TESTUL 11

„Încât după treieriş când foştii liberali ai comunei se adunară iarăşi în pridvorul
casei lui Moromete, Matei Dimir se miră zgomotos:
- Ce e, mă, cu Nae?" (Marin Preda)

1. În frază se află:
a. o propoziţie principală
b. două propoziţii principale

2. Substantivul „liberali” este:

a. nearticulat
b. articulat hotărât

3. „lui” este:
a. pronume personal în genitiv
b. articol hotărât

4. „ce” este:
a. pronume relativ
b. pronume interogativ

5. „ce” este:
a. nume predicativ
b. subiect

6. În text se află:
a. două cuvinte compuse
b. trei cuvinte compuse

7. „pridvor” este sinonim în context cu:

a. foişor
b. cerdac

8. Prepoziţia „după” este antonimul prepoziţiei:

a. „în faţa”
b. „pe”

9. În text, „(se) miră” este accentuat pe:

a. prima silabă
b. a doua silabă

10. În text se găsesc:

a. trei complemente circumstanţiale de timp
b. două complemente circumstanţiale de timp
TESTUL 12

„Să căutaţi în toată România, de la munte la baltă, şi la turci să căutaţi şi altul ca el nu mai găsiţi."
(Marin Preda)
1. Fraza este alcătuită din:
a. trei propoziţii principale
b. două propoziţii principale şi o subordonată
c. două propoziţii subordonate şi o propoziţie principală

2. Primul „şi” este:

a. conjuncţie coordonatoare
b. adverb de întărire
c. conjuncţie subordonatoare

3. „ca el” este:

a. complement circumstanţial de mod
b. atribut pronominal
c. atribut adjectival

4. Al doilea „şi”:
a. coordonează două propoziţii de acelaşi fel
b. are valoare de conjuncţie narativă adversativă
c. nu este conjuncţie

5. Sinonim în text pentru „baltă” este:

a. mocirlă
b. mlastină
c. ghiol

6. „ca” este:
a. prepoziţie
b. adverb de comparaţie
c. adverb relativ

7. Cuvântul „mai”, în afara valorii din text, mai poate avea valoarea morfologică de:
a. substantiv
b. adjectiv
c. prepoziţie

8. În text se află:
a. un neologism
b. două neologisme
c. nici un neologism

9. În text se găsesc:
a. trei complemente circumstanţiale de loc
b. patru complemente circumstanţiale de loc
c. două complemente circumstanţiale de loc

10. În text se află:

a. trei cuvinte din fondul principal lexical
b. patru cuvinte din fondul principal lexical
c. mai multe cuvinte din fondul principal lexical
TESTUL 13

„După felul cum vorbise, Moromete părea să aibă ceva nou de spus despre Pisica,
deşi ceilalţi ştiau tot ce se putea şti despre el." (Marin Preda)

1. Schema propoziţiei subliniate este:

a. să aibă

ceva

nou de spus despre Pisică

b. să aibă

de spus

ceva

nou despre Pisică

c. să aibă

de spus

ceva despre Pisică

nou

2. P1 este:
a. „După felul cum vorbise”
b. „După felul ... părea”
c. „După felul ... Moromete părea”

3. „ce” îndeplineşte funcţia sintactică de:

a. subiect
b. complement direct
c. nume predicativ

4. În frază se află:
a. o propoziţie atributivă
b. două propoziţii atributive
c. nici o propoziţie atributivă

5. „ceilalţi” este:
a. pronume nehotărât
b. pronume demonstrativ de depărtare
c. pronume demonstrativ de apropiere
6. Din familia lexicală a verbului „a şti” nu face parte cuvântul:
a. ştiinţă
b. stiinţific
c. ştiutor

7. „despre” se desparte în silabe:

a. des-pre
b. de-spre
c. este monosilabic

8. Forma corectă a pronumelui demonstrativ de apropiere pentru genul masculin numărul

plural este:
a. cestălalţi
b. ceştilalţi
c. ceaştilalţi

9. „(de) spus” este:

a. adjectiv
b. participiu verbal
c. verb la supin

10. Forma „(să) aibă” este:

a. în variaţie liberă cu „aibe”
b. în variaţie liberă cu „aive”
c. singura formă corectă
TESTUL 14

