UNIVERSITATEA POLITEHNICĂ BUCUREȘTI

FACULTATEA INGINERIA ȘI MANAGEMENTUL

SISTEMELOR TEHNOLOGICE
CATEDRA MAȘINI ȘI SISTEME DE PRODUCȚIE
MASTER CONCEPȚIE ȘI MANAGEMENT ÎN PRODUCTICĂ

BANKING-UL IN ERA DIGITALA

Titular de disciplină: Dr. Ing. Bogdan LUNGU Student: Gheorghița Măriuța PINTILIE

BUCURESTI
-2020-
 CUPRINS

1.Introducere.............................................
1.1 Digitizarea ...........................................
1.2 Transformarea digitală.........................
1.3 Tansformarea activitavilor bancare.....
2. Mediul bancar și provocările prezentului
3. Digitalizarea în sistemul bancar
4. Cum a schimbat pandemia relația cu banca
5. Concluzii
6. Bibliografie
 Introducere
1.1 Digitizarea înseamnă conversia unei informații analogice (semnal, imagine, sunet,
obiecte) într-o formă digitală (adică într-un format numeric, binar). Majoritatea sectoarelor și
industriilor din media, banking, finanțe, telecom, tehnică medicală și sănătate, au fost
puternic afectate de către acest mecanism de conversie a informației.
Digitalizarea este procesul de schimbare indus de salturile tehnologice care au avut loc în
cadrul acestor industrii sau la nivelul organizațiilor. Prin urmare, digitalizarea nu înseamnă
doar utilizarea mai multor procese IT pentru a beneficia de avantajele tehnologiei și ale
datelor digitale, ci reprezintă o abordare cuprinzătoare în ceea ce privește schimbările în
societate și în afaceri, respectiv în dezvoltarea organizațiilor. Digitalizarea a făcut posibilă
majoritatea fenomenelor cunoscute astăzi ca Internet of Things, Industrial Internet, Industry
4.0, BigData, comunicarea masină - masină, blockchain, cripto-monede etc.[1].

1.2 Transformarea digitală reprezintă efectul total, inclusiv la nivel social.

Digitalizarea reprezintă, însă, o mare provocare pentru bănci, principalele obstacole în
accelerarea pătrunderii acesteia în instituțiile de credit fiind legate de transformarea relativ
lentă a proceselor, începând de la instrumentele aflate la dispoziția personalului bancar care
deservește clienții, procesele interne, bazele de date, noile competențe și abilități digitale care
impun pregătirea profesională continuă a angajaților. Asistăm încă la soluții mixte, în care o
operațiune începe deseori online / digital, dar ajunge să se finalizeze în format clasic, cu o
documentație stufoasă, în stilul tradițional. În plus, mai este şi teama de riscurile asociate
digitalizării, cum ar fi vulnerabilitatea crescută în ceea ce privește siguranța datelor.
Securitatea informației este o precondiție fundamentală a încrederii, iar respectarea acestei
exigențe este costisitoare pentru bănci. Însă, eforturile pe care băncile le fac pentru a asigura
securitatea tranzacțiilor și a datelor vor fi răsplătite. De exemplu, prin integrarea financiară a
populației din zone unde nu există sucursale / agenții, prin intermediul internetului și a
produselor bancare digitale.

Digitalizarea presupune, însă, și noi competențe și abilități pentru personalul băncilor.

Aceasta înseamnă că va fi nevoie de programe de pregătire a angajaților, întrucât orice soluție
digitală oferită de bănci va trebui însoțită de consultanță de specialitate din partea angajatului,
pentru fiecare client.
Pentru a beneficia de noile paradigme tehnologice, aptitudinile de profil nu sunt suficiente,
este esențial să se dezvolte competențe profesionale de specialitate economică și financiar -
bancară cum sunt: analiza financiară, identificarea și managementul riscurilor, componența
costurilor etc.

