seminarului nr.

11
Infracțiunile prevăzute la art.241, 243 și 248 CP RM
A. Sarcini de nivelul I – cunoaştere şi înţelegere
– A1.Identificați scopul secundar al infracțiunii prevăzute la art.243 CP RM;
În cazul primei modalități normative a acțiunii prejudiciabile – convertirea sau transferal
bunurilor de către o persoană care știe ori trebuia să știe că aceasta constituie venituri ilicite –
acestui scop I se adauga un scop secundar, care poate adopta oricare din următoarele două
forme:
1) scopul de a tăinui sau a deghiza originea ilicită a bunurilor;

2) scopul de a ajuta orice per- soană, implicată în comiterea infracțiunii principale, de a se

sustrage de la consecințele juridice ale acestor acțiuni.

– A2.Relatați despre noțiunile care desemnează subiectul infracțiunii în ipoteza

consemnată la lit.c) alin.(2) art.241 CP RM;
În această ipoteză, subiect al infracţiunii este, după caz: 1) persoana cu funcţie de
răspundere;
2) persoana care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau altă organizaţie
nestatală.
– A3.Definiți noțiunea „venituri ilicite”, utilizată în art.243 CP RM;
Noțiunea de bunuri ilicite din legea nr.308 din 22.12.2017 privind prevenirea si combatere
spălării banilor și finanțării terorismului este corespondetă cu noțiunea a veniturilor ilicite din
legea din 2007, astfel bunuri/venituri ilicite constituie bunuri destinate, folosite sau rezultate,
direct sau indirect, din săvîrșirea unei infracțiuni, orice beneficiu obținut din aceste bunuri,
precum și bunuri convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunuri destinate, folosite
sau rezultate din săvîrșirea unei infracțiuni și beneficiul obținut din aceste bunuri;

– A4.Reproduceți exemple care se referă la obiectul imaterial al infracțiunii prevăzute

la alin.(1) art.248 CP RM;
Astfel, în cazul infracțiunii prevăzute la alin.(1) art.248 CP RM, obiectul material
(imaterial) il reprezintă mãrfurile, obiectele sau alte valori (cu excepția celor menționate la
alin.(2)-(4) art.248 CP RM), dacă valoarea acestora se exprimă în proporții mari.
Reieșind din prevederile de la pct.1) art.1 din Codul vamal, prin ,,mărfuri, obiecte sau alte
valori" trebuie de înțeles orice bunuri mobile (inclusiv: valori valutare (valută străină și
monedă națională în numerar, instrumente de plată și valori mobiliare materializate
exprimate în valută străină și mo- nedă națională); gaze naturale; energie electrică; energie

