5

6
 Asociația Yellow Shirts
str. Iza, nr. 3/3, Baia Mare
0774 602 557
yellow_shirts_ro@hotmail.com
www.facebook.com/YellowShirtsRomania

Dezvoltare sustenabilă
2017

Broșură realizată în cadrul proiectului YOUth Marketing

policy makers for sUSTainable development

7
8
 Dezvoltarea sustenabilă este calea spre
viitor dorită pentru toți. Ne oferă un
cadru de lucru prin care să generăm
creștere economică, să atingem justiția
socială, să exersăm administrarea ecologică
și să cântărim guvernanța.

Ban Ki-moon

9
Cuprins

YOUth Marketing policy makers for sUSTainable

development – proiectul .............................................. 9

Ce este dezvoltarea sustenabilă – introducere în

concept ............................................................................. 12
Pilonul economic ............................................... 15
Pilonul social ....................................................... 17
Pilonul ecologic .................................................. 20
Buna guvernanță .............................................. 24

Eseuri ................................................................................ 30
Dezvoltarea sustenabilă, Oniț Diana ......... 30
Dezvoltarea sustenabilă, Ionuț Costin ...... 35
Dezvoltare durabilă, Mariș Cătălin ........... 39
Dezvoltarea sustenabilă, Herman Denisa
.................................................................................. 43
Dezvoltarea sustenabilă - Refuse. Reduce.
Reuse. Recycle. Rot, Trifoi Ioana ................ 48

10
Dezvoltarea sustenabilă. ,,More than
enough” – Defrișarea, Iulia Thira .............. 53
Dezvoltarea sustenabilă, Mariș Oana ........ 57
Refuse, Reduce, Reuse, Recycle, Rot! (and
only in this order), Oana Laura Gabriela
.................................................................................. 62
Refuse. Reduce. Reuse. Recycle. Rot, Pop
Maria Alexandra .......................................... 66

11
 YOUth Marketing policy makers for
sUSTainable development
~ proiectul ~

Principalul scop al proiectului este de a

crește gradul de creativitate al tinerilor și de a
contribui la dezvoltarea capacităților
organizațiilor societății civile în domeniul
tineretului. Scopul se dorește a fi atins prin
acumularea de cunoștințe de managementul
marketingului cu privire la cei 3 piloni ai
dezvoltării sustenabile: beneficii economice, sociale
și de mediu.
Experiențele anterioare din activități
individuale și comune desfășurate din membrii
consorțiului, preponderent bazate pe rezultatele
obținute din proiectele programului „Tineret în
Acțiune” (Youth Marketing Leaders for
Sustainable Development, Youth Marketing Policy

12
Makers, Youth Marketing Leaders and Youth
Long Term Policy), ne-au încurajat să dezvoltăm
ideea acestui proiect. Participanți din 11 țări
precum Bulgaria, Croația, Cehia, Ghana,
Kyrgyzstan, Rep. Macedonia, Nepal, Polonia,
România, Slovacia și Slovenia se vor aduna
pentru a învăța bune practici și instrumente
promoționale pentru a crea politici și pentru a
implementa campanii test de marketing pentru
dezvoltare sustenabilă, prin social media.
Proiectul se concentrează pe crearea de
sinergii între următoarele obiective:
1. Creșterea capacității organizaționale și
stabilirea de cooperare transcontinentală pe
termen lung între lucrători de tineret din
Africa, Asia și Europa.
2. Acumularea de cunoștințe despre dezvoltarea
sustenabilă (starea de bine prin mediu,
economică și socială pentru astăzi și mâine).
3. Creșterea spiritului de inițiativă pentru
dezvoltarea sustenabilă prin marketing creativ
si comunicare.

13
 Partenerii proiectului consideră că tinerii,
ca membrii ai societății civile, creând politici și
campanii de marketing eficiente pot fi pioni cheie
în implementarea dezvoltării sustenabile
economice și democratice.
Reducerea sărăciei, justiția socială și
sustenabilitatea de mediu sunt un imperativ
moral și politic pentru era noastră. Acesta poate
fi îndeplinit doar printr-o schimbare radicală.
Nucleul acestei schimbări din agenda globală
inovativă este oferirea unui respect deosebit
pentru varietatea culturală, diversitatea regională
și angajamentul democratic.
Asemenea schimbare este posibilă!

Acest proiect a fost finanțat de către Uniunea Europeană

prin programul Erasmus+. Această publicație reflectă doar
viziunea autorului și finanțatorul nu poate fi răspunzător
pentru folosirea oricărei informații conținute în acest
material.

14
 Ce este dezvoltarea sustenabilă?
~ introducere în concept ~

Conform definiției prezentă în raportul

“Viitorul nostru” al Comisiei Internaționale de
Mediu și Dezvoltare (Comisia Bruntland), din
1987, dezvoltarea sustenabilă este caracterizată
ca fiind „dezvoltarea care satisface nevoile
actuale, fără a compromite abilitatea viitoarelor
generații de a-și satisface la rândul lor
necesitățile”.
Cu toate acestea, este pertinent să adresăm
câteva întrebări suplimentare: Care sunt
necesitățile prezentului? Sunt aceste necesități în
conflict una cu alta? Cum decidem ale cui
necesități să satisfacem? Ale cui necesități le
îndeplinim prima dată? Când trebuie să facem un
compromis?
Pe de altă parte, putem defini dezvoltarea
sustenabilă pornind de la aceste două cuvinte
cheie. Definiția din dicționar pentru dezvoltare

15
arată acest fenomen ca fiind o formă
revoluționară a mișcării, de trecere de la o stare
calitativă veche la alta nouă prin salturi, prin
întreruperea continuității procesului evolutiv, prin
transformarea cantității în calitate.
Sustenabilitatea este calitatea a unei
activități antropice de a se desfășura fără a
epuiza resursele disponibile și fără a distruge
mediul, deci fără a compromite posibilitățile de
satisfacere a nevoilor generațiilor următoare.
Privind din perspectiva morfologică,
sustenabilitate este format din verbul a susține și
substantivul abilitate, deci abilitatea de a susține,
de a servi ca suport, de a sprijini ceva.
Conferința mondială asupra mediului de la
Rio de Janeiro din 1992 a acordat o atenție
deosebită acestui concept, care implică stabilirea
unui echilibru între creșterea economică și
protecția mediului și găsirea de resurse
alternative. Când se referă la dezvoltarea
economică de ansamblu a unei țări sau regiuni,

16
este de obicei preferat termenul
sinonim dezvoltare durabilă.
În prezent, experții în dezvoltare sustenabilă
sunt de acord că satisfacerea necesitățiilor
viitorului depinde de cum reușim astăzi să punem
în balanță obiectivele sociale, economice și de
mediu – sau nevoile.
Atunci când un mediu natural viabil
(pilonul ecologic) se întreprinde cu cultivarea
comunității (pilonul social), mediu creat este
suportabil. Când cultivarea comunității (pilonul
social) se întrepătrunde cu suficiența economică
(pilonul economic), mediul de afaceri devine unul
echitabil. Nu în ultimul rând, când un mediul
natural viabil (pilonul ecologic) este asistat de o
suficiență economică (pilonul economic), mediul
este viabil. Punctul care reunește toate aceste trei
condiții simultan conduc la o dezvoltare
suportabilă, viabilă și echitabilă, deci sustenabilă.
Să vedem deci, mai în detaliu, cei trei piloni
– economic, social, ecologic - pe care se sprijină
conceptul dezvoltării sustenabile.

