Sunteți pe pagina 1din 8

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat «Bogdan Petriceicu Hasdeu» din Cahul

Facultatea: Drept si Administrarea publica

Catedra: Drept

Tema: Structura filosofiei dreptului

A elaborat: studenta cursului I Cazanî Valentina

Conducator stiintific: Taranu Mariana

Cahul 2021
 Cuprinsul:
 Definitia
 Continutul
 Esenta filosofiii dreptului
 Însăși noțiunea de drept are multiple semnificații ,pentru
filosofi,sociologi,juriști.
 Ramurile filosofiii dreptului
 Scopul filosofiii dreptului
 Functiile filosofiei dreptului
 Concluzii generale
 Trimiterile

 Definitia
Misiunea filosofiei dreptului, era si ramîne» de a elucida rolul pe care
ideea de justiţie îl poate juca în el aborare reală a reglementărilor
juridice, ca mod de analiză raţională a condiţiilor ce determină
posibilitatea dreptului şi a cunoaşterii sale precum şi a criteriului
specificităţii dreptului şi a întemeierii raţionale a idealului de justiţie»

 Continutul

Filosofia dreptului este disciplina care definește dreptul în


universalitatea logică,cercetează originile și caracterele generale ale
dezvoltării sale interne și prețuiește după idealul de justiție afirmat de
rațiunea pură.
 Esenta filosofiei dreptului

Obiectul cunoașterii juridice ,adică realitatea ce poartă numele de drept


,este greu de stabilit.

 Însăși noțiunea de drept are multiple semnificații ,pentru


filosofi,sociologi,juriști.

1.Drept obiectiv (ansamblu normelor de conduită instituite și aprobate


de către stat în vederea reglementării relațiilor sociale).

2.Drept pozitiv (ansamblul normelor juridice în vigoare ce formează un


sistem de drept într-un stat concret.

3.Drept subieciv (este dreptul raportat la un subiect de persoană


(individ)).

4.Drept material (este dreptul care se raportează la un anumit


domeniul al dreptului. De ex. Drept constituțional,drept administrativ).

5.Drept procesual(ansamblul normelor juridice ce reglementează


procedura de judecare a litigiilor și modul de executare a hotărîrilor
pronunțate). Dreptul procesual nu își poate avea existența fără dreptul
material care reprezintă o parte component importantă.

Dreptul este știință,ansamblul teoriilor,ipotezelor , despre ceea ce este


general și esențial în punctele de mai sus.
Însăși termenul filosofia dreptului a fost pusă în circulație de Hugo
Grottius ,prin filosofia dreptului el subînțelegea dreptul pozitiv.

 Ramurile filosofiei dreptului

Prin filozofia dreptului se inteleg cele trei ramuri ale ei:

•ontologia – probleme privind existenta omului

•axiologia -dezvolta probleme privind valorile generale ale omenirii

• gnoseologia – ramura filozofiei care incearca sa explice cunoasterea

•antropologie juridică

1.Ontologia juridica:

- existenta institutilor juridice, a principiilor juridice, o metoda de


cunoastere filozofie care nesocoteste, ignora Metafizica absolutizeaza
numai anumite elemente ale unui fenomen, vede doar despre dreptate,
realitate juridica, cauzabilitate, practica juridica. Aristotel numea
ontologia juridica ca fiind filozofie prima. Ulterior ontologia fiind ideea
de miscare transformare/ autotransformare,stabilitatea fenomenului,
subliniaza si conexiunile lui.

Se spune ca un individ are gandire metafizica cand gandeste lucrul in


individualitatea singuratatea sa, cu putine elemente specifice. Astazi
ontologia a reusit sa sublinieze structura tot mai complexa a realitatii
juridice, apoi situarea dreptului in contextul practicii sociale, ca fiind
numai una din actiunle comunitatil societatii care guverneaza practica
omului.

2. Gnoseologia juridica:

In centrul ei sta problema cunoasterii adevarului judiciar, a adevarului


stabilit in
Practica judiciara.

Gnoseologia juridica incearca sa raspunda la probleme cum ar fi


cunoastere juridica
Si elaborarea normelor de drept, rolul observatiei in cunoasterea
juridica si a ratiunii.