1) http://ec.europa.eu/DocsRoom/documents/17924) studiu pregătit de către Strategic Policy Forum on Digital Entrepreneurship

pentru Comisia Europeană.
1.3 Transformarea activitavilor bancare

Activitățile bancare tradiționale se văd provocate din ce în ce mai mult, poate chiar într-o
progresie exponențială, de către firme abia înființate care aduc masiv avansul tehnologic în
zona serviciilor financiare. Unele estimări arată că transformările digitale pot crește cu cca.
30% veniturile unei bănci tradiționale, în special în cazul produselor precum creditele pentru
nevoi personale și operațiunile de plăți. În același timp, prin digitalizare, accesul clienților la
servicii financiare va câștiga flexibilitate, iar concurența, tot mai intensă, dintre furnizorii de
asemenea servicii va conduce la reducerea costurilor pentru clienți.
Această mutare nu este tocmai surprinzătoare. În prezent, consumatorii profită deja din plin
de avantajele tehnologiei digitale, în ramuri de activitate precum comunicațiile (telefonia
mobilă), iar studii recente arată că în următorii ani, peste 2/3 dintre clienții băncilor din
Europa vor fi foarte bine adaptați la mediul online. Pe măsură ce consumatorii și investitorii
se mută în mediul virtual, tot mai multe start-up-uri vizează desfășurarea de operațiuni
similare unor tipuri de servicii financiare, precum cele de plăți sau cele de finanțare. Astfel,
activitățile bancare tradiționale se văd provocate din ce în ce mai mult, poate chiar într-o
progresie exponențială, de către firme abia înființate care aduc masiv avansul tehnologic în
zona serviciilor financiare. În același timp, multe instituții de credit la nivel mondial continuă
să se confrunte cu o serie de provocări la adresa propriei profitabilități. În acest sens, ele
trebuie să facă mai mult, potrivit Consiliului pentru Stabilitate Financiară, pentru a-și ajusta
modelele de afaceri la noul context economic, caracterizat de dobânzi scăzute și reguli
prudențiale întărite.
Produsele și serviciile bancare nu trebuie să rămână în urmă, ci să exploreze și să valorifice
mediul online, al cărui impact asupra economiei este, fără îndoială, unul pozitiv.

2.Mediul bancar și provocările prezentului

Băncile au beneficiat enorm prin adoptarea unor tehnologii mai noi precum inteligenta
artificiala (AI), care au ca rezultat costuri mai mici și mai multe venituri prin mai multe
canale.Un raport al Business Insider Intelligence spune că economiile medii estimate pentru
băncile care utilizează AI sunt de 447 miliarde USD până în 2023.
Băncile folosesc AI pentru a eficientiza experiențele clienților cu roboți și chatbots. Un
exemplu comun este utilizarea AI pentru a facilita serviciile bancare mobile, permițând
clienților să obțină acces 24/7 pentru orice operațiuni bancare. [2]
În ceea ce privește industria financiară europeană, există o problemă fundamentală
generatoare de incertitudine pe termen scurt și mediu – faptul că, la 11 ani de la începuturile
crizei, sistemul financiar european și în special sistemul bancar sunt încă într-o perioadă de
tranziție.

2) https://towardsdatascience.com/emerging-technology-trends-for-banking-industry-in-2020
Instituțiile financiare tradiționale s-au îndreptat într-o mai mare măsură în această perioadă
către soluții digitale, însă această abordare nu este lipsită de provocări, precum creșterea
riscului la atacuri cibernetice. Instituțiile care nu au realizat anterior acestui moment
dezvoltări ale sistemelor informatice sunt, probabil, cele care vor înregistra în această
perioadă și cele mai mari costuri. Analiza instituțiilor de credit din UE mai puțin
importante[3] a arătat că adoptarea de soluții digitale pentru serviciile financiare poate
contribui în timp la reducerea semnificativă a costurilor și îmbunătăți profitabilitatea.

