative
statistic conform testului Fisher (p<0.001), observându-se că cea mai mare frecvență a
leziunilor de ligament utero-sacrat se regăsește la pacientele cu endometrioză profundă (62.3%)
urmate de pacientele cu endometrioză intestinală (39.6%), fiind absentă la pacientele cu
chisturi ovariene (0%).
Compararea dimensiunii leziunilor LUS stângi între loturi. S-au analizat doar
pacientele la care au existat leziuni LUS. Dimensiunea medie este de 16.65 ± 6.58, cu o
mediană de 15 mm. Distribuția dimensiunii este non-parametrică în lotul 2 conform testului
Shapiro-Wilk (p=0.008). Diferențele dintre loturi nu sunt semnificative statistic conform
27
testului Mann-Whitney U (p=0.856) astfel că dimensiunea leziunilor de LUS stâng nu a fost
diferită semnificativă între loturi.
Compararea dimensiunii leziunilor LUS drepte între loturi. S-au analizat doar
mediană de 15 mm. Distribuția dimensiunii este non-parametrică în lotul 2 conform testului
Shapiro-Wilk (p=0.003). Diferențele dintre loturi nu sunt semnificative statistic conform
testului Mann-Whitney U (p=0.449) astfel că dimensiunea leziunilor de LUS drept nu a fost
diferită semnificativă între loturi.
Caracterizarea pacientelor cu endometrioză intestinală. 79.2% dintre paciente au avut
leziuni rectale (majoritatea unice – 71.7%), 37.7% dintre paciente au avut leziuni sigmoidiene
(majoritatea unice – 30.2%), majoritatea pacientelor au avut un singur nodul excizat (75.5%).
Dimensiunea medie a leziunilor rectale a fost de 24.6 ± 10.54 (mediana = 27.5 mm) iar
dimensiunea medie a leziunilor sigmoidiene a fost de 26.35 ± 10.8 (mediana = 27.5 mm). La
majoritatea pacientelor (88.7%) s-a efectuat tratament, fiind preponderentă rezecția segmentară
(71.7%). Valoarea medie a distanței de shaving a fost de 24.29 ± 8.38 (mediana = 30 mm) iar
valoarea medie a lungimii de rezecție segmentară a fost de 14.21 ± 4.92 (mediana = 15 cm).
Nu au existat paciente la care s-a efectuat stomă per primam. Datele obținute în cadrul
proiectului de cercetare doctorală sunt în concordanță cu datele din literatura de specialitate
(34,43). Trebuie menționat faptul că în momentul de față, decizia de a efectua shaving rectal,
rezecție recto-sigmoidiană cu anastomoză termino-terminală mecanică laparoscopică sau
excizie discoidală nu este standardizată (43). Fiecare tehnică este asociată cu avantaje și
dezavantaje. Decizia de efectua o anumită tehnică trebuie să fie făcută în funcție de
dimensiunea leziunii, localizarea anatomică a leziunii și condițiile particulare ale fiecărui caz
(43).
Distribuția pacientelor raportată la tratamentul leziunilor profunde. La majoritatea
pacientelor s-a efectuat tratament complet (93.6%), în cazurile de tratament parțial (4%) s-a
refuzat rezecția colorectală. Diferențele dintre grupuri sunt semnificative conform testului
Fisher (p<0.001) iar testele Z cu corecție Bonferroni arată că lipsa tratamentului leziunilor
profunde s-a observat semnificativ mai frecvent la pacientele cu chisturi ovariene (27.3% vs.
0%/0%) în timp ce tratamentul complet s-a realizat semnificativ mai frecvent la pacientele cu
endometrioză profundă (98.4%) decât chisturi ovariene singulare (72.7%). Datele obținute în
cadrul proiectului de cercetare doctorală sunt în concordanță cu datele din literatura de
specliatitate (16,44). S-a observat că excizia completă a tuturor leziunilor de endometrioză este
asociată cu ameliorarea calității vieții. În cadrul studiului de cercetare doctorală tratamentul
28
parțial este a fost efectuat în cazul unei paciente care a refuzat rezecția colo-rectală din motive
subiective. În rest toate, pacientele au beneficiat de tratament chirurgical complet. Un alt aspect
care trebuie menționat este faptul că nicio pacientă care a beneficiat de rezecție colo-rectală nu
a necesitat ileostomă de protecție.
Distribuția pacientelor raportată la rezecția parametrială. La majoritatea pacientelor s-
a efectuat rezecția parametrială (58.4%), în 26.4% din cazuri – rezecție stângă, 12.8% - rezecție
dreaptă, 19.2% - rezecție bilaterală. Diferențele dintre grupuri sunt semnificative conform
testului Fisher (p=0.003) iar testele Z cu corecție Bonferroni arată că lipsa rezecției
parametriale s-a observat semnificativ mai frecvent la pacientele cu chisturi ovariene (100%
vs. 41.5%/31.1%) decât la pacientele cu endometrioză intestinală sau endometrioză profundă.
Distribuția pacientelor raportată la existența ureterolizei între loturi. La majoritatea pacientelor
s-a efectuat ureteroliză (61.6%). Diferențele dintre grupuri sunt semnificative conform testului
Fisher (p<0.001) iar testele Z cu corecție Bonferroni arată că ureteroliza s-a efectuat cel mai
frecvent la pacientele cu endometrioză intestinală (81.1%) , apoi la pacientele cu endometrioză
profundă (55.7%) fiind absentă la pacientele cu chisturi ovariene singulare (0%).
Datele obținute în cadrul proiectului de cercetare doctorală sunt în concordanță cu datele
din literatura de specialitate (45). În cazul pacientelor cu endometrioză profund infiltrativă cu
afectare parametrială, rezecția trebuie făcută în condiții de siguranță după identificarea
ureterului (efectuarea ureterolizei) și cu scopul de a nu a afecta inervația de la nivel pelvin (45).
Chirurgia laparoscopică permite efectuarea unei intervenții “nerve-sparring” în cazul
pacientelor cu endometrioză profund infiltrativă.
29
2.5. Corelații între calitatea vieții preoperator și simptomatologie
raportate la leziunile identificate intraoperator
2.5.1. Introducere
Obiectiv: În cadrul acestui studiu calitatea vieții a fost evaluată preoperator în raport cu
simptomele prezente și leziunile de endometrioză profundă identificate intraoperator.
Loturi:


Lot 3 – 11 paciente - Chist ovarian endometriozic. Pacientele care au prezentat doar

chist ovarian endometriozic.


30
- Diabet zaharat

parafină.
după cum urmează:

Pacientele au fost evaluate preoperator prin intermediul chestionarului SF-36,

chestionarul GIQLI, chestionarul KESS și criteriile de la ROMA IV (Vezi Anexa 1.
Chestionar privind evaluarea calitatății vieții la pacientele cu endometrioză profund
infiltrativă).
În urma intervenției chirurgicale a fost efectuată stadializarea chirurgicală a leziunilor

de endometrioză profundă conform clasificării Enzian și clasificarea rASRM. Distribuția
leziunilor de endometrioză profundă a fost evaluată în funcție de compartimentul afectat
(compartimentul A, compartimentul B, compartimentul C). Analiza leziunilor a fost
efectuată în funcție de fiecare localizare anatomică (sept recto-vaginal, parametru drept,
parametru stâng, ligmente uterosacrate, rect, sigmoid). De asemenea, au fost analizate
tipurile de intervenție chirurgicale atribuite fiecărui caz. În cadrul acestui studiu au fost
31
efectuate corelații între calitatea vieții preoperator raportată la leziunile identificate
intraoperator și simptomatologia prezentată.
În cadrul acestui studiu al proiectului de cercetare doctorală au fost analizate scorurile

calității vieții raportate la simptomatologie (dismenoree, dispareunie, dureri pelvine cronice,
simptomatologie urinară, constipație, depresie, infertilitate) și leziuni identificate intraoperator
(leziuni de sept recto-vaginal, leziuni parametriale, leziuni de la nivelul ligamentelor utero-
sacrate și leziuni intestinale).
Datele din Tabelul 9.1. și Figurile 9.1. – 9.5. reprezintă descrierea scorurilor calității
vieții (SF-36, GIQLI, KESS) și a modificărilor de tranzit digestiv conform criteriilor ROMA
IV pentru intestin iritabil a pacientelor analizate în studiu. Scorurile SF-36 au fost calculate
folosind estimări Z corespunzând populației americane. Rezultatele sunt următoarele:
- Valoarea medie a scorului ce urmărește funcționarea fizică (PF) este de 78.16 ±
25.79 puncte, cu o mediană de 90 de puncte;
- Valoarea medie a scorului ce urmărește funcționarea pe roluri datorită condiției
fizice (RP) este de 69.57 ± 27.16 puncte, cu o mediană de 75 de puncte;
- Valoarea medie a scorului ce urmărește intensitatea durerii (BP) este de 47.22 ±
- Valoarea medie a scorului ce urmărește starea generală de sănătate (GH) este de
57.59 ± 19.63 puncte, cu o mediană de 57 de puncte;
- Valoarea medie a scorului ce urmărește activitatea vitală (VT) este de 51.79 ± 20.76
puncte, cu o mediană de 50 de puncte;
- Valoarea medie a scorului ce urmărește funcționarea socială (SF) este de 64.89 ±
- Valoarea medie a scorului ce urmărește funcționarea pe roluri datorită stării
emoționale (RE) este de 68.62 ± 26.85 puncte, cu o mediană de 75 de puncte;
- Valoarea medie a scorului ce urmărește sănătatea mintală (MH) este de 59.74 ±
19.91 puncte, cu o mediană de 55 de puncte. Se observă că 41.9% dintre paciente
pot fi considerate cu depresie existentă (considerând MH ≤ 52);
- Valoarea medie a scorului ce estimează componenta fizică a sănătății (PCS) este de
44.51 ± 8.39 puncte, cu o mediană de 45.97 de puncte;
32
- Valoarea medie a scorului ce estimează componenta de sănătate mintală (MCS) este
de 43.31 ± 10.47 puncte, cu o mediană de 42.94 de puncte. Se observă că 36% dintre
paciente pot fi considerate cu depresie existentă (considerând MCS ≤ 42);
- Valoarea medie a scorului KESS (Knowles-Eccersley-Scott Symptom) este de 9.88
± 5.48 puncte, cu o mediană de 9 puncte. Se observă că 41.2% dintre paciente pot
fi considerate ca având constipație (considerând KESS >10);
- Valoarea medie a scorului GIQLI (Gastrointestinal Quality of Life Index) este de
86.37 ± 20.29 puncte, cu o mediană de 88 puncte;
- Distribuția pacientelor raportată la modificările de tranzit observate conform
criteriilor ROMA IV pentru sindromul de intestin iritabil arată că, în ultimele 3 luni:
o 64% dintre paciente au avut ameliorări ale durerilor din defecație;
o 43.4% dintre paciente au avut modificări în frecvența scaunelor;
o 49.3% dintre paciente au avut modificări în consistența scaunelor.
Compararea scorurilor SF-36 între loturi. Distribuția scorurilor a fost calculată folosind
testul Shapiro-Wilk iar testările între grupuri au fost realizate conform rezultatelor
distribuțiilor. Conform testelor Kruskal-Wallis H/One-Way ANOVA/Welch ANOVA
efectuate între cele 3 loturi, se observă că toate scorurile care măsoară calitatea vieții nu au fost
semnificativ diferite între loturi (p>0.05) astfel că, tipul endometrioziei nu a modificat
semnificativ calitatea vieții. Se poate observa că toate pacientele incluse în studiu au avut
calitatea vietii afecatată de către prezența bolii.
Compararea scorurilor KESS, GIQLI între loturi. Distribuția scorurilor a fost calculată
folosind testul Shapiro-Wilk iar testările între grupuri au fost realizate conform rezultatelor
distribuțiilor. Conform testelor Kruskal-Wallis H/One-Way ANOVA efectuate între cele 3
loturi, se observă că scorurile KESS, GIQLI nu au fost semnificativ diferite între loturi (p>0.05)
astfel că, tipul endometrioziei nu a modificat semnificativ gradul constipației (KESS) sau
calitatea vieții pentru pacientele cu boli gastrointestinale (GIQLI).
Datele obținute din cadrul proiectului de cercetare doctorală sunt confirmate și în cadrul
studiului publicat de către Roman et. al care demonstrează că valorile scorului KESS și cele
ale scorului GIQLI au fost comparabile între cele trei loturi incluse în studiu (endometrioză
care afectează fundul de sac Douglas, endometrioză profundă fără afectare intestinală și
endometrioză profundă cu afectare intestinală) (46). În plus, în cadrul studiul s-a observat că
pacientele care prezintă endometrioză rectală au fost mai predispuse să prezinte dureri la
defecare (67.9%), constipație ciclică (54.7 %) și un timp de evacuare a scaunului semnificativ
mai lung (46). Aceste simptome au fost prezente și la pacientele incluse în cele două loturi fără
33
afectare intestinală (38.1 %, respectiv 42.9 %) (46). Astfel, se poate observa că prezența sau
absența simptomatologiei la pacientele cu endometrioză profundă sau endometrioză profundă
cu afectare intestinală este destul de frecventă indiferent de lot.
Distribuția pacientelor raportată la existența modificărilor observate conform scorurilor