17
 Pilonul economic produce nevoia unui nou
model de creștere economică. Dacă până în anii
’70 ai secolului trecut centrele principale marine
erau pe coasta de est și de vest a Statelor Unite
ale Americii, nordul Europei, nordul Japoniei,
sudul Coreei și sud-vestul Australiei, în anul
2010 densitatea punctelor crește simțitor:

În vestul Statelor Unite ale Americii

centrele s-au triplat, iar coasta de est abunda la
fiece pas, America Centrală și de Sud prind și ele
avânt, în nordul Europei apar până la de zece ori
mai multe centre, dar și vestul său și pe coasta
mediteraneană se înființează porturi importante,
Africa prinde și ea contur prin câteva centre în

18
țările mai dezvoltate ecnomic, Asia Centrală
prinde de asemenea avânt, Japonia este acoperită
aproape în totalitate de astfel de centre, dar și
China apare pe hartă cu centre importante, iar
in Australia coasta de Vest își triplează numărul,
coasta de sud-est înflorește li apar chiar două
centre în Noua Zeelandă. Avântul economic în 40
de ani este unul exploziv, în mare parte datorat
tehnologiei tot mai performante și avansate ce
permite extinderea piețelor de producție și
desfacere.

Să vedem însă mai departe cu ce preț.

19
 Pilonul social pune accent pe incluziunea
socială prin servicii medicale, acces la educație,
mobilitate socială și eradicarea sărăciei extreme.
Coeficientul lui Gini este o măsură a
dispersiei statistice folosită pentru a reprezenta
distribuția veniturilor populației unei națiuni, dar
mai ales pentru a reprezenta disproporția în
distribuirea veniturilor sau averilor, fiind un
indice al inegalității. Deși nu există date pentru
toate statele, acesta a fost calculat în proporție
de 90% pentru țările de pe întreg mapamondul.

Urmărind imaginea de mai sus, putem

observa o tendință de egalitate în Nordul Global,

20
pe când Sudul Global pare să fie adâncit în
sărăcie (cu mici excepții). În țările cu coeficient
Gini ridicat, problema socială este strict legată de
cea economică, și anume de divizrea inegală a
averilor între cetățeni. Aici, discrepanța între
clasele sociale este puternic vizibilă, clasa de
mijloc fiind foarte puțin prezentă. Tot în aceste
zone, numărul celor cu acces la la educație, în
general, și la cea superioară, în particular este
relativ scăzut și astfel și migrația între clasele
sociale este puțin probabilă. În schimb, în țările
dezvoltate economic și coeficientul Gini este
scăzut. Dezvoltarea socială este bine accentuată și
evidențiată prin prezența redusă a clasei sociale
sărace, iar diferența între clasa de mijloc și cei
bogați este relativ scăzută. Acest aspect se poate
corela și cu prezența sporită în instituțiile de
învățământ general, dar și superior.
Un alt instrument de măsură a stării
sociale, bazat pe coeficientul Gini, este Marea
Curbă Gatsby. Curba oferă informații cu privire la
relaționarea între inegalitate și imobilitatea

21
socială intergenerațională, respectivă
probabilitatea ca cineva să moștenească poziția
părinților/rudelor la nivel de venit.

Cele mai mici niveluri de inegalitate pot fi

observate în țările scandinavice (Europa de Nord),
pe când cele mai ridicate fiind Peru și Brazilia, ce
au atât un nivel ridicat de inegalitate (coeficientul
Gini), cât și cele mai mici niveluri de mobilitate.
Din Marea Curbă Gatbsy putem observa că cu cât

22
coeficientul Gini este mai ridicat, cu atât și
inegalitatea socială crește.
Pilonul ecologic este poate cel mai
important din cei trei și conține subsistemul
social, care atunci când se întâlnește cu
subsistemul economic, formează contractul social
de a îmbunătăți starea de bunăstare generală a
populației. De ce cel mai important? Pentru că
nici economia și astfel, nici societatea nu se poate
dezvolta fără resurse prime. Cu toate acestea, ar
trebui sp ținem cont de faptul că obținerea
creșterii economice și a bunăstării sociale ar
trebui să se facă în limitele planetei, iar acestea
putem afirma cu tărie că nu sunt infinite.
În momentul de față avem 4 depășite sau
în curs de agravare din cele 11 și anume
schimbările climatice, dispariția speciilor,
modificarea folosirii terenurilor și poluarea
cauzată de îngrășăminte.
Cele 11 zone sunt epuizarea ozonului
stratosferic, încărcarea cu aerosoli atmosferici,
acidifierea oceanelor, scurgeri biochimice, folosirea

23
apei proaspete, modificarea folosirii terenurilor,
integritatea biosferei, schimbările climatice și
entitățile inovative.

Ce se va întâmpla când tot mai multe din

aceste limite vor fi atinse? Nu ar fi indicat să ne

24
dorim să aflăm răspunsul la această întrebare.
Cert este că ne îndreptăm cu pași grăbiți și după
cum menționam anterior, când pilonul ecologic
nu mai este, se produce o instabilitate și în cel
economic și social.
Schimbarea temperaturii globale este și ea o
atenționare puternică. În momentul în care se
depășesc 2,5°, totul este ireversibil. Hrana, apa,
ecosistemele, evenimente de condiții
meteorologice extreme, riscuri de schimbări
abrupte și ireversibile majore sunt câteva
elemente la care ar trebui să ne gândim în tot
acest proces de schimbări climatice.
Hrana poate fi grav afectată de
randamentul scăzut al recoltelor în multe zone,
mai cu seamă în regiunile în plină dezvoltare. Apa
poate fi afectată prin dispariția micilor ghețari și
astfel si sursa de apă este amenințată în câteva
regiuni. Se poate ajnge la topirea marilor mase de
ghețari și astfel, creșterea nivelului mării și
înghițirea marilor orașe de pe coaste. La nivel de
ecosisteme, deja Marele Recif de Corali este

25
puternic afectat și multe specii sunt extincte sau
pe cale de dispariție. Se prevede intensificarea
furtunilor, incendiilor din păduri, secete,
inundații și valuri de căldură din ce în ce mai
dese și mai mari.