Nu este singura, la capitolul provocări putem enumera și amenințarea FinTech. Noile

tehnologii reprezintă la ora actuală o amenințare, dar și o oportunitate de a contracara apariția
pe piața financiară a noi jucători precum giganții din domeniul tehnologic (Apple, Samsung,
Amazon sau Google), care concurează cu succes cu băncile pe piața financiară.
Băncile trebuie să-și dezvolte strategii care să pună în echilibru percepția publică, beneficiile
acționarilor și riscul reputațional. Este nevoie ca managementul să identifice parametrii de
cultură organizațională care trebuie să fie ajustați și să comunice aspectele ce țin de noua
cultură organizațională, cu accent pe interacțiunea salariat - client și pe cele ce armonizează
interacțiunea între diversele linii de afaceri ale băncii. Atragerea de noi clienți rămâne, în
continuare, o țintă principală a oricărei bănci iar buna cunoaștere a cerințelor și nevoilor
clientului existent în vederea menținerii relației și concentrarea pe zonele reciproc profitabile
ale relației trebuie să devină prioritară. Așteptările clienților sunt din ce în ce mai diverse.
Acest lucru reprezintă o altă provocare a cu care se confruntă băncile. În teorie, administrarea
așteptărilor clienților pare o chestiune relativ simplă – livrarea produsului sau serviciului
potrivit, la momentul când devine necesar clientului, cu un cost competitiv și prin modalitatea
cea mai eficientă. Ca urmare a concurenței din sistem și a dezvoltării tehnologiei, ceea ce
astăzi este considerat ca produs sau serviciu bancar de top va fi în viitorul apropiat perceput
de către client ca un standard minim de calitate, creând noi provocări în procesul de retenție a
clientelei (potrivit studiilor de specialitate, doi din cinci clienți părăsesc banca după prima
experiență negativă).

-------------------------
(3Conform Raportului BCE (Risk Report on Less Significant Institutions, ianuarie 2020), instituțiile de credit doar cu
prezență digitală au înregistrat în anul 2018 o rentabilitate a capitalului de 19,6 la sută comparativ cu doar 4,7 la sută în
cazul celor tradiționale, indicatorul cost/venit fiind de 47 la sută comparativ cu 73 la sută în cazul celei de-a doua categorii
de bănci, dar numărul acestor instituții este încă limitat la nivel europea
 3. Digitalizarea în sistemul bancar

Se prefigurează din ce în ce mai mult faptul că viitorul banking-ului este digitalizarea

activității. În era digitalizării datele trebuie să devină informații. Cantitatea mare de date
convertite în informații permite firmelor să facă diagnoze. Valorificarea acestor date și
transformarea lor în informații de business cu ajutorul instrumentelor de tip „analytics” ajută
firmele să segmenteze mai bine comunicarea, să țintească mai bine segmentele de clientelă și
să ofere mesaje relevante pentru consumatori. Magazinul online accesat pe dispozitivele
mobile este tot mai des prima opțiune pentru cumpărături. Dacă, spre exemplu, se vând
produse de pe website-ul firmei, se colectează datele lăsate de consumator ținând cont de
tipul de produs, cantitatea cumpărată, ora la care se cumpără, câte opțiuni a căutat până să
aleagă produsul sau câți ani are. În acest mod se pot anticipa nevoile clientului. Fiecare client
lasă o amprentă digitală. Recunoașterea puterii și a valorii acestor date este posibilă cu
ajutorul angajaților care trebuie să aibă capacitatea de a le interpreta/folosi și a proceselor
care să-i ajute să opereze această cantitate de date.
În prezentarea de mai sus făceam referiri la magazinul online accesat de pe dispozitivele
mobile și posibilitatea ca firmele să capteze date despre clienții săi și să le folosească pentru a
mări satisfacția lor. Băncile, prin natura activității lor, se află în aceeași situație, adică dețin o
bază de date importantă despre clienți și comportamentul lor. În plus, am arătat faptul că
giganți mondiali din domeniul IT, dar și din alte domenii, concurează băncile chiar pe terenul
lor.
Ca atare, singura soluție pentru a nu pierde clienți, de a-i menține, pentru a concura cu succes
cu „intrușii”, pentru a depăși provocările prezentate mai sus, pentru a-si menține și mări
profitul, o reprezintă, în acest moment, digitalizarea. Studiile privind viitorul serviciilor
financiare arată că cele mai vizibile inovații sunt bazate pe platforme de baze pe date.
Infrastructura extinsă și serviciile importante ale instituțiilor financiare permit noilor jucători
să intre pe piață. Furnizorii de servicii inovatoare pot oferi firmelor mici și mijlocii
capabilități sofisticate noi, lucru ce va mări concurența pe piața financiară.
În contextul în care Europa devine din ce în ce mai digitală, toate statele membre, inclusiv
România, trebuie să investească mai mult pentru a beneficia pe deplin de piața unică digitală
și pentru a nu genera o Europă digitală cu două viteze. Fără digitalizare va crește decalajul
dintre România și UE.