1
 termică; alt fel de energie'; mijloace de transport cu excepția celor prevăzute la pct.4) art.I
din Codul vamal.
– A5.Definiți noțiunile „frontiera vamală a Republicii Moldova” și „teritoriul vamal al
Republicii Moldova”, utilizate în art.248 CP RM;
– Conform Codului vamal
Teritoriu vamal- teritoriul Republicii Moldova reprezintă un teritoriu vamal unic
ce include teritoriul terestru, apele interioare, apele teritoriale şi spaţiul aerian de
deasupra acestora.
Pe teritoriul RM se pot afla zone libere şi antrepozite vamale. Acestea sînt parte a
teritoriului vamal al RM, în care se aplică regimul vamal respectiv.
Frontiera vamală a RM se are in vedere frontiera de stat a RM, perimetrul
antrepozitelor vamale
– Conform legii cu privire la frontier de stat a RM, Frontiera de stat a RM reprezintă linia
naturală sau convenţională care marchează limitele externe ale teritoriului asupra căruia
RM îşi exercită suveranitatea exclusivă pe uscat, pe sectoarele acvatice, subterane, aeriene
şi care trece, în linie dreaptă, de la un semn de frontieră la altul ori, acolo unde frontiera de
stat nu este marcată în teren cu semne de frontieră, de la un punct de coordonate la altul.
– A6. Relatați despre condițiile în care se aplică prevederea de la alin.(4) art.243 CP
RM;
– Conform alin.(4) art.243 CP RM, acţiuni ilicite constituie şi faptele comise în afara teritoriului
ţării dacă acestea conţin elementele constitutive ale unei infracţiuni în statul în care au fost
comise şi pot constitui elementele constitutive ale unei infracţiuni comise pe teritoriul
Republicii Moldova. Se are în vedere că, înainte de infracţiunea prevăzută la alin.(1) art.243
CP RM, se săvârşeşte o infracţiune principa-lă fie pe teritoriul Republicii Moldova, fie în afara
lui. În ipoteza în care se comite în afara teritoriului Republicii Mol-dova, important este ca
infracţiunea principală să conţină elementele constitutive ale unei infracţiuni în statul în care a
fost comisăşi să poată conţine elementele constitutive ale unei infracţiuni comise pe teritoriul
Republicii Moldova. „Săpoată conţine elementele constitutive ale unei infracţiuni comise pe
teritoriul Republicii Moldova” înseamnă că pot sănu coincidă într-o măsură mai mult sau mai
puţin pronunţată: denumirile componenţelor de infracţiuni; structura tehnico-legislativă a
normelor de incriminare; alte asemenea circumstanţe. Cu toate acestea, ca infracţiune distinctă
sau ca parte a unei infracţiuni (ca modalitate normativă sau ca modalitate faptică), fapta,
prevăzută de legea penală a unui stat străin, trebuie să se regăsească în una din dispoziţiile
incriminatoare din Codul penal al Republicii Moldova. În caz contrar, dacă legea penală
autohtonă nu cunoaşte sub nicio formă o asemenea faptă, lipseşte temeiul aplicării răspunderii
în baza alin.(1) art.243 CP RM.

2
– A7.Reproduceți exemple de genuri de activitate interzise de legislaţie, în sensul
prevederii de la lit.b) art.125 CP RM;
– În hotărîrea Nr. 110 din 02-02-1998 cu privire la reglementarea unor genuri de activitate în
Republica Moldova, anexa nr.1 prevede genurile de activitate intrezisa pe teritoriul RM, și
anume Producerea, comercializarea şi propagarea materialelor pornografice. Deschiderea şi
întreţinerea caselor de toleranţă. Comerţul de contrabandă. Alte genuri de activitate interzise
de legislaţia în vigoare,tratatele şi convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este
parte

– A8.Definiți noțiunea „activitatea de întreprinzător”, utilizată în dispoziția art.241 CP

RM;
Reieşind din prevederile Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, adoptate de Parlamentul Repub-
licii Moldova la 03.01.1992 , prin „activitate de întreprinzător” se are în vedere activitatea de fabricare a
produselor, de executare a lucrărilor şi de prestare a serviciilor1, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile aces-
tora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patri-
monială, cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri.