,,Nu sunt vrednic să vă mulţămesc de binele ce mi-aţi făcut, căci nu vedeam lumea înaintea
ochilor de flămând ce eram." (Ion Creangă)

1. Fraza este formată din:

a. 1 PP, 1 PCI, 1 PAT; 2 PCZ
b. 1 PP, 2 PCI, 1 PCZ, 1 PCM
c. 1 PP, 1 PCI, 1 PAT, 1 PCZ, 1 PCM

2. Sinonim în context pentru „vrednic” este:

a. harnic
b. demn
c. destoinic

3. Sinonim neologic pentru „vrednic” este:

a. capabil
b. îndemanatic
c. harnic

4. Forma „mulţămesc” este:

a. regionalism fonetic
b. arhaism fonetic
c. arhaism morfologic

5. Al doilea „ce” este:

a. subiect
b. complement circumstanţial de mod
c. nume predicativ

6. „binele” este obţinut prin:

a. derivare
b. compunere
c. conversie

7. „căci” este:
a. cuvânt compus „că + ce”
b. compus „se zice + că”
c. cuvânt simplu

8. mi- este:
a. complement indirect
b. atribut pronominal
c. fără funcţie sintactică (dativ etic)

9. „înaintea” este:
a. substantiv
b. adverb
c. prepoziţie

10. „înaintea” se desparte în silabe:

a. în-a-in-tea
b. î-na-in-te-a
c. î-na-in-tea
TESTUL 15

„Dacă nu-mi fac seama singur e că m-aş răsuci de dezgust în sicriu dacă aş bănui că lumea crede
că m-am sinucis din pricina acelei femei." (Camil Petrescu)

1. Fraza este alcătuită din:

a. 1 PP, 2 PCŢ, 1 PPR, 2 PCD
b. 1 PP, 1 PSB, 1 PPR, 1 PCŢ, 2 PCD
c. 1 PSB, 1 PP, 1 PCZ, 1 PCŢ, 2 PCD

2. În text se află:
a. două locuţiuni
b. o locuţiune
c. nici o locuţiune

3. Cuvântul „sinucide” este sinonim cu:

a. „a veni de hac „
b. „a-şi face felul”
c. „a-şi pune unghia în gât”

4. Cuvântul „sinucide” se desparte în silabe:

a. si-nu-ci-de
b. sin-u-ci-de
c. sin-uci-de

5. „Copârşeu” (sinonimul cuvântului „sicriu”) este:

a. arhaism
b. regionalism
c. neologism

6. Forma corectă a sinonimului cuvântului „sicriu” este:

a. cosciug
b. coşciug
c. cosciuc

7. Sinonim frazeologic pentru „a bănui” este:

a. „a avea o bănuială”
b. „a-i da prin minte”
c. „a-şi da cu presupusul”

8. În text se află:
a. două complemente circumstanţiale de cauză
b. un complement circumstanţial de cauză
c. nici unul

9. Verbul „răsuci” este:

a. derivat cu prefixul ră-
b. derivat cu prefixul răs-
c. nu este derivat

10. Substantivul „femei” este în cazul:

a. genitiv
b. dativ
c. acuzativ
TESTUL 16

A. „Tare-i rău când te simţeşti aşa, singur ... străin ... şi n-are cine-ţi spune o vorbă de
alinare." (Mihail Sadoveanu)

1. Fraza conţine:
a. patru propoziţii
b. trei propoziţii

2. „rău” este la gradul:

a. pozitiv
b. superlativ absolut

3. P2 este propoziţie subordonată:

a. subiectivă
b. circumstanţială de timp

4. Subiectul predicatului „n-are” este:

a. cine spune
b. cine

5. „de alinare” este:

a. atribut substantival prepoziţional
b. complement circumstanţial de scop

B. „Împăratului i-a fost de-a mirarea văzând că nişte golani au asenenea îndrăzneală, de
vin cu neruşinare să-i ceară fata, fie din partea oricui ar fi." (Ion Creanga)

1. „văzând” are funcţia sintactică de:

a. subiect
b. complement circumstanţial de cauză

2. „din partea oricui” îndeplineşte funcţia sintactică de:

a. nume predicativ
b. complement de relaţie

3. „asemenea” este:
a. adverb de mod
b. adjectiv invariabil

4. Secvenţa „fie” este:

a. verb copulativ
b. conjuncţie coordonatoare

5. În frază se află şi:

a. o propoziţie subordonată consecutivă
b. o propoziţie subordonată cauzală
TESTUL 17