Industria bancară din România s-a dezvoltat puternic în ultimele două decenii, jucând un rol
central în dezvoltarea țării. Sectorul bancar a făcut față crizei financiare globale și și-a
stabilizat contribuția la PIB la peste 30%, fiind pregătit să își consolideze rolul în următoarea
fază de dezvoltare a țării, se arată într-un studiu Deloitte. Digitalizarea băncilor românești
este necesară mai ales deoarece o serie de indicatori ne arată un decalaj mare față de sistemul
bancar european.[4]

_____________________________________
4)https://www.arb.ro/en/digital-agenda-platform/
Digitalizarea în relația cu băncile> productivitate crescută pentru companii> impulsul creditării și
investițiilor> creștere și noi locuri de muncă> bunăstare

Rata de utilizare a produselor și serviciilor bancare la nivel global a ajuns la 69% în 2017, comparativ cu
51% în 2011;

94% tranzacții în numerar în România, comparativ cu 68% în vestul UE;

8% rata IMM-urilor care vând online în România, comparativ cu 17% în UE;

piața „gri” a scăzut cu 5% prin creșterea plăților electronice cu cel puțin 10% pe an, timp de 4 ani la
rând;

52% dintre adulți au efectuat plăți electronice la nivel global în 2017, comparativ cu 42% în 2014;

26% dintre utilizatorii de internet din România au cumpărat online în 2018, comparativ cu 69% media
UE;

10% dintre utilizatorii de internet au utilizat serviciile de internet banking în România în 2018, comparativ

cu 64% din media UE.

Astfel, conform studiului ARB, „Agenda digitală”, se constată: în România, ponderea

populației nebancarizate este de 40%, față de 10% media UE, în condițiile în care, la nivel
mondial, populația nebancarizată, în ultimii trei, ani a scăzut cu 20%, pe fondul tehnologiei și
digitalizării .
În plus, digitalizarea este necesară deoarece sistemul național de plăți este în cea mai mare
parte susținut și generat de bănci. Prin bănci are loc peste 90% din finanțarea economiei,
băncile dețin know-how-ul performant care este necesar în implementarea serviciilor digitale
și în securitatea cibernetică, precum și în transpunerea și aplicarea prevederilor noilor
reglementări europene: MIF, SEPA, PSD2, Directiva 92 sau Directiva NIS privind securitatea
cibernetică.[5]
Introducerea digitalizării, indiferent de ce binefaceri aduce, provoacă diminuarea numărului
de angajați bancari. Automatizarea, centralizarea și externalizarea, sunt procese care conduc
spre reducerea numărului de unități bancare și la centralizarea activității. De fapt acesta este
și sensul digitalizării, diminuarea costurilor și eficiență sporită.
Este nevoie de dezvoltarea competențelor digitale, nu doar la nivelul populației, a angajaților
băncilor, dar și la nivelul conducerii băncilor și tuturor instituțiilor. Se pare că nu vom mai
avea contact „face to face” în procesul de vânzare, acesta se va muta în zona video sau chiar
mai mult în zona comunicării prin „semnale”. De fapt, pe plan mondial revoluția digitală va
duce la înlocuirea completă a unor categorii profesionale. Putem să ne imaginăm unități
bancare care să funcționeze cu foarte puțin personal sau, dacă nu sunt operațiuni complicate,
chiar fără.
Un studiu prezentat la World Economic Forum arată că până în 2020 se vor pierde 7 milioane
de locuri de muncă și se vor câștiga 2 milioane de locuri de muncă. Digitalizarea în banking
va impune o regândire a politicilor de HR.