MH, MCS, KESS și a criteriilor ROMA IV între loturi. Rezultatele sunt similare comparării
scorurilor în valoare absolută, diferențele dintre grupuri nefiind semnificative conform testelor
Fisher (p>0.05), observându-se că între loturi frecvența depresiei/constipației/modificării
frecvenței/consistenței scaunelor sau frecvența ameliorării durerilor prin defecație nu au fost
semnificativ diferite între loturi, astfel că gradul de afectare gastro-intestinală cu
simptomatologie specifică nu a fost semnificativ diferit raportat la tipul endometriozei.
MH, MCS, KESS și a criteriilor ROMA IV raportată la existența leziunilor de sept
rectovaginal. Rezultatele sunt similare comparării scorurilor în valoare absolută, diferențele
dintre grupuri nefiind semnificative conform testelor Fisher (p>0.05), observându-se că între
loturi frecvența depresiei/constipației/modificării frecvenței/consistenței scaunelor sau
frecvența ameliorării durerilor prin defecație nu au fost semnificativ diferite între grupuri, astfel
că gradul de afectare gastro-intestinală cu simptomatologie specifică nu a fost semnificativ
diferit raportat la existența leziunilor de sept rectovaginal.
Compararea scorurilor SF-36 raportată la existența leziunilor parametriale. Distribuția
scorurilor a fost calculată folosind testul Shapiro-Wilk iar testările între grupuri au fost
realizate conform rezultatelor distribuțiilor. Se observă că doar scorul ce urmărește calitatea
vieții cu privire la intensitatea durerii (BP) a fost semnificativ mai mic la pacientele cu leziuni
parametriale (mediana = 41 (IQR=26.5-56.5)) comparativ cu pacientele fără leziuni
parametriale (mediana = 46, (IQR=41-74)). Tendințe similare au existat în cazul scorurilor ce
urmăresc calitatea vieții cu privire la activitatea vitală (VT) sau funcționarea socială (SF) dar
diferențele nu au fost semnificative statistic (datorită gradului apropiat de răspuns al
pacientelor).
Compararea scorurilor SF-36 raportată la existența leziunilor LUS. Distribuția
realizate conform rezultatelor distribuțiilor. Se observă că pacientele cu leziuni LUS au avut
scoruri semnificativ mai mici pentru: scorul ce urmărește calitatea vieții cu privire la
intensitatea durerii (BP) (mediana= 41 (IQR=31-62) vs. mediana = 46.5 (IQR=38.75-72)),
scorul ce urmărește calitatea vieții cu privire la funcționarea socială (SF) (mediana= 62.5
34
(IQR=37.5-75) vs. mediana = 75 (59.37-87.5)) și pentru scorul ce urmărește calitatea vieții cu
privire la funcționarea pe roluri datorită stării emoționale (RE) (mediana= 66.66 (IQR=50-75)
vs. mediana = 83.33 (IQR=58.33-100)) comparativ cu pacientele fără leziuni, observându-se o
calitatea a vieții semnificativ mai scăzută cu privire la aceste aspecte la pacientele cu leziuni
LUS.
Compararea scorurilor KESS, GIQLI raportată la existența leziunilor LUS. Distribuția
realizate conform rezultatelor distribuțiilor. Conform testelor Mann-Whitney U/Student
efectuate între cele 2 grupuri, se observă că scorurile KESS, GIQLI nu au fost semnificativ
diferite (p>0.05) astfel că, existența leziunilor LUS nu a modificat semnificativ gradul
constipației (KESS) sau calitatea vieții pentru pacientele cu boli gastrointestinale (GIQLI).
MH, MCS, KESS și a criteriilor ROMA IV raportată la existența leziunilor LUS. Rezultatele
sunt similare comparării scorurilor în valoare absolută, diferențele dintre grupuri nefiind
semnificative conform testelor Fisher (p>0.05), observându-se că între loturi frecvența
depresiei/constipației/modificării frecvenței/consistenței scaunelor sau frecvența ameliorării
durerilor prin defecație nu au fost semnificativ diferite între grupuri, astfel că gradul de afectare
gastro-intestinală cu simptomatologie specifică nu a fost semnificativ diferit raportat la
existența leziunilor LUS.
Compararea scorurilor SF-36 raportată la existența leziunilor intestinale. Distribuția
realizate conform rezultatelor distribuțiilor. Conform testelor Mann-Whitney U/Student
efectuate între cele 2 grupuri, se observă că toate scorurile care măsoară calitatea vieții nu au
fost semnificativ diferite (p>0.05) astfel că, existența leziunilor intestinale nu a modificat
semnificativ calitatea vieții.
Compararea scorurilor KESS, GIQLI raportată la existența leziunilor intestinale.
Distribuția scorurilor a fost calculată folosind testul Shapiro-Wilk iar testările între grupuri au
fost realizate conform rezultatelor distribuțiilor. Conform testelor Mann-Whitney U/Student
efectuate între cele 2 grupuri, se observă că scorurile KESS, GIQLI nu au fost semnificativ
diferite (p>0.05) astfel că, existența leziunilor intestinale nu a modificat semnificativ gradul
constipației (KESS) (deși există tendință spre semnificație statistică, diferențele nu au fost
semnificative datorită gradului apropiat de răspuns al pacientelor) sau calitatea vieții pentru
pacientele cu boli gastrointestinale (GIQLI).
35
MH, MCS, KESS și a criteriilor ROMA IV raportată la existența leziunilor intestinale.
Rezultatele sunt similare comparării scorurilor în valoare absolută, diferențele dintre grupuri
nefiind semnificative conform testelor Fisher (p>0.05, existând tendință spre semnificație
statistică în cazul scorului de constipație sau modificărilor scaunelor, dar diferențele nu au fost
semnificative statistic, datorită frecvenței mari de modificări care apar la pacientele cu leziuni
de endometrioză profundă), observându-se că între loturi frecvența
depresiei/constipației/modificării frecvenței scaunelor sau frecvența ameliorării durerilor prin
defecație nu au fost semnificativ diferite între grupuri. Însă, se observă că modificarea
consistenței scaunelor este semnificativ mai frecventă la pacientele cu leziuni intestinale
(58.5% vs. 40.3%) (p=0.049).
Compararea intensității dismenoreei raportată la stadializarea ASRM. Distribuția
variabilei este non-parametrică în cazul pacientelor cu stadiu 3/4 ASRM, conform testului
Shapiro-Wilk (p<0.05). Conform testului Kruskal-Wallis H diferențele de intensitate a
dismenoreei între pacientele repartizate în funcție de stadiul ASRM nu sunt semnificative
statistic (p=0.364), astfel că în lotul studiat, stadializarea ASRM nu a influențat semnificativ
intensitatea dismenoreei.
Compararea intensității dispareuniei raportată la localizarea leziunilor endometriozice
la nivelul ligamentelor uterosacrate stângi. Distribuția variabilei este non-parametrică în grupul
pacientelor fără leziuni conform testului Shapiro-Wilk (p=0.024). Conform testului Kruskal-
Wallis H diferențele de intensitate a dismenoreei între pacientele repartizate în funcție de
localizarea leziunilor LUS stângi nu sunt semnificative statistic (p=0.583), astfel că în lotul
studiat, localizarea leziunilor LUS stângi nu a influențat semnificativ intensitatea dismenoreei.
la nivelul ligamentelor uterosacrate drepte. Distribuția variabilei este non-parametrică în grupul
pacientelor fără leziuni conform testului Shapiro-Wilk (p=0.040). Conform testului Kruskal-
Wallis H diferențele de intensitate a dismenoreei între pacientele repartizate în funcție de
localizarea leziunilor LUS drepte nu sunt semnificative statistic (p=0.518), astfel că în lotul
studiat, localizarea leziunilor LUS drepte nu a influențat semnificativ intensitatea dismenoreei.
Compararea intensității dismenoreei și dispareuniei între loturi. Distribuția variabilelor
este non-parametrică în majoritatea grupurilor, conform testului Shapiro-Wilk (p<0.05).
Conform testului Kruskal-Wallis H diferențele de intensitate a dismenoreei/disparuenie între
loturi nu sunt semnificative statistic (p>0.05).
36
Distribuția pacientelor raportată la existența durerilor pelvine cronice între loturi.
Majoritatea pacientelor au avut dureri pelvine cronice (67.2%), diferențele dintre loturi nefiind
semnificative statistic conform testului Fisher (p=0.636).
Distribuția pacientelor raportată la existența simptomatologiei urinare asociate durerii
din timpul menstruației între loturi. Doar 22.4% dintre paciente au avut simptome urinare,
majoritatea fiind durerile micționale (13.6%), diferențele dintre loturi nefiind semnificative
statistic conform testului Fisher (p=0.721). S-a testat și asocierea între existența/absența
simptomatologiei urinare și localizarea endometriozei (loturi) dar diferențele observate între
frecvențe nu au fost semnificative (p=0.430).
din timpul menstruației și a localizării vezicale a endometriozei. Doar 22.4% dintre paciente
au avut simptome urinare, majoritatea fiind durerile micționale (13.6%), diferențele raportate
la existența localizării vezicale nefiind semnificative statistic conform testului Fisher
(p=0.195). S-a testat și asocierea între existența/absența simptomatologiei urinare și localizarea
vezicală dar diferențele observate între frecvențe nu au fost semnificative (p=1.000). Datele
obținute în cadrul proiectului de cercetare doctorală referitoare la dismenoree, dispareunie,
dureri pelvine cronice, simptomatologie urinară și constipație sunt în concordanță cu datele din
literatura de specialitate (6,10,11,35,47,48). În continuarea proiectului de cercetare doctorală,
aceste simptome au fost evaluate în timp după tratamentul chirurgical minim invaziv pentru a
observa beneficiile pe termen lung asociate cu excizia completă a leziunilor de endometrioză
profundă.
Distribuția pacientelor raportată la stadializarea ASRM și infertilitate. Majoritatea
pacientelor au avut încadrate la stadiul 3 ASRM (39.2%) sau stadiul 4 ASRM (46.4%),
diferențele dintre grupuri nefiind semnificative statistic conform testului Fisher (p=0.964). S-
a testat și asocierea între prezența/absența infertilității și stadializarea ASRM dar diferențele
observate între frecvențe nu au fost semnificative (p=0.884).
37
2.6. Evaluarea calității vieții la pacientele cu endometrioză profund
infiltrativă preoperator și postoperator la 6 luni, 1 an și 2 ani
2.6.1. Introducere
În cadrul acestui studiu a fost evaluat modul în care calitatea vieții pacientelor cu
endometrioză profund infiltrativă evoluează în timp după tratamentul chirurgical minim
invaziv. De asemenea, au fost analizate în mod complementar evoluția în timp a
simptomelor principale care afectează calitatea vieții (dismenoreea, durata dismenoreei,
procentul de paciente care utilizează tratament antiinflamator pentru dismenoree,
dispareunia, durerile pelvine cronice, simptomatologia digestivă asociată durerii în timpul
menstruației, durerea catamenială la defecație, simptomatologia urinară asociată durerii din
timpul menstruației, modul în care leziunile de endometrioză profundă afectează viața
sexuală) după tratamentul chirurgical minim invaziv.
Obiectiv: Evaluarea calității vieții la pacientele cu endometrioză profund infiltrativă

preoperator. Evaluarea calității vieții la 6 luni, 1 an și 2 ani postoperator. Evaluarea modului
în care calitatea vieții a evoluat după tratamentul chirurgical minim invaziv.
Număr de paciente: 66 paciente
Loturi:



38

- Diabet zaharat

parafină.
după cum urmează:

Pacientele au fost evaluate preoperator prin intermediul chestionarului SF-36,

chestionarul GIQLI și chestionarul KESS. Ulterior, acest chestionar a fost completat de
către paciente la 6 luni, 1 an și 2 ani postoperator. (Vezi Anexa 1 – Chestionar privind
evaluarea calitatății vieții la pacientele cu endometrioză profund infiltrativă)
39
Distribuția pacientelor înrolate în studiul de cercetare doctorală au fost reprezentate de

42.4 % diagnosticate cu endometrioză profund infiltrativă cu afectare intestinală și 57.6 %
diagnosticate cu endometrioză profund infiltrativă.
În ceea ce privește stadializarea ASRM: pacientele cu stadiu 2 ASRM s-au asociat

semnificativ mai frecvent cu endometrioză profundă (34.2% vs. 0%) decât cu endometrioză
intestinală; pacientele cu stadiu 3 ASRM s-au asociat semnificativ mai frecvent cu
endometrioză profundă (44.7% vs. 21.4 %) decât cu endometrioză intestinală; pacientele cu
stadiu 4 ASRM s-au asociat semnificativ mai frecvent cu endometrioză intestinală (78.6% vs.
21.1%) decât cu endometrioză profundă.
În ceea ce privește clasificarea Enzian, leziunile au fost evaluate pe fiecare compartiment

(compartiment A, compartiment B). Pentru pacientele cu endometrioză intestinală au fost
evaluate leziunile din compatimentul C.
Majoritatea pacientelor nu au avut leziuni (de sept rectovaginal – compartiment A)

(78.8%), cele mai frecvente leziuni de endometrioză fiind în stadiul A2 (12.1%), diferențele
între loturi nefiind semnificative statistic conform testului Fisher (p=0.237). Distribuția
leziunilor din compartimentul B este următoarea: majoritatea pacientelor au prezentat leziuni
(68.2%), 30.3% având leziuni de stadiu B2, 22.7% având leziuni de stadiu B3 și 15.2% având
leziuni de stadiu B1, diferențele observate între loturi nu sunt semnificative statistic conform
testului Fisher (p=0.581). Referitor la distribuția pacientelor cu endometrioză profundă
raportată la clasificarea Enzian în compartimentul B între loturi, s-a observat că 43.9% dintre
paciente au prezentat leziuni, 24.2% având leziuni de stadiu B2, 9.1% având leziuni de stadiu
B3 și 10.6% având leziuni de stadiu B1, diferențele observate între loturi nu sunt semnificative
statistic conform testului Fisher (p=0.609). În plus, la pacientele care au avut leziuni de
ligamentele utero-sacrate stângi catalogate în compartimentul B conform clasificării Enzian s-
a observat o dimensiune medie de 17.63 ± 6.256, cu o mediană de 15 mm (însă diferențele între
loturi nu au fost semnificative statistic). Leziunile de ligament utero-sacrat drept au avut o
dimensiune medie de 17 ± 3., cu o mediană de 20 mm.
Un procent de 42.4 % din pacientele incluse în proiectul de cercetare doctorală au

prezentat leziuni de endometrioză profund infiltrativă cu afectarea intestintală (afectarea
compartimentului C din clasificarea Enzian). În ceea ce privește distribuția leziunilor de
40
endometrioză intestinală s-a observat că 57.1% dintre paciente au leziuni de stadiu C3, 10.7%
au leziuni de stadiu C2, 32.1% au leziuni de stadiu C1. Astfel, majoritatea pacientelor care au
beneficiat de rezecție recto-sigmoidiană cu anastomoză termino-terminală mecanică
laparoscopică au prezentat leziuni intestinale mai mari de 3 cm.
Caracterizarea detaliată a leziunilor intestinale de endometrioză profundă a avut în vedere

localizarea leziunii, caracterul multifocal sau multicentric, numărul de noduli excizați și tipul
de tratament chirurgical aplicat. În acest fel, se observă că 75% dintre paciente au avut leziuni
rectale (majoritatea unice – 67.9%), 42.9% dintre paciente au avut leziuni sigmoidiene (majoritatea
unice – 25.7%), majoritatea pacientelor au avut un singur nodul excizat (78.6%). Dimensiunea
medie a leziunilor rectale a fost de 22.52 ± 11.4 (mediana = 20 mm) iar dimensiunea medie a
leziunilor sigmoidiene a fost de 25.83 ± 10.8 (mediana = 27.5 mm). La majoritatea pacientelor
(92.9%) s-a efectuat tratament, fiind preponderentă rezecția segmentară (71.4%).
Se poate oberva că 21.40 % dintre pacientele cu endometrioză intestinală au avut 2 noduli de