Schimbările masive de climă ne influențează

viața mai mult decât ne-am aștepta. Odată cu
procesul tehnologic și dezvoltarea tot mai acută a
tehnologiei, creșterea continuă a numărului
populației și deci, o cerință masivă de materie

26
primă, hrană și adăpost, influențează și amenință
limitele planetei noastre.
Să fie oare al patrulea element al
dezvoltării sustenabile buna guvernanță? Sectorul
public este format din guvernele naționale și
organizațiile internaționale, pe când sectorul
privat conține mediul corporativ. Ambele sectoare
sunt direct responsabile pentru deciziile sociale.
Obiectivele globale pentru dezvotarea
sustenabilă sau Obiectivele de dezvoltare durabilă
cum mai sunt cunoscute, sunt 17 la număr și au
fost enunțate de cătr ONU în 2015, an în care
au avut loc mai multe întâlniri importante la
nivel internațional, cu privire la modul în care
guvernăm planeta.
193 de țări au semnat atunci și și-au luat
angajamentul pentru a îndeplini aceste obiective
cât mai repede cu putință.
Acestea sunt:
1. Eradicarea sărăciei de peste tot, sub orice
formă a ei

27
2. Eradicarea foametei, obținerea siguranței
hranei, a nutriției ameliorate și agricultura
durabilă
3. Asigurarea sănătății și promovarea bunăstării
la toate vârstele
4. Asigurarea accesului tuturor la educație de
calitate și promovarea învățării pe tot parcursul
vieții
5. Obținerea egalității de gen și încurajarea
tuturor femeilor
6. Asigurarea accesului la apă și a igienei
7. Asigurarea accesului tuturor la energie la
prețuri accesibile, de încredere, durabilă și
modernă
8. Promovarea creșterii economice durabile
pentru toți, a locurilor de muncă și a condițiilor
de muncă decente
9. Construirea de infrastructură rezistentă,
promovarea industrializării durabile și stimularea
inovației
10. Reducerea inegalității în interiorul și între
țări

28
11. Transformarea orașelor în orașe pentru toți,
sigure, rezistente și durabile
12. Asigurarea unor modele durabile de consum
și producție
13. Acționarea de urgență pentru a combate
schimbările climatice și impactul acestora
14. Conservarea și folosirea durabilă a oceanelor,
mărilor și resurselor marine
15. Administrarea durabilă a pădurilor,
combaterea deșertificării, oprirea și remedierea
degradării solului, oprirea pierderii biodiversității
16. Promovarea unor societăți drepte, pacifiste și
pentru toți
17. Revitalizarea parteneriatului global pentru
dezvoltare durabilă
Aceste obiective înlocuiesc predecesoarele
sale expirate la finele lui 2015, Obiectivele de
Dezvoltare ale Mileniului, și continuă totodată
munca începută pentru atingerea acestora.
Termenul de îndeplinire a acestora este setat la
2030.

29
 Conferinta Schimbărilor Climatice de la
Paris a avut loc tot în 2015 și a avut ca obiectiv
principal stabilirea unui nou acrod internațional
privind schimbările climatice, valabil pentru toți
semnatarii, în vederea menținerii încălzirii globale
sub pragul de 2°C.

30
 Dacă acest plan este sau nu fezabil, rămâne
de văzut. Ce putem face noi în schimb pentru a
contribui la bunăstarea comună este să diminăm
cât mai mult amprenta pe care o lăsăm asupra
naturii.
În acest sens, există deja câteva programe și
moduri de viață ce promovează un trai decent cu
impact scăzut asupra mediului înconjurător.
S-a dovedit un real succes casele cu „gunoi
zero” ce funcționează pe principiul „refuză, redu,
refolosește, reciclează, compostează”.
Anul 2015 aduce în Franța prin Adunarea
sa Națională o lege votată în unanimitate, ce
interzice aruncarea de către supermarketuri a
alimentelor încă bune de mâncat. Astfel,
supermarketurile sunt nevoite să doneze
mâncarea pe care nu o mai vând, unor
organizații caritabile sau să o transforme în
mâncare pentru animale, materie pentru
compost sau energie.

31
 Acestea sunt doar câteva exemple de
acțiuni ce pot fi luate pentru îmbunătățirea
condiției planetei, și deci, a noastră.
În discursul său de pace, John F. Kenneddy
spunea „Problemele noastre sunt create de
oameni — prin urmare, tot de oameni pot fi
rezolvate. Omul poate fi atât de măreț pe cât își
dorește. Nicio problemă legată de destinul
umanității nu este peste capacitatea noastră.
Rațiunea și spiritul uman au rezolvat de
nenumărate ori probleme ce păreau iremediabile-
și credem că o pot face din nou”. Așadar, trebuie
doar să ne apucăm de treabă.

În continuare, vă invităm să citiți 9 eseuri

realizate de elevi de liceu cu tematica „dezvoltare
durabilă”.

32
 Dezvoltarea sustenabilă

Dezvoltare sustenabilă, sustenabilitatea

industriei, sustenabilitatea comunității,
sustenabilitatea agriculturii. Aceste cuvinte au fost
pronunțate în moduri diferite. Dar cum ne putem
da seama dacă trăim într-o “comunitate”
sustenabilă? Simplu... Prin calitatea vieții din
punct de vedere economic, social, mediu
înconjurator - care ajută comunitatea în
desfășurarea unei vieți sănătoase, productive,
acum și în viitor.
Societatea este parte componentă a
mediului. Nevoile noastre primare – aer, hrană,
apă – vin din natură, asemenea energiei și
materialelor naturale din care sunt construite
locuințele, formele de transport și toate produsele
de care depindem. Mediul este pretutindeni în
jurul nostru. La începutul istoriei umanității,
dimensiunea mediului înconjurător determină

33
modelul societății noastre. Azi, adevărul sună
altfel: activitatea umană remodelează mediul
într-un procent covârșitor. Părți ale mediului
neafectate de activitatea umană devin tot mai
reduse.
Așadar, sustenabilitatea solicită atât
organizarea individuală, comunitară, națională,
cât și cea globala în moduri care asigură
continuitatea economiei și a societății fără a
distruge mediul de care depindem cu toții.
În contextul sustenabilității, a te dezvolta
nu înseamnă a crește la infinit. De la un punct,o
comunitate sustenabilă se oprește din creștere,
dar continuă să se transforme, folosind eficient
resursele deja existente. O comunitate sustenabilă
nu este o utopie. Sustenabilitatea nu presupune că
afacerile nu vor eșua niciodată, că populația nu
va suferi de foame sau că poluarea nu se va
întâmpla niciodată.
Sustenabilitatea presupune ca, atunci când
probleme apar, să găsim soluții care iau în
considerare cele trei elemente: economie,

34
societate și mediu, în loc să aplicăm soluții rapide
și simple pentru rezolvarea unei singure arii care
cauzează probleme celorlalte două. În cadrul
sustensabilității sunt abordate problemele – cheie
ale devoltării internaționale precum: dispariția
speciilor, schimbările climatice, modificarea
folosirii terenurilor și poluarea cauzată de
îngrășăminte.
În primul rând, consider că activitatea
umană lasă constant urme asupra biodiversității,
afectând diversitatea biologică din punct de
vedere genetic, al speciilor, ecosistemelor și
peisajelor naturale. În anii recenți, aceste efecte
au fost amplificate de fenomene precum creșterea
populației și schimbarea climatică, care au dus la
amplificarea riscului de dispariție a speciilor
vegetale și animale, sau la perturbarea
ecosistemelor terestre și acvatice.
În al doilea rând, schimbarea climatică se
află în centrul agendei globale pentru dezvoltare.
Prin încurajarea cetățenilor de a se informa și
implica prin acțiuni personale în reducerea