3. Axiologia juridica:

Axia – valoare, logos – stiinta – teoria generala a valorilor din lumea


juridica – valori precum dreptate justitie, echitate, adevar juridic,
drepturile omului.
Fiecare societate fiecare forma de guvernamant are propria tabla de
valori. Valorile fiecarei societati sunt fixate si corespund idealurilor
optiunilor politice dominante

4. Antropologie juridică

Doctrina locului omului în drept, relația sa cu fenomenele juridice,


capacitatea de a crea drept și de a percepe conținutul acestuia. Ca ființă
naturală, o persoană este în conflict constant cu lumile create artificial,
cu cultura în general și cu cultura juridică în special.

 Scopul filosofiei dreptului

Cel mai important obiectiv al filosofiei dreptului ca disciplină academică


este de a contribui la formarea conștiinței morale a viitorilor avocați,
bazată pe originile ideologice ale culturii statului.

În al doilea rând, recent învățământul juridic superior a devenit din ce


în ce mai specializat, plin cu o varietate de informații. Drept urmare,
cunoștințele asimilate de ascultători se transformă într-o conexiune
mecanică, nesistematică. Absolvenții universitari alunecă pe suprafața
fenomenelor juridice, neînțelegând cauzele lor interne. Filosofia
dreptului este capabilă să introducă principii sistematizante în
conglomeratul de informații, structurându-le, dotând elevul cu
metodologia de cunoaștere a fenomenelor juridice. Acest lucru asigură
fundamentarea educației juridice.

În al treilea rând, fiind o știință integrală, filosofia dreptului este


concepută pentru a oferi legături interdisciplinare între științele juridice
și cu alte științe umaniste. În special, „furnizează” filosofia generală,
care interpretează de obicei lumea complexă a fenomenelor juridice
într-un mod oarecum simplificat, cu descrierea lor corectă, atent
elaborată, un fel de aparat categoric. În același timp, principalele
categorii ale științei juridice sunt influențate și de gândirea filosofică.

Procesul de influență reciprocă îmbogățește aceste două domenii ale


cunoașterii: vă permite să vedeți legea în contextul culturii umane
generale și invers, pentru a reflecta influența dreptului asupra vieții
non-juridice a societății. Acest lucru contribuie la un studiu cuprinzător
și integrat al dreptului.

 Funcțiile filosofiei dreptului

1) Funcția logică – oferă posibilitatea de a studia raportul dintre


drept și morală,dintre drept subiectiv și obiectiv.

2) Funcția fenomenologică – studiază dreptul ca fenomen comun


tuturor popoarelor ,ca în final să fie un tablou juridic al umanității.

3) Funcția deontologică – oferă posibilitatea de a crea idealul


dreptului,justiției și în baza lor de a schimba realitatea juridică.

4) Funcția practică –rezolvă probleme practice cu care se confruntă


omul și omenirea.
5) Funcția metodologică – permite cercetarea mai detaliată a
realității juridice.

 Concluzii generale:

Filosofia dreptului este o disciplina filosofica, specie a filosofiei practice.


Ea nu se confunda cu stiinta dreptului. Daca Filosofia dreptului este
teoria dreptului natural, obiectiv, asa cum se instituie el pe baza
intelegerii esentei fiintei umane si a colectivitatilor sociale, stiinta
dreptului este teoria dreptului pozitiv, subiectiv, asa cum este el
conceput de catre sistemul institutional al unei organizari statale
determinate si pe baza unei doctrine juridice asumate. Filosofia politica
studiaza dreptul sub trei aspecte esentiale, interdependente: aspectul
logic, conceptual, aspectul fenomenologic, al originii si evolutiei
dreptului si aspectul deontologic, al idealitatii dreptului.

 Trimiterile:
 https://www.slideshare.net/mobile/AsidXolanida/filosofia-dreptului
 https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/filosofia-juridica/filosofia-dreptului/
 https://www.academia.edu/11510761/filosofia_dreptului
 https://studme.org
 https://biblioteca.regielive.ro/referate/filosofie/obiectul-de-studiu-al-filosofiei-dreptului-
13404.html

S-ar putea să vă placă și