endometrioză intestinală excizați. Rezultatele studiului de cercetare sunt în concordanță cu datele
publicate de către Bassi et al. care afirmă că pacientele cu endometrioza profund infiltrativă
intestinală care prezintă stenoză mai mare de 50 %, leziuni multifocale sau afectare mai mare 50 %
din circumferință colonului să fie tratate prin rezecție intestinală segmentară (38). Belghiti et. al
descrie leziunile endometriozice multifocale ca prezența leziunilor profunde la mai puțin de 2 cm
față de leziunea principală sau multiple leziuni endometriozice care afectează același segement
anatomic (49). Leziunile multicentrice sunt definite ca leziuni satellite care se află la o distanța mai
mare de 2 cm față de leziunea principală (50). Pacientele cu afectare intestinală din cadrul
proiectului de cercetare doctorală au prezentat atât leziuni multifocale cât și leziuni multicentrice.
Acest aspect este important în evaluarea preoperatoie și în consilierea pacientei. De asemenea,
localizarea anatomică leziunilor intestinale de rect joacă un rol important în conduita terapeutică
chirurgicală (51). În cadrul unui studiu publicat în anul 2020, Habib et. al reiterează un aspect
important în tratamentul chirurgical al leziunilor joase de endometrioză intestinală (51). O leziune
care este situată la nivelul colonului sigmoid poate fi rezecată fără a fie nevoie de ileostomă de
protecție (51). Pe măsură ce leziunea rectală este situată mai jos, riscul de complicații crește și
distanța de 5 cm față de marginea anală ar trebui să fie considerată o limită pentru a efectua rezecția
(51). Rezultatele studiului de cercetare doctorală sunt în concordanță cu Habib et. al. În cadrul
proiectului de cercetare doctorală pacientele care au beneficiat de rezecție recto-sigmoidiană nu au
necesitat ileostomă de protecție. Decizia de a efectua ileostomă de protecție poate fi considerată o
decizie de maturitate chirurgicală care trebuie efectuată în funcție de localizarea leziunii, condițiile
anatomice și distanța leziunii intestinală față de marginea canalului anal.
41
În cadrul proiectului de cercetare doctorală pacientele cu endometrioza profundă intestinală
71.40 % dintre paciente au tratate prin rezecție recto-sigmoidiană cu anastomoză termino-terminală
mecnaică laparoscopică, 17.90 % au fost tratate prin shaving și 3,60 % au beneficiat de rezecție
discoidală. O pacientă a refuzat tratamentul leziunii intestinale din motive subiective. Obiectivul
tratamentului chirurgical în endometrioza profundă este de a efectua rezecția tuturor leziunilor de
endometrioză profunda și de a prezerva funcția organelor (51). Decizia de a efectua rezecție recto-
sigmoidiană trebuie efectuată intraoperator (51). În momentul de față nu există consens privind
tehnica chirurgicala standard și momentul intervenției chirurgicale (43). Datele din literatură
prezintă un risc mai mare de fistula recto-vaginală pentru tehnica de rezecție segmentară colo-
rectală comparată cu tratamentul prin shaving sau rezecție intestinală discoidală (43). În cadrul
proiectului de cercetare doctorală pacientele nu au necesitat ileostomă de protecție și nu s-au
înregistrat complicații. Rezultatele proiectului de cercetare doctorală sunt în concordanță cu datele
publicate de Remorgida et. al și Donnez et. al în ceea privește tratament leziunilor intestinale prin
shaving și excizie discoidală (43,52). Leziunile rectale care pot fi luate în considerare pentru
tratament chirurgical prin shaving trebuie să fie mai mici de 3 cm, cu o infiltrare mai mică de 7 mm
în profunzime și un grad de obstrucție intestinală circumferențială mai mic de 50 % (43,53).
Pacientele din studiul de cercetare doctorală care un beneficat de tratament chirurgical prin shaving
sau rezecție discoidală au prezentat leziuni incluse în categoria Enzian C1 (leziuni mai mici de 1
cm). Valoarea medie a distanței de shaving a fost de 22 ± 9.08 (mediana = 25 mm) iar valoarea
medie a lungimii de rezecție segmentară a fost de 12.86 ± 3.67 (mediana = 12 cm).
Vârsta medie de debut a dismenoreei în studiul de cercetare doctorală este de 18.45 ±

7.11 ani, cu o mediană de 16 ani. Conform testului Mann-Whitney U s-a observat o tendință
de asociere cu o vârstă de debut a dismenoreei mai scăzută la pacientele cu endometrioză
profundă, dar diferențele observate nu au fost semnificative statistic (p=0.067). Aceste date
sunt în concordanță cu datele din literatura de specialitate (6,54,55). Datele publicate de către
Ballweg et al. demonstrează că dintr-un lot de 4.000 de paciente cu endometrioză, două treimi
au raportat apariția simptomelor sub vârsta de 20 de ani, 21 % sub vârsta de 15 ani și 17 %
între vârsta de 15 și 19 ani (54). În ceea ce privește durata medie a dismenoreei a pacientelor
din cadrul proiectului de cercetare doctorală. este de 4.72 ± 4.481 zile, cu o mediană de 3 zile.
Între loturile studiate, diferențele raportate la durata dismenoreei nu au fost semnificative
statistic conform testului Mann-Whitney U (p=0.335). Aceste date sunt în concordanță cu
datele din literatura de specialitate publicate de către Harada et. al (6).
În cadrul studiului de cercetare doctorală se observă că durata dismenoreei a scăzut

semnificativ la 6 luni postoperator (p=0.002) (mediana = 2 zile (IQR=2-3 zile) vs. mediana =
42
3 zile (IQR=2-6.75 zile)), diferența medie fiind semnificativă de 2.2 ± 4.74 zile (mediana = 0
zile, IQR=0-3.75). Între loturi, evoluția duratei dismenoreei postoperator nu a fost diferită
semnificativă (p=0.324), astfel că durata dismenoreei nu s-a modificat în mod semnificativ
diferit la 6 luni postoperator între cele două loturi. Aceste rezultate sunt în concordanță cu
datele din literatură oferite de către Milingos et. al (56). În cadrul acestui studiu autorii au
observat că lotul de pacientele cu un scor ASRM sub 16 au înregistrat o ameliorare a
dismenoreei în 43 % din cazuri, în timp ce la pacientele cu un scor ASRM peste 16 ameliorarea
dismenoreei a fost constatată în 66 % din cazuri (56). În cadrul proiectului de cercectare
doctorală, la 6 luni postoperator se observă o scădere semnificativă a frecvenței dismenoreei
(de la 92.4% preoperator la 62.1% - 6 luni postoperator, rata de tratament a dismenoreei fiind
de 30.3%) (p<0.001). Între loturi, rata de tratament a dismenoreei nu a fost diferită
semnificativă (p=0.189), astfel că frecvența pacientelor cu dismenoree tratată nu este
semnificativ diferită între cele două loturi. Aceste date sunt în concordanță cu datele din
literatură în ceea ce privește ameliorarea dismenoreei. Mabrouk et al. raportează ameliorarea
dismenoreei după tratamentul chirurgical minim invaziv al leziunilor de endometrioză
profundă (57). În cadrul studiului său, Mabrouk et al. au observat că preoperator 99 % dintre
pacientele incluse în studiu au prezentat dismenoree (57). La 6 luni postoperator, 23 % dintre
paciente au mai prezentat disemenoree (57). În cadrul studiului doctoral evoluția scorului
durerii evoluția scorului durerii evaluat pe scala analog vizuală (SAV) a fost evaluat la 6 luni
postoperator. Se observă că scorul de durere din timpul menstruației a scăzut semnificativ la 6
luni postoperator (p<0.001) (mediana = 5 puncte (IQR=3-7 puncte) vs. mediana = 8 puncte
(IQR=7-9 puncte)), diferența medie fiind semnificativă de 2.51 ± 2.6 puncte (mediana = 2
puncte, IQR=0-4.5). Între loturi, evoluția scorului de durere postoperator nu a fost diferită
semnificativă (p=0.524), astfel că durerea din timpul menstruației nu s-a modificat în mod
semnificativ diferit la 6 luni postoperator între cele două loturi. În cadrul studiului publicat de
Maboruk et al. dismenoreea evaluată la 6 luni postoperator pe SAV s-a observat o ameliorare
de la VAS 7 ± 3 (preoeprator) la VAS 1± 3 (57).
Ameliorarea dismenoreei după tratamentul chirurgical minim invaziv a fost confirmat și

de către alți autori în literatura de specialitate (58–60). De asemenea, în cadrul studiului de
cercetare doctorală a fost evaluată frecvența necesității utilizării tratamentului antiinflamator.
La 6 luni postoperator se observă o scădere semnificativă a utilizării tratamentului (de la 92.7%
preoperator la 51.2% - 6 luni postoperator, rata de neutilizare a tratamentului fiind de 43.9%)
(p<0.001). Între loturi, diferențele de modificări postoperatorii în raport cu utilizarea
43
tratamentului nu au fost semnificativ diferite (p=0.114), astfel că frecvența de neutilizare a
tratamentului postoperator nu s-a modificat semnificativ între cele două loturi. Un alt aspect
important evaluat în cadrul studiului de doctorat este reprezentat de ameliorarea scorului de
durere din timpul menstruației fără tratament. Acesta a scăzut semnificativ la 6 luni
postoperator (p<0.001) (mediana = 5 puncte (IQR=4-7 puncte) vs. mediana = 8 puncte (IQR=7-
10 puncte)), diferența medie fiind semnificativă de 2.71 ± 2.35 puncte (mediana = 3 puncte,
IQR=1-5).
Datele din cadrul studiul de cercetare doctorală sunt în concordanță cu literatura de

specialitate și în ceea ce privește ameliorarea dispareuniei postoperator. La 6 luni postoperator
se observă o scădere semnificativă a frecvenței dispareuniei (de la 62.1% preoperator la 28.8%
- 6 luni postoperator, rata de tratament a dispareuniei fiind de 36.4%) (p<0.001). Între loturi,
diferențele de modificări postoperatorii în raport cu rata de tratament a dispareuniei nu au fost
semnificativ diferite (p=0.308), astfel că frecvența de tratament a dispareuniei postoperator nu
s-a modificat semnificativ între cele două loturi. Mabrouk et a. raportează o scădere a frecvenței
dispareuniei de 76 % preoperator la 23 % la 6 luni postoperator (57).
Un alt aspect care influențează semnificativ calitatea vieții pacientelor cu endometrioză

profundă este reprezentată de prezența durerilor pelvine cronice. În cadrul proiectului de
cercetare doctorală, pacientele au fost evaluate la 6 luni postoperator pentru prezența durerilor
pelvine cronice. La acest interval, se observă o scădere semnificativă a frevenței durerilor
pelvine cronice (de la 62.1 % preoperator la 37.9 % la 6 luni postoperator, rata de tratament a
durerilor pelvine cronice fiind de 30.3%) (p=0.002). Datele sunt în concordanță cu datele din
literatura de specialitate, unde frecvența durerilor pelvine cronice a scăzut de la 63 %
preoperator (cu un scor VAS de 4 ± 3) la 18 % postoperator (cu un scor VAS de 1 ± 2) (57).
Referitor la evoluția simptomatologiei digestive, la 6 luni postoperator se observă o

scădere semnificativă a frecvenței simptomelor digestive (de la 89.4% preoperator la 57.6% -
6 luni postoperator, rata de tratament a simptomelor digestive fiind de 31.8%) (p<0.001). Între
loturi, diferențele de modificări postoperatorii în raport cu rata de tratament a simptomelor
digestive nu au fost semnificativ diferite (p=0.601), astfel că frecvența de tratament a
simptomelor digestive postoperator nu s-a modificat semnificativ între cele două loturi. De
asemenea, la 6 luni postoperator se observă o scădere semnificativă a frecvenței greței (de la
13.6% preoperator la 0% - 6 luni postoperator, rata de tratament a greței fiind de 13.6% - 100%
din cazurile de greață au fost tratate și nu au apărut altele la alte paciente care nu au avut
44
preoperator) (p=0.004). S-a observat și o scădere semnificativă a frecvenței diareei (de la 15.2
% preoperator la 3 % - 6 luni postoperator, rata de tratament a diareei fiind de 13,6%).
Simptomatologia gastro-intestinală, uneori nespecifică, chiar și în cazurile cu afectare intesnală
a fost decriscă în literatura de specialitate de către alți autori (61). Maroun et al. descrie
simptomatologia gastro-intestinală pe un lot de 355 de paciente dintre care 290 de paciente cu
endometrioză confirmată histopatologic (61). În cadrul studiului publicat autorii au observat o
frecvență a leziunilor intestinale de 7.6 % au prezentat afectare gastro-intestinală (61). Cu toate
acestea, 90 % dintre pacientele incluse în studiu prezentau simpatomatologie gastrointestinală
cum ar fi balonarea sau greață (61). Autorii au concluzionat că frecvența simpatomatologiei
gastro-intestinale este aproape la fel de frecventă ca și simptomatologia ginecologică și nu
reflectă în mod direct prezența leziunilor la nivel intestinal (61). Rezultatele studiului de
cercetare doctorală au reflectat rezultate similare cu datele din literatură, deoarece nu au fost
observate diferențe semnificative statistic în ceea ce privește simptomatologia gastro-
intestinală raportată la lotul de paciente cu endometrioză intestinală comparativ cu lotul de
paciente de endometiroză profundă. În acest sens, putem trage concluzia că simptomatologia
gastro-intestinală nu este întotdeauna relevantă pentru localizarea anatomică echivalentă.
Evaluarea pacientelor prin intermediul chestionarului KESS nu a înregistrat modificări