– A9.Reproduceți exemple care se referă la sintagma „infracțiunea principală”,

utilizată în art.243 CP RM;
De exemplu, una dintre infracţiunile specificate la lit.p) alin.(2) art.145, lit.m) alin.(2)
art.151, lit.k) alin.(2) art.152, art.165, 186-192, 206, 2171 , 2174 , 220, 236, 237, 241, 2411
, 13 2421 , 2422 , 244, 2441 , 245, 248 sau altele din Codul penal) ori de la intermediar,
ştiind că bunul respectiv provine dintr-o activitate infracţională;
– – Definiți noțiunile care desemnează mijloacele de săvârșire a infracțiunilor prevăzute
la art.248 CP RM;
Prin folosirea frauduloasa a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamala se are in
vedere că faptuitorul utilizează, in calitate de mijloace (instrumente) de sävarşire a infrac-
tiunii: 1) documentele false; 2) documentele nule; 3) documentele obținute pe cale ilegală;
4) documentele care se refera la alte bunuri decât cele care sunt in realitate însoțite de
asemenea documente: 5) mijloacele de identificare vamala false; 6) mijloacele de
identificare vamală autentice, dar care se referä la alte bunuri decât cele care au fost in
realitate identificate cu respectivele mijloacele.
Prin „documente" trebuie de ințeles documentele vamale (declarația vamală, certificatul de
ori- gine a mărfii, factura Invoice, cont-factura etc.) sau alte documente de trecere a
frontierei, care inso- tesc bunurile trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova.
Prin „mijloace de identificare vamala" se au în vedere oricare surse nedocumentare de
informajie cu privire la insuşirile calitative şi cantitative ale bunurilor trecute peste frontiera
vamală a RM: sigilii, stampile, marcajul textual, cifric, semen de identificare, probe si
monster ale bunurilor, descrierea bunurilor, schite, foografii, alte bunuri.
3
– Reproduceți exemple de subiecți ai infracțiunii în cazul modalității normative
consemnate la lit.d) alin.(1) art.243 CP RM;
– Sub incidența prezentei legi cad următoarele persoane fizice și juridice, denumite
în continuare entități raportoare:
– a) băncile specificate în Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor;
– b) unitățile de schimb valutar (altele decît băncile);
– c) societățile de registru, societățile de investiții, Depozitarul central unic,
operatorii de piață, operatorii de sistem, asigurătorii (reasigurătorii), intermediarii
în asigurări și/sau în reasigurări persoane juridice, Biroul Național al
Asigurătorilor de Autovehicule, fondurile nestatale de pensii, organizațiile de
microfinanțare, asociațiile de economii și împrumut, asociațiile centrale ale
asociațiilor de economii și împrumut;
– d) organizatorii jocurilor de noroc;
– e) agenții imobiliari;
– f) persoanele fizice și juridice care practică activități cu metale prețioase și pietre
prețioase;
– g) avocații, notarii și alți liber-profesioniști, în perioada participării, în numele
clientului, la orice tranzacție financiară și imobiliară sau în perioada acordării
asistenței pentru planificarea ori efectuarea tranzacțiilor pentru client ce țin, în
ambele cazuri, de vînzarea-cumpărarea imobilelor, donația bunurilor,
gestionarea mijloacelor financiare, valorilor mobiliare și altor bunuri ale
clientului, deschiderea și gestionarea conturilor bancare, crearea și gestionarea
persoanelor juridice, gestionarea bunurilor aflate în administrare fiduciară,
precum și de procurarea și vînzarea acestora;
– h) locatorii persoane juridice care practică activitate de întreprinzător și transmit,
în condițiile contractului de leasing, locatarilor, la solicitarea acestora, pentru o
anumită perioadă, dreptul de posesiune și/sau de folosință asupra unui bun ai
cărui proprietari sînt, cu sau fără transmiterea dreptului de proprietate asupra
bunului la expirarea contractului;
– i) societățile de plată, societățile emitente de monedă electronică și furnizorii de
servicii poștale care activează în conformitate cu Legea nr. 114/2012 cu privire la
serviciile de plată și moneda electronică;
– j) furnizorii de servicii poștale care activează în conformitate cu Legea
comunicațiilor poștale nr. 36/2016;
– k) entitățile de audit, persoanele juridice și întreprinderile individuale care
prestează servicii de contabilitate;
– l) alte persoane fizice și juridice care comercializează bunuri în sumă de cel puțin
200000 de lei sau echivalentul acesteia numai în cazul în care plățile sînt efectuate
în numerar, indiferent dacă tranzacția este efectuată printr-o operațiune sau prin
mai multe operațiuni care par a avea legătură între ele.