35
impactului încalzirii globale, este propusă
instaurarea de noi atitudini și comportamente ca
răspuns la eforturile de a redresa schimbarea
climatică.
Schimbările survenite în modul de acoperire
și utilizare a terenurilor joacă un rol important în
fenomenele de schimbare care au loc în prezent
pe plan mondial. Viitorul unui areal peisagistic
este direct legat de sustenabilitatea utilizării
terenurilor: acestea trebuie folosite în producerea
de bunuri și servicii de așa natură ca pe termen
lung, baza de resurse naturale să nu fie distrusă.
Deversările industriale masive și utilizarea
îngrășămintelor minerale în exces contribuie la
contaminarea resurselor de apă și la așa –
numita “ploaie acidă”, amenințând ecosistemele
planetei, inclusive fauna piscicolă destinată
producției de hrană.
În concluzie, trăim pe o planetă cu resurse
limitate, pe care deja le-am exploatat peste
măsură. Orice idee care spune că am putea să
continuăm să trăim cum am făcut-o până acum,

36
este periculoasă. Chiar dacă am putea să folosim
resursele stelelor, nu am putea crea o lume
sustenabilă în contextul consumului actual și al
ideii de creștere asociate lui.

Oniț Diana

37
 Dezvoltarea sustenbilă

Dezvoltarea sustenabilă reprezintă

„Dezvoltare care satisface nevoile actuale, fără a
compromite abilitatea viitoarelor generații de a-și
satisface la rândul lor necesitățile.” Pornind de la
definiţia dezvoltării sustenabile şi de la citatul
„Refuse, Reduce, Reuse, Recyle, Rot (and only in
that order)” îmi voi exprima punctul de vedere
asupra acestei probleme.
Modelul ideal al dezvoltării sustenabile mă
face să cred că locuitorilor acestei planete le pasă
de „suportul” pe care îşi desfăşoară activitatea de
zi cu zi. Având în vedere impactul dezvoltării
tehnologiei, transporturilor, a dezvoltării
imobiliare şi nu numai, tind să cred că omul s-a
axat mai mult pe produs şi nu s-a gândit la
efectele producerii lui. Aşadar, făcând referire la
„nevoile actuale” din definiţia dezvoltării
sustenabile, cred că în ultimii ani omul a depăşit

38
aceste „nevoi”, ajungând să fie înlocuite cu
„dorinţe”. Aceste „dorinţe” au contribuit din plin
la degradarea mediului (a mediului natural, a
mediului social şi econimic), punând în pericol
abilitatea viitoarelor generaţii de a-şi satisface
necesităţile. Din fericire, dezvoltarea sustenabilă
rezolvă aceste probleme şi promite să pună în
balanţă obiectivele sociale, economice şi cele de
mediu.
În al doilea rând, pentru ca acest concept
să fie unul de succes şi pentru a putea fi
îndeplinite toate obiectivele propuse, este nevoie
de informarea populaţiei şi mai ales de
înţelegerea pe deplin a funcţionării lui şi a
impactul pe care îl are asupra planetei. Aşadar,
voi încerca să trec în revistă şi modul în care am
înţeles eu citatul amintit la începutul eseului. Ca
întreg, citatul mă pune pe gânduri, deoarece în
doar cinci cuvinte este cuprins un concept foarte
complex, ideal pentru salvarea planetei.
„Refuse” mă duce cu gândul la refuzul
populaţie de a cumpăra şi a fi intereste de bunuri

39
al căror proces de fabricare e foarte complicat,
necesită materie primă greu de obţinut sau
foloseseşte ca materie primă resurse naturale rare
şi/sau limitate, implică folosirea unor substaţe
chimice foarte dăunătoare pentru mediu sau
implică costuri foate mari de producție. Dacă s-
ar respecta acest îndemn, s-ar econimisi resurse
naturale şi resurse econimice şi astfel, ar scădea
nivelul de poluare al aerului şi al solului.
„Reduce”, îndeamnă populaţia să reducă, să
reducă totul. Cel mai bun exemplu ar fi
combustibilul utilizat de mijloacele de transport
personale. De asemenea, renunţarea la unele
mâncăruri gata preparate pe care le găsim în
supermarket-uri sau în restaurantele cu renume
mondial şi îndreptarea populaţiei spre o
alimentaţie mai sănătoasă ar ajuta atât pe plan
social, cât şi pe plan economic.
„Reuse”, îndeamnă la reutilizare şi
recondiţionare. Suntem obisnuiţi să aruncăm
orice dispozitiv care nu mai fucţionează. Dacă s-
ar încerca recondiţionarea sau repararea lui,

40
numărul deşeurilor ar scădea consistent, astfel
mediul devenind mai curat. Acesta este doar unul
dintre numeroasele exemple care ar salva bani şi
ar ajuta la protejarea mediului.
„Recyle” este cel mai uşor de înţeles.
Acţiunea de reciclare este promovată la nivel
mondial şi ştim cu toţii beneficiile acesteia. Dacă
s-ar face corect colectarea deşeurilor, reciclarea
ar fi mult mai uşoară şi evident, ar avea mai
mult success.
Ultimul cuvând din citat „Rot”, îndeamnă
populaţia să folosească materiale reciclabile,
biodegradabile. Sunt de părere că trebuie să ne
gândim de două ori dacă putem să găsim o altă
întrebuinţare obiectului sau materialului pe care
dorim să îl aruncăm.
În concluzie, numai prin adoptarea unei
alte atitudini în privinţa problemelor mediului
vom reuşi să schimbăm lucrurile în bine, atât
pentru noi, cât şi pentru generațiile următoare.