Joburile nou create vor fi mai bine remunerate. Din acest motiv, comunitățile locale vor avea
numai de pierdut, forța de muncă se va centraliza, unele meserii și specializări vor dispărea,
adaptarea la noile condiții fiind o urgență mai ales în aceste zone. Lipsa de pregătire a
oamenilor din mediul rural este o barieră în calea digitalizării, în zona rurală din țară nu
putem vorbi de un proces de digitalizare. Procesul de digitalizare în banking - ul românesc
trebuie susținut de partea legislativă, prin anumite reglementări care să permită băncilor
lansarea unor produse și servicii inovative, cum ar fi conturile sau creditele online, acceptarea
semnăturii digitale fiind unul dintre cele mai importante deziderate, pentru că numai astfel se
pot accesa produse financiare de la distanță .
In ultimii ani, autoritățile europene au emis un număr important de reglementări, având ca
obiectiv crearea unei piețe europene integrate a serviciilor financiar-bancare. Aceste inițiative
au apărut ca urmare a nevoii de actualizare a legislației pentru a răspunde provocărilor
curente, precum cele generate de digitalizare, dar și pentru a crește gradul de incluziune
financiară la nivelul Uniunii Europene. Apariția noii Directive a Serviciilor de Plăți –
Directiva UE 2366/2015 – cunoscută sub prescurtarea PSD2 (Payments Services Directive 2)
a fost necesară pentru modernizarea legislației din perspectiva evoluției tehnologiei, pentru a
crea o mai mare deschidere, transparență și competitivitate și pentru a stimula inovația în
zona serviciilor financiar-bancare.
____________________________
5) ARB (2017), Agenda digital.
Noua Directivă a Serviciilor de Plăți aduce o serie de noutăți importante:
•extinde scopul și aria de aplicabilitate a primei Directive a Serviciilor de Plăți (Directiva
CE 64/2007) pentru plăți în orice monedă, efectuate în interiorul spațiului economic
European, dar și pentru plăți către și din țările din afara Spațiului Economic European –
one-leg in sau out – în orice monedă.
•reglementează noi jucători pe piața plăților: Third Party Providers (TPPs) – prestatori de
servicii care sunt de două tipuri:
•Account Information Service Providers (AISPs) – furnizori care se conectează la
conturile bancare şi furnizează clientului informații integrate despre conturile sale,
recomandări de investiții bazate pe comportamentul clientului etc.
•Payment Initiation Service Providers (PISPs) – furnizori care pot iniția tranzacții de
plată direct din contul clientului.

4. Cum a schimbat pandemia relația cu banca. 

Clienții arată, în mod evident, un apetit mult mai mare pentru utilizarea produselor digitale.
În primele șapte luni ale anului 2020, s-au dublat tranzacțiile efectuate prin platforma digitala
și s a ajuns la o pondere de 30% din total credite de consum acordate exclusiv digital.
Creșterile în această direcție sunt fantastice. Numai dacă ne uităm anul acesta față de 2019,
observăm per ansamblu o creștere de 40% a serviciilor și produselor achiziționate digital.

O remarcă aici: a crescut extrem de mult și apetitul pentru direct debit. ”Digitalizarea în viața
anumitor clienți s-a făcut, în multe situații, forțat, ca urmare a contextului pandemic, dar
băncile trebuie să muncească ca să le câștige și încrederea, prin empatie și educație. Odată
câștigată această încrederea, nu vor mai reveni la banking - ul clasic. Separat, am văzut
creșteri mari în accesarea produselor de economisire, conturi de economii și depozite, precum
și în interesul pentru soluțiile de asigurare.