semnificative la 6 luni postoperator (p=0.060) diferența medie între intervale nefiind
semnificativă – 1.2 ± 5.15 puncte (mediana = 1 puncte, IQR= -1 – 4). Între loturi, evoluția
scorului KESS postoperator nu a fost diferită semnificativ (p=0.071), astfel că scorul KESS nu
s-a modificat în mod semnificativ diferit la 6 luni postoperator între cele două loturi.
Rezultatele arată însă, că există o tendință spre scădere a scorului KESS postoperator iar
de asemenea, pacientele cu endometrioză profundă au avut parte de o îmbunătățire mult mai
mare a scorului KESS postoperator față de pacientele cu endometrioză intestinală, însă datorită
lotului mai restrâns de paciente diferențele observate nu au fost semnificative statistic.
Evaluarea pacientelor din studiu prin intermediul chestionarului GIQLI a pus în evidență
semnificativă a calității vieții gastro-intestinale (GIQLI) (preoperator – mediana = 90.5 , IQR
= 76.75-103.25 vs. 6 luni – mediana = 101, IQR = 85.75-113), diferența medie postoperatorie
fiind semnificativă - 8.79 ± 17.38 puncte, mediana = 5 puncte (p<0.001). Între loturi,
diferențele de modificări postoperatorii în raport cu scorul GIQLI nu au fost semnificativ
diferite (p=0.460), astfel că îmbunătățirea GIQLI nu este semnificativ diferită între cele două
loturi.
45
Datele obținute din cadrul proiectului de cercetare doctorală sunt în concordanță cu datele
publicate în literatura de specialitate. În cadrul unui studiu publicat de către Roman et al. arată
că valorile scorului KESS și cele ale scorului GIQLI au fost comparabile între cele trei loturi
incluse în studiu (endometrioză care afectează fundul de sac Douglas, endometrioză profundă
fără afectare intestinală și endometrioză profundă cu afectare intestinală) (46). De asemenea,
autorii au observat că pacientele care prezintă endometrioză rectală au fost mai predispuse să
prezinte dureri la defecare (67.9%), constipație ciclică (54.7 %) și un timp de evacuare a
scaunului semnificativ mai lung (46). Aceste simptome au fost prezente și la pacientele incluse
în cele două loturi fără afectare intestinală (38.1 %, respectiv 42.9 %) (46).
Chestionarul SF-36 este o scală utilizată pentru evaluarea calității vieții care a fost
validată și pentru pacientele cu endometrioză profund infiltrativă (48). În urma completării
chestionarului se obține un profil general asupra calității vieții care este împărțit în opt categorii
de scoruri funcționale de sănătate, bunăstare, precum și modalități standardizate de evaluare a
sănătății fizice și mentale. Rezultatul celor opt scale au rolul de a evalua atât componenta fizică
cât și componenta mentală a stării de sănătate (48). Trei dintre cele opt scale, funcționarea
fizică (PF), funcționarea pe roluri datorită condiției fizice (RP) și intensitatea durerii (BP), se
corelează cel mai puternic cu componenta fizică și contribuie cel mai mult la scorul
componentei fizice a sănătății (PCS) (48). Componenta mentală a sănătății se corelează cel mai
bine cu scala de sănătate mintală (MH), scala de funcționare pe roluri datorită stării emoționale
(RE) și scala de funcționare socială (SF) (48). Scalele MH, RE și SF contribuie cel mail mult
la scorul componentei mentale a sănătății (MCS) (48). Scala de activitate vitală (VT) și scala
pentru starea generală de sănătate (GH) prezintă corelații atât cu PCS cât și cu MCS (48).
Una dintre scalele chestionarului SF-36, MH (scala care evaluează sănătatea mintală, a
evaluat modul în care a evoluat frecvența depresiei în cadrul pacientelor incluse în studiu. În
acest fel, se poate observa că la 6 luni postoperator se înregistrează o scădere semnificativă a
frecvenței depresiei conform scorului MH (de la 33.3 % preoperator la 16.7 % - 6 luni
postoperator, rata de tratament a depresiei fiind de 27.3%) (p=0.043). Evaluarea acestei
afecțiuni prin intermediul chestionarului SF-36 a fost validată și prezentată în literatura de
specialitate (48). În cadrul proiectului de cercetare doctorală s-a observat o ameliorare a
depresiei raportată de către pacientă după tratamentul chirurgical minim invaziv. Datele sunt
în concordanță cu datele prezentate în literatura de specialitate de către Lagana et al. și Van
den Broeck et al. care au observat o ameliorare a calității vieții, depresiei și a stării emoționale
după excizia laparoscopică a leziunilor de endometrioză profund infiltrativă (10,62). Pacientele
46
evaluate în cadrul studiului publicat de către Van den Broeck et. al au fost evaluate la 6, 12, 18
și 24 de luni postoperator (62). După tratamentul chirurgical laparoscopic al leziunilor de
endometrioză profund infiltrativă la pacientele cu afectare moderată și severă s-a observat
ameliorarea depresiei și îmbunătățirea vieții sexuale (62).
Rezultatele din cadrul proiectului de cercetare doctorală în ceea ce privește scalele PF,
RP, BP, PCS, MH, RE, SF, MCS, VT și GH au fost descrise pe larg în subcapitolul anterior.
În cadrul acestui subcapitol vom discuta despre evoluția calității vieții la pacientele cu
endometrioză profund infiltrativă după tratamentul chirurgical minim invaziv la 6 luni, 1 an și
2 ani. În scopul de a prezenta datele global, capitolul de discuții se va concentra asupra evoluției
componentelor PCS și MCS ale chestionarului SF-36. Rezultatele componentelor
chestionarului este prezentat în Tabelul 10.83.
Tabel 10.83. Prezentare schematică a rezultatelor componentelor chestionarului SF-36 la

6 luni postoperator din cadrul proiectului de cercetare doctorală
Componentă Descriere p
chestionar
PF Preoperator – mediana = 87.5 , IQR = 70-95 vs. p=0.001
6 luni – mediana = 95, IQR = 85-100)
Diferența medie postoperatorie fiind semnificativă - 10 ± 26.06
puncte, mediana = 2.5 puncte
RP Preoperator – mediana = 75 , IQR = 50-100 vs. p<0.001
6 luni – mediana = 100, IQR = 79.68-100)
Diferența medie postoperatorie fiind semnificativă - 17.61 ± 28.48
BP Preoperator – mediana = 41 , IQR = 32-64.5 vs. p<0.001
6 luni – mediana = 74, IQR = 62-100)
GH Preoperator – mediana = 62 , IQR = 44.25-77 vs. p<0.001
6 luni – mediana = 77, IQR = 55.75-87)
puncte, mediana = 10 puncte
VT Preoperator – mediana = 56.25 , IQR = 37.5-70.31 vs. p<0.001
47
6 luni – mediana = 68.75, IQR = 50-81.25)
SF Preoperator – mediana = 75 , IQR = 50-87.5 vs. p<0.001
6 luni – mediana = 87.5, IQR = 75-100)
RE Preoperator – mediana = 75 , IQR = 50-100 vs. p<0.001
6 luni – mediana = 100, IQR = 75-100),
MH Preoperator – mediana = 60 , IQR = 45-80 vs. p=0.005
6 luni – mediana = 75, IQR = 65-85)
PCS Preoperator – mediana = 45.87 , IQR = 38.76-51.13 vs. p<0.001
6 luni – mediana = 52.95, IQR = 47.24-56.79), diferența medie
postoperatorie fiind semnificativă - 6.31 ± 9.65 puncte, mediana =
5.31 puncte
MCS Preoperator – mediana = 44.43 , IQR = 36.85-52.82 vs. p=0.001
6 luni – mediana = 51.97, IQR = 44.81-56.09)
Evaluarea calității vieții la 6 luni, 1 an și 2 ani a scos în evidență ameliorarea

componentei fizice a sănătății (PCS) și îmbunătățirea scorului privind componenta mentală a
sănătății. Conform testului Friedman evoluția scorului ce măsoară componenta fizică a sănătății
(PCS) a fost semnificativ diferită postoperator (p=0.005) iar testele post-hoc au arătat că
valorile post-operatorii la 2 ani (mediana = 51.16, IQR= 49.79-53.63) (p=0.019) sau valorile
post-operatorii la 1 an (mediana = 50.87, IQR= 48.72-53.31) (p=0.019) au fost semnificativ
mai mari comparativ cu valorile preoperatorii (mediana = 47.83, IQR= 43.06-51.48). Conform
testului Friedman evoluția scorului ce măsoară componenta de sănătate mintală (MCS) a fost
semnificativ diferită postoperator (p=0.010) iar testele post-hoc arată că valorile postoperatorii
48
de la 6 luni (mediana = 53.41, IQR= 45.48-57.46) (p=0.011) au fost semnificativ mai mari
comparativ cu valorile preoperatorii (mediana = 43.43, IQR=36.02-52.52). Datele obținute în
cadrul proiectului de cercetare doctorală sunt în concordanță cu datele din literatură. Studiul
publicat de către Duberand et al. a demonstrat că pacientele care prezintă un scor PCS sub
valoarea de 37.5 au o probabililtate de 80,7 % de a observa o îmbunătățire a scorului
postoperator (40). Pentru pacientele care au scorul preoperaor MCS sub 44.5 prezintă o
probabilitate de 84,2 % de o observa o ameliorare a scorului postoperator (40). În caz contrar,
pacientele care un scor preoperator peste 46.5 pentru PCS și 47.5 pentru MCS au o probabilitate
cuprinsă între 0 – 10,7% de a o observa o îmbunătățire a scorului postoperator (40).
Ameliorarea calității vieții la pacientele cu endometrioză profundă după tratamentul chirurgical
minim invaziv (rezecție colo-rectală și excizia leziunilor de endometrioză profundă) au fost
confirmate și de către alți autori (28,34,38,39).
Duberand et al afirmă ca selectarea candidaților care vor beneficia de rezecție colo-

rectală reprezintă o provocare majoră pentru medicii care tratează pacientele cu endometrioză
intestinală (40). În cadrul studiului publicat, autorii au validat un model matematic pe un lot de
paciente care au beneficiat de rezecție colo-rectală pentru endometrioză simptomatică (40).
Acest model a demonstrat că SF-36 poate fi utilizat pentru a evalua calitatea vieții postoperator
la pacientele cu rezecție colo-rectală (40).
3. CONCLUZII ȘI CONTRIBUȚII PERSONALE
49
• Concluzii finale studiu Caracteristicile epidemiologice ale pacientelor cu
endometrioza profund infiltrativă
Vârsta medie a pacientelor este de 32.92 ± 4.85 ani, cu o mediană de 32 de ani.

IMC-ul mediu este de 22.22 ± 3.94 kg/m2, cu o mediană de 21.6 kg/m2, intervalul fiind
între 14.7 și 35.29 kg/m2. 24 de paciente (17.6%) au avut o valoare mai mare de 25 kg/m 2
pentru IMC.
Valoarea medie pentru menarha este de 12.99 ± 1.95 ani, cu o mediană de 13 ani,
intervalul fiind între 9 și 27 ani. 58 de paciente (42.6%) au avut menarha la o vârstă sub 13 ani.
21.3% din pacientele analizate au afirmat că fumează.
În ceea ce privește rata de nașteri, 95 de paciente (69.9%) nu au avut sarcini. La
pacientele însărcinate – 41 (30.1%), valoarea medie a numărului de sarcini este de 1.78 ± 1.275,
cu o mediană de 1, intervalul fiind între 1 și 8 sarcini. Majoritatea pacientelor însărcinate au
avut doar o sarcină (51.2%) sau două sarcini (36.6%), 4.9% dintre paciente având 3 sau 4
sarcini și 1 pacientă (2.4%) a avut 8 sarcini.
Majoritatea pacientelor (53.7%) au avut infertilitate, cea mai frecvent observată fiind
infertilitatea primară (44.9%).
Majoritatea pacientelor provin din mediul urban (90.4%).Majoritatea pacientelor au
studii superioare (89%).
Distribuția pacientelor raportată la existența antecedentelor familiale de endometrioză.
20 paciente (14.7%) au avut antecedente familiale de endometrioză (12 paciente – mama, 7
paciente – sora și 1 pacientă – bunica maternală). 10 paciente (7.4%) au avut expunere la medii
toxice (7 paciente expunere la solvenți, 2 paciente la poluare și 1 pacientă la pesticide).
Valoarea intervalului de timp scurs între debutul simptomatologiei și data stabilirii
diagnosticului de endometrioza, media este de 5.25 ± 7.1 ani, cu o mediană de 1 an (intervalul
interpercentile fiind între 0-9 ani). Referitor la valoarea intervalului de timp între data stabilirii
diagnosticului și momentul intervenției chirurgicale, media intervalului este de 2.25 ± 2.98 ani,
cu o mediană de 1 an (intervalul interpercentile fiind între 0-3 ani), minimul fiind de sub 1 an
și maximul fiind de 19 ani. are doctorală este reprezentat și de evaluarea intervalului de timp
scurs între stabilirea diagnosticului de endometrioză și momentul intervenției chirurgicale
• Concluzii finale studiu Analiza leziunilor de endometrioză profunda