Ionuț Costin

41
 Dezvoltare durabilă

Natura este aici de mult timp. Nu are

nevoie de oameni, dar noi avem nevoie de ea.
Aceste afirmații ne sugerează faptul că oricare ar
fi acțiunile noastre dăunatoare asupra mediului,
el o să continue să evolueze, spre deosebire de noi
care ne autodistrugem încetul cu încetul.
Una dintre cele mai grave probleme ale
omenirii, încă de la începuturile sale, este aceea
că omul în procesul său de evoluție folosește în
exces toate bunurile oferite de natură. Acest
proces de dezvoltare nu poate merge până la
infinit din simplul motiv că resursele sunt
limitate, ba mai mult, cele mai importante sunt
neregenerabile sau ritmul lor de regenerare este
unul inferior consumului, ca de exemplu pădurile.
Trebuie să existe un echilibru în folosirea acestora.
Tocmai rezolvarea acestor lucruri sugerează
și dezvoltarea durabilă, și anume că este

42
dezvoltarea ce satisface nevoile actuale,
neafectând abilitatea viitoarelor generații de a-și
satisface nevoile lor. Deși multe organizații
încearcă să încetinească acest proces de
distrugere a mediului, rezultatele nu sunt cele
asteptate, în sensul că este greu să schimbi
gândirea și comportamentul unei țări, darămite a
întregii lumi. Bineînțeles, nu este imposibil.
În cadrul acestei dezvoltări trebuie să avem
în vedere asigurarea unui echilibru între aspectele
ecologice, economice și sociale. Planul ecologic este
cel mai important, însă din păcate și cel mai
afectat. Nu se poate opri acest lucru decât prin
schimbarea obiceiurilor noastre, și anume: să
încercăm să protejăm resursele naturale, să
evităm poluarea de orice fel și să ne străduim să
nu utilizăm mai mult decât ne trebuie, adică s-ar
impune să fim eficienți. Acestea ar fi doar câteva
dintre obiectivele care trebuie atinse pentru un
viitor mai bun al planetei.
Pentru a deveni o comunitate sustenabilă
trebuie să ne oprim din creștere, însă să

43
continuam să ne transformăm folosind eficient
resursele rămase. Mai bine zis, este nevoie de
gestionarea eficace a economiei dobândite prin
intermediul folosirii excesive a naturii. Cu toate
acestea, datorită mentalității oamenilor, unele
state nu doresc să renunțe la maximizarea
profitului, astfel că nu vor să faca un sacrificiu în
a limita activitățiile economice care de fapt pun
în pericol mediul natural. Acesta este unul dintre
obiectivele cele mai greu de atins.
Este incorect să nu existe egalitate de șanse
între generațiile care coexistă și se succed în timp.
De aceea este foarte importantă conservarea
resurselor naturale. Efectele activităților
oamenilor se văd deja prin: schimbări climatice,
dispariția unor anumite specii de animale,
modificarea folosirii terenurilor și poluarea
cauzată de îngrășăminte. Aceste limite sunt deja
depășite și în curs de agravare.
În concluzie, pentru creearea unui viitor
sigur atât al planetei cât și al omenirii, trebuie
inevitabil să ne dezvoltăm sustenabil, întrucât este

44
singura noastră șansă de a menține un mod de
viață cât mai eficient. În caz contrar, rezultatele
activităților noastre excesive vor fi dezastruoase.

Mariș Cătălin

45
 Dezvoltarea sustenabilă

Cum ne putem da seama dacă trăim într-o

„comunitate” sustenabilă? Prin calitatea vieţii din
punct de vedere economic, social şi al mediului
înconjurător.
Societatea este parte componentă a
mediului. Nevoile noastre primare (aer, hrană,
apă) vin din natură, asemenea energiei şi
materialelor naturale din care sunt construite
locuinţele, formele de transport şi toate produsele
de care depindem. Mediul este pretutindeni în
jurul nostru. Azi, adevărul sună altfel: activitatea
umană remodelează mediul într-un procent
covărşitor. Părţi ale mediului neafectate de
activitatea umană devin tot mai reduse.
Sustenabilitatea solicită organizarea
individuală, comunitară, naţională şi globală în
moduri care asigură continuitatea economiei şi a

46
societăţii fără a distruge mediul de care
depindem cu toţii.
Sustenabilitatea este o problematică a
tuturor comunităţilor de la oraşe mici, care îşi
pierd resursele naturale de care depind
activitatea lor, până la marile metropole unde
crimele şi sărăcia reduc calitatea vieţii.
Sustenabilitatea nu presupune că afacerile
nu vor eşua niciodată, că populaţia nu va suferi
de foame sau că poluarea nu se va întâmplă
niciodată. Sustenabilitatea presupune ca atunci
când problemele apar să găsim soluţii care iau în
considerare cele trei elemente: economie,
societate şi mediu, în loc să aplicăm soluţii rapide
şi simple pentru rezolvarea unei singure arii ce
cauzează probleme celorlalte două.
În ciuda tendinţei dezolante a oamenilor de
a polua mediului, putem găsi modalităţi pozitive
de a ajută mediul prin cele 5 reguli de mai jos:
Refuză ceea ce nu-ţi trebuie! De exemplu
refuză materialele publicitare. Poţi lipi o etichetă
pe cutia poştală, prin care să anunţi că refuzi

47
materialele publicitare. Astfel de etichete se găsesc
la poştă şi, în unele ţări, sunt distribuite de
consiliile locale.
Redu cantitatea şi tipul de produse
cumpărate! Reducerea deşeurilor nu înseamnă
renunţarea la cele necesare, ci doar un mod
chibzuit de a face cumpărături. Nu cumpără
decât ceea ce îţi trebuie.
În loc să arunci produsele de care nu mai ai
nevoie, încearcă să le reutilizezi. Nu arunca nimic,
refoloseşte totul! De exemplu pentru
descompunerea naturală a unei pungi din plastic
este nevoie de peste 200 de ani. Pungile de
plastic sunt produse pe bază de petrol şi nu sunt
biodegradabile. Odată ajunse în apa mării, ele
ucid broaştele ţestoase, care le înghit crezând că
sunt meduze. Unele supermarket-uri pun în
vânzare „pungi pentru toată viaţă” care pot fi
folosite în mod repetat şi care, în final, pot fi
reciclate şi transformate în mobilă!
Reciclează! Cât de des arunci pur şi simplu
lucrurile la gunoi? Ziarul de ieri, sticlele goale de

48
apă şi cutiile metalice de la băuturi pot fi
refolosite sau reciclate pentru reducerea munţilor
de gunoaie ale planetei.
Compostează restul! Prin compostare vei
găsi o soluţie la problema deşeurilor, în special la
cea a materiei organice, veţi reînvia o practică
tradiţională şi durabilă, ca aceea de a folosi
materia organică şi, astfel, contribuiţi la lupta
împotriva schimbărilor climaterice. Elemente care
sunt compostabile: toate tipurile de produse
alimentare, articole de pasmanterie, de plante,
frunze, flori, buruieni şi produse din hârtie solide.
Compostul, că rezultat final al procesului de
compostare, este un material stabil şi igienic, care
poate fi folosit ca îngrăşământ natural, evitând
astfel necesitatea utilizării îngrăşămintelor
chimice. Adăugarea de compost pe sol este
considerată ca fiind un mod natural de a-i creşte
fertilitatea şi de a-i reface calitatea.
Astfel, atingerea obiectivelor dezvoltării
durabile nu se poate realiza fără o schimbare de
mentalitate a oamenilor şi fără comunităţi

49
capabile să utilizeze resursele în mod raţional şi
eficient şi să descopere potenţialul economic,
asigurându-se prosperitate, protecţia mediului şi
coeziune socială.