Sunt și alți clienți care au hotărât să-și pondereze astfel de planuri și să pună bani deoparte, de
aici și creșterile mari înregistrate la conturile de economii și depozite. Viața merge înainte și
noi chiar avem datoria să-i asigurăm un curs, indiferent de vremuri.
Este evidenta si normala preferința clienților către folosirea canalelor digitale si a metodelor
electronice de plata, cu cardul la POS sau online. Aceasta preferință se reflecta in evoluțiile
spectaculoase înregistrate in iunie 2020 fata de iunie 2019: o creștere de 80% a numărului de
tranzacții realizate prin intermediul aplicațiilor de digital banking și o creștere cu 20% a
numărului clienților care utilizează serviciile digitale. Este de remarcat si creșterea cu 24% a
tranzacțiilor fără cash efectuate cu cardurile de debit și scăderea cu 10% a tranzactiilor de
retragere numerar .
Tranzactiilor de retragere numerar. 10% din clientii care tranzactionau exclusiv cash au
efectuat prima tranzactie de plata cu cardul, in primul semestru din 2020, sunt semnale clare
ale schimbarii.
Digitalizarea în banking va impune o regândire a politicilor de HR. Joburile nou create vor fi
mai bine remunerate. Din acest motiv, comunitățile locale vor avea numai de pierdut, forța de
muncă se va centraliza, unele meserii și specializări vor dispărea, adaptarea la noile condiții
fiind o urgență mai ales în aceste zone. Lipsa de pregătire a oamenilor din mediul rural este o
barieră în calea digitalizării, în zona rurală din țară nu putem vorbi de un proces de
digitalizare. Procesul de digitalizare în bankingul românesc trebuie susținut de partea
legislativă, prin anumite reglementări care să permită băncilor lansarea unor produse și
servicii inovative, cum ar fi conturile sau creditele online, acceptarea semnăturii digitale fiind
unul dintre cele mai importante deziderate, pentru că numai astfel se pot accesa produse
financiare de la distanță. Un studiu privind maturitatea digitală efectuat de către Deloitte în
cazul primelor 5 bănci din fiecare țară, relevă faptul că băncile din estul Europei, printre care
și România, se află în urma concurenților lor globali și vest-europeni în ceea ce privește
transformarea digitală .

5. Concluzii

Este clar că digitalizarea transformă radical industria bancară românescă, aducând în prim
plan noi produse, servicii și modele de business. Această transformare necesită timp,
împingând băncile să adopte și să îmbrățișeze noile tehnologii în vederea dezvoltării unei
strategii de afaceri sustenabilă .
Evoluția tehnologică a adus cu sine schimbări majore la nivelul comportamentului și
așteptărilor clienților. Pe măsură ce din ce în ce mai multe persoane folosesc noile tehnologii,
modelele de afaceri se schimbă și ele, radical. Utilizarea de telefoane inteligente pentru
servicii bancare mobile și servicii de investiții reprezintă exemple de tehnologii menite să
facă serviciile bancare mai accesibile publicului larg .
Viitorul apropiat va aduce însă interacțiunea client-bancă la un alt nivel, direct proporțional
cu progresele privind capacitatea în creștere a platformelor de mobile banking, îmbunătățirea
colectării și procesării digitale a informațiilor despre un anumit client, precum și cele privind
verificarea identității (biometrics).

6. Bibliografie
1.Articole din jurnale și resurse web
2. ARB (2017), Agenda digital.
3. ATKearney retail banking radar 2017, The side of change shifts all banks.
4. EBF (2017), Digital transformation of banking.
5. EBF Press release 027610, FinTech consultation: put needs of end-users first.
6. EBF (2017), Structure and economic contribution of the banking sector.
7. Delloite (2015), Băncile și creșterea economică: Lecțiile trecutului pentru un viitor mai bun.
8. Guvernul României, Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020.
9. OECD (2017), Future of Work Initiative.
10. World Economic Forum (2016), The future of financial infrastructure An ambitious look at how
blockchain can reshape financial services.
11. http://www.bnr.ro/Seturi-de-date-628.aspx.