identificate intraoperator
50
În urma intervenției chirurgicale laparoscopice au fost obiectivate urmatoarele leziuni:
la 11 paciente (8.1%) din studiu nu s-au descris leziunile identificare intraoperator, majoritatea
pacientelor au avut endometrioză intestinală (42.4%) sau endometrioză profundă (48.8%), doar
8.8% dintre paciente având doar chisturi ovariene.
Distribuția pacientelor cu endometrioză profundă raportată la existența chisturilor
ovariene. 62.3% dintre pacientele cu endometrioză profundă au avut și chisturi ovariene
(stângi/drepte/bilaterale). Aceste paciente (cu endometrioză profundă și chisturi ovariene)
reprezintă 30.4% dintre pacientele la care s-au identificat leziuni intraoperatorii. Referitor la
pacientelor raportată la loturi și la existența chisturilor bilaterale se observă că deși o pondere
mare de paciente cu endometrioză profundă/intestinală au avut o frecvență mare a chisturilor
ovariene (conform datelor de mai sus) se observă că pacientele care au avut doar chisturi
ovariene (lotul 3) au avut semnificativ mai frecvent chisturi ovariene bilaterale (25% vs. 5%)
în timp ce pacientele cu endometrioză profundă sau intestinală au avut semnificativ mai rar
chisturi ovariene bilaterale.
Majoritatea pacientelor au fost încadrate la stadiul 3 ASRM (39.2%) sau stadiul 4
ASRM (46.4%). Pacientele cu stadiu 2 ASRM s-au asociat semnificativ mai frecvent cu
endometrioză profundă (24.6% vs. 1.9%) decât cu endometrioză intestinală. Pacientele cu
stadiu 3 ASRM s-au asociat semnificativ mai rar cu endometrioză intestinală (15.1% vs.
54.1%/72.7%) decât cu endometrioză profundă sau doar cu chisturi ovariene. Pacientele cu
stadiu 4 ASRM s-au asociat semnificativ mai frecvent cu endometrioză intestinală (83% vs.
21.3%/9.1%) decât cu endometrioză profundă sau doar cu chisturi ovariene.
compartimentul B stâng între loturi. Majoritatea pacientelor au prezentat leziuni (65.6%),
30.4% având leziuni de stadiu B2, 22.4% având leziuni de stadiu B3 și 12.8% având leziuni de
stadiu B1. Pacientele fără leziuni (B0) s-au asociat semnificativ mai frecvent doar cu chisturi
ovariene (100% vs. 32.1%/24.6%) decât cu endometrioză intestinală sau endometrioză
profundă în timp ce pacientele cu leziuni de stadiu B2 s-au asociat semnificativ mai frecvent
cu endometrioză profundă (37.7% vs. 0.0%) decât cu chisturi ovariene singulare.
compartimentul B drept între loturi. 46.4% dintre paciente au prezentat leziuni, 20% având
leziuni de stadiu B2, 15.2% având leziuni de stadiu B3 și 11.2% având leziuni de stadiu B1.
Pacientele fără leziuni (B0) s-au asociat semnificativ mai frecvent doar cu chisturi ovariene
(100% vs. 52.8%/45.9%) decât cu endometrioză intestinală sau endometrioză profundă.
51
compartimentul C (leziuni intestinale) între loturi. 41.6% dintre paciente au prezentat leziuni,
24% având leziuni de stadiu C3, 8.8% având leziuni de stadiu C2 și 8.8% având leziuni de
stadiu C1. Distribuția leziunilor intestinale în lotul 1 este următoarea: 56.6% dintre paciente au
leziuni de stadiu C3, 22.6% au leziuni de stadiu C2, 20.8% au leziuni de stadiu C1. Pacientele
fără leziuni s-au asociat semnificativ mai frecvent cu endometrioză intestinală sau cu chisturi
ovariene singulare (100% / 100% vs. 0%). Pacientele cu leziuni stadiu C1 (20.8% vs. 0%) / C2
(22.6% vs. 0%) s-au asociat semnificativ mai frecvent cu endometrioză intestinală decât cu
endometrioză profundă. Pacientele cu leziuni stadiu C3 s-au asociat semnificativ mai frecvent
cu endometrioză intestinală decât cu endometrioză profundă sau chisturi ovariene singulare
(56.6% vs. 0% / 0.0%).
Distribuția pacientelor raportată la localizarea leziunilor observate intraoperator între
loturi. Nodulii de parametru stâng au fost semnificativ mai frecvenți la pacientele cu
endometrioză intestinală (47.2%) sau profundă (55.7%) decât la pacientele doar cu chisturi
ovariene (0%). Nodulii de parametru drept au fost semnificativ mai frecvenți la pacientele cu
endometrioză profundă (41%) decât la pacientele doar cu chisturi ovariene (0%). Nodulii de
ligament uterosacrat stâng au fost semnificativ mai frecvenți la pacientele cu endometrioză
profundă (37.7%) decât la pacientele doar cu chisturi ovariene (0%). Nodulii rectali au fost
semnificativ mai frecvenți la pacientele cu endometrioză intestinală (52.8%) decât la pacientele
cu endometrioză profundă (0%) sau doar cu chisturi ovariene (0%). Nodulii rectosigmoidieni
au fost semnificativ mai frecvenți la pacientele cu endometrioză intestinală (41.5%) decât la
pacientele cu endometrioză profundă (0%) sau doar cu chisturi ovariene (0%). Nodulii
sigmoidieni au fost semnificativ mai frecvenți la pacientele cu endometrioză intestinală
(13.2%) decât la pacientele cu endometrioză profundă (0%) sau doar cu chisturi ovariene (0%).
Chisturile ovariene bilaterale au fost semnificativ mai frecvente la pacientele doar cu chisturi
ovariene (54.5%) decât la pacientele cu endometrioză profundă (19.7%) sau la pacientele cu
endometrioză intestinală (11.3%).
Distribuția pacientelor raportată la existența leziunilor parametriale între loturi.
Majoritatea pacientelor au avut leziuni parametriale (61.6%), diferențele între loturi fiind
semnificative statistic. Pacientele cu endometrioză intestinală (60.4%) sau pacientele cu
endometrioză profundă (73.8%) au avut semnificativ mai frecvent leziuni parametriale
comparativ cu pacientele doar cu chisturi ovariene (0%).
52
Distribuția pacientelor raportată la clasificarea leziunilor parametriale stângi între
loturi. 48.8% dintre paciente au prezentat leziuni, 22.4% având leziuni de stadiu B2, 14.4%
având leziuni de stadiu B3 și 12% având leziuni de stadiu B1. Pacientele fără leziuni (B0) s-au
asociat semnificativ mai frecvent doar cu chisturi ovariene (100% vs. 50.9%/42.6%) decât cu
endometrioză intestinală sau endometrioză profundă.
Distribuția pacientelor raportată la clasificarea leziunilor parametriale drepte între

loturi. 33.6% dintre paciente au prezentat leziuni, 16% având leziuni de stadiu B2, 8.8% având
leziuni de stadiu B3 și 8.8% având leziuni de stadiu B1.
Distribuția pacientelor raportată la existența leziunilor de ligament utero-sacrat între
loturi. 47.2% dintre paciente au avut leziuni LUS, observându-se că cea mai mare frecvență a
leziunilor de ligament utero-sacrat se regăsește la pacientele cu endometrioză profundă (62.3%)
urmate de pacientele cu endometrioză intestinală (39.6%), fiind absentă la pacientele cu
chisturi ovariene (0%).
Compararea dimensiunii leziunilor LUS stângi între loturi. S-au analizat doar
mediană de 15 mm.
Compararea dimensiunii leziunilor LUS drepte între loturi. S-au analizat doar
mediană de 15 mm.
Caracterizarea pacientelor cu endometrioză intestinală. 79.2% dintre paciente au avut
leziuni rectale (majoritatea unice – 71.7%), 37.7% dintre paciente au avut leziuni sigmoidiene
(majoritatea unice – 30.2%), majoritatea pacientelor au avut un singur nodul excizat (75.5%).
Dimensiunea medie a leziunilor rectale a fost de 24.6 ± 10.54 (mediana = 27.5 mm) iar
dimensiunea medie a leziunilor sigmoidiene a fost de 26.35 ± 10.8 (mediana = 27.5 mm). La
majoritatea pacientelor (88.7%) s-a efectuat tratament, fiind preponderentă rezecția segmentară
(71.7%). Valoarea medie a distanței de shaving a fost de 24.29 ± 8.38 (mediana = 30 mm) iar
valoarea medie a lungimii de rezecție segmentară a fost de 14.21 ± 4.92 (mediana = 15 cm).
Nu au existat paciente la care s-a efectuat stomă per primam.
Distribuția pacientelor raportată la tratamentul leziunilor profunde. La majoritatea
pacientelor s-a efectuat tratament complet (93.6%), în cazurile de tratament parțial (4%) s-a
refuzat rezecția colorectală. lipsa tratamentului leziunilor profunde s-a observat semnificativ
mai frecvent la pacientele cu chisturi ovariene (27.3% vs. 0%/0%) în timp ce tratamentul
53
complet s-a realizat semnificativ mai frecvent la pacientele cu endometrioză profundă (98.4%)
decât chisturi ovariene singulare (72.7%).
Distribuția pacientelor raportată la rezecția parametrială. La majoritatea pacientelor s-
a efectuat rezecția parametrială (58.4%), în 26.4% din cazuri – rezecție stângă, 12.8% - rezecție
dreaptă, 19.2% - rezecție bilaterală. Absența rezecției parametriale s-a observat semnificativ
mai frecvent la pacientele cu chisturi ovariene (100% vs. 41.5%/31.1%) decât la pacientele cu
endometrioză intestinală sau endometrioză profundă. Distribuția pacientelor raportată la
existența ureterolizei între loturi. La majoritatea pacientelor s-a efectuat ureteroliză (61.6%).
Ureteroliza s-a efectuat cel mai frecvent la pacientele cu endometrioză intestinală (81.1%) ,
apoi la pacientele cu endometrioză profundă (55.7%) fiind absentă la pacientele cu chisturi
ovariene singulare (0%).
• Concluzii finale studiu Corelații între calitatea vieții preoperaotr și

simptomatologie raportate la leziunile identificate intraoperator
Valoarea medie a scorului ce urmărește funcționarea fizică (PF) este de 78.16 ± 25.79
puncte, cu o mediană de 90 de puncta. Valoarea medie a scorului ce urmărește funcționarea pe
roluri datorită condiției fizice (RP) este de 69.57 ± 27.16 puncte, cu o mediană de 75 de puncta.
Valoarea medie a scorului ce urmărește intensitatea durerii (BP) este de 47.22 ± 23.41 puncte,
cu o mediană de 41 de puncta. Valoarea medie a scorului ce urmărește starea generală de
sănătate (GH) este de 57.59 ± 19.63 puncte, cu o mediană de 57 de puncta. Valoarea medie a
scorului ce urmărește activitatea vitală (VT) este de 51.79 ± 20.76 puncte, cu o mediană de 50
de puncta. Valoarea medie a scorului ce urmărește funcționarea socială (SF) este de 64.89 ±
23.69 puncte, cu o mediană de 75 de puncte. Valoarea medie a scorului ce urmărește
funcționarea pe roluri datorită stării emoționale (RE) este de 68.62 ± 26.85 puncte, cu o
mediană de 75 de puncta. Valoarea medie a scorului ce urmărește sănătatea mintală (MH) este
de 59.74 ± 19.91 puncte, cu o mediană de 55 de puncte. Se observă că 41.9% dintre paciente
pot fi considerate cu depresie existentă (considerând MH ≤ 52). Valoarea medie a scorului ce
estimează componenta fizică a sănătății (PCS) este de 44.51 ± 8.39 puncte, cu o mediană de
45.97 de puncta. Valoarea medie a scorului ce estimează componenta de sănătate mintală
(MCS) este de 43.31 ± 10.47 puncte, cu o mediană de 42.94 de puncte.
Se observă că 36% dintre paciente pot fi considerate cu depresie existentă (considerând
MCS ≤ 42). Valoarea medie a scorului KESS (Knowles-Eccersley-Scott Symptom) este de
9.88 ± 5.48 puncte, cu o mediană de 9 puncte.
54
Se observă că 41.2% dintre paciente pot fi considerate ca având constipație (considerând
KESS >10);
Valoarea medie a scorului GIQLI (Gastrointestinal Quality of Life Index) este de 86.37
± 20.29 puncte, cu o mediană de 88 puncte.
Distribuția pacientelor raportată la modificările de tranzit observate conform criteriilor
ROMA IV pentru sindromul de intestin iritabil arată că, în ultimele 3 luni: 64% dintre paciente
au avut ameliorări ale durerilor din defecație, 43.4% dintre paciente au avut modificări în
frecvența scaunelor și 49.3% dintre paciente au avut modificări în consistența scaunelor.
Scorurile care măsoară calitatea vieții nu au fost semnificativ diferite între loturi astfel
că, tipul endometrioziei nu a modificat semnificativ calitatea vieții. Se poate observa că toate
pacientele incluse în studiu au avut calitatea vietii afecatată de către prezența bolii.
Compararea scorurilor KESS, GIQLI între loturi. Acestea nu au fost semnificativ
diferite între loturi astfel că, tipul endometrioziei nu a modificat semnificativ gradul
constipației (KESS) sau calitatea vieții pentru pacientele cu boli gastrointestinale (GIQLI).
MH, MCS, KESS și a criteriilor ROMA IV între loturi. Rezultatele sunt similare comparării
scorurilor în valoare absolută, observându-se că între loturi frecvența
depresiei/constipației/modificării frecvenței/consistenței scaunelor sau frecvența ameliorării
durerilor prin defecație nu au fost semnificativ diferite între loturi, astfel că gradul de afectare
gastro-intestinală cu simptomatologie specifică nu a fost semnificativ diferit raportat la tipul
endometriozei.
Compararea scorurilor SF-36 raportată la existența leziunilor parametriale. Se observă
că doar scorul ce urmărește calitatea vieții cu privire la intensitatea durerii (BP) a fost
semnificativ mai mic la pacientele cu leziuni parametriale (mediana = 41 (IQR=26.5-56.5))
comparativ cu pacientele fără leziuni parametriale (mediana = 46, (IQR=41-74)). Tendințe
similare au existat în cazul scorurilor ce urmăresc calitatea vieții cu privire la activitatea vitală
(VT) sau funcționarea socială (SF) dar diferențele nu au fost semnificative statistic (datorită
gradului apropiat de răspuns al pacientelor).
Compararea scorurilor SF-36 raportată la existența leziunilor LUS. Se observă că
pacientele cu leziuni LUS au avut scoruri semnificativ mai mici pentru: scorul ce urmărește
calitatea vieții cu privire la intensitatea durerii (BP) (mediana= 41 (IQR=31-62) vs. mediana =
46.5 (IQR=38.75-72)), scorul ce urmărește calitatea vieții cu privire la funcționarea socială
(SF) (mediana= 62.5 (IQR=37.5-75) vs. mediana = 75 (59.37-87.5)) și pentru scorul ce
urmărește calitatea vieții cu privire la funcționarea pe roluri datorită stării emoționale (RE)
55
(mediana= 66.66 (IQR=50-75) vs. mediana = 83.33 (IQR=58.33-100)) comparativ cu
pacientele fără leziuni, observându-se o calitatea a vieții semnificativ mai scăzută cu privire la
aceste aspecte la pacientele cu leziuni LUS.
Compararea scorurilor SF-36 raportată la existența leziunilor intestinale. Se observă că
toate scorurile care măsoară calitatea vieții nu au fost semnificativ diferite, astfel că, existența
leziunilor intestinale nu a modificat semnificativ calitatea vieții.
Compararea scorurilor KESS, GIQLI raportată la existența leziunilor intestinale. Se
observă că scorurile KESS, GIQLI nu au fost semnificativ diferite (p>0.05) astfel că, existența
leziunilor intestinale nu a modificat semnificativ gradul constipației (KESS) (deși există
tendință spre semnificație statistică, diferențele nu au fost semnificative datorită gradului
apropiat de răspuns al pacientelor) sau calitatea vieții pentru pacientele cu boli gastrointestinale
(GIQLI).
MH, MCS, KESS și a criteriilor ROMA IV raportată la existența leziunilor intestinale.
Rezultatele sunt similare, existând tendință spre semnificație statistică în cazul scorului de
constipație sau modificărilor scaunelor, dar diferențele nu au fost semnificative statistic,
datorită frecvenței mari de modificări care apar la pacientele cu leziuni de endometrioză
profundă), observându-se că între loturi frecvența depresiei/constipației/modificării frecvenței
scaunelor sau frecvența ameliorării durerilor prin defecație nu au fost semnificativ diferite între
grupuri. Însă, se observă că modificarea consistenței scaunelor este semnificativ mai frecventă
la pacientele cu leziuni intestinale (58.5% vs. 40.3%.
Compararea intensității dismenoreei raportată la stadializarea ASRM. Diferențele de
intensitate a dismenoreei între pacientele repartizate în funcție de stadiul ASRM nu sunt
semnificative statistic , astfel că în lotul studiat, stadializarea ASRM nu a influențat
semnificativ intensitatea dismenoreei.
la nivelul ligamentelor uterosacrate stângi. Diferențele de intensitate a dismenoreei între
pacientele repartizate în funcție de localizarea leziunilor LUS stângi nu sunt semnificative
statistic, astfel că în lotul studiat, localizarea leziunilor LUS stângi nu a influențat semnificativ
la nivelul ligamentelor uterosacrate drepte. Diferențele de intensitate a dismenoreei între
pacientele repartizate în funcție de localizarea leziunilor LUS drepte nu sunt semnificative
56
statistic, astfel că în lotul studiat, localizarea leziunilor LUS drepte nu a influențat semnificativ
Compararea intensității dismenoreei și dispareuniei între loturi. Diferențele de
intensitate a dismenoreei/disparuenie între loturi nu sunt semnificative statistic.
Distribuția pacientelor raportată la existența durerilor pelvine cronice între loturi.
Majoritatea pacientelor au avut dureri pelvine cronice (67.2%).
din timpul menstruației între loturi. Doar 22.4% dintre paciente au avut simptome urinare,
majoritatea fiind durerile micționale (13.6%), diferențele dintre loturi nefiind semnificative
statistic.
din timpul menstruației și a localizării vezicale a endometriozei. Doar 22.4% dintre paciente
au avut simptome urinare, majoritatea fiind durerile micționale (13.6%), diferențele raportate
la existența localizării vezicale nefiind semnificative statistic. S-a testat și asocierea între
existența/absența simptomatologiei urinare și localizarea vezicală dar diferențele observate
între frecvențe nu au fost semnificative.
Distribuția pacientelor raportată la stadializarea ASRM și infertilitate. Majoritatea
pacientelor au avut încadrate la stadiul 3 ASRM (39.2%) sau stadiul 4 ASRM (46.4%),
diferențele dintre grupuri nefiind semnificative statistic. S-a testat și asocierea între
prezența/absența infertilității și stadializarea ASRM dar diferențele observate între frecvențe
nu au fost semnificative.
• Concluzii finale studiu Evaluarea calității vieții la pacientele cu endometrioză

profund infiltrativă preoperator și postoperator la 6 luni, 1 an și 2 ani
Distribuția pacientelor înrolate în studiul se cercetare doctorală au fost reprezentate de