Herman Denisa

50
 Dezvoltarea sustenabilă
Refuse. Reduce. Reuse. Recycle. Rot

Începutul secolului 21 a adus cu el toate

crizele majore ale secolului anterior. Dacă pentru
sfârșitul mileniului II problemele au avut un
caracter acut, în prezent neregulile au devenit
superacute, adică mult mai stringente. Se va
ajunge la o situatie în care ori sunt găsite soluții
eficiente, ori se va ajunge la autodistrugere.
Gravele crize ale lumii actuale, cum ar fi
poluarea, epuizarea resurselor, suprapopularea,
conflictele potențiale între diferitele state ale
lumii, a determinat formarea conceptului de
dezvoltare sustenabilă, care urmărește și încearcă
să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea
deciziilor în orice situație în care se regăsește un
raport de tipul om-mediu, fie că e vorba de
mediul înconjurător, mediul economic sau mediul
social. Astfel, se cere o delimitare clară a ceea ce

51
înseamnă nevoia de supraviețuire, necesitățile
unui trăi decent într-un mediu tehnologizat și
modern și ceea ce înseamnă exces, abuz și
inconștiență.
Iresponsabilitatea umană se reflectă cel mai
bine în poluarea mediului ambiant. Activitatea
umană remodelează mediul într-un procent
covârșitor. Părți ale mediului neafectate de
activitatea umană devin îngrijorător de reduse,
reliefând faptul că pentru profit, oamenii sunt în
stare de orice. Activitatea economică bazată
exclusiv pe consum de energie și obținerea de
profit prezintă riscuri imense și crește
vulnerabilitatea mediului natural, cât și social.
Atmosfera, clima, oceanele, ecosistemele ce
s-au schimbat substanțial într-o perioadă foarte
scurtă de timp, evoluția planetei fiind dictată de
activitatea umană. Schimbările climatice,
împreună cu dezastrele naturale, pe care mass-
media le prezintă ca pe niște evenimente izolate,
sunt de fapt un semnal serios de alarmă, prin
care planeta își mărturiseste dezarmată limitele.

52
Evident, nu mai este capabilă să susțină toate
macrosistemele care nu s-au preocupat deloc
pană acum de nevoia de reciprocitate a acestui
proces: susținerea. Înaintând pe cărarea evoluției
tehnologice am pierdut din vedere valoarea
calității vieții, iar consecințele actelor noastre
iraționale devin îngrijorătoare.
Prin urmare, impunerea unei schimbări este
inevitabilă. O facem noi sau vom fi obligați să o
realizăm de însăși natura, care își va cere într-un
final, cu disperare drepturile, fără să mai țină
cont de rasa umană. Mai mult ca niciodată, este
nevoie de comunicare, de orientare spre soluții și
de conștientizarea faptului că responsabilitatea
pentru viitorul dezvoltării umane ne revine
fiecăruia dintre noi.
La nivel individual, omul poate începe prin
autoeducare cu privire la menținerea și susținerea
unui mediu natural sănătos, precum și strategii
practice cum ar fi reducerea consumului excesiv
de resurse energetice și consumabile. Un pas
foarte important și extrem de benefic pe termen

53
lung, ar fi adoptarea unor sisteme alternative de
încălzire, precum panourile solare pentru
încălzirea locuinței și a apei, salvând astfel resurse
epuizabile de energie. De asemenea, reciclarea
materialelor reutilizabile este un pas major
pentru reducerea cantității de deșeuri pe care
omenirea le produce la ora actuală.
Avem totodată datoria de a ridica la
maximum valoarea de întrebuințare a produselor,
participând astfel la scăderea impactului negativ
pe care îl au produsele de unică folosință asupra
calității mediului. „Reduce. Reuse. Refuse. Recycle.
Rot” este o deviză după care ar trebui să se
ghideze fiecare persoană.
Este de datoria noastră să formăm o
societate durabilă, echitabilă; o lume care
funcționează pentru toți, pentru această
generație, prentru generațiile care vor veni,
indiferent de specie și pentru Pământul însuși.
Viitorul generației următoare, cultura copiilor
zilei de mâine este în mâinile noastre. Acesta este

54
motivul pentru care cei care știu au datoria să
acționeze.

Trifoi Ioana

55
 Dezvoltarea sustenabilă
,,More than enough” – Defrișarea

Dezvoltarea sustenabilă se refera la

satisfacerea nevoilor prezentului fără a
compromite abilitatea viitoarelor generatii de a
își satisface propriile necesități. Aceasta trebuie să
cuprindă trei obiective: social (cultivarea
comunității=servicii medicale, acces la educație,
mobilitate socială, eredicarea sărăciei extreme),
economic (suficiență economică) și de mediu
(mediu natural viabil).
În zilele noastre, tot ce facem este ,,mai
mult decât suficient”. Important e faptul ca pe
noi ne distrugem permanent, dar natura o
distrugem temporar, deoarece ea va evolua, se va
dezvolta, se va regenera. Noi nu.
O forma majoră de distrugere a naturii este
defrișarea. Principalul scop este obiectivul
economic, făcăndu-se loc terenurilor agricole,

56
spațiilor de locuit (ca urmare a creșterii
populației), drumurilor, căilor ferate, etc. Pilonul
economic nu e în balanță cu cel social și de
mediu, deoarece oamenii nu pun accent pe
mobilitate, trai echilibrat, mediu viabil, ci pe
continua lor ,,nevoie” de a produce, a consuma și
a primi bani. Acesta e principalul scop al
defrișărilor, dorința oamenilor de a se îmbogăți.
Dar aceste venituri sunt distribuite inegal și nu
tuturor. Astfel, se elimina mobilitatea sociala și
eredicarea sărăciei, deoarece tot cei care nu au
nevoie primesc. Se observă o distributie inegală a
profitului în special în America de Sud și Africa
de Sud, valoarea coeficientului Gini fiind între 40
și 66 ( cele mai ridicate valori).
Pilonul economic e mai important decât
conservarea naturii. Ea ne ofera un mod de a
trai, dar despădurirea ei duce la avalanșe,
alunecări de teren. Un efect major e impactul
asupra climei planetei. Încălzirea globală și efectul
de seră sunt cauze ale acumulării dioxidului de
carbon în atmosferă. Copacii și plantele verzi

57
absorb dioxidul de carbon și produc oxigen prin
fotosinteză. În plus, mai mulți copaci tăiați
pentru a face loc agriculturii au fost arși și lăsați
să putrezească, astfel eliberând mai mult dioxid
de carbon în atmosferă.
O altă consecință a defrișărilor abuzive este
dispariția plantelor și animalelor, unele dintre ele
necunoscute științific, și care ar putea constitui
tratamentul pentru anumite boli umane. Așadar,
asigurarea sănătății e scoasă din discuție. În unele
locuri, oamenii au ca habitat pădurea, iar
dispariția ei duce la sărăcie.
Dezvoltarea sustenabilă e un lucru real? Eu
cred că da. Putem opri o parte a defrișării,
deoarece se pot urmări scheme care
minimalizează efectele negative produse de
defrișări. Printre organizațiile care se implică în
minimalizarea efectelor exploatării forestiere se
numară și Forest Stewardship Council (FSC). Se
pot organiza periodic plantări de arbori și plante.
Regiuni din pădurea ecuatorială, care au fost
catalogate ca fiind prea sensibile chiar și pentru

58
defrișări raționale, au fost marcate ca zone
protejate și împreună cu legislații bine puse la
punct, acestea pot fi o apărare eficientă
împotriva problemelor care afectează pădurea
tropicală.
Cea mai importantă măsură ar fi educarea
și informarea acelor oameni a căror decizii
influențează direct sau indirect soarta pădurilor,
iar consumatorii din țările dezvoltate trebuie să
înțeleagă impactul negativ pe care îl are
cumpararea produselor din pădurile ecuatoriale,
de exemplu.