A. „Era porecla lui Moromete şi se pare că fetiţa era foarte supărată de îndrăznise să vorbească
aşa." (Marin Preda)

1. Propoziţia „de îndrăznise” este subordonată:

a. condiţională
b. consecutivă

2. Numele propriu din text este:

a. articulat hotărât
b. nearticulat

3. „fetiţa” este derivat cu sufix:

a. moţional
b. diminutival

4. Propoziţia introdusă de conjuncţia „că” este subordonată:

a. predicativă
b. subiectivă

5. Forma verbală „era” şi substantivul „era” sunt cuvinte:

a. omofone
b. omografe

B. „Şi cum îi intra, stăi puţin şi te uită la fete; şi care-i vedea-o că se apără cu năframa, să ştii că
aceea este fata împăratului." (Ion Creanga)

1. „care” este pronume relativ în cazul:

a. nominativ
b. acuzativ

2. În frază se află:
a. 3 PP, 1 PCT, 1 PPS, 1 PCD, 1 PSB
b. 3 PP, 1 PCT, 2 PCD, 1 PAT
c. 3 PP, 1 PCT, 1 PPS, 1 PCD, 1 PPR

3. „îi” este:
a. pronume personal
b. verb auxiliar

4. „aceea” are funcţia sintactică de:

a. subiect
b. subiect reluat

5. „cu năframa” este:

a. complement indirect
b. complement instrumental
TESTUL 18

A. „ - Mira, ceasul acesta ar trebui să-ţi fie scump cum altul nu ţi-a fost, fiindcă ... mă vezi
şi te văd." (Lucian Blaga)

1. Propoziţia principală este:

a. simplă
b. dezvoltată

2. Cuvintele în cazul nominativ sunt:

a. ceasul, acesta, scump, cum, altul
b. ceasul, acesta, scump, altul

3. Sinonim în text pentru ceas este:

a. oră
b. ceasornic

4. Antonim în text pentru scump este:

a. ieftin
b. urât

5. Punctele de suspensie (...) marchează, în textul de mai sus:

a. o pauză mai mare în vorbire
b. scoaterea unui fragment din text

B. „Tata 1/, care are un umor al lui 2/, cât e el de blând 3/, a stat 1/ şi s-a gândit 4/."
(Marin Preda)

1. Delimitarea propoziţiilor este:

a. corectă
b. parţial corectă

2. P3 este:
a. circumstanţială de mod
b. circumstanţială concesivă

3. Predicatul în P3 este:
a. e...de blând
b. e...blând

4. „cât” este:
a. pronume relativ
b. în componenţa locuţiunii adverbiale „cât de”

5. „al lui” este:

a. atribut pronominal
b. atribut adjectival
TESTUL 19

A. „Nu s-ar putea spune că ce cugetă el să îndrăznească e chiar o nebunie."

(Mihail Sadoveanu)

1. Fraza conţine:
a. o subiectivă
b. două subiective

2. „ce” are funcţie sintactică:

a. în propoziţia pe care o introduce
b. în propoziţia următoare

3. Verbul „a cugeta” este:

a. tranzitiv
b. intranzitiv

4. „chiar” este cuvânt:

a. monosilabic
b. bisilabic

5. „nebunie”:
a. este cuvânt derivat cu sufixul -ie
b. nu este derivat cu sufixul -ie

B. „Iară dacă s-ar întâmpla să mă înşel şi să mai vină pe aici, să-i spui ca să mă caute la
Ineu." (Ioan Slavici)

1. Fraza conţine:
a. trei propoziţii completive directe
b. o propoziţie completivă directă

2. Propoziţia „iară...să-i spui” este:

a. secundară
b. principală

3. În frază se află:
a. nici un neologism
b. un neologism

4. În text se află:
a. două complemente circumstanţiale de loc
b. un complement circumstanţial de loc

5. „iară” este:
a. conjuncţie coordonatoare
b. adverb de timp
TESTUL 20

,,- Domnule, se tângui doamna Teosva, asinul va trebui să-şi caute adăpost singur, ceea ce vad că face, ca
un animal înţelept ce este; căci slujitorii şi robii noştri se îndeletnicesc mai mult cu somn şi cu mâncare."
(Mihail Sadoveanu)
1. În frază sunt:
a. 2 PP, 1 PSB, 2 PAT, 1 PCD, 1 PCZ
b. 1 PP, 1 PINC, 1 PSB, 1 PAT, 1 PCD, 1 PCM, 1 PCZ
c. 1 PP, 1 PINC, 2 PCD, 1 PCZ, 2 PAT