42.4 % diagnosticate cu endometrioză profund infiltrativă cu afectare intestinală și 57.6 %
diagnosticate cu endometrioză profund infiltrativă.
În ceea ce privește stadialzarea ASRM; Pacientele cu stadiu 2 ASRM s-au asociat

semnificativ mai frecvent cu endometrioză profundă (34.2% vs. 0%) decât cu endometrioză
intestinală; Pacientele cu stadiu 3 ASRM s-au asociat semnificativ mai frecvent cu
endometrioză profundă (44.7% vs. 21.4 %) decât cu endometrioză intestinală; Pacientele cu
57
stadiu 4 ASRM s-au asociat semnificativ mai frecvent cu endometrioză intestinală (78.6% vs.
21.1%) decât cu endometrioză profundă.
Majoritatea pacientelor nu au avut leziuni (de sept rectovaginal – compartiment A)

(78.8%), cele mai frecvente leziuni de endometrioză fiind în stadiul A2 (12.1%). Distribuția
leziunilor din compartimentul B este următoarea: majoritatea pacientelor au prezentat leziuni
(68.2%), 30.3% având leziuni de stadiu B2, 22.7% având leziuni de stadiu B3 și 15.2% având
leziuni de stadiu B1. Referitor la distribuția pacientelor cu endometrioză profundă raportată la
clasificarea Enzian în compartimentul B între loturi s-a observat că 43.9% dintre paciente au
prezentat leziuni, 24.2% având leziuni de stadiu B2, 9.1% având leziuni de stadiu B3 și 10.6%
având leziuni de stadiu B1. În plus, la pacientele care au avut leziuni de ligamentele utero-
sacrate stângi catalogate în compartimentul B conform clasificării Enzian s-a observat o
dimensiune medie de 17.63 ± 6.256, cu o mediană de 15 mm. Leziunile de ligament utero-
sacrat drept au avut o dimensiune medie de 17 ± 3., cu o mediană de 20 mm.
Un procent de 42.4 % din pacientele incluse în proiectul de cercetare doctorală au

prezentat leziuni de endometrioză profund infiltrativă cu afectarea intestintală (afectarea
compartimentului C din clasificarea Enzian). În ceea ce privește distribuția leziunilor de
endometrioză intestinală s-a observat că 57.1% dintre paciente au leziuni de stadiu C3, 10.7%
au leziuni de stadiu C2, 32.1% au leziuni de stadiu C1. Astfel, majoritatea pacientelor care au
beneficiat de rezecție recto-sigmoidiană cu anastomoză termino-terminală mecanică
laparoscopică au prezentat leziuni intestinale mai mari de 3 cm.
Caracterizarea detaliată a leziunilor intestinale de endometrioză profundă a avut în vedere

localizarea leziunii, caracterul multifocal sau multicentric, numărul de noduli excizați și tipul
de tratament chirurgical aplicat. În acest fel, se observă că 75% dintre paciente au avut leziuni
rectale (majoritatea unice – 67.9%), 42.9% dintre paciente au avut leziuni sigmoidiene (majoritatea
unice – 25.7%), majoritatea pacientelor au avut un singur nodul excizat (78.6%). Dimensiunea
medie a leziunilor rectale a fost de 22.52 ± 11.4 (mediana = 20 mm) iar dimensiunea medie a
leziunilor sigmoidiene a fost de 25.83 ± 10.8 (mediana = 27.5 mm). La majoritatea pacientelor
(92.9%) s-a efectuat tratament, fiind preponderentă rezecția segmentară (71.4%).
Se poate oberva că 21.40 % dintre pacientele cu endometrioză intestinală au avut 2 noduli de

endometrioză intestinală excizați. În cadrul proiectului de cercetare doctorală pacientele cu
endometrioza profundă intestinală 71.40 % dintre paciente au tratate prin rezecție recto-
sigmoidiană cu anastomoză termino-terminală mecnaică laparoscopică, 17.90 % au fost tratate prin
58
shaving și 3,60 % au beneficiat de rezecție discoidală. O pacientă a refuzat tratamentul leziunii
intestinale din motive subiective. Valoarea medie a distanței de shaving a fost de 22 ± 9.08
(mediana = 25 mm) iar valoarea medie a lungimii de rezecție segmentară a fost de 12.86 ± 3.67
(mediana = 12 cm).
Vârsta medie de debut a dismenoreei în studiul de cercetare doctorală este de 18.45 ±

7.11 ani, cu o mediană de 16 ani. În ceea ce privește durata medie a dismenoreei a pacientelor
din cadrul proiectului de cercetare doctorală. este de 4.72 ± 4.481 zile, cu o mediană de 3 zile.
În cadrul studiului de cercetare doctorală se observă că durata dismenoreei a scăzut

semnificativ la 6 luni postoperator. Între loturi, evoluția duratei dismenoreei postoperator nu a
fost diferită semnificativă, astfel că durata dismenoreei nu s-a modificat în mod semnificativ
diferit la 6 luni postoperator între cele două loturi. În cadrul proiectului de cercectare doctorală,
la 6 luni postoperator se observă o scădere semnificativă a frecvenței dismenoreei (de la 92.4%
preoperator la 62.1% - 6 luni postoperator, rata de tratament a dismenoreei fiind de 30.3%).
Între loturi, rata de tratament a dismenoreei nu a fost diferită semnificativă, astfel că frecvența
pacientelor cu dismenoree tratată nu este semnificativ diferită între cele două loturi. Se observă
că scorul de durere din timpul menstruației a scăzut semnificativ la 6 luni postoperator
(mediana = 5 puncte (IQR=3-7 puncte) vs. mediana = 8 puncte (IQR=7-9 puncte)), diferența
medie fiind semnificativă de 2.51 ± 2.6 puncte (mediana = 2 puncte, IQR=0-4.5). Între loturi,
evoluția scorului de durere postoperator nu a fost diferită semnificativă, astfel că durerea din
timpul menstruației nu s-a modificat în mod semnificativ diferit la 6 luni postoperator între cele
două loturi
La 6 luni postoperator se observă o scădere semnificativă a utilizării tratamentului (de la

92.7% preoperator la 51.2% - 6 luni postoperator, rata de neutilizare a tratamentului fiind de
43.9%) (p<0.001). Frecvența de neutilizare a tratamentului postoperator nu s-a modificat
semnificativ între cele două loturi. Un alt aspect important evaluat în cadrul studiului de
doctorat este reprezentat de ameliorarea scorului de durere din timpul menstruației fără
tratament. Acesta a scăzut semnificativ la 6 luni postoperator (mediana = 5 puncte (IQR=4-7
puncte) vs. mediana = 8 puncte (IQR=7-10 puncte)), diferența medie fiind semnificativă de
2.71 ± 2.35 puncte (mediana = 3 puncte, IQR=1-5).
La 6 luni postoperator se observă o scădere semnificativă a frecvenței dispareuniei (de la

62.1% preoperator la 28.8% - 6 luni postoperator, rata de tratament a dispareuniei fiind de
36.4%). Între loturi, diferențele de modificări postoperatorii în raport cu rata de tratament
59
dispareuniei nu au fost semnificativ diferite, astfel că frecvența de tratament a dispareuniei
postoperator nu s-a modificat semnificativ între cele două loturi.
Un alt aspect care influențează semnificativ calitatea vieții pacientelor cu endometrioză

profundă este reprezentată de prezența durerilor pelvine cronice. În cadrul proiectului de
cercetare doctorală, pacientele au fost evaluate la 6 luni postoperator pentru prezența durerilor
pelvine cronice. La acest interval, se observă o scădere semnificativă a frevenței durerilor
pelvine cronice (de la 62.1 % preoperator la 37.9 % la 6 luni postoperator, rata de tratament a
durerilor pelvine cronice fiind de 30.3%).
Referitor la evoluția simptomatologiei digestive, la 6 luni postoperator se observă o

scădere semnificativă a frecvenței simptomelor digestive (de la 89.4% preoperator la 57.6% -
6 luni postoperator, rata de tratament a simptomelor digestive fiind de 31.8%). Între loturi,
diferențele de modificări postoperatorii în raport cu rata de tratament a simptomelor digestive
nu au fost semnificativ diferite, astfel că frecvența de tratament a simptomelor digestive
postoperator nu s-a modificat semnificativ între cele două loturi. De asemenea, la 6 luni
postoperator se observă o scădere semnificativă a frecvenței greței (de la 13.6% preoperator la
0% - 6 luni postoperator, rata de tratament a greței fiind de 13.6% - 100% din cazurile de greață
au fost tratate și nu au apărut altele la alte paciente care nu au avut preoperator). S-a observat
și o scădere semnificativă a frecvenței diareei (de la 15.2 % preoperator la 3 % - 6 luni
postoperator, rata de tratament a diareei fiind de 13,6%).
Evaluarea pacientelor prin intermediul chestionarului KESS nu a înregistrat modificări

semnificative la 6 luni postoperator, diferența medie între intervale nefiind semnificativă – 1.2
± 5.15 puncte (mediana = 1 puncte, IQR= -1 – 4). Între loturi, evoluția scorului KESS
postoperator nu a fost diferită semnificativă, astfel că scorul KESS nu s-a modificat în mod
semnificativ diferit la 6 luni postoperator între cele două loturi.
Rezultatele arată însă, că există o tendință spre scădere a scorului KESS postoperator iar
de asemenea, pacientele cu endometrioză profundă au avut parte de o îmbunătățire mult mai
mare a scorului KESS postoperator față de pacientele cu endometrioză intestinală, însă datorită
lotului mai restrâns de paciente diferențele observate nu au fost semnificative statistic.
Evaluarea pacientelor din studiu prin intermediul chestionarului GIQLI a pus în evidență
semnificativă a calității vieții gastro-intestinale (GIQLI) (preoperator – mediana = 90.5 , IQR
= 76.75-103.25 vs. 6 luni – mediana = 101, IQR = 85.75-113), diferența medie postoperatorie
fiind semnificativă - 8.79 ± 17.38 puncte, mediana = 5 puncte. Între loturi, diferențele de
60
modificări postoperatorii în raport cu scorul GIQLI nu au fost semnificativ diferite, astfel că
îmbunătățirea GIQLI nu este semnificativ diferită între cele două loturi.
Una dintre scalele chestionarului SF-36, MH (scala care evaluează sănătatea mintală, a
evaluat modul în care a evoluat frecvența depresiei în cadrul pacientelor incluse în studiu. În
acest fel, se poate observa că la 6 luni postoperator se înregistrează o scădere semnificativă a
frecvenței depresiei conform scorului MH (de la 33.3 % preoperator la 16.7 % - 6 luni
postoperator, rata de tratament a depresiei fiind de 27.3%).
Rezultatele din cadrul proiectului de cercetare doctorală în ceea ce privește scalele PF,
RP, BP, PCS, MH, RE, SF, MCS, VT și GH au fost descrise pe larg în subcapitolul anterior.
În cadrul acestui subcapitol vom discuta despre evoluția calității vieții la pacientele cu
endometrioză profund infiltrativă după tratamentul chirurgical minim invaziv la 6 luni, 1 an și
2 ani. În scopul de a prezenta datele global, capitolul de discuții se va concentra asupra evoluției
componentelor PCS și MCS ale chestionarului SF-36.
Evaluarea calității vieții la 6 luni, 1 an și 2 ani a scos în evidență ameliorarea

componentei fizice a sănătății (PCS) și îmbunătățirea scorului privind componenta mentală a
sănătății. Evoluția scorului ce măsoară componenta fizică a sănătății (PCS) a fost semnificativ
diferită postoperator iar testele post-hoc au arătat că valorile post-operatorii la 2 ani (mediana
= 51.16, IQR= 49.79-53.63) (p=0.019) sau valorile post-operatorii la 1 an (mediana = 50.87,
IQR= 48.72-53.31) (p=0.019) au fost semnificativ mai mari comparativ cu valorile
preoperatorii (mediana = 47.83, IQR= 43.06-51.48). Evoluția scorului ce măsoară componenta
de sănătate mintală (MCS) a fost semnificativ diferită postoperator (p=0.010) iar testele post-
hoc arată că valorile postoperatorii de la 6 luni (mediana = 53.41, IQR= 45.48-57.46) (p=0.011)
au fost semnificativ mai mari comparativ cu valorile preoperatorii (mediana = 43.43,
IQR=36.02-52.52).
Având în vedere concluziile prezentate mai sus, consider că proiectul de cercetare

doctorală și-a îndeplinit obiectivele stabilitate prin studiile efectuate care reprezintă un element
de actualitate în comunitatea științifică națională și internațională. Proiectul de cercetare
doctorală a avut ca obiectiv principal evaluarea calității vieții cu endometrioză profund
infiltrativă și endometrioză profund infiltrativă intestinală după tratamentul chirurgical minim
invaziv. De asemenea, obiectivele secundare ale proiectului de cercetare doctorală
(caracterizarea simptomatologiei în raport cu prezența leziunilor de endometrioză profundă,
analiza leziunilor descoperite intraoperator) au fost îndeplinite.
61
Limita majoră a proiectului de cercetare doctorală este reprezentată de numărul redus
de paciente care au completat chestionarul de evaluare postoperatorie la 2 ani. Urmărirea
postoperatorie prin intermediul chestionarului a inclus 100 % dintre paciente la 6 luni și la 1
ani, însă chestionarul de 2 ani a fost completat de o treime din pacientele urmărite inițial.
Principalele avantaje ale proiectului de cercetare doctorală sunt reprezentate de analiza

unui lot reprezentativ de paciente cu endometrioză profund infiltrativă (125 de paciente),
evaluarea calității vieții în timp (pe o durată de 24 de luni postoperator) și efectuarea corelațiilor
între simptomatologia prezentată de paciente raportată la leziunile identificate intraoperator.
Din datele cunoscute până în prezent, aceste este primul studiu publicat în România care
evaluează calitatea vieții la pacientele cu endometrioză profund infiltrativă după rezecție
segmentară recto-sigmoidiană cu anastomoză termino-terminală laparoscopică pe o durată de
24 de luni. Datele obținute în cadrul proiectului de cercetare doctorală pot fi considerate ca
punct de plecare pentru noi direcții de cercetare pe viitor. Unul dintre obiectivele de viitor este
reprezentat de continuarea studiului pentru a include un număr mai mare de paciente pentru
evaluarea calității vieții. De la începutul studiului până în prezent având acces la datele unui
număr de aproximativ 300 de paciente cu endometrioză profund infiltrativă ( dintre care
aproximativ 100 de paciente cu rezecție recto-sigmodiană cu anastomoză termino-terminală
laparoscopică). Cercetarea doctorală a scos în evidență ameliorarea calității vieții la pacientele
cu endometrioză profund infiltrativă după excizia completă a leziunilor de endometrioză
profundă efectuat în echipă multidisciplinară.
62
BIBLIOGRAFIE
1. Smith J. Encyclopaedia Britannica, 8th ed. Chicago: Encyclopaedia Britannica. 2009.