Iulia Thira

59
 Dezvoltarea sustenabilă

Dezvoltarea sustenabilă reprezintă

dezvoltarea durabilă, care se axează pe echilibrul
dintre elementele sociale, ecologice şi economice,
fiind definită în raportul „Viitorul nostru” al
Comisiei Internaţionale de Mediu şi Dezvoltare în
anul 1987, drept „Dezvoltarea care satisface
nevoile actuale, fără a compromite abilitatea
viitoarelor generaţii de a-şi satisface la rândul lor
necesităţile.”
Resursele Pământului sunt limitate şi
majoritatea se împuţinează pe zi ce trece. Din
acest motiv este important ca fiecare persoană să
contribuie la bunăstarea acestei planete. Dacă
materialele se reciclează, nu mai e nevoie ca
materiile prime să fie preluate din mediul
natural şi prelucrate, eliminând poluarea produsă
de aceste activităţi. Trebuie să învăţăm cum să
salvăm planetă şi cum să ne salvăm pe noi.

60
 În ultimi ani, din ce în ce mai multe
persoane încearcă să ia anumite măsuri, urmând
câţiva paşi simpli: refuză să achiziţioneze şi să
folosească lucrurile de care nu au nevoie, reduc
consumul, refolosesc lucrurile pe care în trecut le
aruncau, reciclează ce nu mai poate fi folosit sau
lucrurile de care nu mai au nevoie, şi
compostează resturile organice. E important ca
paşii să fie urmaţi în această ordine.
Primul pas este refuzarea lucrurilor inutile
care ne sunt oferite de marile magazine, de
asociaţii sau de diverse companii. Pliantele şi
revistele cu diverse promoţii ne sunt aduse, cel
puţin o dată pe lună, iar mulţi le luăm, le citim şi
le aruncăm pur şi simplu la gunoi, împreună cu
resturile menajere, fără să ne gândim măcar la
reciclare. Dacă am refuza să primim aceste hârtii
sau dacă le-am recicla, pădurile nu ar mai trebui
defrişate pentru a putea realiza aceste pliante.
Reducerea deşeurilor nu înseamnă
renunţarea la cele necesare, ci doar un mod
chibzuit de a face cumpărături. Nu e necesar să

61
cumpărăm mai mult decât avem nevoie. De
multe ori se întâmplă să aruncăm mâncare doar
pentru că am cumpărat prea multe alimente din
supermarket sau pentru că nu am reuşit să
mâncăm tot, iar alimentele respective au expirat
ori s-au alterat.
Refolosirea e o metodă ingenioasă de ajută
la salvarea mediului. Putem refolosi o sticlă de
plastic o vreme îndelungată. Nu e nevoie ca de
fiecare dată când mergem în oraş să cumpărăm
o sticlă nouă de apă. O putem reumple cu apă de
la robinet, iar dacă credem că aceasta nu e destul
de curată putem folosi un filtru, această soluţie
fiind mult mai ieftină, mai practică şi mai
propice mediului.
De fiecare dată când mergem la magazin
avem tendinţa să luăm o pungă de plastic cu
ajutorul căreia să transportăm lucrurile şi apoi o
aruncăm când ajungem acasă, însă, o pungă
rezistentă din material textil pe care să o folosim
în mod repetat e mult mai eficientă. Alte metode
ingenioase de a refolosi lucrurile de care nu mai

62
avem nevoie sau de care ne-am săturat, sunt
recondiţionarea (transformă acel lucru în ceva
drăguţ), repararea, folosirea feţele netipărite ale
unor documente de care nu mai ai nevoie drept
ciorne, donarea produselor de care nu mai ai
nevoie (haine, cărţi, jucării) unor organizaţii de
caritate sau vânzarea lor şi folosirea
acumulatorilor reîncărcabili în loc de baterii.
În zilele noaste multe materiale pot fi
reciclate, astfel evitând formarea munţilor de
gunoaie şi poluarea mediului. Reciclează hârtie,
carton, cutii de aluminiu, recipiente şi borcane de
plastic şi sticlă, aparatură electrică şi baterii
vechi.
Compostarea produselor organice, a
alimentelor, a frunzelor căzute în grădina noastră
e un mod eficient de a ajuta mediul. Acest
compost poate fi folosit ca îngrăşământ pentru
plantele din grădina noastră, acesta fiind mai
sănătos decât îngrăşămintele chimice.

63
 Dacă toată lumea ar urma aceşti paşi
simpli, planeta ar fi mult mai curată şi viaţă
noastră ar fi mult mai bună şi mai sănătoasă.

Mariș Oana

64
 Refuse, Reduce, Reuse, Recycle, Rot!
(and only in this order)

Pe parcursul existenței sale, fiecare om a

auzit măcar o dată despre conceptul de
„dezvoltare sustenabilă”, interpretându-l în mod
preponderent ca fiind dezvoltarea pe termen lung
a omului. Această idee eronată are scopul de a
prezenta egoismul omului atunci când vine vorba
de natură, considerându-se stăpânul universului,
făcând abstracție de puterea pe care o are mediul
asupra noastră și raporturile în care ne aflăm cu
acesta.
Transformările pe care le suferă mediul
sunt doar consecințe ale acțiunii omului, iar din
această cauză singurul mod de a ne proteja pe
noi este protejând ceea ce ne înconjoară.
Dezvoltarea sustenabilă drept urmare, este
alcătuită din trei piloni: cel economic, cel social și
cel ecologic.