– Definiți noțiunile „substanțe otrăvitoare” și „valori culturale”, utilizate în art.248 CP

RM.
Prin „substanțe otrăvitoare" se au în vedere combinațiile chimice de înaltă
toxicitate, având de- stinația vulnerării forței vii în timpul acțiunilor militare. În
special, se au în vedere substanțele chimice toxice în accepțiunea Legii cu privire la
implementarea Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și
folosirii armelor chimice și distrugerea acestora, adoptate de Parlamentul RM la

4
 05.11.2004 (de exemplu, soman, tabun, iperită, lewizită, ricină, fosgen, clor- cian
etc.).
valori culturale - obiecte care, conform determinării organului competent,
constituie valoare pentru artă, literatură, ştiinţă, cultură şi religie;
În special, se au în vedere: 1) colecțiile rare și mostre ale florei și faunei, mineralogiei sau
anatomiei; 2) obiectele care prezintă interes pentru paleontologie; 3) comorile arheologice;
4) descoperirile arheologice; 5) incunabulele'; 6) manuscrisele rare, cărtile, documentele
străvechi și publicațiile care prezintă un interes deosebit; 7) arhivele, inclusiv arhivele de
fonograme, de cinema și de fotografii etc

B. Sarcini de nivelul II – aplicare

– B1.Argumentați dacă este posibil concursul ideal dintre infracțiunile prevăzute la
art.243 și 248 CP RM;
Nu este posibil concursul ideal dintre infracțiunile prevăzute la art.243 și 248 CP RM
deoarece spălarea banilor nu formează concurs ideal cu nici o infraacțiune.
– B2.Demonstrați dacă este corect a se afirma că infracțiunile, prevăzute la art.241, 243
și 248 CP RM, pot avea victimă;
Victima infracţiunii se raportează la sistemul de referinţă al obiectului infracţiunii, nu la
sistemul de referinţă al subiectului infracţiuni. După această precizare, menționăm că
infracţiunile prevăzute la art. 241, 243 și 248 CP RM sunt săvârșite în dauna statului. Însă,
statul nu poate fi victimă a infracțiunilor analizate. Astfel doar în conjunctura dreptului penal
internațional un stat poate evolua ca victimă a infracțiunii (de exemplu, ca victimă a agre-siunii
din partea unui alt stat). În contrast, în conjunctura dreptului penal na țional, în calitate de
victimă poate să aparăo persoană juridică care reprezintă statul, nu statul însuși. Statul este cel
care apără ordinea de drept împotriva infracțiunilor. Această concluzie reiese din alin. (1) art. 2
CP RM
– B3.Argumentați dacă valorile mobiliare false pot sau nu să reprezinte obiectul
material
(imaterial) al infracțiunii prevăzute la alin.(1) art.248 CP RM;
Reieşind din prevederile de la pct.1) art.1 din Codul vamal, prin „mărfuri, obiecte sau alte
valori” trebuie de înţeles orice bunuri mobile (inclusiv: valori valutare (valută străinăşi monedă
naţională în numerar, in-strumente de platăşi valori mobiliare materializate exprimate în valută
străinăşi monedă naţională). Unele probleme în ipoteza infracţiunii de contrabandă apar în
raport cu recunoaşterea valutei naţionale sau străine precum și a valorilor mobiliare falsificate
în calitate de obiect material al infracţiunii de contrabandă. În acest sens, se susține că practica
judiciară a Republicii Moldova prin care s-a promovat opţiunea după care valuta falsificată și
valori mobiliari nu se consideră obiect material al contrabandei. Astfel dacă persoana, eludând
controlul vamal sau tăinuind de el, trece peste frontiera Republicii Moldova valori mobiliare cu