2. Coroleucă CB, Munteanu R, Ihciman A, Răpeanu L, Coroleucă CA, Manu A, et al.
Quality of life in patients with deep endometriosis and laparoscopic colorectal resection.
Ginecologia.ro. 2021;32(2):30–5.
3. Laganà AS, Rosa VL La, Rapisarda AMC, Valenti G, Sapia F, Chiofalo B, et al. Anxiety
and depression in patients with endometriosis: impact and management challenges. Int
J Womens Health. 2017 May 16;9:323–30.
4. Riccio L da GC, Santulli P, Marcellin L, Abrão MS, Batteux F, Chapron C. Immunology
of endometriosis. Vol. 50, Best Practice and Research: Clinical Obstetrics and
Gynaecology. 2018.
5. Eisenberg VH, Weil C, Chodick G, Shalev V. Epidemiology of endometriosis: a large
population-based database study from a healthcare provider with 2 million members.
BJOG An Int J Obstet Gynaecol. 2018;125(1).
6. Harada T. Dysmenorrhea and Endometriosis in Young Women. Yonago Acta Med.
2013;56(4):81.
7. Koninckx P, Ussia A, Wattiez A, Adamyan L, Gomel V, Martin D. Pathogenesis of
endometriosis: the genetic/epigenetic theory. j. 2019;111(2).
8. Bourdel N, Chauvet P, Billone V, Douridas G, Fauconnier A, Gerbaud L, et al.
Systematic review of quality of life measures in patients with endometriosis. PLoS One.
2019 Jan 1;14(1).
9. Agarwal SK, Chapron C, Giudice LC, Laufer MR, Leyland N, Missmer SA, et al.
Clinical diagnosis of endometriosis: a call to action. Am J Obstet Gynecol. 2019;220(4).
10. Laganà AS, La Rosa VL, Rapisarda AMC, Valenti G, Sapia F, Chiofalo B, et al. Anxiety
and depression in patients with endometriosis: Impact and management challenges. Int
J Womens Health. 2017;9.
11. Moradi M, Parker M, Sneddon A, Lopez V, Ellwood D. Impact of endometriosis on
women’s lives: A qualitative study. BMC Womens Health. 2014 Oct 4;14(1).
12. Klein S, D’Hooghe T, Meuleman C, Dirksen C, Dunselman G, Simoens S. What is the
societal burden of endometriosis-associated symptoms? A prospective Belgian study.
Reprod Biomed Online. 2014 Jan;28(1):116–24.
13. Vincent K, Kennedy S, Stratton P. Pain scoring in endometriosis: entry criteria and
outcome measures for clinical trials. Report from the Art and Science of Endometriosis
meeting. Fertil Steril. 2010 Jan 1;93(1):62–7.
14. Shafrir AL, Farland L V., Shah DK, Harris HR, Kvaskoff M, Zondervan K, et al. Risk
for and consequences of endometriosis: A critical epidemiologic review. Vol. 51, Best
Practice and Research: Clinical Obstetrics and Gynaecology. 2018.
15. Comptour A, Chauvet P, Canis M, Grémeau A, Pouly J, Rabischong B, et al. Patient
Quality of Life and Symptoms after Surgical Treatment for Endometriosis. j.
63
2019;26(4).
16. Lyons SD, Chew SSB, Thomson AJM, Lenart M, Camaris C, Vancaillie TG, et al.
Clinical and quality-of-life outcomes after fertility-sparing laparoscopic surgery with
bowel resection for severe endometriosis. J Minim Invasive Gynecol. 2006
Sep;13(5):436–41.
17. Souza CA, Oliveira LM, Scheffel C, Genro VK, Rosa V, Chaves MF, et al. Quality of
life associated to chronic pelvic pain is independent of endometriosis diagnosis-a cross-
sectional survey. Health Qual Life Outcomes. 2011 Jun 10;9.
18. Friedl F, Riedl D, Fessler S, Wildt L, Walter M, Richter R, et al. Impact of endometriosis
on quality of life, anxiety, and depression: an Austrian perspective. Arch Gynecol
Obstet. 2015 Dec 1;292(6):1393–9.
19. Tomassetti C, D’Hooghe T. Endometriosis and infertility: Insights into the causal link
and management strategies. Vol. 51, Best Practice and Research: Clinical Obstetrics and
Gynaecology. 2018.
20. Simoens S, Dunselman G, Dirksen C, Hummelshoj L, Bokor A, Brandes I, et al. The
burden of endometriosis: Costs and quality of life of women with endometriosis and
treated in referral centres. Hum Reprod. 2012;27(5):1292–9.
21. Oehmke F, Weyand J, Hackethal A, Konrad L, Omwandho C, Tinneberg HR. Impact of
endometriosis on quality of life: A pilot study. Gynecol Endocrinol. 2009
Nov;25(11):722–5.
22. Husby GK, Haugen RS, Moen MH. Diagnostic delay in women with pain and
endometriosis. Acta Obstet Gynecol Scand. 2003 Jul 1;82(7):649–53.
23. Abbott J, Hawe J, Hunter D, Holmes M, Finn P, Garry R. Laparoscopic excision of
endometriosis: A randomized, placebo-controlled trial. Fertil Steril. 2004
Oct;82(4):878–84.
24. Kennedy S, Bergqvist A, Chapron C, D’Hooghe T, Dunselman G, Greb R, et al. ESHRE
guideline for the diagnosis and treatment of endometriosis. Hum Reprod. 2005
Oct;20(10):2698–704.
25. Wu L, Wu Q, Liu L. Oral contraceptive pills for endometriosis after conservative
surgery: A systematic review and meta-analysis. Gynecol Endocrinol. 2013
Oct;29(10):883–90.
26. Mabrouk M, Frascà C, Geraci E, Montanari G, Ferrini G, Raimondo D, et al. Combined
Oral Contraceptive Therapy in Women with Posterior Deep Infiltrating Endometriosis.
J Minim Invasive Gynecol. 2011 Jul;18(4):470–4.
27. Nezhat C, Li A, Falik R, Copeland D, Razavi G, Shakib A, et al. Bowel endometriosis:
diagnosis and management. Vol. 218, American Journal of Obstetrics and Gynecology.
2018.
28. Kent A, Shakir F, Rockall T, Haines P, Pearson C, Rae-Mitchell W, et al. Laparoscopic
Surgery for Severe Rectovaginal Endometriosis Compromising the Bowel: A
Prospective Cohort Study. J Minim Invasive Gynecol. 2016 May 1;23(4):526–34.
29. Falcone T, Flyckt-Rebecca R. Clinical management of endometriosis. Obstet Gynecol.
2018;131(3).
64
30. Nnoaham KE, Hummelshoj L, Webster P, d’Hooghe T, Nardone F de C, Nardone C de
C, et al. Impact of endometriosis on quality of life and work productivity: a multicenter
study across ten countries. Fertil Steril. 2011;96(2):366.
31. Jia S, Leng J, Shi J, Sun P, Lang J. Health-related quality of life in women with
endometriosis: a systematic review. J Ovarian Res 2012 51. 2012 Oct 18;5(1):1–9.
32. Montanari G, Di Donato N, Benfenati A, Giovanardi G, Zannoni L, Vicenzi C, et al.
Women with deep infiltrating endometriosis: Sexual satisfaction, desire, orgasm, and
pelvic problem interference with sex. J Sex Med. 2013;10(6):1559–66.
33. Hansen KE, Kesmodel US, Baldursson EB, Schultz R, Forman A. The influence of
endometriosis-related symptoms on work life and work ability: A study of Danish
endometriosis patients in employment. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol.
2013;169(2):331–9.
34. Silveira da Cunha Araújo R, Abdalla Ayroza Ribeiro HS, Sekula VG, da Costa Porto
BT, Ayroza Galvão Ribeiro PA. Long-Term Outcomes on Quality of Life in Women
Submitted toLaparoscopic Treatment for Bowel Endometriosis. J Minim Invasive
Gynecol. 2014;21(4):682–8.
35. Tripoli TM, Sato H, Sartori MG, De Araujo FF, Girão MJBC, Schor E. Evaluation of
Quality of Life and Sexual Satisfaction in Women Suffering from Chronic Pelvic Pain
With or Without Endometriosis. J Sex Med. 2011;8(2):497–503.
36. Thomassin I, Bazot M, Detchev R, Barranger E, Cortez A, Darai E. Symptoms before
and after surgical removal of colorectal endometriosis that are assessed by magnetic
resonance imaging and rectal endoscopic sonography. Am J Obstet Gynecol.
2004;190(5):1264–71.
37. Dubernard G, Rouzier R, David-Montefiore.E., Bazot M, Darai E. Use of the SF-36
questionnaire to predict quality-of-life improvement after laparoscopic colorectal
resection for endometriosis. Hum Reprod. 2008;23(4):846–51.
38. Bassi MA, Podgaec S, Dias JA, D’Amico Filho N, Petta CA, Abrao MS. Quality of Life
after Segmental Resection of the Rectosigmoid by Laparoscopy in Patients with Deep
Infiltrating Endometriosis with Bowel Involvement. J Minim Invasive Gynecol. 2011
Nov;18(6):730–3.
39. Kössi J, Setälä M, Mäkinen J, Härkki P, Luostarinen M. Quality of life and sexual
function 1 year after laparoscopic rectosigmoid resection for endometriosis. Color Dis.
2013 Jan;15(1):102–8.
40. Dubernard G, Rouzier R, David-Montefiore E, Bazot M, Darai E. Use of the SF-36
questionnaire to predict quality-of-life improvement after laparoscopic colorectal
resection for endometriosis. Hum Reprod. 2008 Apr;23(4):846–51.
41. Redwine D. . Ovarian endometriosis: a marker for more extensive pelvic and intestinal
disease. Fertil Steril. 1999 Aug;72(2):310–5.
42. Parasar P, Ozcan P, Terry KL. Endometriosis: Epidemiology, Diagnosis and Clinical
Management. Curr Obstet Gynecol Rep. 2017 Mar;6(1):34.
43. Donnez O, Roman H. Choosing the right surgical technique for deep endometriosis:
shaving, disc excision, or bowel resection? Vol. 108, Fertility and Sterility. Elsevier Inc.;
2017. p. 931–42.
65
44. Aredo J V., Heyrana KJ, Karp BI, Shah JP, Stratton P. Relating Chronic Pelvic Pain and
Endometriosis to Signs of Sensitization and Myofascial Pain and Dysfunction. Semin
Reprod Med. 2017;35(1).
45. Ceccaroni M, Clarizia R, Bruni F, D’Urso E, Gagliardi ML, Roviglione G, et al. Nerve-
sparing laparoscopic eradication of deep endometriosis with segmental rectal and
parametrial resection: The negrar method. A single-center, prospective, clinical trial.
Surg Endosc. 2012;26(7):2029–45.
46. Roman H, Ness J, Suciu N, Bridoux V, Gourcerol G, Leroi AM, et al. Are digestive
symptoms in women presenting with pelvic endometriosis specific to lesion
localizations? A preliminary prospective study. Hum Reprod. 2012;27(12):3440–9.
47. De Graaff AA, D’Hooghe TM, Dunselman GAJ, Dirksen CD, Hummelshoj L,
Consortium WE, et al. The significant effect of endometriosis on physical, mental and
social wellbeing: results from an international cross-sectional survey. Hum Reprod.
2013 Oct 1;28(10):2677–85.
48. Stull DE, Wasiak R, Kreif N, Raluy M, Colligs A, Seitz C, et al. Validation of the SF-
36 in patients with endometriosis. Qual Life Res. 2014 Feb;23(1):103–17.
49. Belghiti J, Thomassin-Naggara I, Zacharopoulou C, Zilberman C, Jarboui CZ, Bazot M,
et al. Contribution of Computed Tomography Enema and Magnetic Resonance Imaging
to Diagnose Multifocal and Multicentric Bowel Lesions in Patients With Colorectal
Endometriosis. J Minim Invasive Gynecol. 2015 Nov 28;22(5):776–84.
50. Rossi L, Palazzo L, Yazbeck C, Walker F, Chis C, Luton D, et al. Can rectal endoscopic
sonography be used to predict infiltration depth in patients with deep infiltrating
endometriosis of the rectum? Ultrasound Obstet Gynecol. 2014 Mar;43(3):322–7.
51. Habib N, Centini G, Lazzeri L, Amoruso N, Khoury L El, Zupi E, et al. Bowel
Endometriosis: Current Perspectives on Diagnosis and Treatment. Int J Womens Health.
2020;12:35.
52. Remorgida V, Ragni N, Ferrero S, Anserini P, Torelli P, Fulcheri E. How complete is
full thickness disc resection of bowel endometriotic lesions? A prospective surgical and
histological study. Hum Reprod. 2005;20(8):2317–20.
53. Remorgida V, Abbamonte LH, Ragni N, Fulcheri E, Ferrero S. Letrozole and
desogestrel-only contraceptive pill for the treatment of stage IV endometriosis. Aust
New Zeal J Obstet Gynaecol. 2007 Jun;47(3):222–5.
54. ML B. Big picture of endometriosis helps provide guidance on approach to teens:
comparative historical data show endo starting younger, is more severe. J Pediatr
Adolesc Gynecol. 2003;16(3 Suppl).
55. Sachedin A, Todd N. Dysmenorrhea, Endometriosis and Chronic Pelvic Pain in
Adolescents. J Clin Res Pediatr Endocrinol. 2020;12(Suppl 1):7.
56. Milingos S, Protopapas A, Kallipolitis G, Drakakis P, Loutradis D, Liapi A, et al.
Endometriosis in patients with chronic pelvic pain: is staging predictive of the efficacy
of laparoscopic surgery in pain relief? Gynecol Obstet Invest. 2006 Jun;62(1):48–54.
57. Mabrouk M, Montanari G, Guerrini M, Villa G, Solfrini S, Vicenzi C, et al. Does
laparoscopic management of deep infiltrating endometriosis improve quality of life? A
prospective study. Health Qual Life Outcomes. 2011 Nov 6;9.
66
58. Duffy JMN, Arambage K, Correa FJS, Olive D, Farquhar C, Garry R, et al. Laparoscopic
surgery for endometriosis. Vol. 2014, Cochrane Database of Systematic Reviews. John
Wiley and Sons Ltd; 2014. p. CD011031.
59. Garry R, Clayton R, Hawe J. The effect of endometriosis and its radical laparoscopic
excision on quality of life indicators. BJOG An Int J Obstet Gynaecol. 2000
Jan;107(1):44–54.
60. Redwine D. . Conservative laparoscopic excision of endometriosis by sharp dissection:
life table analysis of reoperation and persistent or recurrent disease. Fertil Steril.
1991;56(4):628–34.
61. Maroun P, Cooper MJ, Reid GD, Keirse MJ. Relevance of gastrointestinal symptoms in
endometriosis. Aust N Z J Obstet Gynaecol. 2009 Aug;49(4):411–4.
62. Van den Broeck U, Meuleman C, Tomassett C, D’Hoore A, Wolthuis A, Van
Cleynenbreugel B, et al. Effect of laparoscopic surgery for moderate and severe
endometriosis on depression, relationship satisfaction and sexual functioning:
comparison of patients with and without bowel resection. Hum Reprod.
2013;28(9):2389–97.
Lista cu lucrări științifice publicate
67
Articole publicate în reviste de specialitate BDI, B+, CNCSIS
1. Coroleucă CB, Munteanu R, Ihciman A, Răpeanu L, Coroleucă CA, Manu A, Baușic A,