2. „ceea ce” este:

a. subiect
b. complement direct al verbului „văd”
c. complement direct al verbului „face”

3. Propoziţia principală este:

a. simplă
b. dezvoltată
c. negativă

4. „ce” este:
a. subiect
b. nume predicativ
c. complement direct

5. „noştri” este în cazul:

a. genitiv
b. dativ
c. nominativ

6. „Teosva” îndeplineşte funcţia sintactică de:

a. subiect
b. apoziţie
c. nu are funcţie sintactică

7. „ca” este:
a. conjuncţie
b. prepoziţie
c. adverb

8. Prima virgulă din text:

a. coordonează două propoziţii
b. desparte o propoziţie incidentă de regenta ei
c. izolează un substantiv în cazul vocativ şi, împreună cu cea de-a doua, izolează propoziţia incidentă

9. Din seria sinonimică „a se tângui - a se lamenta - a se văicări” este neologic:

a. a se tângui
b. a se lamenta
c. a se văicări

10. „asin” este sinonim cu:

a. măgar
b. catâr
c. cal de un an
TESTUL 21

„Tu ai gonit-o, răspunse Niculaie, fiindcă una e să spui nişte vorbe care poate să nu-ţi placă şi alta
e să te prefaci bolnav zile întregi, ca să poţi, pe urmă, să pui mâna pe par şi să te iai după ea s-o goneşti."
(Marin Preda)
1. Cuvântul „poate” este:
a. adverb de mod
b. verb personal
c. verb impersonal

2. Verbul „a fi” îndeplineşte funcţia sintactică de:

a. predicat nominal incomplet
b. predicat verbal
c. predicat nominal

3. Pronumele relativ „care” este:

a. subiectul lui „poate”
b. subiectul predicatului „să nu placă”
c. complementul direct al verbului „să nu placă”

4. „bolnav” are funcţia sintactică de:

a. complement circumstanţial de mod
b. complement direct
c. nume predicativ

5. Locuţiunea „a pune mâna” este sinonimă, în text, cu:

a. a captura
b. a apuca
c. a fura

6. Forma „iai” este:

a. arhaică
b. regională
c. populară

7. Cuvântul „a goni” este sinonim, în text, cu:

a. a alerga
b. a alunga
c. a fugări

8. Semne de ortografie în text sunt:

a. virgula
b. cratima
c. ghilimelele

9. Despărţirea corectă în silabe este:

a. fiind-că
b. fi-ind-că
c. fiin-dcă

10. Este articol nehotărât cuvântul:

a. una
b. o
c. nişte
TESTUL 22

„Cuierul acesta ar fi fost să fie pus chiar pe tăblia uşii, cum vine omul să-şi agaţe
haina în el, şi la plecare să şi-o ia liniştit şi de la vedere." (Dinu Săraru)

1. Numerotând propoziţiile în ordinea predicatelor, P1 este:

a. „cuierul acesta ar fi fost”
b. „ar fi fost”

2. Ultima propoziţie este:

a. principală
b. circumstanţială de scop

3. „-şi” este:
a. complement indirect
b. atribut pronominal

4. „cum” este:
a. conjuncţie
b. adverb relativ

5. Predicatul din P2 este:

a. verbal
b. nominal

6. Conjuncţia „şi” are, în text, valoare:

a. copulativă
b. adversativă

7. Sinonim neologic pentru „liniştit” este:

a. calm
b. stăpânit

8. Cuvântul „chiar” conţine:

a. cinci litere; patru sunete
b. cinci litere; trei sunete

9. Din familia lexicală a cuvântului „om” face parte:

a. omenie
b. umanitate

10. În text se află:

a. un neologism
b. nici un neologism
TESTUL 23

„Omul mă priveşte pieziş, fără prietenie.

