Tema 2 muzica

Simfonia în Romantism

 Muzica programatică este o compoziție muzicală, care își propune să ilustreze sau să
urmărească explicit o temă dată. Este o muzică instrumentală a cărei structură este
determinată prin date extramuzicale inspirate din natură, literatură și arte plastice.

PARTEA I ALLEGRO PARTEA II ANDANTE PARTEA III PARTEA IV

Miscarea de dans Allegro-Presto
Formata de SONATA Formata de LIED MENUET sau SCHERZO Formata de SONATA,
(la Beethoven) TEMA CU VARIATIUNI
sau RONDO-SONATA

 Prima parte: „Visuri și pasiuni”: „ Un tânăr artist era profund îndrăgostit de o fată care nu îi
împărtășea dragostea. Se simțea groaznic de trist, încât a încercat să se otrăvească cu opiu.
Deoarece nu a luat o doză suficient de mare încât să îl ucidă, i-a produs doar un somn adânc.
În acest somn el a plăsmuit toată povestea. Iubita sa vine la el în vis. Ea se transformă într-o
temă muzicală (ideea fixă) pe care el nu o mai poate uita. Această poveste adevărată este
înfățișată de prima parte, unde atmosfera de vis, plutire și pasiune este sugerată de melodia
lentă a corzilor.”

A doua parte: „Un bal”: „Îndrăgostitul o întâlnește la un bal între mulțimea care dansează.
Momentul festiv mai este marcat și de prezența a două harpe.”

A treia parte: „Scenă câmpenească”: „Aflat pe un câmp, artistul îndrăgostit vede doi păstori
care colaborează prin semnale redate cu fluierul (instrument specific îndeletnicirii). Codrul rezonează
cu sentimentele îndrăgostitului, ținându-i isonul și dintr-odată îi reapare iubita, în timp ce natura
înconjurătoare se dezlănțuie printr-o furtună cu trăsnete. În fapt, această parte amintește de
Simfonia a VI-a Pastorala de Beethoven, fiind realizată în ton cu trăsăturile romantismului, deoarece
natura a reprezentat pentru romantici leagănul izolării. În timp ce la Beethoven Pastorala este
asemenea unui imn închinat naturii, atmosfera fiind una de veselie, la Berlioz această parte redă o
atmosferă cât se poate de profundă, sentimentul fiind unul dezolant.”

A patra parte: „Marș spre supliciu”: „În somnul adânc, îndrăgostitul trăiește sentimentul
uciderii iubitei într-o criză de furie, fiind condamnat la moarte. În drumul spre eșafod se cântă un
marș care îl însoțește până la momentul în care melodia iubitei apare ca un ultim gând
îndrăgostitului, întreruptă, însă, de lovitura fatală a ghilotinei. Muzical, acest moment este marcat de
trosnetul instrumentelor de percuție (tobe, timpani, talgere).”

A cincea parte: „Visul unei nopți de sabat”:„Tânărul artist se află în iad la o adunare a
vrăjitoarelor în noaptea de Sabat. Apare și iubita sa, însă de această dată feminitatea și gingășia ei se
transformă într-o stare grotescă, macabră. Partea debutează cu o introducere lentă, urmată de
grotesca apariție a ideii fixe, pentru ca mai apoi să fie introdus un marș medieval Dies Irae care se
suprapune cu imagini muzicale ce sugerează misticitatea nopții și a adunării vrăjitoarelor,
scheletelor, spiritelor iadului.” In opinia mea, faptul ca in creatia sa,