5
 scopul de a le pune în circulație , care, în realitate, este falsă acţiunile comise (cu condiţia ca
această persoană să fi fabricat valorile mobliare respective) trebuie calificate doar conform
art.236 CP, adică fabricarea sau punerea în circulaţie a semnelor băneşti false sau a titlurilor de
valoare false
– B4.Stabiliți deosebirile dintre infracțiunile prevăzute la art.199 și 243 CP RM;
Obiectul material al infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.243 CP RM îl constituie bunurile
aflate în circuitul civil. În caz contrar, ar fi imposibilă legalizarea lor.
În opoziţie, pentru bunurile care reprezintă obiectul material al infracţiunilor specificate la
art.199 CP RM nu este relevant dacă acestea se află sau nu în circuitul civil.
Infracțiunea prevăzută la art 243 CP presupune presenta scpului special care constă in
scopul intoducerii in circuitul legal a bunurilor care constituie venituri ilicite
Presupunând lipsa scopului introducerii in circuitul legal a bunurilor care constituie venituri
ilicite, dobândite sau comercializate, fără o promisiune prealabilă, a bunurilor, despre care
se știe că au fost dobândite pec ale criminal, atrage raspundere in baza art.199 CP
Subiect al infracţiunilor prevăzute la art.199 CP RM nu poate fi persoana care anterior a
obţinut nemij-locit pe cale criminală (infracţională) bunurile constituind obiectul material al
infracţiunii

– B5.Demonstrați dacă este corect a se afirma că substanțele psihotrope reprezentă

obiectul material al infracțiunii prevăzute la alin.(2) art.248 CP RM;
Obiectul maerial al infracțiunii se examineaza in functie de variant concreta sub care se
infatisează contraband, astfel este corect a se afirma că substanțele psihotrope reprezentă
obiectul material al infracțiunii prevăzute la alin.(2) art.248 CP . Deoarece in cazul
infracțiunii specificate la alin.(2) art.248 CP RM se aduc atingere in plan secundar,
relatiilor sociale cu privire la circulatia legală a substantelor psihotrope.
– B6.Explicați argumentat: în care situații devine necesară reînregistrarea în sensul
lit.a) alin.(1) art.125 CP RM?
– B7.Argumentați dacă articolele pirotehnice pot reprezenta sau nu obiectul material al
infracțiunii prevăzute la alin.(2) art.248 CP RM;
Articolele pirotehnice pot reprezenta obiectul material al infracțiunii prevăzute la alin.(2)
art.248 CP RM, deoarece obiectu material al infr. prevazut la alin2 il repezinta in mod
alternative substantele explosive prin care intelegem combinatiile chimice sau amestecurile
de substante, capabile sa declanseze o reactive chimica rapida, insotita de degajare unei
mari cantitati de energie termica si de degajare de gaze.
– B8.Demonstrați dacă este corect a se afirma că mijloacele de săvârșire a
infracțiunilor, prevăzute la art.248 CP RM, pot fi imateriale;