-Dacă-i acela, zice el cu îndoială, apoi îl ştim noi; am aflat noi de urmările lui. Nu
ştiu ce zici dumneata c-a fost, dar neamului nostru se chiamă că i-a făcut mare ruşine: şi-a
lepădat potcapul, ş-a făcut şi alte ticăloşii." (Mihail Sadoveanu)

1. Cuvântul „pieziş”:
a. este derivat
b. nu este derivat

2. Forma de plural a pronumelui personal „noi” are valoare de:

a. pluralul autorităţii
b. pluralul modestiei

3. „ce” este:
a. complement direct
b. nume predicativ

4. În ultima frază se află:

a. 2 PP, 4 PCD, 1 PSB
b. 2 PP, 2 PCD, 1 PPR, 2 PAPOZ

5. Construcţia „neamului nostru” se află într-o:

a. propoziţie principală
b. propoziţie secundară

6. „nostru” este în cazul:

a. dativ
b. genitiv

7. Ultimul „şi” din text are valoarea morfoiogică de:

a. conjuncţie coordonatoare
b. adverb

8. Cuvântul „şi-„ (a lepădat) are funcţia sintactică de:

a. complement indirect
b. atribut pronominal

9. „potcap” înseamnă:
a. „acoperământ al capului, de formă cilindrică, fără boruri, purtat de preoţii ortodocşi"
b. „haină lungă şi neagră purtată de preoţii ortodocşi"

10. La indicativ prezent pers. l, nr. sg., verbul „a lepăda” are forma:
a. lepăd
b. leapăd
TESTUL 24

„Hai, murgule, ia-mă pe greabănul tău,

Aşterne-te zării şi vântului rău,
Cum nu mi-e de stare şi nu mi-e de ducă
Ia-mi inima frântă şi fă-te nălucă.
Aş vrea tot ce-i munte şi boabă de mei
Să-ncapă de-a-ntregul în tainiţa ei,
Iar dacă nu-ncape, cu genele moină
Iau holda-ntr-o pâine şi ţara-ntr-o doină." (Nichifor Crainic)

1. „tău” este în cazul:

a. genitiv
b. acuzativ

2. „zării” este:
a. complement circumstanţial de loc
b. complement indirect

3. Propoziţiile din versul al treilea sunt:

a. circumstanţiale de timp
b. circumstanţiale de cauză

4. „de stare” este:

a. subiect
b. nume predicativ

5. „nălucă” îndeplineşte funcţia de:

a. complement circumstanţial de mod
b. nume predicativ

6. Sinonim neologic pentru „nălucă” este:

a. fantomă
b. stafie

7. „ce” este:
a. subiect
b. nume predicativ

8. „tot” este:
a. pronume nehotărât
b. adverb de mod

9. Forma de singular a substantivului „genele” este:

a. genă
b. geană

10. „de-a-ntregul” este locuţiune:

a. adverbială
b. prepoziţională
TESTUL 25

„Victoria nu putea şti ce poate fi o confruntare, dar primi, zâmbind, hotărârea autorităţii, cugetând în sine
că nu-i rău să fie amestecat şi boieraşul acela cu căciula ţuguiată în zvonurile, presupusurile şi intrigile otrăvite care
creşteau ca un bulz de omăt în cealaltă vale, în sat la Suha.” (Mihail Sadoveanu)

1. Înfrază se află:
a. 2PP, 2PCD, 1PSB, 1PAT
b. 2PP, 1PCD, 1PCI, 1PSB, 1PAT
c. 2PP, 2PCD, 1PCI, 1PAT

2. „ce” îndeplineşte funcţia de:

a. subiect
b. complement direct
c. nume predicativ

3. Dintre cele trei cuvinte nu este neologism:

a. intrigă
b. presupusuri
c. confruntare

4. „cu căciula” este:

a. atribut substantival prepoziţional
b. complement indirect
c. EPS

5. „bulz” înseamnă:
a. troian
b. cocoloş
c. val

6. „cealaltă” este:
a. atribut adjectival
b. complement circumstanţial de loc
c. atribut pronominal

7. „la Suha” are funcţia sintactică de:

a. complement circumstanţial de loc
b. atribut substantival prepoziţional
c. complement indirect

8. „şi” are în text valorile morfologice:

a. adverb, conjuncţie
b. conjuncţie, pronume reflexiv
c. adverb, pronume

9. „în sine” este:

a. pronume reflexiv
b. pronume de întărire
c. locuţiune adverbială

10. „boieraş” este:

a. neologism
b. regionalism
c. arhaism