Brătilă E, Vlădăreanu R. Quality of life in patients with deep endometriosis and laparoscopic
colorectal resection. Ginecologia.ro. 2021;32(2):30-35.
http://www.revistaginecologia.ro/system/revista/57/30-35.pdf
2. C.B. Coroleucă, C. Berceanu, L. Brindușe, D. Marcu, C.A. Coroleucă, Elvira Brătilă.

Diagnosis and management of cases with deep infiltrating endometriosis affecting the urinary
tract. Romanian Journal of Military Medicine. 2018;121(3): 31-37.
http://www.scumc.ro/wp-content/uploads/2013/11/RJMM-vol-CXXI-nr-3-din-2018-2.pdf
3. Coroleucă CA, Brătilă E, Coroleucă CB, Mitran M, Comandașu D. Molecular profile of

eutopic and ectopic endometrium in endometriosis. Ginecologia.ro. 2020;28(2):29-35.
http://revistaginecologia.ro/index.php/arhiv/331
4. Coroleucă CA, Comandașu D, Coroleucă CB, Mitran M, Brătilă E. Medical treatment of

endometriosis: is it a choice of the physician? Ginecologia.ro. 2020;27(1):20-25.
http://revistaginecologia.ro/system/revista/48/20-25.pdf
5. Diana Mihai, Andreea Velișcu, Diana Elena Comandașu, Cătălin Bogdan Coroleucă,
Ciprian Andrei Coroleucă, Claudia Mehedințu, Elena Silvia Nadă, Ovidiu Bratu.
Endometriosis - what are the mechanisms responsible for infertility? Research and Science
Today. Supplement 2/2019: 60-72. ISSN-E:2344-0007 / ISSN-L:2344-0007.
https://www.rstjournal.com/wp-content/uploads/2019/07/RST-Supplement-2-2019.pdf
Articole publicate în reviste de specialitate ISI fără factor de impact
68
1. Coroleuca Catalin, Bratila Cornel Petre, Coroleuca Ciprian, Bohiltea Roxana, Mitran
Mihai, Comandasu Diana, Bratila Elvira. Non-invasive Methods of Identifying Endometriosis
Lesions According to Localization for Optimal Surgical Management. Proceedings of The 5th
Romanian Congress of The Romanian Society of Ultrasound in Obstetrics and Gynecology.
Filodiritto Publisher, Bologna, Italy. 2017. pp. 187-193. ISBN:978-88-95922-88-1.
https://www.filodiritto.com/proceedings
2. Coroleucă Ciprian-Andrei, Brătilă Elvira, Brătilă Petre, Hudiță Decebal, Stănculescu

Ruxandra, Comandașu Diana, Coroleucă Cătălin-Bogdan. Lower urinary tract
symptomatology in deep infiltrating and bladder endometriosis. Proceedings of The 13th
National Congress of Urogynecology (UROGYN 2016). Filodiritto Publisher, Bologna, Italy.
2016. pp. 83-86. ISBN 978-88-95922-78-2.
https://www.filodiritto.com/proceedings
Redactare ghiduri clinice de tratament pentru obstetrică și ginecologie
1. Endometrioza. Ghid clinic de tratament. Publicat de: Societatea de Obstetrică şi Ginecologie

din România şi Colegiul Medicilor din România, 2019. Membrii Grupului Tehnic de Elaborare
a ghidului – Scriitori: Profesor Dr. Elvira Brătilă, Dr. Bogdan Cătălin Coroleucă.
https://sogr.ro/wp-content/uploads/2019/05/33.-Endometrioza.pdf
Lucrări prezentate la manifestări ştiinţifice organizate de asociații profesionale naționale

și internaționale
1. Catalin Bogdan Coroleucă, Munteanu Rubin, Coroleucă Ciprian Andrei, Brîndușe

Lăcrămioara, Vlădăreanu Radu, Brătilă Elvira. The quality of life in patients with deep
infiltrative endometriosis and colorectal laparoscopic resection. ESGE 28th Annual Congress
2019. 6th – 9th October 2019. Thhessaloniki, Greece. Official Abstracts Publication, ES28-
0642.
69
https://fvvo.eu/assets/784/AbstractBook_ESGE28thAnnualCongress.pdf
2. Cătălin Bogdan Coroleucă, Rubin Munteanu, Ciprian Andrei Coroleucă, Diana

Comandașu, Diana Mihai, Radu Vlădăreanu, Elvira Brătilă. Calitatea vieții la pacientele cu
endometrioză profundă și rezecție colorectală laparoscopică. Forum Ginecologia.ro. 8-9 Martie
2019. București, Romania.
https://www.medichub.ro/reviste-de-specialitate/ginecologia-ro-mid-295-cmsid-65
3. Coroleucă Cătălin, Brătilă Cornel Petre, Coroleucă Ciprian, Bohîlțea Roxana, Mitran
Mihai, Comandașu Diana, Brătilă Elvira. Non-invasive Methods of Identifying Endometriosis
Lesions According to Localization for Optimal Surgical Management. The 5th Romanian
Congress of Ultrasound in Obstetrics and Gynecology. 20-22 April 2017. Târgu Mureș,
România. Revista Ginecologia5(16)1-66(2017), pg. 14.
http://revistaginecologia.ro/index.php/arhiv/204
4. Alexandra Baușic, Andrei Manu, Cătălin Coroleucă, Ciprian Coroleucă, Diana

Comandașu, Diana Mihai, Elvira Brătilă. Preoperative diagnosis of endometriosis –
transvaginal ultrasound versus magnetic resonance imaging. The 3rd Congress of the Eastern
European Society of Endometriosis and Infertility. 1-3 July 2021. Poiana Brașov, Romania.
http://www.revistaginecologia.ro/index.php/arhiv/373
5. Andrei Manu, Alexandra Baușic, Bogdan Cătălin Coroleucă, Andrei Ciprian Coroleucă,
Diana Comandașu, Elvira Brătilă. Parietal endometriosis. The 3rd Congress of the Eastern
European Society of Endometriosis and Infertility. 1-3 July 2021. Poiana Brașov, Romania.
6. Diana Soare, Andrei Manu, Cătălin Bogdan Coroleucă, Elvira Brătilă. Deep endometriosis:
when do we operate? The 3rd Congress of the Eastern European Society of Endometriosis and
Infertility. 1-3 July 2021. Poiana Brașov, Romania.
70
7. Diana-Elena Comandasu, Elvira Bratila, Claudia Mehedintu, Costin Berceanu, Catalin
Coroleuca, Diana Mihai, Ciprian Coroleuca. Progesterone treatment implication in
immunohystochemical markers shift in endometriosis implants. 53rd European Society for
Clinical Investigation Annual Scientific Meeting 2019. 22-24 May 2019. Coimbra, Portugal.
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/eci.13127
8. Diana-Elena Comandaşu, Ciprian Coroleucă, Cătălin Coroleucă, Diana Mihai, Claudia

Mehedinţu, Costin Berceanu, Elvira Brătilă. Implicarea celulelor stem în fiziopatologia
endometriozei. II East-European National Congress of Endometriosis and Infertility and
National HPV Conference. 20-22 June 2019. Sinaia, Romania.
https://hpv-endometrioza2019.medical-congresses.ro/
9. Diana Mihai, Andreea Velișcu, Diana Elena Comandașu, Cătălin Bogdan Coroleucă,
Ciprian Andrei Coroleucă, Claudia Mehedințu, Elvira Brătilă. Endometriosis: what are the
mechanisms responsible for infertility? II East-European National Congress of Endometriosis
and Infertility and National HPV Conference. 20-22 June 2019. Sinaia, Romania.
10. Diana-Elena Comandaşu, Ciprian Coroleucă, Cătălin Coroleucă, Diana Mihai, Claudia
Mehedinţu, Costin Berceanu, Elvira Brătilă. Este ultrasonografia superioară IRM-ului în
identificarea leziunilor specifice de endometrioză profundă? II East-European National
Congress of Endometriosis and Infertility and National HPV Conference. 20-22 June 2019.
Sinaia, Romania.
71

Limbă

Rezumat-Teza-Doctorat Endimetrioza

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Rezumat-Teza-Doctorat Endimetrioza

Încărcat de

Drepturi de autor:

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

“CAROL DAVILA” BUCUREȘTI

DOMENIUL MEDICINĂ GENERALĂ

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

EVOLUȚIA CALITĂȚII VIEȚII LA PACIENTELE CU

PROF. UNIV. DR. VLĂDĂREANU RADU

AINS – antiinflamatoare nesteroidiene

AMPc – adenozin ciclic monofosfat

Chestionar GIQLI – Chestionar Gastrointestinal Quality of Life Index

Chestionar SF-36 – Chestionar Short-Form-36 Survey

COC – contraceptive orale combinate

Criteriile IOTA – International Ovarian Tumor Analysis

DIU – dispozitiv intrauterin

EHP-30 – Endometris Health Profile-30

FSH – hormon foliculostimulant

GH – stare generală de sănătate

LASER – Light Amplification by the Stimulated Emission of Radiation

MCS – componenta de sănătate mintală

MMP – matrix metakkoproteinase

PAK-1 – p21 acrivated kinase-1

PG-E2 – receptor de prostaglandină

RE – funcționare bazată pe starea emoțională

RP – funcționare bazată pe condiția fizică

Scor EFI - endometriosis fertility index

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește calitatea vieții ca fiind percepția

Calitatea vieții este reprezentată de bunăstarea socială, fizică și psihică, precum și de

În Enciclopedia Britanică calitatea vieții este definită ca fiind „măsura în care o

Endometrioza reprezintă o maladie cronică, foarte frecventă în rândul femeilor aflate la

Endometrioza este o patologie cu substrat hormonal, care evoluează prin succesiunea

Endometrioza reprezintă un domeniu de cercetare vast care a atras, pe parcursul

Endometrioza este o patologie cronică frecventă în rândul femeilor aflate la vârstă

Evoluția și incidența crescută a endometriozei impune cercetări relevante pe această

Partea generală a proiectului de cercetare doctorală cuprinde 4 capitole care au scopul

În Capitolul 1 – Epidemiologia și fiziopatologia endometriozei. Sisteme de

Capitolul 2 – Diagnostic clinic și paraclinic conține o expunere detaliată elementelor

Capitolul 3 – Endometrioza și calitatea vieții descrie pe larg modalitatea în care

2.1. IPOTEZA DE LUCRU ȘI OBIECTIVELE GENERALE

Endometrioza reprezintă o patologie ginecologică cu evoluție cronică care afectează

Diagnosticul întârziat reprezintă o problemă semnificativă pentru pacientele cu

Stabilirea diagnosticului de endometrioză se face prin inspecția laparoscopică a cavității

Un aspect important care va fi reflectat și în cadrul acestei lucrări este reprezentat de

Calitatea vieții legată de sănătate este un concept multidimensional, dinamic, care

Evaluarea calității vieții la pacientele cu endometrioză profund infiltrativă și afectarea

1. Caracteristicile epidemiologice ale pacientelor cu endometrioză profund infiltrativă

În cadrul proiectului de cercetare doctorală am derulat patru studii prospective, care au

Obiectiv: Analiza caracteristicilor epidemiologice ale pacientelor cu endometrioză profund

Durata: 3 ani (iunie 2017 – iunie 2020)

Număr de paciente: 125 de paciente

Lot 1 – Endometrioză intestinală. Paciente cu leziuni de endometrioză profund

Lot 2 – Endometrioză profundă. Paciente cu leziuni de endometrioză profund

- Semne clinice și ecografice sugestive pentru endometrioză profund infiltrativă

- Patologie infecțioasă în sfera ginecologică tratată în ultimele 12 luni

2.3.2. Material și metodă

Toate pacientele incluse în studiu au beneficiat de tratament chirurgical minim invaziv

- Ginecologie – Prof. Dr. Brătilă Elvira, Dr. Coroleucă Bogdan-Cătălin

2.3.3. Discuții și concluzii

Aceste caracteristici epidemiologice ale pacientelor endometrioza profundă din cadrul

Obiectiv: În cadrul acestui studiu au fost analizate caracteristicile leziunilor de

Durata: 3 ani (iunie 2017 – iunie 2020)

Număr de paciente: 125 de paciente

Lot 1 – 53 paciente - Endometrioză intestinală. Paciente cu leziuni de endometrioză

Lot 2 – 61 paciente - Endometrioză profundă. Paciente cu leziuni de endometrioză

Lot 3 – 11 paciente- Chist ovarian endometriozic. Pacientele care au prezentat doar

- Semne clinice și ecografice sugestive pentru endometrioză profund infiltrativă

- Patologie infecțioasă în sfera ginecologică tratată în ultimele 12 luni

2.4.2. Material și metodcă