6
B. Sarcini de nivelul III – integrare
C1.Conform Legii nr. 179/2018, era modificat conținutul faptei prejudiciabile a infracțiunei prevăzute la
art.241. Înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 179/2018, fapta prejudiciabilă din cadrul infracţiunilor,
prevăzute la art. 241 CP RM, cunoștea următoarele modalități normative: a) desfăşurarea activităţii de
întreprinzător fără înregistrarea (reînregistrarea) la organele autorizate; b) desfăşurarea unor genuri de
activitate interzise de legislaţie; c) desfăşurarea activităţii de întreprinzător prin intermediul filialelor,
reprezentanţelor, sucursalelor, secţiilor, magazinelor, depozitelor, unităţilor comerciale şi altor unităţi
neînregistrate în modul stabilit de legislaţie; d) desfăşurarea activităţii de întreprinzătorfără utilizarea
mărcilor comerciale şi de fabrică şi fără indicarea în documente a codurilor fiscale, în cazulcând folosirea
sau indicarea lor este prevăzută de legislaţie, ori desfăşurarea acestei activităţi cu utilizarea unor coduri
fiscale străine sau plastografiate.După intrarea în vigoare a Legii nr. 179/2018, modalitățile normative de
la literele c) și d), sus-menționate, nu se mai regăsesc în infracțiunile prevăzute la art. 241 CP RM
condiții, este rațional ca art. 125 să fie abrogat. Articolul 241 conținea componență de infracțiune
”Practicarea ilegală a activității de întreprinzător” , care era foarte vagă și se presupune că trebuie aplicată
în coroborare și în înțelesul oferit de articolul 125. Pentru a asigura coerența reglementărilor, claritatea și
previzibilitatea lor, se propunea abrogarea art. 125 și transferarea descifrării lui la articolul 241, care
instituie răspundeea penală pentru această faptă. În plus, prezența noțiunii de la art. 125 ar fi justificată,
dacă aceasta ar fi utilizată și cu referire la alte componențe de infracțiuni, însă, aceasta este valabilă doar
pentru art. 241. Modificarea dată a avut urmare lărgirea cadrului normativ care are drept scop sporirea
modalităților normative a infracțiunei prevăzute la art.241. Respectiv modalitatea normativă de la litera
a), sus-menționată, completarea, care a fost operată prin Legea nr. 179/2018, este de esență. Astfel,
înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, modalitatea în cauză presupunea desfăşurarea activităţii de
întreprinzător fără înregistrarea (reînregistrarea) la organele autorizate. În condițiile legii penale în
vigoare, respectiva modalitate normativă (specificată la lit. a) alin. (1) art. 241 CP RM) presupune
desfășurarea activității de întreprinzător fără înregistrare (reînregistrare), licență și/sau fără autorizare
obligatorii, conform legii, pentru desfășurarea activității în cauză. După cum se poate remarca, elementul
de noutate îl constituie desfășurarea activității de întreprinzător fără licență și/sau fără autorizare
obligatorii, conform legii, pentru desfășurarea activității în cauză. Observăm perfectarea normativă în
cazul dat în ceea ce ține incriminarea activității desfășurate fără licență, astfel, anterior fapta dată nu era
incriminată încât nu se conținea în componența articolului 125. În legătură cu aceasta, în pct. 5 al
Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 771 din 25.07.2018 privind aprobarea Avizului la proiectul
de lege pentru modificarea unor acte legislative, se arată: „La art. 241 alin. (1), lit. a) se va racorda la
prevederile art. 10 pct. 2 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, care statuează
că caracterul autorizat al activității de întreprinzător desfășurate de întreprindere se atestă prin deținerea
actului permisiv corespunzător. În același timp, în conformitate cu prevederile art. 41alin. (1) din Legea
nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, sunt enumerate
categoriile actelor permisive. Prin urmare, activitatea de întreprinzător este una ilegală în cazul practicării
acesteia în lipsa unui act permisiv (licență, autorizație, permis, certificat, aviz, aprobare, brevet, atestat de
calificare).
C2. Consider oportun stabilirea unei limite valorice inferioare pentru obiectul material sau imaterial al
infracțiunii prevăzute la art.243 CP RM. În primul rând, consider benefic că unele legislaţii au inclus
aspectul cantitativ în raport cu valorile obţinute pe căi criminale. Aceasta ar permite de a eficientiza
combaterea spălării banilor şi, totodată, ar înlătura obligativitatea organelor de drept de a se preocupa de
unele fapte al căror pericol social nu este de esenţă, cu atât mai mult că în unele cazuri, când legislaţia
penală naţională o prevede, faptele care deşi de facto întrunesc toate elementele şi semnele unei
infracţiuni spălarea banilor, în realitate pot să nu fie pedepsite, din considerentul că nu prezintă un pericol
social sporit. Nivelul minim pentru obiectul material al spălării banilor se va stabili în dependenţă atât de
situaţia economică, cât şi de cea criminală în statul respectiv. O practică similară o regăsim în Argentina,
nivelul de la care veniturile pot constitui obiect al spălă-rii banilor este de 50.000 peso; până la acest nivel
fapta nu este califi-cată drept infracţiune. Însă, dacă valoarea patrimoniului este mai mică, atunci autorul
infracţiunii se pedepseşte pentru favorizare, cu condiţia să nu fi participat la comiterea faptei primare

7
8