65
 Deviza „Refuse, reduce, reuse, recycle, rot"
a fost constituită de către o familie care a înțeles
ideea de dezvoltare sustenabilă și și-a adaptat
viața luând-o în considerare, ajungând nu numai
să facă un bine mediului, ci și să fie mai fericita.
Prin idea de a refuza, ni se cere de fapt să nu
acceptăm lucruri de care nu avem nevoie. Ideea
de a reduce ne impune o calculare responsabilă a
necesitaților, evitând excesele, cel mai bun mod
de a face acest lucru fiind prin refolosire. După ce
au fost respectate aceste reguli, putem să
reciclăm tot ceea ce se poate recicla, iar mai apoi
să ne ocupăm de descompunerea bunurilor
nereciclabile. Acest sistem este pe lângă un sprijin
și o dovadă de respect adusă mediului
înconjurător un mod de a fi mai fericiți,
valorificându-se ideea că suntem cu atât mai
fericiți cu cât avem mai puține lucruri, scăpându-
ne de griji și punând în aplicare capacitățile
noastre de a manageria propria gospodărie.
Dacă măcar o parte din populația Terrei ar
adopta acest stil de viață, s-ar diminua cererea

66
economică, ajungându-se până la urmă la
reducerea producției, diminuându-se la rândul
său „necesitatea” de a distruge și epuiza
resursele limitate ale planetei. Prin refuzul
populației de a consuma și risipi mai mult decât
are de fapt nevoie, s-ar ajunge într-un timp
relativ scurt la o îmbunătățire din punct de
vedere ecologic. Decizia anumitor țări de a evita
risipa excesivă prin donarea produselor care
urmează să fie aruncate din supermarketuri
persoanelor care au nevoie susține această idee
inovatoare, dând dovadă de solidaritate, pe lângă
responsibilitate ecologică, acest lucru dovedind că
o bună guvernanță poate să rezolve pe termen
lung problemele de natură ecologică.
Conceptul de „Refuse, reduce, reuse,
recycle, rot” are pe lângă capacitatea de a
îmbunătăți condițiile de viață pe termen lung
prin diminuarea deșeurilor și a cererii economice,
rolul de a întări relațiile interumane prin spiritul
de echipă de care se dă dovadă printr-o
mobilizare a populației în acest sens, dar și prin

67
faptul că ar fi un mod prin care să dăm dovadă
de solidaritate atât față de planetă, cât și față de
persoanele din jur. De asemenea, este un mod de
a trăi care ar trebui să fie implementat. în cazul
în care întâmpinăm în continuare un refuz în
vederea sprijinirii mediului înconjurător, nu vom
reuși să oprim distrugerea Terrei care a început
odată cu dezvoltarea omului și a nevoii lui de
tehnologizare şi îmbogățire. Prin acest concept, s-
ar ajunge în timp și la omogenizare privind
indicele Gini.
În concluzie, idealul unei planete curate și
primitoare nu va putea fi atins în condițiile în
care ignoranța și egoismul uman persistă, iar
deviza „Refuse, reduce, reuse, recycle, rot” ar
trebui să fie luată în considerare și pusă în
aplicare măcar la nivel individual, fiind un
început promițător pentru o dezvoltare
sustenabilă.

Oana Laura Gabriela

68
 Refuse. Reduce. Reuse. Recycle. Rot

Societatea de azi trăieşte cu concepţia că

natura depinde de om, însă, în realitate, noi
suntem cei care depind de natură. Depindem de
resursele naturale mai mult decât ne-am imagina
şi tocmai de aceea, omul ar trebui să acţioneze în
aşa fel încât să menţină echilibrul ecologic şi să îşi
poată satisface nevoile, lucruri care pot fi
asigurate de dezvoltarea sustenabilă.
Prin dezvoltare sustenabilă, înţelegem
dezvoltarea „care satisface nevoile actuale, fără a
compromite abilitatea viitoarelor generaţii de a-şi
satisface la rândul lor necesităţile” şi care se
desfăşoară pe 3 piloni: social, economic şi ecologic,
urmărindu-se echilibrarea acestor aspecte în
cazul necesităţilor umane.
Pe plan ecologic, dezvoltarea sustenabilă are
la baza principiul celor 5 R-uri: "refuse, reduce,
reuse, recycle, rot". Astfel, un prim pas pentru

69
dezvoltarea sustenabilă ar fi refuzatul. În viaţa
noastră avem o grămadă de lucruri nefolositoare,
însă noi nu ne gândim că fiecare dintre acestea
ar putea avea un impact negativ asupra naturii.
Trebuie să învăţăm să spunem "NU" lucrurilor
care ne pot afecta atât pe noi, cât şi mediul
înconjurător. Cu toţii putem contribui la
realizarea acestui pas dacă, spre exemplu,
refuzăm să ni se ofere la magazin o pungă de
plastic, în cazul în care avem o cantitate redusă
de produse, pe care am putea-o duce foarte bine
şi în mână. Acesta este doar unul dintre exemple,
însă pornind de la această idee ar trebui să ne
gândim de două ori înainte să aruncăm bani
aiurea pe lucruri de care nu avem nevoie.
Conform unui studiu, prin economisirea a 100$
s-ar putea evita poluarea cu 100 kg de gaz cu
efect de seră.
După ce am învăţat să refuzăm ceea ce nu
este necesar, trebuie să ne gândim cum să folosim
mai puţin, adică cum să reducem. Suntem
capabili să reducem din bunurile si resursele pe

70
care le avem pentru a evita risipa? Evitarea
risipei de apă se poate realiza prin oprirea
robinetului în momentul în care ne spălăm pe
dinţi. De asemenea, se poate reduce risipa de
curent electric prin stingerea becurilor în
momentul în care nu te afli într-o încăpere.
Alegerea de a merge pe jos sau cu bicicleta este
un alt pas în această etapă, astfel încât se reduc
combustibilii utilizaţi de mijloacele de transport în
comun, evitându-se poluarea aerului.
Principiul "Reuse" (al refolosirii) pune în
evidenţă faptul că absolut orice bun pe care îl
avem poate fi reutilizat. Aproape orice lucru pe
care îl cumpărăm ajunge odată să fie aruncat.
Deşi pare un act absolut normal, aruncarea
bunului poate duce la consecinţe grave, precum
poluarea apelor şi a solului cu deşeuri, dar şi a
aerului, prin aruncarea unor obiecte ce emit
gazele cu efect de seră. În vremurile de demult,
bunurile refolosite reprezentau una dintre
puţinele resurse din acele vremuri mai sărace.
Societatea de azi ar trebui să ia exemplul

71
strămoşilor, având posibilitatea de a reutiliza
majoritatea bunurilor pe care le are: sticlele de
apă, pungile de plastic, borcanele, chiar şi hainele.
În loc să aruncăm hainele pe care nu le mai
purtăm, am putea să le donăm cuiva şi astfel ele
nu devin victime ale risipei şi ajung să fie
refolosite.
Următorul pas esenţial este reciclatul. Se
poate recicla absolut orice: hârtie, lemn, plastic,
sticlă, precum şi electrocasnicele, luând astfel
naştere produse noi. De exemplu, în urmă
reciclării unei cărţi de colorat poate lua naştere
un caiet. Şi uleiul rămas de la gătit se poate
recicla, obţinându-se biocombustibil şi evitând
poluarea. Astfel, prin reciclare, natura şi resursele
naturale sunt protejate, se economiseşte energie şi
se evită poluarea apei si a solului.
Etapa Rot este considerată o formă de
reciclare, din care rezultă îngrăşămînt pentru sol
prin descompunere. Ea încheie principiul celor 5
R-uri (cunoscut ca "Zero waste") şi sugerează că

72
tot ce e creat de natură, e menit să se întoarcă
înapoi în natură.
Aşadar, omul poate beneficia de o bună
dezvoltare sustenabilă prin respectarea acestui
principiu, asigurând conservarea resurselor şi
siguranţa zilei de mâine.

Pop Maria Alexandra

73